C 1

Geotehnică – note de curs
Conf.dr.ing. Irina Lungu, Prof.dr.ing. Anghel Stanciu
Cursul nr.1
Bibliografie:
A. Stanciu & I. Lungu, FUNDAŢII – I
Fizica şi Mecanica Pământurilor, Ed. Tehnică, 2006
Geotehnică - note de curs
Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Tunel – canal, Sapperton, Anglia, 1789

Construcţia metroului din Paris
Elemente de risc la construire pe versanţi

• total weight
P = 14 453 tons (142 MN)
• average foundation
pressure q = 497 kPa
• total height H = 58.36m
• total height above G.L.
H’ = 55m
• area of the annular
foundation A = 285m2
• present inclination 5030’
• present eccentricity
e = 2.3m
Lucrări de investigare

Prelevare de probe

 pământ - roca
sedimentară detritică,
alcătuită din fragmente
solide necimentate, de
dimensiuni variabile, cel
mult egale ca mărime
cu dimensiunile bobului
de nisip (2,00 mm).
 roci stratificate
 strat = unitate
de sedimentare
- un volum de material
acumulat în condiţii
fizice esenţial uniforme
↔ stratigrafie

Geoeditor - un echipament grafic pentru
geomodelare

Profile
stratigrafice

Principiul suprapunerii
 “într-o succesiune pe verticală a straturilor sedimentare (care s-au
depus orizontal sub formă de sediment, într-un bazin marin sau
lacustru), toate straturile mai recente (de deasupra) le acoperă pe
cele mai vechi (de dedesubt)”

Principiul continuităţii
 “într-o regiune calmă, neperturbată de mişcări tectonice, un strat
orizontal cunoscut rămâne identic cu el însuşi sau evoluează într-o
manieră progresivă, toate elementele sale fiind de aceeaşi vârstă”
Profilul stratigrafic al văii râului Marne Strat lenticular (b) şi lacună stratigrafică

Principiul paleontologic
 orice fenomen geologic petrecut sub ochii noştri şi observat
actualmente în natură s-a petrecut şi în timpurile îndepărtate ale
Pământului, în aceleaşi condiţii şi sub impulsul aceloraşi cauze” →
sedimente ce prezintă aceleaşi caracteristici litologice, datorită
aceloraşi condiţii de formare, pot avea vârste diferite.
 “două straturi sau formaţiuni cu acelaşi conţinut paleontologic sunt
de aceeaşi vârstă”.
 Conţinut paleontologic = fosile
 Fosilele reprezintă urmele florei şi faunei care s-au succedat în
cursul timpului geologic şi au evoluat în conformitate cu legile de
evoluţie ale speciilor, în formaţiunile sedimentare.
 Fosile stratigrafice / fosile de facies

Anomalii stratigrafice
 Contacte anormale şi suprapuneri de straturi

Discordanţe stratigrafice
 Discordanţe de eroziune

 Discordanţe transgresive şi regresive

 Discordanţe de cutare

Pământurile - sisteme disperse, trifazice în care mediul de
dispersiune îl reprezintă aerul şi apa iar dispersoidul îl constituie
particulele de diferite dimensiuni (≤ 2 mm).
 Structura unui pământ

 Textura unui pământ

Structura unui pământ
 este determinată de:
 mărimea şi forma particulelor solide;
 compoziţia chimico-mineralogică a particulelor solide;
 interacţiunea dintre faza solidă, lichidă şi gazoasă

Tipuri de structuri
 Structura grăunţoasă (granulară)
• structura grăunţoasă este specifică nisipurilor şi pietrişurilor, “legătura” dintre

particule este de natură mecanică, datorată presiunii intergranulare şi, în
consecinţă, frecării interne dintre particule;
• în stare uscată, pământul cu o astfel de structură, lăsat liber, curge neexistând
forţe de atracţie (coeziune) între particule → această structură este specifică aşa
numitelor pământuri necoezive sau pulverulente
• prezintă o permeabilitate mare, iar caracteristicile sale fizico-mecanice sunt
puţin influenţate de prezenţa apei. Geotehnică - note de curs
 Structura în fagure
• este specifică particulelor cu dimensiuni mai reduse (≅ 0,005 ÷ 0,05 mm) cu forme plate,
solzoase sau aciculare, care sedimentează individual sub acţiunea gravitaţiei;
• deformabilitatea structurii este relativ mare sub acţiunea sarcinilor statice, iar
permeabilitatea redusă. Este cea mai sensibilă structură la îngheţ - dezgheţ.

 Structura în fulgi (floculară)
 este specifică particulelor fine şi foarte fine (< 0,005 mm), care, datorită
dimensiunilor reduse fac ca forţele gravitaţionale să nu poată determina
sedimentarea particulelor ce se găsesc în suspensie în mediul de
sedimentare
 deformabilitatea structurii este însă dependentă şi de posibilităţile de

eliminare a apei din interiorul floculelor, astfel încât deformaţiile se produc
un timp îndelungat de la încărcarea structurii
 stabilitatea şi rezistenţa structurilor floculare este dată de legăturile care se

stabilesc între particule, adică de forţele de atracţie numite generic coeziune
→ aceste structuri sunt asociate pământurilor coezive, respectiv argilelor.
a) structura floculară prin contacte b) structura dispersă prin contacte
feţe – muchii feţe – feţe
a) structura floculară b) structura floculară - agregată

muchii – muchii feţe – muchii şi muchii - muchii
 Structura mixtă
 Loess

Textura unui pământ
 ca totalitate a neuniformităţilor structurii, este generată de tipul
mediului de sedimentare (fluvial, lacustru, deltaic, marin) de
periodicitatea debitului solid determinat de alternanţa primăvară –
vară – iarnă, precum şi posibila variaţie a presiunilor litologice, ca
mărime şi direcţie, pe timpul procesului de formare a rocilor.
 Tipuri de texturi:
 texturi afânate sau necoezive la nisipuri, pietrişuri,
bolovănişuri, ca depuneri aluvionare din conurile de dejecţie şi
din albiile râurilor;
 texturi stratificate ca alternanţe de straturi subţiri de argilă şi
nisip sau argiloase şi mâloase;
 textură compactă proprie rocilor sedimentare coezive de tipul
argilelor.

Textura afânată
 textura omogenă, caracteristică pământurilor necoezive cu particule
având aproximativ aceleaşi dimensiuni (ex. nisipurile eoliene),
 textura porfirică, caracterizată prin existenţa în masa pământului

necoeziv cu particule fine, a unor particule cu dimensiuni mari sau
foarte mari.

Texturi la pământuri coezive
 textura omogenă, (compactă), specifică argilelor marine de
adâncime;
 textura stratificată sau microstratificată poate fi laminară, lenticulară,
şistoasă.

Factori ce determină structura pământurilor
 mărimea şi forma particulelor solide;
 compoziţia chimico - mineralogică a particulelor solide;
 forma şi starea fizică a fazei lichide şi gazoase;
 interacţiunea dintre faza solidă, lichidă şi gazoasă.

Mărimea şi forma particulelor pământului
 Procedeul tehnic prin care se
individualizează şi se sortează,
sub formă de repartiţie
procentuală, particulele dintr-o
probă de pământ, după
mărimea acestora se numeşte
analiză granulometrică.
 Grupa de fragmente
solide, exprimată în unităţi de
masă sau procentual din masa
totală a probei uscate, având
dimensiunile cuprinse în
intervale de dimensiuni
determinate (între două limite
date), poartă numele de
fracţiune granulară
(granulometrică).

Metode de analiză granulometrică
 metoda cernerii prin ciururi,
pentru pământuri cu granule mai
mari de 2,00 mm;
 metoda cernerii pe site, pentru
pământuri cu granule între 2,00 şi
0,08 ÷ 0,05 (0,063) mm;
 metoda sedimentării cu
areometrul sau metoda
sedimentării cu pipeta, pentru
pământuri cu granule mai mici ca
0,08 ÷ 0,05 (0,063) mm;
 metoda combinată (cernere şi
sedimentare), pentru pământurile
polidisperse cu plaje întinse ale
granulaţiei.

 curbă de granulozitate (curbă statistică integrală de tip Galton);
 histogramă (diagramă de tip Gauss);
 poligon sau curbă de frecvenţă.

Forma particulelor
 indicele de sfericitate (Sp), ce
apreciază măsura în care
forma unei particule se
apropie de cea a unei sfere şi
se calculează cu una din
relaţiile:
 SKrumbein= sau
SSneed-Folx= -
coeficientul volumetric, ce
exprimă raportul dintre
volumul particulei (V) şi
volumul unei sfere ce include
particula:
 - factorul formei (F)
definit ca raport între (C B ) (B A)
6 ⋅V
de = 3
π Geotehnică - note de curs
Aplicabilitatea diametrului echivalent
 coeficientului de neuniformitate (coeficientul lui Hazen)
d 60
Un =
d10
Pământurile se pot împărţi în următoarele categorii (STAS 1243-88):
 pământuri cu granulozitate foarte uniformă Un ≤ 5
 pământuri cu granulozitate uniformă 5 < Un ≤ 15
 pământuri cu granulozitate neuniformă Un > 15
coeficientul de curbură
Cc =
(d 30 ) 2
d10 ⋅ d 60
Se apreciază că un pământ bun pentru construcţia terasamentelor
trebuie să aibă C = 1 ÷ 3
c


C 1

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

C 1

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Geotehnică – note de curs

Conf.dr.ing. Irina Lungu, Prof.dr.ing. Anghel Stanciu

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

 Structura unui pământ

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

• structura grăunţoasă este specifică nisipurilor şi pietrişurilor, “legătura” dintre

Geotehnică - note de curs

 deformabilitatea structurii este însă dependentă şi de posibilităţile de

 stabilitatea şi rezistenţa structurilor floculare este dată de legăturile care se

a) structura floculară b) structura floculară - agregată

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

 textura porfirică, caracterizată prin existenţa în masa pământului

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

 mărimea şi forma particulelor solide;

 compoziţia chimico - mineralogică a particulelor solide;

 forma şi starea fizică a fazei lichide şi gazoase;

 interacţiunea dintre faza solidă, lichidă şi gazoasă.

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

Geotehnică - note de curs

You might also like