UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent:
SPRÎNCENATU
GEORGE

Conducător ştiinţific:
Şef lucrări inginer: LIMBĂŞAN GEORGIANA

BRAŞOV
2010

1
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ BRAŞOV
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ

STUDIU TEHNIC ȘI ECONOMIC

PRIVIND OPORTUNITATEA CREȘTERII
CAPACITĂȚII DE PRODUCȚIE LA S.C.
BRAMAC S.R.L. PENTRU PRODUSUL
”PANOU SOLAR”

Absolvent:
SPRÎNCENATU
GEORGE

Conducător ştiinţific:
Şef lucrări inginer: LIMBĂŞAN GEORGIANA

2
CUPRINS
Cap 1- Stadiul actual în domeniul panourilor solare
1.1 Motivarea alegerii temei
1.2 Prezentarea cadrului general despre panourile solare
1.3 Prezentarea generală a firmei S.C. BRAMAC S.R.L.
Cap 2- Analiza tehnică și economică a activității firmei
2.1 Prezentarea produselor fabricate
2.2 Piața potențială
2.2.1 Scurt istoric al evoluției cererii și ofertei
2.2.2 Analiza cererii și ofertei pe piață
2.2.3 Concurența
2.3 Prețul de vânzare al produselor
2.3.1 Prețul practicat de firmele concurente pe piață
2.3.2 Prețul practicat de SC BRAMAC SRL
Cap. 3- Analiza operațională/tehnică a activității
3.1 Capacitatea tehnică/ de producție a firmei
3.1.1 Numărul de utilaje existente și tipul acestora
3.1.2 Capacitatea de producție
3.1.3 Determinarea suprafeței de producție
3.2 Tehnologia de fabricație
3.3 Programa de fabricație
3.4 Factorii de producție ai firmei și costurile aferente
Cap. 4- Studiu investițional privind achiziționarea de noi utilaje
4.1 Proiectul de investiții- prezentare și costuri de realizare
4.2 Calculul indicatorilor de evaluare a eficienței economice a investiției
Cap. 5- Concluzii finale
Bibliografie

3
 INTRODUCERE

Fiecare agent economic îşi propune să comercializeze o cantitate cât mai mare de
produse, să pătrundă pe cât mai multe pieţe şi astfel să aibă un profit cât mai mare. Acest lucru se
poate obţine prin consecvenţa firmei, adaptatrea la condiţiile pieţei, prin calitatea superioară a
produselor şi păstrarea relaţiilor cu clienţii.

În această lucrareeste prezentată o alternativă a energiei convenţionale şi anume energia

solară. Energia convenţională este cea provenită din arderea combustibililor fosili care a dus la
poluarea mediului înconjurător, la rarefierea stratului de ozon şi la încălzirea globală. Energia
solară este prezentă în orice loc al planetei şi gratuită, disponibilă în cantităţi imense, ecologică,
captarea acesteia nu este poluantă şi nu are efecte nocive asupra atmosferei.
Lucrarea iși propune să analizeze posibilitățile de creștere a capacității producției printr-
un proiect de investiții, pornin de la premiza evoluției vamzărilor în domeniul panouri solare.
Primul capitol începe cu o prezentare generală a energiilor regenerabile, potențialul
acestora în România și in străinătate. Urmează o prezentare a tipurilor de instalații la care sunt
folosite panourile solare. Tot ăn acest capitol am prezentat date generale despre firmă, obiectul ei
de activitate.
În capitolul doi se face o prezentare generală a tipurilor de panouri solare produse de
firmă precum și o prezentare a evoluției ,anterioare perioadei analizate de noi, a vânzărilor de
panouri solare. Tot în acest capitol am prezentat piața potențială, previziunea vânzărilor pe anii
2010,2011, concurența precum și prețul de vînzare practicat atât de firme concurente cât și de
firma analizată.
În capitolul trei am calculat capacitatea de producție a firmei în momentul de față, am
calculate suprafașa necesară pentru a vedea daca proiectul de investișie cuprinde numai achiziția
de utilaje sau și închirierea unei noi clădiri. Tot aici am prezentat tehnologia de fabricare a
panoului solar și am determinat numărul de utilaje necesare, pornind de la previziunea
vânzărilor. Acest capitol mai cuprinde și costurile de producție.

4
 În capitolul patru s-a facut o prezentare generală a proiectului de investiție, costurile de
realizare a acestuia, planul de finanțare a investiției precum și indicatorii de evaluare a eficienței
economice a investiției.

5
 CAPITOLUL I. STADIUL ACTUAL AL TEMEI

1) MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

În ultimul secol, folosirea energiei din combustibili fosili (petrol, gaz, căbuni: prin
ardere), a avut efecte dezastruoase asupra mediului, mai mari decat orice activitate umană din
istorie: acumularea de gaze nocive în atmosferă, ceea ce a declanșat procese (poate ireversibile),
precum: subțierea stratului de ozon, incălizirea globală, etc.

De aceea, utilizarea unor surse alternative de energie, devine tot mai importantă/relevantă
pentru lumea de azi. Aceste surse, precum: soarele vântul, practic nu se consumă, și se numesc:
energii regenerabile. Produc emisii mult mai puține, reduc poluarea chimică, termică, radioactică
si sunt disponibile, teoretic oriunde pe glob. Mai sunt cunoscute și ca surse alternative sau
neconvenționale. 1

Tipurile de energie alternativă sunt:

 energia solară,
 energia eoliană,
 hidroenergia,
 energia valurilor,
 energia geotermală,
 bioenergia(biocombustibili, reziduri animale),
 biodiesel

În general, prețurile la gaz sunt strâns legate de prețurile petrolului, astfel încât, fiecare
scumpire a barilului de petrol, conduce –într-un final- la o scumpire a metrului cub de gaz.
Cauzele scumpirii petrolului sunt explicate prin cererea mare de pe continentul asiatic, greve în
Norvegia, Venezuela; Nigeria, crize politice și de securitate, și prin speculații la bursă.

1
http://www.energii-regenerabile.ro/

6
 Fig 1.1 Consumul mondial de energie pe un an
Anul 2008 a dat prilej publicațiilor naționale și internaționale să marcheze cote record
atinse de barilul de petrol și mai mult decât atât s-au înregistrat fluctuații importante în acest
domeniu iar insecuritatea și inconstanța ne afectează pe toți. Aceste creșteri sunt cu atât mai
îngrijorătoare cu cât se subliniază constant faptul că petrolul este o resursă pe cale de epuizare.
Dependența de resurse naturale creează dificultați fiecărui consumator- pentru că el este cel care
resimte fiecare scumpire.

 Consumul mondial de energie pe un an este radiat de soare în trei ore!

 Cubul cel mare ilustrează energia solară utilizabilă, care ajunge pe pământ într-un
an de zile. Cuburile poziționate în partea stângă a graficului indică resursele în energie
convențională existente în acest moment, în timp ce cubul poziționat în partea opusă
simbolizează necesarul mondial de energie într-un an întreg.

 Necesarul de energie la nivel mondial este oferit de soare în doar câteva ore!

7
  Soarele este resursa de energie care nu dăunează mediului înconjurător, care ne stă
nelimitat la dispoziție- și mai ales- este gratuită. Să nu uităm că soarele constituie premisa
existenței vieții pe pământ.

 Cifrele indică faptul că există premisele unei instalații solare eficiente în România. 85%
din radiația anuală este distribuită în intervalul martie-octombrie. Dacă este captată, ea
poate încălzi apa caldă menajeră până la 60C pentru o perioadă de cel puțin 8 luni pe an.
În restul anului trebuie asigurată energia termică necesară prin intermediul unei încălziri
centrale, de exemplu. Trebuie notat însă faptul că poate fi acoperit 80% din totalul
necesar de apă caldă menajeră al unei gospodării. 2

Fig 1.2 Radiația anuală din România

2
http://www.bramac.ro/

8
 2) PREZENTAREA CADRULUI GENERAL ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ
TEMA

Panoul solar este poate fi folosit în următoarele situații:

 Pregătire apă caldă

 Aport încălzire

A. Pregătire apă caldă

Un amestec de apă și lichid de protecție contra

înghețului este pompat în colector prin intermediul
unui circuit închis, și încălzit cu ajutorul energiei
solare. De acolo este pompat înapoi în convector
unde predă energia cumulată. În acest fel se
încălzește apa din boiler, în timp ce amestecul
menționat anterior este din nou pompat în colector.

Fig 1.3 Schema utilizării panourilor solare pentru pregătirea apei calde

9
 Fig 1.4 Necesarul de panouri solare pentru pregătirea apei calde menajere

B. Aport încălzire

Instalațiile combinate pentru apa caldă

menajeră și încălzire asigură casei
aportul necesar de energie în perioada
de trecere(primăvară- toamnă). Cea
mai buna premisă pentru un aport
eficient la căldură este o construcție
ergonomică unde instalațiile de
încălzire reușesc să facă față fiind
reglate la intensitate minimă. 3

Fig 1.5 Schema utilizării panourilor

solare pentru aportul la încălzire

3
www.bramac.ro

10
 REGULI DE DIMENSIONARE

Relevanța unei instalații solare în încălzirea apei menajere, pentru încălzirea piscinei sau
pentru aportul la încălzirea propriuzisă a locuinței nu se exprimă prin compararea costurilor
pentru gaz și a amortizării investiției, ci prin gradul său de eficiență respectiv prin acoperirea
necesarului de energie pe parcursul unui an întreg. De aceea, la dimensionarea unei instalații
solare, trebuie să se ia în calcul următorii factori:

 Instalațiile pentru apă caldă menajeră trebuie să fie adaptate la obiceiurile de

consum ale utilizatorilor. Gradul de acoperire anuală trebuie să se afle, în funție de instalație,
între 40% și 80%.

 Instalațiile solare sunt potrivite și pentru aportul la încălzirea prin pardoseală.

Mărimile generice pentru aportul la încălzirea unei case familiale bine izolate sunt între 16 și

20 .

 Pentru a evita o supradimensionare neeficientă a instalației solare, trebuie

respectate regulile dimensionării

Este adevărat că orice instalație solară trebuie să ofere rezertve care să fie produse la
anumite intervale de timp și care să asigure necesarul de apă caldă menajeră pentru două zile,
astfel încât să existe o anumită independență față de condițiile climatice.

Surplusul de energie existent vara, nu poate fi păstrat pentru iarnă decât cu eforturi mari
respectiv prin intermediul unui boiler de o capacitate foarte mare. Exemplele întâlnite în practică
demonstrează că este posibilă și fructificarea surplusului de energie și că acest lucru oferă
consumatorului cel mai mare grad de independență posibil față de sursele convenționale de
energie. De pildă, pe timpul verii, energia în plus poate fi folosită pentru încălzirea unei piscine.
Cea mai eficientă dimensionare în cazul unei construcții în care locuiesc mai multe familii, se
află la un nivel de acoperire a necesarului de energie solară de 40%.

DIMENSIONARE SUPRAFAȚĂ COLECTOARE ȘI BOILER

Dimensionarea instalațiilor solare și prin aceasta înțelegând și dimensionarea suprafeței

colectoare, depinde de următorii factori:

11
  Necesarul de apă caldă

 Necesarul de energie pentru încălzirea locuinței(în cazul în care se dorește un

aport la aceasta)

 Gradul în care se dorește a fi acoperite neviole unei gospodării prin intermediul

energiei solare

 Situare geografică/climă

 Orientare și înclinația acoperișului

 Tipul colectorului

Suprafața colectoare: regula generală stabilește cca. 1.5 suprafață

colectoare/persoană. Unghiul de înclinație a colectoarelor›20 orientare de la Sud-Est

pânpă la Sud-Vest.

Fig. 1.6 Dimensionarea suprafeței colectoare și a boilerului

Necesarul zilnic de apă caldă menajeră(45)/ persoană, exprimat în litri

12
  Economic:30-40

 Mediu:50-60

 Mare:70-100

Volumul boilerului

Boilerul trebuie să fie dimensiionat în așa fel încât să existe o rezervă care să asigure un
necesar suplimentar de energie pentru eventualitatea unei zile cu vreme
nefavorabilă.AVANTAJELE

3) PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI

Fondată în 1996 ca „Bramac fabrica de ţigle GmbH“, a devenit „Bramac Dachsysteme

International GmbH“ prezentă, la începutul mileniului al treilea în multe ţări din Europa centrală
şi de est, cunoscută ca un ofertant puternic şi inovativ în sectorul învelitorilor. Firma Bramac
Dachsysteme International Gmbh este persoană juridica austriacă, utilizând din plin conexiunile
internaţionale şi Know-How-ul mondial al celor doi acţionari ai săi Monier şi Wienerberger AG,
în direcţia optimizării continue a produselor şi serviciilor sale. 4

Bramac este o companie producătoare de ţigle din beton din România. Compania
deţine, din 2004, o unitate de producţie la Sibiu, cu o capacitate de producţie anuală de circa 13
milioane de ţigle şi are o cotă de 18% pe piaţa totală a învelitorilor pentru acoperiş. Firma este
deţinută de compania Bramac Dachsysteme International, din Austria, controlată de grupurile
Wienerberger (Austria) şi Lafarge (Franţa). 5

Cifra de afaceri în 2008: 18 milioane Euro, in crestere cu 29% fata de 2007 si

estimeaza pentru acest an un avans de 20-30%. In aceste conditii, businessul companiei Bramac
ar putea depasi 20 milioane de euro. Ponderea importurilor in cifra de afaceri este de sub 10%,
Vanzarile firmei Bramac au urcat anul trecut, in volum, cu 32%.

4
www.bramac.ro
5
www.wikipedia.org

13
 Firma a intrat în anul 2006 pe segmentul panourilor solare. “Piata panourilor solare din
Romania nu este inca suficient de matura. Obiectivul nostru pentru acest an este de a prezenta
publicului avantajele acestui produs, care este folosit pe scara larga in tarile din Vest, si
modalitatea in care acesta contribuie la reducerea costurilor la energie”, Potrivit reprezentantilor
companiei Bramac, noul produs asigura o reducere a consumului de apa calda de circa 500-700
metri cubi pe an.

Compania Bramac a inceput productia in Romania in anul 2004, prin constructia unei
fabrici la Sibiu, cu o capacitate de productie anuala de circa 13 milioane de tigle si o investitie de
cinci milioane de euro.

Piata invelitorilor de acoperisuri era estimata la sfarsitul anului trecut la circa 20

milioane de metri patrati si o valoare de 130 milioane de euro. Segmentul economic ocupa o
pondere de 35% din vanzarile totale, in timp ce tiglele standard reprezinta in jur de 45%,
diferentele fiind acoperite de invelitorile din segmentul premium. 6

6
www.zf.ro

14
 CAPITOLUL I.2 ANALIZA TEHNICĂ ȘI ECONOMICĂ A ACTIVITĂȚII
FIRMEI

1) PREZENTAREA PRODUSELOR FABRICATE

Firma Bramac are pe piata 4 tipuri de panouri solare:

 Panou solar BSD10E

 Panou solar BSD8E

 Panou solar BSD6E

 Panou solar BSD4E

Tabelul2.1 Tipuri de panouri solare Bramac

Fig. 2.1 Tipuri de panouri solare

15
TIP suprafață greutate
PRODUS LxÎ m^2 kg

BSD10E 5.36x2.38 10.1 300

BSD8E 4.31x2.38 8.1 240

BSD6E 3.26x2.38 6.1 180

BSD4E 2.36X2.38 4.1 120

Suprafata de panouri solare montate (metri patrati)

BSD4E BSD6E BSD8E BSD10E
Anu Indice Indice Indice indice

l Cantitat de Cantitat de Cantitat de Cantitat de

e crestere e crestere e crestere e crestere
(%) (%) (%) (%)
2006 4600 3300 2500 2500
2007 5600 121,73 3700 112,12 3580 143,2 3500 140
2008 8600 153,57 4900 132,43 4660 130,16 4500 128,57
Tabelul 2.2 Suprafața de panouri solare montate în anii 2006,2007,2008

16
 Numarul de panouri solare montate
BSD4E BSD6E BSD8E BSD10E
Anu Indice Indice Indice Indice

l Cantitat de Cantitat de Cantitat de Cantitat de

e crestere e crestere e crestere e crestere
(%) (%) (%) (%)
2006 1121 540 308 247
2007 1365 121,73 606 112,12 442 143,2 346 140
128
2008 2097 153,57 803 132,43 575 130,16
445 ,57
Tabelul 2.3 Numărul de panouri solare montate în anii 2006,2007,2008
Pentru a urmări mai bine evoluția vânzărilor celor trei produse, se va realiza o
reprezentare grafică unde:

X= cantitatea (metri pătrați)

Y= timpul

Fig 2.2 Evoluția vânzărilor panourilor solare pe anii 2006,2007,2008

Reprezentarea grafică evidențiază evoluția liniară a produselor BSD10E, BSD8E,
BSD6E, și BSD4E evidențiând o creștere a vânzărilor de la an la an raportată la anul de

17
referință 2006. Montarea sau folosirea panourilor solare BSD4E este într-o creștere mult mai
ridicată față de produsele BSD8E, BSD6E, BSD10E,

Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura crescută
datorită transferului de căldură. Energia transferată fluidului purtător este numită eficienţă
colectoare instantanee. Panourile solare au în general una sau mai multe straturi transparente
pentru a minimaliza pierderile de căldură şi pentru a putea obţine o eficienţă cât mai mare. În
general, sunt capabile să încălzească lichidul colector până la 82°C cu un randament cuprins între
40 şi 80%.

Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru încălzirea apei şi a

locuinţelor. Acestea înlocuiesc acoperişurile locuinţelor. În emisfera nordică, ele sunt orientate
spre sud, în timp ce în emisfera sudică sunt orientate spre nord. Unghiul optim la care sunt
montate panourile depinde de latitudinea la care se găseşte instalaţia respectivă. În general,
pentru dispozitivele folosite tot anul, panourile sunt înclinate la un unghi egal cu latitudinea la
care se adună sau se scad 15° şi sunt orientate spre sud respectiv nord. 7

În plus, panourile solare folosite la încălzirea apei sau a locuinţelor prezintă

pompe, senzori de temperatură, controllere automate care activează pompele şi dispozitivul de
stocare a energiei. Aerul sau chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide în sistemul de încălzire
solară şi un acumulator sau un rezervor cu apă, bine izolate, sunt folosite de obicei ca medii de
stocare a căldurii

Un panou solar fotovoltaic spre deosebire de un panou solar termic transformă energia
luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale ale panoului
solar reprezintă celulele solare. Panourile solare se utilizează separat sau legate în baterii pentru
alimentarea consumatorilor independenţi sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în
reţeaua publică. Un panou solar este caracterizat prin parametrii săi electrici cum ar fi tensiunea
de mers în gol sau curentul de scurtcircuit. Pentru a îndeplini condiţiile impuse de producerea de
energie electrică, celulele solare se vor asambla în panouri solare utilizând diverse materiale,
ceea ce va asigura:

7
www.ecomagazin.ro

18
 • protecţie transparentă împotriva radiaţiilor şi intemperiilor
• legături electrice robuste
• protecţia celulelor solare rigide de acţiuni mecanice
• protecţia celulelor solare şi a legăturilor electrice de umiditate
• asigurare unei răciri corespunzătoare a celulelor solare
• proteţia împotriva atingerii a elementelor componente conducătoare de
electricitate
• posibilitatea manipulării şi montării uşoare8

Panoul solar Bramac corespunde celor mai modern tehnologii:

 Sticlă de siguranță structurată și cu un conținut scăzut de fier

 Suprafață de absorbție din cupru, intens selective
 Izolație din vată mineral, rezistentă la fluctuații de temperature
 șipci pentru fixarea sticlei, din aluminiu cu garniture de cauciuc sintetic
 ramă încorporată din aluminiu
 garanție 10 ani

Avantaje ale panourilor solare Bramac:

 design modern și atractiv- panoul asigură o optică desăvârșită datorită faptului

că este integrat în acoperiș. Se îmbină astfel utilitatea panoului solar cu funcția sa estetică
 etanș- panoul solar se poate monta etanș începând cu o înclinație de 20˚. Astfel,
este utilizabil pentru 90% dintre învelitori
 eficient- panourile solare vă asigură până la 80% din consumul necesar pentru apa
caldă menajeră într-un an, iar eficiența sa a fost dovedită și în cazul aportului la încălzire. Panoul
solar funcționează și în cazul în care afară este înnorat prin captarea radiației difuze
 protejează mediul înconjurător- prin intermediul panourilor solare profităm de
o sursă de energie care nu poluează mediul înconjurător

8
www.pannourisolare.eu

19
  adaptabil- panoul solar este potrivit pentru toate tipurile de material de învelitori
și poate fi folosit și pentru acoperișurile deja existente
 crește valoarea imobilului

Acoperișul solar Bramac este cunoscut pentru nivelul înalt de calitate și a fost testat la
Arsenal Research Institute conform ONorm EN 12975-2.

DATE TEHNICE

20
 tip panou
date tehnice BSD4E BSD6E BSD8E BSD10E
suprafașa de absorbție
m^2 3.6 5.4 7.2 9
suprafața vitrată m^2 3.7 5.5 7.3 9.2
suprafața brută m^2 4.1 6.1 8.1 10.1
2.03x2.03x0.1 3.02x2.03x0.1 4.01x2.03x0.1
dimensiuni fără ramă m 1 1 1 5.01x2.03x0.11
2.36x2.38x0.1 3.26x2.38x0.1 4.31x2.38x0.1
dimensiuni cu ramă m 1 1 1 5.36x2.38x0.11
greutate panou Kg 120 180 240 300
cap umplere panou solar
l
incl teava racord l 3.4 5.1 6.8 8.5
excl țeavă racord l 3.7 5.4 7.1 8.8
material supraf de strat de înaltă fidelitate, Sunselect, aplicat în vacuum. 8x0.5 mm
absorbție țeavă cupru
absorbție% ›95
emisie termică% ‹5
termoizolație spate vată minerală solară 50mm
ramă panou Profil alumiu 40/75 mm
geam securizat solar, 1975x975x4, conținut scăzut de fier, structurat,
geam călit
transparență ›91%
gradul de transm a
radiației ›90%
media totală de radiație 91%
șipci geam 2 părți ,aluminiu, eloxat
etanșare garnitură cauciuc sintetic, rezistent la temperaturi ridicate
ramă etanșare aluminiu vopsitȘ 0.88mm integrate în panou
culoare ramă etanșare gri-maro RAL 8019
racorduri racorduri flexibile, 60cm, termoizolate, mufa3/4 ” cu 18 mm
racord hidraulic debit
high flow dupa Tichelmann cca. 35-40l/m*2h
low flow în serie cca12-15l/m*2h
protecție senzor temp Ø6mm, furtun de ghidaj, 60cm
presiune maximă 10 bar
montajul se poate face pe orice tip de învelitoare tradițională cu
amplasare înclinații de la 20˚ la 80˚
Tabelul 2.4 Date tehnice privind panoul solar Bramac

21
 2) Piața potențială

a) Scurt istoric al evoluției cererii și ofertei

Scumpirea energiei determină populația să ia în considerare soluții alternative.

Față de varianta clasică, unde se folosesc exclusiv centrale termice pe bază de gaze,
panourile solare aduc economii considerabile de combustibil: între 60 si 80%.

Chiar daca în România este înca la început și mult sub media europeană, piața panourilor
solare este pe o tendință crescătoare, dublându-se de la an la an. 9

Pentru că suntem la început Romania trebuie să încurajeze companiile și cetățenii pentru a

investi în surse alternative de energie, astfel ca ponderea energiei electrice produse din
resurse regenerabile de energie, față de consumul național brut de energie electrică să ajungă
la 33% până în anul 2010, valoare echivalentă cu un total de 21,4 TWh.

Experții ARCE consideră că, pe lângă faptul că acest tip de energie nepoluantă și, practic,
inepuizabilă, pe termen mediu și lung, costurile sale sunt mult mai reduse, în special în
condițiile în care prețul produselor petroliere crește vertiginos. Principalele surse de energie
regenerabilă din Romania ar putea fi energia solară, biomasa si energia geotermala. 10

Energia solara ar putea deveni principala sursă de electricitate la nivel mondial până la
sfârșitul secolului, rolul acestei surse fiind neglijat până în prezent pentru că producătorii
asteaptă scăderea costurilor de producție până la nivelul celor ale combustibililor fosili.

Producția de panouri solare se va dubla în 2008 și în 2009, ca urmare a susținerii din

partea guvernelor, mai ales a celor din Germania și Japonia, conform băncii de investiții
americane Jefferies Group. 11

9
www.portalino.it
10
Hotărârea nr 1535 din 18.12.2003 privind Strategia de valorificare a surselor
regenerabile de energie
11
infoportal

22
 b) Analiza cererii și ofertei pe piață

1. Definirea segmentului de piață

"În următorii ani, piața va cunoaște o creștere accentuată, determinată de orientarea

persoanelor interesate de sisteme alternative către produse caracterizate prin calitate, durată
lungă de viață, care pot fi amortizate într-o perioadă de timp scurtă", a declarat Iulia Miron, PR
& marketing manager la Romstal, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de
distribuție a echipamentelor termo-hidro-sanitare.

Există două tipuri de sisteme solare termice: un panou solar cu rezervor atașat și
functionare naturală și un sistem în care panoul solar este atașat unui boiler cu serpentină
prevăzut cu o pompă de automatizare. În functțe de complexitatea sistemului și de capacitatea
acestuia, costurile variază între 1.500 si 2.500 de euro. Astfel de sisteme pot fi folosite oriunde
soarele reprezintă singura sursă de energie, asigură independența față de sistemele publice de apă
caldă. Ca un plus, aceste sisteme sunt foarte sigure in exploatare.

Pe termen mediu și lung, creșterea costurilor la energia electrică va determina populația

să ia in considerare soluțiile alternative mai puțin costisitoare. "Un alt factor important în luarea
deciziei de achiziționare a unui astfel de sistem va fi și componenta ecologică, care în următorii
ani va prezenta din ce in ce mai mult interes", afirmă Miron.

Pe piața din România sunt disponibile și panouri solare fotovoltaice. Chiar dacă oferta
distribuitorilor nu este foarte variată, aceștia motivând ca responsabilă este piața locală
subdezvoltată, tot mai mulți consumatori au inceput sa cunoasca avantajele acestei noi
tehnologii.

"Trebuie să ințelegem că dominația surselor poluante de energie se datorează prețului

incă scăzut al acestora. Din nefericire, metodele utilizate în Uniunea Europeană pentru a
rentabiliza și stimula folosirea acestor sisteme nu sunt incă operaționale în România, iar cauzele
principale sunt legislația și prețul ridicat", spune Florin Fleseriu, managerul companiei LP
Electric, furnizor de echipamente pentru generarea energiei ecologice.

23
 Utilizarea panourilor fotovoltaice pentru producerea de curent pentru consumul
individual nu este avantajoasă în momentul de față decât în zonele izolate, unde rețeaua de
energie electrică convențională este la o distanță mai mare de 1.000 de metri.

2. Estimarea structurii și volumului cererii pe piață

Prognozarea vânzărilor se va realiza pe anii 2009, 2010 si 2011.

Sursa: Pocinog G., Inginerie industrială și Marketing, Ed. All, 1994

Produsul A: panoul solar de tip BSD4E

Produsul A este reprezentat pe harta grafică sub forma unei parabole, iar din acest motiv
pentru previzionarea vânzărilor se va folosi următoarea ecuație de gradul II :

(2.1) yt = a + bti +cti2

Pentru ecuația de gradul II aplicând metoda celor mai mici pătrate (MCMMP)
vom ajunge la calcularea parametrilor a, b și respectiv c prin intermediul unor formule:

(2.2)

(2.3)
(2.4)

Anul ti ti 2 t i4 yi ti ∙ yi ti2 ∙ yi
2006 -1 1 1 4.600 -4600 4600
2007 0 0 0 5.600 0 0
2008 1 1 1 8.600 8600 8600
TOTAL 0 2 2 18800 4000 13200

24
 18800 * 2 − 13200 * 2 11200
a= = = 5600
3 * 2 − 22 2

4000
b= = 2000
2

3 *13200 − 2 * 18800
c= = 1000
3 * 2 − 22

Yt= 5600+2000* ti +1000*ti2

• Pentru anul 2009 ti =2 =› yt= 5600+2000*2+1000*4=13600 mp panouri = 3320

panouri

• Pentru anul 2010 ti =3 =› yt= 5600+2000*3+1000*9= 20600 mp panouri= 5030

panouri

• Pentru anul 2011 ti =4 =› yt= 5600+2000*4+1000*16= 29600 mp panouri= 7220

panouri

Analizand previziunile anilor 2009, 2010 si 2011 putem afirma ca produsul „A” va avea
o evolutie a vanzarilor crescatoare. De la an la an cantitatile de fabricat a produsului „A” si
anume panouri solare BSD4E vor creste cu peste 2000 de bucati. Astfel in anul 2009 se vor
fabrica 3320 de bucati, in 2010 5030 bucati iar in 2011 un numar 7220 de panouri solare
BSD4E.

25
 Fig 2.3 Evoluția vânzărilor panoului solar BSD4E
Produsul B: panouri solare BSD6E

Ca și la produsul A, produsul B este reprezentat sub forma de hiperbolă astfel încât,

calculul pentru previzionarea vânzărilor se va realiza prin aceeași formulă de gradul II:

(2.5) yt = a + bti +cti2

Pentru ecuația de gradul II aplicând metoda celor mai mici pătrate (MCMMP) vom ajunge la
calcularea parametrilor a, b și respectiv c prin intermediul unor formule:

(2.6)

(2.7)

(2.8)

Anul ti ti 2 t i4 yi ti ∙ yi ti2 ∙ yi
2006 -1 1 1 3300 -3300 3300
2007 0 0 0 3700 0 0

26
 2008 1 1 1 4900 4900 4900
TOTAL 0 2 2 11900 1600 8200

11900 * 2 − 8200 * 2 3700

a= = = 1850
3 * 2 − 22 2

1600
b= = 800
2

3 * 8200 − 2 *11900
c= = 400
3 * 2 − 22

Yt= 1850+800 ti +400 ti2

• pentru anul 2009 , ti =2 => yt = 1850+800*2+400*22 =

= 5050 mp panouri= 830 panouri

• pentru anul 2010 , ti =3 => yt = 1850+800*3+400*32 =

= 7850 mp panouri= 1290 panouri

• pentru anul 2011 , ti =4 => yt = 1850+800*4+400*42 =

= 11450 mp panouri= 1880panouri

Si de acesta data, pentru predusul „B”, previziunile cantitatilor de fabricat pentru anii
2009, 2010 si 2011 arata ca vor fi necesare in fiecare an fabricarea a peste 400 de bucati. In 2009
vor fi necesare fabricarea a 830bucati, in 2010-1290 bucati, iar in 2011 un numar de 1880
panouri solare.

27
 Fig 2.4 Evoluția vânzărilor panoului solar BSD6E
Produsul C: panouri solare BSD8E

Deoarece reprezentarea grafică prezintă o evoluție liniară a vânzărilor, vom utiliza pentru
a calcula previzionarea cantităților de fabricat urmatoarea ecuație de gradul I:

(2.9) yt = a+bti

Utilizarea metodei celor mai mici pătrate (MCMMP) va direcționa calculul spre

următorul sistem de ecuatii:

na + b∑tI = ∑ yi

(2.10){

a ∑ tI + b∑ ti2 = ∑tI yi

Deoarece ∑tI =0 vom calcula :

(2.11) și

28
 (2.12)

Anul ti ti2 yi ti ∙ yi

2006 -1 1 2500 -2500

2007 0 0 3580 0

2008 1 1 4660 4660

TOTAL 0 2 10740 2160

10740
a= = 3580
3

2160
b= = 1080
2

Yt= 3580+1080*t

• pentru anul 2009 , ti =2 => yt =3580+1080*2 =

= 5210 mp panouri= 650 panouri

• pentru anul 2010 , ti =3 => yt = 3580+1080*3 =

=6820 mp panouri=850 panouri

• pentru anul 2011 , ti =4 => yt = 3580+1080*4 =

= 7900 mp panouri= 975 panouri

Analizând previziunile anilor 2009, 2010 și 2011 putem afirma că produsul „C” va avea o
evoluție a vânzărilor ușor crescătoare. De la an la an cantitățile de fabricat a produsului „C” și
anume a panourilor solare BSD8E vor crește cu peste 200 de bucati. Astfel in anul 2009 se vor
fabrica 650de bucati, in 2010 850 bucati iar in 2011 un numar de 975 de panouri solare.

29
 Fig. 2.5 Evoluția vânzărilor panoului solar BSD8E
Produsul D: panouri solare BSD10E

Deoarece reprezentarea grafică prezintă o evoluție liniară a vânzărilor, vom utiliza pentru
a calcula previzionarea cantităților de fabricat urmatoarea ecuație de gradul I:

(2.13) yt = a+bti
Utilizarea metodei celor mai mici pătrate (MCMMP) va direcționa calculul spre

următorul sistem de ecuatii:

na + b∑tI = ∑ yi

(2.14){

a ∑ tI + b∑ ti2 = ∑tI yi

Deoarece ∑tI =0 vom calcula :

(2.15) și

(2.16)

30
 Anul ti ti2 yi ti ∙ yi

2006 -1 1 2500 -2500

2007 0 0 3.500 0

2008 1 1 4.500 4500

TOTAL 0 2 10500 2000

10500
a= = 3500
3

Yi=3500+1000*t

• pentru anul 2009 , ti =2 => yt = 3500+1000*2 =

= 5500 mp panouri= 550 panouri

• pentru anul 2010 , ti =3 => yt = 3500+1000*3 =

=6500 mp panouri= 650 panouri

• pentru anul 2011 , ti =4 => yt = 3500+1000*4 =

= 7500 mp panouri=750 panouri

Analizând previziunile anilor 2009, 2010 și 2011 putem afirma că produsul „C” va avea o
evoluție a vânzărilor ușor crescătoare. De la an la an cantitățile de fabricat a produsului „C” și
anume a panourilor solare BSDE10E vor crește. Astfel in anul 2009 se vor fabrica 550de bucati,
in 2010 650 bucati iar in 2011 un numar de750 de panouri solare.

31
 Fig. 2.6 Evoluția vânzărilor panoului solar BSD10E

Pentru a urmări mai bine previziunea vânzărilor celor patru produse se va realiza
următorul tabel:

NUMARUL DE BUCĂȚI
PANOU PANOU PANOU PANOU
SOLAR SOLAR SOLAR SOLAR
ANUL BSD4E BSD6E BSD8E BSD10E
2009 3320 830 650 550
2010 5030 1290 850 650
2011 7220 1880 975 750

Tabelul 2.5 Evoluția vânzărilor panourilor solare ale firmei

32
 Fig. 2.7 Evoluția vânzărilor celor 4 panouri solare realizate de firmă
c) Concurența

Firma Bramac Sisteme de Învelitori SRL are ca concurenți direcți firmele sau companiile
care produc ”panouri solare pentru producerea energiei termice” : SC ALOPEX MICROTIDE
COMP SRL si SOLAR EXPERT SRL. 12

sc alopex microtide comp srl

12
www.mfinante.ro

33
Adresa: Str. DE MIJLOC 120 Brasov

Telefon: 268411312

Fax: 68411312

Judet: BRASOV

Cod Unic de Identificare: 5765926

Nr. Registrul Comertului: J08/1397/1994

INREGISTRAT din data 27 May
Stare societate : 1994

Capital social subscris si varsat : 5,440 RON

Cifra de faceri: 1,162,983 RON

Profitul net: 21,650 RON

Comert cu ridicata al materialului
lemnos si al materialelor de
constructii si echipamentelor
Tipul de activitate : sanitare

Pierderea neta: 0 RON

Datorii Total: 352.425

Cheltuieli totale: 1148227

Activeimobilizate TOTAL: 57.458

Active circulante TOTAL: 230.705

Stocuri: 177.681
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la
banci: 12.303

Creante: 40.721

Capitaluri: 6.033

Patrimoniul regiei: 0

Patrimoniul public: 0

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0

34
 SC SOLAR EXPERT SRL
BILANT SCURT CONFORM
Tip situatii financiare depuse ORDINULUI 1752/2005
Indicatori din BILANT lei
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 58324
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 291450
Stocuri (materiale, productie in curs de
executie, semifabricate, produse finite, marfuri
etc.) 202831
Creante 39773
Casa si conturi la banci 48846
CHELTUIELI IN AVANS 3103
DATORII - TOTAL 291248
VENITURI IN AVANS
PROVIZIOANE
CAPITALURI - TOTAL, din care: 61629
Capital social subscris varsat 11500
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI
PIERDERE
Cifra de afaceri neta 491962
VENITURI TOTALE 494315
CHELTUIELI TOTALE 484549
Profitul sau pierderea brut(a)
9766
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului
financiar
7046

d) Prețul de vânzare al produselor

Prețuri de piață

SC SOLAR EXPERT SRL

35
tip produs DIMENSIUNI pret (euro)

solar expert premium 200l Ø58X1800X24 tuburi 2600

solar expert premium 300l Ø58X1800x30 tuburi 3600

solar expert premium 500l Ø58X1800x60 tuburi 4950

solar expert premium 750l Ø58X1800x90 tuburi 7300

solar expert premium 1000l Ø58X1800x120 tuburi 8500

- Panou Solar cu 30 tuburi Heat-Pipe
- Boiler bivalent (200,300,500,750,1000) l emailat , presiune lucru 8 bari , rezistență electrică de
4,5 kw
- GRUP DE POMPARE "ICMA"
- Controler digital cu funcție de vacanță , previne supraîncălzirea apei vara
- Vas Expansiune Solar 25 Litri
- Izolație rezistentă la UV

SC ALOPEX MICROTIDE COMP SRL

tip produs DIMENSIUNI pret (euro)

V26A 2000X1000X95 509

H26A 2000X1300X95 529

V21A 1300X2000X95
SC SOLAR DUOBEST SRL 431

Tip produs litri dimensiuni Pret( euro)

KEG 58-10-1800 90 1.30 50 470

KEG58al-15-1800 135 1,95 50 1650X1460X 665

1440

-18 150 2,34 “ X 1715 X 730

- 20 150 2,64 “ X 1970 X 790

- 22 150 2,94 895

- 24 200 3,14 995

36
- 25 200 3,27 “ X 2225 X 1015

- 30 250 3,64 “ X 2530 X 1215

 Prețul practicat de SC. BRAMAC SRL

panou solar cu rama

BSD4E BSD6E BSD8E BSD10E
integrata date tehnice
suprafata 4.1m2 6.1m2 8.1m2 10.1m2
dimensiuni exterior 2.36x2.38m 3.26x2.38m 4.31x2.38m 5.36x2.38m
greutate 120 kg 180 kg 240 kg 300 kg
cap maxima panou solar 3.7l 5.4l 7.1l 8.8l
inclinatie acoperis 20˚-80˚ 20˚-80˚ 20˚-80˚ 20˚-80˚
pret(euro) 590 830 1030 1200

3. Analiza operațională și tehnică a activităților

a. Capacitatea tehnică a firmei

Firma dispune de o clădire în zona Sibiu cu o suprafață de 415 mp, chiria pe lună fiind
de 2.698 EUR+TVA, 6,50 EUR+TVA/mp/lună. Clădirea este prevăzută cu centrală proprie,
calorifere, curent, curent trifazic, apă, canalizare, gaz, telefon.

37
 Dotarea tehnică a firmei constă in 3 utilaje și anume:

 1 laser 3D

 1 stand de probă

 1 laser powermark

produse zile de
tip utilaj reparatie
BSD4E BSD6E BSD8E BSD10E planificate
laser 3D 0,2 0,3 0,4 0,5 1
stand de proba
0,1 0,2 0,3 0,4 1
laser Power
Mark 0,2 0,3 0,4 0,4 1
Tabelul 3.1 Normele de timp ale produselor

Capacitatea de producție reprezintă producția maximă ce poate fi obținută într-o perioadă

dată, într-o anumită calitate și structură sortimentală, în condițiile folosirii intensive și extensive
a mijlocaelor de producție și a celui mai eficient regim de lucru a acestora. 13

Asupra mărimii capacității de producție a întreprinderilor de producție acționează

următorii factori de influență:

 Numărul de utilaje existente în întreprindere și mărimea suprafețelor de producție

care influențează în mod direct proporțional mărimea capacității de producție

 Norme tehnice de folosire a utilajelor și a suprafețelor de producție

 Sortiment optim de fabricație

Pentru determinarea capacității de producție la nivel de întreprindere, se pornește în mod

ascendent de la nivel de loc de muncă, sector, atelier sau secție de producție și în final se ajunge
la nivel de întreprindere.
13
Badea F., Managementul producției, Ed. ASE, 2005

38
 Calculul capacitații de producție a întreprinderii începe cu calculul capacității de
producție a grupelor de utilaje sau instalații. Pentru aceasta este necesar ssă se detertmine mai
întâi:

- Timpul disponibil de funcționare al utilajelor sau instalațiilor

- Norma de producție a utilajelor pe unitate de timp, sau norma de timp a

produselor fabricate

Timpul disponibil se determină cu relația:

(3.1) unde:

- timp disponibil

- timp de lucru calendaristic= T calendaristic – (S + D +Sl) ] ∙ns ∙ds

365-(52+52+9)]*1*8h=2016
=

S= sâmbete

D= duminici

Ns = numărul de schimburi

SL = zile legale

Ds = durata unui schimb

- timpul pentru reparații planificate=24h

=2016-24=1992

În acest caz la un singur utilaj vor fi prelucrate mai multe produse. În acest caz, pentru
determinarea capacității de producție se transformă toate produsele reale în produse

39
reprerzentative și apoi se calculează capacitatea de producție a utilajului ca și cum ar fi
specializat în prelucrarea unui singur produs, și anume a produsului reprezentativ.

Determinarea capacității de producție se face în mai multe etape, care se regăsesc în

următorul tabel:

Denu Cantitat Norma Norma Coef de Transf Structura Cap de Repartiz Trans
mirea ea de de timp de echiv prod productiei productie area pe f cap
fabricat a timp a reale repr exprimat struct a de
prod (buc) produse prod in in prod cap de prod
uselo lor(h/bu reprez prod repr prod in
r c) ent. repr expr in prod
(h/buc) prod reale
repr

0 1 2 3 4=2/3 5=4*1 6 7 8=7*6 9=8/4

A* QA nA nRA nA/ nRA QA QA/∑QA*100 CPr(A) Cp(A)

B QB nB - nB/ nRA QA(B) QA/∑QA*100 CPr(B) Cp(B)

C QC nC - nC/ nRA QA(C QA/∑QA*100 CPr(C) Cp(C)

total - - - - ∑ QA 100% CPr -

Tabelul 3.2 Modul de calcul al capacitîții de producție

Pentru o mai ușoară înțelegere a metodologiei, să analizăm unele din etapele acesteia:

• Produsul reprezentativ poate fi produsul cu cea mai mare normă de timp sau
produsul care se fabrică în cantitatea ce amiai mare

• Transformarea produselor reale în produse reprezentative se obține înmulțind

cantitatea d e produse reale cu coeficientul de echivalență

• Strructura producției reprezentative se obține prin împărțirea fiecărei cantitățiu de

produse reprezentative corespunzător fiecărui produs real, la totalul producției reprezentativă

• Pentru determinarea capacității de producție exprimată in produse reprezentative,

se consideră utilajul ca și cum ar avea specializarea în produs reprezentativ. În acest caz
capacitatea de producție se obține apicând următoarea formulă:

40
 (3.2)

Unde:

capacitatea de producție exprimată în produs reprezentativ

numărul de utilaje care prelucrează produsele reale

timp disponibil de lucru al acestor utilaje

normă de timp

• După determinarea capacității de producție exprimată in produs reprezenattiv,

aceasta se repartizează pe structura producției calculată în tabel

• Ultima etapă a metodologiei propune transformarea capacității de producție din

produs reprezentativ în produse reale; aceasta se obține prin împărțirea capacitășii de producție
exprimată în produs reprezentativ la coeficientul de echivalență

• Coeficientul de echivalență a unor produse reale cu un produs reprezentativ se

calculează raportând normnele de timp ale produselor reale la norma de timp a produsului
reprezentativ

41
 repartizarea pe
norma de norma de capacitatea
coef de transf prod structura struct a capacit de transf capacit de
denumirea cantitatea de timp a timp a de prod
echivalen reale in producti productie productie in
produselor fabricat(buc) produselor(h/ produsului exprimata in
ta produse repr ei repr exprimata in prod prod reale
buc) repr(h/buc) prod repr
repr
0 1 2 3 4=2/3 5=4*1 6 7 8=7*6 9=8/4
BSD4E 2097 0,2 0.2 1 2097 37,69% 3753,924 3753,924
BSD6E 803 0,3 1,5 1204,5 21,64% 2155,344 1436,896
9960
BSD8E 575 0,4 2 1150 20,67% 2058,732 1029,366
BSD10E 445 0,5 2,5 1112,5 20% 1992 796,8
TORAL 5564 100% 9960

repartizarea pe
norma de norma de capacitatea
coef de transf prod structura struct a capacit de transf capacit de
denumirea cantitatea de timp a timp a de prod
echivalen reale in producti productie productie in
produselor fabricat(buc) produselor(h/ produsului exprimata in
ta produse repr ei repr exprimata in prod prod reale
buc) repr(h/buc) prod repr
repr
0 1 2 3 4=2/3 5=4*1 6 7 8=7*6 9=8/4
BSD4E 2097 0,1 0,1 1 2097 29,09% 5974,728 5974,728
BSD6E 803 0,2 2 1606 22,28% 4438,176 2219,088
19920
BSD8E 575 0,3 3 1725 23,93% 4766,856 1588,952
BSD10E 445 0,4 4 1780 24,7% 4920,24 1230,06
TORAL 7208 100% 20100
Tabel 3.3 Determinarea capacității de producție la panourile solare produse de firmă

42
 repartizarea pe
norma de norma de capacitatea
coef de transf prod structura struct a capacit de transf capacit de
denumirea cantitatea de timp a timp a de prod
echivalen reale in producti productie productie in
produselor fabricat(buc) produselor(h/ produsului exprimata in
ta produse repr ei repr exprimata in prod prod reale
buc) repr(h/buc) prod repr
repr
0 1 2 3 4=2/3 5=4*1 6 7 8=7*6 9=8/4
BSD4E 2097 0,2 0,2 1 2097 39,26% 3910,296 3910,296
BSD6E 803 0,3 1,5 1204,5 22,55% 2245,98 1497,32
9960
BSD8E 575 0,4 2 1150 21,52% 2143,392 1071,696
BSD10E 445 0,4 2 890 16,67% 1660,332 830,166
TORAL 5341,5 100% 9960

43
 CALCULUL SUPRAFEŢELOR DE PRODUCŢIE

Acest lucru trebuie să se facă pentru fiecare tip de utilaj sau verigă de producţie. 14

Suprafaţa totală pe care trebuie amplasată veriga de producţie.

(3.3) Stj = S s + S g + S e
S g = S s ⋅ nls
(3.4) S e = ( S s + S g )k
k =2
(3.5)

(3.6)

Unde: SS - suprafaţa statică

SG – suprafaţa gravitaţională

SE – suprafaţa evolutivă

nls - numărul de parţi de servire a utilajului

k – coeficient

Stabilirea suprafeţei totale la nivelul unui compartiment de muncă, atelier sau secţie de
producţie se poate centraliza într-un tabel de forma.:

Indicaţiii Elemente de amplasare

14
Basanu Gh.,Pricop M., Managementul aprovizionării și desfacerii, Ed. Economică, 2004

44
 Utilaje Suprafaţa m2 Suprafaţa
din grupa SS SG SE ST totală pt.
grupa nls K
de utilaje grupa de
de utilaje M.U.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Laser 3D 1 1 2 3 3 12 18 18

Stand de 1 1 2 4 4 16 24 24
probă

Laser 1 1 2 4 4 16 24 24
powermark

66

Se adoptă S tj = 70 m2

(3.7) nes = 20 % ntm

NUF SF = 3 utilaje

ntm =1 utilaj

nes = 0,2 ≈ 1 utilaj (se adopta 1 echipament special)

Mai întâi se determină spațiul necesar pentru prelucrările mecanice și apoi în funcție de
acesta se determină suprafața celorlalte ateliere din cadrul subsistemului de mentenanță.

(3.8) S tAPT = S tn + S tes

S m1 = 15..... 20 m 2
(3.9) S es << S m

(3.10) S tn = S m1 * ntm = 17 * 1 = 17 m2

45
 S tes = 5 * 1 = 5 m2

S tAPT = 22 m2

Nr.crt Tip atelier Pondere [%] S [m2]

1 Atelier de demontari 15 2,5

2 Atelier de lacatuserie 65 11,10

3 Dep. piese de schimb 6 1,02

4 Atelier de aschiere 6 1,02

5 Cabinete de maistrii 2 0,34

6 Atelier electrician 6 1,02

Determinarea necesarului de personal

3utilaje=> 3 operatori

1 lacatusi

1 electricieni

1 maistru

1 inginer sef

Total : 7 persoane

Determinarea spaţiului de depozitare al sistemului

46
 Suprafata totala de depozitare a sistemului este alcatuita din suprafata de stocare a
semifabricatelor, suprafata de stocare a pieselor finite, suprafata de stocare a echipamentelor de
manipulare cand nu sunt in functiune, suprafata de manevra a echipamentelor de manipulare in
depozit, suprafata cailor de acces, suprafata birourilor

(3.11) S SSF = q SF ⋅ SUS

qSF = nr. maxim de semifabricate care se stocheaza

SUS = suprafata unei unitati de stocare

Numarul maxim de semifabricate care se depoziteaza se calculeaza astfel incat in

timpul derularii procesului de productie sa nu apara fenomenul ruperii de stoc.

S SSF =10 m2

-Suprafata de stocare a pieselor finite

(3.12) S Spf = q Pf ⋅ S US

S Spf =10 m2

Suprafata echipamentelor de manipulare

Putem alege : - carucioare 1x1,5 m2 = 1,5 m2

- stivuitoare 1x3 m2 = 3 m2

- transpalet 1x2 m2 = 2 m2

Total: 6,5 m2

-Suprafata de manevra a echipamentelor de manipulare 10 m2

-Suprafata cailor de acces 13 m2

-Suprafata birourilor: se aloca 6 m2 pentru fiecare persoana

In birou - magazioner = 6 m2

47
 - gestionar = 6 m2

- 1 manipulant

Suprafata totala de depozitare a sistemului= 10+10+6,5+10+13+12=61.5≈65 m2

Determinarea necesarului de spaţii pentru serviciile funcţionale

Nr. Compartiment S ang [m2] Nr. Angajati S comp [m2]

Crt

1 Cercetare dezvoltare 10 1 10
1
2 Control calitate 10 10

3 Aprovizionare desfacere 6 1 6

4 Financiar contabil 8 1 8

5 Marketing 10 1 10

6 RU 8 1 8
1
7 Subsistemul energetic 6 6

8 Compartimentul Productie 6 1 6

9 Administrativ 5 1 5

10 Conducere 20 1 20
S constr . SP = 89

– suprafata totala pentru vestiare

(3.13) SVD = SD*(ndp+nip),

SVD = 0,5*20 = 10 m2.

La aceste suprafeţe se adaugă suprafeţele de acces:

(3.14) Sac = 100%*SVD,

48
 Sac = 10 m2.

Suprafaţa totală pentru vestiare rezultă:

(3.15) STV = SVD + Sac,

STV = 20 m2.

– suprafata totala pentru grupuri sanitare

Suprafaţa necesară pentru grupurile sanitare se determină în funcţie de toţi angajaţii
sistemului Ntang = 20.

Dacă se admite un loc la 10 de angajaţi, numărul de scaune WC va fi:

N1 = 20/10 = 2 buc.

Numărul de chiuvete şi de oglinzi corespunzătoare numărului de scaune WC va fi:

N2 =1 buc.

Dacă se admite că 80% din angajaţi sunt bărbaţi, numărul de urinale se onţine cu relaţia:

(3.16) N3 = 80%*1/20*Ntang,

N3 = 0,8*0,05*20 =0,8 ≈ 1 buc.

(3.17) S1 = 1,5*N1 = 1,5*2 =3 m2.

S21 = 0,6*N2 = 0,6*1 = 0,6 m2, la care se adaugă spaţiul liber necesar de 1 m2/buc, rezultă
S22 = 1*1 = 1 m2.

(3.18) S2 = S21 + S22 =0,6 +1= 1,6 m2.

S31 = 0,6*N3 = 0,6*1 = 0,6 m2 la care se adaugă spaţiul liber necesar de 2,3 m 2/buc,
rezultă S32 = 2,3*1 = 2,3 m2.

(3.19) S3 = S31 + S32= 0,6+2,3 =2,9 m2

49
 Se mai adaugă suprafeţele necesare culoarelor din grupurile sanitare, de 1 m2/scaun şi 1
m2/urinal:

(3.20) S4 = 1*(N1 + N2),

S4 = 1*(2+1) = 3 m2.

Suprafaţa totală pentru grupurile sanitare este:

(3.21) STGS = S1 + S2 + S3 + S4,

STGS =3+1,6+2,9+3=10,5 ≈ 11 m2.

– suprafata totala pentru servirea mesei

Suprafaţa necesară amplasării automatelor este:

(3.22) SAut=0,1*20=2 m2.

la care se adugă suprafaţa efectivă a cafetăriei.

(3.23) SCaf=1,5*NCaf=1,5*20=30 m2.

Suprafaţa totală, automate şi cafetărie, va fi:

(3.24) STA+C=SAut+SCaf

STA+C=2+30=32 m2.

– suprafata serviciilor sanitare

Sss=22 m2.

S constr . SP = S SF = STMent + S tdepoz + S servfunct + S vestiare + S masa + SGS + S sanitar

= 70 + 27 + 65 +89 + 20 +11 + 32 + 22 = 336 m 2

b. Tehnologia de fabricație

50
 Constructia unui panou solar obisnuit
• Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie pe fata expusa la
soare,
• Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic) in care
se fixeaza celulele solare,
• Celule solare monocristaline sau policristaline conectate intre ele prin benzi de cositor,
• Caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificata din material plastic rezistent la
intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si Polyester,
• Priza de conectare prevazuta cu dioda de protectie respectiv dioda de scurtcircuitare (vezi mai
jos) si racord,
• O rama din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare si montare,
pentru fixare si rigidizarea legaturii
Fabricarea panoului solar
Fabricarea incepe intotdeauna de pe partea activa expusa la soare. La inceput se pregateste si se
curata un geam de marime corespunzatoare. Pe acesta se aseaza un strat de folie de etilen vinil
acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele solare vor fi legate cu ajutorul
benzilor de cositor in grupe (siruri - strings) care mai apoi se aseaza pe folia de EVA dupa care
se face conectarea grupelor intre ele si racordarea la priza de legatura prin lipire. in final totul se
acopera cu o folie EVA si peste aceasta o folie tedlar. Pasul urmator consta in laminarea
panoului in vacuum la 150 °C. in urma laminarii din folia EVA plastifiata, prin polimerizare, se
va obtine un strat de material plastic ce nu se va mai topi si in care celulele solare sunt bine
incastrate si lipite strans de geam si folia de tedlar. Dupa procesul de laminare, marginile se vor
debavura si se va fixa priza de conectare in care se vor monta diodele de bypass. Totul se
prevede cu o rama metalica, se masoara caracteristicile si se sorteaza dupa parametrii electrici
dupa care se impacheteaza.
Caracteristici technice
Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca si cei pentru celule solare, pentru conditii de
test standard.
Prescurtari ale termenilor mai des utilizati
• SC: Short Circuit - Scurtcircuit
• OC: Open Circuit – Mers in gol

51
• MPP: Maximum Power Point – Punctul de putere maxima
Caracteristicile unui panou solar sunt:
• Tensiunea de mers in gol UOC
• Curent de scurtcircuit ISC
• Tensiunea in punctul optim de functionare UMPP
• Curentul in punctual de putere maxima IMPP
• Putere maxima PMPP
• Factor de umplere FF
• Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei
• Randamentul celulei solare η
Incapsulare durabila a elementelor componente are o importanta foarte mare deoarece
umiditatatea ce ar putea patrunde ar afecta durata de viata a panoului solar prin coroziune si prin
scurtcircuitarea legaturilor dintre elementele prin care trece curent electric.
Dioda pentru mers in gol (Bypass)
Daca se conecteaza mai multe module in serie, este necesar sa montam cate o dioda antiparalel
cu fiecare panou. Curentul maxim si tensiunea de strapungere ale diodei trebuie sa fie cel putin
egale cu curentul si tensiunea panoului. De multe ori se utilizeaza diode de redresare de 3 Amper
/ 100 Volt. Dioda pentru mers in gol este conectata la bornele de legatura ale fiecarui panou
astfel incat in regim normal de functionare (panoul debiteaza curent) are la borne tensiune
inversa (catodul diodei legat la polul pozitiv al panoului). Daca panoul ar fi umbrit sau s-ar
defecta nu ar mai debita curent, polaritatea tensiunii la borne s-ar schimba si acesta s-ar defecta,
sau in cel mai bun caz randamentul acelui lant de module ar scadea. Acest lucru este impiedicat
de dioda bypass care preia curentul in acest caz.

Realizarea unui panou solar presupune parcurgerea următoarelor etape:

52
 Debitare profil aluminiu si tevi de cupru

Gaurire profile

Debitare tabla aluminiu

exterioara si tabla aluminiu
tratata
Sudura tevi cupru si tabla tratata
Ansamblare cutie panou
pe tevi

Ansamblat panou solar

Fig. 3.1 Tehnologia de fabricație a panoului solar

Un panou solar are o carcasă metalică de formă dreptunghiulară în care se află montate
celelalte elemente. Printr-un geam de sticlă, razele solare cad pe o suprafaţă care absoarbe
aproape întregul domeniu spectral al acestora. Energia calorică rezultată nu se pierde, panoul
fiind izolat termic în toate părţile. Căldura de convecţie spre exterior este linitată de unul sau mai
multe geamuri. La panourile cu vacuum, aceasta este aproape în întregime eliminată. Căldura de
radiaţie, datorată temperaturii proprii, este deasemenea împiedicată de geamul de sticlă care este
opac pentru lungimile de undă mai mari. Această căldură este reţinută în interiorul panoului,
echilibrul termic conducând la o temperatură mai înaltă decât în situaţia fără geam. Acest efect
este cunoscut sub numele de efect de seră. La panourile solare moderne se utilizează sticlă
specială, cu un conţinut cât mai mic posibil de fier şi cu o rezistenţă mărită la grindină şi
încărcare cu zăpadă.

Elementul absorbant, mai ales la panourile cu vid, poate prezenta o selectivitate faţă de
lungimea de undă, astfel încât, pe de o parte, să absoarbă o gamă cât mai largă de radiaţie solară
şi, pe de altă parte, să aibă o emisie cât mai redusă în domeniul de infraroşu apropiat, pentru a
reduce emisia de căldură

Elementul absorbant cedează căldura agentului termic ce curge prin conductele de cupru
sau aluminiu ataşate acestuia. Agentul termic transportă energia calorică la utilizator sau la un
recipient de stocare. Unele instalaţii solare au circuitul agentului termic deschis, ceea ce

53
înseamnă că prin conductele panoului circulă chiar apa necesară utilizatorului, cum este cazul în
principal al instalaţiilor funcţionând pe principiul termosifonului. În regiunile cu pericol de
îngheţ mai mare, se apelează totuşi de regulă la circuite separate. Circuitul primar, cel al
panoului conţine un lichid rezistent la îngheţ (antigel). Din circuitul primar căldura este
transferată prin intermediul unui schimbător de căldură apei din circutul secundar, cel al
utilizatorului.

c. Programa de fabricație

NUMARUL DE BUCĂȚI
PANOU PANOU PANOU PANOU
SOLAR SOLAR SOLAR SOLAR
ANUL BSD4E BSD6E BSD8E BSD10E
2010 5030 1290 850 650
2011 7220 1880 975 750
Tabelul 3.4 Previziunea vânzărilor pe anii 2010 și 2011 pentru produsul panou solar

(3.25) Tnec = ∑Qii t ni

Tdisp = hs ⋅ ns ⋅ z s ⋅ nsapt / an ]
(3.26)

Tnec
ni =
(3.27) Tdisp / ut

Tdisp =2080(ore/an)

Anul 2010

(3.28)

Qi1t n1 ⋅ Qi 2 t n 2 ⋅ Qi 3 t n 3 5030 * 0.2 + 1290 * 0.3 + 850 * 0.4 + 650 * 0.5

laser 3D = = = 1,03 ≈ 2
Tdisp 1992

54
 Qi1t n1 ⋅ Qi 2 t n 2 ⋅ Qi 3 t n 3 5030 * 0.1 + 1290 * 0.2 + 850 * 0.3 + 650 * 0.4
bancproba = = = 0.64 ≈ 1
Tdisp 1992

Qi1t n1 ⋅ Qi 2 t n 2 ⋅ Qi 3 t n 3 5030 * 0.2 + 1290 * 0.3 + 850 * 0.4 + 650 * 0.4

laserPower Mark = = = 1.01 ≈ 2
Tdisp 1992

nlaser 3 D 1,03
(3.29) g laser 3 D = = = 0.515
n alaser 3 D 2

nbancproba 0,64
g bancproba = = = 0,64
n abancproba 1

n powermark 1.01
g powermark = = = 0,505
n apowermark 2

Anul 2011

Qi1t n1 ⋅ Qi 2 t n 2 ⋅ Qi 3 t n 3 7220 * 0.2 + 1880 * 0.3 + 975 * 0.4 + 750 * 0.5

laser 3D = = = 1.39 ≈ 2
Tdisp 1992

Qi1t n1 ⋅ Qi 2 t n 2 ⋅ Qi 3 t n 3 7220 * 0.1 + 1880 * 0.2 + 975 * 0.3 + 750 * 0.4

bancproba = = = 0.84 ≈ 1
Tdisp 1992

Qi1t n1 ⋅ Qi 2 t n 2 ⋅ Qi 3 t n 3 7220 * 0.2 + 1880 * 0.3 + 975 * 0.4 + 750 * 0.4

laserPower Mark = = = 1.35 ≈ 2
Tdisp 1992

nlaser 3 D 1.39
g laser 3 D = = = 0,69
n alaser 3 D 2

nbancproba 0.84
g bancproba = = = 0,84
nabancproba 1

n powermark 1.35
g powermark = = = 0,67
n apowermark 2

gi < 0,5 –subîncarcare

gi > 0,5 – supraîncarcare

55
TIP UTILAJ NUMAR DE UTILAJE
2009 2010 2011
LASER 3D 1 2 2
BANC PROBA 1 1 1
LASER POWER
MARK 1 2 2
TOTAL 3 5 5

Tabel 3.5 Numărul de utilaje necesare pentru realizarea cantității previzionate

Fig 3.1 Evoluția numărului de utilaje necesare pentru realizare cantităților previzionate

Din calculele aferente rezultă că firma trebuie să realizeze o investiție pentru a cumpăra
utilaje deoarece producția va crește iar utilajele sunt supraîncărcate. De aceea vor mai trebui
achiziționate incă2 utilaje și anume:

 1 laser 3D

 1 laser PowerMark

d. Factori de producție și costurile aferente

• Calculul costurilor directe

56
 1. Costul materialelor

Cele mai importante cinci materii prime care stau la baza fabricării panourilor solare
sunt următoarele: sticlă securizată, profil aluminiu, tablă aluminiu,țeavă cupru,vată minerală.

Denumire materie Produse Preţ (Ron)

primă Panou Panou Panou Panou
(ml, buc. )

BSD10E BSD8E BSD6E BSD4E

Sticla securizata 2,6 2,6 2 2 50,2554

(mp)

Profil aluminiu 6,6 6,6 6 6 27

(ml)

Tabla aluminiu 2,6 2,6 2 2 52,5

tratata (mp)

Teava cupru 4.2 2.8 2,2 2 27,31

22( ml)

Teava cupru 8 (ml) 20.8 20 16 14 12

Tabla aluminiu 2,6 2,6 2 2 25

(mp)

Tabelul 3.6 Cantitatea de materie prima necesară pentru realizarea unei unități de panou solar

(3.30) C mat = nc ⋅ Pmat [UM / buc ]

(3.31) C mat / an = Q sf ⋅ C mat [ ron / buc .sf ]

n c = norma de consum pentru un reper

Pmat = pretul unitar al materialului

57
Produs Denumire nc Preţ nc ⋅ Pmat Qsf Qsf ⋅C mat

materie (Ron)
primă

Sticla 8 50,255 402.043 221123,76

securizata 4 2
(mp)

Profil 18 27 486 267300

aluminiu
(ml)
BSD10E 550
Tabla 8 52,5 420 231000
aluminiu
tratata (mp)

Teava cupru 8 27,31 218.48 120164

22( ml)

Teava cupru 35 12 420 231000

8 (ml)

Tabla 9.6 25 240 132000

aluminiu
(mp)

TOTAL 1202587,76

Sticla 6 50,255 301.532 195996,06

securizata 4 4
(mp)

Profil 14 27 378 245700

aluminiu
(ml)
BSD8E 650
Tabla 5.6 52,5 294 191100
aluminiu

58
 tratata (mp)

Teava cupru 6.6 27,31 180.246 117159,9

22( ml)

Teava cupru 32 12 384 249600

8 (ml)

Tabla 6.6 25 165 107250

aluminiu
(mp)

TOTAL 1106805,96

Sticla 4 50,255 201.021 166847,928

securizata 4 6
(mp)

Profil 10 27 270 224100

aluminiu
(ml)
BSD6E 830
Tabla 4 52,5 210 174300
aluminiu
tratata (mp)

Teava cupru 4.4 27,31 120.164 99736,12

22( ml)

Teava cupru 25 12 300 249000

8 (ml)

Tabla 4 25 100 83000

aluminiu
(mp)

TOTAL 996984,048

Sticla 2 50,255 100,51 333693,2

securizata 4
(mp)

59
 Profil 6 27 162 537840
aluminiu
(ml)
BSD4E Tabla 2 52,5 105 332 348600
aluminiu 0

tratata (mp)

Teava cupru 2 27,31 54,62 181338,4

22( ml)

Teava cupru 14 12 168 557760

8 (ml)

Tabla 2 25 50 166000
aluminiu
(mp)

TOTAL 2124871,6

TOTAL

CM 5431249,368Ron=1278092€

2. Deseuri rezultate , rebuturi:

((3.32) C des = m des ⋅ Pdes [eur / buc ] = (300 + 240 +180 +120 ) * 10 % * 0.1 = 8.4eur / Kg

Pdes = 0,1[eur / Kg ]

m des =10% masa semifabricatului

(3.33) C d e s/ a n = (3 3 2 +08 3 0+ 6 5 0+ 5 5 )0* 8.4 = 4 4 9 4e 0u r/

60
 (3.34) C r e b = mr e b⋅ Pr e b = (3 0 0+ 2 4 0+ 1 8 0+ 1 2 )0* 9 0% * 0.8 = 6 0 .48e u /r

m reb =90% masa semifabricatului

Preb = 0.8[eur / Kg ]

(3.35)

C reb / an = ( Sf − Pf ) ⋅ p reb = (3527 + 881 + 690 + 584 * 3320 − 830 − 650 − 550 ) ⋅ 0.8 = 249 .6eur / an

3. Costurile cu personalul direct productiv:

- manopera directă
- impunerile salariale

C pers .direct . productiv = S d + i S = 4.05 ∈/ buc (3.36)

S d = nt ⋅ S brut .h.med = 0.7 * 2,5 = 3 ∈ / buc (3.37)

nt .med = 0.7 h / reper
400
S brut .h.med = = 2,5 ∈ / ora
160
iS = 35 % ⋅ S d = 1,05 ∈
C pers .direct . productiv . pe .an = Q pf ⋅ C pers .direct . productiv = (3320 +830 + 650 + 550 ) * 4.05 = 21667 .5[∈/ an ]

4. Costut energiei si combustibililor tehnologici:

(3.38) C Ee =W ESf ⋅ PUt

=271440*0,4=108576€/an

(3.39) W ESf = N ESf ⋅Tdisp =130,5*2080=271440KW/an

N ESf = puterea mecaninca a unui utilaj x numarul de utilaje din sf

PuE=0,4 €/KW

61
 (3.40) C Ai = V Ai ⋅ PVAi [∈/ an
=2000*0,5=1000 ∈ / an

V Ai = 500-2000 m3

PVAi = 0,5 €/ m3

CTdirecte / an = C mat / an − C des / an − C reb / an + C pers .direct . prod / an + C Ee / an + C Ai / an =

1278092 − 249 .6 − 44940 + 21667 .5 +108576 +1000 = 1364145 .9[∈ / an ]

• Calculul costurilor indirecte

1. Cheltuieli indirecte pentru intretinere si reparatii curente 5000-20000 €/an

2. Cheltuieli cu SDV-urile normale si speciale 7000 €/an
3. Cheltuieli cu energia electrica necesara utilajelor si echipamentelor altele decat
cele utilizate in procesul tehnologic inclusiv iluminatul sistemului de productie
30000€/an

4. Cheltuieli cu combustibilii pentru încălzire

CGM = N GM ⋅ PVGM [∈ / an ] = 28000 * 0,15 = 4200 ∈

(3.41) PVGM = 0,15[∈ / m 3 ]

5. Cheltuieli pentru amortizarea mijloacelor fixe

q= numarul de mijloace fixe

C mMf 30000
(3.42) CA = q ⋅ = 3⋅ = 7500[∈ / an ]
TmMA 12

TmMA - durata medie de viata 12 ani

C mMf - 20.000- 40.000 €/MF

6. Cheltuieli cu impozite si taxe 5000-10.000 €/an

7. Cheltuieli cu personalul indirect productiv si cel din servicile functionale
[∈/ an ]

62
 1 lacatus 3600€/an

1 electrician 3600€/an

maistru 3500€/an

inginer sef 6000€/an

magazioner 3000€/an

gestionar 3000€/an

contabil 4800€/an

Total: 27500 €/an

CT ind / an = 10000 + 7000 + 30000 + 4200 + 7500 + 8000 + 27500 = 94200 [∈ / an ]

CT an = CT dir / an + CT ind / an = 1364145 .1 + 94200 = 1458345 .9[∈ / an ]

CAP.IV PREZENTAREA PROIECTULUI DE INVESTIȚIE

1.1 Denumirea şi tipul proiectului de investiţie

Proiectul constă în achiziția de noi utilaje având ca rezultat mărirea capacităţii de
producţie a firmei. El se încadrează în categoria investiţiilor de extindere.

1.2 Oportunitatea realizării proiectului de investiţie

Această oportunitate rezultă din concluziile desprinse de managerii SC BRAMAC SRL,
în urma efectuării unei premize a evoluției vânzărilor pentru anii 2010, 2011 bazată pe:

 Gradul prea mare de încărcare al utilajelor

 Evoluția pieței panourilor solare în ultimii ani

 Evoluția vînzărilor în ultimii ani ai firmei

 Implicarea tot mai mare a țărilor europene pentru susținerea energiei regenerabile

1.3. Obiectul, mărimea şi originea investiţiei:

63
 Implementarea proiectului de investiţii necesită următoarele operațiuni:

- Achiziția de noi utilaje și anume:

• 1 utilaj laser 3D

• 1 utilaj laser PowerMark

Un comerciant aflat în postura de client trebuie sa analizeze atât furnizorii actuali cât și
pe cei potențiali. Întrucât evaluările prin indicatori cantitativi sunt dificile datorită lipsei de date
sau incompatibilității se poate utiliza o grilă de evaluare cu criterii considerate relevante, cu
indici sau ponderi de ierarfizare a criteriilor și notarea acordată de evaluatori firmei analizate,
pentru fiecare criteriu pe o scală interval cu 5 trepte.

pondere(% scala/nota
criteriul de evaluare rezultat
) 1 2 3 4 5
Laser 3D
calitate 20 X 80
pret = 120000€ 20 X 60
incredere 10 X 50
servicii 10 X 30
Sc Laser System SRL
prestigiu 5 X 20
potential financiar 5 X 15
disponib de cooperare 5 X 25
mediul
frecventa grevelor
(scazuta) 10 X 40
stabilitate politica 10 X 40
nivel de calificare a
personalului 5 X 20
total punctaj 380

criteriul de evaluare pondere(% scala/nota rezultat

64
 ) 1 2 3 4 5
Laser 3D
calitate 20 X 60
pret = 143000€ 20 X 60
incredere 10 X 40
servicii 10 X 30
Sc TERA IMPEX SRL
prestigiu 5 X 15
potential financiar 5 X 10
disponib de cooperare 5 X 15
mediul
frecventa grevelor
(scazuta) 10 X 40
stabilitate politica 10 X 40
nivel de calificare a
personalului 5 X 20
total punctaj 330

pondere(% scala/nota
criteriul de evaluare rezultat
) 1 2 3 4 5
Laser 3D
calitate 20 X 80
pret = 150000€ 20 X 40
incredere 10 X 40
servicii 10 X 30
Sc Servsim Masini
unelte SRL
prestigiu 5 X 15
potential financiar 5 X 15
disponib de cooperare 5 X 20
mediul
frecventa grevelor
(scazuta) 10 X 40
stabilitate politica 10 X 40
nivel de calificare a
personalului 5 X 20
total punctaj 340

criteriul de evaluare pondere(% scala/nota rezultat

65
 ) 1 2 3 4 5
Laser PowerMark
calitate 20 X 80
pret = 85000€ 20 X 60
incredere 10 X 50
servicii 10 X 30
Sc Laser System SRL
prestigiu 5 X 20
potential financiar 5 X 15
disponib de cooperare 5 X 25
mediul
frecventa grevelor
(scazuta) 10 X 40
stabilitate politica 10 X 40
nivel de calificare a
personalului 5 X 20
total punctaj 380

pondere(% scala/nota
criteriul de evaluare rezultat
) 1 2 3 4 5
Laser POWER MARK
calitate 20 X 40
pret = 87000€ 20 X 40
incredere 10 X 40
servicii 10 X 30
Sc Accesorii Prod SRL
prestigiu 5 X 15
potential financiar 5 X 15
disponib de cooperare 5 X 10
mediul
frecventa grevelor
(scazuta) 10 X 40
stabilitate politica 10 X 40
nivel de calificare a
personalului 5 X 20
total punctaj 250

Recomandări pentru interpretare:

66
 • Până la 150 de puncte: a se evita ca furnizor

• 151-250 de puncte: numai dacă nu există altă soluție

• 251-350 de puncte: mediu, acceptabil

• 351-450 de puncte: furnizor bun

• Peste 450 de puncte: furnizor foarte bun

În urma grilelor de evaluare efectuate rezultă ca utilajele vor fi achiziționate de la

următoarele firme:

Cost
Obiectul investitiei buc furnizor Pret(€) achizitie(€)
SC LASER
laser 3D 1 SYSTEM SRL 12000 120000
SC LASER
laser PowerMark SYSTEM SRL 85000 85000
COST TOTAL 205000
Tabelul 4.1 Prezentarea firmelor furnizoare și a preturilor utilajelor

Aşa cum se observă din tab. costul total al utilajelor achiziţionate se ridică la 205000
EUR.

Cheltuielile implicate de realizarea proiectului sunt evidenţiate în tab

1. Imobilizări corporale Valoare cheltuieli

1.1. Echipamente 205000

1.2. Construcţia sau renovarea clădirilor -

Subtotal 1 205000

2. Imobilizări necorporale

67
Subtotal 2 0

3. Investiţii în activitatea de exploatare

3.1 Necesarul suplimentar de fond de rulment 40.000

Subtotal 4 40.000

4. Alte cheltuieli implicate

4.1 Cheltuieli cu calificarea personalului 250

4.2. Cheltuieli cu promovarea produselor 0

4.3 Utilităţi 0

4.4 Chirii hală 0

4.5 Salarii personal 1600

4.4. Materiale consumabile şi alte achiziţii 600

4.5 Cheltuieli de transport 325

4.6 Alte cheltuieli 780

Subtotal 5 3555

Costuri totale implicate de realizarea 248555

proiectului
Tabel 4.2 Cheltuieli implicate în realizarea proiectului de investiție

1.4 Graficul de realizare a proiectului de investiţie propus este următorul:

Data estimată de începere a proiectului de investiţie: 01.10.2009.

Data estimată de finisare a proiectului şi de începere a exploatării acestuia: 01.01 2010.

Durata estimată de realizare a investiţiei este de 3 luni. Ea a început în octombrie 2009

și se va finaliza în luna decembrie a aceluiași an

Eșalonarea pe luni a activităților aferente implementării proiectului este evidențiată în

următorul tabel:

activitatea durata luna in care se va realiza activitatea

68
 prevazuta
octombrie noiembrie decembrie
contractare
utilaje 30 zile X
instalare utilaje 15 zile X
angajare personal 60 zile X X
pregatire
personal 30 zile X
Tabelul 43 Graficul de realizare a investiției

Estimarea veniturilor din exploatare :

Veniturile din exploatare aferente proiectului de investiţie analizat au fost estimate pe

baza următoarelor variabile:

- Dimensiunea cererii pentru panouri solare

- Prețul de vînzare

Venit anual estimat= 3320*590+830*830+650*1030+550*1200=3977200€

Estimarea costurilor totale de exploatare

Estimarea costurilor cu amortizarea

Estimarea costurilor cu amortizarea s-a realizat pe baza valorilor de intrare ale

mijloacelor fixe respective şi a duratelor normate de amortizare a acestora. Regimul de
amortizare practicat este cel liniar.Calculul amortizării este evidenţiat în următorul tabel:
durata
numar valoare de normala de amortizare total
imobilizari utilaje intrare amortizare anuala amortizare(euro)
laser 3D 1 120000 5 40000 40000
laser
PowerMark 85000 5 17000 17000
TOTAL 57000
Tabelul 4.3 Estimarea costurilor cu amortizarea
Cheltuielile totale de exploatare sunt evidenţiate în tabelul următor
Categorii de cheltuieli 2009

69
Cheltuieli cu materii 3086488,94
prime
Cheltuieli cu utilităţile 143776

Cheltuieli cu 23900
amortizarea
Salarii şi alte taxe 81742,6
asimilate
Chirii 24250
Cheltuieli de transport 30000

Cheltuieli de 0
promovare
Alte cheltuieli de 17000
exploatare

Total cheltuieli de 3407157,54€

exploatare

Tabel 4.4 Estimarea cheltuielilor de exploatare

1€=4,2495lei
Finanţarea proiectului de investiţie

În urma datelor din bilanț rezultă că proiectul de investiție va fi finanțatt din sursele
propii așa că firma nu va apela la nici un împrumut bancar.

Estimarea cash-flow-urilor
Cash-flow-ul iniţial
Implementarea proiectului de investiţie prezentat necesită achiziţii de
echipamente.Valoarea totală a acestuia va fi de 125555€.
Elemente ale cash-flow-ului iniţial
Cheltuieli cu achiziţia imobilizărilor 82000
corporale
Cheltuieli cu achiziţia imobilizărilor 0
necorporale
Variaţia NFR 40.000
Alte cheltuieli implicate 3555

70
Total 125555€
Tabel 4.5 Calculul cash-flow-ului inițial
Cash-flow-urile generate de-a lungul duratei de viaţă a proiectului de
investiţie

Calculul acestor cash-flow-uri s-a realizat pornind de la profitul net din exploatare, prin
utilizarea următoarei formule:

(4.1) CFprevt = PN+At+Dt ± ∆ NFRt

=4.764.616,4664+16400=4781016,4664€
unde:

PN = profitul net

At = amortizarea

Dt = dobânzi

∆NFRt = variaţia fondului de rulment pentru anul t.

Elemente 2008
Venituri din exploatare 9079320

Cheltuieli din exploatare 3407157,54

Profit din exploatare 5672162,46

Dobânzi 0
Profit brut 5672162,46
Impozit pe profit(16%) 907545,9936

Profit net 4.764.616,4664€

Tabel 4.6 Calculul profitului net estimat

Cash-flow-ul final (valoarea reziduală)

71
 Avându-se în vedere faptul că utilajele achiziționate se amortizează în intervalul de 5 ani,
valoarea reziduală a proiectului de investiție poate fi limitată la valoarea NFR-ului care poate fi
dezinvestit,adică 40000€

Rata de actualizare

Rata de actualizare utilizată în evaluarea proiectului de investiţie este reprezentată de

costul mediu ponderat al capitalului antrenat în vederea finanţării lui.

Avându-se în vedere faptul că cash-flow-urile proiectului de investiţie analizat au fost

calculate luându-se în considerare incidenţa impozitului pe profit, rata se determină pe baza
costului capitalului împrumutat înainte de impozit, pe baza următoarei formule:

(4.2) cmpc= kCP(CP/V) + KD(Î/V)

unde: kCP = costul capitalului propriu;

KD = costul capitalului împrumutat;=0

CP = partea din valoarea investiţiei finanţată pe baza

capitalului propriu;

Î =partea din valoarea investiţiei finanţată pe bază de

împrumut;=0

V = valoarea proiectului de investiţie;

Costul capitalului propriu este reprezentat de rata de rentabilitate solicitată de investitorii

de capital propriu. De exemplu, rata minimă a rentabilităţii financiare care trebuie asigurată de
un proiect de investiţie în vederea finanţării lui preponderente(85%) printr-un împrumut BERD
este de 15%.

Cmpc=15%*1=15%

Evaluarea proiectului de investiţie pe baza criteriilor VAN, IP, TRA, RIR

Evaluarea proiectului de investiţie considerat s-a realizat pe baza următoarelor criterii:

72
 - Valoarea Actualizată Netă(VAN);
- Indicele de Profitabilitate(IP);
- Rata Internă de Rentabilitate(RIR);
- Termenul de Recuperare Actualizat(TRA).

1.Valoarea Actualizată Netă(VAN) exprimă surplusul de câştig generat de proiectul în

care s-a investit, surplus care rezultă după recuperarea capitalului avansat şi remunerarea
acestuia prin intermediul ratei de rentabilitate solicitate. Formula de calcul a VAN este
următoarea:

(4.3)

n
Vi 4781016 .4664
VAN = − I + ∑ = −125555 + = 4157405 .622 − 125555 = 4031850 .622
t =1 (1 + r ) t
1 + 0.15

unde:

Vi = venitul anual;

r = factorul de actualizare;

I = investiţia iniţială (dacă cheltuielile cu investiţiile se fac doar în primul an);

n = numărul de ani de funcţionare a investiţiei.

2. Indicele de Profitabilitate (IP) exprimă mărimea totală actualizată a fluxurilor de

lichidităţi obţinută pe unitate monetară de capital investit.

Formula de calcul al IP este, deci, următoarea:

(4.4) IP = 1+ (VAN / I0) =1+4031850,622/125555=33,11

3. Rata internă de rentabilitate(RIR)

Rata internă de rentabilitate reprezintă rata de actualizare care determină egalitatea între
valoarea actualizată a cash-flow-rilor estimate aferente duratei de exploatare a investiţiei şi
valoarea costurilor implicate de proiectul respectiv.
73
 Deci, formula care stă la baza calculului RIR-ului este următoarea:
n
CFt Vrez
(4.5) I =∑ +
t =1 (1 + RIR) t
(1 + RIR) n

unde: RIR = rata de internă de rentabilitate degajată de proiect.

În cazul proiectului de investiţie analizat RIR-ul este soluţia următoarei ecuaţii:

4781016 ,4664
125555 = ⇒ RIR= 37,07%
1 + RIR

4. Termenul de Recuperare Actualizat (TRA)

Termenul de recuperare actualizat reprezintă perioada de timp (exprimată în ani,

luni) necesară în vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităţi
actualizate degajate de aceasta

cheltcuinv estitiile
(4.6) Tr = =0,026
venitmediu anual

74
 Bibliografie
***

1. Constantin S., Constantin C., Managementul investiţiilor, Ed. Universităţii

Transilvania din Braşov, 2008
2. Dincă M., Analiză economico-financiară a întreprinderii, note de curs, UCDC,
Braşov, 2008
3. Gheorghe C., Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Universităţii
Transilvania Braşov, 2008
4. Iştefănescu A., Robu V., Vasilescu C., Analiză economico-financiară, Ed. ASE,
2003
5. Rusu C., Manual de inginerie economică, Ed. Dacia, 2002
6. Simionescu A., Manual de inginerie economică, Ed. Dacia, 2002
7. Badea F., Managementul producției, Ed. ASE, 2005
8. Basanu Gh.,Pricop M., Managementul aprovizionării și desfacerii, Ed. Economică,
2004

***
1. www.biblioteca.ase.ro/downres
2. www.energie-verde.ro
3. www.mfinanţe.ro
4. www.bramac.ro
5. www.ecomagazin.ro
6. www.naturenergy.ro
7. www.panourisolare.eu
8. www.solarzone.ro
9. www.uvvg.ro/studia/economice

75
10. www.lasersystems.ro

76