Professional Documents
Culture Documents
INFERIOR
1.1. Paralizia plexului lombar
Origine:
- prima radacina primeste un ram anastootic din radacina T12 si da nastere nervului marele si
mic abdomino-genital;
- a doua radacina primeste un ram anastomotic din L1 si constituie originea nervilor femuro-
cutanat si genito-crural;
- a treia radacina primeste ramuri anastomotice din L2 si L4 si formeaza nervul crural cel mai
important trunchi;
Nervii abdomino-genitali sunt nervi mixti. Din punct de vedere motor inerveaza:
- transversul;
- piramidalul.
Din punct de vedere senzitiv asigura inervatia tegumentului din partea antero-inferioara a
abdomenului si fata anterointerna a coapsei precum si regiunea pubiana.
Nervul genito-crural este un nerv mixt; inervatia motorie se distribuie muschiului cremaster
extern iar din punct de vedere senzitiv inerveaza regiunea inghinala, regiunea genitala si
regiunea antero-superioara a coapsei.
Nervul obturator este un nerv motor si inerveasa muschii adductori ai coapsei, muschiul drept
intern (este adductor al coapsei cand gamba este in extensie, iar cand gamba este in flexie este
flexor al gambei si rotator intern al coapsei), muschiul obturator extern (rotator extern al
coapsei, si mentine capul femural in cavitatea cotiloida). Din punct de vedere senzitiv asigura
inervatia fetei interne a coapsei.
Nervul femuro-cutanat este nerv senzitiv si asigura inervatia portiunii antero-externe a coapsei
(aspect particular este nevralgia parestezica Roth).
Nervul crural este nerv motor pentru muschii: psopas iliac, croitor, pectineu, adductor
mijlociu, cvadriceps. Din punct de vedere senzitiv inerveaza fata antero-interna a coapsei si
fata interna a gambei, asigura reflexul rotulian.
Etiologia paraliziilor de plex lobar: sunt rare deoarece plexul este situat in profunzimea
muschiului psoas si protejat de acesta.
- exemplu – dermita livedoida – prin injectarea unor substante in regiunea fesiera (bismut),
patrunderea intraarteriala cu embolizarea arterei fesiere determina dermita livedoida si
paralizie de plex lombar prin afectarea vasculara.
Clinic:
- deficit motor interesand: flexia coapsei pe bazin, extensia gambei pe coapsa, adductia
coapsei;
- nervul safen intern care este de fapt o ramura senzitiva pentru fata mediala si interna a
gambei si regiunii anterioare a rotulei.
Actiune: – muschiul psoas iliac:
abductor al coapsei;
Actiune: – muschiul cvadriceps;
Etiologie:
dupa histerectomii;
Primele 3 ramuri terminale contin si fibre senzitive care inerveaza tegumentul coapsei din
partea antero-interna.
Cruralul este nervul flexiei coapsei pe bazin si al extensiei gambei, iar pareza lui este
compensata partial de tensorul fasciei lata. Atrofia musculaturii coapsei apare repede si
determina o pozitie caracteristica de genum recurvatum. Reflexul rotulian este abolit, se poate
asocia si hidrartroza.
Exista paralizii totale interesand psoas-iliacul si cvadricepsul si paralizii partiale (mai
frecvente), in care doar cvadricepsul este paralizat.
Clinic: deficitul motor intereseaza flexia coapsei pe bazin si extensia gambei pe coapsa si ca
urmare ortostatismul si mersul sunt ingreuiate, bolnavul taraste membrul inferior si adduce
piciorul bolnav langa cel sanatos, nu poate urca scarile, la cea mai mica incercare de flexie a
genunchiului cade.
Deseori se poate intalni o hidrartroza a genunchiului. Mersul inapoi se face cu multa usurinta,
pe teren plat mersul este mai usor. Este prezenta atrofia lojei antero-externa a coapsei. In
pozitia ortostatica bolnavul prezinta tendinta la genurecurvatum. Reflexul rotulian este abolit.
Teste clinice:
Prognosticul
Tratamentul
Tratamentul kinetoterapeutic:
2. Etapa a II-a – de la F0 la F1
3. Etapa a III-a – de la F1 la F3
- electroterapia(curenti stimulo-motori);
- exercitii pasivo-active;
- exercitii active asistate;
- exercitii izometrice;
– nervul hemoroidal;
Prin aceste ramuri colaterale plexul asigura: extensia coapsei pe bazin, abductia coapsei,
rotatia interna si externa acoapsei si ridicarea bazinului cu rol in mers. Contractia bilaterala a
marelui fesier asigura statiunea bipeda, iar tensorul fasciei lata are rolul de a mentine
rectitudinea bazinului si a corpului.
Paralizia de nerv mic sciatic determina: dificultate in abductia si rotatia externa a coapsei,
deficit de extensie a coapsei ceea ce face dificil mersul si ortostatismul, bazinul e inclinat de
partea bolnava iar coloana de partea opusa, mersul este leganat. Cand leziunile sunt bilaterale
bolnavul nu poate sta in ortostatism.
Paralizia de nerv mare sciatic cu originea la nivelul L5-S1- S2 cu anastomoze din L4 si S3.
Paraseste bazinul prin marea scobitura ischitiatica si ajunge la nivelul fesei unde este situat in
apropierea arterei ischiatice a nervului si arterei rusinoase, ajunge in partea posterioara a
coapsei iar la nivelul spatiului popliteu se imparte in nervul sciatic popliteu intern si sciatic
popliteu extern.
Nervul sciatic popliteu extern (SPE ) la nivelul regiunii poplitee, inconjoara capul
peronierului si se imparte in 2 ramuri terminale:
– nervul musculo-cutanat pentru lungul si scurtul peronier care efectueaza flexia dorsala,
abductia si rotatia externa a piciorului. Senzitiv inerveaza fata dorsala a piciorului cu exceptia
marginii externe si a ultimei falange a degetelor.
Aspectul clinic:
– in mers bolnavul stepeaza, adica flecteaza exagerat gamba si coapsa datorita imposibilitatii
de flexie dorsala a piciorului ;
– bolnavul nu poate efectua flexia dorsala a piciorului ( nu sta pe calcai ), ridicarea marginii
externe, abductia piciorului;
– apar tulburari trofice pe fata antero-externa a gambei si fata dorsala a piciorului, cu exceptia
marginii externe a piciorului.
Nervul sciatic popliteu intern (SPI), merge pe fata posterioara a gambei si are un ram
terminal- nervul tibial posterior- si un ram colateral- nervul accesor safen intern. SPI
inerveaza muschii: tricepsul sural (flexor si adductor al piciorului, flexor accesor al gambei),
gambierul posterior- flexor si rotator intern, flexor comun al degetelor, flexor propriu al
halucelui, muschiul plantar subtire, muschiul scurt abductor al halucelui, scurt flexor al
halucelui, scurt flexor comun al degetelor, muschii interososi. SPI asigura: flexia plantei
(ridicarea pe varfuri), flexia, abductia si adductia degetelor,adductia plantei.
Aspectul clinic:
- nu poate sta pe varfuri, in mers se sprijina pe calcai si mijlocul plantei- mers talonat-;
1. Prevenirea deviatiilor piciorului, mai ales cea in equin prin retractura tendonului achilian in
paralizia SPE. Se va mentine pozitia de unghi drept al piciorului printr-o atela, mai ales
noaptea, iar in cursul zilei piciorul va fi incaltat cu o gheata cu caramb dur. In paralizia de SPI
prabusirea boltii este regula, motiv pentru care de la inceput trebuie pus un sustinator plantar.
- se vor utiliza toate elementele facilitatorii (periajul, vibratia, atingerea cu calupul de gheata);
- exercitii analitice pentru fiecare miscare, incepand cu cele pasive si active asistate, apoi
active si active cu rezistenta progresiva, exercitii izometrice etc.
In ambele tipuri de paralizii se va acorda o atentie deosebita flexiei degetelor, functie de mare
importanta pentru ortostatism si mers.
5. Ortezarea invaliditatii in cazul unor paralizii definitive. Este vorba de paralizia de SPE,
pentru care se confectionaza orteze dinamice (ghete cu arc pentru ridicarea piciorului in
mers).
Pentru pareze este suficienta aplicarea unui toc mai inalt si a unui pantof sau a unei ghete cu
caramb mai dur. Paralizia de SPI nu pune probleme de ortezare, fiind in general bine
suportata.