Farmacie Part8

1600 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a
Tema nr. 54
Cromatografia in controlul medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor – Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean – Ed.
Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1254001. Activarea plăcilor cromatografice de silicagel constă în:

A. tratarea lor cu acid sulfuric concentrat
B. tratarea lor cu acid sulfuric diluat
C. menţinerea lor la 180 grade Celsius timp de 30 min
D. eliberarea centrilor adsorbanţi ai silicagelului
E. umectarea lor cu piridina
(pag. 176)
F1254002. Metoda cromatografică în general este:

A. o metodă fizică de analiză care se bazează pe migrarea particulelor încărcate electric
B. o proprietate a lichidelor de a opune rezistenţă la alunecarea în timpul curgerii
C. o metodă electrochimică de analiză
D. o metodă fizico-chimică de separare a unor substanţe dintr-un amestec
E. o proprietate a substanţelor optic active
(pag. 17;1043)
F1254003. Valoarea Rf a unei substanţe, Rf = a/b:

A. reprezintă raportul dintre lungimea plăcii cromatografice şi distanţa parcursă de substanţă de la punctul de
aplicare până la frontul developantului
B. poate fi utilizată numai pentru stabilirea purităţii unei substanţe medicamentoase
C. este o constantă a tuturor substanţelor medicamentoase
D. serveşte pentru identificarea unei substanţe prin compararea cu Rf-ul substanţei etalon
E. nu poate fi utilizată pentru identificarea substanţelor medicamentoase
(pag. 1045-1046)
F1354004. Alegeti informatiile incorecte despre fenomenul Donan:

A. consta in patrunderea unor molecule incarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni
B. consta in patrunderea unor molecule neincarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni
C. are loc un schimb ionic
D. nu are loc schimb ionic
E. indepartarea moleculelor din retea se face usor, printr-o spalare simpla
(pag. 163)
F1354005. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la raportul de retentie:
A. are o valoare subunitara
B. este egal cu raportul dintre viteza medie de deplasare a analitului (vA) si viteza medie de deplasare a fazei
mobile (vM)
C. este egal cu raportul dintre timpul mort tM si timpul de retentie tR
D. este egal cu raportul dintre timpul de retentie tR si timpul mort tM
E. este egal cu distanta parcursa de volumul mort de faza mobila si distanta pana la maximul picului analitului
A
(pag. 41)
1600 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
F1354006. De care dintre urmatorii parametri, viteza liniara medie vm nu depinde:

A. temperatura
B. presiunea impusa fazei mobile
C. presiunea impusa fazei stationare
D. natura coloanei
E. natura fazei stationare
(pag. 31)
F1354007. Identificarea spoturilor analitilor in CSS se poate efectua prin urmatoarele procedee, cu o
exceptie:
A. examinarea placii cromatografice in UV
B. expunerea placii cromatografice la vapori de iod
C. masurarea picurilor de pe cromatograma
D. pulverizarea de solutii caustice
E. utilizarea de solutii etalon
(pag. 179-180)
F1354008. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese

fundamentale, cu o exceptie:
A. adsorbtia pe suporturi solide
B. repartitia intre faza stationara si aceea mobila
C. adsorbtia pe suporturi lichide
D. schimbul ionic
E. excluderea – difuzia
(pag. 18)
F1454009. Alegeţi faza staţionară potrivită şi faza mobilă corespunzătoare pentru separarea a doi
compuşi nepolari prin cromatografie lichidă.
A. răşină schimbătoare de cationi (cationit) drept fază staţionară şi metanol drept fază mobilă ;
B. răşină schimbătoare de anioni (anionit) drept fază staţionară şi amestec acetonitril – metanol drept fază
mobilă ;
C. silicagel drept fază staţionară polară şi apă acidulată drept fază mobilă ;
D. silicagel silanizat drept fază staţionară nepolară şi amestec metanol – acetonitril – apă drept fază mobilă ;
E. silicagel silanizat drept fază staţionară nepolară şi soluţie apoasă alcalină (NaOH) drept fază mobilă.
(pag. 468, [6] vol. I)
F1454010. Forma nesimetrică (diferită de forma gaussiană) a unui pic cromatografic se poate datora . . .
A. caracterului prea polar al fazei staţionare ;
B. caracterului prea polar al fazei mobile ;
C. vitezei prea mari a fazei mobile în coloană cromatografică ;
D. neliniaritătii izotermei de distribuţie a componentei în cauză între faza staţionară şi faza mobilă ;
E. temperaturii prea ridicate la care se execută analiza cromatografică, având în vedere faptul că coeficientul
de difuzie creşte odată cu temperatura.
(pag. 51-52, [6] vol. II)
F1454011. Indicaţi criteriul după care se separă componentele într-o coloană cromatografică de
excludere sterică (filtrare pe gel), umplută cu un gel inert din punct de vedere chimic.
A. Componentele sunt separate după polaritatea moleculelor, cele polare eluându-se mai repede din coloană
B. Componentele sunt separate după polaritatea moleculelor, cele polare eluându-se mai lent din coloană.
C. Componentele sunt separate după volumul moleculelor, cele cu volum mare eluându-se mai repede din
coloană.
D. Componentele sunt separate după volumul moleculelor, cele cu volum mic eluându-se mai repede din
coloană.
E. Componentele sunt separate după capacitatea moleculelor de a forma legături de hidrogen.

(pag. 139-140, [6] vol. II)
F1454012. La analiza cromatografică HPLC a unei probe, componenta de interes are timpul de retenţie
egal cu 5,1 minute (măsurat de la momentul introducerii probei la capătul de intrare al coloanei de
separare). O componentă care nu este reţinută de faza staţionară părăseşte coloana, în aceleaşi
condiţii de lucru, după 1,5 minute de la introducerea probei în coloană. Ce valoare are factorul de
capacitate (k’) pentru componenta de interes ?
A. 1,8 ;
B. 2,4 ;
C. 2,8 ;
D. 3,2 ;
E. 3,6
(pag. 484, [6] vol. I ; 43, vol. II)
F1454013. La analiza cromatografică HPLC a unei probe, două componente de interes (A şi B) prezintă
următoarele valori ale timpului de retenţie : t(A) = 5,1 minute şi t(B) = 5,7 minute. O componentă care
nu este reţinută de faza staţionară părăseşte coloana, în aceleaşi condiţii de lucru, după 1,5 minute de
la introducerea probei în coloană. Ce valoari au factorii de capacitate pentru cele două substante de
interes (k’(A) şi k’(B)) şi factorul de separare (alfa(AB)) pentru această pereche de compuşi ?
A. k’(A) = 1,80 ; k’(B) = 2,22 ; alfa(AB) = 1,133 ;
B. k’(A) = 2,00 ; k’(B) = 2,24 ; alfa(AB) = 1,120 ;
C. k’(A) = 2,40 ; k’(B) = 2,80 ; alfa(AB) = 1,167 ;
D. k’(A) = 2,40 ; k’(B) = 2,60 ; alfa(AB) = 1,083 ;
E. k’(A) = 2,60 ; k’(B) = 3,25 ; alfa(AB) = 1,250 ;
(pag. 485, [6] vol. I ; 43, vol. II)
F1454014. La ce se referă termenul de "eluţie izocratică", utilizat în cromatografia cu faza mobilă

lichidă (HPLC) şi ce exprimă ?
A. Termenul se referă la ordinea eluţiei componentelor din coloana cromatografică şi exprimă faptul că
coloana are aceeaşi rezoluţie în raport cu toate componentele separate.
B. Termenul se referă la ordinea eluţiei componentelor din coloana cromatografică şi exprimă faptul că
"picurile" tuturor componentelor separate au aceeaşi lăţime.
C. Termenul se referă la separabilitatea componentelor în condiţiile concrete de lucru şi exprimă faptul că în
condiţiile respective două sau mai multe componente eluează împreună, deci nu se pot separa.
D. Termenul se referă la compoziţia eluentului şi exprimă faptul că în timpul separării cromatografice
compoziţia eluentului este nemodificată.
E. Termenul se referă la numărul talerelor teoretice şi exprimă faptul că coloana are acelaşi număr de talere
teoretice pentru toate componentele separate.
(pag. 73, [6] vol. II)
F1454015. La separarea componentelor prin cromatografie de excludere sterică (filtrare pe gel), o

componentă se eluează din coloană la un volum de eluent mai mare decât volumul total al coloanei (
VT ). Alegeţi cauza posibilă a acestui fenomen.
A. Componenta respectivă are molecule prea mici care încap neselectiv în toţi porii gelului ;
B. Componenta respectivă are molecule prea mari care nu încap în niciuna din porii gelului ;
C. Gelul îşi modifică proprietăţile în timpul separării datorită unei reacţii chimice ;
D. Pe lângă excludere sterică, componenta respectivă este parţial adsorbită pe gel ;
E. Componenta disociază în timpul separării formând molecule mai mici.
(pag. 150, [6] vol. II)
F1454016. La separarea prin cromatografie lichidă a componentelor slab acide ale unei probe, utilizând
metoda formării perechilor de ioni, se adaugă fazei mobilă – drept formator de perechi de ioni – una
din substanţele menţionate mai jos. Identificaţi substanţa încauză.
A. amidon solubil ;
B. clorură de terţ-butil ;
C. hidroxid de tetrabutilamoniu ;
D. acid hexansulfonic ;
E. dodecilsulfat (laurilsulfat) de sodiu.
(pag. 469, [6] vol. I)
F1454017. O componentă chimică a unui amestec migrează în timpul analizei cromatografice în strat
subţire parcurgând distanţa H1= 4,5 cm în timp ce frontul eluentului a parcurge distanţa H2 = 18,0 cm.
Identificaţi valorile corecte ale parametrilor Rf şi RM dintre cele de mai jos. (Se cunoaşte : log 1,50 =
0,176 şi log 2 = 0,301)
A. Rf = 0,40 ; RM = 0,176 ;
B. Rf = 0,20 ; RM = 0,477 ;
C. Rf = 0,10 ; RM = 0,477 ;
D. Rf = 0,25 ; RM = 0,477 ;
E. Rf = 0,25 ; RM = 0,301
(pag. 177 ; 179, [6] vol. II)
F1454018. Pe o placă cromatografică cu fază staţionară inversă se separă substanţele A , B şi C iar

parametrii Rf ai acestora sunt : (Rf)A = 0,42 ; (Rf)B = 0,25 şi (Rf)C = 0,58. Care este ordinea crescătoare
a polarităţii celor trei substanţe ?
A. A , B , C ;
B. C , A , B ;
C. A ,C , B ;
D. B , C , A ;
E. B , A , C
(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)
F1454019. Un amestec conţine două componente chimice : componenta A (polară) şi componenta B

(mai puţin polară), având mase moleculare egale. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la
parametrul Rf , utilizat în cromatografia în strat subţire, este adevărată ?
A. la cromatografia cu fază normală (Rf)A < (Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă (Rf)A = (Rf)B ;
B. la cromatografia cu fază normală (Rf)A = (Rf)B iar la cromatografia cu faza inversă (Rf)A > (Rf)B ;
C. la cromatografia cu fază normală (Rf)A < (Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă (Rf)A > (Rf)B ;
D. la cromatografia cu fază normală (Rf)A > (Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă (Rf)A < (Rf)B ;
E. la cromatografia cu fază normală (Rf)A > (Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă (Rf)A = (Rf)B .
(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)
F1554020. Acidul aspartic se determină prin titrare cu:

A. acid clorhidric 0,1 M;
B. acid sulfuric 0,1 M;
C. hidroxid de sodiu 0,1 M;
D. complexon III 0,1 M;
E. azotat de argint 0,1 M.
(pag. 69)
F1554021. Agar-agarul, numit şi geloză este un polizaharid care se obţine prin extracţie din:
A. cartofi;
B. grâu;
C. alge;
D. lemn;
E. sfeclă de zahăr.
(pag. 145)
F1554022. Agaroza este un polizaharid linear de:
A. D-glucoză de 3,6-anhidro-D-glucoză;
B. D-galactoză de 3,6-anhidro-L-galactoză;
C. D-galactoză de 3,6-anhidro-D-galactoză;
D. D-glucoză de 3,6-anhidro-L-galactoză;
E. D-galactoză de 3,6-anhidro-L-glucoză.
(pag. 145)
F1554023. Gelurile de poliacrilamidă se obţin prin polimerizarea acrilamidei cu un agent de reticulare

cum ar fi:
A. clorura de vinil;
B. clorura de etil;
C. benzen;
D. N,Nprim -metilen-bis-acrilamida;
E. etenă.
(pag. 145)
F1554024. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza staţionară este de regulă:

A. polietilena;
B. oxiproprionitrilul;
C. apa;
D. etilenglicolul;
E. dioxanul.
(pag. 71)
F1554025. În HPLC faza mobilă poate fi:

A. apa;
B. polietilena;
C. dioxan;
D. etilenglicolul;
E. oxiproprionitrilul.
(pag. 71)
F1554026. Pentru cromatografia de repartiţie, faza mobilă trebuie să îndeplinească o următoarele

cerinţe:
A. să interacţioneze chimic cu analiţii;
B. să fie incompatibliă cu sistemul de de detecţie;
C. să dizolve faza staţionară;
D. să interacţioneze chimic cu faza staţionară;
E. să dizolve analiţii dar să nu interacţioneze chimic cu aceştia.
(pag. 71)
F1654027. Ce reprezinta factorul de retentie k in cazul cromatografiei pe coloana:

A. Concentratia substantei in faza mobila
B. Raportul cantitativ in care analitul se repartizeaza intre faza mobila si faza stationara
C. Capacitatea coloanei de a separa doua substante din amestecul trecut de-a lungul ei
D. Raportul intre volumele fazei stationare si a celei mobile
E. Produsul dintre timpul de retentie total si viteza eluantului
(pag. 42)
F1654028. Daca izoterma de adsorbtie in cazul separarilor cromatografice este lineara, coeficientul de
distributie depinde de:
A. Concentratia fazei mobile
B. Concentratia fazei stationare
C. Debitul fazei mobile

D. Este constant, independent de concentratie
E. Natura chimica a fazei stationare
(pag. 50-53)
F1654029. Derivatizarea substantelor de analizat in cazul cercetarii lor prin cromatografie de gaze are
ca scop:
A. Modificarea polaritatii substantelor cu polaritate mare care intarzie prea mult in coloana
B. Solubilizarea
C. Reducerea stabilitatii compusilor la temperaturi ridicate
D. Cresterea punctelor de fierbere
E. Crestere punctelor de topire
(pag. 210-211)
F1654030. Gradul de separare a doua substante intr-o cromatograma se defineste prin notiunea de
rezolutie R. Ce valoare va avea aceasta daca varfurile a doua picuri dintr-o cromatograma sunt
separate cu 12,5 cm iar latimile celor doua picuri masurate la baza sunt 3 cm, respectiv, 2,8 cm?
A. 8,6
B. 4,3
C. 1,12
D. 1,20
E. 2,32
(pag. 56)
F1654031. In cromatografia in strat subtire se pot realiza migrari ale analitilor:

A. Numai ascendente
B. Numai descendente
C. Numai orizontale
D. Numai radiale
E. Ascendente, descendente, orizontale, radiale
(pag. 176)
F1654032. In determinarile gel-cromatografice, care din proprietatile moleculelor enumerate mai jos au
un rol decisiv:
A. Polaritatea moleculei
B. Marimea moleculei
C. Structura chimica
D. Configuratia sterica a moleculelor
E. Bazicitatea moleculelor
(pag. 139)
F1654033. Marimea notata K(D), in cromatografie exprima:

A. Factorul de selectivitate
B. Factorul de capacitate
C. Factorul de rezistenta
D. Coeficientul dinamic de distributie
E. Coeficient de distributie
(pag. 33-34)
F2154034. Ecuatia lui van Demeter este:

A. N = L / H
B. H = A + B / Vm + C * Vm
C. Kd = (Ve - Vm) * Vp
D. Rf = H1 / H2
E. R = 1,18 * (trb - tra) * (b * 0,5a + b * 0,5a)
(pag. 46)
F2154035. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un adsorbant utilizat ca faza stationara (in
HPLC):
A. sa fie solubil in solventii utilizati ca faza mobila
B. sa aiba granulatie mare
C. sa catalizeze reactiile secundare
D. sa reactioneze cu substantele pe care la adsoarbe
E. sa aiba granulatie fina
(pag. 1048)
F2154036. Cromatografia de lichide de inalta performanta (HPLC) este o metoda fizico - chimica de
separare cromatografica:
A. in care faza stationara este un solid cu granulatie mare pe care sunt grefate grupari organice
B. in care faza stationara este un lichid
C. in care faza mobila este un lichidintrodus in coloana sub presiune
D. depasita, nu se mai foloseste
E. in care proba se introducesub presiune in stare gazoasa
(pag. 1048)
F2154037. Cunoscand distantaparcursa de analit, de la start pana la mijlocul spotului (H1) si distanta
parcursa de faza mobila (H2) de la start la front, se poate calcula valoarea Rf:
A. Rf = H1 / H2, mai mic sau egal cu 1
B. Rf = H2 / H1, mai mic sau egal cu 1
C. Rf = H2 / H1, mai mare sau egal cu 1
D. Rf = H1 / H2, mai mare sau egal cu 1
E. Rf = H2 / H1, mai mare decat 1
(pag. 177)
F2154038. Intr - o coloana cromatografica HPLC se executa separarea a 3 substante, a, b si c, utilizand

faze inverse. Timpii de retentie (tR) ai celor3 substante au valorile: tRa = 3,5 minute; tRb = 6 minute;
tRc = 8,2 minute. Care este ordinea descrescatoare a polaritatii celor trei substante ?
A. b, a, c
B. a, b, c
C. b, c, a
D. c, a, b
E. a, c, b
(pag. 67)
F2254039. Selectati enuntul incorect referitor la fazele stationare chirale:

A. se obtin prin grefarea unei grupari 3-aminopropil-silil, urmata de imobilizarea selectorului chiral
B. discriminarea chirala se face de catre ciclodextrine
C. se obtin prin grefarea unor grupari C8 sau C18
D. sunt polimerice formate din polizaharide
E. sunt obtinute prin imobilizarea pe silicagel a proteinelor
(pag. 107)
F2254040. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia cu fluide supercritice (SFC):

A. a fost conceputa pentru separarea substantelor termostabile
B. a fost conceputa pentru separarea compusilor nevolatili
C. a fost conceputa pentru separarea macromoleculelor
D. fazele mobile sunt fluide supercritice

E. este o metoda complementara a cromatografiei in faza gazoasa si in faza lichida
(pag. 127)
F2254041. Referitor la fenomenul Donan este incorect enuntul:

A. este caracteristic cromatografiei de schimb ionic
B. consta in patrunderea unor molecule incarcate sau neicarcate electric in interiorul retelei shimbatorului de
ioni
C. indepartarea moleculelor din retea se face prin spalare simpla
D. intre moleculele neincarcate electric si schimbatorul de ioni nu are loc un schimb ionic
E. intre moleculele incarcate electric si schimbatorul de ioni are loc un schimb ionic
(pag. 163-164)
F2254042. In functie de procesele care stau la baza separarilor cromatografice exista:

A. cromatografie de adsorbtie, faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid
B. cromatografie de repartitie, faza stationara fiind un suport solid care are proprietati adsorbante
C. cromatografie de repartitie, in care faza stationara lichida este miscibila cu faza mobila
D. cromatografie de repartitie, in care faza stationara lichida este nemiscibila cu faza mobila
E. cromatografia de excludere sterica, in care faza stationara poseda un numar mare de grupari functionale
acide sau bazice
(pag. 21)
F2254043. Care dintre enunturile referitoare la marimea KD este incorect?

A. este coeficientul de distributie al unei substante intre cele doua faze
B. se numeste coeficient termodinamic de distributie
C. nu este o caracteristica a unui analit dat in conditii experimentale bine determinate
D. in cromatografia gaz-lichid nu se utilizeaza KD ci coeficientul de repartitie
E. KD se poate exprima in functie de "entalpia libera standard de distributie"
(pag. 33 - 34)
F2254044. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia de gaze:

A. se aplica la separarea substantelor volatile si usor volatilizabile
B. temperaturile de lucru sunt cuprinse intre 800-1000 grade Celsius
C. in cromatografia gaz-lichid faza stationara este lichida si faza mobila gazoasa
D. in cromatografia gaz-solid faza stationara este solida si faza mobila gazoasa
E. prin aceasta tehnica se pot separa molecule in stare gazoasa
(pag. 198)
F2254045. Selectati enuntul incorect referitor la cuplajul LC-GC:

A. se utilizeaza mai ales pentru determinarea unui compus dintr-o matrice complexa
B. cea mai mare problema la asocierea celor doua metode este diferenta dintre volumele de proba
C. se aplica la analiza sterolilor din uleiuri vegetale
D. cele mai multe metode LC-GC se aplica pe faze inverse
E. o problema majora este aceea de a gasi un eluent LC potrivit/compatibil cu GC
(pag. 234 - 235)
F2254046. Selectati enuntul incorect referitor la fluidele supercritice:

A. pentru o anumita substanta, in conditii date de temperatura si presiune nu exista o separare intre fazele
lichida si gazoasa, cele doua faze alcatuind fluidul supercrititic
B. au avantajele solventilor lichizi dar si a celor gazosi
C. sunt caracterizate printr-o vascozitate foarte mare
D. cel mai uitilizat fluid supercritic este dioxidul de carbon
E. puterea unui fluid supercritic de a dizolva diferiti analiti este influentata de presiune si temperatura
(pag. 129 - 131)
F2254047. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia in strat subtire:

A. migrarea analitilor pe placa se face prin antrenarea lor de catre faza mobila
B. poate fi mono sau bidimensionala
C. valoarea Rf reprezinta principalul parametru de evaluare a separarii
D. pentru analiza CSS se prepara solutii cu o concentratie de aproximativ 1%
E. intotdeauna valoarea Rf trebuie sa fie mai mare ca 1
(pag. 177)
F2254048. Dupa separarea analitilor prin CSS acestia nu pot fi identificati prin:
A. expunerea placii la vapori de iod
B. expunerea la lumina naturala in cazul spoturilor substantelor incolore
C. utilizarea de substante etalon
D. examinarea placii cromatografice in UV
E. pulverizarea de solutii caustice
(pag. 179 -180)
F2254049. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor CSS nu se poate face prin:

A. reflexie
B. transmisie
C. dicroism circular
D. emisie de fluorescenta
E. prin stingerea fluorescentei
(pag. 188-189)
F2254050. FR X prevede ca principala aplicatie a CH:

A. separarea unor substante din amestecuri vegetale
B. identificarea unor compusi cu structura sulfamidica
C. determinarea puritatii radiochimice
D. controlul de puritate al unor substante medicamentoase
E. dozarea componentelor unor suspensii
(pag. 1043-1044)
F2254051. Selectati enunturile corecte referitoare la reactivarea placilor cromatografice in CSS:

A. prin acoperire cu ceara
B. prin pulverizare cu amidon
C. prin incalzire la 110°C timp de 30 minute
D. prin mentinerea placilor cromatografice in exicator timp de 6h
E. prin tratarea lor cu acid sulfuric conc.
(pag. 176)
F2254052. Selectati enuntul incorect referitor la sursele de lumina din componenta unui densimetru:
A. lampa cu halogen asigura domeniul vizibil
B. lampa cu deuteriu acopera domeniul ultraviolet
C. lampa de sodiu asigura lumina galbena
D. lampa de wolfram asigura domeniul vizibil
E. lampa cu mercur sau xenon asigura masuratorile de fluorescenta
(pag. 190)
F2254053. Selectati enuntul incorect referitor la identificarea substantelor in cromatografia pe strat

subtire:
A. se compara pe aceeasi cromatograma valoarea Rf si culoarea sau fluorescenta petei obtinute cu solutia
proba cu valoarea Rf , culoarea sau fluorescenta petei obtinute cu solutia etalon
B. se utilizeaza valoarea Rf a unei substante, care este Rf=a/b
C. (a) este distanta de la start la centrul petei
D. (b) este distanta de la start la front
E. valoarea Rf pentru o substanta poate fi utilizata pentru identificare daca este mai mare decat 1
(pag. 1045-1046)

fundamentale, cu o exceptie:
A. adsorbtia pe suporturi solide
B. repartitia intre faza stationara si aceea mobila
C. adsorbtia pe suporturi lichide
D. schimbul ionic
E. excluderea – difuzia
(pag. 18)
F2354055. De care dintre urmatorii parametri, viteza liniara medie vm nu depinde:

A. temperatura
B. presiunea impusa fazei mobile
C. presiunea impusa fazei stationare
D. natura coloanei
E. natura fazei stationare
(pag. 31)
F2354056. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la raportul de retentie:
A. are o valoare subunitara
B. este egal cu raportul dintre viteza medie de deplasare a analitului (vA) si viteza medie de deplasare a fazei
mobile (vM)
C. este egal cu raportul dintre timpul mort tM si timpul de retentie tR
D. este egal cu raportul dintre timpul de retentie tR si timpul mort tM
E. este egal cu distanta parcursa de volumul mort de faza mobila si distanta pana la maximul picului analitului
A
(pag. 41)
F2354057. Alegeti informatiile incorecte despre fenomenul Donan:

A. consta in patrunderea unor molecule incarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni
B. consta in patrunderea unor molecule neincarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni
C. are loc un schimb ionic
D. nu are loc schimb ionic
E. indepartarea moleculelor din retea se face usor, printr-o spalare simpla
(pag. 163)
F2354058. Identificarea spoturilor analitilor in CSS se poate efectua prin urmatoarele procedee, cu o
exceptie:
A. examinarea placii cromatografice in UV
B. expunerea placii cromatografice la vapori de iod
C. masurarea picurilor de pe cromatograma
D. pulverizarea de solutii caustice
E. utilizarea de solutii etalon
(pag. 179-180)
F2554059. Schimbatorii de ioni:
A. nu trebuie sa prezinte stabilitate termica si chimica

B. pot contine grupari dietilaminoetil si grupari aminodiacetat
C. sunt solubili in apa
D. au micropori uniformi, cu diametrul de ordinul centrimetrilor
E. silicea are rezistenta mecanica slaba
(pag. 198)
F2554060. In cromatografia de lichide de inalta performanta:

A. faza stationara este apa
B. faza mobila este formata din solventi organici mai putin polari
C. faza stationara este un lichid polar vascos
D. faza mobila este formata din solventi polari
E. solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot fi faza mobila
(pag. 161)
F2554061. Eficacitatea si inaltimea platoului teroretic este influentata de:

A. forma picurilor
B. difuzia turbulenta si difuzia longitudinala B
C. simetria picurilor
D. temperatura
E. coeficientul de distributie
(pag. 84)
F2554062. Cromatografia HPLC de repartitie se foloseste la separarea si dozarea urmatoarelor

substante medicamentoase:
A. acizi si baze tari
B. aditivi
C. combustibili
D. sedative
E. derivati polihalogenati
(pag. 98)
F2554063. Calitatea sorbentilor este determinata de:

A. faza stationara
B. calitatea separarii
C. polaritate
D. stabilitatea mecanica
E. mecanism unic de retentie
(pag. 74)
F2554064. Cromatografia chirala preparativa:

A. este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea compusilor enantiomerici, in stare pura
B. nu se realizeaza separari analitice chirale cu faza stationara Chiralpak AD
C. nu are utilitate in industria farmaceutica
D. nu se folosesc faze mobile normale ce contin metil-tert-butileter
E. retentia pe coloane chirale este numai chirala
(pag. 147)
F2554065. Cromatografia de excludere sterica:

A. nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile moleculelor
B. tehnicile cromatografice de excludere sterica se folosesc la separarea proteinelor si polipeptidelor
C. nu se poate aplica pentru volume mici de probe
D. face parte din cromatografia planara

E. faza mobila este un gel
(pag. 154)
F2554066. Sephadex-ul:
A. moleculele de Sephadex sunt solubile in apa
B. este gel de dextran
C. Sephadex G200 are pori foarte mici
D. isi mentine integritatea moleculara in HCl 0.1 N
E. exista numai Sephadex G200
(pag. 119)
F2554067. Identificati raspunsul corect referitor la specificitate:

A. este o caracteristica a analitilor
B. este o caracteristica tuturor detectorilor
C. este specifica numai detectorilor ce dau un raspuns discriminant
D. specificitatea presupune ca detectorul da mai multe raspunsuri pentru un singur analit
E. nu este o caracteristica a detectorilor
(pag. 121)
F2554068. Cromatografia de gaze:

A. Se aplica la temperaturi mai mici de 200oC
B. Se poate folosi pentru separarea substantelor organice si medicamentoase
C. Nu se aplica pentru separarea substantelor volatile
D. Nu impune o anumita temperatura corespunzatoare mentinerii moleculelor in stare de gaz
E. Fazele stationare sunt particule solide, inerte fizic si chimic
(pag. 117)
F2554069. Cuplajul LC-CG:

A. nu se foloseste in analiza si controlul medicamentelor
B. nu este o metoda de analiza foarte buna
C. se utilizeaza pentru determinarea unui compus din matricea complexa
D. este imposibila cuplarea LC cu CG
E. analiza sterolii prin aceasta metoda nu este posibila
(pag. 156)
F2554070. Faza stationara:

A. gruparile chimice C8 si C18 nu se pot grefa sau adsorbi pe particulele solide
B. este formata din particule fine lichide
C. omogenitatea marimii particulelor din faza stationara nu este o caractesitica
D. diametrul particulelor de SiO2 in LC este 6-10mm
E. este formata din particule fine solide, sferice
(pag. 138)
F2654071. Ce rol au hidrocarburile în formularea unguentelor?

A. umectant
B. vehicul neapos miscibil cu apa
C. vehicul hidrofob
D. agent de creºtere a vâscozităţii
E. emulgator A/U
(pag. 529-530)
F2654072. Emulgator ulei/apă folosit la formularea unguentelor:

A. gumă arabică
B. tiomersal
C. palmitat de izopropil
D. tristearat de gliceril
E. esteri de polioxietilen sorbitan
(pag. 529-531)
F2654073. Unguentul simplu este:

A. o bază grasă hidrofobă
B. o bază de absorbţie anhidru
C. o bază de absorbţie hidratată
D. o bază lavabilă
E. o bază hidrosolubilă
(pag. 532)
F2654074. Cremele sunt:

A. unguente-emulsii în care faza apoasă depăºeºte 25%
B. unguente-emulsii în care faza apoasă depăºeºte 10%
C. unguente-suspensii în care faza apoasă depăºeºte 25%
D. unguente-suspensii în care faza apoasă depăºeºte 10%
E. unguente polifazice
(pag. 951)
F2654075. Unguente farmaceutice oficinale în F.R.X.:

A. Unguent cu fenilbutazonă 2%
B. Unguent oftalmic cu clorhidrat de pilocarpină 2%
C. Unguent cu acetat de hidrocortizonă 2%
D. Unguent cu clotrimazol 2%
E. Unguent cu oxid de zinc 2%
(pag. 953-961)
F2654076. Factori fiziologici care influenţează absorbţia percutanată:

A. natura chimică a substanţei active
B. solubilitatea substanţei medicamentoase în vehicul
C. tipul excipientului folosit
D. gradul de umectare a stratului cornos
E. polaritatea moleculei de substanţă activă
(pag. 524)
F2654077. Faza staţionară în cromatografia HPLC de repartiţie cu fază inversă este:

A. apa
B. nepolară
C. răşină schimbătoare de ioni
D. compus macromolecular
E. polară
(pag. 67 vol.2)
F2654078. Cromatografia, poate fi definită în general ca:

A. o metodă electrochimică de analiză
B. o proprietate a substanţelor medicamentoase optic active
C. o proprietate a lichidelor de a opune rezistenţă la alunecare în timpul curgerii
D. o metodă fizică de analiză care se bazează pe migrarea particulelor încărcate electric

E. o metodă fizico-chimică de separare a unor substanţe dintr-un amestec
(pag. 17 vol.2, 1043)
F2654079. În separările prin cromatografie de excludere sterică, un rol decisiv îl are:

A. mărimea moleculei
B. structura chimică
C. polaritatea moleculei
D. configuraţia sterică
E. bazicitatea moleculei
(pag. 139 vol.2)
F2654080. Alegeţi răspunsurile corecte cu privire la cromatografia pe hârtie:

A. pentru obţinerea unei faze staţionare hidrofile se acilează hârtia cromatografică
B. hârtia cromatografică este formată din lanţuri celulozice de α-glucoză
C. cromatografia pe hârtie are la bază un mecanism de repartiţie solid-lichid
D. hârtia cromatografică este formată din lanţuri celulozice de ß-glucoză cu M< 100000 u.a.m.
E. hârtia cromatografică este formată din lanţuri celulozice de ß-glucoză cu M> 100000 u.a.m.
(pag. 173,174 vol.2)
F2654081. Rezoluţia R reprezintă:

A. o masură a capacităţii efective de separare a două picuri vecine
B. o caracteristică a unui solut pentru o coloană dată
C. o mărime de retenţie ce caracterizează cromatograma
D. o măsură a numărului de platouri teoretice
E. o măsură a timpului necesar fazei mobile să parcurgă coloana cromatografică
(pag. 56-57 vol.2)
F2654082. Într-o cromatografie considerată lineară, coeficientul de distribuţie κ(D) depinde de:
A. natura fazei mobile
B. structura chimică a fazei staţionare
C. concentraţia substanţelor în faza staţionară
D. concentraţia substanţelor în faza mobilă
E. este constant, independent de concentraţie
(pag. 50-53 vol.2)
F2654083. În cromatografia de lichide de înaltă performanţă, gradientul de fază mobilă se referă la:
A. compoziţie (concentraţie)
B. granulaţie
C. pH
D. activitate chimică
E. forţa ionică
(pag. 73 vol.2)
F2654084. Valoarea coeficientului de selectivitate α (S) calculat pentru doi compuşi A şi B a căror
coeficienţi de distribuţie sunt κ(D)A= 0,75 şi κ(D)B= 1,54 va fi:
A. 2,05
B. 0,48
C. 2,29
D. 0,79
E. 1,155
(pag. 42, 57 vol.2)
F2654085. La separarea unei substanţe medicamentoase X prin cromatografie de lichide de înaltă

performanţă cu detecţie UV s-a folosit o coloană cromatografică cu lungimea (L) de 250 mm. În
cromatograma înregistrată picul principal, cu o lăţime la bază de 0,5 minute, este situat la timpul de
retenţie 5,0 minute. Numărul de platouri teoretice şi înălţimea unui platou teoretic vor fi:
A. N = 1600, H = 0,156
B. N = 400, H = 0,156
C. N = 800, H = 6,4
D. N = 1600, H = 64
E. N = 800, H = 64
(pag. 45 vol.2)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1254086. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC?

A. detectorul de ionizare in flacără
B. refractometric
C. catarometrul
D. detectorul UV-VIS
E. detectorul de fluorescenţă
(pag. 73-74)
F1254087. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte?
A. identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
B. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe
C. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalon
D. detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine spoturi
colorate sau fluorescente
E. detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţă
(pag. 181-182)
F1254088. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în HPLC?

A. parametrul Rf
B. timpul de retenţie tR
C. volumul de retenţie VR
D. eficacitatea
E. factorul de capacitate k
(pag. 40)
F1254089. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care separarea
componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie
între:
A. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă
B. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă
C. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă
D. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă
E. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă
(pag. 198; 1046)
F1254090. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea:

A. tuturor substanţelor medicamentoase
B. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare
C. substanţelor solide care se lichefiază uşor

D. substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°C
E. toate variantele sunt adevărate
(pag. 198)
F1254091. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subţire se

efectuează:
A. prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din proba de analizat
B. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin alte metode
C. FR X nu face referiri în acest sens
D. prin spectrofotometrie "in situ"
E. direct pe placă prin fotodensitometrie
(pag. 1046)
F1254092. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de
rezoluţie (Rs). Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie, cu excepţia:
A. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N
B. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate
C. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate
D. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a componentelor
E. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N
(pag. 55-61)
F1254093. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc:

A. rezervorul de gaz
B. coloana cromatografică
C. injectorul-evaporatorul
D. detectorul
E. detector refractometric
(pag. 198)
F1254094. În cromatografia cu fază inversă, faza staţionară este:

A. polară
B. nepolară
C. răşină schimbătoare de ioni
D. compus macromolecular
E. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate
(pag. 67)
F1254095. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori:

A. detector refractometric diferenţial
B. detector UV-VIS
C. detectorul de conductibilitate termică (CT)
D. detectorul de ionizare în flacără (DIF)
E. spectrometrul de masă (SM)
(pag. 213-233)
F1254096. În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare:

A. solide polare
B. solide nepolare
C. schimbători de ioni
D. lichide impregnate pe un solid inert
E. gaze impregnate pe un suport polar

(pag. 65-71)
F1254097. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt:

A. metoda conţinutului aparent
B. metoda concentrat-diluat
C. metoda standardului intern-curbă de etalonare
D. metoda standardului extern-curbă de etalonare
E. metoda normării ariilor
(pag. 223-224)
F1354098. Caracteristici comune metodelor cromatografice:

A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila
B. cele doua faze sunt nemiscibile
C. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru
D. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza
E. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana
(pag. 26)
F1354099. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, privind rasinile schimbatoare de ioni, daca
se considera reactia de schimb dintre 2 ioni A si B:
A. daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de
echilibru este mai mare decat unitatea KA/B>1
B. daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de
echilibru este mai mica decat unitatea KA/B<1
C. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai
mare
D. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai
mica
E. valoarea constantei de echilibru este mai mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai
mare
(pag. 161)
F1354100. Coeficientul de difuzie D este o marime caracteristica a unei substante si prezinta

urmatoarele caracteristici:
A. este legat de marimea ei in conditii date de temperatura
B. depinde de vascozitatea mediului
C. se exprima in m/s
D. nu depinde de vascozitatea mediului
E. se exprima in m2/s.
(pag. 35)
F1354101. Cromatografia chirala de adsorbtie sau repartitie prezinta urmatoarele caracteristici:

A. se caracterizeaza prin structura chirala a fazei stationare
B. se caracterizeaza prin structura chirala a fazei mobile
C. exploateaza caracteristicile functionale ale analitilor
D. permite separarea selectiva a enantimerilor
E. este o tehnica hibrida, ce imbina cromatografia cu electroforeza
(pag. 25)
F1354102. Fazele stationare de tip I din HPLC:

A. se obtin prin grefarea pe silicagel a unei grupari de 3-aminopropilsilil, urmata de imobilizarea selectorului
chiral
B. sunt utilizate pentru separarea enantiomerilor hidroxilati
C. pentru obtinerea lor se utilizeaza beta-ciclodextrine naturale sau modificate

D. sunt faze stationare chirale polimerice
E. selectorul chiral poate fi fenilalanina
(pag. 107)
F1354103. Gelurile utilizate ca suporturi in cromatografia de excludere sterica trebuie sa indeplineasca

anumite proprietati:
A. diametrul porilor
B. forma si marimea particulelor
C. sa aiba o afinitate crescuta fata de substantele dizolvate in solutiile de analizat
D. sa nu reactioneze cu solventii
E. sa aiba consistenta spumoasa, semirigida sau rigida
(pag. 142)
F1354104. Hartia cromatografica:

A. este formata din lanturi celulozice de beta-glucoza
B. are M < 100000 u.a.m.
C. este formata din lanturi celulozice de alfa-glucoza
D. are M > 100000 u.a.m.
E. are caracter hidrofob
(pag. 173)
F1354105. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara
este solida:
A. cromatografia de afinitate
B. cromatografia de repartitie
C. cromatografia de schimb ionic
D. cromatografia de contracurent
E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa.
(pag. 21)
F1354106. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin:
A. reflexie
B. refractie
C. transmisie
D. emisie fluorescenta
E. stingerea fluorescentei
(pag. 188)
F1354107. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele
procedee:
A. metoda normarii ariilor
B. metoda standardului intern
C. metoda curbei de calibrare
D. metoda examinarii in UV
E. metoda adaosului de standard
(pag. 223)
F1454108. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui
compus chiral ?
A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină ;
B. beta-ciclodextrină ;
C. eteri coroană ;
D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ;

E. carbon poros grafitat
(pag. 77, [6] vol. II ; 106-108)
F1454109. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze staţionare
cromatografice ?
A. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;
B. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;
C. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;
D. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;
E. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi.
(pag. 166, [6] vol. II)
F1454110. Molecula cloramfenicolului conţine doi atomi de carbon asimetrici (notate în continuare cu
"1" şi "2") ; fiecare din ei poate fi în configuraţia "R" (rectus) sau "S" (sinister). Care este perechea de
izomeri ai cloramfenicolului care nu se pot separa între ei – în principiu – utilizând coloană
cromatografică cu faza staţionară nechirală de tipul C18 ?
A. izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;
B. izomerii (1R,2R) şi (1S,2S) ;
C. izomerii (1R,2S) şi (1S,2S) ;
D. izomerii (1S,2R) şi (1R,2S) ;
E. izomerii (1S,2R) şi (1S,2S)
(pag. 104-106, [6] vol. II)
F1454111. Molecula efedrinei conţine doi atomi de carbon asimetrici (notate în continuare cu "1" şi "2")
; fiecare din ei poate fi în configuraţia "R" (rectus) sau "S" (sinister). Care este perechea de izomeri ai
efedrinei care se pot separa între ei – în principiu – utilizând coloană cromatografică cu faza staţionară
nechirală de tipul C18 ?
A. izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;
B. izomerii (1S,2R) şi (1R,2S) ;
C. izomerii (1R,2S) şi (1S,2S) ;
D. izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;
E. izomerii (1S,2S) şi (1R,2R) ;
(pag. 104-106, [6] vol. II)
F1454112. Termenul de "cromatografie cu fază inversă", utilizat în controlul analitic al medicamentelor

se referă la faptul că . . .
A. faza mobilă este polară ;
B. faza mobilă este nepolară ;
C. faza staţionară este polară ;
D. faza staţionară este nepolară ;
E. factorii de capacitate ai componentelor chimice separate sunt invers proporţionale cu mobilitatea
cromatografică a lor.
(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)
F1554113. Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei:

A. de a da picuri cât mai simetrice;
B. de a da picuri cât mai asimetrice;
C. de a da picuri cât mai largi;
D. de a da picuri cât mai sstrâmte;
E. de a da picuri cu baze cât mai mici.
(pag. 45)
F1554114. Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizează pentru
separarea:
A. alcanilor;
B. alcoolilor;
C. poliolilor;
D. acizilor carboxilici;
E. cicloalcanilor.
(pag. 110)
F1554115. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi:

A. apa;
B. n-butanolul;
C. alcoolul benzilic;
D. cloroformul;
E. toluenul.
(pag. 71)
F1554116. În cromatografie, timpul de retenţie maxim al unui analit se defineşte ca fiind:

A. timpul care se scurge de la injecţia probei de analit în coloană şi ieşirea picurilor analitului în detector;
B. timpul care se scurge de la injecţia probei de analit în coloană şi parcurgerea unei porţiuni de coloană de 1
cm;
C. raportul între lungimea coloanei cromatografice şi viteza liniară medie de deplasare a analitului în coloană;
D. raportul între lungimea coloanei cromatografice şi diametrul coloanei;
E. raportul între viteza liniară medie de deplasare a analitului în coloană şi lungimea coloanei cromatografice.
(pag. 29)
F1554117. În HPLC faza mobilă poate fi:

A. oxiproprionitrilul;
B. pentan;
C. ciclohexan;
D. hexanul;
E. heptanul.
(pag. 71)
F1554118. În HPLC faza staţionară este de regulă:

A. polietilena;
B. oxiproprionitrilul;
C. apa;
D. etilenglicolul;
E. nitrometanul.
(pag. 71)
F1554119. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi este
dependent de:
A. lungimea coloanei;
B. înălţimea platoului teoretic;
C. dinamica fazei mobile;
D. laţimea platoului teoretic;
E. diametrul coloanei.
(pag. 58)
F1554120. Pentru cromatografia de repartiţie, faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe:
A. să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe;
B. să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie;

C. să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta;
D. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie;
E. să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta.
(pag. 71)
F1554121. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de:
A. aminoacizi;
B. ciclohexan;
C. benzen;
D. alcani;
E. ciclodextrine.
(pag. 110)
F1654122. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie:

A. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid
B. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara
C. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob
D. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil
E. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile
(pag. 173, 174)
F1654123. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:

A. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
B. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
C. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii
D. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante
E. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente
(pag. 181-182)
F1654124. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?

A. Rasinile cu grupari sulfonice prezinta o crestere a afinitatii pentru ionii cu aceeasi sarcina, odata cu
cresterea numarului atomic Z
B. Rasinile cu grupari sulfonice prezinta o crestere a afinitatii pentru ioni cu aceeasi sarcina, odata cu
scaderea numarului atomic Z
C. Rasinile anionice cu grupari amino secundare si tertiare au o afinitate mare pentru ionii hidroxil
D. Rasinile anionice cu grupari amino secundare si tertiare au o afinitate mica pentru ionii hidroxil
E. Afinitatea schimbatorilor anionici cu grupe de amoniu cuaternar fata de anioni scade odata cu sarcina
ionilor, in general
(pag. 163)
F1654125. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin
urmatoarele procedee:
A. Reflexie
B. Transmisie
C. Difuzie
D. Emisie fluorescenta
E. Stingerea fluorescentei
(pag. 188-189)
F1654126. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza

drept gaz vector:
A. Neon sau argon
B. Un gaz cu conductibilitate termica mare

C. Azot
D. Heliu
E. Un gaz cu conductibilitate termica mica
(pag. 215)
F1654127. In cromatografia de lichide de inalta performanta cu gradienti:

A. Se modifica granulatia fazei stationare
B. Se modifica impregnatia fazei stationare
C. Se modifica compozitia fazei mobile
D. Elutia programata cu gradienti are rostul de a imbunatati eficacitatea separarii cromatografice
E. Se modifica polaritatea fazei mobile prin folosirea amestecurilor de solventi
(pag. 73)
F1654128. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra

urmatorilor parametri:
A. Numarul de platouri teoretice
B. Factorul de selectivitate
C. Factorul de rezistenta la transferul de masa
D. Presiune
E. Factorul de capacitate
(pag. 58)
F1654129. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara:

A. Detectorii de absorbanta (UV, VIS, IR)
B. Detectorul de fluorescenta
C. Detectorul de vascozitate
D. Detectorul refractometric
E. Detectorul electrochimic
(pag. 73-74)
F2154130. In cromatografia de gaze (GC):

A. rezolutia se calculeaza conform formulei: R = 5,54 * (tr / b * 0,5) * 2
B. rezolutia se calculeazaconform formulei: R = 2 * (tRb - tRa) / (ya + yb)
C. rezolutia se calculeaza conform formulei: R = 1,18 * (tRb - tRa) / (b * 0,5 * a + b * 0,5 * a)
D. rezolutia sa fie mai mare decat 1 pentru ca rezultatul determinarii sa fie valabil
E. rezolutia sa fie mai mica decat 1 pentru ca rezultatul determinarii sa fie valabil
(pag. 1048)
F2154131. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare:

A. argon, azot
B. heliu, argon
C. metan, azot
D. hidrogen, heliu
E. oxigen, dioxid de carbon
(pag. 201)
F2154132. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze:
A. faza stationara este un gaz
B. faza stationara este un solid
C. faza mobila este un lichid
D. faza mobila este un gaz
E. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert
(pag. 198,201,1046)
F2154133. In cromatografia de gaze (CG):

A. faza mobila poate fi gazoasa
B. faza mobila poate fi solida
C. faza mobila poate fi lichida
D. faza stationara poate fi lichida
E. faza stationara poate fi solida
(pag. 198,199,200,201)
F2154134. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie:
A. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid
B. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila
C. faza stationara este un compusmolecular reticulat
D. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante
E. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila
(pag. 21)
F2154135. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele
sisteme de solventi:
A. izopropanol - amoniac - apa
B. formamida - benzen
C. n-butanol - acid acetic - apa
D. apa - fenol
E. ulei de parafina - DMF - metanol - apa
(pag. 174)
F2154136. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este
necesar ca:
A. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului
B. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului
C. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului
D. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului
E. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului
(pag. 70)
F2154137. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile:

A. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara
B. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara
C. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara
D. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara
E. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar
(pag. 67)
F2154138. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc:

A. metode cromatografice in faza lichida
B. nu se pot folosi metode in faza gazoasa
C. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral
D. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr - o reactie chimica specifica
E. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice
(pag. 105)
F2154139. Cromatografia de gaze (CG) in controlul medicamentelor:

A. se poate folosi pentru identificarea speciilor chimice
B. se poate folosi pentru identificarea compusilor dintr - o serie omoloaga (alcani, compusi organofosforici,
uleiuri vegetale)
C. se poate folosi pentru determinarea concentratiei compusilor separati prin CG
D. nu se poate folosi pentru identificarea speciilor chimice
E. nu se poate folosi pentru determinarea concentratiei componentelor separate prin GC
(pag. 221,222,223,224)
F2254140. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie:

A. faza stationara este de silicagel
B. faza stationara este de alumina
C. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa
D. se aplica la separarea unor substante solubile in apa
E. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare
(pag. 66 - 67)
F2254141. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune:

A. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica
B. faza stationara poate fi alumina
C. faza stationara poate fi silicagel silanizat
D. poate fi cromatografie pe "faza stationara normala"
E. poate fi cromatografie pe "faza inversa"
(pag. 67 - 68)
F2254142. Selectati enunturile corecte referitoare la metoda cromatografica:

A. este o metoda fizico-chimica de separare a unor substante dintr-un amestec
B. separarea are loc intr-un sistem constituit din doua faze stationare
C. se bazeaza pe un proces de migrare diferentiata a substantelor dintr-un amestec
D. este o metoda fizica de analiza bazata pe migrarea particulelor incarcate electric
E. este o metoda de analiza care se bazeaza pe proprietatea unui substante de a absorbi selectiv radiatiile
electromagnetice
(pag. 1043)
F2254143. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR.X:

A. cromatografia pe strat subire
B. cromatografia cu fluide supercritice
C. cromatografia de gaze
D. cromatografia de schimb ionic
E. cromatografia de lichide sub presiune
(pag. 1043 - 1049)

A. este o metoda fizica de separare
B. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid
C. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice
D. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla
E. faza mobila este un lichid
(pag. 1048)
F2254145. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe:
A. spectrofotometrie de absorbtie
B. termogravimetrie
C. refractometrie diferentiala
D. fluorimetrie
E. metode volumetrice
(pag. 1048)
F2254146. In cromatografia de gaze:

A. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii
B. faza mobila este numita gaz-purtator
C. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert
D. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10°C
E. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp
(pag. 1046)
F2254147. Separarea enantiomerilor se poate face prin:

A. metode cromatografice in faza lichida
B. metode cromatografice in faza gazoasa
C. direct pe faze stationare si cu faza mobila obisnuita
D. indirect, dupa derivatizare chimica precoloana
E. cromatografie de lichide in faza supercritica
(pag. 105)
F2254148. Selectati avantajele cromatografiei cu fluide supercritice (SFC) comparativ cu metoda HPLC:
A. viteza de executie mai mica
B. cuplarea usoara cu spectrometrul de masa
C. consum mai mic de solventi organici
D. rezolutie mai mica pe unitatea de timp
E. timpi de echilibrare mai scurti, deci developare mai rapida
(pag. 133)
F2254149. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica:

A. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor
B. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor
C. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor
D. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri
E. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat
(pag. 139)
F2254150. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile:

A. este o tehnica lichid electrocromatografica
B. este o tehnica lichid cromatografica (LC)
C. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile
D. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse"
E. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi
(pag. 155)
F2254151. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt:

A. instabilitate chimica
B. stabilitate termica
C. capacitatea de schimb ionic
D. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora
E. porozitatea
(pag. 159 - 160)
F2254152. Referitor la faza mobila in cromatografia de schimb ionic, selectati enunturile corecte:
A. este formata din solventi organici
B. in mod exceptional se poate adauga in faza mobila o cantitate mica de apa, pentru a facilita dizolvarea
analitilor
C. favorizeaza ionizarea analitilor din solutii
D. are o constanta dielectrica mica
E. favorizeaza ionizarea gruparilor functionale ale rasinilor schimbatoare de ioni
(pag. 166)

fundamentale:
A. adsorbtia pe suporturi inerte
B. repartitia intre faza stationara si faza mobila
C. adsorbtia pe suporturi solide
D. excluderea-difuzia
E. schimbul ionic
(pag. 18)
F2254154. Indiferent de tehnica aleasa, metodele cromatografice au cateva aspecte comune:

A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza mobila si faza stationara, care sunt nemiscibile
B. analitii din amestec se repartizeaza intre faza mobila si faza stationara, care pot fi foarte putin solubile una
in alta
C. intre cantitatile de analiti repartizati in cele doua faze nu exista un echilibru dependent de insusirile fiecarui
analit
D. separarea consta in eluarea continua a analitilor care migrand cu aceeasi viteza parasesc simultan coloana
E. sub actiunea fazei mobile, migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare are loc cu viteze diferite
(pag. 26)
F2254155. In legatura cu faza stationara sunt corecte urmatoarele:

A. este formata din particule fine solide sferice sau aproape sferice
B. este formata din particule fine solide, pe care se fixeaza faza stationara lichida ca in cromatografia de
adsorbtie
C. gruparile chimice C8 sau C18 ale fazei stationare nu participa la procesele cromatografice
D. interactiunile cu analitii au loc la suprafata fazei stationare
E. in cromatografia de repartitie faza stationara este un lichid fixat pe un suport solid inert
(pag. 29)
F2254156. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica,

respectiv pe faza stationara:
A. volumul de retentie VR
B. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C
C. factorul de capacitate k`
D. numarul de platouri teoretice N
E. timpul de retentie tR
(pag. 40 - 41)
F2254157. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte:
A. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic
B. fazele suport pot fi poroase, cu pori mari si uniformi
C. fazele suport pot fi neporoase, formate din sfere din sticla
D. fazele stationare pot fi lichide
E. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica
(pag. 202 - 203)
F2254158. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie:
A. poliesteri si polieteri ai glicolilor
B. siliconii
C. silicagelul
D. sitele moleculare
E. hidrocarburi saturate
(pag. 203 - 206)
F2254159. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat, cele mai frecvent utilizate in
gaz-cromatografie:
A. esterificarea
B. alchilarea
C. sililarea
D. complexarea cu ioni metalici
E. bromurarea
(pag. 211 - 212)
F2254160. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori:

A. detectorul refractometric
B. catarometrul
C. detectorul de fluorescenta
D. detectorul cu ionizare in flacara
E. spectrometrul de masa (MS)
(pag. 213 - 220)
F2254161. Selectati metodele de determinare a concentratiei componentilor separati prin gaz

cromatografie (GC):
A. metoda curbei de calibrare
B. metoda masurarii timpului de retentie
C. metoda standardului intern
D. metoda masurarii volumului de retentie
E. metoda standardului extern
(pag. 223 - 224)
F2254162. Selectati enunturile corecte referitoare la cuplajul HPLC-HRGC:

A. are o repetabilitate inferioara tehnicilor cromatografice simple
B. a fost utilizat la analiza uleiurilor volatile de mandarine
C. prepararea (pregatirea) probei este simpla
D. permite o separare eficienta o viteza mare de executie
E. nu poate fi aplicat probelor cu matrice complexa
(pag. 237 - 239)
F2254163. Cromatografia de afinitate:

A. nu poate fi utilizata in analizele de interes biomedical datorita complexitatii probelor
B. permite scurtarea multor operatiuni preliminare de purificare
C. se aplica in special in analiza materiilor prime farmaceutice
D. are o mare specificitate
E. poate fi utilizata la separarea peroxidazei dintr-un amestec de proteine
(pag. 153)
F2254164. Selectati detectorii utilizati in HPLC:

A. detectorul de conductibilitate termica
B. spectrometrul de masa
C. detectorul de ionizare in flacara
D. detectorul electrochimic
E. detectorul refractometric
(pag. 73)
F2254165. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia pe faza inversa:

A. faza mobila este nepolara
B. faza stationara este nepolara
C. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar
D. de regula pentru fazele stationare inverse, gruparile alchil legate sunt radicali octil C8 sau octadecil C18
E. gruparile C8 si C18 confera un caracter polar
(pag. 68 - 71)

A. faza mobila lichida circula prin coloana sub actiunea fortei gravitationale
B. faza mobila lichida circula prin coloana cu un debit variabil
C. in cazul in care compozitia fazei mobile se mentine constanta pe toata durata determinarii aceasta poarta
numele de elutie izocratica
D. in cazul in care compozitia fazei mobile se modifica pe durata determinarii aceasta poarta numele de elutie
normala
E. sistemul de detectare trebuie sa permita determinarea cantitativa a componentelor eluate
(pag. 1048)
F2254167. Selectati enuturile corecte referitoare la cromatografia pe strat subtire:

A. pot fi separati ioni anorganici
B. faza stationara este introdusa intr-o coloana de sticla
C. pot fi separati complecsi organo-metalici
D. cele mai utilizate faze stationare sunt cele de silicagel
E. pot fi separati compusi organici
(pag. 174-175)
F2254168. Selectati enunturile corecte referitoare la CSS:

A. identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
B. in CSS pentru a obtine pete colorate sau fluorescente pe placa analitii nu pot fi derivatizati
C. se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante
D. toate substantele farmaceutice cunoscute sunt cel mai bine separate pe o placa cu silicagel nemodificat
E. valoarea Rf a unei substante trebuie sa fie constanta pentru experiente efectuate in aceleasi conditii
(pag. 181 - 182)
F2254169. Cele mai importante componente ale unui densitometru sunt:

A. sursa de lumina
B. capilara umpluta cu o solutie de electroliti
C. selectorul de lungimi de unda
D. compartimentul cu suportul pentru cuve
E. detectoare (fotodiode si fotomultiplicatoare)
(pag. 190)
F2254170. Aparatura utilizata in cazul metodei cromatografice pe hartie cuprinde:

A. vase din sticla cu inchidere etansa
B. benzi de hartie cromatografica

C. placi din material plastic acoperite cu hartie cromatografica
D. coloane de sticla prevazute cu dispozitive de fixare
E. micropipete
(pag. 1043)
F2254171. Selectati enunturile corecte referitoare la tehnica de cromatografiere pe hartie (CH):

A. poate fi ascendenta
B. saturarea vasului cromatografic nu este obligatorie in tehnica CH
C. poate fi descendenta
D. componentele fazei mobile (developant) se introduc in camera cromatografica, pe rand la interval de o ora
E. cromatografierea se efectueaza la o temperatura cuprinsa intre 20°C si 25°C
(pag. 1043)
F2254172. Aparatura necesara pentru realizarea unei cromatograme prin cromatografie pe strat subtire
(CSS) cuprinde:
A. coloane cromatografice deschise din sticla umplute cu silicagel
B. vase cromatografice din sticla cu posibilitate de inchidere etansa
C. placi cromatografice din sticla si alte materiale
D. benzi de hartie cromatografica
E. micropipete si microseringi pentru aplicarea probelor
(pag. 1044)
F2254173. Selectati enunturile corecte referitoare la prepararea placilor cromatografice utilizate in

cromatografia pe strat subtire:
A. se prepara o suspensie omogena din adsorbant si alcool etilic diluat
B. suspensia se aplica in strat subtire pe placi cu ajutorul unui dispozitiv
C. placile se usuca initial la aer un timp diferit dependent de natura stratului adsorbant
D. placile cu silicagel G se usuca apoi in euva la 105-110°C timp de 1h
E. placile obtinute pot fi utilizate timp de 1luna fara a fi reactivate
(pag. 1044)
F2254174. Selectati enunturile incorecte referitoare la tehnica cromatografica pe strat subtire:

A. daca nu se prevede altfel, inaintea determinarii vasul cromatografic se satureaza cu vaporii developantului
timp de 30minute
B. determinarea cromatografica se efectueaza la o temperatura cuprinsa intre 40-50°C
C. punerea in evidenta a petelor de pe cromatograma se efectueaza prin examinarea acestora ca atare sau
dupa tratare cu reactivi potriviti
D. petele de pe linia de start trebuie sa atinga obligatoriu suprafata stratului de developant
E. placa cromatografica se introduce in vasul cromatografic pe cat posibil in pozitie verticala
(pag. 1045)
F2354175. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara
este solida:
A. cromatografia de afinitate
B. cromatografia de repartitie
C. cromatografia de schimb ionic
D. cromatografia in contracurent
E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa.
(pag. 20)
F2354176. Cromatografia chirala de adsorbtie sau repartitie prezinta urmatoarele caracteristici:

A. se caracterizeaza prin structura chirala a fazei stationare
B. se caracterizeaza prin structura chirala a fazei mobile

C. exploateaza caracteristicile functionale ale analitilor
D. permite separarea selectiva a enantiomerilor
E. este o tehnica hibrida, ce imbina cromatografia cu electroforeza
(pag. 25)
F2354177. Caracteristici comune metodelor cromatografice:

A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila
B. cele doua faze sunt nemiscibile
C. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru
D. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza
E. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana
(pag. 26)
F2354178. Coeficientul de difuzie D este o marime caracteristica a unei substante si prezinta

urmatoarele caracteristici:
A. este legat de marimea ei in conditii date de temperatura
B. depinde de vascozitatea mediului
C. se exprima in m/s
D. nu depinde de vascozitatea mediului
E. se exprima in m2/s.
(pag. 35)
F2354179. Fazele stationare de tip I din HPLC:

A. se obtin prin grefarea pe silicagel a unei grupari de 3-aminopropilsilil, urmata de imobilizarea selectorului
chiral
B. sunt utilizate pentru separarea enantiomerilor hidroxilati
C. pentru obtinerea lor se utilizeaza beta-ciclodextrine naturale sau modificate
D. sunt faze stationare chirale polimerice
E. selectorul chiral poate fi fenilalanina
(pag. 107)
F2354180. Gelurile utilizate ca suporturi in cromatografia de excludere sterica trebuie sa indeplineasca

anumite proprietati:
A. diametrul porilor
B. forma si marimea particulelor
C. sa aiba o afinitate crescuta fata de substantele dizolvate in solutiile de analizat
D. sa nu reactioneze cu solventii
E. sa aiba consistenta spumoasa, semirigida sau rigida
(pag. 142)
F2354181. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, privind rasinile schimbatoare de ioni, daca
se considera reactia de schimb dintre 2 ioni A si B:
A. daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de
echilibru este mai mare decat unitatea KA/B>1
B. daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de
echilibru este mai mica decat unitatea KA/B<1
C. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai
mare
D. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai
mica
E. valoarea constantei de echilibru este mai mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai
mare
(pag. 161)
F2354182. Hartia cromatografica:

A. este formata din lanturi celulozice de beta-glucoza
B. are M < 100000 u.a.m.
C. este formata din lanturi celulozice de alfa-glucoza
D. are M > 100000 u.a.m.
E. are caracter hidrofob
(pag. 173)
F2354183. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin:
A. reflexie
B. refractie
C. transmisie
D. emisie fluorescenta
E. stingerea fluorescentei
(pag. 188)
F2354184. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele
procedee:
A. metoda normarii ariilor
B. metoda standardului intern
C. metoda curbei de calibrare
D. metoda examinarii in UV
E. metoda adaosului de standard
(pag. 223)
F2354185. In care din urmatoarele metode cromatografice cele 2 faze, mobila si stationara nu sunt
lichide:
A. Cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa
B. Cromatografia de repartitie lichid volatila
C. Cromatografia de repartitie cu faza adsobita normal sau inversa
D. Cromatografia de excludere prin separari nepolare
E. Cromatografia de schimb ionic cu rasini chelatante
(pag. 20)
F2354186. Detectorul cu captura de electroni:

A. se bazeaza pe interactia dintre moleculele de analiti aduse spre detector cu electroni de energie mare
B. se bazeaza pe interactia dintre moleculele de analiti aduse spre detector cu electroni de energie mica
C. in urma impactului se formeaza ioni negativi si electroni
D. in urma impactului se formeaza ioni pozitivi si electroni
E. intensitatea curentului de baza format nu depinde de numarul de ioni
(pag. 218)
F2354187. In cromatografia de gaze, cresterea temperaturii determina:

A. iesirea substantelor separate mai lent din coloana
B. iesirea substantelor separate mai repede din coloana
C. largirea picului in functie de volumul de retentie
D. micsorarea volumului de retentie
E. ingustarea picurilor in functie de volumul de retentie
(pag. 209)
F2354188. Care dintre urmatoarele enunturi nu sunt adevarate cu privire la elutia selectiva in analizele
ion cromatografice:
A. sunt eluati toti ionii retinuti, cu ajutorul unui eluent judicios ales
B. se utilizeza cand coeficientii de repartitie au valori apropiate
C. se utilizeza un gradient de concentratie al eluentului prin modificarea compozitiei sale
D. se elueaza un singur ion din cei retinuti cu ajutorul unui eluent judicios ales
E. coeficientii de repartitie trebuie sa fie foarte diferiti
(pag. 171)
F2354189. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate cu privire la faza stationara din
cromatografie:
A. este formata din particule fine solide, sferice, pe suprafata carora se produc interactiile cu analitii -
cromatografia de repartie
B. este formata din particule fine solide care sunt suportul pe care se fixeaza faza stationara lichida -
cromatografia de repartitie
C. in coloanele capilare din cromatografia de gaze, faza stationara este fixata in stare neomogena, sub forma
unui film pe peretii interiori
D. particulele de faza stationara se caracterizeaza prin diametrul mediu
E. particulele de faza stationara se caracterizeaza prin suprafata specifica
(pag. 29)
F2554190. Precizati raspunsurile corecte referitoare la gelurile de agaroza si agar-agar:

A. gelurile de agaroza se pot folosi la separarea moleculelor cu M = 10000-150000000
B. agaroza este un polizaharid de D-galactoza
C. nu sunt sensibile fata de solventii organici
D. agar-agarul se obtine prin extractie din alge
E. se mai numesc sefadexuri
(pag. 118)
F2554191. La determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot folosi:

A. largimea picului la baza
B. factorul dependent de detector
C. concentratia analitului
D. metoda normarii ariilor
E. metoda curbei de calibrare
(pag. 157)
F2554192. Radiatiile moleculare supersonice (SMB):

A. au viteza mica de curgere pana la separare
B. reduc energia termica vibrationala
C. nu se folosesc asociate cuplajului GC-MS
D. au viteza mare de curgere pana la separare
E. la folosirea SMB nu se obtine viteza uniforma
(pag. 152)
F2554193. Avantajele cromatografiei planare:

A. ofera posibilitatea separarii compusilor colorati
B. ofera posibilitatea efectuarii de separari paralele, unele bidimensionale
C. nu se pot folosi decat dispozitive clasice de aplicare a probelor
D. in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000 sec
E. optimizarea vitezei de curgere a fazei mobile nu imbunatateste separarile cromatografice prin CSS
(pag. 143)
F2554194. Despre fluidele supercritice sunt adevarate:
A. au vascozitate mare
B. au o geometrie variabila
C. au masa volumica diferita de aceea a gazelor
D. sunt solventi foarte buni
E. nu trebuie controlata temperatura si presiunea fluidelor supercritice
(pag. 217)
F2554195. In cromatografia de lichide cu faze inversate, faza stationară poate fi:

A. rasina schimbatoare de ioni
B. nepolara
C. polara
D. silicagel grefat cu lanturi hidrocarbonate
E. compus macromolecular
(pag. 219)
F2554196. Fazele stationare in cromatografia de gaze:

A. sunt suporturi poroase
B. sunt lichide formate din compusi cu volatilitate mare
C. nu prezinta stabilitate termica
D. trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatil
E. Chromosorb 80-100 este faza stationara
(pag. 89)
F2554197. Precizati afirmatiile incorecte despre cromatografia de excludere sterica:

A. se mai numeste cromatografie de excludere-difuzie
B. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid
C. faza stationara este un gel
D. faza stationara este un compus macromolecular reticulat
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 122)
F2554198. Gelurile de poliacrilamida:

A. se folosesc in cromatografia de excludere sterica
B. se folosesc in cromatografia cu fluide supercritice
C. sunt foarte solubile in apa
D. servesc la separarea compusilor cu M=200-400000
E. sunt substante puternic polare
(pag. 126)
F2554199. Agaroza:
A. face parte din clasa xerogelurilor
B. face parte din clasa aerogelurilor
C. gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi de peste 30oC
D. se obtine prin extractie din alge
E. este o substanta neionica
(pag. 149)
F2554200. Selectati raspunsurile corecte referitoare la reflectanta:

A. este o metoda de evaluare densitometrica a CSS
B. dispersia luminii este dependenta de grosimea stratului de sorbent
C. forma si dimensiunile spotului analitului influenteaza exactitatea si precizia rezultatelor
D. dispersia luminii este independenta de grosimea stratului de sorbent
E. se recomanda numai aplicarea probelor de analiti, pe placa

(pag. 111)
F2554201. Cei mai utilizati detectori in HPLC sunt:

A. detectorul UV
B. detectorul de conductivitate
C. detectorul amperometric
D. detectorul refractometric
E. detectorul electrochimic
(pag. 126)
F2554202. Cu ajutorul cuplajul CEC-MS se pot analiza substante medicamentoase ca:

A. sulfonamide
B. urina
C. fluticazona propionat
D. plasma
E. benzodiazepine
(pag. 152)
F2554203. Care dintre avantajele cromatografiei SFC cu coloane umplute sunt adevarate?
A. developare rapida si timpi de echilibrare lungi
B. developare rapida si timpi de echilibrare scurti
C. consum mic de solventi organici
D. imposibilitatea analizarilor polimerilor
E. cuplarea usoara cu un spectrometru de masa
(pag. 85)
F2554204. Etapele analizei cromatografice sunt:

A. identificarea analitilor separati
B. inregistrarea cromatogramelor
C. nu se pregateste faza stationara
D. calcularea ariilor picurilor si a altor parametrii
E. deplasarea selectiva
(pag. 77)
F2554205. Largirea picurilor cromatografice:

A. se exprima prin determinarea variantei σ2
B. se face concomitent cu micsorarea inaltimii sale
C. depinde de eficacitatea coloanei
D. este influnetata de natura analitului
E. nu este influentata de natura fazei stationare
(pag. 43)
F2554206. Caracteristici ale “carbonului poros grafitat” in HPLC:

A. are suprafata specifica de 110m2/g
B. are stabilitate mecanica mica la presiunea solventilor
C. prezinta un mecanism unic de retentie
D. este stabil la pH foarte acid sau foarte bazic
E. are selectivitate mare fata de compusi cu structura inrudita
(pag. 157)
F2554207. Stereoizomerii din amestecuri racemice volatile:
A. se pot separa numai prin cromatografie in faza supercritica

B. separarea stereoizomerilor se bazeaza pe interactiuni dipol-dipol
C. pentru separarea GC se utilizeaza faze stationare pe baza de aminoacizi
D. pentru separarea GC se utilizeaza faze stationare pe baza de ciclodextrine
E. fazele stationare pe baza de ciclodextrine folosite la separarea stereoizomerilor sunt de 3 tipuri.
(pag. 45)
F2654208. Antioxidanţi folosiţi la prepararea unguentelor:

A. acid sorbic
B. acid citric
C. fenol
D. galat de propil
E. butil hidroxi anisol
(pag. 529-530)
F2654209. Bazele de unguente pot fi:

A. baze de tip soluţie
B. baze de unguent lavabile
C. baze de tip suspensie
D. baze grase hidrofobe
E. baze hidrosolubile
(pag. 532)
F2654210. În funcţie de gradul de dispersie al substanţelor active, unguentele pot fi:

A. unguente-soluţii
B. unguente cu mai multe faze
C. unguente hidrosolubile
D. unguente-suspensii
E. unguente-emulsii
(pag. 951)
F2654211. Prevederile FRX la conservarea unguentelor oftalmice:

A. în recipiente bine închise
B. în recipiente sterile
C. în recipiente închise etanº
D. la o temperetură de cel mult 25°C
E. la loc răcoros
(pag. 953)
F2654212. Criterii de calitate în formularea unguentelor:

A. stabilitatea fizoco-chimică a substanţelor medicamentoase încorporate
B. puritatea
C. inocuitatea
D. eficienţa
E. cantitatea fazei apoase din compoziţie
(pag. 533)
F2654213. Unguentul emulgator:

A. este oficinal în FR IX
B. este oficinal în FR X
C. este o bază de unguent lavabil
D. este o bază anhidră de tip ulei/apă
E. eset o bază hidratată de tip ulei/apă

(pag. 532)
F2654214. Epidermul conţine:

A. dermul
B. stratul bazal
C. stratul cornos
D. stratul granulos
E. hipodermul
(pag. 514-515)
F2654215. Zone terapeutice la nivelul pielii folosite în medicaţia dermatologică:

A. suprafaţa externă a pielii
B. glandele pielii
C. stratul cornos
D. sistemul circulator al pielii
E. hipodermul
(pag. 518)
F2654216. În cromatografia pe strat subţire, dozarea substanţelor medicamentoase separate, se

realizează prin:
A. densitometrie, direct pe placă
B. spectrofotometrie aplicată după răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant
C. FR X nu face referiri la modul de dozare
D. introducerea în calcul a timpilor de retenţie a componentelor separate
E. metoda standardului intern
(pag. 1046 FR X)
F2654217. Stereoizomerii se pot separa prin cromatografia de gaze utilizând ca faze staţionare
substanţe pe bază de:
A. polietilenă
B. ciclohexan
C. acrilamidă
D. ciclodextrine
E. aminoacizi
(pag. 110 vol.2)
F2654218. Optimizarea rezoluţiei unui proces cromatografic se poate realiza prin:

A. micşorarea numărului de talere teoretice
B. creşterea numărului de talere teoretice
C. creşterea selectivităţii procesului
D. modificarea diametrului coloanei
E. creşterea presiunii
(pag. 58-59 vol.2)
F2654219. Factorul de selectivitate α(S) pentru doi compuşi A şi B este prin definiţie:
A. raportul timpilor de retenţie
B. raportul concentraţiilor în faza mobilă şi staţionară
C. raportul distanţelor de retenţie
D. raportul între timpul de retenţie şi volumul de retenţie
E. raportul volumelor corectate
(pag. 56-57 vol.2)
F2654220. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la cromatografia prin schimb ionic sunt corecte:
A. răşinile puternic bazice reţin prin schimb ionic numai acizii tari
B. răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic acizii slabi
C. răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic acizii slabi şi acizii tari
D. răşinile puternic bazice reţin prin schimb ionic acizii slabi şi acizii tari
E. răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic numai acizii tari
(pag. 155,156 vol.2)
F2654221. În vederea optimizării unei separări gazcromatografice se poate acţiona asupra următorilor
factori:
A. debitul fazei mobile
B. detector
C. temperatură
D. înregistrator
E. natura coloanei
(pag. 209-210 vol.2)
Tema nr. 55
Metode volumetrice in controlul medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
F1255001. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x 7H2O se dizolvă in 100 mL apă şi se adaugă 5 mL tampon
amoniacal cu pH = 10, indicator eriocromT şi se titrează cu 20 mL Complexon (III) 0,05 mol/l până la
coloraţie albastră ( F=1 ).1 mL EDTA-Na2 0,05 M corespunde la 0,01232 g MgSO4x7H2O.Puritatea
sulfatului de magneziu este:
A. 99%
B. 98,5%
C. 93%
D. 101%
E. 100%
(pag. 608)
F1255002. Pentru dozarea acidului acetilsalicilic din comprimatele de aspirină de 0,500g acid
acetilsalicilic pe comprimat, s-au cântărit 0.500g pulbere de comprimate, s-au adaugat 20 ml alcool
neutralizat, s-a încălzit pentru dizolvarea principiului activ, s-a adaugat fenolftaleină şi s-a titrat cu 20
ml NaOH 0,1N cu F=1.00000, până la virajul indicatorului. Calculaţi conţinutul în aspirină al
comprimatelor şi precizaţi dacă ele corespund sau nu cu prevederile FR X. Se cunoaşte masa
moleculară a acidului acetilsalicilic M= 180 şi că masa medie a unui comprimat este de 0.800g.
Referitor la conţinutul declarat în substanţă activă, FR X prevede o abatere de ±5%.
A. 0.499 g/cp, nu corespund
B. 506 mg/cp, corespund
C. 576 mg/cp, nu corespund
D. 500 mg/cp, corespund
E. 475 mg/cp, nu corespund
(pag. 286)
F1255003. Se cantaresc cu exactitate într-un flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere de comprimate de

Ciclobarbital 200 mg/cp, se agită 15 min. Cu 30 ml dimetilformamidă (R) în prealabil neutralizată la
albastru de timol şi se titrează cu 10 ml metoxid de sodiu 0.1N cu F=1.0000 până la coloraţie albastră.
Să se precizeze care din variantele de mai jos redă corect concentraţia comprimatelor luate în lucru şi
dacă ele corespund sau nu prevederilor FR X, ştiind că: masa medie a comprimatelor este 0.340 g,
masa moleculară a ciclobarbitalului este M=236, iar abaterea admisă de FR X faţă de conţinutul
declarat în substanţă activă este de ±5%.
A. 0.205 g/cp, corespunde
B. 189 mg/cp, nu corespunde
C. 226 mg/cp, nu corespunde
D. 200 mg/cp, nu corespunde
E. 0.213 g/cp, nu corespunde
(pag. 292)
F1355004. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la clorhidratul de papaverina:
A. dozarea clorhidratului de papaverina se realizeaza prin titrare directa cu acid percloric
B. clorhidratul de papaverina are caracter slab bazic
C. dozarea clorhidratului de papaverina are loc in mediu neapos
D. cu acetatul mercuric, ionul de Cl- este trecut in clorura mercurica
E. titrarea cu acid percloric se face dupa tratare cu acetat mercuric

(pag. 726)
F1355005. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la codeina:

A. are caracter slab bazic
B. se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l in dioxan
C. se dizolva in acid acetic anhidru
D. se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/l
E. se utilizeaza ca indicator cristal violet in acid acetic anhidru
(pag. 223, 271)
F1355006. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

A. aminoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidru
B. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec apa-piridina
C. sulfanilamida se poate titra ca acid in dimetilformamida
D. sulfanilamida se poate titra ca baza slaba in acid acetic anhidru
E. aminoacizii se pot titra ca acizi in acid acetic anhidru
(pag. 229)
F1355007. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1mol/l in dioxan se
stabileste utilizand:
A. hidrogenoftalat de potasiu
B. hidrogenoftalat de potasiu uscat in prealabil
C. hidroxid de sodiu
D. acid oxalic
E. acid benzoic
(pag. 1180)
F1355008. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de metoxid de sodiu 0.1 mol/l se stabileste
folosind ca substanta de referinta:
A. acid salicilic
B. benzoat de sodiu
C. salicilat de sodiu
D. hidrogenoftalat de potasiu
E. acid benzoic
(pag. 1184)
F1355009. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste
A. cromat de potasiu
B. clorura de sodiu
C. tiocianat de amoniu
D. alaun de fer si amoniu
E. clorura de calciu
(pag. 1184)
F1355010. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu se aplica titrarea
directa in mediu neapos cu acid percloric 0.1 mol/l:
A. propionati
B. clorhidrati
C. maleati
D. benzoati
E. salicilati
(pag. 221)
F1355011. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeinei fosforice:
A. se bazeaza pe dozarea functiei bazice din molecula
B. functia bazica este exaltata cu solventi protogenici
C. functia bazica este exaltata cu solventi protofilici
D. se titreaza in mediu neapos
E. se titreaza cu acid percloric in dioxan
(pag. 269)
F1455012. Alegeţi definiţia corectă a noţiunii de "indice de aciditate" (conform FR. X). Indicele de
aciditate este . . .
A. numărul de miligrame de hidroxid de sodiu necesar pentru neutralizarea acizilor graşi liberi din masa de
100 mg probă ;
B. numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor graşi liberi din masa de
100 mg. probă ;
C. volumul (exprimat în ml) de soluţie de hidroxid de potasiu 1 normală, necesar pentru neutralizarea masei
de 1 g probă analizată ;
D. masa de hidroxid de potasiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi liberi dintr-un
gram de probă ;
E. masa de hidroxid de potasiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi rezultaţi din
saponificarea unui gram de grăsime
(pag. 991, [9])
F1455013. Alegeţi definiţia corectă a noţiunii de "indice de ester" (conform Farmacopeei Romane editia
X). Indicele de ester este . . .
A. masa de hidroxid de sodiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi rezultaţi din
saponificarea masei de 100 g probă analizată ;
B. masa de hidroxid de potasiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi rezultaţi din
C. masa de hidroxid de potasiu (exprimată în grame) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi rezultaţi din
D. numărul de moli de bază tare, monoacidă, necesar neutralizării acizilor graşi rezultaţi din saponificarea a
100 grame probă analizată ;
E. numărul de moli de bază tare, monoacidă, necesar neutralizării acizilor graşi rezultaţi din saponificarea
unui gram de substanţă analizată.
(pag. 991, [9])
F1455014. Alegeţi definiţia corectă a noţiunii de "indice de peroxid" (dupa Farmacopeea Romana editia
X). Indicele de peroxid este . . .
A. numărul de moli de tiosulfat de sodiu oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin acţiunea peroxizilor
din 1 gram probă analizată ;
B. numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,1 molară, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric
prin acţiunea peroxizilor din 1 gram probă analizată ;
C. numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,05 molară, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric
prin acţiunea peroxizilor din 100 grame probă analizată ;
D. numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,01 molară, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric
prin acţiunea peroxizilor din 100 mg probă analizată ;
E. numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,01 molară, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric
prin acţiunea peroxizilor dintr-un gram probă analizată.
(pag. 994, [9])
F1455015. Alegeţi metoda recomandată în Farmacopeea Română, ediţia X, pentru dozarea grupelor
metoxi în medicamente.
A. oxidare cu permanganat de potasiu şi retitrarea permanganatului neconsumat, cu acid oxalic ;
B. oxidarea cu brom a iodurii de metil, obţinută prin acţiunea la cald a acidului iodhidric, urmată de titrarea
iodului rezultat cu tiosulfat de sodiu ;

C. scindarea nucleofilă a grupei metoxi cu acid iodhidric, transformarea acidului iodhidric neconsumat în iod
elementar şi titrarea iodului cu tiosulfat alcalin ;
D. oxidarea cu brom a iodurii de metil, obţinută prin acţiunea la cald a acidului iodhidric, urmată de titrarea cu
soluţia de azotat de argint a anionului bromură rezultat ;
E. titrare cu soluţie de dicromat de potasiu în mediu acid până la dispariţia coloraţiei portocalii a ionului
dicromat si apariţia culorii verde a ionului crom (III) rezultat.
(pag. 1021, [9])
F1455016. Alegeţi setul de reactivi necesar pentru prepararea soluţiei de titrare în vederea determinării
umidităţii unui medicament prin metoda Karl Fischer.
A. piridină, acid oxalic, iodură de potasiu, metanol absolut, tiosulfat de sodiu ;
B. hidroxid de sodiu, acid acetic anhidru, metanol absolut, iodură de potasiu şi bioxid de sulf ;
C. piridină, iod, metanol absolut şi bioxid de sulf ;
D. hidroxid de sodiu, iod, cloroform şi sulfură de amoniu ;
E. hidroxid de calciu, bioxid de sulf, cloroform şi iod.
(pag. 598-601, [6] vol. II ; 1017, [9])
F1455017. Determinarea titrimetrică a vitaminei C din preparate farmaceutice, conform Farmacopeei

Romane (editia X), se bazează pe . . .
A. reducerea acidului ascorbic cu tiosulfat de sodiu ;
B. titrare cu soluţie de iodat de potasiu în mediu de acid clorhidric ;
C. reducerea acidului ascorbic cu apă oxigenată în mediu alcalin ;
D. oxidarea, la acid dehidroascorbic, cu apă oxigenată în mediu acid ;
E. precipitarea acidului ascorbic în forma de sare de argint, greu solubilă.
(pag. 68, [9])
F1455018. Indicaţi mediul (solventul) şi reactivul de titrare potrivit pentru determinarea cantitativă
titrimetrică a unui alcaloid (substanţă cu caracter slab bazic).
A. titrarea se execută în mediu apos cu piridină drept reactiv de titrare ;
B. titrarea se execută în mediu apos cu acid acetic drept reactiv de titrare ;
C. titrarea se execută în mediu de piridină cu acid acetic drept reactiv de titrare ;
D. titrarea se execută în mediu de acid acetic cu acid percloric drept reactiv de titrare ;
E. titrarea se execută în mediu de dioxan cu hidroxid de potasiu drept reactiv de titare.
(pag. 221, [6] vol. I)
F1455019. La determinarea titrimetrică a fenobarbitalului (masă moleculară 232,2 g/mol) Farmacopeea

Română (ediţia X) prevede utilizarea dimetilformamidei drept solvent şi soluţie 0,1 M de metoxid de
sodiu drept agent de titrare. În aceste condiţii fenobarbitalul se titrează ca un acid monobazic. În
vederea analizei unei soluţii injectabile de fenobarbital în propilenglicol (concentraţia declarată : 100
mg/ml) se titrează, conform descrierii de mai sus, un volum de 5 ml soluţie injectabilă, în prezenţa
indicatorului de albastru de timol, consumând 20,15 ml soluţie de titrare. Cât la sută din concentraţia
declarată este concentraţia fenobarbitalului în proba analizată ?
A. 93,58 % ;
B. 95,25 % ;
C. 98,77 % ;
D. 102, 33 % ;
E. 105,88 %
(pag. 549 ; 745-747, [9])
F1455020. La titrarea clorhidratului de metadonă cu acid percloric, executat în mediu de acid acetic, se
adaugă în vasul de titrare acetat de mercur(II). Rolul acestuia este . . .
A. de a modifica favorabil constanta dielectrică a mediului ;
B. de a accelera prin efect catalitic reactia care stă la baza titrări ;
C. de a indica sfârşitul titrării (atingerea punctului de echivalenţă) ;

D. de a stabiliza reactivul de titrare în timpul operaţiei ;
E. de a lega bloca anionul clorură într-o formă greu disociabilă (HgCl2).
(pag. 224-226, [6] vol. I ;631, [9])
F1455021. Se execută, în conformitate cu Farmacopeea Română ediţia X, determinarea umidităţii unui

medicament cu metoda Karl Fischer, utilizând o soluţie de titrare cu titrul T = 8,846 mg/ml.
Determinarea se execută pe o probă cu masa m = 0,4570 g. După dizolvare în etanol anhidru proba se
titrează cu reactivul Karl Fischer consumând, până la atingerea punctului de echivalenţă, volumul V(1)
= 12,6 ml de reactiv. La titrarea unei probe martor consumul de reactiv este V(2) = 0,2 ml. Umezeala
probei, exprimată în procente de apă (m/m), este . . .
A. 6,6 % ;
B. 12,0 % ;
C. 18,5 % ;
D. 24,0 % ;
E. 28,2 %
(pag. 598-601, [6] vol. II ;1017, [9])
F1555022. Glicerofosfatul de calciu sec determină, conform FR X, prin titrare cu:

A. acid percloric;
B. acid sulfuric;
C. complexon III;
D. azotat de argint;
E. hidroxid de sodiu.
(pag. 186)
F1555023. Camforul se determină, conform FR X:

A. prin titrare acido-bazică;
B. prin titrare redox;
C. prin titrare complexonometrică;
D. prin titrare argentometrică;
E. gravimetric.
(pag. 192)
F1555024. Cefotaxima sodică se determină prin titrare:

A. cu hidroxid de sodiu 0,1 M;
B. cu acid percloric 0,1 M;
C. cu amoniac 0,1 M;
D. cu complexon III 0,1 M;
E. cu azotat de argint 0,1 M.
(pag. 219)
F1555025. Cloramina B se determină conform FR X:

A. gravimetric;
B. prin titrare acido-bazică;
C. prin titrare redox;
D. prin titrare complexonometrică;
E. prin titrare argentometrică.
(pag. 233)
F1655026. Acidul ascorbic din solutia injectabila de acid ascorbic se dozeaza conform FRX prin
metoda:
A. Iodometrica
B. Iodatometrica
C. Polarimetrica
D. Complexonometrica
E. Nitritometrica
(pag. 514)
F1655027. Care din indicatorii metalocromici enumerati se pot folosi la determinarea

complexonometrica a ionului de bismut (III):
A. Murexid la pH acid
B. Xilenolorange la pH acid
C. Negru de eriocrom T la pH bazic
D. Violet de pirocatehina la pH acid
E. Albastru de metiltimol la pH neutru - slab bazic
(pag. 164, [FR X])
F1655028. Care din substantele enumerate mai jos pot fi dozate conform FRX prin metoda
bromatometrica:
A. Rezorcinol
B. Fenilhidrazina
C. Medicamente cu sulf in molecula
D. Riboflavina
E. Pentoxifilina
(pag. 820, [FR X])
F1655029. Ce contine reactivul Karl Fischer, folosit pentru determinarea cantitativa a apei?
A. Dioxid de sulf, iod si piridina in etanol absolut
B. Dioxid de sulf, formaldehida si piridina in metanol
C. Iod, dioxid de sulf si dioxan in metanol
D. Dioxid de sulf, iod si piridina in metanol absolut
E. Piridina, cloroform, dioxid de carbon, iod
(pag. 1185, [FR X])
F1655030. Conform FRX, metronidazolul din supozitoare se determina cantitativ prin:

A. Dozare nitritometrica directa dupa extragere cu apa
B. Dozare in mediu neapos cu acid percloric in dioxan in prezenta de rosu de metil in cloroform dupa
extragere cu cloroform
C. Dozare spectrofotometrica in UV dupa extragere cu acid sulfuric 0,1 N
D. Dozare cerimetrica dupa extragere la cald cu acid azotic 0,1 N
E. Dozare acido-bazica in mediu apos
(pag. 892, [FR X])
F1655031. FRX prevede pentru determinarea cantitativa a clorhidratului de efedrina:

A. Dozare in mediu neapos cu acid percloric in dioxan, in prezenta de galben de metanil ca indicator
B. Dozare nitritometrica
C. Dozare spectrofotometrica
D. Dozare pe baza reactiei Chen-Kao
E. Titrarea aciditatii cu solutie de hidroxid de sodiu 0,1 N
(pag. 389, [FR X])
F1655032. FRX recomanda dozarea hidrogenmaleatului de prometazina astfel:

A. Spectrofotometric in UV
B. Prin titrare in mediu neapos, cu acid percloric in dioxan, dupa dizolvare in cloroform utilizand ca indicator
galben de metanil in dioxan
C. Redoxometric
D. Titrare in mediu neapos, cu metoxid de sodiu, dupa dizolvare in dimetilformamida utilizand ca indicator
galben de metanil in dioxan
E. Spectrofotometric in vizibil
(pag. 796, [FR X])
F1655033. In ce conditii pot fi titrate sarurile de Ca(II) complexonometric?

A. pH 9 in prezenta murexidului
B. pH 6 in prezenta eriocrom T
C. pH 10 in prezenta eriocrom T si a edetatului de magneziu
D. pH 5 - 6 in prezenta xilenoloranjului
E. pH 2 in prezenta murexidului
(pag. 178, [FR X])
F1655034. Metoda iodometrica poate fi utilizata pentru studii de stabilitate la preparatele cu peniciline?
A. Da, fiindca numai molecula intacta poate fi oxidata cu iod
B. Da, pentru ca produsii de degradare pot fi determinati selectiv
C. Da, pentru ca din proba martor se pot determina penicilinele descompuse iar din proba de analizat
penicilinele totale dupa o prealabila hidroliza
D. Metoda se utilizeaza numai pentru determinarea produsilor de degradare
E. Penicilinele nu pot fi determinate cantitativ iodometric
(pag. 127, [FR X])
F1655035. Principiul activ din solutia injectabila de sulfat de magneziu se determina complexonometric
in urmatoarele conditii:
A. pH = 1 - 3 in prezenta de indicator xilenolorange
B. pH = 10 in prezenta de indicator negru de eriocrom T
C. pH = 12 in prezenta de rosu de metil
D. pH = 1 - 3 in prezenta de indicator negru de eriocrom T
E. pH = 10 in prezenta indicatorului xilenolorange
(pag. 533, [FR X])
F1655036. Rivanolul (etacridini lactas) se dozeaza dupa FRX:

A. Prin titrare acido-bazica in mediu neapos
B. Prin spectrofotometrie in vizibil, in urma unei reactii de diazotare
C. Prin titrare in mediu neapos cu acid percloric, dupa dizolvare in metanol folosind albastru de timol in
metanol ca indicator
D. Prin titrare in mediu neapos cu metoxid de sodiu dupa o prealabila dizolvare in cloroform
E. Prin titrare cerimetrica
(pag. 409, [FR X])
F2155037. Clorhidratii bazelor medicamentoase se dozeaza

A. cu acid percloric in acid acetic
B. cu acid percloric in acid acetic, dupa tratarea prealabilacu acetat de mercur (II) pentru a bloca anionii
clorura
C. cu acid percloric in acid acetic, dupa tratarea prealabila cu azotat de argint pentru a bloca anionii clorura
D. argentometric
E. cu acid sulfuric
(pag. 221,226)
F2255038. Selectati enuntul corect referitor la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid din
"Iniectabile Phenobarbitali" oficinala in FRX:
A. se face printr-o metoda acido-bazica in mediu apos
B. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N

C. se face printr-o metoda acido-bazica in mediu neapos
D. solventul de diluare este dimetilfomamida
E. indicatorul utilizat este metiloranj
(pag. 549)
F2255039. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a componentelor din solutia
"Solutio iodi spirituosa", conform FR X:
A. se dozeaza atat iodul cat si iodura de potasiu
B. iodul se dozeaza printr-o metoda redox cu solutie titrata de tiosulfat de sodiu 0.1N
C. decolorarea solutiei indica sfarsitul titrarii
D. iodura de potasiu se dozeaza printr-o metoda redox cu solutie titrata de tiosulfat de sodiu 0.1N
E. iodura de potasiu se dozeaza printr-o metoda argentometrica cu solutie titrata de AgNO3 0.1N
(pag. 867)
F2255040. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a boratului de fenilmercur din
solutia "Solutio phenylhydrargyri boratis 0.2.%", conform FRX:
A. este o dozare in mediu apos
B. are loc la un pH neutru, solventul de diluare fiind apa distilata
C. solutia titrata este tiocianatul de amoniu 0.1N
D. indicatorul utilizat la dozare este sulfatul de amoniu-fer(III)
E. titrarea este incheiata cand coloratia solutiei este galben-rosiatic persistent
(pag. 871)
F2255041. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a fenobarbitalului sodic conform
FR X:
A. este o metoda de dozare acido-bazica
B. solventul utlizat este metanolul
C. solutia titrata utilizata este acidul percloric 0.1N
D. dozarea are loc in mediu neapos
E. solutia titrata utilizata este metoxid de sodiu 0.1N
(pag. 748)
F2255042. Selectati enuntul incorect referitoare la substantele chimice de referinta:

A. au un inalt grad de puritate
B. se utilizeaza la prepararea solutiilor volumetrice de molaritate exacta
C. reactioneaza cu alte substante chimice dupa ecuatii complexe
D. au o compozitie chimica bine definita
E. se utilizeaza pentru stabilirea factorului de molaritate al unei solutii volumetrice
(pag. 1177)
F2255043. Petru determinarea cantitativa a metamizolului sodic din "Compressi metamizoli natrici"
500mg, conform FR X s-a cantarit o cantitate de 0.8166g pulbere de comprimate. Pulberea cantarita se
agita cu 5ml apa si 5ml acid clorhidric 0.02mol/l si se titreaza cu 28ml solutie titrata de iod 0.05mol/l
(F=1.0000) in prezenta de amidon (I) pana la albastru persistent. Sa se calculeze cantitatea de
metamizol sodic dintr-un comprimat si daca acestea corespund FR X stiind ca abaterea admisa este de
±5%. La 1ml iod 0.05mol/l corespunde 0.0175g metamizol sodic*H2O, iar masa medie a comprimatelor
este 0.800g.
A. 0.480g/cp
B. 0.525g/cp
C. 0.475g/cp
D. 0.499g/cp
E. 0.490g/cp
(pag. 303)
F2255044. Selectati enuntul incorect conform FR X, referitor la solutia volumetrica de edetat disodic:
A. solutiile de edetat disodic 0.1mol/l si 0.05mol/l se prepara prin dizolvarea in apa a edetatului disodic ( R)
B. se numeste si acid etilendiaminotetraacetic
C. se numeste si complexona III
D. factorul de molaritate se stabileste cu zinc granule ( R)
E. indicatorul utilizat este negru eriocrom T (I)
(pag. 1181 - 1182)
B. clorura de sodiu
(pag. 1184)
F2355046. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la clorhidratul de papaverina:
A. dozarea clorhidratului de papaverina se realizeaza nitritometric
B. clorhidratul de papaverina are caracter slab bazic
C. dozarea clorhidratului de papaverina are loc in mediu neapos
D. cu acetatul mercuric, ionul de Cl- este trecut in clorura mercurica
E. titrarea cu acid percloric se face dupa tratare cu acetat mercuric
(pag. 726)
F2355047. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeinei fosforice:
(pag. 269)
F2355048. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la codeina:

A. are caracter slab bazic
B. se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l in dioxan
C. se dizolva in acid acetic anhidru
D. se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/l
E. se utilizeaza ca indicator cristal violet in acid acetic anhidru
(pag. 223, 271)

A. aminoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidru
(pag. 229)
F2355050. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1mol/l in dioxan se
A. hidrogenoftalat de potasiu
B. hidrogenoftalat de potasiu uscat in prealabil
C. hidroxid de sodiu
D. acid oxalic
E. acid benzoic
(pag. 1180)
F2355051. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu se aplica titrarea
directa in mediu neapos cu acid percloric 0.1 mol/l:
A. propionati
B. clorhidrati
C. maleati
D. benzoati
E. salicilati
(pag. 221)
F2355052. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de metoxid de sodiu 0.1 mol/l se stabileste
A. acid salicilic
B. benzoat de sodiu
E. acid benzoic
(pag. 1184)
F2555053. Pentru aplicarea probelor în stare lichidă, in spectrometria IR, acestea se pregătesc prin :
A. dizolvare într-un solvent adecvat
B. realizarea uneipastile de KI
C. realizarea unei soluţii concentrate
D. realizarea unei pastile de KCl
E. realizarea unei pastile de KBr cu diametrul de 13 mm
(pag. 362)
F2555054. Care din următorii indicatori NU sunt oficoalizaţi e FR X:

A. albastru de bromfenol
B. fenolftaleina
C. tropeolina 00
D. cristal violet
E. tiosulfat de sodiu
(pag. 1188-1193)
F2555055. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x 7H2O se dizolva in 100 mL apa si se adauga 5 mL tampon
amoniacal cu pH = 10, indicator eriocromT si se titreaza cu 20 mL Complexon (III) 0,05 mol/l pana la
coloratie albastra ( F=1 ).1 mL EDTA-N 0,05 M corespunde la 0,01232 g MgSO4x7H2O.Puritatea
sulfatului de magneziu este:
A. 99%
B. 98,5%
C. 93%
D. 101%
E. 100%
(pag. 608)
F2555056. Pentru dozarea acidului acetilsalicilic din comprimatele de aspirina de 0,500g acid
acetilsalicilic pe comprimat, s-au cântarit 0.500g pulbere de comprimate, s-au adaugat 20 ml alcool
neutralizat, s-a încalzit pentru dizolvarea principiului activ, s-a adaugat fenolftaleina si s-a titrat cu 20
ml NaOH 0,1 N cu F=1.00000, pâna la virajul indicatorului. Calculati continutul in aspirina al
comprimatelor si precizati daca ele corespund sau nu cu prevederile FR X. Se cunoaste masa
moleculara a acidului acetilsalicilic M=180 si ca masa medie a unui comprimat este de 0,800g. Referitor
la continuti declarat în substanta activa, FR X prevede o abatere de ±5%.
A. 0.499 g/cp, nu corespund
B. 506 mg/cp, corespund
C. 576 mg/cp, nu corespund
D. 500 mg/cp, corespund
E. 475 mg/cp, nu corespund
(pag. 286)
F2555057. Se cantaresc cu exactitate intr-un flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere de comprimate de

Ciclobarbital 200 mg/cp, se lasă 15 min. Cu 30 ml dimetilformamida (R) in prealabil neutralizata la
albastru de timol si se titreaza cu 10 ml metoxid de sodiu 0.1 N cu F=1.0000 pdna la coloratie albastra.
Sa se precizeze care din variantele de mai jos reda corect concentratia comprimatelor luate in lucru si
daca ele corespund sau nu prevederilor FR X, stiind ca: masa medie a comprimatelor este 0.340 g,
masa moleculara a ciclobarbitalului este M=236, iar abaterea admisa de FR X fata de continutul
declarat tn substanta activa este de ±5%.
A. 0.205 g/cp, corespunde
B. 189 mg/cp, nu corespunde
C. 226 mg/cp, nu corespunde
D. 200 mg/cp, nu corespunde
E. 0.213 g/cp, nu corespunde
(pag. 292)

A. minoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidru
(pag. 223,271)
F2555059. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1 mol/l in dioxan se
A. acid salicilic
B. benzoat de sodiu
E. acid benzoic
(pag. 1180)
folosind ca substanta de referinta
B. clorura de sodiu
(pag. 1184)
F2555061. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeine! fosforice:

(pag. 269)
F2555062. Alegeti definitia corecta a notiunii de "indice de ester" (conform Farmacopeei Romane editia
X). Indicele de ester este …
A. masa de hidroxid de sodiu (exprimata în mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din
saponificarea masei de 1 00 g proba analizata ;
B. masa de hidroxid de potasiu (exprimata în mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din
saponificarea masei de 1 g proba analizata ;
C. masa de hidroxid de potasiu (exprimata în grame) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din
saponificarea masei de 100 g proba analizata ;
D. numarul de moli de baza tare, monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din saponificarea a
100 grame probă analizata ;
E. numarul de moli de baza tare, monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din saponificarea
unui gram de substanta analizata.
(pag. 991)
F2555063. Diclorhidratul de histamina se determina, conform FR X:

A. printr-o reactie de complexare;
B. printr-o reactie de precipitare;
C. printr-o reactie acido-bazica;
D. prin titrare cu complexon III;
E. prin titrare cu azotat de argint.
(pag. 470)
F2555064. Glicerofosfatul de calciu se determina, conform FR X, prin titrare cu:

A. acid percloric;
B. acid sulfuric;
C. complexon III;
D. azotat de argint;
E. hidroxid de sodiu.
(pag. 186)
F2655065. Paracetamolul din comprimatele de paracetamol se dozează conform FR X:

A. spectrofotometric în vizibil
B. printr-o metodă titrimetrică selectivă
C. spectrofotometric în ultraviolet
D. cu sulfat de ceriu, după dizolvare în acid sulfuric
E. cu acid percloric în acid acetic anhidru folosind ca indicator roşu de Sudan G.
(pag. 316 FR X)
F2655066. Determinarea cantitativă a acidului ascorbic din soluţia injectabilă de acid ascorbic se
realizează după FR X printr-o metodă:
A. iodometrică
B. iodatometrică
C. potenţiometrică
D. complexonometrică
E. polarimetrică, se determină unghiul de rotaţie α a planului luminii polarizate
(pag. 515 FR X)
F2655067. Titrarea papaverinei hidroclorice şi în general a clorhidraţilor de alcaloizi se poate realiza cu

bune rezultate dacă:
A. se utilizează HClO4 în acid acetic şi anhidridă acetică
B. se utilizează HClO4 în dioxan şi acetat de mercur în acid acetic anhidru
C. se utilizează acid acetic şi dioxan
D. se utilizează acid acetic şi cloroform
E. se utilizează acid propionic şi acid acetic anhidru
(pag. 727 FR X)
F2655068. În ce condiţii (pH şi indicator) pot fi titrate sărurile de calciu, complexonometric:

A. pH= 6, în prezenţa murexidului ca indicator
B. pH= 10, în prezenţa indicatorului Eriocrom T
C. pH= 8, în prezenţa xilenolorangeului
D. pH= 12, în prezenţa albastrului de metiltimol
E. pH= 10, în prezenţă de violet de pirocatechină
(pag. 187 FR X)
F2655069. Dintre substanţele enumerate pot fi titrate ca acizi în mediu neapos:

A. clorfeniramina (maleat)
B. codeina
C. ciclamat de sodiu
D. chinina
E. morfina (sulfat)
(pag. 222-228 vol.1)
F2655070. Adăugarea acetatului de mercur la titrarea clorhidratului de papaverină cu acid percloric în

mediu de acid acetic anhidru are rolul:
A. de a mări viteza reacţiei chimice
B. de a micşora viteza reacţiei chimice
C. de a lega anionul de clorură în sare de mercur greu solubilă
D. de a modifica pH-ul mediului de reacţie
E. de a exalta funcţia bazică a clorhidratului de papaverină
(pag. 224-226 vol.1)
F2655071. Pentru determinarea cantitativă a metamizolului sodic din comprimatele de ALGOCALMIN

de 0,500 g metamizol sodic pe comprimat s-a cântărit o cantitate de pulbere de comprimate
corespunzătoare la 0,25 g metamizol sodic, s-a dizolvat în apă şi acid clorhidric 0,02 mol/l şi s-a titrat
imediat cu iod 0,05 mol/l în prezenţă de amidon soluţie (I) până la coloraţie albastră persistentă cel
puţin două minute. Ştiind că volumul de soluţie de iod 0,05 mol/l cu factorul F=1,000 consumat este 7,5
ml, 1 ml soluţie de iod 0,05 mol/l corespunde la 0,01757 g metamizol sodic, iar masa medie a unui
comprimat este de 0,800 g, precizaţi dacă cantitatea de metamizol sodic se înscrie în limitele prevăzute
de FR X de ± 5% faţă de cantitatea declarată:
A. 0,421 g/comprimat, corespunde
B. 520 mg/comprimat, corespunde
C. 485 mg/comprimat, corespunde
D. 421,68 mg/comprimat, nu corespunde
E. 421,68 mg/comprimat, corespunde
(pag. 303 FR X)
F2655072. Determinarea cantitativă a acidului acetilsalicilic din comprimatele de acid acetilsalicilic se

face după FR X:
A. titrimetric, în mediu neapos cu o soluţie de acid percloric
B. titrimetric, în mediu neapos cu o soluţie de metoxid de sodiu
C. titrimetric, cu hidroxid de sodiu, după dizolvare în alcool (R) neutralizat la fenolftaleină - soluţie
D. titrimetric, cu o soluţie de iodat de potasiu

E. spectrofotometric în UV
(pag. 286 FR X)
F2655073. După FR X, supozitoarele rectale preparate din baze liposolubile trebuie să se topească în
cel mult:
A. 60 de minute
B. 15 minute
C. 30 de minute
D. 45 de minute
E. 5 minute
(pag. 9, pag. 890)
F2655074. După FR X, supozitoarele rectale preparate din baze hidrosolubile trebuie să se dizolve în
cel mult:
A. 30 de minute
B. 1 oră
C. 45 de minute
D. 5 minute
E. 2 ore
(pag. 9, pag. 890)
F2655075. Care dintre următoarele substante ajutătoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de conservanti antimicrobieni ?
A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 %
B. Arlacel 165, Arlacel 186
C. Miristatul de propilenglicol
D. Acidul sorbic, nipaesterii
E. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
(pag. 7, pag. 544-545)
F2655076. Care dintre următoarele substante ajutătoare, folosite le prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de antioxidanti ?
A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 %
B. Arlacel 165, Arlacel 186
C. Miristatul de propilenglicol
D. Acidul sorbic, nipaesterii
E. Tocoferolul, BHA, galatul de propil
(pag. 7, pag. 544-545)
F2655077. Care dintre următoarele substante ajutătoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de sechestranti ?
A. Uleiul de ricin, glicerolul, propilenglicolul
B. Tweenul 80
C. Acidul ascorbic, EDTA
D. Hialuronidaza
E. Sărurile acizilor biliari
(pag. 7, pag. 544-545)
F1255078. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

A. soluţia volumetrică diluată, obţinută din soluţia volumetrică mai concentrată, are acelaşi factor de molaritate
B. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se verifică periodic
C. la soluţia volumetrică nestabilă, factorul de molaritate se stabileşte înainte de folosire
D. substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închise
E. factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zile
(pag. 1179)
F1255079. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt
corecte?
A. se realizează o dozare în mediu apos
B. soluţie titrată: complexon III
C. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
D. solvent: dimetilformamidă (R)
E. solvent: acetona
(pag. 57-58)
F1255080. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte?
A. se numesc şi soluţii titrate
B. FR X exprimă concentraţia lor în g%
C. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică
D. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativă
E. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită
(pag. 1177)
F1255081. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte:

A. cristal violet
B. tropeolina 00
C. fenolftaleină
D. tiosulfat de sodiu
E. albastru de bromfenol
(pag. 1188-1193)
F1255082. Dozarea acidului acetil salicilic conform FR X:

A. dozarea se face prin titrare cu o soluţie de KMnO4 0,1N
B. dozarea se face prin titrare cu o soluţie de NaOH 0,1N
C. datorită prezenţei în molecula sa a funcţiei carboxil liberă, aspirina poate fi titrată direct cu o soluţie de
NaOH 0,1N
D. dozarea se face prin titrare cu o soluţie de HCl 0,1N
E. FR X recomandă dizolvarea aspirinei în alcool neutralizat
(pag. 61-62)
F1255083. Factorul de molaritate:

A. arată de câte ori o soluţie volumetrică de molaritate aproximativă este mai concentrată sau mai diluată
decât soluţia corespunzătoare de molaritate exactă
B. nu are ca indice molaritatea la care se referă
C. serveşte pentru conversiunea volumului soluţiei de molaritate aproximativă in volumul corespunzător al
soluţiei de molaritate exactă
D. factorul de molaritate al soluţiilor preparate cu substanţe chimice de referinţa este 2,00
E. factorul de molaritate al soluţiilor preparate cu substanţe chimice de referinţă este apropiat de 1,00000
(pag. 1177-1179)
F1255084. FR X menţionează la capitolul REACTIVI următoarele:

A. pentru reactivii-substanţă cu structură bine definită este specificată formula şi masa moleculară relativă
sau masa atomică relativă
B. pentru substanţele lichide nu sunt prevăzuţi parametri fizico-chimici
C. pentru reactivii-soluţie, în titlu este specificat solventul, când acesta este diferit de apă
D. concentraţia soluţiilor de reactivi este exprimată în conformitate cu Sistemul Internaţional (SI)
E. concentraţia soluţiilor de reactivi se exprimă în g%
(pag. 1193)
F1255085. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS următoarele:

A. se realizează o dozare nitritometrică
B. indicator: violet de pirocatehină-soluţie
C. soluţie titrată: edetat sodic 0.05 mol/l
D. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată
E. se realizează o dozare potenţiometrică
(pag. 163-164)
F1255086. FR X prevede pentru dozarea iodului din "Solutio iodi spirituosa" următoarele condiţii:
A. soluţia titrată este tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l
B. dozare redox
C. dozare în mediu neapos
D. indicatorul este amidonul
E. dozarea iodurii de potasiu se realizează prin metoda Mohr utilizând ca soluţie titrată azotat de argint
0.1mol/l şi ca indicator cromatul de potasiu
(pag. 867)
F1255087. FRX prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază:

A. solventul este acid acetic anhidru (R)
B. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
C. soluţie titrată: acid percloric 0.1 mol/l
D. solvent: piridina (R)
E. dozarea se face în mediu neapos
(pag. 270-272)
F1255088. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă:

A. acidul clorhidric
B. soluţia de clorura de sodiu
C. soluţia de iod
D. soluţia de nitrat de argint
E. soluţia de rivanol
(pag. 1179-1184)
F1255089. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

A. să aibă o compoziţie bine definită
B. să fie stabile
C. să prezinte un înalt grad de puritate
D. să fie solubile în solventul ales
E. să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexe
(pag. 1177)
F1355090. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbital :
A. se dozeaza in mediu apos

B. se dozeaza in mediu anhidru
C. are caracter slab acid
D. are caracter slab bazic
E. la dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiu
(pag. 228, 745)
F1355091. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos?

A. acid lactic
B. barbital
C. codeină fosforică
D. acid acetil salicilic
E. salicilat de sodiu
(pag. 146, 267, 682)
F1355092. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante:

A. carbonat bazic de magneziu
B. sulfat de aluminiu
C. bromura de sodiu
D. benzoat de sodiu
E. gluconat de calciu
(pag. 183, 606, 607)
F1355093. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza:

A. apa
B. solventi inerti (CHCl3, CCl4)
C. acid acetic anhidru
D. acetat de mercur
E. acid percloric
(pag. 221)
F1355094. Efedrina
A. are caracter slab acid
B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu
C. are caracter slab bazic
D. se dozeaza in mediu neapos
E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric
(pag. 223, 390)
F1355095. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se
aplica pentru dozarea:
A. aminelor alifatice
B. aminelor aromatice si heterociclice
C. unor oxime, imine, hidrazine
D. imidelor
E. enolilor
(pag. 221)
F1355096. Titrosubstantele folosite pentru prepararea solutiilor volumetrice trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:
A. sa fie stabile
B. sa aiba o compozitie bine definita
C. sa fie insolubile in solventul ales

D. sa fie solubile in solventul ales
E. sa contina impuritati pirogene
(pag. 1177)
F1455097. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de iod". Indicele de iod
este . . .
A. volumul soluţiei 0,05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată ;
B. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0,1 grame probă analizată ;
C. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată ;
D. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată ;
E. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată.
(pag. 993, [9])
F1455098. Definiţia indicelui de saponificare din FR-X este echivalentă cu . . .

A. numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor liberi şi a acizilor
rezultaţi din saponificarea a 1 gram probă de analizat ;
B. numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea numai a acizilor rezultaţi din
saponificarea a 1 gram probă de analizat, fără a neutraliza acizii liberi din probă ;
C. numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxid de potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentru neutralizarea acizilor
liberi şi a acizilor rezultaţi din saponificarea a 1 gram probă de analizat ;
D. numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxid de potasiu 0,1 % (m/v) necesar pentru neutralizarea acizilor
liberi şi a acizilor rezultaţi din saponificarea a 1 gram probă de analizat ;
E. numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxid de potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentru neutralizarea numai a
acizilor rezultaţi din saponificarea a 1 gram probă de analizat, fără a neutraliza acizii liberi din probă.
(pag. 995, [9])
F1555099. Diclorhidratul de histamină se determină, conform FR X:

A. printr-o reacţie de comkplexare;
B. printr-o reacţie de precipitare;
C. printr-o reacţie acido-bazică;
D. prin titrare cu complexon III;
E. prin titrare cu azotat de argint.
(pag. 470)
F1555100. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei:

A. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru;
B. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos;
C. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos;
D. determinarea argentometrică a clorului;
E. titrare complexonometrică;
(pag. 259)
F1555101. Glibenclamida se determină conform FR X:

A. prin titrare în mediu apos;
B. prin titrare în mediu anhidru;
C. complexometric;
D. acido-bazic;
E. prin titrare cu metoxid de sodiu;
(pag. 441)
F1555102. Oxidul de zinc se determină, conform FR X, utilizând:

A. azotat de argint;
B. edetat sodic;
C. hidroxid de sodiu;
D. complexon III;
E. sulfat de bariu.
(pag. 602)
F1555103. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina:

A. clorhidratul de amitriptilină;
B. acidul acetic;
C. Amobarbital sodic;
D. acidul benzoic;
E. acidul aspartic.
(pag. 68-71)
F1555104. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0,1 M în mediu anhidru:
A. clorhidratul de clomipramină;
B. clorhidrat de cloropiramină;
C. cefotaximă sodică;
D. acid citric;
E. acid benzoic.
(pag. 80-263)
F1555105. Acidul aspartic se determină prin titrare:

A. în mediu apos;
B. în mediu anhidru;
C. cu hidroxid de sodiu 0,1 M;
D. cu acid clorhidric 0,1 M;
E. acido-bazică.
(pag. 69)
F1555106. Cefotaxima sodică se determină prin titrare:

A. în mediu apos;
B. în mediu neapos;
C. cu acid percloric 0,1 M;
D. în mediu conţimând acid acetic anhidru, dioxan, alcool absolut;
E. în mediu conţinând apă şi alcool.
(pag. 219)
F1555107. Cloramina B se determină, conform FR X:

A. prin titrare redox;
B. prin titrare acido-bazică
C. utilizând soluţia de siosulfat de sodiu;
D. iodometric;
E. iodatometric.
(pag. 233)
F1555108. Cloxacilina sodică se detrmină, conform FR X:

A. prin titrare acido-bazică în mediu neapos;
B. prin titrare acido-bazică în mediu apos;
C. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică;
D. gravimetric;
E. spectrometric.
(pag. 263)
F1655109. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice:

A. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita
B. Factorul de molaritate, odata stabilit, este valabil 6 luni de la prepararea solutiei
C. Factorul de molaritate se verifica periodic
D. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire
E. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise, ferit de lumina
(pag. 1179, [FR X])
F1655110. Factorul de molaritate (F) se stabileste:

A. Pe o substanta chimica de referinta
B. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut
C. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut
D. Pe o substanta cu caracter bazic
E. Cu o solutie proba
(pag. 1178-1179, [FR X])
F1655111. Molaritatea solutiilor volumetrice poate fi:

A. Exacta, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la ultima zecimala a balantei
B. Exacta, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la ultima zecimala prevazuta in text
C. Aproximativa si se determina experimental cu ajutorul unei substante chimice de referinta, stabilindu-se in
acelasi timp si factorul de molaritate
D. Aproximativa, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la prima zecimala prevazuta in text
E. Aproximativa si se refera la solutiile volumetrice preparate din substante care nu indeplinesc conditiile
substantelor chimice de referinta.
(pag. 1177, [FR X])
F1655112. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele

cerinte:
A. Sa aiba compozitia bine definita
B. Sa fie insolubile in solventul ales
C. Sa aiba un grad inalt de puritate
D. Sa fie inerte chimic
E. Sa fie solubile in solventul ales
(pag. 1176, [FR X])
F2155113. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic:

A. oxime
B. derivati barbiturici
C. alcaloizi saruri de acid clorhidric
D. sulfonamide
E. clorhidratul de etilmorfina
(pag. 221,222,223,224,225,226,227,228,229)
F2155114. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide, se folosesc:

A. solventi protogenici
B. solventi protofilici
C. dimetilformamida
D. acid acetic
E. piridina
(pag. 221,226)
F2155115. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase, punctul de
echivalenta se determina:
A. chimic, cu indicatorul albastru de timol
B. chimic, cu indicatorul timolftaleina
C. chimic, cu indicatorul galben de alizarina
D. chimic, cu indicatorul violet de pirocatechina
E. potentiometric
(pag. 226,227,228)
F2155116. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu:

A. se neutralizeaza doar functia carboxil
B. se neutralizeaza doar functia fenolica
C. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil
D. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune
E. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune
(pag. 226,227)
F2155117. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte:

A. au functie slab acida
B. au functie slab bazica
C. se dozeaza in mediu apos
D. se dozeaza in solventi protogenici
E. se dozeaza in solventi protofilici
(pag. 221,226,227)
F2155118. Dozarea barbitalului (veronal, acid 5,5 dietilbarbituric):

A. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata
B. se face in mediu de acid acetic neutralizat
C. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic
D. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida
E. se foloseste ca indicator albastru de timol
(pag. 227)
F2155119. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu,
deoarece au caracter acid:
A. clorhidrat de dionina
B. barbital
C. acid nalidixic
D. sulfafurazol
E. fenobarbital
(pag. 227,228)
F2155120. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza:

A. in solventi protogenici
B. in solventi protofilici
C. cu acid percloric in acid acetic
D. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic
E. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida
(pag. 229,230)
F2155121. Aminoacizii se pot doza:

A. ca baza, in solvent acid acetic anhidru
B. ca acid, in solvent acid acetic anhidru

C. ca baza, in amestec de solventi apa - piridina
D. ca acid, in amestec de solventi apa - piridina
E. complexonometric direct
(pag. 229)
F2155122. Sulfonamida se poate titra:

A. argentometric, prin Metoda Fajans
B. ca acid in solvent acid acetic anhidru
C. ca acid in solvent dimetilformamida
D. ca baza in solvent acid acetic anhidru
E. ca baza in solvent dimetilformamida
(pag. 229)
F2155123. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase:

A. se exprima prin pKb
B. se manifesta prin cedare de protoni
C. se manifesta prin acceptare de protoni
D. este exaltata de solventi protogenici
E. este exaltata de solventi protofilici
(pag. 220,221)
F2155124. Functia slab acida a unei substante medicamentoase:

A. se manifesta prin acceptare de protoni
B. se manifesta prin cedare de protoni
C. se exprima prin pKa
D. este exaltata de solventi protofilici
E. este exaltata de solventi protogenici
(pag. 220,221)
F2155125. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase
se face:
A. in mediu de acid acetic anhidru
B. cu solutie titrata de acid clorhidric
C. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic
D. in mediu de dimetilformamida
E. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida
(pag. 221)
F2155126. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice

punctul de echivalenta se determina:
A. potentiometric
B. chimic, cu indicatorul cristal violet
C. chimic, cu indicatorul metiloranj
D. chimic, cu indicatorul murexid
E. chimic, cu indicatorul tropeolin 00
(pag. 221,222,223,224,225)
F2255127. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic

conform FRX:
A. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0.1N
B. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata
C. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina
D. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0.1N

E. determinarea are loc la temperatura de 8 - 10°C
(pag. 61 - 62)
F2255128. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza:

A. este o dozare volumetrica in mediu apos
B. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil
C. solutia titrata este HCl 0.1N
D. indicatorul utilizat este cristal violetul
E. solutia titrata este HClO4 0.1N
(pag. 271- 272)
F2255129. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a diazepamului:

A. este o metoda de dozare in mediu neapos
B. diazepamul are un caracter slab acid
C. se solubilizeaza in acid acetic anhidru
D. se titreaza cu HClO4 0.1 mol/l in acid acetic anhidru
E. indicatorul utilizat este cristal violetul
(pag. 356)
F2255130. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei

diclorhidrat:
A. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos
B. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III)
C. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1N
D. indicatorul utilizat este fenolftaleina
E. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0.1N
(pag. 470)
F2255131. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia
"Iniectabile procaini hydrochloridi", conform FRX:
A. este o dozare nitritometrica
B. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare
C. este o dozare in mediu neapos
D. solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1N
E. solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N
(pag. 551 - 552)
F2255132. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia
"Solutio calcii chloridi 50%", conform FRX:
A. metoda de dozare este complexonometrica
B. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal
C. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0.05mol/l
D. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal
E. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T
(pag. 854)
F2255133. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele
conditii:
A. solventul de diluarea este etanolul
B. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l
C. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza
D. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol
E. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru

(pag. 867)
F2255134. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid,

conform FR X:
A. este o metoda de dozare acido-bazica
B. solutia titrata utilizata este NaOH 0.1N
C. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata
D. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat
E. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N
(pag. 747)
F2255135. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ?
A. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie
B. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera
C. se numesc si solutii titrate
D. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1.00000
E. au o concentratie bine stabilita
(pag. 1177 - 1179)
F2255136. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la factorul de molaritate sunt corecte?
A. factorul de molaritate al solutiilor volumetrice preparate cu substante chimice de referinta este 1.0000
B. factorul de molaritate odata stabilit nu trebuie verificat periodic, fiind o constanta caracteristica solutiei
respective
C. arata de cate ori o solutie volumetrica aproximativa este mai concentrata sau mai diluata decat una de
molaritate exacta
D. o solutie volumetrica 0.1M obtinuta prin diluarea unei solutii 1M conform FR X are un factor de molaritate
de 10 ori mai mic decat al solutiei din care a fost preparata
E. serveste pentru conversiunea volumului solutiei de molaritate aproximativa in volumul corespunzator al
solutiei de molaritate exacta
(pag. 1177 - 1179)
F2255137. Selectati enunturile corecte referitoare la solutiile volumetrice:

A. factorul de molaritate al unei solutii volumetrice poate fi stabilit cu o substanta chimica de referinta
B. conform FR X, la prepararea tuturor solutiilor volumetrice se foloseste apa distilata sterila si apirogena
C. factorul de molaritate al unei solutii volumetrice poate fi stabilit cu o solutie volumetrica cu factor de
molaritate cunoscut
D. la solutiile volumetrice instabile factorul de molaritate se stabileste o data la 3 luni
E. factorul de molaritate stabilit este media aritmetica a rezultatelor obtinute pe trei determinari, care nu
trebuie sa difere intre ale cu mai mult de 0.1%
(pag. 1177 - 1179)
F2255138. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X:

A. clorhidrat de papaverina 0.01mol/l
B. dicromat de potasiu 0.0167mol/l
C. hidroxid de potasiu 0.1mol/l
D. iodat de potasiu 0.05mol/l
E. metoxid de sodiu 0.1mol/l
(pag. 1179 - 1183)
F2255139. Calculati cantitatea MgSO4*7H2O dintr-o proba de materie prima farmaceutica si puritatea
acesteia stiind ca a fost cantarita la balanta analitica o cantitate de 0.1877g materie prima farmaceutica
si dizolvata in 100ml apa. La solutia astfel obtinuta se adauga 5ml tampon amoniacal cu pH=10,
indicator negru eriocrom T si se titreaza cu 15.8ml solutie titrata de edetat disodic 0.05mol/l (F=0.9500)
pana la coloratie albastra. La 1ml edetat disodic 0.05mol/l corespunde la 0.01232g MgSO4*7H2O.
A. 0.1849g
B. 103.7%
C. 98.5%
D. 0.1946g
E. 101.5%
(pag. 608)
F2255140. Dozarea acidului ascorbic din comprimatele oficinale in FR X, "Compressi acidi ascorbici"
200mg/cp, se realizeaza astfel: se cantareste la balanta analitica o cantitate de 0.3612g pulbere de
comprimate, se agita timp de 2min cu 10ml apa si 1 ml acid clorhidric 100g/l (R), se adauga 2ml amidon
solutie (I) si se titreaza cu 20ml iodat de potasiu 0.0167mol/l pana la coloratie albastru persistent. Sa se
calculeze cantitatea de vitamina C dintr-un comprimat si sa se precizeze daca acestea corespund FR
X, stiind ca abaterea admisa este de ±5%. La 1ml iodat de potasiu 0.0167mol/l corespunde 0.008806g
acid ascorbic, iar masa medie a comprimatelor este 0.400g.
A. corespunde
B. 195mg/cp
C. 210mg/cp
D. nu corespunde
E. 159mg/cp
(pag. 286)
F2255141. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de HCl:

A. solutiile 1mol/l, 0.5mol/l si 0.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R)
B. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s.r)
C. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I)
D. solutia de acid clorhidric 0.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l
E. solutia de acid clorhidric 0.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0.1mol/l
(pag. 1179 - 1180)
F2255142. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de acid

percloric:
A. este o solutie volumetrica de molaritate exacta
B. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru
C. indicatorul utilizat este cristal violet (I)
D. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s.r.)
E. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in dioxan
(pag. 1180)
F2255143. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de hidroxid de

sodiu:
A. se pastreaza in recipiente bine inchise prevazute cu dop de cauciuc
B. indicatorul utilizat la titrare este metiloranjul
C. solutiile de hidroxid de sodiu 1mol/l si 0.5mol/l se prepara prin dizolvarea in apa proaspat fiarta si racita a
hidroxidului de sodiu ( R)
D. este o solutie de molaritate exacta
E. factorul de molaritate se stabileste cu acid oxalic (s.r.)
(pag. 1182 - 1183)
F2255144. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de metoxid de

sodiu:
A. sunt oficinale solutiile 0.01mol/l si 0.05mol/l
B. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida
C. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s.r.)
D. factorul de molaritate nu se verifica frecvent, pentru ca solutia are o stabilitate mare

E. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen
(pag. 1184)
F2255145. Conform FR X, la parametrul dozare din monografia "Solutio effervescens" se prevede:

A. determinarea cantitativa a hidrogencarbonatului de sodiu
B. metoda de dozare a hidrogencarbonatului de sodiu este acido-bazica in mediu apos
C. determinarea cantitativa a siropului simplu
D. determinarea cantitativa a acidului citric
E. metoda de dozare a acidului citric este acido-bazica in mediu neapos, cu o solutie titrata de CH3ONa
0.1mol/l
(pag. 859)
F2255146. Conform FR X, dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se

realizeaza:
A. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa
B. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos
C. cu o solutie titrata de HCl 0.1mol/l
D. cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l in dioxan
E. proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare
(pag. 892)
F2255147. Conform FR X, la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%", la parametrul dozare se prevede:

A. solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l
B. determinarea cantitativa a acidului boric
C. determinarea cantitativa a rezorcinolului
D. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur
E. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul
(pag. 713)
F2255148. Conform FR X, la monografia "Unguentum zinci oxydi 10%" la parametrul dozare se prevede:
A. determinarea cantitativa a bazei de unguent dupa solubilizarea ei intr-un solvent organic
B. solutia titrata utilizata la determinarea principiului activ din unguent este edetat disodic 0.05mol/l
C. solubilizarea principiului activ prin topire si filtrare
D. dozarea are loc la pH=10 asigurat de tampon amoniacal
E. indicatorul utilizat este negru erio T
(pag. 958)
F2255149. Conform FR X, la monografia "Solutio hydrogenii peroxydi concentrata" la parametrul

dozare se prevede:
A. metoda redox
B. metoda complexonometrica
C. metoda acido-bazica in mediu apos
D. solutia titrata este permanganat de potasiu 0.02mol/l
E. solutia titrata este edetat disodic 0.05mol/l
(pag. 866)
F2355150. Care dintre urmatoarele substante nu se pot titra cu acid percloric:

A. codeina
B. efedrina
C. fenobarbital
D. teofilina
E. prometazina
(pag. 222)
F2355151. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate referitor la reactia de diazotare-cuplare
(Griess):
A. se aplica aminelor secundare aromatice
B. se poate utiliza la dozarea procainei
C. se poate utiliza la identificarea derivatilor nitrozati ai unor alcooli sau tioli
D. decurge in 2 etape
E. se foloseste reactivul Lieberman
(pag. 232)
F2355152. Care dintre urmatoarele substante au caracter amfoter in mediu neapos:

A. teobromina
B. hidrazida izonicotinica
C. sulfamide
D. acidul sulfonic
E. cafeina
(pag. 230)
F2355153. Conform FR X, factorul de molaritate al solutiei de HCl 0.5 mol/l se stabileste utilizand:
A. titrosubstanta - hidrogenocarbonat de potasiu
B. titrosubstanta - clorura de sodiu
C. indicator metil oranj
D. indicator galben de metanil in dioxan
E. indicator fenolftaleina
(pag. 1179)
F2355154. Conform FR X, factorul de molaritate al solutiei de tiosulfat de sodiu 0.05 mol/l se stabileste
utilizand:
A. titrosubstanta - acid oxalic
B. indicator - galben de metanil
C. titrosubstanta - dicromat de potasiu
D. indicator - amidon
E. indicator - fenolftaleina
(pag. 1187)

A. apa
B. solventi inerti (CHCl3, CCl4)
D. acetat de mercur
E. acid percloric
(pag. 221)
F2355156. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos?

A. acid lactic
B. barbital
C. codeină fosforică
D. acid acetil salicilic
E. salicilat de sodiu
(pag. 146, 267, 682)
F2355157. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbital:

E. la dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiu
(pag. 228, 745)

C. bromura de sodiu
D. benzoat de sodiu
(pag. 110, 183, 606, 664, 666)
F2355159. Efedrina
(pag. 223, 390)
F2355160. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se
aplica pentru dozarea:
A. aminelor alifatice
B. aminelor aromatice si heterociclice
C. unor oxime, imine, hidrazine
D. imidelor
E. enolilor
(pag. 221)
F2355161. Titrosubstantele folosite pentru prepararea solutiilor volumetrice trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:
A. sa fie stabile
B. sa aiba o compozitie bine definita
C. sa fie insolubile in solventul ales
D. sa fie solubile in solventul ales
E. sa contina impuritati pirogene
(pag. 1177)
F2555162. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate referitor la codeină:

A. se titrază cu NaOH 0,1mol/l
B. se utilizează ca indicator cristal violet în acid acetic glacial
C. se dizolvă în acid acetic anhidru
D. se dozează cu acid percloric 0,1 mol/l în dioxan
E. are un caracter slab bazic
(pag. 223,271)
F2555163. Care din afirmatiite de mai jos sunt corecte?

A. solutia volumetrica diluata, obtinuta din solutia volumetrica mai concentrata, are acelasi factor de molaritate
B. În cazul solutiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se verifica periodic

C. la solutia volumetrica nestabila, factorul de molaritate se stabileste Inainte de folosire
D. substantele volumetrice se pastreaza în recipiente bine închise
E. factorul de molaritate al solutiilor volumetrice se verifica din 7 în 7 zile
(pag. 1179)
F2555164. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt
corecte?
A. se realizeaza o dozare în mediu apos
B. solutie titrata: complexon III
C. solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
D. solvent: dimetilformamida ®
E. solvent: acetona
(pag. 57-58)
F2555165. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte?
A. se numesc si solutii titrate
B. FR X exprimă concentraţia lor în g%
C. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică
D. concentratiile solutiilor volumetrice pot fi de molaritate exacta sau molaritate aproximativa
E. sunt solutii cu o concentrate bine stabilita
(pag. 1117)
F2555166. Dintre indicatorii oficializati de FR X fac parte:

A. cristal violet
B. tropeolina 00
C. fenolftaleina
D. tiosulfat de sodiu
E. albastru de bromfenol
(pag. 1188-1193)
F2555167. Dozarea acidului acetil salicilic conform FR X:

A. dozarea se face prin titrare cu o solutie de KMnO4 0,1 N
B. dozarea se face prin titrare cu o solutie de NaOH 0,1N
C. datorita prezentei în molecula sa a functiei carboxil libera, aspirina poate fi titrata direct cu o solutie de
NaOH 0,1 N
D. dozarea se face prin titrare cu o solutie de HCI 0,1 N
E. FR X recomanda dizolvarea aspirinei în alcool neutralizat
(pag. 61-62)
F2555168. Factorul de molaritate:

A. arata de cate ori o solutie volumetrica de molaritate aproximativa este mai concentrata sau mai diluata
decat solutia corespunzatoare de molaritate exacta
B. nu are ca indice molaritatea la care se refera
C. serveste pentru conversiunea volumului solutiei de molaritate aproximativa in volumul corespunzator al
solutiei de molaritate exacta
D. factorul de molaritate al solutiilor preparate cu substante chimice de referinta este 2,00
E. factorul de molaritate al solutiilor preparate cu substante chimice de referinta este apropiat de 1, 00000
(pag. 1177-1179)
F2555169. FR X mentioneaza la capitolul REACTIVI urmatoarele:

A. pentru reactivii-substanta cu structure bine definita este specificata formula si masa moleculara relativa
sau masa atomică ralativă
B. pentru substantele lichide nu sunt prevazuti parametri fizico-chimici

C. pentru reactivii-solutie, în titlu este specificat solventul, cand acesta este diferit de apa
D. concentratia solutiilor de reactivi este exprimata în conformitate cu Sistemul International (SI)
E. concentratia solutiilor de reactivi se exprima în g%
(pag. 1193)
F2555170. FR X prevede la monografia BISMUtI SUBNITRAS urmatoarele:

A. se realizeaza o dozare nitritometrica
B. indicator: violet de pirocatehina-solutie
C. solutie titrata: edetat sodic 0.05 mol/l
D. solvent: acid nitric (R) si apa distilata
E. se realizeaza o dozare potentiometric
(pag. 163-164)
F2555171. FR X prevede pentru dozarea iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii:
A. solutia titrata este tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l
B. dozare redox
C. dozare in mediu neapos
D. indicatorul este amidonul
E. dozarea iodurii de potasiu se realizeaza prin metoda Mohr utilizand ca solutre titrata azotat de argint
0.1mol/l si ca indicator cromatul de potasiu
(pag. 867)
F2555172. FRX prevede urmatoarele condttii pentru dozarea codeine! baza:

A. solventul este acid acetic anhidru ®
B. solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
C. solutie titrata: acid percloric 0.1 mol/l
D. solvent: piridina ®
E. dozarea se face în mediu neapos
(pag. 270-272)
F2555173. Solutiile titrate pot contine urmatoarele substante de referinta:

A. acidul clorhidric
B. solutia de clorura de sodiu
C. solutia de iod
D. solutia de nitrat de argint
E. solutia de rivanol
(pag. 1179-1184)
F2555174. Substantele chimice de referinta trebuie sa fndeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa aiba o compozitie bine definita
B. sa fie stabile
C. sa prezinte un înalt grad de puritate
D. sa fie solubile In solventul ales
E. sa reactioneze cu alte substante conform unor ecuatii cat mai comptexe
(pag. 1177)
F2555175. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbital

E. a dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiu

(pag. 228,745)

C. bromura de sodiu
D. benzoat de sodiu
(pag. 183,606,607)

A. apa
B. solventi inerti (CHCI3, CCI4)
D. acetat de mercur
E. acid percloric
(pag. 221)
F2555178. Efedrina
(pag. 223,390)
F2555179. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei:

A. titrarea cu acid percloric in mediu anhidru;
B. titrarea cu acid clorhidric In mediu apos;
C. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos;
D. determinarea argentometrica a clorului;
E. titrare complexonometrica
(pag. 259)
F2655180. Alegeţi răspunsurile corecte privind determinarea cantitativă după FR X a nitratului bazic de
bismut (BISMUţI SUBNITRAS):
A. se realizează o dozare iodatometrică
B. dozarea nitratului bazic de bismut se face potenţiometric
C. solventul utilizat este acid nitric (R) şi apă
D. indicatorul utilizat la dozare este violet de pirocatechină
E. indicatorul utilizat la dozare este xilenolorange
(pag. 163-164 FR X)
F2655181. Substanţele chimice de referinţă - s.r. - se caracterizează prin:

A. punct de topire ridicat
B. stabilitate
C. compoziţie chimică bine definită
D. grad avansat de puritate
E. inerţie chimică
(pag. 1177 FR X)
F2655182. Dozarea apei din formele farmaceutice se realizează după FR X:

A. prin antrenare cu vapori de solvenţi organici
B. prin metoda KARL-FISHER
C. utilizând balanţa de umiditate
D. prin cromatografie de gaze
E. prin cromatografie de lichide de înaltă performanţă
(pag. 1017 FR X)
F2655183. Dintre substanţele medicamentoase enumerate, pot fi titrate ca baze, cu acid percloric:
A. amobarbital
B. fenobarbital
C. teobromina
D. efedrina
E. eritromicina
(pag. 222-228 vol.1)
F2655184. Alegeţi clasele de substanţe medicamentoase care se pot titra ca acizi în mediu anhidru:
A. fenotiazine
B. alcaloizi tropanici
C. sulfonamide
D. barbiturice
E. anestezice locale
(pag. 226 vol.1)
F2655185. Au caracter amfoter în mediu neapos urmatoarele substanţe medicamentoase:

A. hidrazida izonicotinică (HIN)
B. clorotiazida
C. clorpromazina
D. metadona
E. acidul sulfonic
(pag. 230 vol.1)
F2655186. Conform FR X care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

A. Factorul de molaritate are ca indice, molaritatea la care se referă
B. Factorul de molaritate al soluţiei de metoxid de sodiu se stabileşte folosind ca substanţă de referinţă acidul
benzoic
C. Reactivul KARL FISCHER conţine în compoziţia lui iod, metanol şi piridină
D. Factorul de molaritate al soluţiei de iod 0,05 mol/l se stabileşte folosind ca substanţă de referinţă trioxidul
de arsen
E. Factorul de molaritate al soluţiei de nitrat de argint 0,1 mol/l se stabileşte folosind ca substanţă de referinţă
tiocianatul de amoniu
(pag. 1176-1184 FR X)
F2655187. După FR X, supozitoarele sunt:

A. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active
B. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
C. sunt destinate administrării numai pe cale rectală
D. sunt destinate administrării pe cale rectală, vaginală sau uretrală
E. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile
(pag. 9, pag. 889)
F2655188. După FR X, supozitoarele au următoarele forme si dimensiuni:

A. sferică sau ovoidală
B. masa de 5-12 g, diametrul de 1,5 cm

C. lungimea de 4-5 cm pentru adulti, 3-4 cm pentru copii
D. cilindro-conică sau de torpilă cu diametrul bazei de 8-10 mm
E. lungimea de 20-30 mm si masa de 2-3 g pentru adulti respectiv de 1-2 g pentru copii
(pag. 9, pag. 889)
F2655189. Care dintre procedeele de preparare a supozitoarelor rectale sunt oficinalizate în FR X ?

A. Procedeul Munzel
B. Modelarea manuală
C. Topirea si turnarea masei în forme
D. Metoda presării masei
E. Procedeul König
(pag. 9, pag. 889)
F2655190. Care dintre următoarele procedee se utilizează în tehnologia de preparare industrială a

supozitoarelor ?
A. Procedeul prin presare
B. Procedeul manual în două etape
C. Procedeul automatizat în două etape
D. Procedeul automatizat într-o singură etapă, cu turnarea materialului topit direct în ambalaj
E. Procedeul Münzel
(pag. 7, pag 548)
F2655191. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului, se realizează prin si
datorită:
A. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice
B. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portală
C. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portală
D. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generală prin vena iliacă
E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatică prin vena porta
(pag. 7, pag. 538)
F2655192. Untul de cacao are următoarele proprietăti:

A. suferă schimbări polimorfe la încălzire si topire peste 30 °C
B. suferă schimbări polimorfe la încălzire si topire peste 40 °C
C. revine la forma stabilă beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire
D. revine la forma stabilă beta după câteva ore de la supratopire
E. formarea polimorfilor instabili se evită prin topire incompletă la cca 36 °C
(pag. 7, pag. 543)
F2655193. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metodă se prepară supozitoarele de glicerină oficinale
în FR X ?
A. Modelare manuală
B. Presare
C. Topire, turnare în forme
D. Supozitoare rectale
E. Supozitoare vaginale
(pag. 9, 891-892)
F2655194. Supozitoarele cu metronidazol oficinale în FR X, contin pe supozitor si sunt:

A. 1,5 g metronidazol
B. 500 mg sau 1 g metronidazol
C. supozitoare rectale
D. supozitoare vaginale
E. supozitoare uretrale
(pag. 9, pag. 892)
F2655195. Conform FR X, cele două supozitoare rectale oficinale se conservă în următoarele conditii:
A. ferite de lumină si umiditate
B. la cel mult 25 °C
C. supozitoarele de glicerină ferite de umiditate
D. supozitoarele cu metronidazol ferite de umiditate
E. supozitoarele cu metronidazol ferite de lumină
(pag. 9, pag. 890-892)
Tema nr. 56
Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
F1256001. Cantitatea de 0,100 g prednison s-a dizolvat în 50 ml alcool absolut (R) şi s-a completat la
100 ml cu acelaşi solvent. 1 ml din această soluţie s-a diluat cu alcool absolut (R) la 50 ml într-un
balon cotat şi s-a citit absorbanţa A = 0,620 la lungimea de undă de 240 nm. Ştiind că absorbanţa
specifică la 240 nm este 310, puritatea prednisonului este:
A. 100%;
B. 80,234%
C. 90,11%
D. 85%
E. 94,6%
(pag. 782-784)
F1256002. Cantitatea de 0,1000 g pulbere de comprimate ( Paracetamol comprimate 500 mg/cp) s-a
agitat cu 50 ml acid sulfuric 0,05M timp de 30 minute,completându-se apoi cu acelaşi solvent la 100 ml
in balon cotat. Se filtrează, îndepărtând primii 20 ml de filtrat.1 ml soluţie filtrată se diluează cu acid
sulfuric 0,05M la 100 ml într-un balon cotat şi se determină absorbanţa A = 0,3225 la lungimea de undă
de 243 nm.Să se calculeze conţinutul în paracetamol pe comprimat ştiind că greutatea medie a unui
comprimat este de 0,8000 g şi absorbanţa specifică la 243 nm este 645.
A. 500 mg/comprimat;
B. 450 mg/comprimat
C. 400 mg/comprimat
D. 480 mg/comprimat
E. 520 mg/comprimat
(pag. 316)
F1256003. Următorii solvenţi se utilizează în spectrofotometria UV-VIS, cu excepţia:

A. metanol
B. cloroform
C. anhidrida acetică
D. benzen
E. acetonă
(pag. 319)
F1356004. Absorbanta nu este dependenta de urmatorii parametri;

A. absorbtivitate
B. concentratie
C. grosimea stratului
D. coeficient molar de extinctie
E. pH
(pag. 308)
F1356005. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte despre spectrometria derivata:
A. se aplica cand spectrele compusilor din amestec nu sunt suficient de diferentiate
B. are aplicatii in analiza si controlul medicamentelor, in analiza biochimica si de laborator clinic
C. este importanta cand absorbanta este denaturata

D. este importanta in cazul in care in solutia de analit apare un fenomen de reflexie a luminii
E. este importanta cand spectrul de ordinul 0 al solutiei de analizat prezinta un decalaj spre maxim
(pag. 327 - 329)
F1356006. Din punct de vederea al participarii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula,
la tranzitii electronice, se disting urmatoarele tipuri de electroni, cu o exceptie:
A. electroni de tip σ
B. invelis de electroni inchis, in care electronii sunt implicati in legaturi chimice
C. electroni de tip n
D. electroni de tip π
E. electroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior al unor atomi
usori
(pag. 302)
F1356007. Domeniul spectral UV apropiat este cuprins intre:

A. 400-600 nm
B. 185 – 600 nm
C. 185 – 400 nm
D. 400 – 1100 nm
E. 700 – 1100 nm
(pag. 296)
F1356008. Efectul hipsocromic:

A. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
B. consta in cresterea intensitatii benzilor
C. consta in aparitia carbocationilor
D. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
E. se intalneste la caroteni
(pag. 304)
F1356009. Erorile datorate aparatelor in UV-VIS prezinta urmatoarele cauze, exceptand:

A. zgomotul de fond al sursei luminoase
B. zgomotul de fond al fotomultiplicatorului
C. procesele de refractie
D. procesele de difuzie
E. procesele de reflexie
(pag. 311)
F1356010. Urmatoarele afirmatii referitoare la coeficientul de corelatie R nu sunt corecte:

A. este un parametru fara dimensiuni
B. leaga variabilele xi (cantitatea de substanta analizata) si yi (inaltimea picului)
C. erorile ce insotesc variabila y se supun legii de distributie normala alui Gauss
D. o valoare de +1 si de –1 indica o legatura foarte slaba intre variabilele xi, yi
E. are formula de calcul
(pag. 313)
F1356011. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu o exceptie:

A. tranzitia σ-σ* este o tranzitie puternica
B. tranzitia n-σ* este o tranzitie slaba
C. tranzitia π-π* este o tranzitie slaba
D. tranzitia n-σ* are o intensitate medie
E. tranzitia n-π* are o intensitate mica

(pag. 300)
F1456012. Absorbanţa specifică a hemisuccinatului de hidrocortizonă, la 240 nm, este 435 dl/(g.cm)
conform FR. X. O soluţie de hidrocortizonă are absorbanţa A = 0,670, măsurată la 240 nm, într-o cuvă
cu grosimea de 2 cm. Ce concentraţie (exprimată în mg/litru) are hidrocortizona în soluţia studiată ?
A. 3,20 ;
B. 4,45 ;
C. 7,70 ;
D. 8,05 ;
E. 10,5
(pag. 309, [6] vol. II)
F1456013. Absorbanţa specifică a prednisolonei în soluţie de alcool absolut, măsurată la 240 nm, este
415 dl/(g.cm). Masa moleculară a prednisolonei este 360,4 g/mol. Calculaţi concentraţia prednisolonei
într-o soluţie şi exprimaţi rezultatul în mmol/l, dacă absorbanţa măsurată într-o cuvă cu grosimea de
strat de 0,5 cm este A = 0,748. Rezultatul este:
A. 0,100 ;
B. 0,200 ;
C. 0,300 ;
D. 0,400 ;
E. 0,500
(pag. 309, [6] vol. II)
F1456014. În vederea determinării cantitative a rifampicinei din capsule (cantitate declarată: 150
mg/capsulă) se dizolvă conţinutul unei capsule în metanol, iar după dizolvare se completează soluţia
la volumul final de 100 ml. Soluţia obţinută se filtrează. Volumul de 1 ml filtrat se diluează cu soluţie de
tampon fosfat (pH 7,4) la volumul final de 100 ml. Soluţia finală prezintă, la lungimea de undă de 475
nm, într-o cuvă cu grosimea de 2 cm, absorbanţa A = 0,426. În ce sens şi cu cât la sută din valoarea
declarată se abate conţinutul de rifampicină a unei capsule de la valoarea declarată ? Absorbanţa
specifica a rifampicinei la 475 nm, în tampon fosfat la pH 7,4, este 140 dl/(g.cm). Cantitatea de
rifampicina dintr-o capsulă este . . .
A. mai mare cu 2,5 % decât cea declarată ;
B. mai mare cu 1,4 % decât cea declarată ;
C. mai mică cu 1,5 % decât cea declarată ;
D. mai mică cu 2,5 % decât cea declarată ;
E. mai mică cu 3,2 % decât cea declarată.
(pag. 308, [6] vol. II; 1037, [9])
F1456015. Noţiunea de "punct izosbestic" semnifică . . .

A. valoarea de pH la care se egalează concentraţiile de echilibru ale două specii moleculare, ambele
implicate într-un echilibru chimic ;
B. lungimea de undă la care spectrul de absorbţie al sistemului prezintă un maxim ;
C. punctul din spectrul de absorbţie al sistemului la care absorbanţele molare sunt egale pentru două specii
care se pot transforma una în cealaltă printr-un proces chimic reversibil ;
D. valoarea de pH la care concentraţia de echilibru a ionilor pozitivi din sistem este egală cu concentraţia
ionilor negativi ;
E. valoarea de pH la care gradul de disociere al unei specii moleculare este maxim.
(pag. 320, [6] vol. II)
F1456016. Termenul de "efect batocromic" utilizat în spectrofotometrie de absorbţie, se referă la

acţiunea unui factor care determină . . .
A. deplasarea poziţiei benzii de absorbţie spre lungime de undă mai mare ;
B. deplasarea poziţiei benzii de absorbţie spre lungime de undă mai mică ;
C. creşterea intensităţii unei benzi de absorbţie ;
D. micşorarea intensităţii unei benzi de absorbţie ;

E. dedublarea unei benzi de absorbţie.
(pag. 304, [6] vol. II)
F1556017. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?

A. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;
B. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici;
C. efectul hipercromic constă în scăderea intensităţii benzilor;
D. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;
E. efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari.
(pag. 304)
F1556018. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS nu depinde direct
proporţional?
A. grosimea stratului de soluţie;
B. concentraţia analitului determinat;
C. absorbanţa molară;
D. volumul soluţiei;
E. masa molară a analitului.
(pag. 308)
F1556019. În spectrometria UV-VIS absorbanţa molară depinde direct proporţional de:

A. masa molară a analitilui;
B. concentraţia analitului;
C. volumul soluţiei;
D. grosimea stratului de soluţie;
E. absorbitivitatea.
(pag. 308)
F1556020. În spectrometria UV-VIS transmitanţa este egală cu:

A. produsul dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente;
B. raportul dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente;
C. suma dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente;
D. diferenţa dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente;
E. media dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente;
(pag. 309)
F1556021. In spectrometria UV-VIS, atunci când se urmăreşte un proces de transformare a unui

compus A în compus B, la punctul izobestic:
A. absorbanţa molară a compusului A este dublă faţă de absorbanţa molară a compusului B;
B. absorbanţa molară a compusului A este egală cu absorbanţa molară a compusului B;
C. concentraţia molară compusului A este dublă faţă de concentraţia molară compusului B;
D. concentraţia molară compusului A este egală cu concentraţia molară compusului B;
E. tot compusul A a fost transformat în compus B.
(pag. 320)
F1556022. Modificarea poziţiei sau intensităţii benzilor datorate interacţiunilor analit-solvent se

dumeşte:
A. efect hisocromic;
B. efect batocromic;
C. solvatocromie;
D. efect hipercromic;
E. absorbanţă specifică.
(pag. 303)
F1556023. Pentru a fi determinată prin spectrometrie UV-VIS o substanţă medicamentoasă care

absoarbe în acest domeniu trebuie să respecte Legea:
A. Kircoff;
B. acţiunii maselor;
C. Lambert-Beer;
D. conservării energiei;
E. conservării impulsului.
(pag. 308)
F1656024. Absorbtia luminii in UV si VIS produce:

A. Trecerea electronilor de pe un nivel de energie superior pe unul inferior
B. Trecerea electronilor de pe un nivel de energie inferior pe unul superior
C. Trecerea moleculei de pe nivele de vibratie superioare pe nivele vibrationale inferioare
D. Trecerea moleculei de pe nivele de rotatie superioare pe nivele rotationale inferioare
E. Trecerea electronilor de pe un nivel de energie superior pe unul inferior, precum si trecerea de pe nivele
superioare de vibratie si rotatie pe unele inferioare
(pag. 298-308)
F1656025. Alegeti afirmatia corecta:

A. Spectrele in vizibil si UV sunt spectre electronice vibratorii-rotatorii
B. Spectrele in UV sunt spectre de rotatie pura
C. Spectrele in IR sunt spectre de rotatie pura
D. Spectrele in IR indepartat sunt spectre electronice
E. Spectrele in vizibil si UV sunt spectre de rotatie pura
(pag. 298-300)
F1656026. Care este valoarea absorbantei specifice A(1%, 1cm) a unei substante medicamentoase (la
240 nm) daca o solutie a acesteia in alcool absolut cu concentratia 1,50 mg% are absorbanta A = 0,645,
masurata in cuva de 1 cm?
A. 860
B. 430
C. 215
D. 465
E. 480
(pag. 1037, [FR X])
F1656027. In spectrofotometrie epsilon reprezinta?

A. Absorbanta molara
B. Absorbtivitatea
C. Absorbanta specifica
D. Densitatea optica
E. Extinctia
(pag. 308-309)
F1656028. Spectrofotometria de absorbtie in VIS se poate aplica:

A. Solutiilor incolore
B. Solutiilor incolore si colorate
C. Solutiilor colorate pe domeniul de pH in care culoarea este stabila
D. Oricaror solutii colorate sau incolore a caror concentratie se afla in domeniul in care legea Lambert - Beer
variaza liniar cu aceasta
E. Solutiilor incolore foarte diluate
(pag. 314-315)
F2156029. Tranzitiile (in UV - VIS) ce se produc cel mai usor sunt cele:
A. pi - sigma*
B. sigma - sigma*
C. n - pi* si pi - pi*
D. numai n - pi*
E. numai pi - pi*
(pag. 300,301)
F2156030. Cunoscand valoarea absorbantei specifice se poate calcula concentratia in substanta de

analizat, conform formulei:
A. c = An1 / An2
B. c = An2 - An1
C. c = A / A(1%,1cm)
D. c = A(1%,1cm) / A
E. c = Ap / AE * cE / cP
(pag. 1037)
F2156031. Cum se numeste procesul in care pozitia, intensitatea si chiar forma benzilor de absorbtie
ale compusilor sunt influentate de natura solventului ?
A. solvoliza
B. solvatocromie
C. halocromie
D. hipsocromie
E. batocromie
(pag. 303)
F2156032. Spectrele de absorbtie sufera o deplasare spre lungimi de unda mai mari concomitent cu un:
A. efect batocromic
B. efect hipsocromic
C. efect hipercromic
D. efect hipocrom
E. efect halocromic
(pag. 304)
F2156033. In spectrele in ultraviolet ale substantelor se reprezinta pe ordonata:

A. concentratia
B. lungimea de unda
C. absorbanta
D. timpul
E. temperatura
(pag. 311)
F2156034. Referitor la Legea Lambert - Beer sunt corecte afirmatiile:

A. este valabila pentru solutii de orice natura
B. este valabila pentru solutii diluate
C. este valabila pentru solutii diluate si concentrate
D. se poate exprima prin ecuatia: I = I° * 10 * ebc
E. literatura de specialitate prevede expres absenta abaterilor chimice de la lege
(pag. 309,310)
F2256035. Selectati enuntul incorect:
A. spectrometria derivata se aplica mai ales la analiza amestecurile de substante

B. picurile spectrelor derivate sunt mai accentuate decat a spectrelor initiale
C. spectrul initial al unei substante poarta numele de spectru de ordin 1
D. obtinerea spectrelor derivate nu este mai dificila decat obtinerea spectrelor in absorbanta
E. si in cazul spectrometriei derivate este necesara stabilirea unei curbe de etalonare
(pag. 327 -328)
F2256036. Selectati enuntul incorect referitor la determinarile spectrofotometrice in domeniul

ultraviolet si vizibil:
A. se bazeaza pe masurarea luminii absorbite atunci cand este respectata legea Bouguer-Lambert-Beer
B. cantitatea de lumina absorbita depinde de grosimea stratului absorbant
C. cantitatea de lumina absorbita este dependenta de structura chimica a substantei
D. cantitatea de lumina absorbita depinde de concentratia solutiei
E. cantitatea de lumina absorbita este independenta de lungimea de unda la care se face citirea
(pag. 1036)
F2256037. FRX prevede dozarea griseofulvinei din "Compressi griseofulvini" 125mg/cp printr-o
metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,080g pulbere
comprimate intr-un balon cotat de 250ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se completeaza
la cota cu cloroform si se filtreaza. 5ml din solutia filtrata se dilueaza cu alcool ( R) la 100ml, intr-un
balon cotat. Se determina absorbanta la 291 nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 291nm
este 686, ca absorbanta citita Ap=0,686, masa medie a comprimatelor este de M=0,200g si abaterea
admisa este de ±5%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund
prevederilor FRX.
A. 125mg/cp, nu corespunde
B. 0,031g/cp, nu corespunde
C. 0,125g/cp, corespunde
D. 250mg/cp, corespunde
E. 31,0mg/cp, nu corespunde
(pag. 299)
F2256038. FRX prevede dozarea acetatului de hidroxiprogesterona din "Compressi

hydroxiprogesteroni acetatis" 25mg/cp printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu
exactitate o cantitate de 0,0250g pulbere comprimate intr-un balon cotat de 50ml, si se prelucreaza
conform tehnicii de lucru. Se completeaza la cota cu cloroform si se filtreaza. 1ml din solutia filtrata se
dilueaza cu alcool ( R) la 50ml, intr-un balon cotat. Se determina absorbanta la240 nm. Stiind ca
absorbanta specifica A1cm,1% la 240nm este 450, ca absorbanta citita Ap=0,450, masa medie a
comprimatelor este de M=0,030g si abaterea admisa este de ±7,5%, se se calculeze concentratia
comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund prevederilor FRX.
A. 0,030g/cp, corespunde
B. 25mg/cp, corespunde
C. 30mg/cp, nu corespunde
D. 0,025g/cp, corespunde
E. 31,2mg/cp, nu corespunde
(pag. 300)
F2356039. Conform FR X domeniul Vis este cuprins intre:

A. 185 - 400 nm
B. 400 - 900 nm
C. 400 - 800 nm
D. 700 - 1100 nm
E. 400 - 1100 nm
(pag. 1035)
F2356040. Domeniul spectral UV apropiat este cuprins intre:
A. 400-600 nm
B. 185 – 600 nm
C. 185 – 400 nm
D. 400 – 1100 nm
E. 700 – 1100 nm
(pag. 296)
F2356041. Erorile datorate aparatelor in UV-VIS prezinta urmatoarele cauze, exceptand:

C. procesele de refractie
D. procesele de difuzie
E. procesele de reflexie
(pag. 311)
F2356042. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu o exceptie:

A. tranzitia σ-σ* este o tranzitie puternica
B. tranzitia n-σ* este o tranzitie slaba
C. tranzitia π-π* este o tranzitie slaba
D. tranzitia n-σ* are o intensitate medie
E. tranzitia n-π* are o intensitate mica
(pag. 300)
F2356043. Efectul hipsocromic:

A. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
C. consta in aparitia carbocationilor
D. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
E. se intalneste la caroteni
(pag. 304)
F2356044. Din punct de vederea al participarii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula,
la tranzitii electronice, se disting urmatoarele tipuri de electroni, cu o exceptie:
A. electroni de tip σ
B. invelis de electroni inchis, in care electronii sunt implicati in legaturi chimice
E. electroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior al unor atomi
usori
(pag. 302)
F2356045. Urmatoarele afirmatii referitoare la coeficientul de corelatie R nu sunt corecte:

A. este un parametru fara dimensiuni
B. leaga variabilele xi (cantitatea de substanta analizata) si yi (inaltimea picului)
C. erorile ce insotesc variabila y se supun legii de distributie normala alui Gauss
D. o valoare de +1 si de –1 indica o legatura foarte slaba intre variabilele xi, yi
E. are formula de calcul
(pag. 313)
F2356046. Absorbanta nu este dependenta de urmatorii parametri;

A. absorbtivitate
B. concentratie
C. grosimea stratului
D. coeficient molar de extinctie
E. pH
(pag. 308)
F2356047. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte despre spectrometria derivata:
A. se aplica cand spectrele compusilor din amestec nu sunt suficient de diferentiate
B. are aplicatii in analiza si controlul medicamentelor, in analiza biochimica si de laborator clinic
C. este importanta cand absorbanta este denaturata
D. este importanta in cazul in care in solutia de analit apare un fenomen de reflexie a luminii
E. este importanta cand spectrul de ordinul 0 al solutiei de analizat prezinta un decalaj spre maxim
(pag. 327 - 329)
F2556048. Spectrometria în UV-VIS se aplică în domeniul spectral

A. 0 - 180 nm
B. 180 - 1100 nm
C. 1100 - 2100nm
D. 2100 - 3000 nm
E. 1100 - 1500 nm
(pag. 296)
F2556049. Legăturile sigma din structura substanţelor organice au o stabilitate

A. mare
B. mica
C. medie
D. mijlocie
E. foarte mare
(pag. 298)
F2556050. Tranziţia n - π* constă în saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegătură n pe

un orbital molecular de antilegătură π* şi este o tranziţie de intensitate
A. mare
B. mică
C. medie
D. extram de mică
E. extrem de mare
(pag. 299-300)
F2556051. Reacţia în care se formează carbocationi a căror sarcină pozitivă atrage electronii vecini,
determinând deplasearea ambelor legături se numeşte
A. reacţie de hipsocromism
B. reacţie de batocromism
C. reacţie de halocromie
D. reacţie dublă
E. reacţie de monocromism
(pag. 304)
F2556052. Legea lui Lambert - Beer este valabiă numai

A. pentru soluţii concentrate
B. pentru soluţii diluate
C. pentru soluţii de concentraţie medie
D. numai pentru soluţii colorate
E. numai pentru soluţii incolore

(pag. 309-310)
F2556053. Care din următorii cromofori sunt specifici pentru oxime

A. -NH2
B. -NOH
C. -ONO
D. -N=O
E. -ONO2
(pag. 302)
F2656054. Deplasarea maximului de absorbţie la lungimi de undă mai mici (energii de excitaţie mai
mari) poartă denumirea de:
A. efect batocrom
B. deplasare hipsocromă
C. efect hipercrom
D. efect hipocrom
E. solvatocromie
(pag. 304 vol.2)
F2656055. Simbolul A (1%,1cm) semnifică în spectrofotometria UV-VIS:

A. absorbanţa
B. absorbtivitatea
C. absorbanţa molară
D. absorbanţa specifică
E. transmitanţa
(pag. 309 vol.2)
F2656056. La impactul unei radiaţii cu o moleculă, se produce modificarea energiei totale a acesteia
datorită modificării:
A. numai a energiei de rotaţie
B. numai a energiei de vibraţie
C. numai a energiei electronice
D. numai a energiei de rotaţie şi vibraţie
E. energiei de rotaţie, vibraţie, electronice
(pag. 298 vol.2)
F2656057. Tranziţiile de tip π-π* sunt caracteristice:

A. sistemelor nesaturate care conţin un heteroatom cu dublet de electroni neparticipanţi
B. compuşilor anorganici care implică electronii din orbitalii moleculari d
C. sistemelor nesaturate care conţin o dublă legătură etilenică izolată
D. cicloalcanilor
E. halogenilor
(pag. 301 vol.2)
F2656058. O soluţie a unei substanţe medicamentoase X ce conţine 0,1200g/l de substanţă activă are
absorbanţa 0,126 la 257 nm în cuva de 1 cm. Absorbanţa specifică A (1%,1cm) va fi:
A. 1,05
B. 10,5
C. 100,5
D. 0,95
E. 9,5
(pag. 309 vol.2)
F2656059. Concentraţia în µg/ml a unei soluţii de triptofan (M=204,2) în acid clorhidric 0,1M, a carei
absorbanţă la λmax=277 nm este 0,613 în cuva de 4 cm iar absobanţa molară ε la 277 nm este 5432
l/cm·mol va fi:
A. 576 µg/ml
B. 5,76 µg/ml
C. 5760 µg/ml
D. 288 µg/ml
E. 2,88 µg/ml
(pag. 308,309 vol.2)
F2656060. Care dintre următoarele substante ajutătoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale,
au rolul de antioxidanti ?
A. Miristatul de propilenglicol
B. Acidul sorbic, nipaesterii
C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
D. Hialuronidaza
E. Uleiul de ricin
(pag. 7, pag. 544-545)
F2656061. Care dintre următoarele substante ajutătoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale
au rolul de sechestranti ?
A. Propilenglicolul
B. Acidul ascorbic, EDTA
C. Tweenurile si spanurile
D. Polietilenglicolii
E. Sărurile acizilor biliari
(pag. 7, pag. 544-545)
F2656062. Dintre bazele de supozitoare vaginale, sunt hidrosolubile următoarele:

A. Massa Wecobee
B. Massa Suppocire
C. Massa Valsup
D. Massa tripla
E. Massa Valmen
(pag. 7, pag. 543-544)
F2656063. La prepararea supozitoarelor vaginale, masa gelatinoasă folosită ca bază are următoarea
formulă:
A. gelatină 10 g, glicerină 2 g, apă distilată 6 g
B. gelatină 2 g, glicerină 5 g, apă distilată 10 g
C. gelatină 2 g, glicerină 10 g, apă distilată 4 g
D. gelatină 5 g, glicerină 5 g, apă distilată 10 g
E. gelatină 2 g, glicerină 10 g, apă distilată 5 g
(pag. 9, pag. 890)
F2656064. După FR X supozitoarele vaginale preparate din baze liposolubile trebuie să se topească în
cel mult:
A. 45 de minute
B. 25 de minute
C. 60 de minute
D. 30 de minute
E. 5 minute
(pag. 9, pag. 890)
F2656065. După FR X supozitoarele vaginale preparate din baze hidrosolubile trebuie să se dizolve în
cel mult:
A. 2 ore
B. 45 de minute
C. 1 oră
D. 5 minute
E. 30 de minute
(pag. 9, pag. 890)
F2656066. Care dintre următoarele substante ajutătoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale
au rolul de conservanti antimicrobieni ?
A. Arlacelul 186
B. Alcoolul cetilic 5 %
C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
D. Tween-ul 80
E. Acidul sorbic, nipaesterii
(pag. 7, pag. 544-545)
F1256067. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la determinările spectrofotometrice UV-VIS sunt
corecte?
A. concentraţiile soluţiilor se aleg astfel încât valorile absorbanţelor să fie cuprinse între 0.30 şi 0.70
B. pentru determinările spectrofotometrice se folosec minimum patru cuve identice
C. abaterea admisă faţă de lungimea de undă prevăzută în monografia respectivă este de ±6 nm
D. dacă nu se prevede lichidul de compensare, determinarea se efectuează folosind ca lichid de compensare
solventul de la prepararea soluţiei-probă
E. determinările se efectuează la 30 ±10 °C
(pag. 1036-1038)
F1256068. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă maxime de absorbţie în

domeniul spectral VIS?
A. ciancobalamina
B. furosemid
C. riboflavină
D. etinilestradiol
E. rifampicina
(pag. 327-328;411-412;700-702;907-908)
F1256069. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV?
A. vitamina D3
B. prednisonul
C. apa distilată
D. ciancobalamina
E. acidul clorhidric
(pag. 312-314;783, 328)
F1256070. Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin metoda spectrofotometrică

UV-VIS se poate realiza utilizând:
A. absorbanţa molară
B. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută Ce
C. indicele de refracţie
D. curbă de calibrare
E. absorbanţa specifică
(pag. 309-312;1036-1037)
F1256071. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate realiza:

A. folosind indicele de refracţie
B. folosind absorbanţa specifică
C. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate
D. utilizând o curbă de calibrare
E. folosind un etalon de concentraţie cunoscută
(pag. 309-313;1037)
F1256072. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face:

A. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undă
B. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undă
C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţie
D. prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undă
E. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţie
(pag. 318)
F1256073. Lungimea de undă se poate exprima în:

A. centimetri (cm)
B. angstromi (Å)
C. cm-1
D. nanometri (nm)
E. micrometri (mm)
(pag. 290)
F1256074. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească
următoarele condiţii:
A. să interacţioneze cu substanţa de analizat
B. să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat
C. să nu interacţioneze cu substanţa de analizat
D. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizat
E. pot fi utilizaţi orice solvenţi
(pag. 318-319)
F1256075. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarele componente:

A. sursa de radiaţii
B. coloana cromatografică
C. detectorul
D. amplificator
E. înregistrator
(pag. 1037)
F1256076. Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează prin:
A. lungimea de undă
B. absorbanţă
C. absorbanţa molară
D. transmitanţă
E. numărul de undă
(pag. 300)
F1256077. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre:

A. identitatea unei substanţe medicamentoase
B. puritatea unei substanţe medicamentoase
C. punctul de topire al unei substanţe medicamentoase
D. punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoase
E. cantitatea de substanţă activă
(pag. 309-312;1037)
F1256078. Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV,cu excepţia:

A. simvastatina
B. permanganat de potasiu
C. tiamfenicol
D. tenoxicam
E. clozapina
(pag. 314-325)
F1356079. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe:

A. abscisa – lungimea de unda, ordonata – absorbanta
B. abscisa – absorbanta, ordonata - lungimea de unda
C. abscisa – transmitanta, ordonata - lungimea de unda
D. abscisa – lungimea de unda, ordonata - transmitanta
E. abscisa – numarul de unda, ordonata – absorbanta
(pag. 318)
F1356080. Legea Lambert-Beer:

A. este legea fundamentala a absorbtiei
B. este valabila numai pentru solutii concentrate
C. stabileste relatia dintre lumina absorbita, structura si concentratia in substanta de analizat a solutiei si
grosimea stratului absorbant
D. este valabila numai pentru solutii diluate
E. include temperatura mediului
(pag. 308, 1036)
F1356081. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la:
A. pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat
B. pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat
C. pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat
D. pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat
E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme
(pag. 321)
F1356082. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici:

A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial
B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei
C. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei
D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei
E. cresterea rezolutiei nu este limitata
(pag. 331)
F1356083. Sursa de radiatii in VIS:

A. este o lampa cu fir de wolfram
B. este o lampa de hidrogen
C. este o lampa cu deuteriu
D. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm
E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm
(pag. 297)
F1356084. Tranzitia n-π*:

A. consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de
antilegatura π*:
B. este o tranzitie de intensitate mare
C. se intalneste la sisteme nesaturate, cu o dubla legatura etilenica
D. este o tranzitie de intensitate mica
E. apare in UV indepartat (sub 200 nm)
(pag. 301)
F1356085. Tranzitiile de tip d-d*:

A. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d
B. sunt insotiti de o absorbtivitate mica
C. se produc in domeniul UV
D. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d
E. se produc in domeniul VIS
(pag. 301)
F1456086. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi – pi* ?
A. fenilbutazon ;
B. mentol ;
C. metenamină ;
D. nifedipin ;
E. sorbitol.
(pag. 301, [6] vol. II ; 620 ; 631 ; 695 ; 751, [9])
F1456087. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ?
A. tranziţii de tipul sigma – sigma* ;
B. tranziţii de tipul sigma – pi* ;
C. tranziţii de tipul n – sigma* ;
D. tranziţii de tipul pi – pi* ;
E. tranziţii de tipul n – pi* ;
(pag. 300-302, [6] vol. II ; 631, [9])
F1456088. Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi – pi* ?
A. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) ;
B. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 );
C. gruparea nitril ( -CN ) ;
D. gruparea carboxilică ( -COOH ) ;
E. gruparea carbonilică ( >C=O ).
(pag. 301, [6] vol. II)
F1456089. Care dintre tipurile de tranziţii, capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în
spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil, prezintă importanţă analitică in controlul medicamentelor ?
A. tranziţiile de tipul sigma – sigma* ;
B. tranziţiile de tipul sigma – pi* ;

C. tranziţiile de tipul pi – sigma* ;
D. tranziţiile de tipul pi – pi* ;
E. tranziţiile de tipul n – pi*
(pag. 300-302, [6] vol. II)
F1456090. Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie, direct prin
metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ?
A. papaverina ;
B. vitamina B12 ;
C. hidrocortizona ;
D. rifampicina ;
E. fenobarbital
(pag. 327 ; 828 ; 830, [9])
F1456091. Termenul de "solvatocromie", utilizat în spectrofotometrie analitică, poate însemna . . .

A. îmbunătăţirea rezolutiei unei metode analitice spectrofotometrice prin prelucrarea matematică adecvată a
datelor de măsurare a absorbanţei ;
B. modificarea batocromă a unei benzi de absorbţie determinată de un solvent;
C. modificarea hipsocromă a unei benzi de absorbţie determinată de un solvent ;
D. modificarea hipercromă a unei benzi de absorbţie determinată de un solvent;
E. modificarea poziţiei în spectru a unei benzi în funcţie de concentraţia speciei chimice răspunzătoare de
absorbţie optică.
(pag. 303, [6] vol. II)
F1556092. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?

A. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;
B. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici;
C. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;
D. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici;
E. efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari.
(pag. 304)
F1556093. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV?
A. 200 nm;
B. 340 nm;
C. 450 nm;
D. 650 nm;
E. 1000 nm.
(pag. 296)
F1556094. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului vizibil?

A. 200 nm;
B. 300 nm;
C. 500 nm;
D. 600 nm;
E. 650 nm;
(pag. 296)
F1556095. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct
proporţional?
A. absorbtivitatea;
B. concentraţia molară a analitului;
C. volumul soluţiei;
D. densitatea soluţiei;
E. masa molară a analitului.
(pag. 308)
F1556096. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă, la
tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni:
A. înveliş electronic închis;
B. electroni sigma;
C. electroni p;
D. electroni pi;
E. electroni n.
(pag. 302)
F1556097. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi:

A. preparării defectuoase a soluţiilor;
B. manevrelor greşite din timpul analizei;
C. zgomotului de fond al sursei luminoase;
D. zgomotului de fond al multiplicatorului;
E. procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al spectrometrului.
(pag. 311)
F1556098. Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante:
A. sursa de radiaţii;
B. coloana de separare;
C. sistem dispersiv combinat cu monocromator;
D. agitator magnetic;
E. detector.
(pag. 306)
F1556099. Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de energie:

A. energie de vibraţie;
B. energie de rotaţie;
C. energie calorică;
D. energie electrică;
E. energie magnetică.
(pag. 298)
F1656100. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la spectrometria derivata:

A. In spectrometria derivata sunt importante lungimea de unda si ordinul derivatei la care se calculeaza
derivata
B. Spectrele derivate prezinta o rezolutie mai buna decat spectrele initiale
C. Spectrele derivate prezinta o rezolutie mai slaba decat spectrele initiale
D. In practica analitica se utilizeaza cel mai frecvent spectrele derivate de ordinul 3
E. In practica analitica se utilizeaza cel mai frecvent spectrele derivate de ordinul 1 si 2
(pag. 327-332)
F1656101. Alegeti afirmatiile corecte:

A. Toate modificarile ce duc la deplasarea benzii de absorbtie catre lungimi de unda mai mari se vor numi
efect batocrom
B. In cazul in care trecerea moleculei din stare fundamentala in stare excitata se face cu absorbtie mai mare
de energie determinand o deplasare a benzii de absorbtie spre lungimi de unda mai mici, efectul se
numeste hipsocrom
C. Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici se numeste efect batocrom
D. Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari se numeste efect hipsocrom
E. Efectul produs de o modificare structurala ce are ca rezultat intensificarea culorii se numeste efect
hipercrom
(pag. 302-306)
F1656102. Care afirmatie este corecta?

A. Tranzitiile care au loc cu o energie mare prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda mici
B. Tranzitiile care au loc cu energie mica prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda mici
C. Tranzitiile care au loc cu energie mica prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda mari
D. Maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbtia este minima iar transmitanta maxima
E. Maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbanta este maxima si transmitanta minima
(pag. 291)
F1656103. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert - Beer sunt corecte:
A. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M
B. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M
C. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice
D. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice
E. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert - Beer
(pag. 309-312)
F1656104. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un
compus organic?
A. Tranzitii electronice sigma - sigma*
B. Tranzitii electronice sigma - pi
C. Tranzitii electronice pi - pi*
D. Tranzitii electronice n - sigma*
E. Tranzitii electronice n - pi*
(pag. 300-301)
F1656105. Ce reprezinta lambda max a unei substante:

A. Pozitia maximului de absorbtie
B. Lungimea de unda a radiatiei ce produce o tranzitie electronica
C. Lungimea de unda corespunzatoare energiei starii fundamentale a moleculelor substantei
D. Lungimea de unda corespunzatoare radiatiei ce produce trecerea dintr-o stare electronica inferioara in una
superioara
E. Lungimea de unda corespunzatoare radiatiei ce produce trecerea dintr-o stare de rotatie superioara in una
inferioara
(pag. 298, 308-313)
F1656106. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS:

A. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0,5 °C in cuve de 1 cm, daca nu se prevede altfel
B. Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva
C. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s.r.)
D. Natura solventului nu influenteaza determinarile
E. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice
(pag. 321-324; 1036-1037 [FR X])
F1656107. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS, monografiile din FRX prevad:

A. Lungimea de unda la care se face determinarea
B. Concentratia solutiilor
C. Natura solventului
D. Conditiile de pH cand e necesar

E. Absorbtivitatea molara
(pag. 1037, [FR X])
F1656108. La ce se refera expresia A = log (Io/I)?

A. La absorbanta
B. Este o masura calitativa a efectului produs la trecerea fasciculului luminos printr-o substanta
C. O masura cantitativa a scaderii intensitatii radiatiei luminoase ce trece printr-o substanta datorita reflexiei,
difuziei si absorbtiei radiatiei
D. O masura cantitativa a scaderii intensitatii radiatiei la trecerea printr-o substanta datorita fenomenului de
absorbtie a radiatiei
E. O marime ce creste direct proportional cu concentratia
(pag. 308-310)
F1656109. Spectroscopia in UV se poate aplica la:

A. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore
B. Studiul unor procese chimice in solutie
C. Determinarea valorii pKa
D. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice
E. Identificarea formelor polimorfe
(pag. 315-326)
F2156110. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS:

A. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase
B. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase
C. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase
D. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda
E. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei
(pag. 318)
F2156111. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS:

A. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta
B. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare
C. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ
D. apa absoarbe la 200 nm
E. apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special
(pag. 318,319)
F2156112. O aplicatie importanta a spectrofotometriei UV este cea care se refera la tetraciclina:

A. tetraciclina in solutie acida sufera o reactie reversibila de epimerizare la epitetraciclina
B. tetraciclina in solutie acida sufera o reactie ireversibila de epimerizare la epitetraciclina
C. tetraciclina in solutie bazica sufera o reactie ireversibila de epimerizare la epitetraciclina
D. determinarea raportului tetraciclina / epitetraciclina se poate face prin spectrofotometrie UV
E. intre spectrele UV ale tetraciclinei si epitetraciclinei nu sunt deosebiri importante si e nevoie de teste
suplimentare
(pag. 315,316)
F2156113. Spectrofotometria in UV - VIS se aplica in domeniul spectral:

A. 185 - 400 nm
B. 0,75 - 2,5 micrometri
C. 400 - 700 nm
D. 2,5 - 5,0 microni
E. 700 - 1100 nm
(pag. 296)
F2156114. Care sunt afirmatiile corecte:

A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
B. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
(pag. 304)
F2156115. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:

A. in practica analitica, domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV - apropiat, cuprins intre 200 si 380 nm
B. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm
C. spectrofotometria UV - VIS este utilizata mai ales pentru identificare
D. in practica analitica domeniul spectral UV - VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm
E. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate
(pag. 296,297)
F2156116. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore
A. -COOH pentru amino
B. -NO2 pentru nitro
C. -NH2 pentru amino
D. -NOH pentru oxima
E. -NO pentru oxima
(pag. 302)
F2156117. Sunt adevarate afirmatiile:

A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
B. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
(pag. 304)
F2156118. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV - VIS:

A. este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare
B. se verifica prin metoda celor mai mici patrate
C. se verifica prin metoda celor mai mari patrate
D. se verifica prin metoda regresiei liniare simple
E. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple
(pag. 312)
F2256119. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din:

A. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm
B. ultraviolet apropiat, cuprins intre 185-400nm
C. ultraviolet foarte apropiat, cuprins intre 100 -185nm
D. vizibil, cuprins intre 400-700
E. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm
(pag. 296)
F2256120. Selectati enunturile corecte:

A. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie
B. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie
C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
D. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor
E. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor, a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini
(pag. 304 - 305)
F2256121. Selectati enunturile corecte:

A. legea Lambert-Beer este valabila numai pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01M
B. la aceste concentratii de 0,01M solutiile au in general o forta ionica scazuta
C. in cazul in care analitii pot interactiona cu solventii exista abateri de la legea Lambert-Beer
D. pentru a se respecta legea Lambert-Beer se lucreaza numai cu radiatii monocromatice
E. uzual se utilizeaza surse de radiatii policromatice, din care se selecteaza o radiatie aproximativ
monocromatica
(pag. 310 - 311)
F2256122. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UV-
VIS:
A. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa
B. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa, nu se pot analiza in UV-VIS
C. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa
D. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia
E. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante
(pag. 318 319)
F2256123. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarea valorii pKa a unei substante prin
masuratori spectrofotometrice:
A. pentru determinari cat mai precise se alege intotdeauna lungimea de unda de 220nm
B. se inregistreaza spectrele solutiei la un pH la care predomina forma moleculara pura, neionizata
C. se inregistreaza spectrele solutiei la un pH la care predomina forma ionizata
D. se inregistreaza spectrele solutiei la un pH intermediar, pentru care exista un echilibru intre cele doua
forme
E. valoarea pKa este o caracteristica a substantelor neionizabile
(pag. 321 - 322)
F2256124. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata:

A. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime
B. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta
C. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor
D. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei
E. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru
(pag. 328 -330)
F2256125. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje:

B. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial
C. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial
D. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei
E. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei
(pag. 331 - 332)
F2256126. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil:

A. absorbanta specifica
B. numarul de unda
C. absorbanta
D. absorbtivitatea
E. coeficientul molar de extinctie
(pag. 1036 - 1037)
F2256127. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica:

A. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda
B. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g%
C. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda
D. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm
E. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm
(pag. 1037)
F2256128. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS:

A. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica
B. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a)
C. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%)
D. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat
E. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie
(pag. 1036 -1037)
F2256129. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara:

A. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data
B. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m
C. concentratia solutiei este de 1mol/litru
D. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda
E. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie
(pag. 1036)
F2256130. Selectati enuntul incorect referitor la spectrofotometria UV-VIS:

A. stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza raportului absorbantelor la doua lungimi de unda
B. stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza mediei aritmetice a absorbantelor la doua lungimi
de unda
C. spectrele se obtin prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda
D. spectrele se obtin prin reprezentarea grafica a transmitantei in functie de lungimea de unda
E. stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza diferentei absorbantelor la doua lungimi de unda
(pag. 1037)
F2256131. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are:

A. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil
B. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil
C. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet
D. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet
E. detector, amplificator si inregistrator
(pag. 1037)
F2256132. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice:

A. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0.3 - 0.7
B. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nm
C. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0.5°C, daca nu se prevede altfel
D. se utilizeaza doua cuve identice
E. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare, acesta este intotdeauna apa
distilata
(pag. 1037)
F2256133. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS:

A. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s.r.)
B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s.r.)
C. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s.r.)
D. solutia de etalonare este preparata in apa distilata
E. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0.005mol/l
(pag. 1038)
F2256134. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS, in

monografia respectiva din FRX sunt prevazute:
A. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea
B. materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea
C. concentratia solutiilor
D. daca este necesar, conditiile de pH in care se efectueaza determinarile
E. natura solventului
(pag. 1037)
F2256135. Selectati enunturile incorecte referitoare la absorbanta unei solutii:

A. este logaritmul zecimal al transmitantei T
B. este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmise
C. este invers proportionala cu concentratia in substanta de analizat
D. este proportionala cu grosimea stratului absorbant
E. se mai numeste si exctinctie specifica
(pag. 1036 - 1037)
F2256136. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS:

A. transmitanta este raportul dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmise
B. absorbtivitatea se noteaza (a)
C. absorbtivitatea este raportul dintre absobanta solutiei de analizat si produsul dintre concentratia substantei
de analizat si grosimea stratului absorbant
D. in cazul calculului absorbtivitatii, concentratia solutiei se exprima in mol/litru
E. in cazul calculului absorbtivitatii, grosimea stratului absorbant se exprima in cm
(pag. 1036)
F2256137. FRX prevede dozarea bromhexinului din "Compressi bromhexini hydrochloridi" 8mg/cp
printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,029g pulbere
comprimate intr-un balon cotat de 100ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se completeaza
la cota cu HCl 0,1mol/litru si se omogenizeaza. Se filtreaza indepartand 20ml din filtrat si se determina
absorbanta la 317nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 317nm este 86, ca absorbanta citita
Ap=0,4988, masa medie a comprimatelor este de M=0,038g si abaterea admisa este de ±10%, se se
calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund prevederilor FRX.
A. 168,2mg/cp
B. corespunde
C. nu corespunde
D. 7,6mg/cp
E. 190mg/cp
(pag. 289)
F2256138. FRX prevede dozarea etamsilatului din "Iniectabile Etamsylati" 130mg/ml printr-o metoda
spectrofotometrica UV astfel: se masoara cu exactitate 5ml solutie injectabila si se dilueaza cu apa
proaspat fiarta si racita intr-un balon cotat de 250ml. Se aduce la cota cu acelasi solvent, se
omogenizeaza si 5ml din solutie se dilueaza cu acelasi solvent la 500ml. Se determina absorbanta
solutiei la 301nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 301nm este 148,8, ca absorbanta citita
Ap=0,3720 abaterea admisa este de ±5%, se se calculeze concentratia solutiei injectabile analizate si sa
se precizeze daca ea corespunde prevederilor FRX.
A. nu corespunde
B. 125mg/ml
C. 130mg/ml
D. corespunde
E. 128,5mg/ml
(pag. 527)
F2256139. Conform FR X, spectrul in ultraviolet al solutiei de la dozarea etamsilatului din "Iniectabile

Etamsylati" prezinta doua maxime la 221nm si 301nm. Absorbantele citite la 221nm si 301nm, au fost
Ap=0,740, respectiv Ap=0,500. Sa se precizeze daca solutia injectabila corespunde din punct de vedere
al puritatii stiind ca raportul absorbantelor determinate la 221nm si 301nm trebuie sa fie cuprins intre
1,44 si 1,50.
A. nu corespunde
B. 0,675
C. 1,480
D. 0,240
E. corespunde
(pag. 527)
F2356140. Tranzitia n - sigma de antilegatura

A. consta in saltul unui electron dintr-un dublet n al atomilor O, N, S, X pe un nivel sigma de antilegatura
B. se produce la limita regiunii UV indepartat
C. are o intensitate mica
D. se intalneste in sisteme nesaturate
E. are o intensitate medie
(pag. 301)
F2356141. Efectul hipercromic:

A. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
C. se intalneste la beta-caroten, forma trans
D. se intalneste la beta caroten, forma cis
E. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
(pag. 304)
F2356142. Legea Lamber-Beer este valabila numai pentru solutii diluate deoarece:
A. la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au o forta ionica ridicata
B. la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au o forta ionica scazuta
C. la concentratii mai mici de 0.01 solutiile au o forta ionica ridicata
D. interactiunile electrostatice dintre componentii solutiei sunt mai intense
E. interactiunile electrostatice dintre componentii solutiei sunt mai slabe
(pag. 310)
F2356143. In spectrometria derivata, spectrul derivat de ordinul 3 prezinta urmatoarele caracteristici:

A. prezinta 2 maxime, unul mai mic, al doilea mai mare
B. prezinta 2 minime, din care una mai importanta
C. prezinta 2 maxime ce corespund celor 2 puncte de inflexiune ale primei derivate
D. tine seama de maximele si minimele spectrului derivatei de ordin imediat inferior
E. picul cel mai important este situat la aceeasi lungime ca si maximul picului de ordinul zero
(pag. 331)
F2356144. Tranzitia n-π*:

A. consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de
antilegatura π*:
B. este o tranzitie de intensitate mare
C. se intalneste la sisteme nesaturate, cu o dubla legatura etilenica
D. este o tranzitie de intensitate mica
E. apare in UV indepartat (sub 200 nm)
(pag. 301)
F2356145. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe:

A. abscisa – lungimea de unda, ordonata – absorbanta
B. abscisa – absorbanta, ordonata - lungimea de unda
C. abscisa – transmitanta, ordonata - lungimea de unda
D. abscisa – lungimea de unda, ordonata - transmitanta
E. abscisa – numarul de unda, ordonata – absorbanta
(pag. 318)
F2356146. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la:
A. pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat
B. pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat
C. pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat
D. pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat
E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme
(pag. 321)
F2356147. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici:

B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei
C. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei
D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei
E. cresterea rezolutiei nu este limitata
(pag. 331)
F2356148. Sursa de radiatii in VIS:

A. este o lampa cu fir de wolfram
B. este o lampa de hidrogen
C. este o lampa cu deuteriu
D. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm
E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm
(pag. 297)
F2356149. Tranzitiile de tip d-d*:

A. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d
B. sunt insotiti de o absorbtivitate mica
C. se produc in domeniul UV
D. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d
E. se produc in domeniul VIS
(pag. 301)
F2356150. Legea Lambert-Beer:

A. este legea fundamentala a absorbtiei
B. este valabila numai pentru solutii concentrate

C. stabileste relatia dintre lumina absorbita, structura si concentratia in substanta de analizat a solutiei si
grosimea stratului absorbant
D. este valabila numai pentru solutii diluate
E. include temperatura mediului
(pag. 308, 1036)
F2556151. Absorbţia specifică, termen des întâlnit în controlul medicamentului se defineşte ca

A. absorbanţa unui strat desoluţie cu grosimea de 1 mm care conţine 1 mg de substanţă la 100 ml soluţie
B. absorbanţa unui strat desoluţie cu grosimea de 1 cm care conţine 1 mg de substanţă la 100 ml soluţie
C. absorbanţa unui ml de soluţie
D. absorbanţa unui gram substanţă / ml
E. absorbanţa unei soluţii 1‰
(pag. 308-309)
F2556152. În spectrofotometria UV-VIS pentru determinări cantitative trebuie să se ţină seama de curba
de calibrare a cărei liniaritate se verifică prin
A. metoda celor mai mici pătrate
B. metoda regresiei liniare simple
C. metoda curbei Gauss
D. metoda standardului intern
E. metoda normării ariilor
(pag. 312-313)
F2556153. În cazul unui amestec de tetraciclină şi epitetraciclină al cărui spectru în UV este cunoscut,
pe baza acestuia se pot calcula
A. concentraţia molară a tetraciclinei
B. concentraţia procentuală a tetraciclinei
C. concentraţia molară a epitetraciclinei
D. concentraţia procentuală a epitetraciclinei
E. concentraţia procentuală în amestec
(pag. 316)
F2556154. Înregistrarea spectrlor UV-VIS se poate reliza prin reprezentarea grafică a

A. absorbanţei în funcţie de lungimea de undă
B. transmitanţei în funcţie de lungimea de undă
C. intensităţii radiaţiei incidente în funcţie de timp
D. intensităţii radiaţiei absorbite în funcţie de grosimea stratului absorbit
E. concentraţiei
(pag. 318)
F2556155. Care din solvenţii următori se utilizează în spectrofotometria UV-VIS

A. glicerină
B. dioxan
C. acetonitril
D. metanol
E. eter
(pag. 319)
F2556156. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilio existenţi într-o moleculă, la
tranziţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni
A. înveliş de electroni închis
B. electroni de tip δ
E. electroni de tip π*
(pag. 303)
F2556157. În legea lui Lambert - Beer, є reprezintă

A. absorbanţa molară
B. є=a*M
C. o mărime independentă de concentraţie
D. o mărime dependentă de concentraţie
E. o mărime numită absorbtivitate
(pag. 308)
F2556158. Cauzele cele mai importante ale erorilor datorate aparatelor în spectrofotometria UV-VIS sunt
C. procesele de reflexie şi difuziune
D. procesele de absorbţie
E. procesele de repartiţie
(pag. 311)
F2656159. Care dintre substanţele enumerate mai jos pot fi utilizate ca solvenţi în spectrofotometria
UV-VIS:
A. apă
B. hidroxid de sodiu
C. metanol
D. dioxan
E. benzen
(pag. 319 vol.2)
F2656160. Legea Lambert-Beer, legea fundamentală a absorbţiei se verifică numai atunci când:
A. radiaţia incidentă este monocromatică
B. absorbţia are loc într-un mediu omogen
C. centrele absorbante (molecule sau ioni) nu interacţionează (la diluţii mari)
D. radiaţia incidentă traversează un mediu neomogen
E. determinările se fac în soluţii concentrate
(pag. 308-309 vol.2)
F2656161. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii referitoare la:

A. indicele de refracţie al substanţelor medicamentoase
B. unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate
C. identitatea unei substanţe medicamentoase
D. puritatea unei substanţe medicamentoase
E. polimorfismul substanţelor studiate
(pag. 309-312 vol.2;1037 FR X)
F2656162. Indicaţi substanţele medicamentoase care pot fi dozate prin spectrofotometrie în UV:
A. clorhidrat de bromhexin
B. permanganatul de potasiu
C. simvastatina
D. griseofulvina
E. soluţia alcoolică de iod iodurat
(pag. 325 vol.2 ;289,299,866 FR X)
F2656163. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la utilizarea spectrofotometriei UV-VIS în controlul

medicamentelor:
A. pentru stabilirea purităţii unei substanţe se poate efectua raportul absorbanţelor sau diferenţa acestora la
două lungimi de undă
B. în monografiile substanţelor de determinat se prevede concentraţia soluţiei şi temperatura la care se face
determinarea fără a se preciza natura solventului
C. spectrele de absorbţie în ultraviolet şi vizibil se obţin prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de
absorbanţă sau transmitanţă
D. temperatura la care se efectuează determinările spectrofotometrice în UV-VIS este 20 ±0,5 °C
E. concenraţiile soluţiilor se aleg astfel încât valorile absorbanţelor să fie cuprinse între 0,50-0,90
(pag. 1037 FR X)
F2656164. Care dintre următoarele afirmaţii este incorectă:

A. transmitanţa este raportul dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente
B. absortivitatea molară ε variază cu concentraţia în substanţa de analizat a soluţiei şi nu depinde de
lungimea de undă
C. absorbanţa unei soluţii este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii transmise şi
intensitatea luminii incidente
D. abaterea admisă faţă de lungimea de undă prevăzută în monografia respectivă la determinarile
spectrofotometrice în UV-VIS este de ± 5 nm
E. absorbanţa se întâlneşte în literatura de specialitate şi sub denumirea de extincţie sau densitate optică
(pag. 1036-1037 FR X)
F2656165. Prezintă maxime de absorbţie în domeniul spectral corespunzător vizibilului următoarele

substanţe medicamentoase:
A. prednisolonă
B. riboflavina
C. indometacin
D. clorhidratul de tetraciclină
E. cianocobalamina
(pag. 327-328,491,779-780,825-826,905-906 FR X)
F2656166. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la spectrometria derivată:

A. în spectrometria derivată picurile spectrelor sunt mai accentuate şi mai bine diferenţiate
B. spectrometria derivată îmbunătăţeşte precizia determinărilor
C. în practica analitică se utilizează cel mai des spectrele derivate de ordinul 1 şi 3
D. în practica analitică se utilizează cel mai des spectrele derivate de ordinul 1, 2, 4
E. spectrul derivat de ordinul 2 conţine un maxim şi un minim
(pag. 327-332 vol.2)
F2656167. Absorbanţa unei substanţe în UV-VIS variază direct proporţional cu:

A. densitatea soluţiei de analizat
B. grosimea stratului de soluţie străbătut
C. volumul soluţiei
D. masa moleculară a substanţei de analizat
E. pH-ul soluţiei de analizat
(pag. 308 vol.2)
F2656168. În FR X sunt oficinalizate următoarele procedee de preparare a supozitoarelor vaginale:

A. procedeul König
B. procedeul Münzel
C. procedeul prin aspiratie
D. modelare manuală
E. topire si turnare în forme
(pag. 7, pag. 547-548)
F2656169. Valoarea normală a pH-ului în transudatul seros al mucoasei vaginale este asigurată de
următorul bacil si este:
A. Lactobacillus bulgaricus
B. Streptococcus lactus
C. Bacilul Döderlein
D. pH 4,0 - 4,5
E. pH 5,0 -6,0
(pag. 7, pag. 551)
F2656170. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se realizează cu următoarele forme farmaceutice:

A. preparate injectabile
B. aerosoli
C. comprimate
D. ovule
E. granule efervescente
(pag. 7, pag. 551)
F2656171. Ovulele pot contine medicamente cu următoarele actiuni terapeutice, urmărindu-se efecte:
A. sistemice
B. locale
C. medicamente antiseptice, antiinflamatoare
D. medicamente trofice
E. anticonceptionale
(pag. 7, pag. 551)
F2656172. Supozitoarele uretrale pot contine medicamente cu următoarele actiuni, urmărindu-se

efecte:
A. sistemice
B. locale
C. medicamente antiseptice, antiinflamatoare
D. medicamente astringente
E. medicamente anestezice
(pag. 7, pag. 551)
F2656173. După FR X supozitoarele vaginale si uretrale mai au următoarele denumiri (sinonime):

A. vagitoria
B. ovule
C. cilindri vaginali
D. cereoli
E. bujiuri
(pag. 9, pag. 889)
F2656174. Conform FR X; metodele de preparare a supozitoarelor uretrale sunt:

A. metoda König
B. metoda Münzel
C. modelare cu mâna
D. prin presare si divizare
E. topire si turnare în forme
(pag. 9, pag. 889)
F2656175. După FR X supozitoarele vaginale au următoarele forme si dimensiuni:

A. cilindro-conică
B. sferică sau ovoidală, cu masa de 2-4 g pentru ovulele preparate cu unt de cacao
C. formă cilindrică, ascutite la ambele capete, diametrul de 2 centimetri si masa de 6-10 g
D. sferică sau ovoidală, cu masa de 5-12 g pentru ovulele preparate cu masă gelatinoasă
E. elipsoidală, plate, cu lungimea de 4-5 centimetri, grosimea de 1,5-2,5 centimetri si masa de 5-10 g
(pag. 9, pag. 889)
F2656176. După FR X, supozitoarele uretrale au următoarele forme si dimensiuni:

A. au formă de cilindru ascutit la un capăt
B. au formă de cilindru ascutit la ambele capete
C. lungimea de 5-20 cm, diametrul de 2-7 mm si masa de 2-3 g
D. lungimea de 10 cm si diametrul de 2 mm pentru bărbati
E. lungimea de 5 cm si diametrul de 5-7 mm pentru femei
(pag. 9, pag. 889)
Tema nr. 57
Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice
BIBLIOGRAFIE:
F1257001. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de arsen este corectă?
A. reactivul hipofosforos nu se foloseşte la controlul arsenului din substanţe organice
B. reactivul hipofosforos reduce combinaţiile As(III) şi As(V) în mediu de NaOH, la arsen metalic
C. reactivul hipofosforos reduce combinaţiile As(V) în mediu de HCl, la cald în combinaţii ale As(III)
D. reactivul hipofosforos se adaugă în acelaşi timp în soluţia de analizat şi în soluţia etalon
E. proba este corespunzătoare dacă nu dă reacţia cu reactivul Bougault
(pag. 251)
F1257002. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitelor de impurităţi anorganice
este corectă?
A. FR X prevede că toate eprubetele folosite la controlul limitei impurităţilor anorganice să aibă diametrul de
1,50
B. FR X prevede că toate eprubetele folosite la controlul limitei impurităţilor anorganice să fie brune
C. reactivii se adaugă în mod identic atât în proba de analizat cât şi în soluţia etalon
D. dacă în timpul controlului se decelează altă impuritate nu este obligatoriu să se semnaleze
E. dacă în timpul controlului se decelează o altă impuritate care nu e prevazută în monografie, se
semnalează numai dacă depăşeşte o anumită concentraţie
(pag. 249-250; 1006-1007)
F1257003. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la procedeul de calcinare cu acid sulfuric este
incorectă:
A. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice din substanţe organice
B. se efectuează prin dizolvarea probei de analizat în acid sulfuric
C. amestecul se colorează datorită carbonizării impurităţilor
D. necesită prezenţa unui etalon de culoare
E. nu necesită prezenţa soluţiei etalon
(pag. 261; 1015)
F1357004. Alegeti enuntul incorect referitor la determinarea limitei de cloruri:

A. limita de cloruri se determina prin reactia cu azotat de argint
B. clorura de argint este un precipitat alb cazeos
C. clorura de argint este usor solubila in acid azotic
D. clorura de argint este solubila in amoniac
E. clorura de argint este greu solubila in apa
(pag. 258, 1011)
F1357005. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la determinarea arsenului cu
dietilcarbamat de argint:
A. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsina
B. H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl la arsina
C. hidrogenul arseniat se capteaza in solutie reactiva de dietilditiocarbamat de argint
D. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la hidrogen arseniat
E. Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cu hidrogenul arseniat un compus colorat in rosu

(pag. 253)
F1357006. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte referitor la identificarea ionului de amoniu:
A. se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu
B. reactia decurge in mediu acid
C. sensibilitatea limita a reactiei (limita de detectie) este de 0.0003 mg NH4+/ml
D. la concentratii foarte mici se formeaza o coloratie galbena
E. la concentratii mai mari se formeaza un precipitat galben - brun
(pag. 250)
F1357007. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

A. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu, in mediu de acid azotic, un precipitat galben de
fosfomolibdat de amoniu
B. ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariu un precipitat alb de sulfat de bariu, solubil in acid clorhidric
C. determinarea ionului fer in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuric
D. ionul carbonat formeaza cu hidroxidul de bariu un precipitat alb de carbonat de bariu solubil in acid
clorhidric
E. ionul calciu formeaza cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu, solubil in acid clorhidric
(pag. 1010, 1014, 1012)
F1357008. Determinarea limitei de calciu se bazeaza pe reactia cu:

A. hexacianoferat (II) de potasiu
B. oxalat de potasiu
C. oxalat de amoniu
D. fosfomolibdat de amoniu
E. clorura de argint
(pag. 1010)
F1457009. Care din metodele de mai jos stă la baza controlului limitei de arsen în medicamente,
conform FR. X.?
A. reducerea arsenului din probă la arsen elementar cu hipofosfit de sodiu şi acid clorhidric ;
B. precipitarea arsenului cu hidrogen sulfurat ;
C. titrarea iodometrică a arsenului trivalent ;
D. reducerea arsenului din probă la arsină (AsH3) urmată de determinarea acesteia prin cromatografie
gazoasă ;
E. transformarea arsenului din probă în oxid de fenilarsină şi titrarea acestuia cu soluţie de iod.
(pag. 251-252, [6] vol. I ; 1008-1010, [9])
F1457010. Controlul limitei de calciu în medicamente, conform FR. X., se bazează pe . . .

A. colorarea în roşu a flăcării unui arzător cu gaz ;
B. precipitarea calciului în forma de carbonat greu solubil ;
C. precipitarea calciului în forma de oxalat greu solubil ;
D. reacţia de culoare cu ditizonă în mediu de cloroform ;
E. titrarea ionului Ca(2+) cu acid etilendiamino-eteraacetic (EDTA) în mediu amoniacal.
(pag. 256-257, [6] vol. I ;1010, [9])
F1457011. Controlul limitei de fier se execută, conform FR. X., prin . . .

A. precipitare în mediu neutru în formă de sulfură de fier, sare greu solubilă de culoare neagră ;
B. reacţie de culoare cu o-fenantrolină, cu formarea unui complex roşu ;
C. reacţie de culoare cu sulfocianură de amoniu, cu formarea unui produs de reacţie roşu ;
D. reacţie de culoare cu hexacianoferat(II) de potasiu cu formarea unui pigment albastru ;
E. reacţie de culoare cu acid salicilic.
(pag. 256, [6] vol. I ;1011, [9])
F1457012. Controlul limitei de fosfaţi în medicamente se realizează cu . . .

A. soluţie de clorură de fier(III), cu care formează un precipitat alb-gălbui ;
B. soluţie de clorură de bariu, cu care formează un precipitat alb ;
C. soluţie de azotat de argint în mediu neutru, cu care se formează un precipitat galben ;
D. molibdat de amoniu în mediu de acid azotic, cu care formează un precipitat galben ;
E. soluţie de clorură de magneziu în mediu amoniacal, cu care formează un precipitat alb cristalin de fosfat
de magneziu şi amoniu.
(pag. 259, [6] vol. I ;1012, [9])
F1457013. Controlul limitei de nitraţi în medicamente se execută, conform FR. X., prin . . .
A. reducere la anion azotit şi punerea în evidenţă a acestuia prin reacţia de culoare Griess (formarea unui
colorant azoic) ;
B. reacţie de culoare cu acid cromotropic în acid sulfuric concentrat ;
C. reacţie de culoare cu acid sulfosalicilic ;
D. reacţie de culoare cu brucină în mediu de acid sulfuric concentrat ;
E. reducerea nitraţilor la amoniac urmată de identificarea acestuia cu reactivul Nessler.
(pag. 260, [6] vol. I ;1013, [9])
F1457014. Controlul limitei de zinc se realizează, conform FR-X, cu . . .

A. hexacianoferatul(II) de potasiu, cu care formează un precipitat alb insolubil în acizi diluaţi ;
B. carbonat de sodiu, cu care formează un precipitat alb de compoziţie variabilă ;
C. carbonat de amoniu, cu care formează un precipitat alb ce se dizolvă în exces de reactiv prin formare de
complex solubil ;
D. tetratiocianatomercuriat de amoniu şi sulfat de cupru, reactivi cu care formează un precipitat cristalin violet
închis ;
E. cu sulfură de amoniu, cu care formează un precipitat alb gelatinos.
(pag. 257, [6] vol. I ;1014-1015, [9])
F1457015. Farmacopeea Romana editia X prevede pentru controlul limitei de amoniu . . .

A. titrare cu acid percloric în mediu neapos (dioxan) ;
B. efectuarea reacţiei de culoare cu tetraiodomercuratul(II) de potasiu în mediu alcalin ;
C. efectuarea reacţiei de culoare cu o sare de fier bivalent ;
D. efectuarea reacţiei de condensare dintre amoniac şi un compus carbonilic (cu formare de imine) ;
E. efectuarea reacţiei dintre ionul amoniu şi un azotit alcalin, proces în care se degajă azot elementar.
(pag. 250-251, [6] vol. I ; 1007, [9])
F1457016. Limita de carbonaţi în medicamente se controleză cu . . .

A. soluţie de azotat de argint, cu care formează un precipitat alb ce se închide cu timpul la culoare ;
B. soluţie de hidroxid de bariu, cu care formează un precipitat alb cristalin ;
C. un acid mineral cu care prezintă efervescenţă datorită formării de dioxid de carbon ;
D. clorură de fier(III), cu care generează un precipitat brun ;
E. soluţie de acetat de plumb, cu care formează un precipitat alb de carbonat bazic de plumb.
(pag. 258, [6] vol. I ;1010, [9])
F1457017. Pentru controlul limitei de cloruri în medicamente, FR-X recomandă . . .

A. oxidarea clorurilor la clor elementar cu permanganat de potasiu, decolorarea excesului de permanganat de
potasiu cu acid oxalic şi titrarea clorului elementar cu soluţie de metilorange până la culoarea persistentă a
colorantului metilorange ;
B. oxidarea clorurilor la clor elementar cu bioxid de mangan si acid sulfuric, urmată de titrarea clorului
elementar cu soluţie de roşu de metil până la culoarea persistentă a colorantului roşu de metil ;
C. precipitarea anionului clorură cu soluţie de acetat de plumb, proces în care se formează, la rece, un
precipitat alb care se dizolvă la cald ;
D. precipitarea anionului clorură cu solutie de azotat de argint ;

E. încălzirea probei cu soluţie de bicromat de potasiu şi acid sulfuric, proces în care se degajă vapori bruni de
clorură de cromil.
(pag. 258, [6] vol. I ; 1011, [9])
F1457018. Pentru controlul limitei de metale grele FR-X recomandă . . .

A. complexarea ionilor acestora cu ditizonă şi extracţia în cloroform a complexului ;
B. precipitarea cu carbonat alcalin a carbonaţilor metalelor grele ;
C. precipitarea cu oxalat de amoniu a oxalaţilor greu solubili ai metalelor grele ;
D. precipitarea în mediu acid în forma de sulfuri greu solubile ;
E. precipitarea lor în forma elementară (număr de oxidare zero) cu ajutorul clorurii stanoase.
(pag. 255, [6] vol. I ;1012-1013, [9])
F1557019. Controlul limitei de azotaţi se face cu:

A. acid propionic;
B. acid sulfosalicilic;
C. aldehidă butirică;
D. acetat de orgint;
E. ciclohexanol.
(pag. 260)
F1557020. Controlul limitei de calciu se face cu anion:

A. clorură;
B. azotat;
C. oxalat;
D. sulfat;
E. sulfură.
(pag. 256)
F1557021. Controlul limitei de fier se realizează cu hexacianoferat (II) de potasiu, reacţie în urma căreia
se obţine:
A. un precipitat alb;
B. un precipitat albastru;
C. un precipitat brun;
D. o coloraţie galbenă;
E. un gaz brun-roşcat.
(pag. 256)
F1557022. Controlul limitei de fier se realizează cu:

A. hexanitrocobaltiat de potasiu;
B. tetraiodomercurat (II) de potasiu;
C. tetraiodobismutat de potasiu;
D. hexacianoferat (II) de potasiu;
E. acid clorhidric concentrat.
(pag. 256)
F1557023. Determinarea oxigenului în gazele medicinale se realizează cu ajutorul unui analizor:

A. optic;
B. paramagnetic;
C. gravimetric;
D. volumetric;
E. mecanic.
(pag. 266)
F1557024. Hârtia indicator pentru arsen se prepară prin impregnarea acesteia cu o soluţie alcoolică de:
A. azotat de calciu;
B. clorură mercuroasă;
C. clorură mercurică;
D. ditizonă;
E. hexacianoferat (II) de potasiu.
(pag. 252)
F1557025. Prezenţa impurităţilor conţinând arsen, cu ajutorul hipofosfitului de sodiu, se face prin
apariţia:
A. unui precipitat galben;
B. unei coloraţii galbene;
C. unui precipitat albastru;
D. unei coloraţii roşii;
E. unui precipitat brun.
(pag. 252)
F1657026. Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se
formeaza:
A. Un precipitat alb-galbui amorf
B. O tulbureala sau un precipitat alb microcristalin in functie de concentratia ionului de calciu
C. Un precipitat alb cazeos
D. Un precipitat albastru
E. O tulbureala albastra
(pag. 1010, [FR X])
F1657027. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid

sulfuric se aplica:
A. Substantelor minerale colorate
B. Substantelor organice
C. Substantelor minerale incolore
D. Atat substantelor minerale cat si celor organice
E. Substantelor minerale incolore si colorate
(pag. 261)
F1657028. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul prin

calcinare se aplica:
A. Substantelor minerale colorate
B. Substantelor organice
C. Substantelor minerale incolore
D. Atat substantelor minerale cat si celor organice
E. Substantelor minerale incolore si colorate
(pag. 261)
F1657029. Determinarea limitei de fosfati se face pe baza reactiei ionului fosfat cu molibdatul de
amoniu in mediu de:
A. Acid sulfuric
B. Hidroxid de amoniu
C. Acid azotic
D. Acid clorhidric
E. Acid acetic
(pag. 259)
F1657030. Determinarea zincului ca impuritate se bazeaza pe reactia acestui ion cu:

A. Hexacianoferatul (II) de potasiu
B. Hexacianoferatul (III) de potasiu
C. Fosfomolibdatul de amoniu
D. Piridina
E. Dimetilglioxima
(pag. 257)
F1657031. Pentru detectia ionului de amoniu se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu
cand se formeaza:
A. Un precipitat albastru
B. Un precipitat galben
C. O coloratie albastra
D. O coloratie galbena sau un precipitat galben brun in functie de concentratia ionului
E. Un precipitat alb-galbui
(pag. 250)
F2157032. Daca se evidentiaza prezenta unei "impuritati neprevazute" in monografie:

A. nu se raporteaza
B. se raporteaza Ministerului Sanatatii
C. se raporteaza producatorului
D. se raporteaza Agentiei Nationale a Medicamentului
E. se raporteaza importatorului
(pag. 250)
F2257033. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la controlul limitei de arsen (prin procedeul I)
este corect?
A. in functie de concentratie apare o tulbureala sau un precipitat alb
B. hipofosfitul de sodiu reduce compusii arsenului, in mediu alcalin si prin fierbere, in arsen metalic
C. hipofosfitul de sodiu reduce combinatiile As(V) in mediu acid si prin fierbere, in combinatii ale As(III)
D. impuritati ca telurul, seleniul si antimoniul nu interfera reactia
E. proba este corespunzatoare daca nu da reactia cu reactivul Bougault
(pag. 251-252; 1008)
F2257034. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta referitor la controlul limitei de metale grele ca
impuritati?
A. se vor decela numai ionii metalelor grele care precipita sub forma de tiosulfati in mediu alcalin
B. nu se utilizeaza o solutie etalon
C. reactia de baza este cea a ionului de plumb cu acetatul de sodiu
D. reactia nu este interferata de prezenta ionilor de fier, indiferent de concentratia acestora
E. in urma reactiei se va forma o coloratie bruna sau un precipitat negru
(pag. 255; 1012-1013)
F2257035. Care dintre enunturile referitoare la controlul limitei pentru substante organice usor
carbonizabile este incorect?
A. in cazul procedeului cu acid sulfuric se folosesc solutii-etalon de culoare
B. in cazul procedeului prin calcinare proba se calcineaza in flacara timp de 10 minute
C. in cazul procedeului cu acid sulfuric amestecul se coloreaza datorita carbonizarii impuritatilor
D. se bazeaza pe o reactie de culoare cu acid clorhidric ( R).
E. se poate realiza prin doua procedee
(pag. 261; 1015-1016)
F2257036. Selectati enuntul incorect referitor la determinarea limitelor pentru impuritati anorganice:
A. eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identice
B. tulbureala si opalescenta se apreciaza privind straturile de lichid orizontal, pe un fond negru
C. coloratia se apreciaza privind straturile de lichid de sus in jos, pe un fond alb
D. reactivii se adauga in solutia de analizat in ordine strict inversa fata de solutia etalon
E. daca se deceleaza prezenta unei impuritati pe care monografia respectiva nu o prevede, aceasta trebuie
semnalata
(pag. 1006)
F2257037. Selectati enuntul incorect referitor la controlul limitei pentru substante organice usor
carbonizabile:
A. procedeul se control se alege in functie de natura substantei la care se efectueaza controlul
B. se poate realiza prin procedeul prin calcinare
C. procedeul prin calcinare se aplica pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante
organice
D. se poate realiza prin procedeul cu acid sulfuric
E. in cazul procedeului cu acid sulfuric, limitele admise pentru impuritati se apreciaza prin comparare solutii
etalon de culoare
(pag. 1015 - 1016)
F2357038. FR X prevede decelarea ferului in salicilat de sodiu cu:

A. tetraiodomercuriat de potasiu
B. fericianura de potasiu
D. ferocianura de potasiu
E. hexacianoferat (II) de potasiu
(pag. 683)
F2357039. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte referitor la identificarea ionului de amoniu:
A. se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu
B. reactia decurge in mediu acid
C. sensibilitatea limita a reactiei (limita de detectie) este de 0.0003 mg NH4+/ml
D. la concentratii foarte mici se formeaza o coloratie galbena
E. la concentratii mai mari se formeaza un precipitat galben - brun
(pag. 250)
F2357040. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la determinarea arsenului cu
dietilcarbamat de argint:
A. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsina
B. H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl la arsina
C. hidrogenul arseniat se capteaza in solutie reactiva de dietilditiocarbamat de argint
D. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la hidrogen arseniat
E. Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cu hidrogenul arseniat un compus colorat in rosu
(pag. 253)
F2357041. Determinarea limitei de calciu se bazeaza pe reactia cu:

A. hexacianoferat (II) de potasiu
B. oxalat de potasiu
C. oxalat de amoniu
D. fosfomolibdat de amoniu
E. clorura de argint
(pag. 1010)
F2357042. Alegeti enuntul incorect referitor la determinarea limitei de cloruri:

A. limita de cloruri se determina prin reactia cu azotat de argint
B. clorura de argint este un precipitat alb cazeos
C. clorura de argint este usor solubila in acid azotic
D. clorura de argint este solubila in amoniac
E. clorura de argint este greu solubila in apa
(pag. 258, 1011)

A. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu, in mediu de acid azotic, un precipitat galben de
B. ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariu un precipitat alb de sulfat de bariu, solubil in acid clorhidric
C. determinarea ionului fer in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuric
D. ionul carbonat formeaza cu hidroxidul de bariu un precipitat alb de carbonat de bariu solubil in acid
clorhidric
E. ionul calciu formeaza cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu, solubil in acid clorhidric
(pag. 1010, 1014, 1012)
F2557044. Controlul limitei de sulfati:

A. sensibilitatea limita a reactiei este de 0.0001 mg/ml
B. nu este prevazut controlul limitei de sulfati, in FRX
C. precipitatul de sulfat de bariu are culoare neagra
D. sensibilitatea limita a reactiei este de 0.001 mg/ml
E. solutia-etalon se prepara la nevoie si contine 0.01 mg ion sulfat/ml
(pag. 1114)
F2557045. Care afirmatii sunt incorecte?

A. FRX prevede controlul limitelor pentru impuritati anorganice
B. Trebuie efectuat controlul limitei de fer in substante organice
C. Nu este obligatoriu controlul limitei de nitrati
D. FRX prevede pentru controlul limitei de arsen 2 procedee
E. In cazul controlului limitei de carbonati, tehnica de lucru prevede ca determinarea sa se faca in eprubete
prevazute cu dop rodat
(pag. 1123)
F2557046. Procedeul cu acid sulfuric:

A. se foloseste pentru controlul limitelor pentru impuritati anorganice
B. determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric
C. in cazul in care la dizolvarea substantei are loc degajare de gaze, amestecul nu se agita
D. peste acidul sulfuric se adauga substanta pulverizata
E. acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia de apa
(pag. 1154)
F2557047. Controlul limitei de Ca:

A. in controlul limitei de Ca nu se foloseste solutie etalon
B. oxalatul de calciu este un precipitat microcristalin, galbui, insolubil in amoniac
C. sensibilitatea limita a reactiei este de 0.0035 mg/ml
D. solutia de analizat si proba-etalon se compara peste 24 h
E. FRX nu recomanda controlul limitei de Ca
(pag. 1168)
F2557048. Impuritatile anorganice:

A. limitele admise pentru impuritati anorganice se exprima in μg
B. pot proveni din procesul de fabricatie si din materiile prime

C. conservarea necorespunzatoare nu duce la impurificarea subtatelor
D. FRX nu prevede determinarea impuritatilor anorganice
E. Se determina prin calcinare
(pag. 1187)
F2557049. Controlul limitei de arsen:

A. “nu trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric”
B. arsenura de hidrogen coloreaza in violet hartia indicator
C. “trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric”
D. se realizeaza numai printr-un singur procedeu
E. arsenul da reacţie de culoare cu acid cromotropic în acid sulfuric concentrat;
(pag. 1123)
F2557050. Controlul limitei de fer, conform FRX, se executa:

A. prin reactie de culoare cu nitratul de argint
B. prin reactie de culoare cu hipofosfit de sodiu in HCl
C. prin reacţie de culoare cu hexacianoferat (II) de potasiu cu formarea unui precipitat albastru
D. prin reactie de culoare cu molibdatul de amoniu
E. nu se executa in substante organice
(pag. 1154)
F2557051. Conform FRX, substantele organice usor carbonizabile:

A. se determina prin calcinare in flacara 10 minute
B. se determina prin reactie de culoare cu sarurile de bariu
C. se determina prin reactie de culoare cu acidul sulfosalicilic
D. se determina numai prin procedeul cu acid sulfuric
E. se determina prin titrare redox cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acid
(pag. 1165)
F2557052. Care din metodele de mai jos stă la baza controlului limitei de fosfati în medicamente,
conform FR. X.?
A. precipitarea cu nitrat de argint
B. titrarea redox cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acid
C. calcinarea in flacara 10 minute
D. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiu
E. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in mediu de acid nitric
(pag. 1178)
F2557053. Care dintre afirmaţiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice
usor carbonizabile prin calcinare sunt incorecte:
A. se folosesc solutii etalon
B. se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minute
C. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile în substanţe minerale incolore
D. nu se folosesc solutii etalon
E. aceasta metoda este prevazuta in FRX
(pag. 1173)
F2557054. Conform FRX, controlul limitei de zinc se executa:

A. prin titrare redox cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acid
B. prin reactie de culoare cu acidul sulfosalicilic
C. prin reactie de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiu
D. la 15oC si in prezenta HCl concentrat

E. prin calcinare in flacara 10 minute
(pag. 1198)
F2557055. Precizati afirmatiile corecte referitoare la controlul limitei de cloruri, conform FRX:
A. în soluţia de analizat nu trebuie să apară o tulbureală sau un precipitat alb;
B. se determina numai prin procedeul cu acid sulfuric
C. determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric
D. se determina prin reactie cu nitratul de argint
E. FR. X nu prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalon
(pag. 1162)
F2657056. Reactivul NESSLER (tetraiodomercuratul II de potasiu) se utilizează conform FR X pentru

controlul limitelor următoarelor impurităţi:
A. calciu
B. arsen
C. impurităţi organice
D. ionul de amoniu
E. fosfaţi
(pag. 250; 1007 FR X)
F2657057. Decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile prin procedeul prin calcinare se aplică:
A. substanţelor organice volatile
B. substanţelor minerale colorate
C. substanţelor minerale incolore
D. atât substanţelor minerale cât şi celor organice
E. substanţelor minerale incolore şi colorate
(pag. 259; 1015 FR X)
F2657058. Limita de metale grele conform FR X se referă la metalele grele care precipită sub formă de:
A. halogenuri, în mediu acid
B. sulfuri, în mediu acid
C. sulfuri, în mediu bazic
D. sulfaţi
E. molibdaţi
(pag. 1012-1013 FR X)
F2657059. Cu privire la controlul limitei de calciu, sunt adevărate conform FR X următoarele afirmaţii:
A. calciul se precipită sub formă de carbonat de calciu greu solubil
B. calciul este decelat prin reacţia de culoare cu ditizona în mediu anhidru
C. calciul formează cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu insolubil în acid clorhidric
D. calciul formează cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu insolubil în acid acetic şi
amoniac, solubil în acid clorhidric
E. calciul formează cu acidul etilendiamino-tetraacetic (EDTA)un complex colorat în galben
(pag. 1010 FR X)
F2657060. Controlul limitei de azotaţi conform FR X se face utilizând ca reactiv:

A. acidul cromotropic în acid sulfuric concentrat
B. acid sulfosalicilic
C. reactivul Nessler
D. acidul propionic
E. dimetilglioxima
(pag. 1013 FR X)
F2657061. Impurităţile de fosfaţi formează cu molibdatul de amoniu în mediu acid în funcţie de

concentraţie:
A. o coloraţie roşie brună
B. o coloraţie albastră
C. un precipitat alb
D. o coloraţie roşie
E. un precipitat galben
(pag. 1012 FR X)
F2657062. Concasorul cu fălci pentru pulverizare, are două plăci masive din otel, canelate, dispuse în
forma:
A. literei T
B. literei X
C. literei L
D. literei V
E. literei W
(pag. 7, pag. 211)
F2657063. Concasorul cu cilindri sau valturi este alcătuit din:

A. trei cilindri care se rotesc în acelasi sens
B. trei cilindri care se rotesc în sens diferit
C. doi cilindri care se rotesc în sens opus
D. doi cilindri care se rotesc în acelasi sens
E. trei - patru cilindri echidistanti unii de altii
(pag. 7, pag. 212)
F2657064. Concasorul cu nucă provoacă măruntirea particulelor prin zdrobirea materialului în felul
următor:
A. între mai multe piese metalice canelate
B. între 5 piese metalice canelate
C. între două piese mobile
D. între o piesă fixă stator si una mobilă rotor
E. între nenumărate valturi
(pag. 7, pag. 212)
F2657065. Moara cu cutie reduce mărimea particulelor după cum urmează:

A. de la cca 10 cm la 2 cm
B. de la cca 3cm la 0,5 cm
C. de la 1 mm la 0,1 mm
D. de la cca 1 cm la cca 1 m
E. sub 0,1 mm
(pag. 7, pag. 212-213)
F2657066. Gradul de finete al pulberii Dover oficinalizată în FR X, corespunde următoarei site:

A. sita V
B. sita VIII
C. sita VI
D. sita IX
E. sita VII
(pag. 9, pag. 810)
F2657067. Pentru pulberea Dover oficinală în FR X se prevede următorul continut de prindipii active:
A. 0,5 % morfină hidroclorică
B. 1,5 % morfină bază
C. cel mult 1 % morfină anhidră
D. cel putin 0,95 % si cel mult 1,05 % morfină anhidră
E. cel putin 1 % morfină andidră
(pag. 9, pag. 810)
F1257068. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte?
A. metalele alcalino-pământoase nu interferă metoda
B. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metoda
C. prezenţa fierului peste 0,03% în proba de analizat, deranjează controlul limitei de amoniu
D. prezenţa fierului, indiferent de concentraţie, deranjează controlul limitei de amoniu
E. la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele, controlul limitei de amoniu se modifică
(pag. 251; 1007-1008)
F1257069. Controlul limitei de calciu:

A. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalic
B. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniu
C. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0,1 mg Ca2+/ ml
D. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0,07 mg Ca2+/ ml
E. se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniu
(pag. 256-257; 1010)
F1257070. FR X prevede că:

A. ionul clorură nu este considerat o impuritate
B. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai mare de 0,001 mg / ml
C. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură este de 0,0005 mg / ml
D. ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită pentru bromuri şi ioduri
E. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bază
(pag. 258-259; 1011)
F1257071. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat de amoniu:

A. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau precipitat alb
B. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau precipitat galben
C. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac
D. apariţia unui precipitat solubil în amoniac
E. apariţia unui precipitat solubil în acid azotic
(pag. 259; 1012)
F1257072. Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X):

A. din procesul de fabricaţie
B. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor
C. din soluţiile etalon utilizate
D. dintr-o conservare necorespunzătoare
E. dintr-o purificare incompletă
(pag. 249-250; 1006)
F1257073. În cazul substanţelor organice, controlul limitei de fier se realizează:
A. conform monografiei "Controlul limitei de fer"

B. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice"
C. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din monografia "Controlul limitei de fer"
D. reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de fer"
E. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiu
(pag. 256; 1011-1012)
F1257074. Ionul de amoniu se pune in evidenţă:

A. prin reacţia cu reactivul Nessler
B. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, în mediu acid
C. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalin
D. prin reacţia cu reactivul Nessler, indiferent de pH
E. prin formarea unui complex galben, galben-brun cu acid sulfuric
(pag. 250)
F1257075. La controlul limitei de calciu:

A. proba este corespunzătoare dacă reacţia pentru Ca2+ este negativă
B. proba este corespunzătoare dacă tulbureala sau precipitatul apărut sunt mai puţin intense decât cele
apărute în proba etalon
C. FR X prevede altă metodă de identificare, dacă proba conţine ioni de fier
D. ionii de fier nu deranjează analiza
E. FR X nu prevede compararea cu o soluţie etalon
(pag. 256-257; 1010)
F1257076. La controlul limitei de carbonaţi:

A. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidru
B. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu
C. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu cristalizat
D. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniu
E. soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bază
(pag. 258; 1010-1011)
F1257077. Procedeul prin calcinare:

A. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale colorate
B. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incolore
C. prevede folosirea soluţiilor etalon
D. nu prevede folosirea soluţiilor etalon
E. soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bază
(pag. 261; 1015)
F1257078. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaţiile:

A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutru
B. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint
C. halogenurile sunt impurităţi anorganice
D. clorura de argint este insolubilă în amoniac (R)
E. anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g%
(pag. 258-259; 1011)
F1257079. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX):
A. se prepară din soluţia de bază
B. se prepară la nevoie
C. se tratează în mod identic cu soluţia probă
D. conţine ioni As(III) şi As (V)

E. conţine ioni As(V)
(pag. 1009-1010)

A. ionul nitrat formeaza cu acidul sulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, un nitroderivat colorat in galben
B. precipitatul alb de carbonat de bariu format in urma reactiei dintre ionul carbonat si hidroxidul de bariu este
insolubil in acid clorhidric
C. precipitatul alb de sulfat de bariu, format in urma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, este insolubil in acid
clorhidric
D. ionul de zinc formează cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben
E. controlul impuritatilor organice usor carbonizabile se face prin calcinare in flacara sau prin dizolvare in acid
sulfuric concentrat.
(pag. 260, 1010, 1013-1015)
F1357081. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben
B. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiu un precipitat galben de
C. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb
D. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in prezenta de acid azotic, albastru de molibden
E. ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un precipitat alb de clorura de argint solubil in amoniac
(pag. 1011, 1012, 1014)
F1357082. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de
0.001mg/ml
A. cloruri
B. zinc
C. arsen
D. nitrati
E. metale grele
(pag. 1008, 1011-1014)
F1357083. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform
F.R.X prin:
A. metode volumetrice
B. metode spectrometrice
C. procedeul prin calcinare
D. procedeul cu acid sulfuric
E. metode gravimetrice
(pag. 1015)
F1357084. Impuritatile anorganice isi au originea in:

A. materia prima
B. reactivi, solventi
C. procedeul de fabricatie
D. metoda de determinare
E. conservare necorespunzatoare
(pag. 249, 1006)
F1357085. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta?
A. calciu
B. azotati
C. carbonati
D. fosfati
E. sulfati
(pag. 1012-1013)
F1357086. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric:
A. As+5
B. NO3-
C. As+3
D. Zn+2
E. Al+3
(pag. 1008)
F1357087. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu?

A. zinc
B. amoniu
C. fer
D. metale grele
E. arsen
(pag. 1011, 1014)
F1357088. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin:

A. 1 mg ioni/ml
B. 0,01 mg ioni/ml
C. 10 mg ioni/ml
D. 0,1 mg ioni/ml
E. 0,001 mg ioni/ml
(pag. 1007-1015)
F1357089. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee:

A. procedeul cu hipofosfit de sodiu
B. prodedeul cu hidroxid de bariu
C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen
D. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric
E. procedeul cu dietilcarbamat de argint
(pag. 251 - 253)
F1557090. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezenţa
impurităţlor conţinând:
A. telur;
B. calciu;
C. bariu;
D. selen;
E. stibiu.
(pag. 251)
F1557091. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea:

A. fosfomolibdatului de amoniu;
B. fosfatului de amoniu;
C. unui produs galben;
D. unui produs albastru;
E. unui precipitat alb.
(pag. 259)
F1557092. Determinarea nonoxidului de carbon se poate face cu:

A. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu;
B. anhidridă acetică şi acid clorhidric;
C. ajutorul analizorului de radiaţii IR;
D. hidroxid de bariu;
E. acid sulfuric.
(pag. 284)
F1557093. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de:
A. fier;
B. sodiu;
C. arsen;
D. zinc;
E. amoniu.
(pag. 256)
F1557094. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler, în funcţie de concentraţie

următorii produşi:
A. coloraţie galbenă;
B. coloraţie roşie;
C. coloraţie albastră;
D. precipitat galben-brun;
E. precipitat alb.
(pag. 250)
F1557095. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv principal:

A. hipofosfit de sodiu;
B. acidul oxalic;
C. reactivul Nessler;
D. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu;
E. complexonul III.
(pag. 250)
F1557096. Pentru controlul limitei de sulfaţi:

A. se utilizează clorura de calciu;
B. clorura de bariu;
C. se obţine o coloraţie galbenă;
D. se obţin eun precipitat galben;
E. se obţine un precipitat alb.
(pag. 261)
F1557097. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cu
pentaoxidul de fosfor şi formează:
A. acid fosforos;
B. acid fosforic;
C. hidrogen fosforat;
D. un acid tribazic;
E. un acid bibazic.
(pag. 287)
F1657098. Alegeti afirmatiile corecte:
A. Controlul limitei pentru ionul amoniu se bazeaza pe formarea unui complex cu tetraiodomercuratul (II) de
potasiu
B. Controlul limitei de azotati se realizeaza prin reactia cu acidul salicilic
C. Controlul limitei pentru ionii clorura si bromura se bazeaza pe reactia cu azotat de argint
D. Controlul limitei de metale grele in substantele organice se realizeaza direct fara o prealabila calcinare
E. Controlul limitei de metale grele in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuric
(pag. 1007-1013, [FR X])
F1657099. Alegeti raspunsul corect cu privire la limita de metale grele in substante organice:
A. Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid azotic (R)
B. Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid sulfuric (R)
C. Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid clorhidric (R)
D. FRX prevede si determinarea ionului Ni(II) din polioli prin spectrometrie de absorbtie atomica
E. Farmacopeea Europeana prevede si determinarea ionului Ni(II) din polioli prin spectrometrie de absorbtie
atomica
(pag. 255)
F1657100. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte:
A. Ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiu
B. Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos
C. Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie galbena
D. Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru in
functie de concentratie
E. Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben
(pag. 1011, [FR X])
F1657101. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt
corecte:
A. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
B. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina
C. Ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu
D. Ionul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu
E. FRX, Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon
(pag. 1009-1013, [FR X])
F1657102. Conform FRX, cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile:
A. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri, greu solubile in mediu acid
B. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur, cupru, cadmiu, bismut, staniu
C. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier, calciu, cobalt
D. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb
E. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru
(pag. 255)
F1657103. FRX prevede pentru controlul limitei de arsen doua procedee:

A. Procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei
cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric
B. Procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu
hipofosfit de sodiu in acid clorhidric
C. Procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
D. Procedeul II se bazeaza pe oxidarea arsenului trivalent la arsen pentavalent
E. Procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organice
(pag. 1008, [FR X])
F1657104. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din:

A. Materiile prime
B. Procesul de fabricatie
C. Purificare incompleta
D. Conservare necorespunzatoare
E. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice.
(pag. 1006, [FR X])
F1657105. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul, impuritatile organice usor
carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee:
A. Procedeul prin calcinare
B. Procedeul cu acid sulfuric
C. Procedeul prin uscare
D. Metoda Karl-Fischer
E. Antrenarea cu vapori de solventi organici
(pag. 1015, [FR X])
F1657106. Indicati afirmatiile corecte:

A. Impuritati = totalitatea substantelor straine dintr-o substanta medicamentoasa sau medicament
B. Introducerea reactivilor in eprubeta test cu solutia de analizat si cea etalon in cazul determinarii
impuritatilor se face aleatoriu
C. Introducerea reactivilor in eprubeta test cu solutia de analizat si cea etalon in cazul determinarii
impuritatilor se face in ordinea prevazuta in monografii
D. Decelarea unei "impuritati neprevazute" in monografie se semnaleaza institutiilor in drept (ANM)
E. Pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in grame (% m/m) se utilizeaza solutii etalon
(pag. 249-250)
F2157107. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in:
A. grame
B. procente de masa
C. % (procent) m/m
D. mililitru
E. procente de volum
(pag. 250)
F2157108. Pentru detectia impuritatilor, coloratiile se observa:

A. privind solutia de sus in jos
B. in toata grosimea stratului de solutie
C. pe fond alb
D. pe fond negru
E. orizontal
(pag. 250)
F2157109. Impuritatile sunt reprezentate de:

A. o substanta straina dintr-o substanta medicamentoasa
B. totalitatea substantelor straine dintr-o substanta medicamentoasa
C. totalitatea altor substante decat substantamedicamentoasa farmacologic activa
D. orice substanta chimica particula fizica sau entitate biologica prezenta in medicament in afara de
substanta activa
E. totalitatea substantelor straine dintr-un medicament
(pag. 249)
F2157110. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor, trebuie:
A. sa fie colorate
B. sa aibe acelasi volum
C. sa aibe volum de 20 mL
D. sa fie incolore
E. sa nu fie identice
(pag. 249)
F2157111. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza:

A. tetraiodomercuratul (II) de potasiu
B. tetraiodobismutatul (III) de potasiu
C. tetraiodomercuratul (I) de potasiu
D. reactivul Nessler in mediu alcalin
E. reactivul Nessler in mediu acid
(pag. 250)
F2157112. Pentru determinarea impuritatilor de arsen, FR X prevede:

A. trei procedee de detectie
B. procedeul cu hipofosfit de sodiu
C. procedeul cu reactiv Bougault
D. procedeul cu hartie indicator pentru arsen
(pag. 251,252,253)
F2157113. La determinarea limitei de metale grele:

A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL
B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL
C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu
D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu
E. se obtine o coloratie bruna
(pag. 255)
F2157114. Limita de fier se determina pe baza reactiei:

A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu
B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu
C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III)
D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II)
E. din care rezulta albastru de Prusia
(pag. 256)
F2157115. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate:

A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu
B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu
C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin
D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic
E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic
(pag. 256)
F2157116. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia:

A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu
B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu
C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc
D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc
E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin

(pag. 257)
F2157117. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate:

A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu
B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu
C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb
D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric
E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric
(pag. 258)
F2157118. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte:

A. are la baza reactia cu azotatul de argint
B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric
C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic
D. se obtine un precipitat solubil in amoniac
E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon
(pag. 258,259)
F2157119. Determinarea limitei de fosfati:

A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu
B. are loc in mediu de acid azotic
C. are loc in mediu amoniacal
D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena
E. fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic
(pag. 259)
F2157120. determinarea limitei de azotati:

A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic
B. se obtine o coloratie violet
C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL
D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL
E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL
(pag. 260)
F2157121. Determinarea limitei de sulfati conform FR X:

A. are la baza reactia cu ionul de bariu
B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu
C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL
D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL
E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric
(pag. 260,261)
F2157122. Limita de impuritati organice carbonizabile:

A. se determina prin trei procedee
B. pentru substantele minerale incolore se aplica procedeul prin calcinare
C. compararea la procedeul cu acid sulfuric se face cu etalon de culoare
D. la procedeul cu acid sulfuric, solutia de analizat nu trebuie sa aibe o coloratie mai intensa decat acidul
sulfuric
E. determinarea se face la 15 grade Celsius
(pag. 261)
F2257123. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat?

A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie
B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor
C. solutiile etalon utilizate
D. conservarea necorespunzatoare
E. purificarea incompleta
(pag. 249, 1006)
F2257124. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta conditii generale care trebuiesc respectate la
determinarea limitelor pentru impuritati anorganice?
A. toate eprubetele utilizate trebuie sa aiba diametrul de 1,50 cm
B. eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identice
C. reactivii se adauga in acelasi timp si in volume egale atat in solutia de analizat cat si in solutia etalon
D. nu este obligatorie semnalarea prezentei unei impuritati neprevazuta de monografia respectiva si care
apare in timpul controlului
E. este obligatorie semnalarea prezentei unei impuritati neprevazuta de monografia respectiva numai daca
aceasta depaseste o anumita concentratie
(pag. 249-250; 1006-1007)
F2257125. Controlul limitei de amoniu se poate realiza:

A. prin reactia cu reactivul Nessler
B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid
C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina
D. printr-o reactie cu formare de complex
E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric
(pag. 250-251; 1006)
F2257126. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte?
A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase
B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele
C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu
D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu
E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu
(pag. 251; 1007-1008)
F2257127. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II)
sunt corecte?
A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen
C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III)
D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V)
E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba
(pag. 252; 1008-1009)
F2257128. Controlul limitei de calciu:

A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic
B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu
C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu
D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml
E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu
(pag. 256-257; 1010)
F2257129. La controlul limitei de calciu:
A. proba este corespunzatoare numai daca reactia pentru Ca2+ este negativa
B. proba este corespunzatoare numai daca solutia-proba prezinta o tulbureala mai putin intensa decat
tulbureala solutiei -etalon
C. metoda se modifica in cazul prezentei ionilor de fier
D. prezenta ionilor de fier nu influenteaza analiza
E. nu se utilizeaza solutie-etalon pentru comparatie
(pag. 256-257; 1010)
F2257130. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte?
A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru
B. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu
C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza
D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu
E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu
(pag. 258; 1010-1011)
F2257131. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte?
A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint
B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa
C. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint
D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice
E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint
(pag. 258-259; 1011)
F2257132. Controlul limitei de fier in substante organice se realizeaza:

A. prin reactia cu hexacianoferatul (II) de potasiu
B. conform monografiei FR X "Controlul limitei de metale grele"
C. conform monografiei FR X "Controlul limitei de fer in substante organice"
D. prelucrand diferit proba dar utilizand aceeasi reactie de baza ca si cea din monografia FR X "Controlul
limitei de fer"
E. printr-o reactie cu formarea unei coloratii sau a unui precipitat de culoare verde
(pag. 256; 1011-1012)
F2257133. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte?
A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra
B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben
C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu
D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon
E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu
(pag. 259; 1012)
F2257134. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt
incorecte?
A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba
B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea
C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru
D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb
E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid
(pag. 255; 1012-1013)
F2257135. La controlul limitei de nitrati ca impuritati:

A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic
B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentara
C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu

D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat
E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon
(pag. 260; 1013-1014)
F2257136. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de sulfati sunt corecte?
A. reactia de baza este cea dintre ionul sulfat si sarurile de cadmiu
B. in urma reactiei se obtine o tulbureala sau un precipitat alb de sulfat de bariu
C. limita de detectie a reactiei este de 0,003 mg/ml
D. solutia de baza se prepara din sulfat de amoniu anhidru
E. precipitatul alb care se formeaza este solubil in apa
(pag. 260-261; 1014)
F2257137. Hexacianoferatul (II) de potasiu se foloseste ca si reactiv in reactiile de control a limitelor de:
A. fosfati
B. fier
C. calciu
D. nitrati
E. zinc
(pag. 256-260; 1010-1015)
F2257138. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la controlul limitei de zinc sunt corecte?
A. se foloseste reactia cu hexacianoferatul (II) de fier (III)
B. solutia-etalon folosita contine 0,01 mg Zn2+/ml
C. prezenta fierului ca impuritate nu interfera reactia
D. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat alb
E. precipitatul format in urma reactiei este practic solubil in apa
(pag. 257; 1014-1015)
F2257139. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la "Procedeul prin calcinare" sunt corecte?
A. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale colorate
B. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale incolore
C. in prezenta impuritatilor organice usor carbonizabile proba se coloreaza in cenusiu sau in negru
D. se folosesc solutii etalon de culoare
E. solutia etalon se prepara din acid sulfuric conc.
(pag. 261; 1015)
F2257140. Selectati ionii pentru care solutia etalon preparata conform FRX are o concentratie de
0,1mg/ml:
A. ionul de amoniu
B. ionul de arsen
C. ionul de calciu
D. ionul de fosfat
E. ionul de carbonat
(pag. 1007 - 1012)
F2257141. Selectati ionii pentru care solutia etalon preparata conform FRX, pentru controlul limitelor
de impuritati anorganice, are o concentratie de 0,01mg/ml:
A. ion fer (III)
B. ion plumb (II)
C. ionul amoniu
D. ionul clorura
E. ion carbonat
(pag. 1007 - 1012)
F2257142. Selectati enunturile corecte referitoare la procedeul cu acid sulfuric:

A. se efectueaza prin dizolvarea probei in acid sulfuric 50%
B. eprubetele in care se efectueaza determinarea se spala in prealabil cu acid sulfuric ( R)
C. determinarea se efectueaza la 15°C daca nu se prevede altfel
D. substanta analizata nu contine impuritati daca solutia proba are o coloratie mai intensa decat coloratia
solutiei etalon
E. in toate cazurile acidul sulfuric se raceste la 10°C si se adauga peste substanta pulverizata
(pag. 1015 - 1016)
F2357143. Conform FR X solutia etalon contine 0.01 mg ion/ml pentru:

A. amoniu
B. calciu
C. cloruri
D. fer
E. fosfati
(pag. 1007, 1009, 1010, 1012)
F2357144. Din reactia ionului de calciu cu oxalat de amoniu rezulta un precipitat alb de oxalat de calciu:
A. insolubil in acid acetic
B. solubil in amoniac
C. solubil in acid clorhidric
D. solubil in acid nitric
E. insolubil in amoniac
(pag. 1010)
F2357145. Ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un compus ce prezinta urmatoarele

caracteristici, cu exceptia:
A. precipitat galben cazeos de clorura de argint
B. precipitat insolubil in acid nitric
C. precipitat insolubil in amoniac
D. precipitat solubil in amoniac
E. precipitat solubil in acid nitric
(pag. 1011)
F2357146. Care dintre urmatoarele substante prevazute de FR X pot contine arsen intr-o anumita limita:
A. nitrit de sodiu
B. glucoza
C. acid acetil salicilic
D. sulfat de sodiu
E. lactoza
(pag. 61, 441, 681, 684, 836)
F2357147. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee:

A. procedeul cu hipofosfit de sodiu
B. prodedeul cu hidroxid de bariu
C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen
D. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric
(pag. 251 - 253)
F2357148. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform
F.R.X prin:
A. metode volumetrice
B. metode spectrometrice
D. procedeul cu acid sulfuric
E. metode gravimetrice
(pag. 1015)
F2357149. Impuritatile anorganice isi au originea in:

A. materia prima
B. reactivi, solventi
C. procedeul de fabricatie
D. metoda de determinare
E. conservare necorespunzatoare
(pag. 249, 1006)
F2357150. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric:
A. As+5
B. NO3-
C. As+3
D. Zn+2
E. Al+3
(pag. 1008)
F2357151. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu?

A. zinc
B. amoniu
C. fer
D. metale grele
E. arsen
(pag. 1011, 1014)

A. ionul nitrat formeaza cu acidul sulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, un nitroderivat colorat in galben
B. precipitatul alb de carbonat de bariu format in urma reactiei dintre ionul carbonat si hidroxidul de bariu este
insolubil in acid clorhidric
C. precipitatul alb de sulfat de bariu, format in urma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, este insolubil in acid
clorhidric
D. ionul de zinc formează cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben
E. controlul impuritatilor organice usor carbonizabile se face prin calcinare in flacara sau prin dizolvare in acid
sulfuric concentrat.
(pag. 260, 1010, 1013-1015)
F2357153. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de
0.001mg/ml
A. cloruri
B. zinc
C. arsen
D. nitrati
E. metale grele
(pag. 1008, 1011-1014)
F2357154. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta?
A. calciu
B. azotati
C. carbonati
D. fosfati
E. sulfati
(pag. 1012-1013)
F2357155. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben
B. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiu un precipitat galben de
C. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb
D. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in prezenta de acid azotic, albastru de molibden
E. ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un precipitat alb de clorura de argint solubil in amoniac
(pag. 1011, 1012, 1014)
F2357156. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin:

A. 1 mg ioni/ml
B. 0,01 mg ioni/ml
C. 10 mg ioni/ml
D. 0,1 mg ioni/ml
E. 0,001 mg ioni/ml
(pag. 1007-1015)
F2557157. Selectati raspunsurile incorecte despre controlul limitei de carbonati:

A. FR. X nu prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalon
B. se determina prin incalzire in flacara
C. nu se foloseste solutie etalon de ion carbonat
D. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu
E. FR. X prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalon, dupa 10 min
(pag. 1127)
F2557158. Care din metodele de mai jos stă la baza controlului limitei de amoniu în medicamente,
conform FR. X.?
A. calcinarea in flacara timp de 10 min
B. titrarea redox cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acid
C. reactia de culoare cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu in solutie alcalina
D. solutia-etalon de ion amoniu se prepara la nevoie
E. reactia de culoare cu oxalatul de amoniu
(pag. 1065)
F2557159. Conform FRX, controlul limitei de nitrati:

A. se executa prin reactia de culoare cu sarurile de bariu
B. prin procedeul cu acid sulfuric
C. se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint
D. se executa reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic
E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon
(pag. 1112)
F2557160. Substantele organice usor carbonizabile se determina, conform FRX, astfel:

A. se determina numai prin procedeul cu acid sulfuric
B. se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint

C. se determina prin calcinare
D. se determina prin procedeul cu acid sulfuric
E. prin titrare redox cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acid
(pag. 1139)
F2557161. Referitor la procedeul cu acid sulfuric sunt false raspunsurile:

A. decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile se efectueaza prin calcinare
B. eprubetele in care se efectueaza determinarea trebuie spalate in prealabil cu acid sulfuric
C. acidul sulfuric se incalzeste inainte de a fi adaugat peste substanta pulverizata
D. acidul sulfuric se raceste la aproximativ 10oC
E. determinarea se efectueaza la temperatura de 15oC
(pag. 1167)
F2557162. Alegeti raspunsul corect cu privire la limita de metale grele in substante organice:
A. substanta organica se mineralizeaza cu acid azotic ®
B. substanta organica se mineralizeaza cu acid sulfuric ®
C. substanta organica se mineralizeaza cu acid clorhidric ®
D. FRX prevede ca prezenta sarurilor de fer in reziduul de la calcinare nu interfereaza
E. se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint
(pag. 1057)
F2557163. Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se
formeaza:
A. un precipitat alb-galbui amorf
B. o tulbureala sau un precipitat alb microcristalin
C. un precipitat alb cazeos
D. un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid acetic si amoniac
E. o tulbureala albastra
(pag. 1164)
F2557164. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt
corecte:
A. ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
B. ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina
C. ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu
D. ionul clorura se determina cu nitratul de argint
E. FRX nu prevede pentru decelarea impuritatilor solutii etalon
(pag. 1028)
F2557165. Care dintre afirmaţiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice
usor carbonizabile prin calcinare sunt corecte:
A. se folosesc solutii etalon
B. se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10 minute
C. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile în substanţe minerale incolore
D. nu se folosesc solutii etalon
E. aceasta metoda nu este prevazuta in FRX
(pag. 1161)
F2557166. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte:
A. ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiu
B. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos
C. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie verde
D. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru in functie
de concentratie
E. solutia-etalon de ion fer se prepara la nevoie
(pag. 1167)
F2557167. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid

sulfuric
A. acidul sulfuric folosit se raceste la 10oC
B. se aplica substantelor organice
C. se efectueaza la temperatura de 10oC
D. se aplica atat substantelor minerale cat si celor organice
E. se efectueaza la temperatura de 15oC
(pag. 1143)
F2557168. FRX prevede pentru controlul limitei de arsen:

A. procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei
cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric
B. procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu
hipofosfit de sodiu in acid clorhidric
C. procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
D. nu exista 2 procedee pentru controlul limitei de arsen
E. procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organice
(pag. 1136)
F2557169. Selectati raspunsurile corecte despre controlul limitei de carbonati, conform FRX:
A. FR. X prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalon
B. se determina prin incalzire in flacara
C. se foloseste solutie etalon de ion carbonat
D. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu
E. FR. X nu prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalon, dupa 10 min
(pag. 1156)
F2557170. Precizati raspunsurile incorecte pentru controlul limitei pentru impuritatile organice usor
carbonizabile:
A. se determina prin metoda refractometrica
B. se determina prin procedeul prin calcinare
C. se determina prin metode cromatografice
D. se determina prin determinarea punctului de solidificare
E. se determina prin procedeul cu acid sulfuric
(pag. 1149)
F2657171. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la controlul limitelor de impurităţi anorganice:

A. ionul clorură formează cu nitratul de argint, în funcţie de concentraţie o opalescenţă, o tulbureală sau un
precipitat alb cazeos
B. FR X prevede pentru controlul limitei de arsen două procedee
C. fierul trivalent se determină prin reacţia cu molibdatul de amoniu
D. impurităţile anorganice provin numai din materiile prime
E. limitele admise în proba de analizat se exprimă în miligrame (% V/V)
(pag. 1006-1012 FR X)
F2657172. FR X prevede pentru controlul limitei de arsen două procedee:

A. procedeul I se aplică la controlul arsenului în substanţele organice
B. procedeul I constă în reducerea compuşilor arsenului la arsenură de hidrogen sub acţiunea hipofosfitului
de sodiu în acid clorhidric

C. procedeul II se aplică la controlul arsenului în substanţele organice şi constă în reducerea compuşilor
arsenului la arsen
D. procedeul I se aplică atunci când arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reacţiei cu
hipofosfit de sodiu, în acid clorhidric (R)
E. procedeul II se aplică la controlul arsenului în substanţe organice şi se bazează pe reducerea compuşilor
arsenului la arsenură de hidrogen
(pag. 1007-1009 FR X)
F2657173. Determinarea zincului ca impuritate se face pe baza reacţiei acestuia cu hexacianoferatul (II)
de potasiu când rezultă (în funcţie de concentraţie):
A. un precipitat alb cazeos
B. o tulbureală
C. o opalescenţă
D. un precipitat alb cristalin insolubil în acizi diluaţi
E. o coloraţie albastră
(pag. 257; 1014-1015 FR X)
F2657174. Procedeul cu acid sulfuric utilizat pentru controlul limitei de substanţe organice uşor
carbonizabile...:
A. se aplică pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe organice
B. determinarea se efectuează la temperatura de 15 °C
C. eprubetele în care se efectuează determinarea se spală în prealabil cu acid sulfuric (R)
D. se aplică la decelarea impurităţilor organice în substanţele minerale incolore
E. se aplică la decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţele minerale colorate
(pag. 1015 FR X)
F2657175. Hexacianoferatul (II) de potasiu se foloseşte ca reactiv pentru determinarea limitei

următorilor ioni ca impurităţi:
A. ionul de fier trivalent
B. ionul de fier bivalent
C. ionul de zinc
D. ionul de calciu
E. ionul de aluminiu
(pag. 1009-1011 FR X)
F2657176. Care dintre următoarele condiţii trebuie respectate la determinarea limitelor pentru
impurităţi anorganice:
A. reacţiile se efectuează în eprubete identice
B. temperatura la care se efectuează reacţiile este 25 ± 5 °C
C. tulbureala sau opalescenţa se stabileşte privind straturile de lichid de sus în jos pe un fond negru
D. coloraţia se stabileşte privind straturile de lichid de sus în jos pe un fond alb
E. reactivii se adaugă în ordinea prevăzută în monografie
(pag. 1006-1007 FR X)
F2657177. Care dintre ionii enumeraţi mai jos pot interfera în procesul de decelare a impurităţii de
arsen prin procedeul I prevăzut de FR X:
A. seleniu
B. plumb
C. telur
D. cadmiu
E. antimoniu
(pag. 1008 FR X)
F2657178. Impurităţile organice uşor carbonizabile, în funcţie de natura substanţelor la care se

efectuează controlul, se determină prin următoarele procedee:
A. antrenare cu vapori de solvenţi organici
B. combustie în oxigen
D. combustie în bombă
E. procedeul cu acid sulfuric
(pag. 1015 FR X)
F2657179. Indicaţi care din afirmaţiile enumerate sunt corecte:

A. impurităţile anorganice în proba de analizat pot proveni din materiile prime, procesul de fabricare, o
purificare incompletă, conservare necorespunzătoare
B. pentru aprecierea limitelor de impurităţi exprimate în grame (% m/m)se utilizează soluţii etalon
C. ordinea introducerii reactivilor în eprubeta cu soluţia de analizat şi cea etalon este aleatorie
D. pentru aprecierea limitelor de impurităţi exprimate în miligrame (% V/V)se utilizează soluţii etalon
E. controlul limitelor pentru impurităţi organice uşor carbonizabile se efectuează prin procedeul prin calcinare
şi procedeul cu acid sulfuric dacă nu se prevede altfel în monografia respectivă
(pag. 1006-1007, 1015 FR X)
F2657180. La ce grad de finete corespund următoarele site, după FR X ?

A. Sita II pentru fragmente mici
B. Sita V pentru pulbere semifină
C. Sita IV pentru pulbere groscioară
D. Sita I pentru fragmente mijlocii
E. Sita VII pentru pulbere fină
(pag. 9, pag. 805)
F2657181. După FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal

"Pulvis efervescens laxans" sunt următoarele:
A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 6 g; Acidum citricum (VI) 6,5 g
B. Magnesii sulfas (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; Acidum tartaricum (V) 5 g
C. I: Natrii sulfas anhydricus (R) (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; II: Acidum tartaricum (V) 6 g
D. Sare de Vichy
E. Pulvis aerophorus laxans
(pag. 9, pag 809)
F2657182. După FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal

"Pulvis alcalinum" sunt următoarele:
A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenophosphas (VI) 3,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 5,5 g
B. Natrii sulfas anhydricus (V) 2 g; Dinatrii hydrogeniphosphas (V) 4 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6 g
C. Pulvis aerophorus laxans
D. Pulbere Seidlitz
E. Pulbere alcalină pentru solutia Bourget
(pag. 9, pag. 807-808)
F2657183. După FR X, compozitia, sinonimul si actiunea farmacologică a preparatului oficinal "Pulvis

Opii et Ipecacuanhae" sunt următoarele:
A. Extractum opii siccum (VI) 20 g; Ipecacuanhae radix (VI) 5 g; Saccharum lactis 75 g
B. Opium pulveratum (VII) 10 g; Ipecacuanhae radix (VII) 10 g; Saccharum lactis 80 g
C. actiune antitusivă, expectorantă
D. Laudanum
E. Pulbere Dover
(pag. 9, pag 810)
F2657184. Din ce este constituit si cum functionează "Amestecătorul de pulberi cu spiră verticală
planetară" ?
A. Este constituit dintr-un vas cilindric
B. Este constituit dintr-un vas paralelipipedic
C. Este constituit dintr-un vas conic
D. Transportă pulberea de la bază spre vârf cu ajutorul unei spire interioare rotative
E. Transportă pulberea de la vârf spre bază în jurul unui ax fix
(pag. 7, pag. 163)
F2657185. Ce formă au paletele, cum sunt dispuse si cum functionează "Amestecătorul de pulberi
Lödige" ?
A. Palete lamelare simple
B. Palete cu formă de sapă dispuse în jurul unui ax orizontal
C. Palete cu formă de sapă dispuse în jurul unui ax vertical
D. Depărtează mereu materialul din centru
E. Aduce mereu materialul spre centru
(pag. 7, 163-164)
F2657186. Prin ce se caracterizează amestecătorul de pulberi "Moritz Turbo" ?

A. Are turbina într-un vas simplu conic
B. Are discuri verticale de amestecare
C. Are turbina într-un vas dublu conic
D. Are discuri orizontale de amestecare
E. Viteza de amestecare este superioară fată de amestecătorul Roto-P. Zauchetta
(pag. 7, pag. 164)
F2657187. După FR X finetea pulberilor se determină astfel:

A. pe 20 g pulbere prin agitare în sita prevăzută cu capac, 20 de minute
B. pe 25 g pulbere prin agitare în sita prevăzută cu capac, 30 de minute
C. reziduul obtinut cu sita specificată nu trebuie să fie mai mare de 5 % si mai mic de 60 % cu sita superioară
dacă nu se prevede altfel
D. reziduul obtinut cu sita specificată să nu fie mai mare de 2 %
E. reziduul obtinut să nu fie mai mic de 75 % cu sita superioară
(pag. 9, pag. 804-805)
F2657188. Pentru determinarea gradului de finete al pulberilor, FR X prevede site standard, numerotate
conventional în modul următor:
A. cu cifre arabe în ordinea 1-8 în functie de forma ochiurilor
B. cu cifre romane în ordinea I-IX în functie de dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor, de numărul de
ochiuri corespunzător pe centimetru pătrat si de diametrul sârmei
C. gradul de finete al pulberii cernute creste în functie de cresterea ordinului de numerotare al sitei
D. gradul de finete al pulberii cernute descreste în functie de descresterea ordinului de numerotare al sitei
E. gradul de finete al site IV corespunde pentru pulbere semifină
(pag. 9, pag. 805)
Tema nr. 58
Toxicomania si doppingul
BIBLIOGRAFIE:
5. Toxicologie – Marian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsesz-Ajtay, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1991
F1258001. Acţiunea toxică a morfinei se manifestă prin:

A. o puternică excitare a SNC
B. creşterea diurezei prin inhibarea eliberării hormonului antidiuretic
C. deprimarea centrilor respiratori
D. hipertermie
E. diaree, prin scăderea tonusului musculaturii intestinale
(pag. 170)
F1258002. Cocaina produce:

A. efecte deprimante asupra SNC
B. efecte excitante, urmate de deprimarea centrilor vitali bulbari
C. mioză, prin acţiune simpatomimetică
D. midriază, prin mecanism anticolinergic
E. vasodilataţie
(pag. 185)
F1258003. În intoxicaţia cu morfină, nalorfina se recomandă pentru:

A. diagnosticarea intoxicaţiei acute
B. tratamentul intoxicaţiei cronice
C. substituţia morfinei la dependenţi
D. combaterea deprimării respiratorii în intoxicaţia acută
E. prevenirea instalării dependenţei psihice
(pag. 171-172)
F1258004. Printre efectele observate în urma administrării unei doze de THC nu se numără:
A. starea de bucurie intensă, însoţită de râs
B. deprimarea respiratorie, cu risc de deces în caz de supradozare
C. apariţia halucinaţiilor vizuale şi tactile
D. iluzia de persoană dublă
E. diminuarea instinctului de autoconservare
(pag. 162-163)
F1258005. Prizarea cocainei de către toxicomani nu produce:

A. anestezia mucoasei nazale
B. instalarea unei faze deprimante, urmată de o fază euforică
C. perforarea septului nazal după administrări repetate
D. apariţia de halucinaţii
E. instalarea dependenţei psihice
(pag. 185-186)
F1258006. Toleranţa la morfină:

A. este relativ scăzută
B. este o toleranţă încrucişată cu alte analgezice neopiacee

C. se explică prin devierea metabolizării de la căile metabolice normale
D. nu implică adaptarea centrilor nervoşi la acţiunea repetată a morfinei
E. se explică prin modificări cantitative în răspunsul receptorilor
(pag. 170)
F1558007. Caracteristicile toxicomaniei sunt : dorinţa de neînvins, tendinţa de a mării progresiv dozele,
munai acestea sau şi altele?
A. numai acestea
B. altele
C. acestea dar şi altele
D. numai dorinţa de neînvins
E. numai tendinţa de a mări progresiv dozele
(pag. 15)
F1558008. Doparea aduce prejudicii eticii sportive şi integrităţii fizice şi psihice?

A. nu
B. da
C. numai eticii sportive
D. numai integrităţii fizice
E. numai integrităţii psihice
(pag. 15)
F1558009. Dopingul este o intoxicaţie propriu-zisă?

A. da
B. nu
C. este o intoxicaţie cronică
D. este o intoxicaţie acută
E. este un efect advers
(pag. 15)
F1558010. Forma cea mai recentă de toxicomanie este:

A. cocainomania
B. morfinomania
C. heroinomania
D. politoxicomania medicamentoasă
E. alcooloismul
(pag. 15)
F1558011. Substanţele dopante înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală_

A. da
B. nu
C. oboseala este evidentă
D. senzaţia de oboseală dispare în mod real
E. oboseala dispare definitiv
(pag. 15)
F1558012. Toxicomaniile au tendinţa de a se extinde cel mai mult în rândurile :

A. tinerilor, elevilor, studenţilor
B. adulţilor
C. persoanelor cu handicap
D. intelectualilor cu vârstă medie
E. cercetătorilor
(pag. 15)
F2158013. Alegeti afirmatia corecta in legatura cu tabagismul:

A. Se caracterizeaza prin dependenta psihica puternica
B. Este o toxicomanie fara implicatii in plan social
C. Efectele toxice se datoreaza exclusiv oxidului de carbon si hidrocarburilor polinucleare cancerigene
D. Este o toxicomanie majora
E. Efectele asupra aparatului digestiv sunt predominante
(pag. 190)
F2158014. Este adevarat ca:

I. LSD este un halucinigen extras din seminte de Rivea corymbosa.
II. LSD este un halucinogen care induce tendinta la suicid.
III. Este un ester al acidului lisergic
A. Doar I
B. Doar II
C. I si II
D. II si III
E. I, II si III
(pag. 165)

A. Petidina se biotransforma prin acetilare
B. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina
C. Petidina nu induce farmacodependenta
D. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina
E. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei
(pag. 173)
F2158016. O doza toxica de amfetamina va produce: I. Tahicardie II. Hipertensiune arteriala, urmata de
hipotensiune III. Hipertermie
A. Doar I
B. Doar III
C. I si II
D. II si III
E. I, II si III
(pag. 157)
F2158017. Care este triada toxicitatii acute a opioidelor:

A. Coma, mioza, deprimare respiratorie
B. HTA, tahicardie, dispnee
C. Diaree, transpiratii, tahicardie
D. HTA, constipatie, tahipnee
E. Diaree, midriaza, coma
(pag. 170)
F2158018. In tabagism:
A. Dependenta fizica este definitorie.
B. Toxicitatea este cauzata exclusiv de cotinina si hidrocarburi polinucleare cancerigene.
C. Efectele nocive asupra inimii sunt predominante
D. Exista risc crescut de cancer pulmonar
E. Sindromul de abstinenta poate avea repercusiuni grave
(pag. 190)
F2158019. In legatura cu toxicocinetica nicotinei este falsa afirmatia:

A. Se biotransforma in proportie de 80-90%
B. Eliminarea renala este marita prin alcalinizarea urinei
C. Absorbtia este extrem de rapida
D. Se elimina 10% sub forma netransformata
E. Se biotransforma prin oxidare, prin N-demetilare sau prin clivajul ciclului pirolidinic
(pag. 189)
F2158020. Este adevarat ca:I LSD este un halucinogen extras din semintele de Rivea corymbosa.II LSD
este un halucinogen care induce tendina la suicid.III Este un ester al acidului lisergic.
A. Doar I
B. Doar II
C. I si II
D. II si III
E. I, II si III
(pag. 165)

B. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina.
C. Petidina nu induce farmacodependenta.
D. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina.
E. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei.
(pag. 173)
F2158022. O doza toxica de amfetamina va produce:

A. Doar I
B. Doar III
C. I si II
D. II si III
E. I, II si III
(pag. 157)
F2158023. Care este triada toxicităţii acute a opioidelor:

A. Coma, mioza, deprimare respiratorie
B. HTA, tahicardie, dispnee
C. Diaree, transpiraţii, tahicardie
D. HTA, constipaţie, tahipnee
E. Diaree, midriaza, coma
(pag. 170)
F2158024. In tabagism:
A. Dependenta fizica este definitorie.
B. Toxicitatea este cauzata exclusiv de cotinina si hidrocarburile polinucleare cancerigene.
C. Efectele nocive asupra inimii sunt predominante.
D. Exista risc crescut de cancer pulmonar.
E. Sindromul de abstinenta poate avea repercursiuni grave.
(pag. 190)
F2258025. Tabagismul are urmatoarele caracteristici:
A. este o intoxicatie cronica profesionala,

B. se caracterizeaza prin dependenta fizica severa,
C. este o toxicomanie majora grava
D. se caracterizeaza prin dependenta psihica usoara,
E. se caracterizeaza prin sindrom de abstinenta grav.
(pag. 188)
F2258026. In tabagism pot sa apara urmatoarele tulburari cardiocirculatorii:

A. hipotensiune,
B. pancitopenie,
C. tromboflebita,
D. endocardita,
E. aritmii.
(pag. 188)
F2258027. Accidentele terapeutice consecutive hipersensibilitatii induse de cocaina constau in:

A. hipotermie,
B. hipotensiune,
C. astm alergic,
D. eruptii cutanate,
E. fotoalergie.
(pag. 185)
F2258028. Moartea unui cocainoman poate surveni consecutiv supradozarii cu cocaina prin:
A. septicemie,
B. insuficienta respiratorie si circulatorie,
C. insuficienta renala acuta,
D. soc anafilactic,
E. accidente hemoragice.
(pag. 185)
F2258029. Tratamentul intoxicatiei acute cu cocaina consta in:

A. epurare extrarenala prin exsanguinotransfuzie,
B. sustinerea functiilor cardiaca si respiratorie,
C. antidotism specific cu KMnO4 1‰ administrat in perfuzie intravenoasa,
D. administrare de precursori de glutation,
E. antidotism specific cu atropina.
(pag. 185)
F2258030. Tulburarile caracteristice canabismului sunt cele:

A. neuropsihice
B. hematologice
C. renale
D. hepatice
E. cutanate
(pag. 163)
F2258031. Calea majora de biotransformare a morfinei este:

A. N-demetilarea,
B. O-metilarea,
C. conjugarea cu acidul glucuronic,
D. acetilarea,
E. conjugarea cu glutation.
(pag. 169)
F2258032. In morfinomanie se instaleaza toleranta:

A. doar pentru efectele respiratorii
B. ca urmare a unor modificari cantitative in raspunsul receptorilor,
C. exclusiv prin mecanism farmacodinamic,
D. ca urmare a modificarii absorbtiei si a distributiei,
E. prin sensibilizarea centrilor nervosi la actiunea repetata a morfinei.
(pag. 169)
F2258033. In intoxicatia acuta cu morfina se administreaza ca antidot pentru combaterea deprimarii

respiratorii:
A. petidina,
B. nalorfina,
C. buprenorfina,
D. metadona,
E. hidromorfona.
(pag. 169)
F2258034. Care dintre urmatoarele efecte nu corespunde celor induse de morfinomimetice:

A. deprimant respirator,
B. analgezic central,
C. bradicardizant,
D. euforizant,
E. constipant.
(pag. 169)
F2258035. Nu este contraindicata asocierea morfinomimeticelor cu:

A. IMAO,
B. neuroleptice,
C. salicilati,
D. alcool,
E. antidepresive triciclice.
(pag. 169)
F2258036. Care din urmatoarele caracteristici nu corespund amfetaminomaniei:

A. este o toxicomanie majora,
B. dependenta psihica usoara,
C. dependenta fizica puternica,
D. toleranta crescuta,
E. sindrom de abstinenta sever.
(pag. 156)
F2258037. Care dintre urmatoarele tulburari cardiovasculare nu corespund celor din amfetaminomanie:
A. tahicardie,
B. miocardita,
C. aritmii,
D. hipertensiune,
E. colaps cardiovascular
(pag. 156)
F2258038. Care dintre urmatoarele tulburari neuropsihice nu corespund celor din amfetaminomanie:
A. insomnia,
B. halucinatiile auditive, vizuale si tactile,
C. crizele epileptiforme,
D. agitatia psihomotorie
E. coma.
(pag. 156)
F2258039. Opioidul cu efectul euforizant cel mai puternic este:

A. morfina
B. codeina
C. heroina
D. metadona
E. petidina
(pag. 173)
F2258040. Pericolul cel mai mare pentru heroinomani il reprezinta:

A. neglijarea obligatiilor sociale
B. supradozarea
C. scaderea greutatii corporale
D. scaderea diurezei
E. instalarea constipatiei cronice
(pag. 173)
F2558041. Sindromul de abstinenţă apare:

A. La continuarea consumului de drog
B. la administrarea de cantităţi mari de drog
C. la administrarea de droguri asociate
D. la consumul continuu al unui singur drog
E. la suprimarea administrării drogului
(pag. 7)
F2558042. Politoxicomaniile medicamentoase sunt întâlnite mai ales la:

A. adolescenţi
B. tineri
C. muncitori
D. intelectuali
E. bolnavi psihici (nevropaţi, psihopaţi, psihotici )
(pag. 7)
F2558043. Dopingul reprezintă o :

A. intoxicaţie propriu-zisă
B. intoxicaţie cronică
C. intoxicaţie acută
D. intoxicaţie supraacută
E. întrebuinţare a substanţelor naturale sau sintetice (psihoanaleptice) capabile să mărească performanţele
fizice sau psihice
(pag. 7)
F2558044. Dopingul înlătură:

A. oboseala în mod real
B. stresul
C. surmenajul
D. infecţiile
E. în mod artificial senzaţia de oboseală
(pag. 7)
F2558045. Utilizareade de psihoanaleptice în mod repetat fără recomandare medicală reprezintă un

fenomen de:
A. tratament ambulatoriu
B. tratament clinic
C. necesitate
D. tratament empiric
E. doping
(pag. 7)
F2658046. Masina de comprimat cu excentric cu un singur ponson are următorul randament de lucru:
A. 10.000-15.000 comprimate pe oră
B. cca. 50.000 comprimate pe oră
C. 500-600 comprimate pe oră
D. 1.500-6.000 comprimate pe oră
E. peste 100.000 comprimate pe oră
(pag. 7, pag 291)
F2658047. Masinile de comprimat cu presa rotativă au un randament care depinde de numărul de

posturi de lucru si de viteza de rotatie si ajunge la:
A. 5.000-6.000 comprimate pe oră
B. până la 1.000 comprimate pe oră
C. un număr nedefinit de comprimate pe oră
D. până la 50.000 comprimate pe oră
E. 10.000-1.000.000 comprimate pe oră
(pag. 7, pag 291)
F2658048. La masina de comprimat excentrică cu un singur ponson comprimarea are loc în mai multe
etape:
A. 5 etape
B. 2 etape
C. 4 etape
D. 8 etape
E. 6 etape
(pag. 7, pag. 290)
F2658049. La masinile de comprimat cu presa rotativă umplerea matritei se realizează în:

A. doi timpi
B. 4 timpi
C. 6 timpi
D. 8 timpi
E. într-un singur timp
(pag. 7, pag. 291)
F2658050. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei
de comprimare si în realitate fenomenul este complex si se împarte în mai multe etape:
A. două etape
B. 6 etape
C. 3 etape
D. 4 etape
E. 5 etape
(pag. 7, pag. 297)
F2658051. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei
de comprimare si teoretic fenomenul necesită mai multe etape:
A. 4 etape
B. 3 etape
C. 2 etape
D. 6 etape
E. 5 etape
(pag. 7, pag. 297)
F1258052. Acţiunea toxică a LSD-ului:

A. se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante
B. se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice care transformă adrenalina în
adrenocrom
C. se poate explica prin antagonismul faţă de serotonină
D. se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creier
E. constă în embriotoxicitate confirmată
(pag. 164)
F1258053. Consumul cronic de canabis conduce la:

A. instalarea unei toleranţe crescute
B. instalarea unei dependenţe puternice
C. instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivă
D. diminuarea instinctului de autoconservare
E. creşterea în greutate
(pag. 163)
F1258054. Fenomenul de doping:

A. este o intoxicaţie cronică propriu-zisă
B. reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele intelectuale
C. reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă dependenţă psihică pronunţată
D. reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice capabile să crească performanţele
fizice
E. este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicală
(pag. 15)
F1258055. Heroinomania se caracterizeaza prin:

A. dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanie
B. efect euforizant mai slab decât al morfinei
C. frecvenţă redusă a cazurilor de supradozare
D. risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonar
E. sindrom de abstinenţă grav
(pag. 172-173)
F1258056. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa:

A. fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare
B. halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşu

C. tulburări în perceperea timpului şi spaţiului
D. mioză
E. tulburări cardiovasculare
(pag. 164-165)
F1258057. În intoxicaţia acută cu morfină se observă:

A. o fază iniţială deprimantă
B. o fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorie
C. comă cu abolirea reflexelor
D. hipertermie
E. hipertensiune
(pag. 170)
F1258058. Morfinomanul se caracterizează prin:

A. faţă palidă, cu extremităţi reci
B. midriază
C. piele uscată, cu erupţii
D. secreţii abundente
E. preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drog
(pag. 171)
F1258059. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt:

A. hipotensiunea
B. hipertensiunea
C. tahicardia
D. riscul crescut de infarct miocardic
E. torsadele de vârf
(pag. 190)
F1258060. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt:

A. edemul pulmonar
B. emfizemul pulmonar
C. perforarea septului nazal
D. bronhospasmul
E. cancerul pulmonar
(pag. 190)
F1558061. Acţiunea "antidoping" constă în :

A. suprimarea drogului
B. efectuarea de analize de laborator
C. administrarea tratamentului
D. administrarea de doze mai mari
E. scimbarea drogului
(pag. 15)
F1558062. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii :

A. bolnavi psihici
B. nevropaţi, psihopaţi, psihotici
C. tineri
D. persoane cu deficit de personalitate
E. persoane integre
(pag. 15)
F1558063. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei :

A. poliţia
B. ministerul sănătăţii
C. organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale
D. factorii educaţionali
E. distribuitorii de droguri
(pag. 15)
F1558064. Dopingul (doparea) reprezintă :

A. o intoxicaţie propriu - zisă
B. întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelor
C. întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelor
D. utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea performanţelor în vederea susţinerii unei
competiţii fizice sau intelectuale
E. utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratament
(pag. 15)
F1558065. Sindromul de abstinenţă apare :

A. în timpul administrării drogului
B. după întreruperea administrării drogului
C. în timpul tratamentului antidoping
D. în timpul supradozării
E. după prima doză
(pag. 15)
F1558066. Substanţele dopante au următoarele efecte :

A. înlătură realmente nevoia de odihnă
B. înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală
C. oboseala este numai mascată
D. înlătură efectiv oboseala
E. înlătură stressul în mod real
(pag. 15)
F1558067. Toxicomania este starea de intoxicaţie :

A. periodică
B. cronică
C. periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog
D. periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural
E. periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic
(pag. 15)
F1558068. Toxicomanii aparţin în general unor categorii de bolnavi psihici :

A. nevropaţi
B. psihopaţi
C. psihotici
D. schizofrenici
E. anorexici
(pag. 15)
F1558069. Toxicomaniile sunt produse de către substanţe naturale sau sintetice?

A. naturale
B. sintetice
C. naturale şi sintetice
D. alcool
E. medicamente
(pag. 15)
F2158070. Alegeti afirmatiile gresite:

B. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina
C. Petidina nu induce farmacodependenta
D. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina
E. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei
(pag. 173)
F2158071. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping:

A. Este o intoxicatie propriu-zisa
B. Este o politoxicomanie
C. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala
D. Este necesara administrarea de doze repetate
E. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului
(pag. 15)
F2158072. Cocainomania se caracterizeaza prin:

A. Instalarea rapida a obisnuintei
B. Puternica dependenta psihica
C. Calea de administrare este cea parenterala
D. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica, urmata de o faza deprimanta
E. Dependenta fizica este extrem de puternica
(pag. 185-186)
F2158073. In legatura cu THC nu este adevarat ca:

A. Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare
B. Se biotransforma mai ales prin acetilare
C. Este un ulei levogir
D. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie
E. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare
(pag. 162-163)
F2158074. In legatura cu LSD-25, sunt false afirmatiile:

A. Este cel mai potent halucinogen
B. Structura chimica este asemanatoare erginei
C. Este un halucinogen natural cu azot neciclic
D. Conduce la dependenta fizica puternica
E. Determina dependenta psihica puternica
(pag. 163-165)
F2158075. Despre THC este adevarat ca:

A. Exista in hasis, dar nu in marijuana
B. Este un halucinogen cu azot ciclic
C. Traverseaza bariera placentara
D. Induce dependenta psihica puternica
E. Se biotransforma in principal prin acetilare
(pag. 162, 163)
F2158076. In morfinomanie:
A. Toleranta este foarte mica
B. Dependentul are privirea fixa si mioza
C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive
E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie.
(pag. 171)
F2158077. In cocainomanie:
A. Toleranta este foarte mare.
B. Dependenta psihica este usoara.
C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala
D. Sunt prezente halucinatii tactile, auditive, olfactive si midriaza.
E. Se poate produce perforarea septului nazal
(pag. 185, 186)
F2158078. Amfetaminomania se caracterizeaza prin:

A. Halucinatii auditive, tactile, vizuale.
B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi.
C. Cresterea greutatii corporale.
D. Hipertensiune arteriala pasagera
E. Este o toxicomanie majora.
(pag. 157)
F2158079. LSD 25:

A. Determina o toxicomanie minora.
B. Produce dependenta psihica usoara.
C. Prezinta embriotoxicitate.
D. Nu produce dependenta fizica.
E. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta.
(pag. 164, 165)
F2158080. Canabismul se caracterizeaza prin:

A. Toleranta foarte mare
B. Halucinatii vizuale si tactile
C. Este o toxicomanie majora
D. Dependenta psihica moderata
E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica
(pag. 162, 163)
F2158081. In heroinomanie:
A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie
B. Administrarea se face exclusiv parenteral
C. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta, dar persistenta
D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei
E. Toleranta este foarte mica
(pag. 172, 173)
F2158082. Midriaza este un simptom posibil in supradozarile cu:

A. Morfina
B. Cocaina
C. Canabis
D. LSD
E. Heroina
(pag. 165, 185)
F2158083. LSD 25:

A. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot
B. Este cel mai potent halucinogen
C. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica
D. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic
E. Traverseaza bariera placentara
(pag. 163, 164)
F2158084. Mescalina:
A. Este un halucinogen natural cu azot ciclic
B. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase
C. Este identica cu peyotl
D. Produce halucinatii vizuale
E. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare.
(pag. 160)
F2158085. Referitor la toxicomanie este adevarat ca:

A. Este o stare de intoxicatie
B. Determina tendinta de a mari progresiv dozele
C. Induce doar dependenta fizica
D. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta
E. Nu are efecte nocive asupra individului
(pag. 15)
F2158086. Referitor la fenomenul de doping:

A. Este o intoxicatie propriu-zisa
B. Consta in autoadministrarea de substante capabile sa mareasca performantele fizice sau intelectuale
C. Substantele dopante nu inlatura senzatia de oboseala
D. Este suficienta administrarea unei singure doze
E. Nu este o toxicomanie
(pag. 15)

A. Exista in hasis, dar nu in marijuana
C. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana
D. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare
E. Acetilarea micsoreaza toxicitatea
(pag. 162, 163)
A. Toleranta este foarte mare
B. Dependenta psihica este usoara
C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie
E. Dependenta fizica este extrem de puternica
(pag. 185, 186)
F2158089. Nicotina:
A. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara
B. Are doza letala de 0,04-0,06 g
C. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta
D. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator
E. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3
(pag. 189, 190)

A. Exista în hasis, dar nu in marijuana
C. Traverseaza bariera placentara
D. Induce dependenta psihica puternica
E. Se biotransforma in principal prin acetilare
(pag. 162, 163)
F2158091. In morfinomanie:
A. Toleranta este foarte mica.
B. Dependentul are privirea fixa si mioza.
C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina.
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive.
E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie.
(pag. 171)
A. Toleranta este foarte mare.
B. Dependenta psihica este usoara.
C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala.
D. Sunt prezente halucinatii tactile, vizuale, auditive, olfactive si midriaza.
E. Se poate produce perforarea septului nazal.
(pag. 185, 186)
F2158093. Amfetaminomania se caracterizeaza prin:

A. Halucinatii auditive, tactile, vizuale.
B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi.
C. Cresterea greutatii corporale.
D. Hipertensiune arteriala pasagera.
E. Este o toxicomanie majora.
(pag. 157)
F2158094. LSD 25:

A. Determina o toxicomanie minora.
B. Produce dependenta psihica usoara.
C. Prezinta embriotoxicitate.
D. Nu produce dependenta fizica.
E. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta.
(pag. 164, 165)
F2158095. Canabismul se caracterizează prin:

A. Toleranta foarte mare
B. Halucinatii vizuale si tactile

C. Este o toxicomanie majora
D. Dependenta psihica moderata
E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica
(pag. 162, 163)
F2158096. In heroinomanie
A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie
B. Administrarea se face exclusiv parenteral
C. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta, dar persistenta
D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei
E. Toleranta este foarte mica.
(pag. 172, 173)
F2158097. Midriaza este un simptom posibil in supradozarile cu:

A. Morfina
B. Cocaina
C. Canabis
D. LSD
E. Heroina.
(pag. 185, 165)
F2158098. LSD25:
A. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot
B. Este cel mai potent halucinogen
C. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica
D. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic
E. Traverseaza bariera placentara.
(pag. 163, 164)
F2158099. Mescalina:
A. Este un halucinogen natural cu azot ciclic
B. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase
C. Este identica cu peyotl
D. Produce halucinatii vizuale
E. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare.
(pag. 160)
F2258100. Nicotina actioneaza toxic la nivelul:

A. SNC,
B. muschilor,
C. ficatului si pancreasului,
D. sistemului cardiocirculator,
E. aparatului reproducator.
(pag. 188)
F2258101. Nicotina actioneaza toxic la nivelul:

A. jonctiunii neuromusculare,
B. aparatului respirator,
C. sinapselor ganglionare,
D. sistemului nervos extrapiramidal,
E. mucoaselor si tegumentelor.
(pag. 188)
F2258102. Care din urmatoarele simptome se regasesc in intoxicatia acuta cu nicotina:

A. convulsii tonico-clonice,
B. arsuri la nivelul tubului digestiv, insotite de dureri violente,
C. edem pulmonar acut si hemoptizie,
D. coma hipotonica,
E. deces prin stop cardiac sau respirator.
(pag. 188)
F2258103. Efectele nocive din tabagism sunt date de urmatoarele substante prezente in fumul de
tigara:
A. oxidul de carbon,
B. nicotina,
C. tetrahidrocanabinolul,
D. hidrocarburile polinucleare cancerigene,
E. aminele aromatice.
(pag. 188)
F2258104. Efecte nocive care apar in tabagism sunt:

A. bronsitele cronice,
B. sindromul post-interval,
C. hipotensiunea si colapsul,
D. hiperlipemia si ateroscleroza,
E. cresterea mortalitatii peri- si postnatale.
(pag. 188)
F2258105. In tabagism pot sa apara urmatoarele tulburari respiratorii:

A. emfizem pulmonar,
B. edem pulmonar acut,
C. fibroza pulmonara,
D. cancer pulmonar,
E. tusea tabagica.
(pag. 188)
F2258106. Cocaina are implicatii toxicologice importante prin:

A. intoxicatiile cronice voluntare induse,
B. accidentele consecutive hipersensibilitatii subiectului,
C. proprietatile sale cancerigene,
D. intoxicatiile acute letale survenite prin supradozare,
E. accidentele grave survenite consecutiv asocierii sale cu alcool si deprimante SNC.
(pag. 185)
F2258107. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta in:

A. actiunea simpatomimetica,
B. actiunea parasimpatomimetica,
C. actiunea anticolinergica,
D. deprimarea SNC la doze mari,
E. excitarea SNC, urmata de deprimarea acestuia.
(pag. 185)
F2258108. Cocainomania se caracterizeaza prin:

A. toleranta crescuta,
B. dependenta psihica puternica,

C. dependenta fizica puternica,
D. sindrom de abstinenta grav,
E. lipsa dependentei fizice.
(pag. 185)
F2258109. Dupa o singura administrare, cocaina induce:

A. inlaturarea senzatiei de foame si oboseala,
B. stimulare intelectuala,
C. congestie nazala dupa administrare pe cale parenterala,
D. stare de anestezie si narcoza,
E. stare euforica, urmata de anxietate si tristete.
(pag. 185)
F2258110. Un cocainoman prezinta urmatoarele simptome:

A. hiperfagie,
B. tulburari senzoriale,
C. hipotensiune ortostatica,
D. hiperexcitabilitate,
E. palpitatii.
(pag. 185)
F2258111. Tulburarile majore caracteristice din cocainomanie apar la nivel:

A. cardiovascular,
B. respirator,
C. neuropsihic,
D. medular,
E. cutanat.
(pag. 185)
F2258112. Tabloul clinic al cocainomaniei include:

A. anorexie si scadere in greutate,
B. ciroza hepatica,
C. halucinatii tactile, auditive, olfactive si vizuale,
D. tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens,
E. perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare.
(pag. 185)
F2258113. Actiunea toxica a tetrahidrocanabinolului se manifesta prin:

A. actiunea excitanta, apoi deprimanta a SNC
B. actiunea toxica hepatica
C. actiunea toxica renala
D. deprimarea respiratiei
E. actiunea embriotoxica
(pag. 162)
F2258114. Efectele induse de tetrahidrocanabinol dupa o singura doza sunt:

A. starea de multumire, de bucurie intensa
B. starea de tristete intensa
C. estomparea atentiei intr-o a doua faza
D. dezorganizarea gandirii, a inteligentei
E. limitarea ideilor, a imaginatiei si instinctelor
(pag. 162-163)
F2258115. Perceptiile, dupa administrarea unei doze unice de cannabis, sunt modificari in sensul:
A. concentrarii spatiului si timpului
B. intarzierii raspunsurilor reflexe
C. restrictionarii impulsurilor
D. producerii de halucinatii vizuale si tactile
E. iluziei de persoana dubla
(pag. 163)
F2258116. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la canabism este corecta:

A. canabismul se caracterizeaza prin dependenta psihica puternica
B. canabismul se caracterizeaza prin cresterea puternica a tolerantei
C. canabismul se caracterizeaza prin toleranta minima
D. canabismul se caracterizeaza prin dependenta fizica puternica
E. canabismul se caracterizeaza prin sindrom de abstinanta grav
(pag. 163)
F2258117. Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la:

A. spalatura gastrica
B. administrarea de carbune activat si de purgative
C. administrarea de antidot nalorfina
D. sustragerea drogului
E. internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic
(pag. 163)
F2258118. Toxicitatea LSD-ului se explica prin:

A. excitarea, apoi deprimarea SNC
B. stimularea activitatii colinesterazei, cu scaderea concentratiei de acetilcolina din creier
C. stimularea mecanismelor ce transforma adrenalina in adrenocrom
D. stimularea secretiei de serotonina
E. embriotoxicitate
(pag. 164)
F2258119. Manifestarile produse de LSD dupa o doza unica se caracterizeaza prin:

A. depersonalizare
B. dorinta nestapanita de ras
C. coma convulsiva
D. deprimare respiratorie
E. tulburari vizuale intense
(pag. 164)
F2258120. Halucinatiile determinate de LSD sunt in special:

A. halucinatii vizuale cu viziuni placute
B. halucinatii vizuale neplacute, ca masti grotesti in oglinzi deformate
C. halucinatii vizuale colorate in albastru si verde
D. halucinatii auditive neplacute
E. halucinatii olfactive cu mirosuri neplacute
(pag. 164)
F2258121. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice:

A. se absoarbe rapid pe cale respiratorie, cutanata sau digestiva,
B. se biotransforma in proportie mica, de 10-20%,

C. prin biotransformare formeaza cotinina, metabolit toxic,
D. se elimina rapid prin urina, saliva, transpiratii, plamani,
E. alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala.
(pag. 188)
F2258122. Morfinomania se caracterizeaza prin:

A. toleranta moderata, putandu-se ajunge pana la suportarea unor doze egale cu doza letala la subiectii
normali,
B. toleranta incrucisata intre morfina, metadona si petidina,
C. sindrom de abstinenta minor,
D. dependenta psihica foarte puternica,
E. lipsa dependentei fizice.
(pag. 169)
F2258123. Semnele caracteristice ale unei intoxicatii acute cu morfina sunt:

A. midriaza,
B. hipertermia,
C. diminuarea ritmului respirator,
D. retentia urinara,
E. puseele hipertensive.
(pag. 169)
F2258124. Moartea in intoxicatia acuta cu morfina poate surveni prin:

A. insuficienta renala acuta,
B. colaps cardiocirculator,
C. accident vascular cerebral,
D. aritmii ventriculare,
E. stop respirator.
(pag. 169)
F2258125. Semnele caracteristice pentru un morfinoman sunt:

A. congestia fetei,
B. pielea uscata si cu eruptii,
C. midriaza persistenta,
D. anxietatea,
E. transpiratiile abundente.
(pag. 169)
F2258126. Sindromul de abstinenta in morfinomanie se caracterizeaza prin:

A. tahicardie si hipertensiune,
B. dureri musculare, tremuraturi, convulsii,
C. hipotensiune ortostatica,
D. mioza,
E. agitatie intensa.
(pag. 169)
F2258127. Principalele efecte adverse induse de morfina sunt:

A. tulburarile respiratorii,
B. tulburarile cardiovasculare,
C. manifestarile cutanate,
D. halucinatiile senzoriale,
E. tulburarile extrapiramidale.
(pag. 169)
F2258128. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomanda:

A. sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei,
B. sa nu se administreze nalorfina, deoarece declanseaza sindromul de abstinenta,
C. sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic,
D. sa se efectueze epurare gastica si renala,
E. sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice.
(pag. 169)
F2258129. Amfetaminele actioneaza toxic prin:

A. mecanism anticolinergic,
B. excitarea SNC,
C. deprimarea SNC dupa doze mari,
D. mecanism adrenergic,
E. mecanism simpatolitic.
(pag. 156)
F2258130. Dupa prima doza de amfetamina apar urmatoarele efecte caracteristice:

A. stupoare,
B. stimulare intelectuala,
C. deprimarea centrilor vitali,
D. inlaturarea senzatiei de foame,
E. astenie.
(pag. 156)
F2258131. Un amfetaminoman prezinta urmatoarele simptome:

A. dezechilibru hidroelectrolitic,
B. tulburari cardiovasculare,
C. tulburari neuropsihice,
D. reactii alergice,
E. scaderea greutatii corporale.
(pag. 156)
F2258132. Care dintre urmatoarele substante au actiune psihodisleptica:

A. amfetamina,
B. LSD-ul,
C. cocaina,
D. mescalina,
E. opiul.
(pag. 159)
F2258133. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu opiomania sunt adevarate?

A. simptomatologia este asemanatoare cu cea din morfinomanie
B. degradarea psihica si fizica induse de opiu sunt mai puternice comparativ cu morfina
C. degradarea fizica si psihica se instaleaza mai lent comparativ cu morfina
D. efectul euforizant indus de opiu este mai puternic comparativ cu cel indus de heroina
E. toxicomania este mai grava decat heroinomania
(pag. 169)
F2358134. Toxicomania reprezinta o intoxicatie:
A. periodica sau cronica

B. cronica
C. periodica
D. determinata de consumarea repetata a unui drog
E. determinata de consumarea repetata a unui drog natural sau sintetic.
(pag. 15)
F2358135. Toxicomania se caracterizeaza prin:

A. necesitatea de a continua consumarea drogului
B. dorinta de a-l procura prin orice mijloace
C. tendinta de a micsora progresiv dozele
D. dependenta de ordin psihic
E. produce dependenta fizica fata de efectele drogului.
(pag. 15)
F2358136. Caracteristicile toxicomaniei sunt:

A. dorinta de neinvins sau necesitatea de a continua consumarea drogului
B. tendinta de a mari progresiv dozele
C. inlaturarea stresului in mod real
D. dependenta de ordin psihic
E. nu apare sindromul de abstinenta.
(pag. 15)
F2358137. Toxicomanii se caracterizeaza prin:

A. irascibilitate
B. amabilitate
C. agresivitate
D. violenta
E. lipsa actelor antisociale.
(pag. 15)
F2358138. Toxicomanii apartin unor categorii de bolnavi:

A. psihici
B. nevropati
C. psihopati
D. anorexici
E. persoane integre.
(pag. 15)
F2358139. De problema toxicomaniei se ocupa

A. numeroase organizatii
B. organisme internationale si nationale
C. politia
D. cei ce distribuie drogurile
E. consumatorii de droguri.
(pag. 15)
F2358140. Fenomenul de doping nu este o intoxicatie propriu-zisa:

A. reprezinta intrebuintarea mijloacelor
B. intrebuintarea mijloacelor sau a substantelor naturale sau sintetice
C. intrebuintarea substantelor capabile sa mareasca performantele
D. este o intoxicatie propriu-zisa
E. intrebuintarea mijloacelor sau a substantelor naturale sau sintetice capabile sa mareasca performantele in
vederea unei competitii fizice sau intelectuale.
(pag. 15)
F2358141. Efectele substantelor dopante sunt:

A. inlatura in mod artificial senzatia de oboseala
B. inlatura efectiv oboseala
C. oboseala este numai mascata
D. inlatura nevoia de odihna
E. necesita administrarea a noi doze de substanta dopanta.
(pag. 15)
F2358142. Instituirea actiunii antidoping rezulta din considerarea ca doparea aduce prejudicii:
A. eticii sportive
B. integritatii fizice
C. integritatii psihice
D. numai eticii sportive
E. numai integritatii psihice.
(pag. 15)
F2358143. Morfinomania se caracterizeaza prin:

A. efecte euforice
B. etapa de ezitare
C. toleranta scazuta
D. declin total psihic si fizic
E. dependenta psihica si fizica.
(pag. 171)
F2358144. Morfinomanul prezinta semne clinice:

A. fata palida
B. extremitati calde
C. piele uscata, eruptii
D. mioza
E. secretii bogate
(pag. 171)
F2358145. Sindromul de abstinenta la morfinomani consta in:

A. halucinatii
B. agitatie scazuta
C. tremuraturi, convulsii
D. dureri musculare si articulare
E. hipotermie.
(pag. 171)
F2358146. Cocainomania se caracterizeaza:

A. prin instalarea rapida a obisnuintei
B. o puternica dependenta psihica
C. cresterea tolerantei
D. cresterea facultatilor intelectuale
E. decaderea totala fizica si morala.
(pag. 185)
F2358147. Cocainomanul, in timp, prezinta:

A. grave tulburari psihice si halucinatii
B. piele uscata cu eruptii
C. tulburari grave respiratorii si cardiovasculare
D. tulburari neurologice
E. tulburari digestive (anorexie).
(pag. 185)
F2358148. LSD-ul isi manifesta actiunea toxicologica:

A. la nivelul SNC prin efecte excitante si deprimante
B. mecanismul de actiune poate fi explicat prin antagonismul fata de serotonina
C. nu influenteaza metabolismul fosfatilor
D. inhiba activitatea colinesterazei
E. nu prezinta embriotoxicitate.
(pag. 163)
F2358149. Dupa administrarea de LSD apar ca manifestari:

A. vertije si tulburari vizuale
B. dorinta nestapanita de ras
C. usurinta in vorbire si scris
D. efectul de depersonalizare
E. viziuni placute si colorate in galben.
(pag. 164)
F2358150. Canabismul se caracterizeaza prin:

A. dependenta psihica puternica
B. toleranta minima
C. tulburari neuropsihice (insomnii, persistenta halucinatiilor, dezorientare)
D. nu produce degradare fizica si psihica
E. tulburari digestive (cresterea ponderala exagerata).
(pag. 163)
F2358151. Efectele tetrahidrocanabinolului (THC) sunt:

A. dezorganizare in gandire, inteligenta, perceperea senzatiilor
B. iluzia de persoana dubla
C. timpul si spatiul scad in dimensiuni
D. modificari cantitative si calitative in perceperea senzatiilor auditive
E. imaginatia si instinctele sunt scazute.
(pag. 162)
F2358152. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizeaza prin:

A. polinevrita, nevrita optica retrobulbara
B. tulburari de comportament, insomnie, delirium tremens
C. hemoliza, methemoglobinemie
D. tulburari cardiovasculare si endocrine
E. gastrite, ulcere, hepatita subacuta pana la ciroza.
(pag. 122)
F2358153. Intoxicatia cronica cu nicotina se caracterizeaza prin:

A. usor dependenta psihica
B. tulburari respiratorii (bronsita cronica, tuse tabagica, emfizem pulmonar)
C. incidenta scazuta a cancerului pulmonar
D. tulburari cardiovasculare
E. tulburari digestive (crestere ponderala, constipatie).
(pag. 190)
F2558154. Toxicomania este:

A. o intoxicaţie acută
B. o intoxicaţie subacută
C. o intoxicaţie supraacută
D. o intoxicaţie cronică
E. o intoxicaţie periodică
(pag. 7)
F2558155. Poate duce la toxicomanie consumarea :

A. o singură dată a unui drog
B. o singură dată a mai multor droguri
C. repetată unui drog natural
D. repetată unui drog sintetic
E. repetată unui antibiotic
(pag. 7)
F2558156. Care din următoarele afirmaţii reprezintă caracteristicile toxicomaniei?

A. dorinţa de neînvins
B. necesitatea de a continua consumarea drogului şi de a-l procura prin orice mijloc
C. tendinţa de a mări progresiv dozele
D. dependenţa de ordin fizic şi psihic
E. necesitate teraputică
(pag. 7)
F2558157. Cuvântul "toxicomanie" provine din :

A. taxo + mania
B. limba greacă
C. limba arabă
D. limba indiană
E. toxicon + mania
(pag. 7)
F2558158. Astăzi toxicomaniile se produc prin:

A. consumul de alcool
B. consumul de cocaină
C. consumul de haşiş
D. consumul de barbiturice
E. consum polimedicamentos
(pag. 7)
F2558159. Politoxicomaniile medicamentoase apar în urma asocierii de:

A. barbiturice cu alcool
B. antibiotice cu analgezice
C. benzodiazepine cu fenotiazine
D. antidepresive cu alcool
E. benzodiazepine cu alcool
(pag. 7)
F2558160. În cazul fenomenului de doping este necesar ca:

A. oboseala să fie mascată
B. să se administreze noi doze de substanţă dopantă
C. să se administreze o singură doză de substanţă dopantă
D. să fie mascat somnul
E. să se stimuleze funcţiile hepatice
(pag. 7)
F2558161. Dopingul se produce prin consumul de:

A. tranchilizante
B. sedative
C. psihoanaleptice
D. anabolizante
E. corticosteroizi
(pag. 7)
F2558162. Care din următoarele xenobiotice pot produce toxicomani:

A. LSD-ul
B. cocaina
C. opiul
D. haşişul
E. glicozizii cardiotonici
(pag. 7)
F2558163. Care din următoarele xenobiotice nu produc toxicomanii?

A. glicozizii cardiotonici
B. citostaticele
C. barbituricele
D. morfina
E. LSD-ul
(pag. 7)
F2658164. Sistemul de acoperire a comprimatelor cu sistemul "Sabia de imersie" are următoarele

caracteristici:
A. distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal divizat la capăt în formă de evantai
B. distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal în formă de sabie
C. tubul este perforat, plasat în interiorul patului de comprimate care se roteste
D. aerul de uscare străbate patul de comprimate de sus în jos
E. aerul de uscare străbate patul de comprimate ridicându-se în sus
(pag. 7, pag. 315)
F2658165. După FR X comprimatele sunt:

A. forme farmaceutice solide care contin multidoze din una sau mai multe substante active
B. forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
C. se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active cu sau fără ajutorul substantelor
auxiliare
D. prin rularea masei într-un magdaleon cilindric care se divide în părti egale
E. sunt destinate administrării pe cale orală
(pag. 9, pag. 284)
F2658166. După FR X comprimatele trebuie să se dezagrege astfel:

A. comprimatele neacoperite trebuie să se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minute
B. comprimatele neacoperite trebuie să se dezagrege în apă în cel mult 15 minute, dacă nu se prevede altfel
C. comprimatele acoperite trebuie să se dezagrege în pepsină solutie acidă (R) în 2 ore si cel mult în 1 oră în
solutia alcalină de pancreatină (R)
D. comprimatele acoperite entrosolubile nu trebuie să se dezagrege în pepsină solutie acidă (R) în 2 ore,
dacă nu se prevede altfel, ci trebuie să se dezagrege în pancreatină-solutie alcalină (R) în cel mult o oră,
dacă nu se prevede altfel
E. comprimatele efervescente trebuie să se dizolve sau să se disperseze în apă în cel mult 5 minute
(pag. 9, pag. 284-285)
F2658167. FR X prevede la prepararea comprimatelor următoarele substante auxiliare si concentratia

lor limită în masa comprimatului:
A. dacă nu se prevede altfel în formula de preparare, talcul trebuie să fie de cel mult 3%
B. dacă nu se prevede altfel în formula de preparare, talcul trebuie să fie de cel mult 5%
C. acidul stearic poate să fie de cel mult 1%
D. stearatul de magneziu si calciu de cel mult 3%
E. aerosilul să fie de cel mult 1%
(pag. 9, pag. 284)
F2658168. FR X prevede la prepararea capsulelor următoarele substante auxiliare si concentratiile lor

limită în masa continutului capsulei:
A. talcul trebuie să fie de cel mult 2%
B. talcul trebuie să fie de cel mult 3%
C. acidul stearic de cel putin 0,5%, si cel mult 2%
D. stearatul de calciu si magneziu de cel mult 1%
E. aerosilul de cel mult 5%
(pag. 9, pag. 192-193)
F2658169. După FR X capsulele trebuie să se dezagrege astfel:

A. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie să se dezagrege în ser fiziologic în 15 minute
B. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie să se dezagrege în apă, în cel mult 30 minute, dacă nu se
prevede altfel
C. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie să se dezagrege în pepsină solutie (R) în 60 minute, ci
trebuie să se dezagrege în cel mult 30 minute în solutia alcalină de pancreatină (R)
D. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie să se dezagrege în pepsină solutie (R) în 120 minute, dacă
nu se prevede altfel, ci trebuie să se dezagrege în pancreatină solutie alcalină (R) în cel mult 60 minute
E. capsulele amilacee trebuie să se transforme în apă într-o masă moale după 60 secunde
(pag. 9, pag 193)
F2658170. După FR X capsulele sunt învelusuri care contin doze unitare de substante active si în
functie de consistenta învelisului diferă forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care
le învelesc:
A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatină, au învelis continuu, formă de cilindrii alungiti,
rotunjiti la capete, se închid prin îmbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante
active
B. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu si moale de gelatină, au formă
sferică sau ovală, contin substante active lichide sau sub formă de pastă sau substante solide în solutie
C. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatină, au formă sferică sau ovală,
contin amestecuri de substante sub formă de pulberi sau granule
D. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatină, au formă de cilindrii alungiti,
rotunjiti la capete, care se închid prin îmbucare si contin de obicei amestecuri de substante sub formă de
pulberi sau granulate,
E. capsulele amilacee (casete) sunt preparate din amidon, au formă de cilindrii plati a căror diametre ca
mărime diferă putin, premitând inchiderea lor prin suprapunere sau apăsare, contin amestecuri de
substante solide
(pag. 9, pag 192-193)
F2658171. Referitor la preparatul radiofarmaceutic ""Capsulae natrii iodidi" oficinalizat în FR X, ce

izotop radioactiv de iod contine, care este perioada da valabilitate a preparatului si în ce scop
diagnostic sau terapeutic se foloseste ?
A. Iod [I-125] perioada de valabilitate 1 lună
B. Iod [I-125] perioada de valabilitate 14 zile
C. Iod [I-131] perioada de valabilitate 14zile
D. folosită în tratamentul tireotoxicozei, a cancerului tiroidian si a gusei
E. folosită în scop diagnostic în afectiunile glandei tiroide
(pag. 9, pag 192-193)
F2658172. Clasificarea drogurilor în funcţie de efectele lor este:

A. Droguri cu efecte anorexiante
B. Droguri cu efecte depresive SNC
C. Droguri cu efecte psihostimulante centrale
D. Droguri cu efecte halucinogene
E. Droguri cu efecte psihodisleptice
(pag. 156, 159, 170)
F2658173. Principiile de bază în tratamentul opiomaniei sunt:

A. Întreruperea administrării toxicului
B. Detoxificare în instituţii specializate
C. Diureza forţată
D. Hemoperfuzie
E. Substituirea drogului cu alt dorg cu potenţial de dependenţă mai redus
(pag. 172)
F2658174. Dependenţa fizică şi toleranţa în opiomanie se instalează prin următoarele mecanisme:

A. Mecanisme farmacocinetice
B. Inducţie enzimatică
C. Mecanisme farmacodinamice
D. Scăderea sensibilităţii receptorilor corespunzători
E. Creşterea primului pasaj hepatic
(pag. 170)
F2658175. Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt:

A. Stricnina
B. Cocaina
C. Efedrina
D. Morfina
E. Androgeni
(pag. 15)
F2658176. Morfinomania se deosebeşte de cocainomanie prin prezenţa următoarelor simptome:

A. Mioză
B. Midriază
C. Hiperagitaţie motorie
D. Perforarea septului nazal
E. Toleranţă puternică, sindrom de abstinenta grav
(pag. 170, 185)
F2658177. Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele toxicomanii:

A. Morfina
B. Cocaina
C. Cannabis
D. Barbiturici
E. LSD
(pag. 137, 162, 163, 170, 185)
F2658178. Dependenţă fizică şi toleranţă puternică caracterizează următoarele toxicomanii:

A. Canabismul
B. Morfinismul
C. Alcoolismul
D. Toxicomania cu LSD
E. Heroinismul
(pag. 120, 162, 163, 170)
F2658179. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele efecte psihoactive:

A. Efecte anorexigene
B. Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire)
C. Efecte halucinogene
D. Efecte depresive SNC
E. Efecte anticonvulsivante
(pag. 165)
F2658180. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte comune:

A. Sunt psihostimulante
B. Sunt depresive ale SNC
C. Produc halucinaţii
D. Produc stări de depersonalizare
E. Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiului
(pag. 163)
F2658181. Intoxicaţia acută cu morfină se caracterizează prin următoarele:

A. Excitare psihomotorie, agitaţie
B. Midriază, creşterea presiunii intraoculare
C. Euforia urmată de fază de deprimare
D. Hipotermie, hipertensiune
E. Convulsii tonico-clonice
(pag. 172)
F2658182. Canabismul se caracterizează prin următoarele:

A. dependenţă psihică puternică, toleranţă minimă
B. atitudine pasivă, apatie cu urmări negative in viaţa socială
C. imaginaţia si insinctele exaltate, halucinaţii,
D. mioză
E. reflexe întârziate
(pag. 162)
F2658183. Opiomania se caracterizează prin următoarele:

A. Opiul se introduce în organism prin ingerare, fumat
B. Simptomatologia toxicomaniei este asemănătoare cu cea a morfinomaniei
C. Degradarea psihică şi fizică apar mai lent
D. Prezintă efecte halucinogene si psihodisleptice
E. Toxicomanul prezintă mioză şi constipaţie
(pag. 169)
F2658184. Substanţe halucinogene de natură vegetală sunt:

A. Fenciclidina (PCP)
B. Psilocina
C. Bufotenia
D. Ergina
E. Amfetamine
(pag. 160, 161)
F2658185. Caracteristicile toxicomaniei:

A. Este o formă de intoxicaţie acută
B. Este o autointoxicaţie cronică
C. Apare în urma folosirii repetate şi excesive a unei substanţe cu efect euforic
D. Prezintă dorinţă abuzivă de a –şi procura şi de a lua substanţa
E. Apare în urma toleranţei congenitale al unii indivizi
(pag. 14)
F2658186. Ce se înţelege prin fenomenul de doping:

A. Este o formă de intoxicaţie acută
B. Este o formă de intoxicaţie cronică
C. Intrebuinţarea unor substanţe capabile să mărească performanţele
D. Folosirea unor substanţe în scopul creşterii randamentului fizic şi psihic
E. Este o formă a tahifilaxiei
(pag. 14)
F2658187. Sistemul "Pellegrini" de acoperire a comprimatelor are următoarele caracteristici:

A. are o tobă cu sicane si un distribuitor de aer cald pe toată suprafata comprimatelor
B. toba este deschisă, usurează uscarea si controlul automat
C. toba este închisă, ceea ca îngreunează uscarea si controlul automat
D. toba este închisă, ceea ca usurează uscarea si controlul automat
E. are o tobă perforată cu un distribuitor discontinuu de aer cald
(pag. 7, pag 315)
Tema nr. 59
Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazide,
citostatice
BIBLIOGRAFIE:
5. Toxicologie – Marian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsesz-Ajtay, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1991
F1259001. Care din următoarele tratamente sunt contraindicate în intoxicaţia cu glicozide cardiotonice:
A. epurarea gastrică
B. administrarea de atropină
C. administrarea de clorură de potasiu
D. administrarea de chinină
E. administrarea de versenat de sodiu
(pag. 196)
F1259002. În faza de debut a intoxicaţiei acute cu derivaţi barbiturici predomină tulburările:

A. respiratorii
B. hepatice
C. neuropsihice
D. renale
E. hematice
(pag. 139)
F1259003. În intoxicaţia acută cu glicozide cardiotonice, moartea survine:

A. în urma edemului pulmonar
B. prin sincopă cardiacă
C. prin insuficienţă renală acută
D. prin insuficienţă hepatică
E. în urma edemului cerebral
(pag. 196)
F1259004. În intoxicaţia acută cu IMAO nu sunt caracteristice:

A. tulburările neuropsihice
B. tulburările hematice
C. hipotensiunea
D. colapsul cardiovascular
E. retenţia urinară
(pag. 154)
F1259005. Tulburările renale din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt consecinţa:
A. necrozei tubulare acute
B. stării de şoc sau deshidratării
C. obstrucţiei tractului urinar
D. pigmenturiei
E. nefritei interstiţiale acute
(pag. 140)
F1459006. Farmacodependenta barbiturica se instaleaza prin utilizarea derivatilor barbiturici:
A. lunara
B. saptamanala
C. zilnica
D. trimestriala
E. semestriala
(pag. 140)
F1459007. In coma barbiturica se descriu:

A. 3 stadii
B. 4 stadii
C. 5 stadii
D. 6 stadii
E. nu exista
(pag. 139)
F1659008. Principii de tratament în intoxicatiile cu IMAO:

A. administrare de adrenomimetice
B. administrarea de excitanti SNC pentru combaterea insuficientei respiratorii
C. administrare de derivati fenotiazinici pentru combaterea agitatiei
D. spalatura gastrica, diureza osmotica neutra
E. alcalinizarea urinii
(pag. 154-155)
F1659009. Tratamentul intoxicatiei acute cu derivati fenotiazinici:

A. combaterea efectului deprimant SNC cu excitanti ca: picrotoxina, amfetamina, cafeina, stricnina, etc.
B. tratamentul agitatiei psihomotorii cu derivati barbiturici cu actiune de scurta durata
C. tratamentul retentiei urinare prin cateteriazarea bolnavului
D. diureza fortata prin administrare de perfuzii I.v. tAM, NaHCO3
E. tratamentul simptomatic al hipertermiei prin racirea bolnavului
(pag. 145)
F1659010. Tulburari tardive în intoxicatiile acute cu glicozide digitalice sunt:

A. tulburari de vedere
B. tulburari gastro-intestinale, greturi
C. anemie aplastica
D. extrasistole ventriculare, fibrilatii, aritmii
E. colaps hipovolemic
(pag. 196)
F2159011. In legatura cu IMAO, este adevarat ca:

A. In asociere cu antidepresive tricilice se produc grave tulburari cardiovasculare si nervoase
B. Nu este periculoasa asocierea cu fenotiazine
C. In asociere cu hipotensive pot determina insuficienta renala
D. Prin asociere cu adrenomimetice pot conduce la hipotensiune grava
E. Stimuleaza enzimele microzomale
(pag. 154-155)
F2159012. Tratamentul in intoxicatia cu glicozizi digitalici prevede:

A. Administrare de chinina, adrenalina
B. Spalatura stomacala si administrarea de ulei de parafina
C. Administrarea de EDTA-Na2
D. Nu se administreaza atropina
E. Nu se recomanda perfuziile cu glucaoza sau cu electroliti

(pag. 196)
F2159013. Derivatii barbiturici: I. Nu traverseaza bariera placentara. II. Se absorb predominant la

nivelul mucoasei gastrice. III. Determina doar dependenta psihica.
A. Doar I
B. Doar II
C. I si II
D. I si III
E. I, II si III
(pag. 137)
F2159014. Cel mai obisnuit indicator pentru o iminenta intoxicatie cu glicozizi digitalici este
reprezentat de:
A. Polifagie
B. Fenomene alergice
C. Bradicardie
D. Oligurie
E. Sindrom de tip holeriform
(pag. 196)
F2159015. IMAO:
A. Au actiune de blocare a receptorilor adrenergici
B. Este indicat sa fie asociate cu antidepresive triciclice
C. Asociate cu adrenomimetice pot conduce la HTA grava
D. Este contraindicat sa fie asociate cu hipotensive
E. Elibereaza cantitati crescute de neuromediatoridin granulele de stocaj
(pag. 155)
F2159016. Referitor la medicamentele antitumorale este adevarat ca:

A. Cele mai frecvente efecte adverse se produc la nivelul maduvei hematovormatoare si tesutului limfatic
B. Nu produc malformatii congenitale
C. Agentii alchilanti nu determina efecte hematotoxice
D. Actiunea antitumorala este selectiva
E. Nu induc alterarea spermatogenezei si sterilitate
(pag. 206)
F2159017. Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin legare de:

A. MAO
B. Pseudocolinesteraza
C. Anhidraza carbonica
D. Na K/ATP-aza
E. COMT
(pag. 196)
F2159018. Derivatii barbiturici:

A. Doar I
B. Doar II
C. I şi II
D. I şi III
E. I, II şi III
(pag. 137)
F2159019. Cel mai obisnuit indicator pentru o iminenta de intoxicatie cu glicozizi digitalici este
reprezentat de:
A. Polifagie
B. Fenomene alergice
C. Bradicardie
D. Oligurie
E. Sindrom de tip holeriform
(pag. 196)
F2159020. IMAO:
A. Au actiune de blocare a receptorilor adrenergici
B. Este indicat sa fie asociate cu antidepresive triciclice
C. Asociate cu adrenomimetice pot conduce la HTA grava
D. Este contraindicat sa fie asociate cu hipotensive
E. Elibereaza cantitati crescute de neuromediatori din granulele de stocaj
(pag. 155)
F2159021. Referitor la medicamentele antitumorale este adevarat ca

A. Cele mai frecvente efecte adverse se produc la nivelul maduvei hematoformatoare si tesutului limfatic
B. Nu produc malformatii congenitale
C. Agentii alchilanti nu determina efecte hematotoxice
D. Actiunea antitumorala este selectiva
E. Nu induc alterarea spermatogenezei si sterilitate
(pag. 206)
F2159022. Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin legare de:

A. MAO
B. Pseudocolinesteraza
C. Anhidraza carbonica
D. Na K/ATP – aza
E. COMT
(pag. 196)
F2259023. Care din urmatoarele tulburari nu reprezinta efecte adverse ale tratamentelor prelungite cu
fenotiazine?
A. tulburarile digestive
B. tulburarile hepatice
C. tulburarile neuropsihice
D. efectele teratogene
E. tulburarile renale
(pag. 145)
F2259024. Principalul efect advers hepatic al tratamentelor prelungite cu fenotiazine este:

A. steatoza hepatica
B. degenerescenta hidropica
C. icterul colestatic
D. fosfolipidoza
E. ciroza
(pag. 145)
F2259025. Efectele adverse neuropsihice caracteristice pentru fenotiazine comparativ cu alte clase
sunt:
A. somnolenta
B. agitatia
C. astenia
D. apatia
E. sindromul parkinsonian
(pag. 145)
F2259026. Care din urmatorii metaboliti este responsabil de toxicitatea hepatica a iproniazidei?
A. acidul izonicotinic
B. izoniazida
C. izonicotinamida
D. N-oxidul acidului izonicotinic
E. carbocationul format din izopropilhidrazina
(pag. 154-155)
F2259027. Efectele toxice grave observate in urma unor asocieri medicamentoase sau cu unele
alimente se explica prin:
A. interactiuni cu acestea la nivelul receptorilor
B. interactiuni farmacocinetice la nivelul eliminarii renale
C. interactiuni farmacocinetice la nivelul legarii de proteinele plasmatice
D. interactiuni farmacocinetice prin inhibarea biotransformarii prin OFMM
E. interactiuni farmacocinetice in urma inductiei enzimatice
(pag. 154)
F2259028. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu efectul inductor enzimatic al derivatilor
barbiturici este falsa?
A. derivatii barbiturici stimuleaza activitatea enzimelor propriului metabolism
B. derivatii barbiturici stimuleaza activitatea unor izoenzime ale citocromului P450
C. efectul inductor enzimatic al derivatilor barbiturici explica partial cresterea tolerantei in utilizarea cronica
D. efectul inductor enzimatic al derivatilor barbiturici prezinta implicatii in biodisponibilitatea unor medicamente
E. efectul inductor enzimatic al derivatilor barbiturici este responsabil de instalarea dependentei psihice
(pag. 138-139)
F2259029. Care din urmatoarele mecanisme referitoare la toxicitatea cardiovasculara a derivatilor

barbiturici nu este corect?
A. deprimarea centrilor vasomotori
B. actiunea toxica directa asupra miocardului
C. acumularea calciului in celula miocardica
D. efectul ganglioplegic
E. hipoxia tisulara
(pag. 138)
F2259030. Oliguria din comele barbiturice este consecinta:

A. lezarii directe a parenchimului renal
B. depunerii de cristale la nivelul tubilor renali
C. depunerii de imunocomplexe in nefron sau uretere
D. pigmenturiei
E. hipoxiei si hipotensiunii
(pag. 138)
F2259031. In faza de debut a intoxicatiei acute cu derivati barbiturici predomina:

A. tulburarile neuropsihice
B. hipotermia
C. tulburarile respiratorii
D. tulburarile cardiocirculatorii
E. tulburarile renale
(pag. 139)
F2259032. Tulburarile renale din coma barbiturica se manifesta prin:

A. insuficienta renala
B. nefrita interstitiala cronica
C. vasculita acuta
D. nefrita interstitiala acuta de origine alergica
E. necroza papilara
(pag. 140)
F2259033. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la farmacocinetica fenotiazinelor este incorecta?
A. absorbtia digestiva este rapida
B. biotransformarea este rapida si intensa
C. metabolitii sulfoxizi sunt inactivi
D. eliminarea este rapida, preponderent pe cale renala
E. nu trec bariera placentara
(pag. 143)
F2259034. Care din urmatoarele enunturi sunt corecte:

A. acumularea medicamentelor antitumorale in organism conduce la aparitia intarziata a efectelor toxice
B. acumularea medicamentelor antitumorale in organism conduce la necesitatea cresterii dozelor, ca urmare
a instalarii fenomenului de toleranta
C. acumularea medicamentelor antitumorale in organism conduce la farmacodependenta
D. medicamentele antitumorale nu au proprietati cumulative
E. medicamentele antitumorale sunt inductori ai propriilor enzime de metabolizare, ceea ce conduce la
cresterea tolerantei
(pag. 206)
F2559035. Tulburari tardive in intoxicatiile acute cu glicozide digitalice sunt:

A. tulburari de vedere
B. tulburari gastro-intestinale, greturi
C. anemie aplastica
D. extrasistole ventriculare, fibrilatii, aritmii
E. colaps hipovolemic
(pag. 196)
F2559036. Tratamentul intoxicatiei acute cu derivati fenotiazinici:

A. combaterea efectului deprimant SNC cu excitanti ca: picrotoxina, amfetamina, cafeina, stricnina, etc.
B. tratamentul agitatiei psihomotohi cu derivati barbituric! cu actiune de scurta durata
C. tratamentul retentiei urinare prin cateteriazarea bolnavului
D. diureza fortata prin administrare de perfuzii l.v. tAM, NaHCO3
E. tratamentul simptomatic al hipertermiei prin racirea bolnavului
(pag. 145)
F2559037. Principii de tratament in intoxicatiile cu IMAO:

A. administrate de adrenomimetice
B. administrarea de excitant! SNC pentru combaterea insuficientei respiratorii
C. administrare de derivati fenotiazinici pentru combaterea agitatiei
D. spalatura gastrica, diureza osmotica neutra
E. alcalinizarea urinii
(pag. 154-155)
F2559038. In coma barbiturica se descriu:

A. 3 stadii
B. 4 stadii
C. 5 stadii
D. 6 stadii
E. nu exista
(pag. 139)
F2559039. Farmacodependenta barbiturica se instaleaza prin utilizarea derivatilor barbiturici:

A. lunara
B. saptamanala
C. zilnica
D. trimestriala
E. semestriala
(pag. 140)
F2559040. Tulburarile renale din intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt consecinta:
A. necrozei tubulare acute
B. starii de soc sau deshidratarii
C. obstructiei tractului urinar
D. pigmenturiei
E. nefritei interstitiale acute
(pag. 140)
F2559041. In intoxicatia acuta cu IMAO nu sunt caracteristice:

A. tulburarile neuropsihice
B. tulburarile hematice
C. hipotensiunea
D. colapsul cardiovascular
E. retentia urinara
(pag. 154)
F2559042. In intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice, moartea survine:

A. in urma edemului pulmonar
B. prin sincopa cardiaca
C. prin insuficienta renala acuta
D. prin insuficienta hepatica
E. in urma edemului cerebral
(pag. 154)
F2559043. In faza de debut a intoxicatiei acute cu derivati barbiturici predomina tulburarile:

A. respiratorii
B. hepatice
C. neuropsihice
D. renale
E. hematice
(pag. 139)
F2559044. Care din urmatoarete tratamente sunt contraindicate in intoxicatia cu glicozide cardiotonice:
A. epurarea gastrica
B. administrarea de atropina
C. administrarea de clorura de potasiu
D. administrarea de chinina
E. administrarea de versenat de sodiu
(pag. 196)
F2559045. Care din urmatoarele afimtatii in legatura cu actiunea toxica a derivatilor barbiturici este
incorecta:
A. dertvatii barbiturici actioneaza deprimant la nivelul SNC
B. derivatii barbiturici pot produce hipotermie durabila
C. derivatii barbiturici deprima centrii vasomotori
D. derivatii barbiturici lezeaza direct ficatul si rinichii
E. derivatii barbiturici au actiune ganglioplegica
(pag. 138-139)
F2659046. Farmaciile vor elibera substantele stupefiante numai sub următoarele forme:
A. sub formă de substantă activă pură
B. sub formă de materie pură naturală
C. sub formă de materie pură sintetică si semisintetică
D. numai sub formă de preparate perorale
E. numai sub formă prelucrată (preparat magistral, produs galenic sau industrial)
(pag. 10, pag. 48)
F2659047. Numerotarea formularelor cu timbru sec se face începând cu:

A. nr.1 timp de un an
B. nr.1 timp de 3 ani
C. nr.1 timp de 6 luni
D. nr.1 timp de 5 ani
E. nr.1 timp de 2 ani
(pag. 10, pag. 49)
F2659048. Evidenta formularelor vizate cu timbru sec se va tine de:

A. farmaciile spitalicesti
B. circumscriptia medicală din cartier
C. depozitele de medicamente
D. unitătile spitalicesti
E. directia sanitară judeteană într-un registru special de evidentă
(pag. 10, pag. 49)
F2659049. Dozele produselor stupefiante care se eliberează pe o singură prescriptie de uz veterinar nu

trebuie să depăsească:
A. doza maximă pe 24 ore
B. doza maximă pe 5 zile
C. se poate elibera doza maximă pe mai multe zile dacă medicul veterinar mentionează "sic volo"
D. doza maximă pe 3 zile
E. doza terapeutică pe 3 zile
(pag. 10, pag. 48)
F2659050. Care dintre următoarele substante medicamentoase este substantă toxică:

A. morfina hidroclorică
B. opium pulveratum
C. atropina si sărurile sale

D. Extractum Opii sicum
E. cocaina hidroclorică
(pag. 11. Pag. 290)
F2659051. Care dintre următoarele substante medicamentoase sunt păstrate la "Venenum":

A. phenobarbitalum
B. coffeinum
C. ţeophyllinum
D. ţeobromidum
E. anhidrida arsenioasă
(pag. 11, pag. 290)
F1259052. Coma barbiturică se caracterizează prin:

A. diminuarea sau abolirea reflexelor
B. hipertermie prin mecanism central
C. hipertonie musculară
D. pupile miotice în toate cazurile
E. facies congestiv şi transpiraţii abundente
(pag. 139)
F1259053. În preintoxicaţia terapeutică cu glicozide cardiotonice se observă:

A. cefalee
B. vomismente violente ce pot conduce la deshidratare
C. bradicardie
D. sincopă cardiacă
E. tulburări vizuale
(pag. 196)
F1259054. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să apară:

A. episoade hipertensive severe
B. hipotensiune până la colaps
C. accidente vasculare cerebrale
D. insuficienţă renală acută
E. edem pulmonar
(pag. 155)
F1259055. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine sunt:

A. tulburările hepatice de origine necrotică
B. tulburările neurologice
C. tulburările cutanate
D. tulburările cardiocirculatorii
E. tulburările psihice
(pag. 143-145)
F1259056. Printre efectele adverse ale glicozidelor cardiotonice se numără:

A. tulburările digestice cu constipaţie
B. insomnia
C. tulburările cardiovasculare
D. manifestările cutanate
E. ginecomastia
(pag. 196)
F1259057. Printre principalele efecte adverse ale fenotiazinelor se numără:

A. stimularea secreţiilor gastrointestinale
B. icterul colestatic
C. hipertensiunea
D. tulburările neurologice
E. tulburările hematologice
(pag. 145)
F1259058. Toleranţa în cazul utilizării cronice a derivaţilor barbiturici:

A. se instalează faţă de efectul hipnotic
B. se instalează faţă de efectul anticomiţial
C. este specifică faţă de un anumit derivat
D. apare mai repede la derivaţii cu acţiune rapidă
E. apare mai repede la derivaţii cu acţiune lentă
(pag. 140)
F1259059. Toxicitatea medicamentelor antineoplazice se manifestă cel mai frecvent la nivelul:

A. măduvei hematoformatoare
B. plămânului
C. sistemului nervos periferic
D. mucoasei digestive
E. foliculilor piloşi
(pag. 206)
F1259060. Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt:

A. bradicardia severă
B. hipotensiunea
C. tahicardia uşoară
D. hipertensiunea
E. starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidă
(pag. 140)
F1359061. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt
adevarate ?
B. administrarea de purgativ salin
C. administrarea de amfetamina
D. epurarea renala
E. provocarea poliuriei alcaline.
(pag. 140, 141)
F1359062. Care dintre substantele enumerate mai jos potenteaza actiunea toxica a fenotiazinelor ?
A. curarizante
B. purine
C. etanol
D. narcotice
E. hipnotice.
(pag. 143)
F1359063. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine?

A. administrarea de dimercaptopropanol
B. epurarea gastrica
C. scoaterea din atmosfera toxica
D. epurarea renala
E. tratamentul simptomatic.
(pag. 145)
F1359064. Care sunt caracteristicile adevarate ale sindromului cerebelos ce apare in tratamentul cu
citostatice?
A. ataxie
B. hemoragie digestiva
C. slabiciune musculara
D. tremuraturi
E. hipertermie.
(pag. 206)
F1359065. Care sunt efectele adverse adevarate care au loc la nivelul maduvei hematoformatoare in
tratamentul cu citostatice?
A. deprimarea functiei hematopoietice
B. leucopenie
C. trombocitopenie
D. anemie
E. greturi si varsaturi.
(pag. 206)
F1359066. Care sunt efectele toxice produse de fenotiazine asupra organismului ?

A. deprimarea SNC
B. deprimarea centrilor respiratorii
C. paralizia motricitatii traheobronsice
D. bradicardie
E. hipotensiune.
(pag. 143)
F1359067. Care sunt fenomenele adverse care se produc in intoxicatia cu antidepresive IMAO ?
A. tulburari digestive
B. tulburari neuropsihice
C. tulburari cardiovasculare
D. tulburari hepatice
E. tulburari la nivelul pielii.
(pag. 154-155)
F1359068. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO:

A. reactii de substitutie
B. reactii de N-oxidare
C. reactii de scindare hidrolitica
D. reactii de oxidare si conjugare
E. reactii cu formare de ioni de carboniu.
(pag. 154)
F1359069. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor ?

A. N-dezalchilarea
B. desulfurarea oxidativa
C. conjugarea cu cisteina
D. hidroliza nucleului pirimidinic
E. oxidarea la un radical din C5.
(pag. 138)
F1359070. Glicozidele cardiotonice pot fi identificate prin:

A. reactia Parri
B. reactia cu Reactiv Keller-Killiani
C. cromatografie pe strat subtire
D. reactia cu Reactiv Bouchardat
E. reactia cu Reactiv Schiff.
(pag. 196)
F1359071. In cursul tratamentului cu unele citostatice pot sa apara:

A. accidente cardiovasculare
B. disfunctii hepatice
C. edem pulmonar acut
D. alterari ale functiei renale
E. perforarea septului nazal.
(pag. 206)
F1359072. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin:

A. anorexie
B. fotofobie
C. surditate trecatoare
D. parestezii
E. mioza.
(pag. 196)
F1359073. La ce nivel se produc efecte toxice in intoxicatii acute cu derivati barbiturici ?

A. SNC
B. aparat respirator
C. piele si mucoase
D. aparat cardiovascular
E. aparat renal.
(pag. 138, 139)
F1359074. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in:

A. epurare gastrica
B. epurare renala
C. administrare de procaina
D. tratament simptomatic
E. administrare de perfuzii cu glucoza.
(pag. 196)
F1359075. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in:

B. scoaterea din atmosfera toxica
C. diureza osmotica neutra
D. spalarea mucoaselor si tegumentelor
E. tratament simptomatic.
(pag. 155)
F1459076. Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin:

A. hidroliza
B. hidroxilare
C. epoxidare
D. conjugare
E. dismutatie
(pag. 195)
F1459077. Dozele toxice de digitalice determina:

A. scaderea concentratiei ionului K intramiocardic
B. cresterea concentratiei ionului K extramiocardic
C. scaderea concentratiei ionului Ca intramiocardic
D. cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic
E. scaderea concentratiei ionului K extramiocardic
(pag. 196)
F1459078. Efectele toxice sunt potentate daca fenotiazinele se asociaza cu:

A. etanol
B. fenobarbital
C. tetraciclina
D. mialgin
E. midazolam
(pag. 143)
F1459079. In cadrul reactiilor neurotoxice, sindromul cerebelos reversibil indus de terapia cu 5-

Fluorouracil se manifesta prin:
A. limfocitoza
B. ataxie
C. astenie musculara
D. tremuraturi
E. perforatii enterice
(pag. 206)
F1459080. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin:

A. tremuraturi
B. retentie urinara
C. halucinatii
D. tahicardie
E. convulsii urmate de stare comatoasa
(pag. 154)
F1459081. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda:

A. repaus absolut pentru prevenirea sincopei
B. administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice
C. NaCl
D. KCl in functie de datele ionogramei
E. chinidina si adrenalina
(pag. 196)
F1459082. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste:

A. provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa
B. sustinerea functiei respiratorii

C. tratamentul insuficientei circulatorii acute
D. combaterea convulsiilor
E. mentinerea starii de agitatie psiho-motorie
(pag. 145)
F1459083. Mecanismul actiunii toxice al fenotiazinelor se realizeaza prin:

A. inhibarea proceselor oxido-reducatoare la nivel mitocondrial
B. accelerarea activitatii citocromoxidazei
C. inhibarea activitatii citicromoxidazei
D. cresterea transportului de electroni intre citocromul c si a
E. diminuarea transportului de electroni intre citocromul c si a
(pag. 143)
F1459084. Pacientii cu intoxicatie acuta prin supradozaj digitalic pot prezenta vedere colorata in:
A. roz
B. galben
C. verde
D. albastru
E. gri
(pag. 196)
F1459085. Prin terapie citostatica se poate induce deprimarea functiei hematopietice medulare
denumita:
A. aplazie medulara
B. hiperplazie medulara
C. hipoplazie medulara
D. atrofie medulara
E. neoplazie medulara
(pag. 206)
F1459086. Principalele manifestari clinice produse de farmacodependenta barbiturica sunt:

A. cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective
B. vertij, tremor, dificultate in vorbire
C. lipsa sindromului de abstinenta
D. sindrom confuzional, halucinatii, delir
E. tentative de suicid
(pag. 140)
F1459087. Tablouri clinice variate si imprevizibile apar prin asocierea IMAO cu:
A. etanol
B. barbiturice
C. anestezice
D. tiroxina
E. insulina
(pag. 155)
F1459088. Un episod hipertensiv sever si consecutiv acestuia accidente vasculare cerebrale, aritmii,
edem pulmonar si chiar exitus apare prin asocierea IMAO cu:
A. bere
B. adrenomimetice
C. vin rosu
D. branzeturi fermentate
E. fructe proaspete
(pag. 155)
F1559089. Care din urmatoarele citostatice determina aparitia cistitelor hemoragice:

A. clofenul
B. ciclophosphamidul
C. methotrexatul
D. busulfanul
E. Vinkristinul
(pag. 5)
F1559090. Glicozele digitalice de biotransforma:

A. rapid
B. prin hidroliza componentelor glucidice
C. prin hidrixilare
D. prin conjugare
E. lent
(pag. 5)
F1559091. Timoanalepticele produc adverse manifestate prin tulburari neuropsihice exprimate prin:
A. insomnie
B. halucinaţii
C. delir
D. convulsii
E. somnolenţă
(pag. 5)
F1559092. Tratamentul intoxicatiei cu glicozidele cardiotonice consta in:

A. perfuzii cu glucoză
B. administrare de atropină
C. administrare de KCL
D. administrare de EDTA-Na2
E. administrare de adrenalină şi procaină
(pag. 5)
F1559093. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute
sunt:
A. amblopie
B. diplopie
C. vedere colorată în roşu
D. vedere colorată în negru
E. vedere colorată în galben, verde, albastru sau alb
(pag. 5)
F1659094. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO:

A. tulburari hematoligice (agranulocitoza)
B. tulburari neuropsihice (agitatie, tremuraturi, halucinatii)
C. tahicardie, uneori criza hipertensiva
D. hipertermie
E. coma hipoglicemica
(pag. 154-155)
F1659095. Aratati afirmatiile corecte. Efectele însirate prezinta o crestere în ordinea urmatoare:
digitoxina-digoxina-strofantina
A. intensitatea actiunii terapeutice
B. actiunea toxica
C. absorbtia perorala
D. tendinta de cumulare
E. timpul de înjumatatire biologic
(pag. 196)
F1659096. Aratati care sunt reactiile adverse comune aparute în urma terapiei îndelungate cu derivatii
fenotiazinici respectiv barbiturici:
A. scaderea trenzitului intestinal, greata, varsaturi
B. icter colestatic, retentie de urina
C. tulburari cardiovasculare: hipotensiune
D. efect teratogen
E. sindrom parkinsonian
(pag. 140,145)
F1659097. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici:

A. anemie
B. constipatie, scaderea secretiei gastro-intestinale
C. ciroza hepatica
D. tulburari psihice, scaderea capacitatii intelectuale, tulburari de memorie, ataxie
E. retentie hidrica, aparitia edemelor
(pag. 140)
F1659098. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu

urmatoarele substante, medicamente, alimente:
A. etanol
B. barbiturice
C. adrenomimetice
D. alimente bogate în tiramina
E. alimente bogate în glucide
(pag. 154-155)
F1659099. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt:

A. pH-ul suprafetei de absorbtie
B. biotransformare în functie de structura chimica
C. cantitatea de substanta ingerata
D. liposolubilitatea formei nedisociate
E. alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturi
(pag. 140)
F1659100. Factorii care favorizeaza aparitia toxicitatii glicozidelor cardiotonice sunt:

A. tulburari renale, insuficienta renala
B. terapie antiacida, administrare de Al(OH)3 per oral
C. hipokalemie
D. administrare concomitenta de chinidina
E. administrare de saruri de Ca
(pag. 196)
F1659101. Reactii adverse care apar în urma tratamentului prelungit cu derivatii fenotiazinici sunt:
A. sialoree, edem pulmonar

B. icter colestatic
C. tulburari extrapiramidale
D. dermatite, fotosensibilizare
E. tulburari hematologice (agranulocitoza, leucopenie)
(pag. 145)
F1659102. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici:

A. euforie, halucinatii, delir
B. tahicardie, puls bigeminal, xantopsie
C. hipoventilatie, respiratie Cheyne-Stokes, hipotonie, hipotensiune
D. coma cianotica, abolirea reflexelor
E. moartea are loc prin paralizia respiratorie
(pag. 140)
F1659103. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt:

A. tulburari psihice: confuzii, dezorientare, delir, halucinatii
B. tulburari auditive: zgomote în urechi, surditate temporara
C. fibrilatie ventriculara
D. sincopa cardiaca
E. ginecomastie
(pag. 196)
F1659104. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin:

A. deprimare SNC
B. efect alfa-adrenolitic
C. efect M-colinomimetic
D. inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor
E. efect teratogen
(pag. 143)
F1659105. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice:

A. în coma se administreaza psihostimulante
B. combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina
C. combaterea aritmiei prin administrare de chinidina
D. combaterea bradicardiei cu atropina
E. adminisrare de KCl în perfuzie de glucoza
(pag. 196)
F2159106. In legatura cu medicamentele antitumorale sunt adevarate afirmatiile:

A. Cele mai frecvente reactii adverse au loc la nivelul maduvei hematoformatoare si a tesutului limfatic
B. In tesutul limfatic se produce o rapida distrugere celulara
C. Metotrexatul poate determina enterita hemoragica si perforatii
D. Metotrexatul determina opacifierea cristalinului pana la cataracta
E. Nu se produc reactii neurotoxice
(pag. 206)
F2159107. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la cinetica glicozizilor digitalici:

A. Localizarea in miocard nu difera in functie de doza
B. Digitoxigenina prin hidroxilare trece in digoxigenina
C. Se elimina lent pe cale renala
D. Nu exista pericolul de acumulare
E. Biotransformarea si eliminarea lenta determina acumularea si producerea de efecte toxice

(pag. 195)
F2159108. In legatura cu glicozizii digitalici sunt adevarate afirmatiile:

A. Produc inhibarea Na+/K+/ATP-azei membranare
B. Dozele toxice de digitalice determina scaderea concentratiei de K+ intramiocardic
C. Cel mai obisnuit simptom pentru intoxicatii cu glicozizi digitalici este reprezentat de bradicardie
D. Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin legarea de anhidraza carbonica
E. Toxicitatea glicozizilor digitalici nu este dependenta de sensibilitatea individuala
(pag. 196)
F2159109. In intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt false afirmatiile:

A. Derivatii barbiturici lezeaza direct ficatul si rinichii
B. Oliguria din comele barbiturice nu este secundara hipoxiei si hipotensiunii
C. Actiunea toxica este potentata in asociere cu analgezice, psiholeptice si etanol
D. Actiunea deprimanta cardiovasculara este consecutiva deprimarii centrilor vasomotori
E. Derivatii barbiturici inhiba metabolismul oxidativ al flavoproteinelor
(pag. 138)
F2159110. In intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt contraindicate:

A. Perfuzii cu THAM
B. Administrare de cofeina
C. Spalatura stomacala, urmata de administrarea de purgativ salin
D. Perfuzii cu lactat de sodiu
E. Utilizarea unor antidoturi excitante SNC
(pag. 140-141)
F2159111. Referitor la toxicocinetica derivatilor barbiturici este adevarat ca:

A. Legarea de proteinele plasmatice este direct proportionala cu liposolubilitatea
B. Timpul de difuziune este mic la derivatii cu actiune rapida si mare la cei cu actiune lunga
C. Se biotransforma prin sulfurizare
D. Biotransformarea prin clivajul ciclului pirimidinic conduce la metaboliti cu toxicitate mare
E. Derivatii barbiturici sunt inhibitori enzimatici
(pag. 138)
F2159112. Semne caracteristice in intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt:

A. Halucinatii si delir
B. Coma profunda, linistita
C. Hepatita cu evolutie grava, letala
D. Crize convulsive generalizate, cu aspect epileptiform
E. Reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite
(pag. 139)
F2159113. In intoxicatia acuta cu barbiturici se indica:

A. Perfuzii cu THAM
B. Administrarea de cafeina
C. Spalatura stomacala, urmata de administrare de purgativ salin
E. Utilizarea unor antagonisti de tip excitant SNC
(pag. 140)
F2159114. In cazul glicozizilor digitalici nu este adevarat ca:
A. Biotransformarea are loc prin metilare

B. Are loc o eliminare rapida pe cale renala
C. Exista un IT mare
D. In tratamentul intoxicatiei se recomanda edetatul de sodiu
E. In cadrul analizei toxicologice se izoleaza din mediu acid
(pag. 195,196)
F2159115. In intoxicatia cu glicozizi cardiotonici se administreaza ca tratament:

A. Perfuzii cu glucoza
B. EDTA Na2
C. KCl
D. Chinidina
E. Adrenalina
(pag. 196)
F2159116. In timpul tratamentului cu antidepresive IMAO nu sunt permise asocierile cu:

A. Antidepresive triciclice
B. Adrenomimetice
C. Vitamine
D. Fenotiazine
E. Alimente care contin tiramina
(pag. 155)
F2159117. Fenotiazinele:
A. Produc efecte teratogene
B. Se biotransforma in proportii reduse, totii metabolitii rezultati fiind inactivi.
C. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava
D. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma
E. In asociere cu gipnotice efectele toxice se potenteaza
(pag. 142, 143)
F2159118. Toxicocinetica fenotiazinelor are urmatoarele caracteristici:

A. Biotransformarea are loc foarte lent
B. 4/5 dintre metaboliti sunt polari
C. Metabolitii polari sunt N-oxizii si cei dezalchilati
D. 7-hidroxiclorpromazina este un metabolit activ
E. Calea secundara de eliminare este prin fecale
(pag. 143)
F2159119. In cazul neurolepticelor fenotiazinice:

A. Efectele toxice cardiovasculare constau in hipotensiune arteriala si tahicardie.
B. Are loc stimularea centrilor respiratori.
C. Mecanismul actiunii toxice consta in inhibarea proceselor oxidoreducatoare la nivelul mitocondriilor
D. Nu se semnaleaza dependenta si efecte teratogene
E. Este indicata asocierea cu analgezice, hipnotice, narcotice
(pag. 145, 143)
F2159120. Alegeti afirmatiile false referitoare la medicamentele antitumorale:

A. Unele citostatice pot produce opacefierea cristalinului pana la cataracta
B. Actiunea la nivelul foliculilor pilosi se exprima prin instalarea alopeciei partiale
C. Prin reactiile neurotoxice se inregisreaza sindrom cerebelos reversibil
D. Nu determina leucopenie
E. Nu altereaza functia renala

(pag. 206)
F2159121. In timpul tratamentului cu antidepresive IMAO nu sunt permise:

A. Asocierea cu antidepresive triciclice
B. Asocierea cu narcotice
C. Asocierea cu diuretice
D. Asocierea cu fenotiazine
E. Consumul de alimente care contin tiramina
(pag. 154-155)
F2159122. In legatura cu toxicocinetica IMAO este adevarat ca:

A. Predomina scindarea hidrolitica, N-oxidarea si acilarea.
B. Unul din metabolitii cei mai toxici ai iproniazidei este radicalul liber izopropil.
C. Se absorb rapid.
D. Se elimina pe cale renala.
E. Nivelul sanguin scade rapid.
(pag. 154-155)

A. Biotransformarea poate avea loc prin metilare
D. In tratamentul intoxicatiei se recomanda edeteatul de sodiu
E. Unul din efectele adverse este ginecomastia
(pag. 195-196)
F2159124. Medicamentele antitumorale au:

A. Actiune antiproliferativa asupra tumorilor canceroase se poate manifesta si la nivelul tesuturilor normale cu
activitate proliferativa intensa
B. Efecte adverse mai ales la nivelul maduvei osoase, tesutului limfatic, mucoasei digestive, gonadelor si
foliculilor pilosi
C. Efecte hematotoxice importante
D. Efecte asupra descendentilor constand in malformatii congenitale
E. Efecte antidispeptice
(pag. 206)
F2159125. In intoxicatia acuta cu derivati barbiturici se indica:

A. Perfuzii cu THAM
C. Spalatura gastica urmata de administrarea de purgativ salin
D. Perfuzii cu lactat de sodiu sau carbonat acid de sodiu
E. Utilizarea unor excitanti SNC ca antidoturi farmacodinamice
(pag. 140, 141)
F2159126. Referitor la toxicocinetica derivatilor barbiturici este adevarat ca:

A. Legarea de proteinele plasmatice este direct proportionala cu liposolubilitatea
B. Timpul de difuziune este mic la derivatii cu actiune rapida si mare la cei cu actiune lunga
C. Se biotransforma prin sulfurizare
D. Biotransformarea prin clivajul ciclului pirimidinic conduce la metaboliti cu toxicitate mare
E. Derivatii barbiturici sunt inhibitori enzimatici
(pag. 138)
F2159127. Semne caracteristice in intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt:

A. Halucinatii si delir
B. Coma profunda, linistita
C. Hepatita cu evolutie grava, letala
D. Crize convulsive generalizate, cu aspect epileptoform
E. Reflexe osteotendinoase diminuate sau abolite
(pag. 139)
F2159128. In intoxicatia acuta cu derivati barbiturici se indica:

A. Perfuzii cu THAM
C. Spalatura stomacala, urmata de administrare de purgativ salin
E. Utilizarea unor antagonisti de tip excitant SNC
(pag. 140)

A. Biotransformarea are loc prin metilare
D. In tratamentul intoxicatiei se recomanda edetatul de sodiu
E. In cadrul analizei toxicologice se izoleaza din mediu acid
(pag. 195, 196)
F2159130. In intoxicatia cu glicozizi cardiotonici se administreaza ca tratament:

A. Perfuzii cu glucoza
B. EDTANa2
C. KCl
D. Chinidina
E. Adrenalina
(pag. 196)
F2159131. In timpul tratamentului cu antidepresive IMAO nu sunt permise asocierile cu:

B. Adrenomimetice
C. Vitamine
D. Fenotiazine
E. Alimente care contin tiramina
(pag. 155)
F2159132. Fenotiazinele:
A. Produc efecte teratogene
B. Se biotransforma in proportii reduse, toti metabolitii rezultati fiind inactivi.
C. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava.
D. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma.
E. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza.
(pag. 142, 143)
F2159133. Toxicocinetica fenotiazinelor are urmatoarele caracteristici:

A. Biotransformarea are loc foarte lent.
B. 4/5 dintre metaboliti sunt polari.
C. Metabolitii polari sunt N-oxizii si cei dezalchilati.
D. 7-hidroxiclorpromazina este un metabolit activ.

E. Calea secundara de eliminare este prin fecale.
(pag. 143)
F2159134. In cazul neurolepticelor fenotiazinice:

A. Efectele toxice cardiovasculare constau in hipotensiune arteriala si tahicardie.
B. Are loc stimularea centrilor respiratori.
C. Mecanismul actiunii toxice consta in inhibarea proceselor oxidoreducatoare la nivelul mitocondriilor.
D. Nu se semnaleaza dependenta si efecte teratogene.
E. Este indicata asocierea cu analgezice, hipnotice, narcotice.
(pag. 145, 143)
F2159135. Alegeti afirmatiile false :

A. Unele citostatice pot produce opacifierea cristalinului pana la cataracta.
B. Actiunea la nivelul foliculilor pilosi se exprima prin instalarea alopeciei partiale.
C. Printre reactiile neurotoxice se inregistreaza sindrom cerebelos reversibil.
D. Nu determina leucopenie
E. Nu altereaza functia renala.
(pag. 206)
F2259136. Efectele toxice ale fenotiazinelor sunt potentate prin asocierea cu:
A. hipnotice
B. etanol
C. analgezice
D. cardiotrope
E. curarizante
(pag. 143)
F2259137. Tulburarile cardiocirculatorii observate in intoxicatia acuta cu fenotiazine sunt:

A. hipertensiunea
B. hipotensiunea
C. tahicardia
D. bradicardia
E. insuficienta circulatorie acuta
(pag. 145)
F2259138. Pentru tratamentul intoxicatiei acute cu fenotiazine se recomanda:

A. provocarea varsaturilor, daca pacientul este in convulsii
B. epurare renala prin diureza alcalina
C. combaterea convulsiilor si a agitatiei psihomotorii
D. administrarea de excitante ale SNC
E. tratamentul insuficientei respiratorii si a insuficientei circulatorii acute
(pag. 145)
F2259139. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la biotransformarea iproniazidei sunt adevarate?
A. iproniazida se metabolizeaza prin hidroliza, urmata de N-hidroxilare
B. iproniazida se metabolizeaza prin N-acetilare
C. iproniazida este bioactivata in urma unei reactii de N-hidroxilare a izopropilhidrazinei
D. metabolizarea iproniazidei conduce la formarea de ioni carboniu
E. iproniazida nu este bioactivata in urma metabolizarii
(pag. 154)
F2259140. Actiunea toxica a IMAO se manifesta la nivelul:

A. aparatului renal
B. SNC
C. aparatului cardiovascular
D. aparatului respirator
E. maduvei hematoformatoare
(pag. 154)
F2259141. Care din alimentele urmatoare sunt susceptibile sa produca efecte toxice la asocierea cu
IMAO:
A. laptele dulce
B. branza fermentata
C. legumele proaspete
D. vinul rosu
E. berea
(pag. 154)
F2259142. Care sunt tulburarile cardiovasculare observate in intoxicatia acuta cu IMAO?

A. hipotensiunea
B. colapsul cardiovascular
C. bradicardia
D. tahicardia
E. aritmiile ventriculare
(pag. 154)
F2259143. Care din urmatoarele substante produce la asocierea cu IMAO un episod hipertensiv sever?
A. narcoticele
B. derivatii barbiturici
C. adrenomimeticele
D. insulina
E. tiramina
(pag. 155)
F2259144. Care sunt cele mai grave consecinte ale episodului hipertensiv survenit in urma asocierilor
cu IMAO?
A. colapsul cardiovascular
B. accidentele vasculare cerebrale
C. anemia
D. edemul pulmonar
E. decesul
(pag. 155)
F2259145. Care din urmatoarele medicamente pot conduce la efecte adverse grave in urma asocierii cu
IMAO?
A. antidepresivele triciclice
B. fenotiazinele
C. analgezicele antipiretice
D. analgezicele narcotice
E. derivatii barbiturici
(pag. 155)
F2259146. Toxicitatea glicozidelor digitalice este influentata de urmatoarele caracteristici

farmacocinetice:
A. absorbtia rapida la nivelul mucoasei intestinale, indiferent de tipul de preparat

B. biotransformarea rapida, cu formarea de metaboliti mai toxici
C. biotransformarea lenta
D. acumularea la nivelul miocardului
E. eliminarea lenta
(pag. 195)
F2259147. Actiunea toxica a glicozidelor cardiotonice se explica prin:

A. mecanisme diferite de cele responsabile de actiunea farmacologica
B. perturbarea mecanismelor de transport ionic
C. perturbarea ATP-azei Ca2+ - dependente
D. perturbarea ATP-azei Na+, K+ - dependente
E. scaderea concentratiei intramiocardice a Ca2+
(pag. 196)
F2259148. In preintoxicatia terapeutica cu glicozide digitalice se observa in special:

A. ginecomastie
B. convulsii
C. tulburari generale nespecifice
D. bradicardie
E. tulburari de vedere
(pag. 196)
F2259149. Tulburarile necardiace principale din intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice sunt:
A. tulburari digestive
B. tulburari renale
C. tulburari neuropsihice
D. tulburari vizuale
E. tulburari auditive
(pag. 196)
F2259150. Absorbtia derivatilor barbiturici este favorizata de:

A. prezenta formei nedisociate, asigurata de pH-ul scazut de la nivel gastric
B. prezenta formei disociate, asigurata de pH-ul ridicat de la nivelul intestinului subtire
C. un coeficient de partitie lipide/apa scazut
D. un coeficient de partitie lipide/apa ridicat
E. suprafata mare a mucoasei intestinale si timpul lung de contact cu aceasta
(pag. 137)
F2259151. Proprietatile derivatilor barbiturici care le influenteaza toxicitatea sunt:

A. liposolubilitatea
B. legarea de proteinele tisulare si plasmatice
C. eliminarea biliara
D. eliminarea prin secretia lactata
E. timpul de injumatatire biologica
(pag. 137-138)
F2259152. Eliminarea renala a derivatilor barbiturici prezinta urmatoarele caracteristici:

A. se face numai sub forma netransformata
B. se face numai sub forma de metaboliti
C. este direct proportionala cu disocierea
D. este favorizata de alcalinizarea plasmatica si interstitiala
E. este favorizata de acidularea urinei

(pag. 138)
F2259153. Actiunea toxica a derivatilor barbiturici se manifesta la nivelul:

A. SNC
B. cardiovascular
C. respirator
D. hepatic
E. hematic
(pag. 138)
F2259154. Coma barbiturica se caracterizeaza prin:

A. agitatie
B. hipertonie musculara
C. facies congetiv, usor cianotic
D. reflexe diminuate sau abolite
E. pupile normale, mai rar midriatice
(pag. 139)
F2259155. Tulburarile respiratorii din coma barbiturica se manifesta prin:

A. hiperventilatie
B. hipoventilatie
C. incarcari bronsice ce evolueaza spre infectii pulmonare
D. edem pulmonar lezional
E. emfizem pulmonar
(pag. 139)
F2259156. Tulburarile cardiocirculatorii din coma barbiturica se manifesta prin:

A. hipertensiune
B. hipotensiune
C. bradicardie
D. usoara tahicardie
E. prabusire tensionala in formele grave de intoxicatie
(pag. 140)
F2259157. Farmacodependenta barbiturica are urmatoarele caracteristici:

A. toleranta instalata fata de efectul hipnotic
B. toleranta instalata fata de efectul anticomitial
C. toleranta specifica fata de un anumit derivat
D. producerea dependentei fizice si psihice
E. aparitia sindromului de abstinenta la intreruperea brusca a administrarii dozelor
(pag. 140)
F2259158. Sindromul de abstinenta din farmacodependenta barbiturica se caracterizeaza prin:

A. somnolenta
B. anxietate
C. delir
D. convulsii
E. hipertensiune
(pag. 140)
F2259159. Principalele manifestari clinice produse in farmacodependenta barbiturica sunt:
A. tulburarile psihice
B. tulburarile neurologice
C. pierderea ponderala
D. tulburarile hepatice
E. tulburarile digestive
(pag. 140)
F2259160. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate:

A. favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline
B. spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin
C. provocarea de varsaturi la pacientii comatosi
D. administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice
E. sustinerea respiratiei si circulatiei
(pag. 141-142)
F2259161. Actiunea toxica a fenotiazinelor se manifesta la nivel:

A. SNC
B. respirator
C. cardiovascular
D. renal
E. hematic
(pag. 143)
F2259162. Mecanismul de producere a insuficientei respiratorii induse de fenotiazine se explica prin:

A. lezarea parenchimului pulmonar
B. deprimarea centrilor respiratori
C. ingrosarea pleurei
D. inlaturarea surfactantului
E. paralizia motricitatii traheobronsice
(pag. 143)
F2259163. Efectele toxice cardiovasculare induse de fenotiazine sunt consecinta:

A. actiunii M-colinolitice
B. actiunii colinergice
C. actiunii alfa-adrenergice
D. actiunii alfa-adrenolitice
E. hipoxiei si tulburarilor respiratorii
(pag. 143)
F2259164. In intoxicatia acuta cu glicozide digitalice sunt caracteristice urmatoarele tulburari vizuale:
A. conjunctivitele
B. cataracta
C. cecitatea, ca urmare a distrugerii nervului optic
D. diplopia
E. vederea colorata
(pag. 196)
F2259165. Tulburarile cardiovasculare din intoxicatia acuta cu glicozide digitalice:

A. dau nota de gravitate a intoxicatiei
B. sunt de obicei primele manifestari observate
C. pot conduce la deces prin sincopa cardiaca
D. se rezolva imediat dupa intreruperea administrarii
E. sunt agravate de prezenta Ca2+

(pag. 196)
F2259166. Printre efectele adverse ale glicozidelor cardiotonice se numara:

A. manifestarile digestive
B. manifestarile hematice
C. manifestarile cardiovasculare
D. manifestarile neuropsihice
E. manifestarile senzoriale
(pag. 196)
F2259167. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice presupune:

A. epurare gastrica, indiferent de momentul in care s-a produs intoxicatia
B. corectarea bradicardiei, prin administrare de atropina
C. administrarea de clorura de potasiu, in functie de datele ionogramei
D. administrarea de EDTA-Na2
E. administrarea de versenat de calciu
(pag. 196)
F2259168. Ce substante sunt contraindicate in caz de intoxicatie cu glicozide cardiotonice?

A. chinidina
B. atropina
C. clorura de potasiu
D. adrenalina
E. sarurile de calciu
(pag. 196)
F2259169. Toxicitatea medicamentelor antitumorale se datoreaza:

A. actiunii antiproliferative selective
B. actiunii neselective la nivelul tuturor tesuturilor
C. actiunii neselective asupra tesuturilor caracterizate prin activitate proliferativa intensa
D. metabolizarii intense
E. acumularii
(pag. 206)
F2259170. Printre tesuturile care devin tinta actiunii toxice a medicamentelor antitumorale, ca urmare a
unei actiuni antiproliferative intense, se numara:
A. SNC
B. maduva hematoformatoare
C. foliculii pilosi
D. mucosa digestiva
E. tesutul limfatic
(pag. 206)
F2259171. Efectele adverse ale medicamentelor antitumorale ca urmare a actiunii la nivelul maduvei
hematoformatoare sunt:
A. leucopenia
B. leucocitoza
C. anemia hemolitica
D. pancitopenia
E. trombocitopenia
(pag. 206)
F2259172. Efectele medicamentelor antitumorale asupra gonadelor se manifesta prin:

A. sarcini multiple
B. impotenta
C. alterarea spermatogenezei
D. sterilitate
E. nasteri premature
(pag. 206)
F2259173. Implicatiile toxicologice ale glicozidelor cardiotonice sunt datorate:

A. factorului relativ de securitate mic
B. intoxicatiilor acute voluntare sau accidentale produse prin supradozare
C. tratamentelor prelungite, cand nu se respecta rata de consum
D. intoxicatiilor cronice profesionale
E. intoxicatiilor cronice voluntare
(pag. 195)
F2359174. In intoxicatiile acute, derivatii barbiturici produc efecte toxice la nivelul:

A. aparatului respirator
B. SNC
C. aparatului cardiovascular
D. piele si mucoase
E. renal
(pag. 139-140)
F2359175. Intoxicatiile cu derivati barbiturici se trateaza cu:

A. epurare renala
B. spalatura gastrica
C. administrare de purgativ salin
D. provocarea poliuriei alcaline
E. evacuarea din mediul toxic.
(pag. 140-141)

A. facies congestiv, usor cianotic
B. lipsa transpiratiilor abundente
C. hipertonie musculara si sensibilitate
D. reflexe osteotendinoase, corneene si de deglutitie diminuate sau abolite
E. pupilele sunt normale, mai rar in midriaza.
(pag. 139-140)
F2359177. Farmacodependenta barbiturica se caracterizeaza prin:

A. tulburari psihice, in cazuri grave confuzii mintale
B. tulburari neurologice
C. crestere ponderala
D. tulburari cardiocirculatorii
E. poliurie, consecutiv cu inhibarea hormonului antidiuretic.
(pag. 140)
F2359178. Efectele adverse ale IMAO sunt:

A. tulburari cardiovasculare
B. manifestari cutanate
C. tulburari neuro-psihice
D. tulburari digestive
E. tulburari hepatice
(pag. 154-155)
F2359179. IMAO isi manifesta actiunea toxicologica prin:

A. excitarea si deprimarea SNC
B. efecte cardiovasculare
C. efecte respiratorii
D. paralizia motricitatii traheo-bronsice
E. surditate trecatoare.
(pag. 154)
F2359180. Intoxicatiile acute cu IMAO se trateaza prin:

A. scoaterea din atmosfera toxica
B. spalatura stomacala
C. diureza osmotica neutra
D. spalarea mucoaselor si tegumentelor
E. tratament simptomatic.
(pag. 155)
F2359181. IMAO pot sa produca efecte toxice grave la asociere cu:

A. antidepresive triciclice
B. narcotice
C. barbiturice
D. halogeni si acizi halogenati
E. adrenomimetice si tiamina.
(pag. 155)
F2359182. Fenotiazinele au ca efecte toxice:

A. deprimarea centrilor respiratori si paralizia motricitatii traheo-bronsice
B. deprimarea SNC
C. efecte toxice cardiovasculare, hipertensiune si bradicardie
D. tulburari cutanate si endocrine
E. manifestari toxice neuropsihice.
(pag. 143)
F2359183. Actiunea toxica a fenotiazinelor este potentata de:

A. analgezice
B. alcoolul etilic
C. derivati purinici
D. curarizante
E. hipnotice.
(pag. 143)
F2359184. Efectele adverse principale ale fenotiazinelor in tratament prelungit sunt:

A. tulburari respiratorii
B. hipertensiune si bradicardie
C. inhibarea secretiilor gastro-intestinale
D. manifestari cutanate si endocrine
E. tulburari renale.
(pag. 145)
F2359185. Tratamentul in intoxicatia cu fenotiazine consta in:

A. epurare gastrica
B. administrare de dimercaptopropanol
C. epurare renala
D. combaterea convulsiilor si starii de agitatie psihomotorie
E. combaterea insuficientei respiratorii si circulatorii.
(pag. 145)
F2359186. Glicozidele cardiotonice isi manifesta actiunea toxica prin:

A. scaderea efectelor terapeutice
B. efecte neuropsihice
C. efecte digestive
D. efecte senzoriale
E. insuficienta renala acuta.
(pag. 196)
F2359187. Efectele adverse ale tratamentului cu glicozide cardiotonice sunt:

A. manifestari digestive
B. manifestari senzoriale
C. manifestari cutanate
D. ginecomastie
E. tulburari cardiovasculare.
(pag. 196)
F2359188. Intoxicatii cu glicozide cardiotonice sunt tratati prin:

A. epurare gastrica
B. epurare renala
C. spalarea tegumentelor cu jet continuu de apa
D. perfuzii cu glucoza, administrare de clorura de potasiu
E. prevenirea sincopei prin repaus absolut.
(pag. 196)
F2359189. Tulburarile vizuale din intoxicatiile acute cu glicozide cardiotonice constau in:
A. vedere colorata in roz-rosu
B. ambliopie
C. diplopie
D. vedere colorata in galben, verde, albastra
E. mioza.
(pag. 196)
F2359190. In cursul tratamentului cu unele medicamente citostatice se pot inregistra:

A. accidente cardiovasculare
B. alterari ale functiei renale
C. manifestari la nivelul unghiilor
D. disfunctii hepatice
E. opacifierea cristalinului pana la cataracta.
(pag. 206)
F2359191. Efectele adverse ce pot sa apara, la nivelul maduvei hematoformatoare, in urma

tratamentului cu citostatice sunt:
A. insuficienta respiratorie
B. leucopenie, granulocitopenie
C. deprimarea functiei hematopoietice

D. greturi, varsaturi, anorexie
E. anemie.
(pag. 206)
F2359192. Unele citostatice pot induce accidente neurologice prin:

A. afectarea nervilor cranieni si leziuni ale SNC
B. confuzii mintale
C. crize convulsive
D. sindromul cerebelos ireversibil (5-fluouracil)
E. hiperpirexie care poate evolua spre exitus.
(pag. 206)
F2359193. Ce efecte toxice apar prin inhibarea proliferarii celulelor mucoasei tubului digestiv?
A. dispepsie, greturi, varsaturi
B. stomatita ulceroasa si enterita
C. cistita hemoragica si perforatii
D. enterita hemoragica si perforatii
E. avortul si efecte teratogene.
(pag. 206)
F2559194. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardtotonice:

A. In coma se administreaza psihostimulante
B. combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina
C. combaterea aritmiei prin administrare de chinidina
D. combaterea bradicardiei cu atropina
E. adminisrare de KCI in perfuzie de glucoza
(pag. 196)
F2559195. Prin terapie citostatica se poate induce deprimarea functiei hematopietice medulare
denumită
A. aplazie medulara
B. hiperplazie medulara
C. hipoplazie medulara
D. atrofie medulara
E. neoplazie medulara
(pag. 206)
F2559196. Dozele toxice de digitalice determină:

A. scaderea concentratiei ionului K intramiocardic
B. cresterea concentratiei ionului K extramiocardic
C. scaderea concentratiei ionului Ca intramiocardic
D. cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardic
E. scaderea concentratiei ionului K extramiocardic
(pag. 196)
F2559197. Glicozidele cardtotontce pot fi identificate prin

A. reactia Parri
B. reactia cu Reactiv Keller-Killiani
C. cromatografie pe strat subtire
D. reactia cu Reactiv Bouchardat
E. reactia cu Reactiv Schiff.
(pag. 196)
F2559198. Care sunt efectele toxice produse de fenotiazine asupra organismului ?

A. deprimarea SNC
B. deprimarea centrilor respiratorii
C. paralizia motricitatii traheobronsice
D. bradicardie
E. hipotensiune.
(pag. 143)
F2559199. Care sunt efectele adverse adevarate care au loc la nivelul maduvei hematofonmatoare in
tratamentui cu citostatice
A. deprimarea functiei hematopoietice
B. leucopenie
C. trombocitopenie
D. anemie
E. greturi si varsaturi
(pag. 206)
F2559200. Care sunt caracteristicile adevarate ale sindromului cerebelos ce apare in tratamentui cu
citostatice?
A. ataxie
B. hemoragie digestiva
C. slabiciune musculara
D. tremuraturi
E. hipertermie
(pag. 206)
F2559201. Care este tratamentui real in intoxicatia acuta cu fenotiazine?

A. administrarea de dimercaptopropanol
B. epurarea gastrica
C. scoaterea din atmosfera toxica
D. epurarea renala
E. tratamentui simptomatic
(pag. 145)
F2559202. Care dintre substantele enumerate mai jos potenteaza actiunea toxica a fenotiazinelor ?
A. curarizante
B. purine
C. etanol
D. narcotice
E. hipnotice
(pag. 143)
F2559203. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt
adevarate ?
B. administrarea de purgativ salin
C. administrarea de amfetamina
D. epurarea renala
E. provocarea poliuriei alcaline
(pag. 140-141)
F2559204. Tulburarile cardiocirculatorii din intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt:

A. bradicardia severa
B. hipotensiunea
C. tahicardia usoara
D. hipertensiunea
E. starea de soc pentru derivatii cu actiune rapida
(pag. 140)
F2559205. Toxicitatea medicamentelor antineoplazice se manifesta cel mai frecvent la nivelul:

A. maduvei hematoformatoare
B. palmanului
C. sistemului nervos periferic
D. mucoasei digestive
E. foliculilor pilosi
(pag. 206)
F2559206. Toleranta in cazul utilizarii cronice a derivatilor barbiturici:

A. se instaleaza fata de efectul hipnotic
B. se instaleaza fata de efectul anticomitial
C. este specifica fata de un anumit derivat
D. apare mai repede la derivatii cu actiune rapida
E. apare mai repede la derivatii cu actiune tenta
(pag. 140)
F2559207. Printre principalete efecte adverse ale fenotiazinelor se numara:

A. stimularea secretiilor gastrointestinal
B. icterul colestatic
C. hipertensiunea
D. tulburarile neurologice
E. tulburarile hematologice
(pag. 145)
F2559208. Principalele tulburari intilnite in intoxicatia acuta cu fenotiazine sunt:

A. tulburarile hepatice de origine necrotica
B. tulburarile neurologice
C. tulburarile cutanate
D. tulburarile cardiocirculatorii
E. tulburarile psihice
(pag. 143-145)
F2559209. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramina pot sa apara:

A. episoade hipertensive severe
B. hipotensiune pana la colaps
C. accidente vasculare cerebrate
D. insuficienta renala acuta
E. edem pulmonar
(pag. 155)
F2559210. In preintoxicatia terapeutica cu glicozide cardiotonice se observa:

A. cefalee
B. vomismente violente ce pot conduce la deshidratare
C. bradicardie
D. sincopa cardiaca
E. tulburari vizuale
(pag. 196)

A. diminuarea sau abolirea reflexelor
B. hipertermie prin mecanism central
C. hipertonie musculara
D. pupile miotice in toate cazurile
E. facies congestiv si transpiratii abundente
(pag. 139)
F2659212. Cum se procedează în farmacie cu prescriptiile în care sunt prescrise substantele toxice ?
A. Se restituie bolnavului sau delegatului său
B. Se retin si se păstrează în farmacie
C. La cererea bolnavului i se poate elibera o copie
D. Repetarea elaborării preparatului se poate face pe baza copiei
E. Repetarea elaborării se poate efectua numai pe baza unei noi prescriptii
(pag. 11, pag 290)
F2659213. Doza maximă pe 3 zile poate fi depăsită în cazul următoarelor afectiuni:

A. colecistite acute dureroase
B. litiază renală
C. neoplasm incurabil cu citostatice
D. arterită avansată în stadiu de gangrenă
E. cardiopatie decompensată cu dispnee nocturnă netratabilă cu alte mijloace
(pag. 10, pag. 41)
F2659214. Prescriptia medicală care se poate elibera pe 10 sau 15 zile în cazul afectiunilor grave de la
Art. 62 din legea stupefiantelor, trebuie să îndeplinească următoarele forme legale:
A. să cuprindă numele si prenumele bolnavului, numărul buletinului de identitate, adresa lui
B. diagnosticul
C. denumirea si cantitatea produsului stupefiant pentru o zi
D. atât prescriptia medicală cât si certificatul medical să fie vizată de medicul director al spitalului
E. la mentiunea "sic volo" dozele maxime pot fi depăsite
(pag. 10, pag. 41)
F2659215. Depozitele de medicamente vor înainta Ministerului Sănătătii - Directia farmaceutică si a

aparaturii medicale, situatii anuale cuprinzând:
A. denumirea si cantitătile de produse toxice si stupefiante intrate în depozit
B. unitătile care au efectuat livrarea s-au intreprinderea producătoare
C. data la care intreprinderea producătoare a fabricat produsul stupefiant
D. unitătile cărora li s-au livrat produse stupefiante
E. stocul existent la sfârsitul anului
(pag. 10, pag 38)
F2659216. Numerotarea formularelor si aplicarea timbrului sec pe formularele solicitate de unitătile

sanitare se face conform Art. 74 care prevede:
A. masina specială pentru aplicarea timbrului sec se obtine pe baza aprobării Ministerului Sănătătii
B. masina se păstrează la unitatea sanitară emitentă a prescriptiilor
C. se păstrează la Directia Sanitară Judeteană, respectiv a Municipiului Bucuresti
D. numerotarea si aplicarea timbrului sec se face de contabilul Directiei Sanitare Judetene
E. se face de un farmacist sau un medic autorizat de directorul Directiei Sanitare Judetene
(pag. 10, pag. 49)
F2659217. Efectele secundare nedorite ale medicaţiei cu Ciclofosfamida pot fi:

A. Accidente cardiovasculare
B. Instalarea alopeciei
C. Accidente neurologice
D. Disfuncţii hepatice
E. Efect teratogen
(pag. 206)
F2659218. Intoxicaţia acută cu derivaţii barbiturici se caracterizează prin:

A. Tulburări neuropsihice în faza de debut
B. Tahicardie, fibrilaţie ventriculară
C. Hipoventilaţie şi hipotonie
D. Comă cianotică
E. Moarte prin convulsii epileptiforme
(pag. 137)
F2659219. Efecte secundare apărute în cursul administrării de lungă durată a derivaţiilor fenotiazinici
pot fi:
A. Tulburări gastro-intestinale cu hipersalivaţie, colici abdominale
B. Tulburări hepatice, icter colestatic
C. Tulburări extrapiramidale, dischinezii
D. Acţiune teratogenă
E. Tulburări cutanate (fotosensibilitate) şi endocrine
(pag. 142)
F2659220. Factorii, care favorizează apariţia toxicităţii glicozidelor cardiotonice sunt:

A. Administrarea de săruri de calciu
B. Administrarea de EDTA-Na2
C. Administrare concomitentă de chinidină
D. Tulburări renale şi cardiace
E. Administrare de săruri de potasiu
(pag. 195)
F2659221. Efectele toxice se pot agrava în administrarea concomitentă a medicamentelor IMAO cu

următoarele substanţe, medicamente sau alimente:
B. Etanol
C. Asociere cu fenotiazine
D. Alimente bogate în glucide
E. Alimente bogate în tiramină
(pag. 154)
F2659222. Arătaţi afirmaţiile corecte privind efectele secundare nedorite ale medicaţiei IMAO:
A. Tulburări hepatice
B. Tulburări neuropsihice: agitaţie, tremurături, halucinaţii
C. Sindromul parkinsonian
D. Hipertermie
E. Convulsii tonico-clonice
(pag. 154)
F2659223. Arătaţi afirmaţiile corecte. La glicozidele cardiotonice efectele înşirate cresc de la digoxina -
> strofantina:
A. Biodisponibilitatea perorală
B. Potenţialul toxic
C. Intensitatea efectului terapeutic
D. Tendinţa de cumulare
E. Timpul de înjumătăţire biologică
(pag. 195)
F2659224. Simptomele tardive ale intoxicaţiilor cu glicozide cardiotonice:

A. Tulburări neuropsihice
B. Tulburări digestive
C. Bloc atrio-ventricular
D. Bradicardie, puls bigeminat
E. Fibrilaţie ventriculară
(pag. 195)
F2659225. Factorii, care pot creşte nivelul plasmatic al derivaţiilor barbiturici:

A. Valoarea acidă a pH-lui la locul de absorbţie
B. Liposolubilitatea mărită a derivatului barbituric
C. Alcaloza endogenă
D. Calea de administrare parenterală
E. Terapie antiacidă, administrare de hidroxid de aluminiu p.o.
(pag. 137)
F2659226. Reacţiile adverse în tratamentul prelungit cu derivaţii fenotiazinici sunt:

A. Agitaţie psihomotorie, tulburări neuropsihice
B. Sindrom parkinsonian
C. Tulburări cutanate, fotosenzibilitate
D. Efecte teratogene
E. Hipertermie, crize de hipertensiune
(pag. 142)
F2659227. Biotransformarea iproniazidei prezintă următoarele etape:

A. Scindare hidrolitică
B. Acetilare
C. Formarea ionului de carboniu
D. N-oxidare
E. Desciderea ciclului benzenic
(pag. 154)
F2659228. Mecanismul de acţiune al derivatiilor IMAO:

A. Blocarea degradării catecolaminelor în SNC
B. Acumularea presinaptică a catecolaminelor în SNC
C. Creşterea concentraţiei serotoninei în SNC
D. Inhibiţia enzimelor microzomale
E. Inducerea enzimelor microzomale, ca inductor enzimatic
(pag. 154)
F2659229. Căile principale de biotrasformare a fenotiazinelor:

A. Sulfoxidarea prin cedarea de doi electroni
B. Sulfoxidarea prin acceptarea de doi electroni
C. Desfacerea ciclului fenotiazinic

D. N- oxidarea în catena laterală
E. Dezaminarea oxidativă
(pag. 142)
F2659230. Mecanismul de acţiune al derivaţiilor barbiturici:

A. Inhibiţia enzimelor microzomale
B. Inhibiţia respiraţiei celulare
C. Inhibiţia formării ATP
D. Diminuarea consumului de oxigen în ţesutul nervos
E. Inhibiţia colinesterazei serice
(pag. 137)
F2659231. Principiile de tratament în intoxicaţiile acute cu derivaţii fenotiazinici:

A. diureză forţată
B. combaterea agitaţiei psihomotorie
C. administrarea de stimulante centrale, amfetamine
D. administrarea de derivaţi barbiturici cu acţiune rapidă
E. oxigenarea bolnavului
(pag. 142)
F2659232. După prevederile articolului 7 din Legea nr. 73/1969 se pot prescrie si elibera pe formulare
obisnuite (fără timbru sec) care nu se tin în farmacii, următoarele produse toxice si substante
stupefiante:
A. Opium pulveratum până la 3,0g
B. Extractum opii siccum până la 1,5g
C. Sirupus opii până la 25g
D. Opium concentratum până la 1,5 g
E. Tinctura de opiu prevăzută în FR în vigoare până la 1,50 g
(pag. 10, pag. 74-75)
F2659233. Conform Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante se pot
elibera la cerere fără prescriptie medicală următoarele:
A. Sirupus opii dilutus până la 50 g
B. Pulbere de opiu si ipeca până la 3,0 g
C. Opium pulveratum până la 1,5 g
D. Tinctura anticholerina până la 10 g
E. Ceaiurile medicinale în compozitia cărora intră Papaveris capita
(pag. 10, pag. 74-75)
F2659234. La prescrierea produselor si a substantelor stupefiante pentru bolnavii nespitalizati medicul

este obligat:
A. să posede formular special pentru prescriere, numerotare si vizate cu timbru sec
B. să scrie denumirea completă a medicamentului
C. să scrie cantitatea în cifre si litere
D. să precizeze modul de întrebuintare mentionând doza si intervalul de administrare
E. în caz de depăsire a dozei pentru o dată si pentru 24 ore să mentioneze pe prescriptie "sic volo"
(pag. 10, pag. 39)
F2659235. Valabilitatea prescriptiilor medicale cu produse stupefiante prescrise pentru bolnavi

nespitalizati si termenul de ridicare a acestor produse din farmacii sunt următoarele:
A. valabilitatea maximum 10 zile de la data prescrierii
B. valabilitatea 14 zile de la data prescrierii
C. valabilitatea maximum 7 zile de la data prescrierii

D. se pot elibera în termen de 12 zile de la farmacie
E. se pot elibera în termen de 5 zile de la farmacie
(pag. 10, pag 40)
Tema nr. 60
Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae radix
si folium, Opiu, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Rauwolfiae radix, Secarae cornutum)
BIBLIOGRAFIE:
4. Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie – Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Ed. Medicala
Bucuresti, 1993
F1260001. Care afirmaţie nu este adevărată?

A. ergometrina este un alcaloid de tip aminoalcool
B. ergotamina este un alcaloid de tip peptidic
C. ergometrina are acţiune uterotonică
D. DH-ergotoxina se utilizează pentru declanşarea travaliului
E. acţiunea metilergometrinei este mult mai energică decât a ergometrinei
(pag. 540, (vol. 2))
F1260002. Chelidonii herba

A. conţine alcaloizi cu nucleu morfinanic
B. conţine codeină cu acţiune antitusivă
C. se foloseşte în tratamentul afecţiunilor respiratorii
D. are efect colecistokinetic
E. nu se recomandă în diskinezii biliare
(pag. 493, (vol. 2))
F1260003. Emetina
A. este expectorantă în doze mari
B. este vomitivă în doze mari
C. are acţiune dizenterică
D. are acţiune laxativă
E. acţionează antipiretic
(pag. 511, (vol. 2))
F1260004. Hiosciamina
A. este esterul tropinei cu acidul tropic
B. este un derivat indolic
C. este o cumarină
D. este eterul tropinei cu acidul tropic
E. este un racemic
(pag. 378, (vol. 2))
F1260005. Morfina
A. se poate obţine din atropină
B. are structură benzilizochinolinică
C. acţionează în principal spasmolitic
D. deprimă centrul respirator
E. este un analgezic slab
(pag. 474, (vol. 2))
F1260006. Produsul medicinal Secale cornutum:
A. este constituit din ovarul unor graminee

B. se recoltează de la specii din familia Convolvulaceae
C. conţine alcaloizi derivaţi biosintetic de la triptofan
D. conţine alcaloizi protoberberinici
E. se foloseşte în afecţiuni respiratorii
(pag. 537, (vol. 2))
F1360007. Actiunea ocitocica a alcaloizilor lisergici din Secale cornutum este legata de :
A. Dubla legatura dintre C9-C10
B. Catena polipeptidica
C. Functia aminoalcool
D. Structura de tip acid izolisergic
E. Nucleul indolic
(pag. 531-542)
F1360008. Actiunea spasmolitica a atropinei este imprimata de:

A. Integritatea legaturii ester dintre tropanol si acidul tropic
B. Prezenta gruparii oxidril la C4 al tropanolului
C. Puntea epoxi existenta la C6-C7
D. Structura de tip pseudotropanol
E. Structura de tip tropanol
(pag. 377-384)
F1460009. Care alcaloid se extrage din Scopoliae rhizoma?

A. papaverina
B. atropina
C. cocaina
D. scopolamina
E. hiosciamina
(pag. 385)
F1460010. Care alcaloizi din Rauwolphiae radix sunt raspunzatori de activitatea hipotensiva a
produsului?
A. toxiferina
B. pilocarpina
C. reserpidina
D. reserpina
E. lochnerina
(pag. 556)
F1460011. Care este aminoacidul de la care care provin alcaloizii indolici?

A. ornitina
B. histidina
C. fenilalanina
D. triptofanul
E. lizina
(pag. 354)
F1460012. Care este aminoacidul de la care provin alcaloizii izochinolinici?

A. histidina
B. triptofanul
C. glicocolul
D. ornitina
E. fenilalanina
(pag. 354)
F1460013. Care este aminoacidul de la care provin alcaloizii tropanici ?

A. fenilalanina
B. triptofanul
C. ornitina
D. histidina
E. glicocol
(pag. 371)
F1460014. Care este produsul vegetal utilizat de la specia Uragoga ipecacuanha?

A. floarea
B. frunzele
C. radacina
D. tulpina
E. rizomul
(pag. 508)
F1460015. Care sunt principalii alcaloizi carora le revine in cea mai mare parte activitatea
farmacodinamica a extractelor de rostopasca?
A. alcaloizii proporfirinici
B. alcaloizii izochinolinici
C. alcaloizii benzofenantridinici
D. alcaloizii chinuclidinici
E. alcaloizii tropanici
(pag. 493)
F1460016. Care sunt principiile active ale radacinii de ipeca?

A. alcaloizii izochinoleinici
B. taninurile catehice
C. alcaloizii chinuclidinici
D. purinele
E. alcaloizii tropanici
(pag. 509)
F1460017. Hioscamina este esterul tropine cu:

A. acidul fumaric
B. acidul tropic
C. acidul meconic
D. acidul benzoic
E. acidul cinamic
(pag. 378)
F1460018. Opiul este un produs natural care reprezinta?

A. o rezina extrasa din capsulele de Papaver somniferum.
B. Latexul din tulpinile genului Euphorbia.
C. Latexul concretizat recoltat de la capsulele de mac imature.
D. Extractul din partea aeriana a macului ajuns la maturitate.
E. Latexul de la specia Papaver rhoeas.
(pag. 465)
F1560019. Care din sorturile comerciale ale produsului Ipecacuanhae radix sunt de provenienţă
asiatică:
A. Ipeca de Cartagena
B. Ipeca de Rio
C. Ipeca de Mato Grosso
D. Ipeca de Johore
E. Ipeca de Costa Rica
(pag. 508)
F1560020. Care din următorii alcaloizi nu se întâlnesc în Opium:

A. codeină
B. berberină
C. papaverina
D. noscapina
E. morfina
(pag. 468-470)
F1560021. De la specia Papaver somniferum, care sunt varietăţile cultivate pentru opiu şi seminţe ?
A. flavum
B. atropurpureum
C. album
D. pubescens
E. tomentosum
(pag. 466)
F1560022. Precizaţi caracterele microscopice ale produsului Belladonnae folium:

A. epidermă fără cuticulă
B. structură omogen-asimetrică
C. celule cu nisip oxalic
D. rafidii de oxalat de calciu
E. peri tectori pe epiderma superioară
(pag. 378)
F1560023. Produsul Ipecacuanhae radix provine specii din familia:

A. Rubiaceae
B. Apocynaceae
C. Asclepiadaceae
D. Ranunculaceae
E. Rosaceae
(pag. 508)
F1560024. Produsul Secale cornutum reprezintă:

A. hifele ciupercii Claviceps purpurea
B. fructele speciei Secale cereale
C. sporii ciupercii Claviceps purpurea
D. seminţele speciei Secale cereale
E. scleroţii speciei Claviceps purpurea
(pag. 531)
F1660025. Alcaloizii de ipeca sunt derivati ai:

A. Benzilizochinolinei
B. Ecgoninei
C. Tropanului
D. Iohimbanului
E. Emetinei
(pag. 509)
F1660026. Care din alcaloizii enumerati are actiune anestezica locala?

A. Papaverina
B. Morfina
C. Atropina
D. Cocaina
E. Stricnina
(pag. 392)
F1660027. Ce tipuri de alcaloizi contine Chelidonium majus?

A. Alcaloizi indolici de tip ergolinic
B. Alcaloizi indolici de tip iohimbanic
C. Alcaloizi de tip chinolinic
D. Alcaloizi benzofenantridinici
E. Alcaloizi pirolidinici
(pag. 493)
F1660028. Elementele caracteristice de identificare prin microscopie a pulberilor de Belladonnae

folium si Belladonnae radix sunt
A. Peri tectori pluricelulari, curbati si verucosI
B. Fragmente de epiderm cu stomate diacitice
C. Fragmente de parenchim fundamental cu celule cu nisip de oxalat de calciu
D. Peri glandulari biseriati
E. Celule cu druze de oxalat de calciu
(pag. 378)
F1660029. Opium se obtine prin incizarea capsulelor de mac imature ale plantei
A. Papaver bracteatum
B. Papaver somniferum
C. Papaver orientale
D. Papaver rhoeas
E. Papaver dubium
(pag. 465)
F1660030. Reactia specifica de identificare a alcaloizilor lizergici este

A. Raectia Vitali
B. Reactia van Urck
C. Reactia Shibata
D. Reactia murexidului
E. Reactia Fröhde
(pag. 538)
F2160031. Cum puteti izola (separa) emetina de cefelina si psihotrina?

A. Prin alcalinizarea produsului vegetal cu hidroxid de sodiu si extractie cu eter;
B. prin alcalinizarea produsului vegetal cu hidroxid de amoniu si extractie cu eter;
C. extractia produsului vegetal cu acid clorhidric;
D. extractia produsului vegetal cu acid acetic anhidru;
E. extractia produsului vegetal cu metanol.
(pag. 511)
F2160032. Ergometrina este un alcaloid:

A. clavinic;
B. erginic;
C. peptidic;
D. macrociclic;
E. protoalcaloid.
(pag. 529)
F2160033. Rezerpina, alcaloidul principal din Rauwolfiae radix face parte din alcaloizii de tip:
A. lochnerinic;
B. ajmalinic;
C. heteroyohimbanic;
D. yohimbanic;
E. beta-carbolinic.
(pag. 552)
F2160034. Cum puteti decela impuritatile din pulberea frunzelor de Atropa belladonna care provin din
frunzele speciilor Phytolacca americana si Phytolacca esculenta. Prin prezenta:
A. druzelor de oxalat de calciu;
B. rafidiilor de oxalat de calciu;
C. nisipului microcristalin de oxalat de calciu;
D. celulelor epidermice cu striuri cuticulare;
E. perilor glandulari octocelulari.
(pag. 378)
F2160035. Actiunea antiamoebiana a radacinii speciei Cephaelis ipecacuanha se datoreste prezentei in

acest produs vegetal a urmatorilor constituenti:
A. saponozidelor;
B. ipecozidei;
C. emetinei;
D. cefelinei;
E. psihotrinei.
(pag. 511)
F2260036. Care din urmatorii compusi nu este alcaloid tropanic?

A. hiosciamina
B. scopolamina
C. beladonina
D. belaradina
E. cocaina
(pag. 371, 379)
F2260037. Hiosciamina
A. este esterul tropinei cu acidul tropic
B. este un derivat indolic
C. este o cumarina
D. este eterul pseudotropinei cu acidul tropic
E. este un racemic
(pag. 378)
F2260038. Alcaloizii tropanici sunt indicati in:
A. glaucom
B. adenom de prostata
C. tahiaritmie
D. stenoze mecanice ale traiectului gastrointestinal
E. in prevenirea raului de masina
(pag. 384)
F2260039. Care afirmatii referitoare la morfina sunt adevarate?

A. se poate obtine din atropina
B. are structura benzilizochinolinica
C. actioneaza in principal spasmolitic
D. deprima centrul respirator
E. este un analgezic slab
(pag. 474)
F2260040. Opiul
A. reprezinta latexul concretizat la aer, recoltat in urma incizarii capsulelor imature de mac
B. reprezinta latexul concretizat la aer, recoltat in urma incizarii capsulelor mature de mac
C. se obtine prin pulverizarea capsulelor uscate de mac
D. este extractul uscat obtinut din fructe de mac
E. reprezinta sucul obtinut prin presarea capsulelor de mac
(pag. 465)
F2260041. Chelidonii herba:

A. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic
B. contine codeina cu actiune antitusiva
C. se foloseste in tratamentul afectiunilor respiratorii
D. are efect colecistokinetic
E. nu se recomanda in diskinezii biliare
(pag. 493)
F2260042. Care afirmatie nu este adevarata?

A. latexul de Chelidonii herba se foloseste pentru extirparea negilor
B. berberina se foloseste ca laxativ
C. chelidonina se foloseste ca spasmolitic in crize biliare
D. cheleritrina se foloseste in tratamentul unor dermatoze
E. sanguinarina se foloseste in stomatologie
(pag. 493, 494)
F2260043. Care afirmatie referitoare la emetina este adevarata?

A. este expectoranta in doze mari
B. este vomitiva in doze mari
C. are actiune dizenterica
D. are actiune laxativa
E. se foloseste ca antipiretic
(pag. 511)
F2260044. Produsul medicinal Secale cornutum:

A. este constituit din ovarul unor graminee
B. se recolteaza de la specii din familia Convolvulaceae
C. contine alcaloizi derivati biosintetic de la triptofan
D. contine alcaloizi morfinanici
E. se foloseste in afectiuni respiratorii

(pag. 526)
F2260045. Care afirmatie nu este adevarata?

A. ergometrina este un alcaloid de tip aminoalcool
B. ergotamina este un alcaloid de tip peptidic
C. ergometrina are actiune uterotonica
D. DH-ergotoxina se utilizeaza pentru declansarea travaliului
E. actiunea metilergometrinei este mult mai energica decat a ergometrinei
(pag. 540)
F2260046. Care afirmatie referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara nu este adevarata?
A. cele mai active uterotonice sunt ergometrina si ergotamina
B. alcaloizii din grupa ergotoxinei sunt mai toxici decat ergometrina
C. ergometrina are o actiune uterotonica rapida
D. ergometrina poate fi administrata oral
E. ergotamina se administreaza ca uterotonic numai parenteral
(pag. 539)
F2260047. Care afirmatie referitoare la alcaloizii din cornul de secara nu este adevarata?
A. actiunea vasoconstrictoare este mai intensa pentru ergotamina si ergotoxina
B. ergotamina si DH-ergotamina au actiune antimigrenoasa
C. ergotamina se asociaza cu cafeina pentru cresterea biodisponibilitatii ergotaminei
D. alcaloizii DH-ergotoxinici se indica in hipertensiune
E. ergotamina nu se asociaza cu parasimpaticolitice
(pag. 540, 541)
F2260048. De la care specie se recolteaza frunzele de matraguna?

A. Datura innoxia
B. Datura stramonium
C. Hyoscyamus niger
D. Atropa belladonna
E. Scopolia carniolica
(pag. 377)
F2360049. Actiunea spasmolitica a atropinei este imprimata de:

A. Integritatea legaturii ester dintre tropanol si acidul tropic
B. Prezenta gruparii oxidril la C4 al tropanolului
C. Puntea epoxi existenta la C6-C7
D. Structura de tip pseudotropanol
E. Structura de tip tropanol
(pag. 375)
F2360050. Actiunea ocitocica a alcaloizilor lisergici din Secale cornutum este legata de:
A. Dubla legatura dintre C9-C10
B. Catena polipeptidica
C. Functia aminoalcool
D. Structura de tip acid izolisergic
E. Nucleul indolic
(pag. 539)
F2360051. Alcaloidul cel mai activ terapeutic din produsul vegetal Ipecacuanhae radix este:
A. Cefelina
B. Psihotrina
C. O-meti-psihotrina
D. Emetamina
E. Emetina
(pag. 510)
F2360052. Alcaloidul cel mai activ terapeutic din produsul vegetal Ipecacuanhae radix este:
A. Cefelina
B. Psihotrina
C. O-metil-psihotrina
D. Emetamina
E. Emetina
(pag. 510)
F2560053. Ce fel de principii active conţine produsul vegetal Scopoliae rhizoma ?

A. alcaloizi tropanici
B. alcaloizi indolici
C. alcaloizi izochinolinici
D. scoparină
E. solasodină
(pag. 385)
F2560054. Sub ce forme este folosit în terapeutică produsul Stramonii folium ?

A. soluţie injectabilă şi de uz extern
B. pulbere şi ţigări antiastmatice
C. soluţie perfuzabilă şi linimente
D. supozitoare şi ovule
E. colire şi otoguttae
(pag. 388)
F2560055. Care este orientarea corectă a hidroxilului de pe nucleul tropanic în cocaină ?

A. trans
B. izo
C. epi
D. cis
E. orizontală
(pag. 392)
F2560056. De la specia Papaver somniferum, care este varietatea cultivată pentru opiu şi seminţe ?
A. flavum
B. atropurpureum
C. pubescens
D. album
E. tomentosum
(pag. 466)
F2560057. Produsul Ipecacuanhae radix provine de la specii din familia:

A. Apocynaceae
B. Asclepiadaceae
C. Ranunculaceae
D. Rosaceae
E. Rubiaceae
(pag. 508)
F2560058. Produsul Secale cornutum reprezintă:

A. hifele ciupercii Claviceps purpurea
B. fructele speciei Secale cereale
C. sporii ciupercii Claviceps purpurea
D. scleroţii speciei Claviceps purpurea
E. seminţele speciei Claviceps purpurea
(pag. 531)
F2660059. Denumirea populară a speciei Hyoscyamus niger este

A. Mutulică
B. Lupoaică
C. Măselariţă
D. Mărăcine
E. Negruşcă
(pag. 385)
F2660060. Elementele caracteristice de identificare prin microscopie a pulberii de Belladonnae folium

sunt
A. Peri tectori pluricelulari, ondulaţi şi verucoşi
B. Fragmente de epiderm cu stomate paracitice
C. Fragmente de parenchim fundamental cu celule cu nisip de oxalat de calciu
D. Peri glandulari biseriaţi
E. Fragmente de parenchim fundamental cu celule cu prisme de oxalat de calciu
(pag. 378)
F2660061. Ce tipuri de alcaloizi conţine produsul Scopoliae rhizoma?

A. Alcaloizi indolici de tip ergolinic
B. Alcaloizi indolici de tip iohimbanic
C. Alcaloizi de tip chinolinic
D. Alcaloizi tropanici
E. Alcaloizi pirolidinici
(pag. 385)
F2660062. Emetina este alcaloidul principal al produsului

A. Rauwolfiae radix
B. Strychni semen
C. Secale cornutum
D. Curara
E. Ipecacuanhae radix
(pag. 509)
F2660063. Reacţia specifică de identificare a atropinei este

A. Raecţia Vitali
B. Reacţia van Urck
C. Reacţia Shibata
D. Reacţia murexidului
E. Reacţia Fröhde
(pag. 380)
F1260064. Alcaloizii din Rauwolfiae radix au următoarele proprietăţi farmacologice:

A. produc excitarea SNC
B. scad presiunea arterială
C. produc bradicardie
D. scad peristaltismul intestinal
E. produc anestezie locală
(pag. 556, (vol. 2))
F1260065. Alcaloizii lisergici din cornul de secară

A. au acţiune ocitocică
B. au acţiune hemoragică în teritoriul uterin
C. se utilizează în hemoragii post partum
D. au acţiune citotoxică
E. se mai numesc DH-derivaţi
(pag. 539, (vol. 2))
F1260066. Atropina
A. acţionează asupra sistemului nervos simpatic
B. are acţiune antispastică
C. produce scăderea secreţiei glandelor exocrine
D. este un alcaloid cu structură izochinolinică
E. produce midriază
(pag. 382, 384, (vol. 2))
F1260067. Frunzele de Atropa belladonna conţin:

A. alcaloizi indolici
B. hiosciamină
C. scopolamină
D. baze pirolice şi pirolidinice
E. cocaină
(pag. 378, 379, (vol. 2))
F1260068. Opiul
A. conţine cocaină
B. are acţiune analgezică
C. are acţiune anestezică puternică
D. se obţine din capsule de Papaver bracteatum
E. conţine alcaloizi cu nucleu morfinanic
(pag. 469, 474, (vol. 2))
F1260069. Opiul conţine:

A. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic
B. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic
C. alcaloizi diterpenici
D. cafeină
E. tebaină
(pag. 468, 469, (vol. 2))
F1260070. Rădăcinile de ipeca au în compoziţia lor:
A. alcaloizi chinolinici
B. emetină
C. cefelină
D. ipecozidă
E. efedrină
(pag. 509, (vol. 2))
F1260071. Rădăcinile de Rauwolfia conţin:

A. alcaloizi de tip iohimbanic
B. alcaloizi de tip heteroiohimbanic
C. alcaloizi izochinolinici
D. alcaloizi de tip ajmalinic
E. alcaloizi de tip benzilizochinolinic
(pag. 552, 553, (vol. 2))
F1260072. Rauwolfiae radix

A. conţine în principal emetină
B. conţine alcaloizi indolici
C. scade frecvenţa cardiacă
D. are acţiune hipertensivă
E. în doze mari are acţiune sedativă
(pag. 552, 556, (vol. 2))
F1360073. Rezerpina:
A. rareste ritmul cardiac
B. este simpaticolitic
C. este alcaloid cuaternar
D. are nucleu izochinoleinic
E. are nucleu indolic
(pag. 551-558)
F1360074. Urmatorii alcaloizi au actiune antimicrobiana:

A. Chelidonina
B. Sanguinarina
C. Ergotamina
D. Emetina
E. Cheleritrina
(pag. 369-594)
F1360075. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica

A. Atropina
B. Emetina
C. Morfina
D. Scopolamina
E. Papaverina
(pag. 369-594)
F1360076. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica:

A. Rezerpina
B. Ergometrina
C. Chinidina
D. Ajmalina
E. Ajmalicina
(pag. 369-594)
F1360077. Alcaloizii din Secale cornutum sunt:

A. Derivati de acetil -coenzima A
B. De tip aminoalcool
C. Derivati de lizina-ornitina
D. De tip peptidic
E. Derivati de iohimban
(pag. 531-542)
F1360078. Alcaloizii morfinanici actioneaza:

A. Analgezic
B. Spasmolitic
C. Hipnotic
D. Narcotic
E. Coronarodilatator
(pag. 465-478)
F1360079. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in:

A. Glaucom
B. Adenom de prostata
C. Examinarea fundului de ochi
D. Tahiaritmie
E. Suprimarea secretiilor
(pag. 377-384)
F1360080. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara:

A. Rezerpina
B. Serpentina
C. Codeina
D. Ergotoxina
E. Ergocriptina
(pag. 369-594)
F1360081. Codeina actioneaza ca:

A. Antitusiv
B. Spasmolitic
C. Slab analgezic
D. Antiaritmic
E. Expectorant
(pag. 465-478)
F1360082. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din:

A. Chelidonii herba
B. Belladonnae radix
C. Ipecacuanhae radix
D. Rauwolfiae radix
E. Opium
(pag. 369-594)
F1360083. Morfina:
A. Se foloseste in terapeutica drept antitusiv

B. Apartine din punct de vedere chimic flavonoidelor
C. Face parte dintre alcaloizii neoxigenati, lichizi
D. Are actiune analgezica
E. Determina la administrare repetata farmacodependenta
(pag. 465-478)
F1360084. Papaverina este utilizata in terapeutica:

A. Ca spasmolitic
B. Ca antispastic
C. In tratamentul unor afectiuni hepatice
D. In tratamentul afectiunilor gastro-intestinale si ale traiectului urinar, caracterizate prin spasme
E. Ca antitusiv
(pag. 465-478)
F1360085. Pentru obtinerea extractelor de Belladonna, industria farmaceutica prelucreaza:

A. Belladonnae fructus
B. Belladonnae semen
C. Belladonnae folium
D. Belladonnae cortex
E. Belladonnae radix
(pag. 377-384)
F1460086. Care dintre alcaloizii prezenti in Secale cornutum prezinte activitate terapeutica?
A. clavinele
B. ergometrina
C. ergotoxina
D. trimetil amina
E. ergotamina
(pag. 539)
F1460087. Care organe sunt utilizate in scopuri medicinale, de la specia Atropa belladona ?
A. tulpina
B. frunzele
C. florile
D. radacina
E. fructele
(pag. 377)
F1460088. Care sunt alcaloizii prezenti in Cocae folium?

A. purinele
B. alcaloizii tropanici seria trans
C. nicotina
D. alcaloizii tropanici seria cis
E. baze pirolidinice
(pag. 390)
F1460089. Care sunt alcaloizii prezenti in Hyosciami folium?

A. scopolamina
B. hiosciamina
C. cocaina
D. ecgonina
E. atropina
(pag. 386)
F1460090. Care sunt alcaloizii prezenti in Radix Belladonae ?

A. papaverina
B. cushigrina
C. hiosciamina
D. scopolamina
E. chelidonina
(pag. 378)
F1460091. Care sunt principalii alcaloizi tropanici prezenti in Stramonii folium?

A. scopolamina
B. hiosciamina
C. atropina
D. scopina
E. berberina
(pag. 387)
F1460092. Care sunt principiile active care intra in compozitia curarei?

A. berberina
B. curarinele
C. pavinele
D. toxiferinele
E. purinele
(pag. 445)
F1460093. Ce tipuri de alcaloizi intra in compozitia produsului – Rauwolphiae radix?

A. tip morfinamic
B. tip ajmalinic
C. tip iohimbanic
D. tip lochnerinic
E. tip ergolinic
(pag. 552)
F1460094. Curara este extractul obtinut din scoartele unor specii care provin din familia
A. Rubiaceae
B. Caryophylaceae
C. Loganiaceae
D. Loganiaceae si Menispermaceae
E. Menispermaceae
(pag. 442)
F1460095. Din ce grupa de alcaloizi face parte ergotamina?

A. tip iohimbanic
B. tip lochenerina
C. tip peptidic
D. tip aminoalcool
E. tip ajmalinic
(pag. 534)
F1460096. Unde sunt localizati alcaloizii la specia Strychnos nux vomica?
A. in scoarta tulpinii
B. in frunze
C. integumentul semintei
D. in endosperm si embrion
E. in radacina
(pag. 576)
F1560097. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul ergotoxinic sunt:
A. ergotamină
B. ergocriptină
C. ergosină
D. ergocornină
E. ergocristină
(pag. 536)
F1560098. Atropina este:

A. midriatică
B. expectorantă
C. antispastică
D. folosită în tratamentul iniţial al infarctului miocardic
E. stimulatoare a secreţiei glandelor exocrine
(pag. 384)
F1560099. Care din afirmaţiile următoare, privind obţinerea opiului, sunt incorecte ?
A. scarificarea capsulelor de mac se face înaintea căderii petalelor
B. inciziile aplicate capsulelor de mac străbat endocarpul
C. răzuirea latexului exudat se face a doua zi de dimineaţă
D. incizarea capsulelor de mac se face pe timp uscat, dimineaţa
E. latexul are culoare galbenă
(pag. 466)
F1560100. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus
A. magnoflorina
B. sanguinarina
C. cheleritrina
D. berberina
E. chelidimerina
(pag. 493)
F1560101. Care dintre speciile de Rauwolfia sunt folosite pentru extragerea alcaloizilor:
A. Rauwolfia tetraphylla
B. Rauwolfia serpentina
C. Rauwolfia pennatifolia
D. Rauwolfia vomitoria
E. Rauwolfia micrantha
(pag. 551)
F1560102. Cheleritrina este:

A. puternic iritantă local
B. spasmolitică în crizele biliare
C. antibacteriană
D. antifungică
E. folosită în tratamentul unor dermatoze

(pag. 494)
F1560103. Chelidonii herba se caracterizează prin:

A. tulpini glabre
B. frunze opuse, penat-partite
C. frunze pubescente, moi la pipăit
D. caliciu format din două sepale caduce
E. inflorescenţe umbeliforme, cu flori galben-aurii
(pag. 492)
F1560104. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna:

A. specie anuală
B. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11
C. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificării
D. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare
E. din culturi se recoltează, uneori, planta întreagă
(pag. 377)
F1560105. Precizaţi care din următoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezenţi în Rauwolfiae radix:
A. ajmalinic
B. ibogaminic
C. iohimbanic
D. lochnerinic
E. emetinic
(pag. 552-553)
F1660106. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc în

A. Papaver somniferum
C. Secale cornutum
D. Harpagophytum procumbens
E. Rauwolfia vomitoria
(pag. 551)
F1660107. Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt corecte?
A. Rauwolfia serpentina este un arbore înalt de 3-4 m cu frunze lanceolate dispuse opus si flori pe tipul 5
dispuse în umbele
B. Rauwolfiae radix este un vechi remediu egiptean
C. Dependent de doza administrata, reserpina are actiune hipertensiva, respectiv psihotropa
D. Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic, lochnerinic si ajmalinic
E. Tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii în a caror anamneza apar psihoza
sau psihopatii grave
(pag. 552,556)
F1660108. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte?
A. Ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. Alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apa
C. Doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica
D. Ergometrina se indica în migrena
E. Prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatolitica
(pag. 533,540)
F1660109. Care din urmatoarele afirmatii privind Ipecacuanhae radix sunt corecte?
A. Specia Cephaelis ipecacuanhae este originara din provincia Mato Grosso din Brazilia
B. Radacina de ipeca prezinta îngrosari inelare si strangulari destul de regulate cu aspect de margele
C. Emetina este derivatul metoxilat al cefelinei
D. Alcaloizii din Ipecacuanhae radix se identifica prin reactia Grahe
E. În doze mici emetina dezvolta actiune spasmolitica, iar în doze mari este vomitiva
(pag. 508,510)
F1660110. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte?
A. Chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic
B. Rostopasca apartine familiei Papaveraceae
C. Chelidonina are actiune spasmolitica
D. Laticiferele strabat numai tulpina
E. Totalul alcaloidic are efect colecistokinetic
(pag. 493,492,494)
F1660111. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte?

A. Pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20.000 capsule mature de mac
B. În Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic
C. Papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic
D. Opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului chelidonic
E. Alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica, hipnotica si narcotica
(pag. 468,469,474)
F1660112. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Cocaina este un alcaloid indolic
B. Ipecacuanhae radix contine emetina si cefelina, alcaloizi izochinolinici
C. Reserpina, alcaloidul principal din Secale cornutum intra în compozitia unor specialitati farmaceutice cu
actiune hipotensiva
D. Alcaloizii lizergici se extrag din cornul secarei
E. Curara, extractul concretizat obtinut din scoartele unor liane din genurile Strychnos si Chondodendron,
este convulsivanta datorita continutului în stricnina
(pag. 509,533)
F1660113. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici?

A. Se gaseste în catena laterala
B. Face parte din nucleul tropanic
C. Este comun nucleului pirolidinic si piperidinic
D. Se gaseste în acidul tropic
E. Nucleul tropanic nu contine azot
(pag. 374)
F1660114. Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinolinici

A. Papaverina
B. Codeina
C. Codamina
D. Morfina
E. Narcotina
(pag. 468)
F2160115. Precizati al cui ester este hiosciamina!

A. tropan-3-alfa-ol-ului;
B. tropan-3-beta-ol-ului;
C. ecgoninei;
D. acidului d,l-tropic;
E. acidului l-tropic.
(pag. 371, 375, 378)
F2160116. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin:

A. orientarea gruparii OH de la C-3;
B. configuratia acidului tropic;
C. actiune;
D. aplicatii terapeutice;
E. configuratia radicalului metil de la atomul de azot.
(pag. 378, 382, 386, 388)
F2160117. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt
oficinale in FR X!
A. tinctura Belladonnae;
B. extractum Belladonnae siccum;
C. extractum Belladonnae fluidum;
D. Belladonnae radix;
E. Belladonnae folium.
(pag. 384)
F2160118. Din lista de mai jos alegeti reactivii si solventii necesari pentru extractia, purificarea si
identificarea alcaloizilor tropanici!
A. Carbonat de sodiu sau de potasiu, solutie 10 %;
B. acid azotic fumans si hidroxid de potasiu, solutie alcoolica 1 N;
C. eter, cloroform;
D. acid clorhidric, acid acetic, acid tartric - solutii 2 %;
E. p-dimetilaminobenzaldehida.
(pag. 380, 381)
F2160119. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale:
A. Belladonnae radix;
B. Belladonnae folium;
C. Scopoliae rhizoma;
D. Stramonii folium;
E. Daturae innoxiae herba.
(pag. 384, 385)
F2160120. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna?

A. Forma eliptica sau oval-acuminata;
B. margine intreaga;
C. emarginat-fidata;
D. subtiri;
E. nervatie reticulata.
(pag. 377)
F2160121. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori
biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici?
A. Tebaina;
B. orientalina;
C. norlaudanozolina;
D. higrina;
E. reticulina.
(pag. 438)
F2160122. Precizati tipurile de alcaloizi izochinolinici care pot avea ca precursor biosintetic
norlaudanozolina!
A. Erginic;
B. aporfinic;
C. protoberberinic;
D. benzofenantridinic;
E. ftalidizochinolinic.
(pag. 438)
F2160123. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina!

A. Se gaseste in Opium;
B. se gaseste in Capita Papaveris;
C. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici;
D. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici;
E. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic.
(pag. 468)
F2160124. Definiti Opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos!

A. Reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum;
B. reprezinta latexul concretizat, obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum;
C. trebuie sa contina minimum 11 % morfina;
D. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina;
E. are un coninut minimum de 1 % atropina.
(pag. 465)
F2160125. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la

Venenum?
A. Tinctura Opii;
B. tinctura Belladonnae;
C. tinctura Chelidonii;
D. tinctura Ipecacuanhae;
E. pulvis Opii et Ipecacuanhae.
(pag. 478, 511)
F2160126. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba!

A. este produs oficinal in FR X;
B. contine alcaloizi indolici;
C. contine alcaloizi protoberberinici;
D. contine alcaloizi benzofenantridinici;
E. este un antispastic si colagog.
(pag. 493, 494)
F2160127. Care sunt elementele anatomice cu ajutorul carora puteti identifica pulberea de
Ipecacuanhae radix?
A. cristalele prismatice de oxalat de calciu;
B. rafidiile de oxalat de calciu;
C. fibrele lemnoase lignificate;
D. fibrele liberiene celulozice;
E. celulele pietroase.
(pag. 509)
F2160128. Produsul Ipecacuanhae radix este folosit pentru actiune:

A. antispastica;
B. emetica;
C. antipiretica;
D. expectoranta;
E. cicatrizanta.
(pag. 558)
F2160129. Care dintre tipurile de alcaloizi mentionati au ca precursor biosintetic triptofanul?

A. Fisostigminic;
B. beta-carbolinic;
C. ergolinic;
D. chinolinic;
E. izochinolinic.
(pag. 516)
F2160130. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica?

A. Ergotamina;
B. ergometrina;
C. DH-ergocriptina;
D. DH-ergometrina;
E. DH-ergocristina.
(pag. 539)
F2160131. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum:
A. ergosina;
B. ergovalina;
C. ergotamina;
D. DH-ergotamina;
E. DH-ergotoxina.
(pag. 540)
F2160132. Din lista de mai jos alegeti solventii si reactivii ce pot fi folositi la extractia, purificarea si
dozarea alcaloizilor din Secale cornutum!
A. Hidroxid de amoniu 10 %;
B. eter;
C. acid tartric 1 %;
D. reactiv Allport;
E. reactiv Dragendorff/Munier.
(pag. 538)
F2160133. Dintre alcaloizii enumerati, urmatorii sunt heteroyohimbanici:

A. ajmalina;
B. alstonina;
C. ajmalicina;
D. sarpagina;
E. reserpina.
(pag. 552, 553)
F2160134. Selectati produsele farmaceutice cu alcaloizi din Rauwolfiae radix!

A. Hiposerpil;
B. Hipotens;
C. Hipopresol;
D. Hipazin;
E. Raunervil.
(pag. 558, 559)
F2160135. Hiosciamina este alcaloidul dominant din:

A. Belladonnae folium;
B. Opium;
C. Cocae folium;
D. Stramonii folium;
E. Ipecacuanhae radix.
(pag. 378, 387)
F2160136. Atropina este esterul:

A. tropanolului;
B. pseudotropanolului;
C. acidului (l)-tropic;
D. acidului (d,l)-tropic;
E. acidului (d,l)-atropic
(pag. 378)
F2160137. Care dintre alcaloizii enumerati se intalnesc in frunzele speciei Erytroxylon coca:
A. cocaina;
B. cinamilcocaina;
C. benzoilecgonina;
D. anisoidina;
E. nicotina.
(pag. 390, 391)
F2160138. Care dintre alcaloizii intalniti in Chelidonium majus sunt baze benzofenantridinice:
A. berberina;
B. chelidonina;
C. cheleritrina;
D. sanguinarina;
E. stilopina.
(pag. 493)
F2160139. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica:

A. chelidonina;
B. emetina;
C. papaverina;
D. atropina;
E. rezerpina.
(pag. 382, 477, 494)
F2160140. Alegeti speciile din ale caror scoarte si frunze se prepara Curara:
A. Cocculus sp.,
B. Piper sp;
C. Chondodendron sp.;
D. Strychnos sp.;
E. Toxicodendron sp.
(pag. 442)
F2160141. Dintre perechile de alcaloizi enumerate mai jos alegeti-le pe cele din grupa ergotoxinei:
A. ergostina - ergostinina;
B. ergocriptina - ergocriptinina;
C. ergovalina - ergovalinina;
D. ergocornina - ergocorninina;
E. ergosina - ergosinina.
(pag. 535)
F2160142. Dintre alcaloizii enumerati, actiune antitusiva manifesta:

A. morfina;
B. papaverina;
C. codeina;
D. narcotina;
E. laudanosina.
(pag. 477)
F2160143. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei:

A. valina;
B. leucina;
C. isoleucina;
D. fenilalanina;
E. prolina.
(pag. 565)
F2160144. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare din lista de mai jos!
A. Nucleu heteroiohimbanic.
B. Nucleu iohimbanic.
C. Acid trimetoxibenzoic (la C18).
D. Acid trimetoxicinamic (la C18).
E. Radicali metoxi (la C11 si C17).
(pag. 552)
F2160145. Care dintre alcaloizii din Strychni semen sunt derivati metoxilati ai strichninei?
A. Pseudostrichnina.
B. Novacina.
C. Alfa-colubrina.
D. Beta-colubrina.
E. Brucina.
(pag. 576)
F2160146. Enumerati alcaloizii in structura carora intra fenil-alanina!

A. Ergostina.
B. Ergocristina.
C. Ergosina.
D. Ergotamina.
E. Ergocriptina.
(pag. 535, 536)
F2160147. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium!
A. Berberina.
B. Narcotina.
C. Morfina.
D. Papaverina.
E. Glaucina.
(pag. 468, 469)
F2260148. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate?

A. sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae
B. provin biogenetic de la ornitina
C. sunt alcaloizi eteri
D. sunt biosintetizati din triptofan
E. sunt alcaloizi esteri
(pag. 371)
F2260149. Frunzele de Atropa belladonna se pot confunda cu frunze de:

A. Mentha piperita
B. Scopolia carniolica
C. Tilia argentea
D. Phytolaca americana
E. Erythroxylon coca
(pag. 378)
F2260150. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate?

A. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic
B. are actiune antispastica
C. produce scaderea secretiei glandelor exocrine
D. este un alcaloid cu structura izochinolinica
E. produce midriaza
(pag. 382, 384)
F2260151. Frunzele de Atropa belladonna contin

A. alcaloizi indolici
B. hiosciamina
C. scopolamina
D. baze pirolice si pirolidinice
E. cocaina
(pag. 378, 379)
F2260152. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate?

A. produce relaxarea musculaturii netede
B. stimuleaza secretia gastrica
C. produce dilatarea pupilei
D. stimuleaza centrul respirator
E. modifica ritmul cardiac
(pag. 382, 384)
F2260153. Opiul
A. contine cocaina
B. are actiune analgezica
C. are actiune anestezica puternica
D. se obtine din capsule de Papaver bracteatum

E. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic
(pag. 469, 474)
F2260154. Opiul contine:

A. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic
B. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic
C. alcaloizi diterpenici
D. cafeina
E. tebaina
(pag. 468, 469)
F2260155. Care din urmatorii alcaloizi au nucleu morfinanic?

A. papaverina
B. narcotina
C. codeina
D. tebaina
E. neopina
(pag. 469)
F2260156. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri:

A. lactice
B. fosforice
C. sulfurice
D. meconice
E. chelidonice
(pag. 468)
F2260157. Care afirmatii referitoare la morfina sunt adevarate?

A. deprima centrul tusei
B. creste presiunea lichidului cefalo-rahidian
C. scade presiunea intraoculara
D. are actiune diuretica
E. deprima centrul respirator
(pag. 474, 476)
F2260158. Care afirmatii referitoare la papaverina sunt adevarate?

A. este un alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic
B. este un alcaloid cu nucleu tetrahidroizochinolinic
C. are proprietati coronarodilatatoare
D. are proprietati spasmolitice
E. are proprietati analgezice si narcotice
(pag. 468, 477)
F2260159. Care afirmatii referitoare la codeina sunt adevarate?

A. in doze terapeutice, deprima usor sistemul respirator
B. are actiune antitusiva
C. potenteaza actiunea altor analgezice
D. are actiune expectoranta
E. este un alcaloid morfinanic
(pag. 469, 477)
F2260160. Chelidonii herba et radix contine:

A. alcaloizi cu nucleu benzofenantridinic
B. alcaloizi cu nucleu indolic
C. alcaloizi protoberberinici
D. alcaloizi chinolizidinici
E. alcaloizi derivati de protopina
(pag. 493)
F2260161. Care din urmatorii alcaloizi nu se gasesc in rostopasca?

A. chelidonina
B. coptizina
C. cheleritrina
D. narcotina
E. emetina
(pag. 468, 493)
F2260162. Latexul de rostopasca:

A. contine alcaloizi
B. contine enzime proteolitice
C. are culoare portocalie
D. contine substante rezinoase
E. are culoare galben-verzuie
(pag. 493)
F2260163. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza:

A. in tratamentul diskineziilor biliare
B. pentru eliminarea calculilor biliari
C. in hipo- sau atonie veziculara
D. in tratamentul icterului
E. in colica renala
(pag. 493)
F2260164. Radacinile de ipeca au in compozitia lor:

A. alcaloizi chinolinici
B. emetina
C. cefelina
D. ipecozida
E. efedrina
(pag. 509)
F2260165. In radacinile de ipeca s-au identificat:

A. alcaloizi derivati de emetina
B. ipecacuanozida
C. tanin catehic denumit acid ipecacuanhic
D. ulei volatil cu monoterpenoide
E. alcaloizi cu nucleu izochinolinic
(pag. 509)
F2260166. Care afirmatii referitoare la emetina sunt adevarate?

A. se utilizeaza in afectiuni ale cailor respiratorii
B. influenteaza fluiditatea secretiilor bronsice
C. actioneaza impotriva protozoarului Entamoeba histolytica
D. se utilizeaza in tratamentul dizenteriei amoebiene

E. este activa pe Pseudomonas aeruginosa
(pag. 511)
F2260167. Radacinile de ipeca se administreaza in afectiuni bronsice sub forma de:

A. tinctura
B. sirop
C. infuzie
D. macerat
E. decoct
(pag. 511)
F2260168. Care afirmatii referitoare la produsul medicinal Rauwolfiae radix sunt adevarate?
A. contine in principal emetina
B. contine alcaloizi indolici
C. scade frecventa cardiaca
D. are actiune hipertensiva
E. are efect sedativ in sensul echilibrarii psihice
(pag. 552, 556)
F2260169. Radacinile de Rauwolfia contin:

A. alcaloizi de tip iohimbanic
B. alcaloizi de tip heteroiohimbanic
C. alcaloizi de tip berberinic
D. alcaloizi de tip ajmalinic
E. alcaloizi de tip benzilizochinolinic
(pag. 552, 553)
F2260170. Alcaloizii din Rauwolfiae radix au urmatoarele proprietati farmacologice:

A. produc excitarea SNC
B. scad presiunea arteriala
C. produc bradicardie
D. scad peristaltismul intestinal
E. produc anestezie locala
(pag. 556)
F2260171. Rauwolfiae radix se obtine de la:

A. Rauwolfia serpentina
B. Rauwolfia officinalis
C. Rauwolfia vomitoria
D. Rauwolfia canescens
E. Rauwolfia micrantha
(pag. 551)
F2260172. Care din urmatorii alcaloizi au structura de tip iohimbanic?

A. ajmalina
B. iohimbina
C. reserpina
D. rescinamina
E. deserpidina
(pag. 552, 553)
F2260173. Care din urmatorii alcaloizi se gasesc in radacinile de Rauwolfia ?

A. sanguinarina
B. reserpina
C. raubazina
D. serpentina
E. ajmalina
(pag. 552)
F2260174. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia:

A. se prescriu in maladii psihosomatice
B. se asociaza in tratamentul distoniei vegetative
C. se asociaza in tratamentul insomniilor
D. se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofreniei
E. sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-zise
(pag. 556)
F2260175. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa apara efecte secundare ca:
A. rinita cronica
B. constipatie cronica
C. diaree cronica
D. tulburari psihice
E. hipertensiune arteriala
(pag. 556)
F2260176. Care afirmatii referitoare la reserpina sunt adevarate?

A. are actiune antihipertensiva
B. este un alcaloid indolic
C. are actiune parasimpatolitica
D. are proprietati tranchilizante
E. produce midriaza
(pag. 552, 556, 557)
F2260177. Care afirmatii referitoare la administrarea reserpinei sunt adevarate?

A. se administreaza oral, dupa masa
B. nu se administreaza parenteral
C. se elimina prin lapte la femeile care alapteaza
D. traverseaza placenta
E. este contraindicata in sarcina
(pag. 557)
F2260178. Care afirmatii sunt adevarate?

A. ajmalina are actiune simpaticolitica de tipul chinidinei
B. serpentina este hipotensiva
C. rescinamina are actiune hipotensiva mai puternica decat a reserpinei
D. deserpidina este hipertensiva
E. raubazina stimuleaza circulatia cerebrala
(pag. 558)
F2260179. Reserpina este contraindicata in:

A. stari depresive
B. ulcer gastric
C. nevroze
D. colita
E. insuficienta renala grava
(pag. 557, 558)
F2260180. Alcaloizii lisergici din cornul de secara:

A. au actiune ocitocica
B. au actiune hemoragica in teritoriul uterin
C. se utilizeaza in hemoragii post-partum
D. au actiune citotoxica
E. se mai numesc DH-derivati
(pag. 539)
F2260181. Secale cornutum contine:

A. alcaloizi lisergici de tip aminoalcooli
B. alcaloizi lisergici de tip peptidic
C. alcaloizi de tip iohimbanic
D. alcaloizi clavinici
E. pigmenti de natura antrachinonica
(pag. 533, 537)
F2260182. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic?
A. ergotamina
B. ergometrina
C. ergosina
D. ergocristina
E. ergocornina
(pag. 535)
F2260183. Care din urmatorii aminoacizi participa la formarea catenei peptidice a alcaloizilor lisergici?
A. glicocolul
B. valina
C. leucina
D. prolina
E. fenilalanina
(pag. 535)
F2260184. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate?
A. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin
B. produc vasodilatatie periferica
C. produc vasoconstrictie periferica
D. se utilizeaza in metro- si menoragii
E. produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin
(pag. 539)
F2360185. Pentru obtinerea extractelor de Belladonna, industria farmaceutica prelucreaza:

A. Belladonnae fructus
B. Belladonnae semen
C. Belladonnae folium
D. Belladonnae cortex
E. Belladonnae radix
(pag. 381)
F2360186. Papaverina este utilizata in terapeutica:

A. Ca spasmolitic
B. Ca antispastic
C. In tratamentul unor afectiuni hepatice
D. In tratamentul afectiunilor gastro-intestinale si ale traiectului urinar, caracterizate prin spasme
E. Ca antitusiv
(pag. 477)
F2360187. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica:

A. Rezerpina
B. Ergometrina
C. Chinidina
D. Ajmalina
E. Ajmalicina
(pag. 569,558)
F2360188. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica

A. Atropina
B. Emetina
C. Morfina
D. Stricnina
E. Papaverina
(pag. 382,477)
F2360189. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din:

A. Chelidonii herba
B. Belladonnae radix
C. Ipecacuanhae radix
D. Rauwolfiae radix
E. Opium
(pag. 382,493)
F2360190. Urmatorii alcaloizi au actiune antimicrobiana:

A. Chelidonina
B. Sanguinarina
C. Ergotamina
D. Emetina
E. Cheleritrina
(pag. 494)
F2360191. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara:

A. Rezerpina
B. Serpentina
C. Codeina
D. Ergotoxina
E. Ergocriptina
(pag. 557,540)
F2360192. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in:

A. Glaucom
B. Adenom de prostata
C. Examinarea fundului de ochi
D. Tahiaritmie
E. Suprimarea secretiilor
(pag. 384)
F2360193. Rezerpina:
A. rareste ritmul cardiac
B. este simpaticolitic
C. este alcaloid cuaternar
D. are nucleu izochinoleinic
E. are nucleu indolic
(pag. 557,552)
F2360194. Alcaloizii din Secale cornutum sunt:

A. Derivati de acetil -coenzima A
B. De tip aminoalcool
C. Derivati de lizina-ornitina
D. De tip peptidic
E. Derivati de iohimban
(pag. 534,535)
F2360195. Morfina:
A. Se foloseste in terapeutica drept antitusiv
B. Apartine din punct de vedere chimic flavonoidelor
C. Face parte dintre alcaloizii neoxigenati, lichizi
D. Are actiune analgezica
E. Determina la administrare repetata farmacodependenta
(pag. 474)
F2360196. Codeina actioneaza ca:

A. Antitusiv
B. Spasmolitic
C. Slab analgezic
D. Antiaritmic
E. Expectorant
(pag. 477)
F2360197. Alcaloizii morfinanici actioneaza:

A. Analgezic
B. Spasmolitic
C. Hipnotic
D. Narcotic
E. Coronarodilatator
(pag. 474)
F2360198. Sanguinarina are actiune:

A. antiplaca
B. hepatoprotectoare
C. antibiotica
D. antivirala
E. antiinflamatoare
(pag. 494)
F2360199. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste:

A. in tratamentul icterului
B. in tratamentul verucilor
C. ca antiviral
D. ca proteolitic
E. citotoxic
(pag. 493)
F2360200. Emetina este:

A. analgezic
B. spasmolitic
C. antitusiv
D. amoebicid
E. diuretic
(pag. 511)
F2360201. Pulberea de Ipecacuanhae radix intra in compozitia:

A. Opodeldoc
B. Pulvis Doveri
C. Pulberi antiacide
D. Pulvis Ipecacuanhae opiatus
E. Pulberi alcaline
(pag. 511)
F2560202. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna:

A. specie perenă
B. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11
C. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare
D. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul înfloririi
E. recoltarea frunzelor se face între orele 12-14
(pag. 377)
F2560203. Atropina este:

A. midriatică
B. antispastică
C. expectorantă
D. stimulatoare a secreţiei glandelor exocrine
E. folosită în tratamentul iniţial al infarctului miocardic
(pag. 384)
F2560204. Care sunt alcaloizii principali din Hyoscyami folium ?

A. hiosciamina
B. beladonina şi apoatropina
C. scopolamina
D. truxiline
E. glicoalcaloizi
(pag. 386)
F2560205. Care din afirmaţiile următoare, privind obţinerea opiului, sunt incorecte ?
A. latexul are culoare galbenă
B. incizarea capsulelor de mac se face pe timp uscat, dimineaţa
C. scarificarea capsulelor de mac se face înaintea căderii petalelor
D. inciziile aplicate capsulelor de mac străbat endocarpul

E. răzuirea latexului exudat se face a doua zi de dimineaţă
(pag. 466)
F2560206. Care dintre alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus ?
A. sanguinarina
B. berberina
C. magnoflorina
D. chelidimerina
E. cheleritrina
(pag. 493)
F2560207. Care sunt afirmaţiile corecte privitoare la acţiunea farmacodinamică a produsului Curara ?
A. prezintă acţiune analgezică şi antipiretică
B. prezintă acţiune anestezică şi miorelaxantă
C. prezintă acţiune blocant ganglionară şi relaxant musculară
D. prezintă acţiune antimitotică
E. nu este nici anestezic, nici analgezic
(pag. 445)
F2560208. Care sunt alcaloizii principali din produsul Strychni semen ?

A. stricnina
B. brucina
C. alfa-colubrina
D. beta-colubrina
E. izostricnina
(pag. 576)
F2560209. Care dintre speciile de Rauwolfia sunt folosite pentru extragerea alcaloizilor ?
A. Rauwolfia micrantha
C. Rauwolfia tetraphylla
D. Rauwolfia vomitoria
E. Rauwolfia pennatifolia
(pag. 551)
F2560210. Alcaloizii din Secale cornutum, ce formează complexul ergotoxinic, sunt:

A. ergotamina
B. ergosina
C. ergocristina
D. ergocriptina
E. ergocornina
(pag. 536)
F2660211. Care din următoarele afirmaţii referitoare la Datura stramonium sunt corecte?
A. Specia conţine alcaloizi cu nucleu bezofenantridinic
B. Ciumăfaia aparţine familiei Papaveraceae
C. Frunzele sunt lobate cu margine inegal dinţată
D. Tulpina este străbătută de laticifere
E. Frunzele sunt folosite în tratamentul afecţiunilor căilor respiratorii
(pag. 387,388)
F2660212. Cocae folium conţine

A. Esterul benzoic al metilecgoninei
B. Citizina
C. Truxiline
D. Esteri ai pseudotropinei
E. Cinamilcocaina
(pag. 390,391)
F2660213. Care din următoarele afirmaţii referitoare la Curara sunt corecte?

A. Curara originală este un extract de scoarţe, frunze şi fructe provenite de la specii de Chondodendron şi
Strychnos
B. Curara se dizolvă în eter sau benzen
C. Alcaloizii curarimimetrici sunt dimeri
D. Curara acţionează relaxant muscular prin înlocuirea competitivă a acetilcolinei de pe receptorii nicotinergici
ai plăcilor terminale motorii
E. Alcaloizii din Curara au acţiune analgezică, hipnotică şi narcotică
(pag. 442,445)
F2660214. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?

A. Cocaina este un derivat al trans-tropanolului
B. Ipecacuanhae radix conţine emetină şi cefelină, alcaloizi cu nucleu izochinoleinic
C. Reserpina, unul din alcaloizii opiului, intră în compoziţia unor specialităţi farmaceutice cu acţiune
hipotensivă
D. Alcaloizii din cornul secarei au la bază structura ergolinei
E. Curara, extractul concretizat obţinut din scoarţele unor liane din genurile Strychnos şi Chondodendron,
este convulsivantă datorită conţinutului în stricnină
(pag. 509,533)
F2660215. Opiul conţine următorii alcaloizi cu nucleu morfinanic

A. Papaverina
B. Codeina
C. Tebaina
D. Morfina
E. Narcotina
(pag. 469)
F2660216. Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte?
A. Ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. Alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apă
C. Derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune farmacologică
D. Acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10 ai acidului lisergic
E. Administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă vasoconstricţie arterială ce poate duce la
gangrena extremităţilor
(pag. 533,534,541)
F2660217. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte ?

A. În structura alcaloizilor tropanici azotul se găseşte în catena laterală
B. În frunzele de ciumăfaie scopolamina reprezintă 25% din totalul alcaloidic
C. Opium se obţine prin extracţia capsulelor de mac cu solvent organic
D. Reactivul Marquis este specific morfinei
E. În doze mici, emetina este un expectorant
(pag. 387,470,511)
F2660218. Care din următoarele afirmaţii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte?
A. Specia Chelidonium majus aparţine familiei Brassicaceae
B. Rădăcina de rostopască prezintă îngroşări inelare şi ştrangulări destul de regulate cu aspect de mărgele
C. Chelidonina este un spasmolitic
D. Totalul alcaloidic are efect colecistokinetic
E. Fructul speciei este o capsulă silicviformă
(pag. 492,493,494)
F2660219. Care din următoarele afirmaţii despre Strychni semen sunt corecte?
A. Produsul se obţine de la specia Strychnos toxifera
B. Seminţele au formă globuloasă, diametru de 5 mm, culoare brună la exterior
C. Stricnina şi brucina sunt alcaloizii principali
D. Stricnina şi brucina sunt alcaloizi indolici
E. Stricnina poate fi utilizată ca analeptic respirator
(pag. 576,578)
F2660220. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt corecte?
A. Ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. Alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apă
C. Doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifestă acţiune farmacologică
D. Ergometrina se indică în migrenă
E. Prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea simpatolitică
(pag. 533, 537)

Farmacie Part8

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Farmacie Part8

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1600 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1254001. Activarea plăcilor cromatografice de silicagel constă în:

F1254002. Metoda cromatografică în general este:

F1254003. Valoarea Rf a unei substanţe, Rf = a/b:

F1354004. Alegeti informatiile incorecte despre fenomenul Donan:

F1354006. De care dintre urmatorii parametri, viteza liniara medie vm nu depinde:

F1354008. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese

E. Componentele sunt separate după capacitatea moleculelor de a forma legături de hidrogen.

F1454014. La ce se referă termenul de "eluţie izocratică", utilizat în cromatografia cu faza mobilă

F1454015. La separarea componentelor prin cromatografie de excludere sterică (filtrare pe gel), o

F1454018. Pe o placă cromatografică cu fază staţionară inversă se separă substanţele A , B şi C iar

F1454019. Un amestec conţine două componente chimice : componenta A (polară) şi componenta B

F1554020. Acidul aspartic se determină prin titrare cu:

F1554022. Agaroza este un polizaharid linear de:

F1554023. Gelurile de poliacrilamidă se obţin prin polimerizarea acrilamidei cu un agent de reticulare

F1554024. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza staţionară este de regulă:

F1554025. În HPLC faza mobilă poate fi:

F1554026. Pentru cromatografia de repartiţie, faza mobilă trebuie să îndeplinească o următoarele

F1654027. Ce reprezinta factorul de retentie k in cazul cromatografiei pe coloana:

C. Debitul fazei mobile

F1654031. In cromatografia in strat subtire se pot realiza migrari ale analitilor:

F1654033. Marimea notata K(D), in cromatografie exprima:

F2154034. Ecuatia lui van Demeter este:

F2154038. Intr - o coloana cromatografica HPLC se executa separarea a 3 substante, a, b si c, utilizand

F2254039. Selectati enuntul incorect referitor la fazele stationare chirale:

F2254040. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia cu fluide supercritice (SFC):

D. fazele mobile sunt fluide supercritice

F2254041. Referitor la fenomenul Donan este incorect enuntul:

F2254042. In functie de procesele care stau la baza separarilor cromatografice exista:

F2254043. Care dintre enunturile referitoare la marimea KD este incorect?

F2254044. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia de gaze:

F2254045. Selectati enuntul incorect referitor la cuplajul LC-GC:

F2254046. Selectati enuntul incorect referitor la fluidele supercritice:

(pag. 129 - 131)

F2254047. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia in strat subtire:

F2254049. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor CSS nu se poate face prin:

F2254050. FR X prevede ca principala aplicatie a CH:

F2254051. Selectati enunturile corecte referitoare la reactivarea placilor cromatografice in CSS:

F2254053. Selectati enuntul incorect referitor la identificarea substantelor in cromatografia pe strat

F2354054. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese

F2354055. De care dintre urmatorii parametri, viteza liniara medie vm nu depinde:

F2354057. Alegeti informatiile incorecte despre fenomenul Donan:

F2554059. Schimbatorii de ioni:

A. nu trebuie sa prezinte stabilitate termica si chimica

F2554060. In cromatografia de lichide de inalta performanta:

F2554061. Eficacitatea si inaltimea platoului teroretic este influentata de:

F2554062. Cromatografia HPLC de repartitie se foloseste la separarea si dozarea urmatoarelor

F2554063. Calitatea sorbentilor este determinata de:

F2554064. Cromatografia chirala preparativa:

F2554065. Cromatografia de excludere sterica:

D. face parte din cromatografia planara

F2554067. Identificati raspunsul corect referitor la specificitate:

F2554068. Cromatografia de gaze:

F2554069. Cuplajul LC-CG:

F2554070. Faza stationara:

F2654071. Ce rol au hidrocarburile în formularea unguentelor?

F2654072. Emulgator ulei/apă folosit la formularea unguentelor:

F2654073. Unguentul simplu este:

F2654074. Cremele sunt:

F2654075. Unguente farmaceutice oficinale în F.R.X.:

F2654076. Factori fiziologici care influenţează absorbţia percutanată:

F2654077. Faza staţionară în cromatografia HPLC de repartiţie cu fază inversă este: