Nichifor Andreea

Informatica an II
Atractori

Scopul nostru este de a construi atractori şi domeniul lor de atracţie, fără

orice informaţii preliminare cu privire la sistem. Ancheta se bazează pe metodele
dinamicii simbolice şi toate estimările de care avem nevoie pot fi obtinute
traditional prin metode numerice. Cand investigam imaginea simbolica, una poate
obţine cartierele de atractori şi estimeaza domeniul de atractie. Acest lucru ne
permite de a construi o estimare a unui atractor-pereche. Prin aplicarea unei
subdiviziuni care sa acopere, o secvenţă de aproximări integrate vor fi construite
astfel încât să converge la atractorul-pereche dorit. Ar trebui subliniat faptul că
ancheta noastră a fost stimulată de ideile de bază ale lui A.M. Laypunov despre
stabilitate [75].

7.1 Definitii si exemple

Considerăm un sistem dinamic discret generat de o cartografiere
Lasam sa fie distant intre punctul x si grupul A. Notam cu
un cartier al lui A. Limita este stabilita de un
subgroup B definit astfel:

unde cl este mijlocul de inchidere si . Limita este

stabilita de subgrupul B si este definite astfel:

,
unde . Sa nu uitam ca un grup este invariabil pt
fiecare punct traiectoria trecand prin este in
.
Luam in considerare primele concepte ale atractiei incepute in sec 19 de
Lyapunov.

Definitia 56
1. Un grup de invariabil este numit stabil (de Lyapunov) in cazul in care
pentru fiecare exista astfel incat , traiectoria semi-pozitiva
.
2. Un grup stabil de Lyapunov este numit stabil asymptotic daca exista un
cartier V al lui si la fel pentru fiecare

3. Un grup aimptotic tabil inchis este atractor.

4. Grupul

se numste domeniul de atractie sau bazinul lui .

Nichifor Andreea
Informatica an II
Reţineţi că existenţa unui cartier V(Λ), astfel încât pentru fiecare punct x ∈
V, limita ω să fie în Λ, nu este suficient pentru ca Λ sa fie un atractor, a se vedea
exemplul 59. Există alta definitie (echivalenta) pentru un atractor.

Definita 57
Un grup Λ este atractor daca are un cartier U astfel incat limita a
grupului .
Trebuie să indicam faptul că uneori grupurile descrise de Definitia 56 sau
57 sunt numite grupuri de atragere şi condiţiile suplimentare sunt implicate în
definirea atractorului. De exemplu, Λ se presupune a avea o traiectorie densa [48],
sau domeniul de atracţie W8 se presupune ca coincide cu spaţiul de fază. Ultima
supoziţia este produsă pentru sisteme de ecuatii diferentiale parţiale. Cu toate
acestea, vom folosi Definiţia 56 sau 57.

Exemplul 58
Consideram un system diferential de ecuatii

Sistemul are trei atractori (vezi figura 7.1): echivalentele A1=(-1,0),

A2=(1,0) si intervalul
A3=[-1,1] {0}. Echivalenta (-1,0) are domeniul de atractie W8(A1)=(- ,0) (- ,
8
echivalenta (1,0) are domeniul de atractie W (A2)=(0, , si atractorul A3
8 2
are domeniul de atractie W (A3)= R .
Asa cum rezulta din definitia atractiei . Urmatorul
exemplu arata conditia “ pentru dintr-un cartier V( ” nu este sufficient
pentru ca grupul sa fie atractor.

Exemplul 59
Consideram un system plan cu un punct de exhivalenta cu domeniul
plin de traiectorii, traiectoriile T(x) pentru care limitele au originea O ( vezi fig.
7.2). Asa cum este unirea traiectoriilor, este invariant grupului, care este numit
domeniu elliptic. Punctul de echilibru O este limita a grupului pentru ,
Oricum, 0 nu este un atractor, in acest caz domeniul elliptic este
atractor. Acest exemplu ne arata ca in general putem doar
garanta incluziunea
Nichifor Andreea
Informatica an II

Fig. 7.1 Sistemul atractorilor

Fig. 7.2 Domeniul elliptic

În practica modernă este foarte important să se cunoască poziţia unui

atractor şi a domeniului său de atracţie. Motivul este faptul că un bazin este un grup
deschis, fiecare punct din bazin vine într-un cartier mic de atractor pentru un număr
finit de iteraţii. Astfel, pentru Exemplul 58, care începere de la dreapta semi-
planului, o traiectorie este adusa în apropierea punctului de echilibru (1,0) într-o
repetare finita. Următorul exemplu arată că domeniul de atracţie poate să fie destul
de complicat.

Exemplul 60
Bazinul de 2-periodice atractori cu carlig triplu
Cartografierea Ikeda in notatia reala se prezinta sub forma

unde Simularea numerica a dinamicii comportamentului

hartii a fost efectuata cu
Nichifor Andreea
Informatica an II

Fig. 7.3
Bazinul de 2-periodice
atractori
cu carlig triplu

Parametrul R ia valoarea 0.6. Sistemul are 2-atractori periodici A=S1+S2,

astfel încât fiecare componentă are forma unui cârlig triplu, a se vedea fig. 7.3. 2-
periodic înseamnă că I(S1)=S2 şi I(S2)=S1. Structura S1 poate fi văzut în Exemplul
24. Aşa cum Fig. 7.3 arată domeniul D de atracţie este mai complicat decât în
exemplele anterioare. Bazinul D este de 2-periodic. Limita ∂D este formata prin
multiple instabile decat hiperbolica 2-periodic orbită H(1.0094,-0.1100), (-0.2110,-
0.4211).

Atractor ciudat
Exista mai multi atractori cu structura nontriviala, astfel că acestia sunt
numiti "atractori ciudati". Prin aceasta se înţelege faptul că atractorul este haotic,
adică, are o orbită densă şi o structură nontriviala, care este similara cu mulţimea
lui Cantor. Henon [53] a explorat difeomorfismul numeric

Calculul lui Henon reprezintă dovezi numerice a existenţei unui atractor

ciudat pentru cazul în care a=1.4 şi b=0.3, a se vedea fig. 7.4. Atractorul Henon
este produs la nivel local a unei curbe şi un grup Cantor [48].
Domeniul de atracţie este invariant şi un cartier de Λ[12] este de asemenea
invariant. Este clar că un grup invariant pentru homeomorf f este de asemeanea
invariant pentru maparea inversă f-1.

Definitia 61
Un grup invariant Λ se numeşte repellor în cazul în care există un cartier U
astfel încât limita α este stabilita α(U)=Λ.
Un grup invariant Λ este repellor pentru f daca Λ este atractor pentru f-1.
Grupul Λ*=M\W8(Λ) este repellor [12] care se numeste dublu repellor al lui Λ si a
perechii { Λ, Λ*} se numeste atractor-repellor. Astfel, dinamica între un attractor-
Nichifor Andreea
Informatica an II
repellor pereche este foarte simplă: fiecare traiectorie incepe de la repellor şi se
încheie la atractor.

Fig. 7.4 Atractorul Henon

Fig. 7.5 Attractor-repellor

Exemplul 62
Attractor-repellor.
Consideram ecuatia pe un cerc S1, vezi Fig. 7.5. Are doua puncte de
echilibru si , este atractor si este un dublu-repellor.

Propozitia 63
Un grup invariant este atractor daca si numai daca exista un cartier U din
unde
Nichifor Andreea
Informatica an II
Grupul U este numit cartierul fundamental al lui Λ. Se poate spune că fiecare
traiectorie prin intermediul x∈Ws(Λ)\Λ începe la Λ* repellor şi se termină la Λ
atractor. Unul din obiectivele noastre este de a construi atractor, repellor si
domeniu de atracţie fără nici o informaţie preliminara cu privire la dinamica
sistemului. Aşa cum era de aşteptat, proprietăţile atractorului şi a domeniului său
de atracţie deţin, nu numai pentru traiectoriile adevărate, dar de asemenea, ele pot
fi aplicate pentru ε-traiectorii.

Propozitia 64
Este un atractor cu un cartier V si Atunci :
* *
1. Exista un cartier U al lui , U ⊂ V si > 0 astfel incat fiecare semi-
traiectorie pozitiva trece prin U ramane in U*
*

2. Exista astfel incat fiecare traiectorie trece prin cartierul V( ajunge

in U*.

Demonstratie.
U este un cartier fundamental al lui i si V este un cartier al lui i . Dupa
Propozitia 63, pentru fiecare V exista k>0 astfel incat si
Grupul vezi Fig. 7.6. Distanta

Este pozitiv pentru ca este un grup deschis si cl f(U*)⊂ U*. Grupul

In acest caz fiecare cartier al lui f(U*) sta in U*. Trebuie sa aratam ca fiecare
semi-traiectorie pozitiva trece prin U* ramane in U*. Lasam xk, xk+1 sa fie o
*
pereche de puncte consecutive pe o semi-traiectorie si xk . De cand
, punctul este un cartier al lui f(U*). Deci .
8
X sa fie un punct din W ( . Am demonstrate prin contradictie ca astfel
*
incat fiecare traiectorie trece prin V( ajunge in U . Invers, se presupune
Nichifor Andreea
Informatica an II

pentru fiecare ca exista o semi traiectorie pozitiva w( ) trece prin V( care

scapa U*. si {w( este o secventa pozitiva de semi traiectorie . De cand
secventa {w( este in M, atunci converge la . Traiectoria w trece prin x
*
si este in afara lui U . Ajungem la contradictie din cauza traiectoriei w care ajunge la
*
final in .

Corolar 65
Este evident ca satisface amandoua concluziile propozitiei,
fiecare traiectorie trece prin V( ajunge in U* si ramane acolo.

Propozitia 66
V1 sa fie un cartier mic arbitrar al atractorului si V2 sa fie un cartier arbitrar
mare astfel incat

Atunci exista si cartierele U1, U2 ale lui

astfel incat (vezi Fig. 7.7)

1. Orice traiectorie trece prin U2\U1 incepe in afara lui U2 si sfarseste in U1;
2. Orice semi traiectorie pozitiva trece prin U1 si ramane acolo;
3. Orice semi traiectorie negativa trece prin M\clU2 si ramane acolo.

Fig. 7.7 Pseudo traiectoriile atractorului si a bazinului sau

Demonstatie
Conform Propozitiei 64, exista si cartierul U1 pentru cartierul V1 astfel incat
si fiecare semi traiectorie pozitiva trece prin U1 si ramane in U1. Pentru un
punct este astfel incat fiecare traiectorie care trece prin
se sfarseste in U1.
Nichifor Andreea
Informatica an II

Sa ne amintim ca grupul este repellor pentru f si atractor

*
pentru . Grupul M\clV2 este un cartier al lui pentru ca clV2⊂W8( . In vederea
* *
simetriei dintre atractor si repellor, sunt si cartier U ⊂(M\clV2) al lui astfel
* *
incat fiecare semi traiectorie negative trece prin U ramane in U . Grupul
U2=M\clU . Orice semi traiectorie negativa trece prin U*=M\clU2 ramane acolo.
*

Pentru fiecare punct acolo este astfel incat fiecare traiectorie

din V( incepe in afara lui U2.
Consideram un compact K=cl(U2\U1). Pentru orice punct x acolo sunt
descrise. Grupul . Conform procesului de constructive
fiecare traiectorie trece prin V( porneste in afara lui U2 si se termina in
U1. FAmilia de cartiere {V( forme de deschidere a lui K. Exista
acoperire finite a lui K de catre cartiere . Stabilim
m=1,2,3, … , r). Cand orice semi traiectorie pozitiva trece prin U1
ramane acolo. Cand orice semi traiectorie negativa trece prin M\clU2=U*
ramane acolo. Cum ; orice traiectorie trece prin U2\U1 incepe in
afara lui U2 si se termina in U1.

Atractor pe imagini simbolice

Consideram o imagine simbolica G a unui homeomorfism f. Un grup de noduri
L⊂V genereaza subgrafuri G(L) care contine nodurile L si muchiile daca si
numai daca nodurile I si j apartin lui L. Spunem ca grupul L este invariant daca
pentru fiecare vertex unde exista muchiile si in G(L). Sa construim un
grup invariant considerat infinit in ambele directii . Grupul de
noduri Ver( ) pe drumul formeaza un grup invariant pentru care fiecare
acolo sunt muchiile . De asemenea familia drumurilor S={ care
dau grupului invariant nodurile V er(S). Putem spuna cagrupul L este invariant daca
fiecare vertex era un drum admisibil I care sta in L. Conform Teoremei 14,
fiecare traiectorie { } al lui f genereaza drumuri admisibile in
imaginea simbolica a lui G. Deci un grup invariant genereaza un grup
invariant de noduri de forma
.
Grupul V er este invariant in particular. L este un grup invariant de noduri pe
imaginea simbolica G. Grupul de noduri

Este numita intrarea in L. Grupul de noduri

Este numita iesirea din L.

Definitia 67
Nichifor Andreea
Informatica an II

Spunem ca un grup invariant L⊂V er este atractor daca Ex(L)= .

Spunem ca un grup este invariant L⊂V er este repellor daca En(L)= .
L este un atractor. Un bazin sau domeniu de atractie este grupul de noduri
D(L)={j:fiecare drum din j se termina in L},
Pentru fiecare drum {…, j, …, ik, …} exista un numar k* astfel incat nodurile ik cu
k>k* apartin lui L.

Fig. 7.8 Atractor repellor a imaginii simbolice

Propozitia 68
L⊂V er este un atractor. Atunci (vezi Fig. 7.8)
1. Nodurile din D(L)\L sunt nerecurente
2. Grupul de noduri L*=V er\D(L) este repellor

Demonstratie
1. Daca este recurrent atunci esteun drum periodic , …,
}. Precum drumul nu este terminat in L. Inseamna ca I nu
apartine lui D(L). Ajungem la o contradictie. Deci nodurile din D(L)\L nu sunt
recurente.
2. Consideram numai grafuri conectate. Asta inseamna doua noduri I si j trebuie
sa fie conectate indirect de drum. Daca L= V er, atunci DL=L si L*= .
Presupunem ca L . La inceput demonstram ca L* . Daca L=D(L) atunci
*
L =V er(G)\L . D(L)\L . Numarul de noduri este infinit, inceputul fiecarui
drum j D(L)\L are o parte periodica, druul este dfe forma
{…, apartin lui L. Nodurile D(L)\L sunt nerecurente, , L*
.
Acum demonstram contradictia cum ca L* este invariant. . Sa
presupunem ca nu avem marginea i j pentru orice j . Apoi fiecare margine
finalul in D(L). In acest caz drumul trece prin I si se termina in L, . Deci ,
o contradictie. In acelasi fel putem sa demonstram marginea pentru
fiecare si pentru toate .
Nichifor Andreea
Informatica an II

Acum vom stabili ca iesirea ave, En(L) , este o margine

Inseamna ca sau In primul caz, . In al
doilea caz, grupul D(L)\L contine nerecurente noduri, fiecare drum din i incepe in L*
si sfarseste in L. Deci este o muchie
In cele din urma stabilim intrarea j . Asta inseamna ca este
o margine Fiecare drum din I se termina in L, fiecare drum din j
se termina in L se asemenea, o contradictie.

Propozitia 69
Fiecare atractor L contine doar cateva clase de exhivalente recurente vertical
si toate drumurile dintre acele clase.

Demonstratie
L este un atractor; I,j este un drum intre I si j. De cand
iesirea Ex(L) este goala, fiecare vertex din apartin lui L. In particular daca I este
recurrent , clasa de recurenta a nodurilor echivalente I este in L. In acelasi fel
obtinem toate drumurile intre clase este in L de asemeanea.

7.3 Atractorii unui system si imaginea simbolica

Aşa cum era de aşteptat, există o corelaţie naturală între atractori de un
sistem dinamic şi atractori a imaginii sale simbolice.

Teorema 70
În cazul în care L şi D(L) sunt atractori şi domeniul său de atracţie pe o
imagine simbolica G, atunci există un Λ atractor de homeomorpfism f şi de bazin
Ws(Λ), astfel încat

1. ,
Unde int este interiorul, este cartierul fundamental al lui Λ;
2. este o aproximatie a bazinului astfel
incat
.
Demonstratie
1. LA inceput stabilim incluziunea Fiecare celula M(i) este inchisa,
clU⊂ { Din definitia unui atractor, Ex(L)= . Deci daca i L si este o
margine i j atunci j L, grupul c(i)={j:M(j) f(M(i)) } este in L. Conform
corolarului 10, avem incluziunea

).