Materiale compozite utilizate in constructiile

aerospatiale

Trebuie semnalat ca in categoria compusilor intermetalici se inscriu si aliajele

cu memoria formei, ale caror aplicatii cunosc o extindere tot mai mare. Este important,
intre altele, ca acesti compusi nu contin metale rare, astfel au preturi relativ mici.
Un aliaj cu memoria formei are particularitatea ca poate fi deformarea plastica cu
usurinta, dar aceasta deformatie poate fi indepartata prin incalzirea la o anumita
temperatura, facand sa se revina spontan la forma inititiala a piesei.

Metode de fabricare
Metodele curente pot fi împărţite în două categorii majore: primare
şi secundare.

Metodele primare de fabricare sunt utilizate pentru a fabrica MMC-

uri din constituenţii acestora. Materialul poate rezulta direct cu
forma finală sau poate necesita prelucări suplimentare semnificative
numite fabricaţie secundară, cum ar fi: formarea, roluirea, presarea
şi anumite procese mecanice. Aceste procese depind de tipul
armăturii şi al matricii.

Fibrele monofilament cu diametrul relativ ridicat sunt încorporate în matricile din

metal prin presarea la cald a matricii. In aceste condiţii, metalul
curge în jurul fibrelor apărând legături de difuzie.

Compozitele pot fi fabricate şi prin infiltrarea metalului lichid în

interiorul unei configuraţii de fibre prearanjate. In mod frecvent,
pentru menţinerea fibrelor pe poziţie sunt utilizate materiale
ceramice sau organice de legătură. Acestea din urmă sunt arse
înainte sau după infiltrare. Infiltrarea poate fi făcută sub vacuum,
presiune sau ambele. Infiltrarea sub presiune presupune trecerea
fibrelor prin materialul matriţei.

In acest moment cele mai comune metode de fabricare a

compozitelor grafit/Al şi grafit/Mg sunt prin infiltrare. Firele „toarse”
din grafit trec prima dată prin cuptor pentru a fi arse. Următorul pas
îl reprezintă trecerea printr-un proces CVD care produce acoperirea
cu Ti sau B care uşurează legarea ulterioară la materialul matricii.

Apoi, acest ansamlu este trecut printr-o „ceaţă” de metal topit

1
producându-se legarea prin infiltrare a fibrelor. In operaţia
secundară sunt produse plăci sau alte forme structurale prin
plasarea firelor între foi şi presarea ansamblului. Descoperiri recente
în tehnologia procesării permit utilizarea procesului de infiltrare fară
a fi necesar pasul intermediar de obţinere a firelor (sârmelor).

UTILAJE
INSTALAŢIA de obţinere a unui material compozit cu matrice
metalică şi inserţie de particule, printr-un procedeu în fază lichidă

Ube 350 Ton horizontal high pressure die casting machines

1200 Ton vertical squeeze cast press Induction melt furnaces

Domenii noi de utilizare a compozitelor

Dupa cum s-a aratat, compozitele metalice sunt folosite tot mai mult in domenii de
varf ale tehnicii. Iata doar cateva astfel de aplicatii :

Pentru realizarea unor componente care functioneaza la temperaturi ridicate, in cadrul

motoarelor, turbo-reactoarelor si rachetelor,

Materiale compozite cu matrice metalica folosite la elicele elicopterelor

Distribuitor hidraulic
Piese de automobile rezistente la uzura si la temperaturi ridicate

Scopul proiectului este obţinerea de materiale compozite avansate,

ce constituie soluţii actuale, inovative şi de performanţă ridicată,
pentru aplicaţii în domenii de vârf cum sunt aeronautica şi
transporturile moderne. În acest context, obiectivul principal al
proiectului constă în elaborarea unor compozite avansate carbon-
carbon şi polimer-carbon, cu performanţe structurale, termo-
mecanice şi/sau tribologice ridicate, corespunzătoare normelor
ecologice şi cerinţelor internaţionale, care să înlocuiască materialele
clasice existente până în acest moment.

Aceste materiale avansate prezintă beneficii economice, fiind

performante, au o greutate scazută, rezistenţă mare la temperaturi
înalte şi rezistenţă mecanică ridicată. Materialele amintite vor putea
acoperi necesităţile tehnologice, înlocuind materialele clasice.
Realizarea acestor materiale compozite polimerice/ mezofazice cu
adaosuri organice/ anorganice, ranforsate cu fibre de sticlă sau cu
fibre de carbon, prezintă un grad mare de complexitate prin
cumularea aspectelor legate de proprietăţile de material,
necesităţile funcţionale, într-un cuvânt, de dezvoltarea
multifuncţionalităţii practice. Noutatea proiectului derivă din faptul
că acesta şi-a propus dezvoltarea de structuri compozite din
materiale avansate performante, obţinute prin tehnologii de vârf pe
plan mondial. Tehnologiile amintite se referă la realizarea de
compozite structurale, constituite dintr-o matrice polimerică,
îndeosebi răşină epoxidică şi structură de rigidizare din fibre de
carbon sau fibre de sticlă si, de asemenea, se referă la realizarea de
compozite tip carbon-carbon, constituite dintr-o structură de
rigidizare compusă din fibre de carbon înglobate într-o matrice
carbonică mezofazică.

Având în vedere faptul ca în ultimul timp este din ce în ce mai

studiată la nivel internaţional utilizarea matricilor polimerice/
carbonice mezofazice sau fenolice nanoaditivate în obţinerea
compozitelor pentru aviaţie, în cadrul proiectului a fost studiată
aditivarea matricilor cu nanoparticule carbonice şi au fost realizate
compozite cu matrice nanoaditivată cu nanotuburi de carbon
(monostrat şi multistrat), în diverse concentraţii masice (0,5 – 2%).

În urma caracterizărilor din punct de vedere structural şi al

proprietăţilor fizico– mecanice ale compozitelor realizate, a fost
obtinut, până în acest moment, un model experimental de
„compensator” de direcţie pentru avion P51D Mustang. De
asemenea, s-a realizat un model experimental de pală pentru
eoliană din compozit ranforsat cu fibră de carbon.