~

~IINISTERUL INVATAMINTULUI

I::'{STITUTUL POLITEHNIC

~ BUCURE~TI

A. TIMOTIN

* V. HORTOPAN * S. MASTERO A. IFRIM * M. PREDA

Lectii •
DE BAZELE ELECTROTE

EDITURA

DIDACTICA ~I PEDAGOGICA BUCURE~TI ~ 1964

TABLA DE MATERII

CIRCUITE ELECTRICE

IN REGIM VARIABIL 11
12 15 18 26 26 30 33 36

31. Regimul cvasistationar al circuitelor electrice filiforme. . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . .

31.1. Recapitularea legilor electromagnetismului 31.2. Relatii fundamentale pentru studiul circuitelor 31.3. Elementele de circuit .•.............................................. , ...•. ,...... ......................

32. Circuite simple in regim tranzitoriu

32.1. 32.2. 32.3. 32.4.

•..•••.•.........•••.•.................•..

Regimul tranzitoriu de stabilire a cureritului intr-o hobina {circuit RL~. . . . . . Regimul tranzitoriu de incarcare a unui condensator (circuit RC) . . . . . . . . . . Regimul tranzitoriu al unui circuit serie RLC sub tensiune aplicatii constanta Concluzii ..... ............... ............ .............. ............

CURENfI
". 33. Regimul

ALTERNATIVI permanent sinusoidal 37

38 47 53 59

33.1. Miirimi variabile ~i marimi sinusoidale, Terminologie ... , . .. . . . . . . .. . . . . . .. 33.2. Regimul permanent sinusoidal al circuitelor simple, determinat cu metoda substitutiei solutiilor sinusoidale ...................................... 33.3. Caracterizarea circuitelor liniare in regim permanent sinusoidal .......... 33.4. Puteri .........................................•....................

34. 1"felode de reprezeruare simbolica. a rruirimilor sinusoidale

34.1. 34.2. 34.3. 34.4.

*i

utiliza.rea lor..........

65
67 79 90 98 104 104 106 110 III 117 119

Reprezentari geometrice ........ Reprezentari analitice {in complex).... .. .................. .... ...•.... Caracterizarea in complex a circuitelor Iiniare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Formele complexe ale "legii lui Ohm" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

:35. Impedatue echiualente si utilizarea lor. . . . . . . . .• . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

35.1. 35.2. 35.S. 35.4. 35.5. 33.6. Impedanta complexa echivalenta \li admitanta T~or~mele i~pedaI_lt~l~r.echivalente Circuite cu inductivitati mutuale Circuite rezonante ...................... Circuite cu proprietati speciale.. ............ Linia monofazata scurta de curent alternativ complexa echivalenta .. . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .......................... . . . . . . . . •. . . . . . . . . . . . . . . . . :.......

Tabla de maierii
121

36. Teoremele lui Kirchhoff p entrti reteIeIe de curent alternatir. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

36.1. Teoremele lui Kirchhoff in valori instantanec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36.2. Forma complexa a teoremelor lui Kirchhoff 36.3. Aplicatii .. , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

127 130 133 133 136 144 146 149 149

151

121

37. Conservarea puterilor 37.1. 37.2. 37.3. 37.4.

in

reselele de curent alternativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Teorema conservarii puterilor instantanee Teoremele conservarii puterilor complexe, active ~i reactive. . . . . .. . . . . . . . .. Aplicatii la teoremele de conservare a puterilor , . . • • . . • . • . . . . . . . . . . . . . . . . Transferul maxim de putere pe la horne , . . . . .. . .

38. Metode §i teoreme pentrti rezolvarea circuitelcr de curent altemativ 38.1. 38.2. 38.3. 38.4.
Metoda Metode Metoda Metoda

.•................

suprapunerii efectelor .....•...............•..•....••...•.•... de transfigurare . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. curenrilor de ochiuri (Maxwell)................................ potentialelor de noduri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

161 167

RE'J'ELE ELECTRICE

TRIF AZATE
§i proprieuiii

39. Sistema trifazate, caracterizar€ 39.1. 39.2. 39.3. 39.4.

.................................... sinusoidale . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . trifazate simetrice................

172 173 178 180 183 188

Sisteme trifuzate simetriee de marimi Producerea tensiunilor eleetromotoare Conexiunile sistemelor trifazate Cimpuri magnctice invirtitoare

4'1. Resolvorea retelelor trifasate echilibrate, sub tensiuni la borne simetrice.............. 40.1. 40.2. 40.3. 40.4.
Receptoare trifazate cchilibrate in stea , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Receptoare tr ifaza te echilibrate in triunghi , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Put:ri ~~ retele trifazate echilibr ate , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aplicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

193
196

189

197 200
201 202 204

41. Rezolvarea retelelor trifazate desechilior cte sub tensiuni ia borne date. . . . . . . . . . . . . . . . 41.1. Teorema potentialului punctului neutl"u................................ '11.2. Receptor dezechilfbrut in stea, en fir neutru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41.3. Receptor dezechilibrat in stea fad fir neutru (fig. 41.6) . . . . . . . . . . . . . . . .
41.4. Receptor dezechilibrat in triunghi (fig. 41.9).......................... 41.5. Puteri in retele trifazate dezechilibrate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42. Metoda componerueior simetrice .................•.....•....•....•.......•..•.

208
210

212
213 222

42.1. D~scompuz:erea .unui sistem trifazat de marimi in trei sisteme componente trifazate simetrice 42.2. Circuite trifazute echilibrate alimcntate eu tensiuni ncsimetrice . . . . . . . . . . 42.3. Circuite trifazate dezechilibrate...................................... 42.4. Calculul puterii eu ajutorul eomponentelor simctrice , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

227 234

CUADRIPOLI 43. Cuadripoli

43.1. 43.2. 43.3. 43.4. electrici 235

Cuadripoli gener ali Cuadripoli diporti.................................................. Ecuatiile ~i pararnetr ii euadripolilor Iiniari, pasivi ~i reciproci. Determinarea parametrilor cuadripolilor

235
............. 237 238 243

Tabla de maieril
43.5. 43.6. 43.7. Irnpedante Cuadripoli Cuadripoli caracterrstrce echivalenti ~i scheme nereciproci . . . . . . . . . . . . . . . . •. •. . •••. . . . . . • echivalente............................ . .. . ............•.

7
247 250 253 255 256 262 265 267 269 269 274 275 2Rl

44. Utilizarea
44.1. 44.2. 44.3. 44.4. 45. Lanfuri 45.1. 45.2. 45.3.

calculului

matriceal

Aplicatii

Matrice ~i operatii algehrice eu matrice ........................•. Matricele cuadripolilor ~i forma matriceala a ecuatiilor ................•• Conexiunile cuadripolilor diporti

, . . . . . . . . . . . . . . . . . . •. . . . . . . . . . . . . . . . . •. . . ••

de cuadripoli §i jiltre electrice , • • • . • . . . . • . . • • • • . . • • . . . . . . • • . • • • . • • . . • . . •

Lant de cuadripoli Raportul de transmisiune ~i caracteristieile de frecventa ..........•....... Filtre electrice ..... ...............................................

46. Diagrame 46.1. 46.2. 46.3. 46.4.

loc geometric

Inversiunea geometrica .........................•...... Inversiunea complex a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Exemple de diagrame - loc geometric................................ Aplicatie. Diagrama-Ioc geometric al curentului primar pasiv ................................................•.............

..................
al unui

'. . . . . . • . . . . . . .

cuadripol
288

282 283 285

CIRCUITE ELECTRICE

IN

REGIM PERIODIC NESINDSOIDAL

§i

47. Regimul periodic neslnusoidal

coraeterizarea lui .............................•

de timp

29() 291 296 29"1 301 303 303 307 309 310 310 31,t 316 319 331

47.1. Descompunerca spectrala (analiza armonica) a functiunilor periodice 47.2. Seria Fourier complexa.............................................. 4 7.3. Propr!e~ati al~ marh.nilor. periodice nesinusoidale........................ 47.4. Puteri In regrm nesmusOldaI..........................................

48. Regimul permanent

nesinusoidol al reielelor liniare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

48.1. E!em;nte. ~e circuit in. regim :,.esin~soi~al.......... .. . . .. . . . . . ..... 48.2. Circuite liniare sub tensiune nesinusoidala la borne ,..... 48.3. Influenta arrnonicelor de tensiune in circuitele trifazate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49. Circuite neliniare in regim periodic permanent. 49.1.
:1:< ...........

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .

Teoremele lui Kirchhoff ~i conservarea puterilor Ia circuite cu elemente dipolare neliniare ao ') RedresoruI ideal , . 49.3. Teoremele lui Kirchhoff pentru mici componentc variabile in jurul unui punct de functionare stational' . 49.4. Bobina cu miez de fier. . . . . . . . .. . . 49.5. Condensatorul cu pierderi .
9 ••••

CIRCUITE ELECTRICE SoJ. Metoda descompunerii

0.1. 0.2. 0.3. 0.4.

IN REGIM
spectrale

TRANZITO.mU Fourier) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
339 339 341 342 343

[transformarea

Integrala Fourier si transforrnarea Fourier. ............................. Descompunerea spectrala a functiunilor de timp Aplicarea descompunerii spectrale la studiul regimului tranzitoriu . . . . . . . . . . Aplicatie , .. , , ,.....................................

8 51. Metoda riispunsului

51.1. Funotiune 51.2. Integrala

Tabla de maierii tranzitoriu (integrala Duhamel) ,...........•

344 344 346 349 ....... Laplace ....... ....... ....... 350 358 360 363 366

de raspuns Duhamel.

tranzitoriu . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

52. Metoda operafionalii {transformarea

Laplace)

52.1. Transformarea Laplace ~i proprietatile ei...... . . . .. . . . . . . . . . . . . . . 52.2. Determinarea functiunii original corespunzii toare unei transform ate date. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52.3. Aplicarea transformarii Laplace la studiul unor regimuri tranzitorii 52.4. Forma oporationala a teorcmelor lui Kirchhoff. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52.5. Metoda operationala de rezolvare a circuitelor in regim tranzitcriu . . .

LINn

ELECTRICE

LUNGI
371 373 376 379 334 384 392 394

53. Linii lungi in regim tranzitoriu..............................................

53.1. Parametrii primari ai liniilor electrice lungi (parametri Iineici): . . . . . . . . . . . . . 53.2. Ecuatiile telegrafistilor 53.3. I~tegr~rea ecuatiilor telegrafistilor in regim tranzitoriu pentru liniile fiirii

pierderi

54. Linii lungi in regim permanent sinusoidal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . .

54.1. Studiul eeuariilor telegrafistilor in complex. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54.2. Ecuatiile liniilor electriee lungi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54.3. Aplicatil ..........................................................

CONDUCTOARE I\'IASlVE 55. Cimpul electromagnetic in conductoare m asive .. , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • • . .

55.1. Ecuatiile cimpului electromagnetic in conductoare masive , . . . . . . . . . . . . . . . 55.2. Piitrunderea cimpului electromagnetic in semispatiul conductor infinit , . . . . . 55.3. Probleme de curenti turbionari .. ,. . . . . . . . . .. . . . . . . .. ... . . . . . .. . . . . . . . . 56. Efectul 397 398 401 406

pelicular............................................................
cu metoda iteratiei de patrundere ......

411
411 414 418

56.1. Problemele efectului pelicular 56.2. Efectul pelicular slab in conductorul oilindric studiat 56.3. Studiul efectului pelicular net en metoda adincimii

RADIATIA UNDELOR ELECTROMAGNETICE 57. Radialia urulelor electromagnetice de ciitre circuite la [recoerue inolte . . . . . . . . . . . . • • . •
57.1. Potentialele electrodinamice retardate ~i determinarea lor. . . . . . . . . . . . . . . . . . 57.2. Hezistenta de radiatie a circuitelor.................................... 57.3. Radiatia oscilatorului electric elementar................................ 420 420 424 425

ELEMENTE

DE TEORIE

MICR{)SCOPICA ,.......................
432 433 436 437 4·t2

58. Teoria electronilor

58.1. 58.2. 58.3. 58.4.

Ipotezele fundamentale ale teoriei electronilor.......................... Eeuatiile Maxwell-Lorentz .. " " .... Aplicatii .......................................................... Interpretarea microscopica a rnarimilor macroscopice....................

Tabla

de materii

59. Palarizarca electricii §i magnetica a corpurilor.................................. 59.1. Teoria clasicii a susceptivitatii electrice ...............................• 59.2. Teoria clasica a susceptivitatii magnetice.............................. 59.3. Teoria clasicii a feromagnetismului (teoria lui Weiss).................... 60. Elemente de leorie cuanticii a unor proprielii!i de material. . . •. . . . . . . . . . . • . . . . . . •• . . 60.1. 60.2. 60.3. 60.4. 60.5. Bibliografie Elemente de mecanica cuantica a unci particule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sisteme de particule Benzile permise de energie intr-un cristal unidimensional.. . . . .. . Elemente de teorie cuantica a conductiei electrice in solide................ Aplicatie, Efecte de contacL......................................... ....................................................................

449 449 456 46() 462 462 468 470 476 481 484

CIRCUITE VARIABIL

ELECTRICE

IN

REGIM

31.11

REGIMUL CYASIS'l'A'fIONAR AL CIRCUITELOR ELEC'l'RICE

FILIFORME

Circuitele electrice de curent variabil in timp au 0 importanla practica foarte mare. Studiul lor constituie ~i astasi principalul capitol de aplicatii ale electrodinamicii, adica principalul capitol de electrotehnica. De~i rezolvarea riguroasa a oricarei prohleme de electrodinamica revine in cele din urma la rezolvarea ecuatiilor lui Maxwell, pentru cimpul electromagnetic (v. par. 29.2. vol. I), studiul circuitelor se poate face cu metode mai simple, specifice, suficient de exacte pentru aplicatii, daca sint indeplinite anumite conditii destul de generale. Prima conditie este caracterul filiform al conductoarelor care alcatuiesc circuitul: sectiunea lor transversala trebuie sa aiha dimensiuni Iiniare suficient de mici,' pentru ca intensitatea curentului sa poata fi repartizata uniform pe aceasta sectiune. Realizarea acestei condirii depinde de natura conductorului ~i de frecventa, Daca a este 0 dimensiune liniara a acestei sectiuni (de ex. raza ei), Ci conductivitatea materialului conductor, fL = flo fly permeabilitatea lui magnetica §i f = co/2rr: frecventa, studiul cimpului electromagnetic alternativ in conductoare masive (par. 55.2) arata ca se poate considera conductorul filiform, dad a~

1f
.

1=
O").lw

a,

(31.1)

marrmea caracteristica materialului la 0 frecventa data, numindu-se adincimea de patrundere a undelor in conductor. ' A doua conditie e carocterul cvosistasionar (v. cap. 25, vol. I) al regimului de variatie in timp a marimilor de stare ale cimpului electromagnetic. Aceste variatii trebuie sa fie suficient de lente pentru ca peste tot, cu exceptia dielectricului condensatoarelor, sa se poata neglija curentul electric de deplasare ! Y. par. 21.3., vol. I). tn dielectricul condensatoarelor, arit intensitatea cimpului electric, respectiv inductia eleotrica, cit §i suprafata strabatuta de fluxul electric ide arie egala cu a armaturilor) sint suficient de mari pentru ea intensitatea

a,

12

CIRCUITE

ELECTRICE

IN

REGIM

VARIABIL

curentului de deplasare - egala cu intensitatea curentului de conductio absorbit de armaturi - sa poata avea valori comparabile cu ale curentilor din celelalte ramuri ale circuitului. Studiul undelor electromagnetice, care se pun in evidenta atunci cind aproximatia regimului cvasistationar nu mai e aplicabila (v. par. 573), arata ca regimul cvasistationar este practic realizat, daca cea mai mare dimensiune liniara I a intregului circuit e foarte mid. fa!a de lungimea de unda cea mai midi ), [corespunzatoare celei mai mari freevente f), care intervine in problema considerata I

= coif,

(31.2)

unde Co ~ 3 . 108 ixx]« e viteza de propagare a undelor electromagnetice in vid. Conditiile (31.1) li'i (31.2) arata ca intr-o problema data posibilitatea aplicarii metodelor de studiu specifice circuitelor depinde de frecventa, Presupunind ca frecventa f creste de la zero, exista un domeniu 0 < 1 fl' in care ambele < conditii sint realizate, adica circuitul e filiform si regimul e cvasistationar. Exist~ apoi un domeniu j'[ < 1 < 12' in care numai ~ondi!ia (31.2) este re~lizata, adicd circuitul nu mai poate fi considerat filiform, dar regimul este cvasista!ionar. Cu anumite precautii li'i limitindu-ne .la un regim periodic sinusoidal, se pot extinde 9i in acest caz unele metode specifice circuitelor, operindu-se cu parametri dependenti de frecventa, In sffrsit, pentru f2 < 1nici regimul nu mai poate fi socotit cvasistationar 9i metodele specifice circuitelor nu mai pot fi aplicate.

31.1. Reeapitularea

legilor

electromagnetismului,

Legile teoriei macroscopice a cimpului electromagnetic, prezentate in vol. I ~i discutate in par. 29.1, se exprirna in forma lor cea mai generala cu ajutorul marimilor de stare locals a cimpului electromagnetic - intensitatea cimpului electric E, mduotia electrica D, intensitatea cimpului magnetic H, inductia magnetioa B - ~i cu ajutorul marimilor de stare electrica ~i magnetica a corpurilor - sarcina electrica q ~i dcnsitatile ei, intensitatea curentului electric de oonductie i ~i densitatea ei J, polurizatia electrica P ~i magnetizatia M. In scrierea rationalizatii folosita in acest curs, aceste legi sint :

Legea inductiei

electromagnetice : (I)

Legea fluxului

electric: (II)

Legea legi1turii dintre intensitatea cimpului electric, inductia electricd §i polariziuia electrica : (III)

Legea polarixosiei electrice temporare (lege de material caracterizind

dielectricii liniari) :

(IV)

REGIMUL

CVASISTAT!ONAR

AL

CIRCUITELOR

ELECTRICE

FILIFORME

]3

din care, cu relatia

III, in dielectricii

liniari fara polarizatie

permanenta,

rezulta :

D= eE,
unde
eo;;::;;

(IV') Xe susceptivitatea
electrica a lui, iar

e = DIE

permitivitatea

dielectricului, vidului.

(1/36rr) -

10-9

F [u: e permitivitatea

Legea circuitului

magnetic: ~ Hds ~~ = JdA

r
(al doilea termen cvasistationar). din memhrul

Sr

:t~~
Sr

DdA
care se neglijeaza

(V)

drept fiind curentul

de deplasare,

in regim

Legea [luxului

magnetic:
~~ BdA = O.

(VI)

~
Legea legiiturii dintre induc!ia magneticii, intensitatea cimpului magnetic §i magnetizatie: (VII) Legea magnetizafiei temporare (lege de material caracterizind
material magnetic liniar) :

(VIII)
din care, cu relatia VII, in materiale magnetic liniare §i flira magnetizatie pcrmanenta, rezulta :

B = [LB,
unde [L = B IH e permeahilitatca magnetica lui, iar [Lo = 41' .10-7 Him e permeahilitatea a materialului, vidului.

(VIII') Xm susceptivitatea
magnetics a

Legea conserciirii sarcinii

electrice: (~ JdA=--. \ J dq~

dt conductoare

(IX)
electrice liniare, repre-

Legea conduc!iei electrice (lege de material

locala generalizata

zentind formularea

pentru a legii lui Ohm) :

= cr(E

+ Ei),

(X)

in care a = l!p e condnctivitatea electrica a materialului, p rezistivitatea lui, iar E; intensitatea cimpului electric imprimat (diferita de zero numai in regiunile de neomogenitate sau accelerate ale conductoarelor). - Legea transformarii energiei in conductoar6 (formularea locala gcneralizata a legii Joule·Lenz) :

(XI)
ill care PJ e densitatea de volum a puterii cedate de cimpul electromagnetic conductorului in procesul de conductie a curentului electric. Alte legi privind fenomenele electrice ~i magnetice rr.ai putin importante din punctul de vedere al cimpului electromagnetic ~i al circuitelor electrice (de ex. legea eleetrolizei - v. par. 15.2., vol. I), nu mai sint amintite. In expresiile integrale ale legilor, sensul de integrare pe curbele inchise r, adica sensul u_mentelor de arc ds = t. ds, este asociat dupa regula hurghiului drept sensului de integrare ~-= snprafetele deschise Sr, sprijinite pe aceste curhe, adica sensului elementelor de arie dA = = n, dA ale aces tor suprafete ; .in cazul suprafetelor inchise L, sensul lui dA e sensul normalei ~~rioare.

14

CIRCUITE

ELECTRICE

IN REG 1M VARIABIL

In studiul circuitelor electrice (v. ~i cap. 13, vol. I) ~i magnetice (v. cap. 26, vol. I), aceste legi sau consecintele lor se exprima cu ajutorul marimilor de stare ale circuitelor, definite de integrale de linie sau de suprafata ale marimilor de stare locala, §i anume : Tensiunea electricii ; (31.3)

Tensiunea electromotoare (t.e.m.) de contuT 1: e = ~ (E r

+ Ei)

• ds.

(31.3')

- Fluxul

electric: (31.4)

Ltuensitatoa curelltului electric de conduclie

(eurentul electric): (31.5)

Tensiunea

magneticd :
um = ~ H. ds

(31.6)

c
Tensiunea magnetomotoare (t.m.m.): (31.6')

umm = ~H· ds

r - Fluxul magnetic: (31.7)

o b s e r vat i e : Ori de cite ori se utilizeaza aeeste marimi integrale, care sint marrmr scalare algebrice (putind fi pozitive sau negative), trebuie sa se prccizeze sensul in care se efectueazii integrarea (adica sensul lui its, respectiv dA), numit sens de referinfa al marimii respcctive. Fara aceasta precizare, simbolurile acestor marimi ~i relatiile scrise cu ele nu au 0 interpretare unica. De aceea, sensurile de referinta se preeizeaza pe scheme eu sageti, a~a cum s-a procedat ~i la studiul circuitelor de curent continuu (v, par. 13.1., vol. I).
Integrala de contur a lui E se numeste tensiune electromotoare indus a, iar aeeea a lui E; electromotoare imprimaui, 2 De obicei, termenul de intensitate a curentului e folosit atunci cind Sr e sectiunea transversala a unui conductor sau 0 parte a ei; daca Sr e 0 suprafata intepata de mai multe conductoare, integrala (31.5) e egala cu surna algehrica a intensitatilor curentilor ce strabat suprafata in sensul ales, se nnteaza cu 0 ~i se numeste solenaiie (v, par. 17.6.1.).
1

tensiune

REGIMUL

CVASiSTATIONAR

AL CIRCUITELOR

ELECTRICE

FILIFORME

15

31.2. Relatii

fundamentale

pentru

studiul

circuitelor

In teoria circuitelor electrice de curent variabil in regim cvasistationar se folosesc multe dintre aceste legi, anumite forme particulare ale lor sau anumite consecinte ale lor, exprimate sub forma integrala cu ajutorul marimilor de stare definite prin relatiile (31.3) ... (31.7). Cele mai importante dintre aceste relatii sint urmatoarele : ,a) Legea inductiei electromagnet ice : Tensiunea electromotoare indus a in lungul unui contur r este egala cu viteza de scadere a fluxului magnetic prin orice suprafata Sr sprijinita pe aceasta curha :
~ dtI>sr

:;Eds er=-dt =
r

(31.8)

b) Legea conductiei electrice (Ohm): Suma dintre tensiunea electrica in lungul unui fir conductor ~i tensiunea electric a imprimata in lungul firului este proportionala cu intensitatea curentului de conductio din fir :

~ (E c Aici
llf

+E

i)

ds = uf

+ ej = Ri.
i
= )~ JdA,

(31.9)

= ) Eds,
c

e, = .\ Eids, c

curba C fiind Iuata in lungul axului firului conductor intre doua puncte oarecare ale lui, iar suprafata S fiind 0 sectiune transversala a lui. Daca pe portiunea de fir, considerata tensiunea imprimata, e nula (nu exista pile electrice), legea lui Ohm se scrie : (31.9') uf = Ri. In aceste relatii, marimile au acelasi sens de referinta (ds II dA), iar Rl e rezistenia electric a a portiunii considerate a conductorului (v. par. 12.3., vol. I). c) Teorema continuiuitii curentului electric de cotulucsie : In regim cvasistationar, intensitatea totala a curentului electric de conductie printr-o suprafa!a inchisa 2: care nu strabate dielectricul vreunui condensator e nula :

(31.10)

::::i

1 Se va nota adesea in cele ce urmeaza rezistenta unei portiuni conductoare de circuit litera mica T, spre a 0 deosebi de rezistenta circuitului definita in curent alternativ,

16

CIRCUITE

ELECTRICE

IN

REGI"\.

VARIABIL

tn adevar, memhrul doi al legii conservarii sarcinii (IX), egal cu curentul de deplasare prin aceeasi suprafata inchisa, ca urmare a legii fluxului electric (II), e nul in regim cvasistationar. d) Legea conseroiirii sarcinii electrice: Intensitatea i a curentului electric de conductie, care intra in (iese din) suprafata inohisa L, ce coutine armatura unui condensator electric, este egala eu viteza de erestere (scadere) a sarcinii q a acestei armaturi (v. mai departe fig, 31.4.a) :

'I'
+)

L=

± - I, dq
dt I

(31.11)

Semnul ( corespunde cazului cind sensul de referinta al curentului i intra in armatura de sarcina q, iar semnul (-) cazului concrar, De data aceasta, curentul de deplasare printr-o suprafata L care trece prin dielectricul conden., dq, satoru IUI, LD = d.JJ = ± - = L, nu mal• poate f'i neg·1" _..:. I ijat, fii d ega I cu curennn
dt dt

tul de conductie ce alimenteaza condensatorul. e) Teorem'a capacitiisii electrostatice (consecinta a legilor (II), (III) ~i (IV) - v, par. 7.2, vol. I) : Raportul dintre sarcina q a armaturii unui condensator ~i tensiunea electrica Uc dintre aceasta armatura ~i cealalta de sarcina -q e o marime de material numita capacitate electrostatic a

Ic

= qjuc

> 0,

I'

(31.12)

independenta de marimea sarcinii q (~i deci de a tensiunii uc) pentru dielectricii liniari si determinata de configuratia geometrica a condensatorului si de natura dielect;icului.' , f) Teorema inductivitiifii (consecinta a legilor (V) - fha curent de deplasare -, (VII) ~i (VIII) - v. par. 27. 1, vol. I): Raportul dintre fluxul <PT, (produs de curentul circuitului s prin conturul circuitului filiform r) ~i curentul is? care il produce, e 0 marime de material numita inductivitate (sau inductanta}, (31.13) independenta de marimea fiuxului <Prs (~i deci de a curentului is) pentru material magnetic liniar ~i determinata de conf'iguratia geometrica a sistemului de circuite si de natura materialelor invecinate. Relatia de mai sus defineste induetivitatea 'proprie dad r = s ' ,

LTT

=I

, LT

= <P"T/i,. >

(31.14)

fii inductivitatea mutualii daca r =1= s. tn cazul a ti circuite filiforme situate mtr-un mediu liniar din punct de vedere magnetic, fiuxul rezultat <Pr, produs

REGIlv1UL

CVASISTATIONAR

AL

CIRCUITELOR

ELECTRICE

FILIFORM.E

17

de toate circuitele prin conturul de fiecare in parte:

circuitului

r, e suma

fluxurilor

produse

" L: Lrsis
5=

(r

= 1,2, ... ,n).

(31.15)

Acestea sint relatiile lui Maxwell privitoare

la inductivitati, in

g) Teorema energiei electrice (v. par. 8. I, vol. I) : Energia acumulata cimpul electric al unui condensator electric cu dielectric liniar este:
W(e}

_!:_ 2

qUe

= _!:_ 2

q2jC

_!:_ 2

u;C.

(31.16)

h) Teorema energiei magnetice (v, par. 28.1, vol. I): Energia acumulata in cimpul magnetic al unui sistem de n circuite situate intr-un mediu magnetic liniar este : (31.17) Fiecare dintre termenii cu indici egali ai acestei sume

W-(m} r

_.
-

1 m.

\II rrlr

•_
-

1 2

rr7"

02 _ -

1 2

--

<p;,

t.;

(31.18)

este energia magnetic a proprie cu aceiasi indici distincti

a circuitului

r, iar fiecare pereche de termeni

(31.18') este energia magneticii de interacsiune a circuitelor r ~i s.

i) Legea tronsformdrii energiei in conductori (v, par. 12.4, vol. I) : Puterea disipata sub forma de caldura intr-un conductor de rezietenta R strahatut de curentul i este
I

-------j

[ PR

= Ri2 >

(legea loule-Lenz),

(31.19)

iar puterea cedata circuitului de un generator dc tcnsiune electromotoare eg este (31.20) daca sensurile de referinta ale marimilor eg 9i i coincid (puterea cedata negative e efectiv preluata din circuit). j) Teorema transferului de putere la borne: Puterea Pi primita instantancu pe la borne de 0 retea eu N borne de acees, ale carei laturi nu sint cuplate
2-1668

i8

CIRCUITE

ELECTRICE

IN

REGIM

VARIABIL

magnetic cu exteriorul, este egala cu suma produselor dintre potentialele instantanee veale bornelor ~i curentii instantanei i~ex) ahsorhiti din exterior:
N ----:

Pb

= ~ vci~ex)

I·

(31.21)

rn adevar, daca·2: e 0 suprafata inchisa care contine reteaua, intersectind cele N borne, puterea primita din exterior este egala (~onfor~ teoremei energiei electromagnetice, v. par. 29.4, vol. I) cu fluxul vectorului lui Poynting prin acea suprafata

Pb

pr.

= ~)(E
r.

X H)dA;I1t

{calculul se face cu normala interioara pentru a obtine puterea primita}, Dad reteaua nu are laturi cuplate inductiv cu exteriorul, cimpul electric indus e neglijabil In punctele suprafetei L; §i se poate pune E = - grad v. eu rot H= I (regim cvasistationar] se ohtine : Pi
= -).~ (grad

v X H)dAint

= -))
ff

[rot (v H) -

v rot H] dAint

=~)
:E

JdA;,,!,

r.

deoarece fluxul unui rotor printr-o suprafata inchisa e identic nul (div rot 0). Ultima integrals are integrandul nul in punctele din dielectric, iar in dreptul f'iecarei borne v JdA;,it = v IdA;nt = vi(ex), Se obtine deci relatia (31.21). In particular, in cazul unei retele cu doua borne de acces, prin care intra curentii i)'''') = il ~i i£e",) = - iI' puterea primita pe la borne are expresia :

==

ff

Pb = vIii""')

+ v i/
2

",)

(VI -

v2)iI•

Introducind tensiunea la borne Ub = VI - V2, cu sensul de referinta asociat sensului curentului dupa regula de la receptoare, puterea primitii pe la borne din exterior de un dipol are expresia:

Pb =

Ubi

I·

(31.21')

Aceeasi relatie exprima puterea cedata pe la horne spre exterior, daca sensurile de referinta ale marimilor Ub ~i i sint luate dupa regula de la generatoare.

o b s e r v a f i i : 1. In relatiile de mai sus am folosit Iitere mici, u, i, v, p, pentru a desemna valorile instantanee-functiuni de timp - ale marimilor respective (v, par. 33.1.), in acord cu eonventi a uzuala. 2: In masura in care nu exista ambigultate, indicii inferiori nu se mai pun ~i puterea la borne se noteaza p, iar tensiunea Ia borne u.
31.3. Elementele de circuit
Studiul circuitelor electrice filiforme in regim cvasistationar arata ca fiecare latura a unui asemenea circuit poate fi privita ca 0 asociatie de elemente de circuit ideale (sau pure) - rezistoare, bobine, condensatoare etc. - fiecare element fiind caracterizabil prin cite un singur parametru de circuit - rezis-

REGIMUL

CVASISTATIONAR

AL

CIRCUlTELOR

ELECTRICE

FILlFORJ\m

19

tenta, inductivitate, capacitate etc. Proprietatile circuitelor apar astfel localizate in puncte distincte ale lor, ceea ce justifica denumirea de circuite cu parametri concerurasi (sau cu constante concentrate), data acestor circuite. In ele cimpul magnetic e luat in considerare numai prin inductivitatile hobinelor din laturile lor, iar cimpul electric numai prin capacitatile condensatoarelor din aceste laturi. Desigur, elementele reale de circuit au proprietati mai complexe, care nu sint caracterizahile printr-un singur parametru. Infa~urarea unei bobine de exemplu, prezinta nu numai 0 inductivitate, ci ~i 0 anumita rezistenta, 1 nuisura in care circuitul e filiform si regimul e coasisuuionar, se poate gasi 0 n schema echioalentii, alcatuita din elemente ideole de circuit, care sa duca la aceleasi ecuatii ca si in cazul elementului de circuit real. Fara a da 0 demonstratie ge~erala ~ aceetei afirrna tii, 0 vom verifica in citeva exemple in capitolul unnator (cap. 32), dupa ce mai inainte vom fi studiat elementele ideale de circuit necesare compunerii unor astfel de scheme echivalente. In afara de rezistoare, bobine ~i condensatoare, circuitele electrice mai contin ~i surse de energie electromagnetica (surse de curent), care sint sediul unor tensiuni electromotoare - adica aduc 0 contrihutie nenula la tensiunea electromotoare de contur din circuitul inchis in care si~t conectate. Ele se mai numesc generotoore electrice, retea electricii cu parametri concentrtui este 0 asociatie de generatoare, rezistoare, bobine, condensatoare ~i conductoare de legatura conectate intr-un anumit mod. 0 retea electrica cu un numar mic de borne de acces si de generatoare (de obicei un'ul sau nici unul), indeplinind 0 functiune determin'ata in instalatia sau in reteaua mai complexa din care face parte, enll1J:litii(;ircuit electric. Aeeasta acceptie a termenului de circuit e astazi din ce in-ce mai utilizata, alaturi de aceeptia initiala (aceea de sistern de medii prin care se poate inchide curentul electric). Un circuit electric cu doua borne de acces ~i ale carui laturi nu au cuplaje magnetice cu alte laturi din exterior se nume~t~_Qfl!.QL(3lectric. Un circuit electric in ale carui laturi se gasesc generatoare se numeste act iv, iar un circuit fara generatoare se numeste pasiv. Bobinele ~i condensatoarele se mai numesc elemente de circuit reactive. Calculul circuitelor ~i retelelor electrice consista in rezolvarea unor ecuatii diferentiale obtinute prin aplicarea legilor si teoremelor mentionate in paragraful precedent cum ~i a altor legi de material (de exemplu caracteristici de clemente de circuit.) Variabila independent.a e timpul, iar functiunile necunoscute sint de obicei curentii din laturi. Daca parametrii circuitului sint constanti, ecuatrue ohtinute sint ecuatii diferentiale ordinare liniare, cu coeficienti constanti, iar circuitul e numit liniar, Daca parametrii circuitului sint functiuni date de timp (cum e, de exemplu, rezistenta unui microfon cu carbune care variaza in ritmul impus de oscilatiile sonore ale aerului), ecuatiile obtinute sint ecuatii diferentiaIe ordinare liniare cu coefioienti variabili, iar circuitul e numit parametric. In sftrsit, daca parametrii circuitului depind de valorile curentilor si tensiunilor din circuit (cum e inductivitatea unei bobine cu miez de fier), ecuatiile obtinute sint ecuatii diferentiale ordinare neliniare, rar circuitul se numeste neliniar.

0: "":':r'Jtehniea.

Teoria matematioii a ecua tiilor diferentiale liniare eu coefioienti eonstant] este astaz i, : :~,rie completa, ~i de aeeea circuitele Iiniare se pot studia sistema tie in eadrul cursurilor de Studiul circultelor parametriee, ~i mai ales a celor neliniare, prezinta dificultati

20

CIRCUITE

ELECTRICE

IN

REGIM

VARIABIL

matematice considerahile, desi prezinta un interes practic foarte mare, prilejuit in special de dezvoltarea electronicii. De aceea, aceste circuite se studiaza dezvoltat la discipline de spccialitate, cu mijloace teoretice ~i empirice. A§a cum am precizat la inceput, cu cit frecventa e mai inalta, cu atit - pentru un circuit dat - aproximatia regimului cvasistationar e mai putin buna ~i, odata cu ea, caraeterizarea ca circuit cu parametri concentrati e mai putin adecvata, De aceea, pentru circuite de lungime comparahila, cu lungimea de unda sau cu 0 fractiune a ei, s-a dezvoltat 0 teorie aparte, in care se ia in considerare repartitia continua a caracteristicilor circuitului, care se numeste atunci circuit cu parametri repartizafi (v. cap. 53. Liniile electrice lungi). In cele ce urmeaza se vor studia elementele idea le de circuit, cu scopul principal de a stabili relatiile dintre tensiunea la borne ~i curent. La rezistor, bobina ~i condensator, care sint dipoli pasivi, se va folosi regula de asociere a sensurilor de referinta de la receptoare (sageata tensiunii la borne pleaca de la aceeasi borna cu sageata curentului); dipolii la care se aplica aceasta regula se mai numesc dipoli receptori. La generatoarele care debiteaza energie electromagnetica, care slnt dipoli activi, se va folosi regula de asociere a sensurilor de referinta de la generatoare (sageata tensiunii la borne pleaca din borna in care intra sageata curentului); dipolii la care se aplica aceasta regula se numesc dipoli generatori. Trebuie insa sa suhliniem ca, pentru orice dipol, se poate aplica oricare dintre aceste reguli, cu conditia de a mentiona care regula se aplica, sau de a indica explicit sensurile de referinta in scheme. Altfel, relaiiile obtinute nu au 0 iruerpretare univoca (v, ~i par. 13.1, vol. I). Uneori, cind se folosestc regula de la receptoare, curentul se mai numeste curent absorb it, iar tensiunea la borne, tensiune aplicatd (v. ~i par. 34.4); iar cind se fcloseste regula de la generatoare, curentul se mai numeste wrent debitat, §i tensiunea la borne, tensiune produsii. La aplicarea legii conductiei electrice vom tine seama de faptul ca intensitatea clmpului electric imprimat e peste tot nula, cu exceptia surselor (pilelor electrice).

31.3.1 Rezistorul ideal. Un rezistor ideal de rezistenta Rare inductivitatea neglijahila (v. par. 27.3, vol. I). Fie 0 curb a inchisa I', care trece in lungul firului conductor ~ise inchide pe la borne in sens opus sensului tensiunii la borne Ub (fig. 31.1, a). Tensiunea electromotoare er calculata in lungul acestei curbe, egaHi cu suma dintre tensiunea in lungul firului uf si tensiunea la borne cu semn schimbat (- Ub), este nula, deoarece 0 data cu inductivitatea se neglijeaza ~i fluxul magnetic, respectiv variatia lui in 'timp, data de relatia (31.8).! deD .\.,Eds = er Uj ub --~ O.
"j

dt

Pentru rezistorul ideal, tensiunea la borne este deci egala cu tensiunea in lungul firului, data de relatia (31.9') :
Ub

lIf

Ri.

In circuite mai complexe, caderea de tensiune la bornele unui rezistor ideal se mai noteaza UR' Se ohtine astfel expresia ciiderii de tensiune resistive (numita impropriu 9i cadere de tensiune

ohmica) :

UR

Ri

(31.22)

Q.

b.
Fig.

3U.

In regim variabil, tensiunea la buruele unui rezistor ideal ramine proportionala cu intensitatea curent ului, adica legea lui Ohm I9i pastreaza forma uzuala din cazul curentului continuu, In care apare tensiunea la

REGIMUL

CVASISTATIONAR

AL CIRCUITELOR

ELECTRICE

FILl FORME

21

borne in locul tensiunii in lungul firului din forma generala (31.9'). Rezistorul ideal e singurul element de circuit cu aceasta proprietate. Inmultind ambii membri ai relatiei (31.22) cu i, se ohtine hilantul puterilor instantanee : (31.23) p = uRi = Ri2 > O. Puterea instantanee primita pe la bornele unui rezistor ideal e egala cu aceea disipata prin efect J oule-Lenz in conductor (31.19). In figura 31.1, b se indica simholuri grafice folosite pentru rezistoare. 31.3.2. Bohina idealii. 0 hohina ideala are inductivitatea L si rezistenta conductorului neglijabila, Tensiunea electromotoare er, calculata in lungul firului in sensul curentului 9i inchisa pe la borne in sens opus tensiunii la borne Ub (fig. 31.2,a), este cu relatia (31.8) :

tElls j
r

er

uf -

Ub

= _ d<D ,
dt

(31.24)

unde 1> = 1>sr e fluxul magnetic al bobinei, calculat printr-o suprafata j inita pe curba tnchisa

r.

Sr spri-

b s e r v a fie: Riguros vorhind, acest flux, ca ~i inductivitatea bobinei, e determinat univoc numai prin precizarea liniei tensiunii la borne care inchide curha Cum alegerea acestei linii are un caracter destul de arbitral', rezulta ~i 0 anumita nedeterminare in definirea induet.ivitati] unei hobine (care constituie in fond un circuit deschis). Practic, cimpul magnetic e intens numai in interiorul spirelor. Numarul spirelor fiind de obicei mare (citeva sute sau citeva mii), fluxul magnetic <Dsr e determinat in principal de portiunile suprafetei Sr sprijinite de

r.

spire, adica e practic egal cu fluxul fascicular (printr-o spira), multiplicat cu numarul spirelor. Portiunea din suprafata Sr, sprijinita pe linia tensiunii la borne, are deci 0 contributie neglijabilii la fluxul total cu atit mai midi, cu cit conductoarele de Iegatura ~i bornele sint mai apropiate. De aceea, nedeterminarea care ar interveni in alegerea liniei tensiunii Ia borne - Iuat a de obicei pe drumul eel mai scurt - nu afecteaza inductivitatea decit la frecvente foarte inalte, unde bobinele au purine spire. Numai in acest caz precizarea exacta a liniei tensiunii la borne e necesara,

Daca rezistenta glijabila :

bobinei e neglijabila, si tensiunea in lungul firului e ne-

"t

Ri ~ O.

_Yu existii deci ciidere de tensiune in lungul firului conductor al unei bobine ideale. Exista insa 0 cadere de tensiune in lungul liniei tensiunii la borne, care rezulta imediat din relatia (31.24):
ltb = - __ er =-.dt

.-

d<D

(31.25)

Cind bobina nu e cuplata magnetic eu alte bobine (adica inductivit atile ei mutuale cu aceste bobine siat -neglijabile) din relatia (31.15)
!"7IT.J.ta :

~
L
L

er =

:t (Li),

a_
Fig. 31.2.

b.

22

CIRCUITE

ELECTRICE

IN

REG 1M VARIABIL

iar cind inductivitatea L e constants (material magnetic liniar ~i configuratie geometrica invariabila), simbolul L se poate scoate de sub semnul de derivare. In circuite mai complexe, dlderea de tensiune la bornele unei bobine ideale se mal noteaza Up Se ohtine astfel expresia cdderii de tensiune inductive:
dcD

L,P

UL =

cit =

di cit I '

(31.26)

a, Fig. 31.3.

b.

ultima egalitate fiind valahila pentru bobine de inductivitate invariabila necuplate magnetic cu altele. Daca rezistenta bobinei nu se poate neglija (:lig.' 31.2,a cu R =1= 0) sau daca se considera un rezistor bobinat cu inductivitate nenula, in relatia (31.24) trebuie pus uf = Ri ~i, ~u <D = Li, rezulta ecuatia : =
UR

Ub = uf

+ d<D = Ri• + L -di -dt dt

+ uL'

Se observa cii tensiunea la borne nu mai este proportionala cu intensitatea curentului, daca L =1= : in regim variabil legea lui Ohm nu se mai poate 0 formula ca in curent continuu. Se mai ohserva ca in acest caz tensiunea la borne e sum a dintre caderea de tensiune (31.22) de la bornele unui rezistor ideal ~i caderea de tensiune (31.26) de la bornele unei bobine ideale, Bobina realii (cu R =1= ~i rezistorul real (cu L =1= admit deci 0 schema echioalenui, compusii 0) 0) din elemente ideale R, L, conectate in serie (fig. 31.3,a). Inmultind ambii memhri ai relatiei (31.26) cu i, rezul ta bilantul puterilor instantanee la bobina ideala liniara (de inductivitate invariabila] :

(31.27)
Puterea instantanee primita pe la borne de 0 hobina ideala e egala cu viteza de variatie a energiei magnetice (3l.18) a bobinei. Daca p > 0, energia e primit.a efectiv pe Ia borne ~i se acumuleaza in cimpul magnetic al bobinei. Daca p < 0, energia cimpului magnetic scade ~i puterea e, in fond, cedata in exterior; aceasta situatie se realizeaza In orice moment in care, numai pentru una dintre marimile ub=uL sau i, sensul instantaneu real e opus sensului de referirrta corespunzator regulii de la receptoare. In figura 3l.2,b §i figura 3l.3,b se indica simboluri grafice folosite pentru bobine ideale (eu R = 0), respectiv pentm bobine §i infa9urari reale (cu R =1=0). 31.3.3. Condensatorul ideal. Un condensator ideal de capacitate Care rezistenta conductoarelor de legatura, inductivitatea circuitului constituit de aceste conductoare ~i de armaturi ~i conductanta dielectricului, neglijabile.

REGIMUL

CYASISTATIONAR

AL

CIRCUITELOR

ELECTRICE

FILIFORME

Fie q sarcina armaturii in care intra curentul i, in sensul de referinta ales, cealalta armatura avind sarcina - q. Consideram 0 curha inchisa r (fig. 31.4,a), care strabate dielectricul in sensul de referinta al tensiunii Ue a condensatorului ~i se inchide pe la borne in sens opus lui Ub' Cu relatia (31.8), tensiunea electromotoare er indusa in lungul acestei curbe este:
er = ~Ells = uf r

+ Uc d<D dt

vi=

Deoarece inductivitatea circuitului condensatorului e presupusa neglijabila er =

= - d <D = - L -di ~ 0, dt dt

SI

'

de-

a.
Fig. 31.4.

b.

oarece rezistenta acestui circuit e presupusa neglijabila Uj = Ri ~ O.Rezulta di tensiunea la bornele unui condonsator ideal e egala cu tcnsiunea dintre armaturi, data de relatia (31.12): Uz, =-. C
q

(31.28}

Analiza precedenta pune in eviden.ta faptul ca schema echivalenta a unur condensator real ar trebui sa contina in serie cu condensatorul un rezistor ideal ~i 0 hohina ideala, in masura in care parametrii acestora rru ar putea fi neglijati,
Deoarece conductanta dielectricului e presupusa neglijabila, acesta nu e strabatut de curent de conductie, ~i curentul de conductie total care intra in suprafata inchisa L: (ce contine arrnatura de sarcina q) e egal cu curentul i din conductorul conectat la acea armatur.i. Din legea conservarii saroinii, relatia (31.11), rozulta ca acest curent e diferit de zero in regim variabil in timp, asigurmd incarcarea sau descarcarea condensatorului. To todata, acest curent e egal cu curentul care iese din armatura de sarcina - q, deoarece suma curerrtilor printr-o suprefata iuchisa ce eontine arnbele arrnaturi e nula in regim cvasistationar (vo 31.10)0 Acest rezultat se exprima figurat, spunind ca in regim variabil curentnl electric "trece" prin condensator, in opozitie cu curentul de regim stationar (curentul eontinuu), Dacii nu ar fi neglijabila conductanta dieleotricului, schema echivalcntji a eondensatorului real ar mal contine, in paralel cu un condensator ideal, un rezistor ideal de rezistcnpa egala cu valoarea recipro ca a conductantei dielectricului.

Cu relatiile (31.28) ~i (31.11) rezulta relatia dintre curent §i tensiunea la borne Ub = Uc pentru condensatorul ideal (eu sensurile de referinta alese) :

~= dt
":.liUDa : 'J.

(Cu ) e

Cr=:= ,
dt

due

(31.29)

egalitate fiind valabila pentru condensatoare de capacitate invariabila dielectc Iiniarir §i configuratie geometrica invariahila], Integrind relatia

CIRCUITE

ELECTRICE

IN

REG 1M VARIABIL

(31.11) - in care se ia semnul (+), deoarece curentul i intra in armatura de sarcina q - intre momentul t = 0, cind q = q(O) ~i momentul curent t, rezulta :

q=~ idt o

+ q(O) ,
ciiderii de ten(31.30)

iar cu relatia (31.28), notind uc(O) = q(O) Ie, se obtine expresia siune capacitive:

Uc = ~ ~ idt

+ uc(O).

o In masura in care conditiile initiale nu prezinta interes in problema considerata, aceasta relatie se scrie ca integral a nedefinita (functie primitiva) : (31.30') subintelegindu-se 0 constanta arbitrara aditiva, Inmultind ambii membri ai relatiei (31.28) cu tensiunea Ia borne Ub = uc, se obtine egalitatea ce exprima hilantul puterilor instantanee la condensatorul ideal de capacitate invariabila : (31.31) Puterea instantanee primita pe la borne de un condensator ideal e egala cu viteza de variatie a energiei electrice (31.16) a condensatorului. Daca p > 0, energia e primita efectiv pe la borne si se acumuleaza in cimpul electric al condensatorului. Daca p < 0, energia cimpului electric scade ~i puterea e, in fond, cedata pe la borne; aceasta situatie se realizeaza in orice moment in care numai pentru una dintre marimile Ub = Uc sau i, sensul instantaneu real e opus sensului de referinta corespunzator regulii de la receptoare. In figura 31.4,b se indica simboluri grafice folosite pentru condensatoare. 31.3.4. Generatorul ideal de tensiune. 0 sursa de energie electromagnetic a care introduce in circuitul din care face parte 0 tensiune electromotoare eg data, independenta de structura retelei in care e conectata si intre ale carui borne oaderearie tensiune interioara e neglijabila, se numeste generator ideal de tensiune. Considerind 0 curha inchisa r (fig. 31.5,a), care trece prin generator in lungul conductorului 9i in sensul tensiunii lui electromotoare ~i se inchide pe la borne in sensul tensiunii la borne Ub, luata dupa regula de la genera to are, tensiunea electromotoare (imprimata, daca sursa e 0 pila electric a, sau indusa) in lungul acestei curbe este prin ipoteza t

er = ~(E
r

+ Ei)ds =

ego

REGIMUL

CVASISTATIONAR

AL

CIRCUITELOR

ELECTRICE

FILIFORME

25

'I'otodata, aceasta integrala se poate descompune pe portiuni in suma dintre o integrala luata in lungul conductorului de la I' la 1 - care e data de relatia (31.9) ~i e prin ipoteza neglijabila - §i 0 integrala Iuata in lungulliniei tensiuni la horne prin dielectric (unde 1 I E; = 0), care rezulta egala cu tensiunea la horne. Se obtine r

I eg =

Ub

I·

( 31.32)

1--"7-~\~ I \
I \
eg

Tensiunea electromotoare a unui generator ideal (luata in sensul curentului) e egala cu tensiunea lo borne (luata dupii regula de la generatoare). Se observa ca, in acest caz, fata de cele doua borne 1 ~i 1', sensur'ae sage!ilor marimilor eg §i Ub de mai sus sint diferite. Daca marimile ar fi astfel definite, indt fata de cele dona horne sensurile lor' sa coinoida (de ex. dela 1'la 1, v.fig.31.5,b)-oricare ar fi sensul ales pentru curent am avea: eg = - Ub' (31.32') Generatoarele reale au cadere de tensiune interioara, datorita in
1

~~eg I

I I I ,

I '~ 1I

I I

---~-..,.,
b. l'

a.

c.

d.

~
Fig.

1-I'
e.
31.5.
0

+1

J_

eel mai simplu caz rezistentei conductorului

(care determina

valoare

nenula

si egala cu Ri pentru integrala ~ (E+E;}ds) §i inductivitatii

I'

proprii (care adauga

un term en de forma -

~(Li) la eg pentru ada pe er). Daca t.e.m. eg e independenta

de curentul i, iar inductivitatea interioara ~i rezistenta interioara sint invariabile, generatorul real e liniar §i admite 0 schema echivalenta alcatuita dirrtr-un generator ideal de tensiune in serie cu un rezistor ideal si cu 0 hobina ideala. ~ ,
In figura 31.5, c se indica simbolul utilizat in acest curs, pentru generatoare ideale de tensiune, Acest simhol e simplu ~i are in interior sageata ce precizeaza sensu! de referinta al t.e.m., corespunzator localizarii exaete a acestei marimi. Pentru ;,generatoare electrice se mai u t iiize aza simholurile din. figura 31.5, d (genera to are de curent alternativ) si din figura 31.5, e (generatoare de curerrt continuu). Si la ultimele, in Ioeu! indicarii polaritatii prin (~) ~i (+) (stiind ea t.e.m. e dirijata de la ~ la s-ar putea preciza sensul t.e.m., cu 0 mica sageata dispusa ala tur i, ca in figura 31.5, d. Indicarea sensului de referinta eu 0 astfel de sageata dispusa in ext eriorul simholului de generator nu e recomandahila, deoarece poate prilejui eonfuzii eu sagcata ce prccizeaza sensul tensiunii la borne ~i care - de obicei (fig. 31.5, a) - are sens opus.

+)

31.3.5. Generatorul ideal de curent, Exista generatoare reale, al caror curent debitat in exterior e practic independent de reteaua la care sint conecLite. 0 sursa de energie electromagnetic a care are proprietatea de a debita = curent dat ig (t), independent de reteaua conectata la bornele ei, se numeste

26

CIRCUITE

ELECTRICE

IN

REGIM

VARIABIL

generator ideal de eurent sau injector de eurent, 0 astfel de sursa e complet caracterizata de curentul ei ig, iar tensiunea ei electromotoare, ca ~i tensiunea ei la borne, depind de conditiile exterioare ~i pot fi calculate numai dupa rezolvarea retelei in care sursa e conectata, in acest curs vom folosi pentru geueratoare ideale de curent simbolul din figura 31.5 ,f.

32.11
32.1. Regimul tranzitoriu

CIRCUITE

SIMPLE iN REGIM TRANZITORIU

de stahilire a curentului

intr-o hohina (circuit RL) Se considera un circuit continind in conexiune serie : 0 hobina de inductivitate L, un rezistor, 0 sursa de t.e.m. constanta Eo ~i un intreruptor, rezistenta totals a circuitului (a rezistorului, a bobinei, a sursei ~i a conductoarelor de legatura) fiind R. Circuitul e la inceput deschis, iar in momentul t = 0 se mchide cu ajutorul intreruptorului. Tensiunea electromotoare er calculata in sensul curentului, in lungul conductorului circuitului inchis, e egala cu suma dintre t.e.m, a generatorului ~i t.e.m, indusa in bobina de inductivitate invariabila (hobina [iniaraj : er
=

I (E

+ Ei)ds = Eo -

d<D dt

Eo -

L- .
dt

di

De alta parte, conform legii conductiei electrice, integrala de mai sus e egalii cu Ri (curba r fiind peste tot continuta in conductor). Rezulta : di E o-L- - = R'L,
dt

sau, separind in dreapta termenii care contin functiunea necunoscuta Eo

i:
(32.1}

Ri

+L

di dt

(t

> 0).

Sma obtinut 0 relatie de aceeasi forma cu aceea care soar obtine dad un generator ideal de t..e.m, Eo ar aplica tensiunea la borne Ub = Eo' unui circuit compus dintr-un rezistor ideal de rezisterrta R ~i 0 hohinii ideala de inductivitate L. Deaceea, circuitul nostru admite schema echivalenta cu parametr ii concentrati din figura 32.1, a ~i ecuatia lui soar fi putut scrie direct, insumind tensiunile la borne ale elementelor ideale de circuit din aceasta schema. Trebuie insa sa se suhlinieze ca in circuitul real, tensiunile la bornele diferitelor elemente difera de tensiunile la borne din schema echivalenta (datorita caderilor de tensiune din rezistentele lor interioare); echivalenta exista numai din punctul de vedere al ecuatiei circuitului ~i poate fi folosita la rezolvarea lui. Helatia (32.1) e 0 ecuatie diferentiala Iiniara cu coeficienti constanti neomogena (de ord. I). Rezolvind aceasta ecuatie, vom reaminti totodata metoda generala de rezolvare a acestui tip de ecuatii,

CIRCUITE

SI1I1PLE

IN

REGI1I1

TRANZITORIU

27

Solutia generala se cauta sub forma unei suprapuneri de doua alte solutii : i(t) -it(t) ip{t). (32.2) Regimul liber: Primul termen e solutia generala (cuprinzind atitea constante arbitrare cit e ordinul ecuatiei) a ecuatiei omogene asociata ecuatiei date, ohtinuta anulind termenul libel' al acesteia; in cazul studiat:

. R LJ.

+L

ut'
I

dit = 0 . dt

~r-----------~---------------

k'r I I ,

/"/

....-""'\I~

_b.

__ ---

a.

,.., /'
/
/'

/"

Fig. 32.1.

Solutia acestei ecuatii omogene (care nu mai contine decitparametrii circuitului) are 0 forma care nu depinde de faetori extcriori, e determinata complet de conditiile initiale ~i se numeste solutio de regim liber. Forma ei general a e 0 suma cu ooeficienti arhitrari de functiuni exponerrtiale de 'timp, in numar egal eu ordinul ecuatiei, faetorii de la exponent fiind radacinile ecuatiei caracteristice, care se ohtine din ecuatia omogena, inlocuind formal derivata de ordinul k a functiunii necunoscute cu put erea k a unei variahile auxiliare r, tn cazul nostru, ecuatia oaracteristica este R L r = 0, cu 0 singura riidacina r = - RjL, ~i solutia generala de regim libel' are forma:

it
in care am notat cu

--I

R
L

Ke

= Ke

"

(32.3) (3.42)

28

CIRCUITE

ELECTRICE

IN

REGIM

VARIABIL

o marrme caracteristica circuitului numita constanta de timp 1 a lui. Constanta arhitrara K urmeaza a fi determinata din conditiile initiale pe care trebuie sa le satisfaca solutia completa (32.2). Se observa' ca regimul liber e un regim amortizat, care se stinge treptat cind timpul creste : lim i(t)=O.
->00

(32.5)

Aceasta proprietate caracterizeaza circuitele liniare ohisnuite, ai caror parametri R, L, C sint toti pozitivi, astfel ca radacinile ecuatiei caracteristice au partea reala pozitiva. Regimul for/at: Al doilea termen din (32.2) eo solutie par!icl,l,l~ra{complet ,determinata) a ecuatiei neomogene date ~i se llume1ie solu/ia de regim for/at, deoarece forma ei e impusa de functiunea de timp, reprezentata de termenul liber al ecuatiei, adica de conditiile exterioare. Ori de cite ori aceasta functiune e 0 constanta, 0 exponentiala, d sinusoida sau 0 combinatie liniara a unor ~stfel de functiuni, solutia de regim fort at se gase~te sub forma unei functiuni de timp de acelasi fel cu termenul liber, ai carei parametri se determina complet prin substitutie in ecuatie ~i identificare. In problema noastra, termenul liber Eo fiind constant, se cauta 0 solutie constanta ip(t) = 10 care, inlocuita in .relatia (32.1), conduce la relatia Eo = RIo, de unde : (32.6)

Regimul permanent: Se numeste solusie de regim permanent 2 expresia asimptorica, pentru t tinzind catre infinit a solutiei generale (32.2) a ecuatiei. Ori -de cite ori termenul liber e constant sau e 0 functiune periodica de timp (care deci nu se anuleaza la t-s- 00), iar regimulliber e un regim amortizat (care deci se anuleaza la t-i> 00), solutia de regim fortat i~i pastreaza forma la valori oricit -de mari ale timpului ~i se confunda cu solutia de regim permanent: i(t)
-+

ip(t), daca t-» 00 •

(32.7)

Aceasta este situatia cea mai inttlnita in circuitele liniare uzuale alimentate cu tensiuni periodice. In aceste circuite, regimul fortat se confunda cu regimul permanent si, de aceea, in cele ce urmeaza, nu vom mai face distinctie intre ele.
Daca insa termenul liber nu e 0 eonstauta sau ofunctiune periodica de timp, rru exist a un regim permanent al circuitului. Sclutia de regim fortat se gasestc atunci prin procedee mai complicate, studiate la cursurile de matematici.

Regimul tranzitoriu ~i punerea corulitiilor inuiole : In circuitele cu regim Iiher amortizat, se numeste regim tranzitoriu regimul variabil de trecere de la
o anumita stare initiala (rezultata de obicei in urma unei perturbatii - cum ar fi inchiderea unui intreruptor] la un anumit regim permanent. Solutia de regim
1

Se verifica u~or ca marimea

'l' are dimensiunea timpului :

['l']

= [L]

[R]-l

[<lJ] [I]-l [R]-l = [<lJ] [11]-1= [T]

eonfuzii eu regimul in

2 Uneori se spune impropriu regim stafionar, ceea ce prilejuieste care marim ile nu variaza in timp.

CIRCUITE

SIMPLE

IN

REGIM

TRANZITORIU

29

tranzitoriu a ecuatiei circuitului e, in acest caz, solutia generala (32.2), in care constantele arbitrare cuprinse in expresia solutiei generale de regim liber se determina cu ajutorul conditiilor initiale. Inlocuind relatiile (32.3) ~i (32.6) irrrelatia (32.2), solutia generala a ecuatiei circuitului studiat este :

(t> 0)

i (t) = Ke--:;

+§
R

cu

"t'

=-.
R

(32.8)

Conditiile initiale se stabilesc in felul urmator : Inainte de inchiderea irrtreruptorului, ~( deci §i imediat inainte de aceasta operatic, adica la t = 0 - e (unde e e 0 marime pozitiva arbitrar de mica), curentul in circuit era nul i (O-e) = 0; in momentul initial din punctul de vedere al ecuatiei (32.1), adica imediat dupa inohiderea intreruptorului, la t = 0 e, curentul are valoarea initiala i (0 e), a carei cunoastere e necesara pentru determinarea constantei K din relatia (32.8). Valoarea curentului din circuit nu poate ave a tnsa salturi, deoarece acestora Ie corespund viteze de variatie infinite incompatibile cu ecuatia circuitului Ub = Ri L di /dt (in care toti ceilati termeni sint finiti si deci ~i di/dt). Curentul trece deci continuu prin ~omentul t = 0, adica : ' ,

i (0 In exemplul studiat i(O inchiderea intreruptorului i (0)

s) = i (0

+ e).

(32.9)

s) = 0, a§a incit valoarea initiala a curentului dupa este nula :

= i (0

+ e)

+ Eo/R

O.

Rezulta de mCI K = - Eo /R §i se ohtine solutia cautata pentru curentul din circuit in regimul tranzitoriu care urmeaza inchiderii mtreruptorului :

I
~iil (t).

i(t) =

Ii (I-e)--. I
R

(t> 0).
Uf,

(32.10) (t), i (t), ip (t)

In figura 32.1, b se reprezinta variatia in timp a functiunilor

o b s e r va f i i: 1. Teoretic, regimul tranzitoriu dureaza infinit de mult, deoarece i[ =0 numai pentru t.-e-co, Practic, daca i[ < 10-2ip, se poate considera ca i ~ s» ~i cum aoeasta situatie se realizeaza dupa 'un timp de ordinul a 4 ... 5.., rezulta ca regimul tranzitoriu dureaza un timp relativ scurt de la inchiderea intreruptorului, ~i anume de acelasi ordin de marime cu constanta de timp a circuitului. Daca, de excmplu, L = 0,5 H ~i R = 5 (valori uzuale pentru bobine de inductivitati mari), se nbtine .. = 0,1 s ~i regimul tranzitoriu dureaza practic 0 jumatate de secunda, adica regirnul permanent se stabileste relativ repede ~i instrumentele de masura obisnuite nu-l pot pune in evidenta. Constante de timp apreciahile pot aparea numai la bobinele cu miez de fier, care pot avea inductivitati mari, realizate ou spire putine, ca rezistenta sa fie mica. Astfel, la infasurarile de excitatic ale alternatoarelor mari, constanta de timp atinge citeva secunde. Pentru bobinele cu miez de fier, calculul precedent e numai aproximativ, deoarece inductivitatile acestor bobine depind de valoarea curentului (in special la saturatia miezului) ~i circuitul

neliniar.

2. In general, pentru circuite cu regim liber aperiodic (Iipsit de oscilatii) ~i monoton desc'c"cator, constanta de timp se poate defini in doua feluri: - a) prin timpul in care curentul 2I atinge valoarea de regim permanent, dacli si-ar pastra viteza initiala de variatie, - b) prin aria suprafetei cuprinsa intre asimpto ta ~i curba, raportata la diferenta dintre valoarea ini;ia.la ~i cea de regim permanent.

30

CIRCUITE

ELECTRICE

IN

REGIM

VARIABIL

in cazul circuitului studiat - ~i, in general, ori de cite ori regimul liber are 0 variatie exponentiala - ambele definitii due Ia acelasi rezultat, ~i anurue Ia marimea , din relatia (32.3) daca solutia de regim tranzitoriu i = Io (1 - e ~) di) I I §i-ar pastra viteza initiala de variatie = _2 ar avea forma i = _2 t ~i ar atinge valoarea ( tn adevar, conform primei definitii,

dt 0 ' , t= Segrnentul interceptat pe asimptota de tangenta la curha ~i de ordonata corespunzatoare se mai numeste subtangentd ~i este egal in orice punct eu constanta de timp (v. fig. 32.1, b). Conform celei de-a doua definitii, citul prin ip = i (0) = Io al ariel mentionate este:

ip = Io pentru

1'.

1 (' Io ) (Io -

(' - ~dl i) dt = ) e
0

1'1 e -~ 1=,·
o

lco

32.2. Regimu] tranzitoriu

de incarcare

a uum condensatoi' (circuit Re)

Se considera un circuit continind in conexiune serie : un condensator de capacitate C, un resistor, 0 sursa'de t.e.m. constanta Eo ~i un intreruptor, rezistenta totala a circuitului (a resistorului, a sursei ~i a conductoarelor de Iegatura) fiind R, iar inductivitatea neglijahila, Circuitul e la Inceput deschis cu condensatorul descarcat, iar in momentul t = 0 se inchide cu ajutorul intreruptorului. Urmind aceeasi metoda de rezolvare ca in exemplul precedent, indicam pe scurt etapele rezolvarii, alegind ca functiune necunoscuta caderea de tensiune Ue din condensator. T.e.m. in lungul unei curbe inchise r luata prin conductor ~i inchisa prin dielectricul condensatorului e data numai de sursa (induetivitatea fiind neglijabila): er =

~jE + E;)

ds = Eo' partea din conductor (32.11)

Descompunind integrala pe portiuni ~i folosind pentm lege a lui Ohm, rezulta ecuatia cirouitului : Eo = R i

+ Ue.

Helatia obtinuta corespunde schemei echivalente din figura 32.2, a in care un generator ideal de t.e.m. Eo aplica tensiunea la borne Ub = Eo unui rezistor ideal de rezistenta R in serie cu un condensator ideal de capacitate C. Cu relatia (31.29) se ohtine ecuatia diferentiala Iiniara cu coeficienti constanti (de ord, I) : Eo = .R C due
dt

+ ue

(t

> 0).

(32.12)

Solutia general

a acestei ecuatii rezulta : (32.13)

ClRCUITE

SIMPLE

IN REGIM TRANZITORIU

31

tn aceasta expresie, tensiunea de regim liber este (32.14) cu constanta de timp: (32.15

rr
t

a Fig. 32.2.

iar tensiunea de regim permanent

este:

Uc p = Eo·

(32.16)

Constanta arbitrara K se determina din conditiile initiale, observind ca in acest caz nu poate avea salturi tensiunea condcnsatorului uc. a carei derivata trebuie sa ramina finita pentm a ramine compatihila cu ecuatia (32.12) a circuitului : (32.17) udO - e) = uc(O e). Cum presupunem condensatorul descarcat inainte de inchiderea in treruptorului udO - e) = 0, si deei oonditia ini!iala pentru ecuatia circuitului e uc(O)=O, de unde rezulta K = - Eo ~i solulia de regim tranzitoriu :

Uc

EJ 1-

e- R'C)

>0.
:

(32.18)

'=':1 relatia

(31.29) se ohtine curentul de incarcare a condensatorului

(32.19)

32

CIRCUITE

ELECTRICE

IN

REGIM

VARIABIL

tn figura 32.2, b sint reprezentate grafic variatiile in timp ale marimilor Ub (t), uc(t) ~i i (t). Se observa ca in regim permanent (t~ oc], curentul se anuleaza g o tensiune continua nu poate determina un curent continuu printr-un condensator.
!;li in cazul circuitelor RC uzuale, constantele de timp sint foarte mici. Dad un condensator de mare capacitate, de exemplu, <;.U C = 100 fLF se incardi prin rezistenta R = 100 n, constanta de timp rezulta 0,01 s, In acest caz insa se pot obtine relativ u~or constante mari de timp daca se aleg rezistente foarte mari, ceea ce nu prezinta dificultati. Acelasi condensator incarcat printr-o rezistenta R = 10 Mn are" = 16,7 min cu un curent de incarcare foarte slab. In sehimb, dad rezistenta de incarcare e foarte mica (de ex. daca se reduce la rezistenta - de ordinul fractiunilor de ohm - a conduetoarelor de legatura), valorile initiale i (0) = =Eo /R ale curentilor de incarcare pot fi foarte mari, perielitind securitatea instalatiilor. De aceea, bateriile mari de condensatoare industriale au rezistoare (sau alte dispozitive) pentru limitarea curentului de incarcare. Daca dupa incarcarea unui condensator se deschide intreruptorul, condensatorul ramine incarcat la tensiunea (eventual malta), care ii era aplicata inainte de deschiderea intreruptorului, un timp indelungat (daca nu se iau masuri speciale de descarcare pentru a evita pericolul electrocutarii, instalatia fiind aparent scoasa de sub tensiune). tn adevar, in circuit deschis, condensatorul se poate descarca lent, numai prin rezistenta foarte mare a dielectricului sau. Aceasta putind atinge valori de sute \,i mii de megohmi, constanta de timp eorespunzatoare poatefi de citeva ore \,i chiar de citeva zile. Masurarea acestei constante de timp (prin masurarea subtangentei la curba de descarcare) permite sa se deduca din formula (32.15) rezistenta dielectricului.

,,=

tn studiul acestui circuit soar :6.putut alege ca funetiune necunoscuta curentul, inlocuind in relatia (32.11) pe Uc dat de relatia (31.30'); se obtine ecuatia integro-difercntiala :

Eo = R i

+ ~~ dt. i
1

(32.20)

Astfel de ecuatii se reduc la ecuatii diferentiale prin derivare. Rezulta, pentru curent, ecuatia omogena :

0= R
a carei solutie de regim permanent liber este: '

-+-"£,
dt C

di

de identic nula ~i a carei solutie de regim

Cu conditia initiala uc(O) = 0, din relatia (32.11) rezulta i (0) = EolR = K'; adica solutia (32.18). De observat ca in cazul acestui circuit valoarea curentului are un salt in momentul initial :

i(O

+ e) -

i(O -

e)

i(O)

=~. R

Condensatorul :6.ind initial descarcat ~i deci fara tensiune (care poate aparea treptat numai pe masura incarcarii lui) dnd se inchide intreruptorul, intreaga tensiune a sursei e preluata de caderea de tensiune rezistiva, ceea ce determina valoarea initiala nenula a curentului. Derivata curentului neaparind in ecuatia

CIRCUlTE

SIMPLE

IN

REGllVl

TRANZITORIU

circuit.ului, saltul de curent e compatihil cu aceasta ecuat ie, Daca insa soar Ius in considerare ~i inductivitatea circu itului, curentul ar fi nul in momentu 1initial, a~a cum se arata in exemplu urmator, 32.3. Regimul tranzitoriu :II unui circuit serie RLC

sub tensiune aplieata constanta Se considora un circuit analog celui precedent (par, 32.2), ell singura deosehire ca i se adauga in serie 0 bobina de inductivitateL. T.e.m. in lungul conturului r e acurn :

astfel hw!t inIoeul ecua'tiei (31.43) se obtine ecuatia :

i-'i)

. =. R ~

di
dt

U· C' _.

T. _(.Ii '-_

de

_L r

'

~. ; •.

de,

(32.21)

Helatia ohtinuta corcspunde schemei echivalente din figura 32.3, a, in care un generator ideal de t.e.m. Eo aplica tensiunea Ia borne Ub = Eo unui grup de elemente ideale R, L ~i C, conectate in serie, astfel inch ub = ltR ul. UC. CU relatiile (31.22), (31.26) ~i (31.30') rezu.ltii relatia (32.21). en relatia (31.29), alegind ca variabila independenta pe ltc, rezulta cellulin difererrtiala Iiniara en coeficierrti constarrti (de ord, II) :

++

d uC Eo = L C - dt2 _ Folosind notatiile :

dUe + RC-Ji.•

I.lc

{32.22)

jl"---

/--1,

(32.23)

Fig .. 32.3.

34

------------------------------------------~--------------- --------- ---~--------_ CIRCUITE ELECTRICE IN REGliVl YARIABll -----~----------

-------

--------~=-~

sohrtia generalli are forma:

uc(t)

IICI(t)

(32,24)

deoarece tensiunea de regim permanent e ucp=,Eo' Tensi,lmea de regim liher !lei e solutia ecuatiei omogene ' (32.25) cu radacinile
rI,2 =~

ecuatiei caracteristice

V:~ --

:
0:

-L~; = -

j_:

1f~2-=-(~~ ~=-

ex

Tensiunea de regim libel' poate avea trei forme distincte, dupa relatiile care exist a irrtre p arametrii circuitului, respectiv dupa natura ri'idi'icinilor ecuatiei caracteristice. Se disting astfel trei clase de oircuite, fieeare clasa fiind caracterisata de un anumit tip de regim liber, dupa cum rezisterrta R a cireuitului e mai mica, egala sau mai mare decit 0 anumita valoare critica : R? 2 fLje. 1. Regim liber oscilatoriu amortisai : In acest eaz, R<

21(L-,
C
Wo

adica !!_ <

2L

j!LC

.~_ sau

(1.

<

«'0

(32.26)

si circuitul e subamortizat, numindu-se circuit oscilatii proprii cu pulsatia

Wp

oseilant;

deo arece e capahil de

V ;C- 4~: = VI - R:~,~

(32.27)

respectiv, cu frecventa (32.28) numita [recoensa oscilasiilor proprii (sau lib ere), ultimele valori fiind cu atit mai exacte, cu cit R e mai mic fata de 2 tlL/C. Solutia de regim Iiber, cu doua constante arbrtrare, se poate serie
(1) uCI

Ale

(-a+ifupJ'

-i- A2c

(--a-jwp)I·

K =

--0.' . _ __ sm (wpt-J-

. k)

(32.29)

~i reprezinta 0 oscilatie amortizata cu faetorul exponential e--a', numita oscilatie pseudoperiodica. Constantele arhitrare K ~i k se determina din conditiile initiale, care se obtin prin acelasi rationament folosit in exemplele precedente :

udO) ic(O)

= uc(O
,= ic(O

+ z) = uc(O + z) = idO -impune (

Ultima conditie introdusa in (31.29)

d:~l

e:) s)

0 O. 0,

(32.30)

=0=

CIRCUlTE

SIMPLE

IN

REGIM

TRANZIT01~lU

35

Se obtine astfel expresia tensiunii ltc, pentru regimul --------_._---_ .._._--_ .. _----.- --_.

oscilatoriu amortizat :

I
in care:

ugl

Eo [1 -

-~

smk

e--

.• sin

( ()pl,
.

.+ k)] -'I

(t

> 0),

(32.31)

Cu relatia

(31.29) reaulta

curentul

: (32.32)

Evolutia tensiunii condensatorului 9] a cureutului sint rcprezerrtate

in figura

32.3, b pentru cazul particularoc

"'~ -~ .
2"

2. Regim libel' aperiodic critic: In aces! caz,

(32.33) rar ~ = wp = o. Ecuatia caracteristica arc o :radacina r 1.2 = - rxsolutia de regim libel" fiind de forma ; dub]a negativa

u~;

(Kl

+ K})

e-a,.

(32.34)

Constantele arbitrare Kl §i K2 se determina eu conditiile iniliale (32.30) introduse in solutia generala (32.24). Se ohtine astfel expresia tensiunii I.Lcpentru regimul aperiodic critic,

u~)

= Eo [1-

(1

+ oct)(\.--a'J

I (t > 0),
In acest caz

(32.35)

repll'ezentata grafic in figura 32.3, b. 3. Regim libel' aperiodic (supra-auwrtizat); R

>.

i21!-.

C'

aurea

T·

R --.

IL

::> '(__ ILC

san oc .>
.

lo(~~,

(32.36)

Iar :didiicinile ecuatiei caracteristice sint reale, distincte §i negative [marimea ~ fiind reala ~i mai midi decit rx) r1.2 = - (1., Circuitul e supra-amortizat :;;i se numeste circuit aperiodic. Sohrtia de regim liher este de forma

± ~.

(32.37)

36

CIRCUlTE

ELECTRICE

IN

REGIM

VARIABIL

81 nu schimba de semn, Constantele K' si k' se derermina ell conditiile initiale (32.30), introduse in solatia generaUi (32.2'l). Se obtine astfel expresia tensiuniiuc pentru regimul aperiodic,

= ·E0 [1 -

-~ I ahk'

'C e -··a' sh (~t

1. n;'')]

(32.33)

an

care

shk'

R2.

_-

1.. . I

C---·1

'OF..

2V~. C

Evolutia renaiunii condensatorului in acest regim se facemai lent decit in regimlli aperio~ic critic, care e ~celm,~i ~ap~d din~re ,toate regimurile aperiodice, Aceas t a evolutie e )t'epre'zentata grafic m figura .32.3, h. 32.4. Cond.l.llz~i
stTt{],:iat(t' acest paragraf ~n genera] : permit

.sa

se formulese

citeva

conclnzii ell earaeter

a) Circuitele electrice filiforme in regim evasistationar pnt fi studiate pe scheme echivaIente eu paramet.ri conccntrapi, compuse din elemente Ideale de circuit: rezistoare, bobine, condensa!.oare, generatoare I, b) La circuitele Iiniare (ou parametri invariabili) miirirnile de stare satisfac ecuatii difexentiale liniare en coefieienti constanti , ~e ordin egal en numarul elementelor de circuit reacti ve (bobine si eondensatoare) din circuit. In cazuri mai complexe se obtin sisterno de asem en ea ecuatii, In regim tranaitoriu, functiunile de timp care reprcainta ace ste m irirni au 0 componenta de rcgirn liber - solutio generala a ecuatiei omogene, corrtinind un numar de constance arbitrare egal cu numarul elementelor de circuit reactive (hobine ~i coridensatoare), din circuit - ~i 0 cornponerrtji de regim fortat - solutio particulara a ecuatiei neomogene. c) Regimul Iiber e un regim amortizat, eventual oscilatoriu, care in eircuitele obisnuite se sti nge In citeva fractiuni de secunda. Constantele arbitrare din solutia generaIa de regim libe .. se dctermina prin con difiile inij.iale deduse din cont.iuuitatea valorilor unor marimi, ale caror derivate apar in ecuatiile diferentiale ale circuitului. De ohicei, aceste marimi sint : - f'luxurilc rezultante ale bobinelor si, ell urmare, curentii aces tor bobine ; - s arainile eondensatoarelor Ei, ea nrmare, tensiunile acestor condensatoare, (In cazuri apeciale, marimile dIe carol' valori tree eonrinuu prin mornentul initial Be identifica, st.abilind inenrnpntibilitutea salturilor lor eu ecuatiile circuitelor.) Numarul eeuatiilor care st.abilese conditiile initiule 10 egal eu numarul marimilnr de acest fel, resp ecti v cu numarul elemerrtelor de circuit reactive din retea. Acest numar e deci egal en al eonst.anteloe arbitr are care trebuie determinate. d) Regimul fort at coincide en regimul permanent pentru eircuitele uzuale, alimentu te en tensiuni eonst.arrte sau pcr iodiee, si se determina substituind in ecuatiile neomogene solutu particulare de acecasi forma eu terrnenii Iiberi, In practica, regimul permanent al circuitelor electrice prczinta o import antii foarte mare, deoarece, lin majoritatea u tilizarilor, se produc tensiuni periodice alternative ~i in particular smusoidale, De aceea, regimul permanent sinusoidal constituie principalul obiect de stud iu in t eoria circuitelor de curent alternativ §i pentru acest regim s-au elaborut metode rapi de de calcul care VOl: fi prezentate in capitolele urmatoare,
1 Peutru simplificare vom spune uneori : "uu circuit eompus dintr-o sursa Eo in aerie cu 0 rezistenta .R etc., in Ioc de "nn circuit compns dintr-o sursa ideala de t.e.m. Eo in serie eu u n rezistor ideal de rezisten!a .R etc .. .. Aceasta exprimare -_ in fond improprie _.- e fo arte " raspindita lin tehnica.

CURENTI

ALTERNATIVI

33.11

HEGIlVIUL

PERMANENT

SJNUSOIDAL

Sc numese eircuite de curent auernasio cireuitele electriee aliment ate eu tensiuni electromotoare alternative, adica en tcnsiuui periodice 'IIe valoare medie nula, Aceste cireute prezinta '0 impcrtanta deosebita in tehnica, atit in producerea, transmisiunea §i utiliearea energiei electromagnelice cit ~i in electrocomunicatii, semnalizari §i automatizari, datorita numeroa~ selor lor avantaje. ,; ; Cde mai si~plema§imi eleetrice generatoare slnt acelea de curent alterna~' try, deoarece nu pretind dispoaitive sup limentare de comutatie pentru redresarea curentului, necesare masinilor .. obisnuite de curent continuu ; prin simpla , retire a unui cadru hohinat irrtr-un cimp magnetic (v. par. 22.5.3. vol, I) s~;\ poate produce 0 tensiune electromotoare alternativa, 'I'ransmisiunea hi distanta' ': III energiei electromagnetice se face en Iinii elect.rice, ale diro:r picrderi de p utere prin efect Joule sint invers prcpoztionale cu patratul tensiunii (v. par. 33.4.5, aplicatia 2). care -lulml in coneiderare si investrtiile pentru eonstructia Iinieiare o ~numita valoare optima. din punct de vcde~e economic eu atit ~ai inalta, cu cit distanta §i put.erea transmisa sirrt mai mario transmisiunea optima' a energiei cere deei sa fie posibila transformarea dupa voie a tensiunii, ceea ce se poate obtine comod eta ajutorul transformatoarelor (v. par. 22.5.4. vol. I) numai in curent altemativ, Aceast.a p,~nnite adaptarea optma a parametr.Ior transmisiunii de energie ~i Ia necesita+ile consumatorilor. Cde m.ai simple !?i mai robuste motoare eleetrice sint motoarele asincrone de curent alternativ. Semnalele care fao obiectul transmisiunilor de telecomunicath, cum. dnt sernnaIele corespunzatoare vorbirii, muzicii etc" sint practic suprapuneri de semnale alternative. Producerea ~:iutilizarea undelor radioeleetrice necesita. de asemenea, curenti alternativi de frecventa inalta. , ., Curerrtii alternativi sizrt produsi, de ohicei, lLncircuite Iiniare, ell constarrte de timp suficient de mici, pentru ca, practic, imediat dupa aplicarea tensiunilor alternative de alimentare, sa se stabileasca regimul permanent. Daca aceste t ensiuni alternative smt sinusoidale, curentii de regim permanent din toat.e laturile circuitului sint de aceeasi forma - adica sint si ei sinusoidali si de aceeasi tre cventa. Conditionata de car~cterul liniar a1 ecuatiilor diferentiale ale circui. t ului, aceast.a situatie dccurge din proprietatea functiunilor sinuseidale de a

33

CURENTI

ALTERNATIVI

._------._.--_

_._-._-_.-

----

fi singutele functiuni alternative reale care i;;i piistreasxi forma prin. derioare, Pentru orice alta variatie in 'timp - alternativa -- a tensiunilor de alimentare, curentii au alta forma. In cazul general diferita de Ia 0 Iatura a circuitului la alta, adica prezinta distorsiuni. Totodata, utilizind analiza armonica a funcliunilor periodice (Fourier). regimul periodic uesinusoidal al retelelor electriee Iiniare poate fi studiat ell 0 suprapunere de regimuri periodice sinusoidale de diferite freovente, Aceste imprejuriiri explica intiietatea pe care 0 are functiunea sinusoidala de timp printre toate formele posibile de functiuni, care sa represinte tensiuni periodice aplicate circuitelor in regim permanent - cum ~i importanla practica a studiului eircuitelor electriee liniare in regim permanent sinusoidal (numit ~i regim permanent armonic].
I[) b s e r ill a fie: .Retelele electrice peutru producerea, transmisiunea ~i distributia energiei electromagnetice sint astazi - cu foarte purine exceptii - retele de curent alternat.iv sinusoidal eu frecventa standardizata de 50 Hz (In America 60 Hz), numita frecoenid indus-

Aceasta valoare a freeventei a fost aleasa cit mai joasa (difieultatile producerii ~i trammisiunii energiei fiind -.- in Iinii generale -- cu atit mai mari, cu cit frecventa e mai inalta ), dar suficient de mare pentru ca variatiile Intensitatii luminoase a Iampilor eu iucandesccn f.il folosite in ihrminatul public sa rru fie seeizahile veder ii.

trlola,

33.1. IVfarimi variahile

>;i marlmi

sinusoidale,

Terminologie

In cele ce urmeaza vum reaminti uneledefinitii cunoscute din teoria osciIatiilor ~i vom prezenta unele proprietati :;;i concepte utilizate in electrotehnica, pentru caracterizarea marimilor alternative 7i sinusoidale (functiuni de timp).

:n.l. L NHimimi variahile

Valoure instaruanee : valoarea pe care 0 marune variabila 0 are intr-un moment oareeare t ; se noteaza en litera mica a simbolului stabilit prin conventie pentru marimea respectiva,
NOla: In exemplele care urmeaza se va folosi simbolul i al curentului, exempli ficate pot fi ale cricarei alte marim i,
desi proprietatile

IV!arime periodica : marime variahila a carei suecesiune de valori se repro~ duce in aceeasi ordine, dupa treeerea unor intervale de t.imp egale (fig. 33.1). Valoarea instantanee 11 unei marimi periodice e 0 functiune periodica de timp i (t) care, prin definitie, satisface conditia i(t)
'=C

i (t

1'),

(33.1)

pentru mice t, in eare Teo constanta, numita perioadii, egala eu eel mai mio interval de limp, dupa care se reproduc in aceeasi ordine caracteristicile fenomenului periodic. Rezulta imediat di i(t) i(t n T), unde n e un numar intreg pozitiv sau negativ,

=~= +

REGIMUL

PERMANENT

SINUSOIDAL

39

Numarul de perioade cuprins a marimii periodice, jar produsul frecventa unghiulara (u» a marimii respectiv pulsatia fundamentala]. relatiile :

in unitatea de timp se numeste freceetuo (f) frecventei prin 211: numeste pulsatia sau se periodice (uneori, frecventa fundamentala, Intre frecventa, pulsatie ~i perioadii rezulta

0)

= 2it! =

2;;

0)

2 it.

(33.2)

Unitatea de frecverrta se numeste hertz (Hz). Valoarede 'virf: cea mai mare valoare instantanee atinsa dc 0 marime periodica in decursul unci perioade ; dacii valoarea instantanee este i, valoarea de vhf se noteaza i. Valoare medie : media aritmetica a valorilor instantanee variabile iutr-un anumit interval de timp : Im ed
1 (12• = _-_..., 12-t1 .'1

ale unei marimi (33.3)

~dt.

In cazul marimilor periodice, cind nu se merrtionoaza explicit altfel, intervalul de timp se considera egal en 0 perioadii T (fig. 33.1, a). Valoarea medic a marimii periodice i se noteaza cu i san i~ san 10
11

+'T

~ =~~ idt
'1

(33.4)

~i nu depinde de valoarea initiala tl a intervalului. Se v a folosi simbolul .~(tilda) plasat deasupra unei expresii ell. valori instantanee, pentru a indica operatia de calcul a valorii medii a acelei expresii, Valoarea efectiml (sau eficace) a unci marimi periodice : radacina patrata a medici patratelor valorilor instarrtanee ale unci marimi periodice in 'timp de 0 perioada :

_P.+-__

__:_T_+-+-~-l

=~

T .~ dt > o i2
II

1-

(33.5)

Valoarea efectiva a marimii periodice i se noteaza cu litera mare a simholului marimii : I (uneori cu 1.f). Valoarea efectiva a unui cureut periodic e

t
c. Fig. 3.3.1.

CURENTI

ALTERNATIVI

numeric egala eu intensitatea unui curent continuu, care, strabatind aceeasi rezistent a ca ~i eurentul periodic, produce aceeasi dezvoltare de caldura in timp de 0 perioada, Din cauza inertiei echipajului mobil, instrumentele electrice de masura indicatoare nu pot urmari variariile instantanee ale marimilor periodice masurate. De aceea, de indica de obicei valori efective (dnd au euplul instantaneu proportional cu patratul marimii] sau valorii medii [cind au cuplul instantaneu proportional cu marimea}, lWarime altemativa : marime periodica a earei valoaro medic in eursul unei perioade este nuH'i (fig. :33.1, by ;

Aici 1\,+ respectiv A'--- sint modulele integralelor fuu,eliu:nii i, pe' intervalele in care i > 0, respect iv i < O. lIIIi1rime pulsatorie : marime periodica a earei valoare instantanee nu schimba de semn : i 0 (fig. 33. 1, c) sau i O. 33.1.2. Irtiirimi sinusoidafe, Se numeste miirime sinusoidald sau nuirime IJnnonici11 0 marime alternativa a earei ~xpresje ca funetiune de timp poate fi scrisa sub forma sinus" :
0;'

>-

-<

i = 1m In care

SIn

(CJlt

y),

(33.6) (33.7)

sint parametrii eonstanti 2, caracteristici marimii ; amphtudinea, FIlIsa~ia ~i faza ini1ialii (v, fig. 33.2). Se numc_§,t!l__jJJ!!plitudine modl!hd, y<!IQrLIl11l](iIIle,ll", arimii sinusoidale m este, ev~i~ent, coeficienti.irpoiiiiY al,siJ!usuluiil1l expicsi~ (33:6). SeJloteii'za l",ax san i (uneori" I" dadi\ aeest simhol nu e utilizat pentl'u valoarea efcctiva a m azinrii i). Se num~ste_i1Lz(i a!g!-!.ll!l:mlltl, cl~l)<oll_d,~nt" Iiniar <k!ilnp, 311 smusului din expresia (33.6), adica uughiul " y}. Faza se exprima totdeauna in radiani (pt):ntru,~a formulele «le derivare, Lntegrare ~i dezvoltare In serie sa fie celeuzuale], • Se nume~te Jaza inifiala valoarem, y _ a fazei in momentul initial, (I: = 0), (Se mai noteaza 0,:" et(~)

+'

Deoarece sinusul e 0 functiune periodica de argumentul san, en p erioada unghiulara 211:, in ahsenta vreunei precizari suplimentare, faza ~ifaza initiaIa sint determinate pina Ia un multiplu intreg de ZIT. Adaugind sau scazind un multiplu intreg de 2IT, se poate intotdeauna aduce faza initiala intr-un interval ales die masura 271:,de exemplu:

(33.8)
1 Miirimile arrno nice in acest sens nu au niei 0 Iegihura en [unctiunile armonice (solutme c derivate continue, pina Ia ordinul al doilea inclusiv, ale ecuatiei lui Laplace), CII care nu trebuie confundate, 2 Daea unii dintre acesti parametri sint lent variabili in timp, marimea se numeste marime ginnsoidalii moduloui san m.arime coasisinusoidala:

~
<::)

""':

~l ....'" ....
.<:;
~.

i ..., ~

~I~I
Cl
\I 1

I
I

'''_'

I'

.~

~ <:>

" ~

<.> s a: '<
v) ..

.... :>

"< g

..... : E

..... I
K

'"

..

II

'"

"" ~I""
~ '.<::
G:l;

.....

i-

..... e: "
~I

..

a '"
(,..j,

<l

~I
~

... ~
(;::

:::,.

....

.~ .~
"<
t:ll

I' .....

..,

e..
Cl"!\

.....'" II'"

.$ .....e:
II <Ii

ti

cD

"

-<:l

C!
~ i

~ I ..., ..., a 2. .,.

.!';;
""i'

~!

'" ..... e: '"

'"b

""..
<...

...... II

'"

tj •

,-

42

CURENTI

ALTERNATIVI

fi adusii

Grice miirime care depinde "in sinus" sau "in cosinus" de 0 functiune liniarii de limp poate la forma (33.6) cu (33.7) §i (33.8), prin modificarea convenabilii afazei initiale. Exernple
- 10 sin (3t+ 10 sin (3t 10 sin

%)

10 sin (3t 10 sin

(-3t +- :)
~)

+ SIT) =

+- % -rr) = 10 sin (3t - ~) ; (3t + Srr - 2 . 2IT) = 10 sin (3t +- IT);

=-10sin(

3t-~)
:

= 10 sin (31 -

~-

+- IT)

= 10 sin

(3f

~)c>
I

4"

10 cos (3t In figura diferite.

= 10 sin (3t reprezenti'irile

+ %)

= 10 sin

(3t

+- ~) .
initia le

33.2 sint indicate

grafice ale unor marimi siunsnidule eu fau

Coefieientul pozitiv al timpului in expresia est deoarece e chiar pulstuia (frecventa unghiulara] (33.6).

+y

a fazei a fost notat eu co, functiunii periodice ,'If: timp

In adevar, din relatiile (33.1) ~i (33.2) rezulta eii 0 functiune periodica de. trmp depulsa tie co satisface conditia i (t) = i(t 2IT I co), iar din periodicitatea sinusului rezultd,

+-

Imax

sin (wl+y)=Imax Frecventa

sin «»t+2rr+-y)=Imax Tale marimii sinusnidale

sin [w(t-+--:)+y]. sint deci : (33.9)

~i perioada

f= ->0.
2,,'

co

1 2rr T=-=~>O.

dale

Valoarea me die pe un numar n intreg de perioade a unei marimi smusore nula : ...,.
L

'1 +nT

= Im,Ix

nT)

(sin (wt

+ y)dt +

_Jmax

1127rn .

cos (wt
21t

+
y)]

'1 +nT

y)

,I =

= Im'!.:':_[eos 21tn

(wtl

y}-eos

(wtl

+ n;T+

ad.iea

i= 0,
~i de aceea nu poate fi utilizata pentru caracterizarea aeestei marimi. Voloarea efectiva a unei miirimi sinusoidale dt
'I+T

(33.10)

se calculeazii cu relatia (33.5)

'I+T

_If¥ ~ [1 .. tl

cos (2

(M

+ 2y)]dt

I2~" - max

2T

dt _
'1

I,2"a~

COS

(2 wt

2 y)

[2 = _:I"<'X'_,

REGIMUL

PERMANENT

SINUSOIDAL

4:}

deoarece
\.

valoarea

medie

functiunii
2

sinusoidale

cos

sin (2 wt

+ 21' + %)

21')

de perioada '!.'_ e nula,

Se ohtin deei relat.iile :

I [

1= 1m"."',

---------------_._--

Vi""'

(:33.11)

caracteristice funetiunilor sinusoidale. In electrotehnica se opereaza cu valorile efective ale m'arimilor sinusoidale, si de aceea aceste jnarimi se scriu cu relatiile (33.6) si (33.10), sub forma:

nr- sin 2
eu

(wt

+ 'Y)
n

(33.12)
n, (33.12')

> 0,

co

> 0, -

< I'

numita forma normalii in sinus a marjmii i,

b s e r v a f i i : a) Alaturi de forma normala in sinus e foartc in literatura anglo-saxona de specialitate -forma normalii. in wsinus:
i = IYi""'cos care se poate aduce intotdeauna (wI

raRplndita -- mai alc~

+ ex),
en ex = Y -

(33.13)

la forma in sinus ~i reciproc,

2 .Lntr-o

;t;

problema

data trebuie sa se foloseasca aceeasi scriere pentru toate marimile sinusoidale fie in sinus, fie in cosinus. In aeest curs vom folosi exclusiv scrierea (33.12). b) Schimbarea originii timpului nu afecteaza valoarea instantunee a mfir'im.ii ~i deci !lid faza. Aceasta schimbare afectoaza faza ini}iala :

I jfz- sin (ci)!

eu

+ y) = I Y2sin

({')I* .i;

y*).

Cum alegerea originii timpului e arhitrara, rezulta ca, intr-o problema data. fazele inijeiale ale tnturor marimilor sinusoidale corrtiu uri term en adit.iv arbitral', acelasi pentru toate, ~i numai diferentele relative ale fazelor initiate au semnificatie fizicii, De aceea, pentru una dintre mari::-"e sinusoidale care intervin intr-o problema data, faza irritiala se poate alege arbitrar ; 0 dau; -O=,:;t'; lam iniiiolii a uneia dintre marimi, [azele initialc ale tuturor celorlalte mtirinii sint uniooc >~,~inate. Marimea pentru care se alege faza irritiala nula se numeste origine de faza. t) 0 marime sinusoidala e complet precizata cind se dau freovent.a, valoarea efectiva ~i :~2 Lpala. In regim permanent sinusoidal, frecventa e hot arita-de sursele de alirnentare ~i f "-'-~~2,~1 pentru toate tensiunile ~i toti curentii din retea, Fiecare dintre aceste marimi e, in aces,: 2Z. caracterizat a complet de numai doi parametri : valoarea efectiva~i faza irririala : i = I V2sin d J ir:_ r eprezentarea foloseasca dr ept variahila

(wt

+ y)

,~

(J, y).

(:3:3.14) sa se

grafica a marimilor sinusoid ale de aceeasi freeven ta se prefera independent a ung hiul wi (v. fig. 33.2).

CLTREl\T!

AL TERNA T1VI

Relaiii de jaza: Se numeste deJazaj irrtre doua marimi sinusojdale, considerate intr-o ordine data, diferenta fazelor lor in aceasta ordine, Daca marimile au aceea si fr ecventa, defazaj LIt (pm:itiv. negativ sam nul) e egal §i ell d iferenta fazelor lor inipiale, Fie

i1 = 11

V2 sin
= «(ilt

«(ill

+ "(1)

9i

i2 =

12

Vi" sin
-

((ill

+ 12)'
(33.15)

Defazajul dintre i1 9i iz (In aceasta ordine] e unghiul:

rp12

+ II)

-_ «(ilt

+ 12) = II

"(2.(: O.

Se definesc

urmatoarele 12 12

relatii

de faza (v. ~i fig. 33.3) :

ill e defazat inaintea
lui is (fig. 33.3, a)

'P12 = II (1'12

>0 <
0

(33.16) (33.17) (33.18) (33.19) (33.20)

= 1'1 -

i1 e defazat

in urma lui i2 (fig. 33.3, b)

':1

~i is sint in fazii (fig. 33.3,.f)

il ~i i2 sint In cuadratura

(fig. 33.3, c ~i d)

i1 ~i i2 sint in opozitie (fig. 33.3,e)

() b s e r v a f i i: a) Dac1i marirnea il e Ina intea marimii i2 ell defazajul 912' atunci marimea if I e in urrna m arimii il en 'P12' b) Deoarece fazele slut determinate pina 1a un termon aditiv multiplu arbitrar de 2n ~i defazajul e determinat ~ina la un asemenea termen aditiv. De aceea, daca nu se introduce 0 restrictie supliment ara, relariile de faza "inainte" ~i "in urma" nu au 0 interpretare nnica : cind i1 e inaintea lui i2 eu 'P12 < 2n, il e toto data in urma lui iz cu 'P;2 = 'P12 - 2n. Pentru a evita o exprimare amhigua, se reduce totdeauna defazajul Ia intervalul (zr, zr), adaugind sail scazind un multiplu de 2n din relatia (33.15). Cu aceastii prccizare, relatiile de fazii (33.16) ~i (33.17) au o interpret are unicii, iar relatia de definitie a defazajului devine:

---------------.
:

Ii

'P12;= )'1-Y2

+ 27tn;

-7t

< CPu ,.,;;; Te,

I.

(33.21)

unde

intregul

n ~ () s e alege astfel

ca megalitatilc

sa

fie satisfacute,

33.1.3. Operatii elementare en marimi sinusoidale. Prin anumite operarii liniare element.are (adica ireductihile unele la altele) efectuate en marimi sinusoidale, se olrtin marimi sinusoidale de aceeosi frecventa. Aceste operatii sint : adunarea, amplificarea (inmultirea eu un scalar), derivarea ,;,i integrarea, §i sint ",ingurele care intervin in ceuat.iile difererrtiale ale circuitelor Iiniare,

a) Adunarea
il

miirimilor sinusoidale :
=

II

Vi sin ((ilt + "(1),

i
=

iz = 12,

V;f sin
(J)t

«(ilt

+ "(2)

(33.22)

conduce la marimea eu valoarea

sinusoidala de aeeeasi frecventa

il

+ i2 = I V 2" sin ( + 1) + t:2 + 21 I

12

(33.23 ) 12) (33.24)

efeotiva :

= VI> Vi·

cos (11 -

'1

wt

wt

v
e. Fig. 33.:3.

we

CURENTI

AL TERNA

rrvr

si cu faza initiala I determinata sin 1

=cc

de relatiile : cos 1=

-i [II

sin 1'1

+ 12 sin 12];

[11 cos Yl

+ 12 cos 12].

(33.25)

Valorile de mai sus se obtin prin identificare, dupa inlocuirea marimilor (33.22) in (33.23). b) Amplificarea CIt scalarul constant /, ~ 0 a unei nuirimi sinusoidale conduce 1a 0 marime sinusoidala de aceeasi frecventa ~i de aceeasi faza ini!ia1a, avind valoarea efeetiva mul'tipl'icata cu A i en
=

Ail

All sin (cut+ II)

I sin (wt + y),

(33.26)

o b s e r I' a 1 i e :

Scaderea

a doua marimi
"1 -

sinusoidale

se reduce Ia oporatiile

precedeite

~2

"1

+ (1)' . "2' -,

(33.26')

c) Derioarea unei nuirinii sinusoidale in report cu timpul conduce Ia 0 marime .sinusoidala de aceeasi freeventa, defazata inainte cu 7t: (2 9i avind valoarea efec, tiva de co ori mai mare. Fie i = I sin «(()t I)' Atunei :

Y2

di = ili

V2 I (il eos

«ilt

+ y)

wI

+ V2 sin ('wt + I + ~). 2

(33.27)

d) Integrarea unei miirimi sinusoidale in timp conduce 1a 0 marime sinusoidala de aeeeasi frecventa, defazata in urma cu 7t: /2 si avind valoarea efectiva de co ori mai mica. Fie i = I sin (wt I)' .Atuncl :

V2

\ i dt

=-

V21 cos (ilt

w

+ I)

!_
ro

V2 sin (wt + I -,:,_). 2;

(33.28)

o b s e r v a i i e : In regim permanent cautam la integrare numai funcj.iunea primit.iva .de aceeasi forma en cea initialii, adica tot sinusoidal a ; de aceea nu se adaugii nici 0 constant.a arhitrara, La efectuarea unor operatii neliniare, rezultatul nu mai este sinusoidala, Astfel, produsul marimilor sinusoidale (33.22) cste
0

marime

ili2 = 2 IJz sin

«ilt

+ 11) sin (wt + 12) = 1112 cos (1'1 1112 cos (2 + II + 12)
(iJt

"'(2) (33.29)

si contine un term en constant si unul de freeventa dubla. Termenul constant ~ chia; valoarea medic at produsului in decursul unei perioade : (33.29') Valoarea medic pe 0 peri.Jadd a produsului. a douii mdrimi sinusoidale e egala cu protlusul. ualorilor lor efective, multiplicat cu cosinusul defazajnlui duure ele.

~-------

~~~~~~~~--~~~~~~~~~~

REGIMUL

PERMANENT

SINUSOIDAL

47

33.2. iRegimul permanent sinusoidal al cil'cuitelor simple determinat cu metoda mhstituriei solutiilor sinusoidale

Consideram diferite circuite simple (adica neramificate), Iiniare ~i pasive, -carora li se aplica tensiunea la borne sinusoidala (Iuata dupa conventia de asociere a sensurilor de referinta de la reeeptoare) :
u=

V2 sin

(w

+ ~).

(33.30)

Scriind ecuatia difercrrtiala a cireuitului cu ajutorul schemei echivalente, alcatuite din elemente ideale de circuit conectate In serie, vom cauta pentru intensitatea curentului solutia de regim permeament (fortat}, adica 0 solutio de aceeasi forma eu a tensiunii aplicate : i=I

V2 sin
= ~~

(w t

+ y).

(33.31)

Anticipind asupra celor care VOl' fi dezvoltate In paragraful 33.3, preclzam ca .defazajulintre tensiune ~i curent se noteaza eu simbolul <'fl, fara al'ti indici : <'fl y ~ 0, (33.32)

iar raportul Intre valorile efeetive ale tensiunii si curentului se numeste impe.danfa si se noteaza eu simbolul Z :' ,
-=

u
I

> O.
se scrie :

(33.33)

Cu aceste notatii, eurentul de regim permanent

I i = ~ V2 sin
~
33.. .1. Reziatorul ideal 2 Se obtine :
1 = - == 1

(w t

+ ~-

"P)'

I·
,

(33.34) e:

(fig. 33.4). In acest caz, ecuatia circuitului

r

11,

=U

V2 sin (w t + ~).

"
r

u V-2
r

SIn

. ( wt

I P.) it-'.

(33.35)

Rezultii en relatiile (33.33) ~i (33.32) : (33.36) Curentul unui resistor ideal e in JazcZ tensiunea aplicaui, ;;i are ualoar:a cfcctinl proportionalii ell. a tensiunii -~::rc tp ;;i independenta de frecventd. h
,'U

( ,t

Fig. 33.4.
unui rezistor, rezervind simholul R

, III cele ce urmeaza folosim simbolul r pentru rezistenta _<. ::~ ,ezi,ten!a intregului circuit (v. par. :~.3.3).

48

CURENTI

ALTERNATIVi

33,2,2.. Robina iidealii (fig. 33.5).

U

In
U

= uL=L-

di

tIt

sau

v2

acest caz, ecuatia circuitului sin (<Ut +~)

e (31.26) :

=L

'd-t'

di

Substituind U

expresia (33.31) rezulta

wt

V2 sin"

+ ~)= L 001 V2" cos

(wt-!-y) ,

= L wI V2sin
adica :

(UJt + y + 2:_), . 2
'
,
TI: _. ,

u. = - 81
Lw'·'

=,B -

(33.37)

Se obtine pentru curent expresia :

1

U . = ;;:-lV'" sm
I ,:,

I' wt +(.1.
I

t"' -

:n:)
2

lJUl

(33.37')

Hezulta cu (33.32) :
i----------

relatiile

(33.33) ~i

ZL_==_~J~J;

--'-i

---'-~-----j '7t 1

L~L

= '2

I'

(33.38)

Curentul unei bobine ideale e deJazat in urma tensiunii aplicate cti 7t /2, §i are uuloarea efecti~)a proportionalii cu. a tensiuni.i aplicate ~i inoers proportioncla cu [recoenta; Impedanta unei hobine ideale e egala eu produsul dintre inductivitate ~i pulsatie.La frecvente inalte, 0 bobina hlocheaza trecerea curentului, iar la frecvente joase, reprezinta un scurtcircuit, 33.2.3. Condensator ideal (fig. 33.6). In acest caz, ecuatia circuitului
e

(31.29):

du = dt

C -~ [u
dt .

Vi sin (cut --t. B)]

e

~i se ohtine pentru curen t expresia

i
adica :

=I

V-2' sin

«.!)t

+ y)

Coo U

V2 cos (wt + (3),

B -t- -. ' . 2

,rr)

(33.39) (33.39')

I Hezultacu

==

C co U ~i y =,

r~

11:

relatfile (33.33) ~i (33.32) :

z;- =..!.. ew

(33.40)

REGIMU.L

PER,v\ANENT

S[NUSOIDAL

49

Curentul unui corulensator ideal e dejazat inaintea tensiunii aplicate cu it /2 ~i are v iloarea efect iva proportionalii en a tensiutiii !'£ proportionold eu [reevenso.. Impedanta unei hobine ideale e egala en valoarea :reciproea a prcdusului (lintre capacitate §i frecventa. La frecvente inalte un eondensator
reprezinta 'un seur tcircuit, iar Ia

frecvente
curentului.

joase

hlocheaza

trecerca

33.2.4. Circuit 1', I•. ser.ie (fig. :33.1, aj~ Eeuatia circuitului este :
It

= u,

uL ,"

rr sin

((,)t

(- i~) = ri

+L

di cit

(33.'11)

Calltind solu tia de regim permanent sub forma relntici (33.31) si, substituiud-o In ecuat ie , :rezultii identitatea (in timp) :

r
y)
=,~ L
~c ,.

1
Lv)1 t parti'cllla:re~ 1:n care: (3.3.13)

U
Identitatea

1/'2 sin
trebuie

{M

('l)

== T I Yi sin

( ())t

.~.,).
2
2

(33.42)

3a

fie sati.sf'aeuta

::?i in aeele mnmonte

Inloeuind

accstfO valori particulare

in relatia (33. '12), rezulta

egaEtatile : I (3LH)
(33 '15)

U sin (~U cos (~-Ridicind la patrat;( a duniud aeeste relatii,

y) y)

{'J

I.
:

se ohtine

I = -.-.. ._ -.------ --- , .... == Viz -+=(i,2l). Z de unde :

if

(.33AG)

Iz
-'

_-~--.----.'

V;2-+-'~2V !
relatia (3;),44) ;;, (:3.).' ~), se ohtine:
,

(.BA7)

~ impedant»

circuitului

r, L serie. Impartind
t!! (~ -"

y) ~~

-_----_ .._-->0 §i cos

tg 'P :"

~~;-II. f) :>
T

(:nAB)

eli

,'In rp = !-(,)/Z
Ace-t.e relatii permit calcularea

'r

r(Z

O.

defazajului

(33.'19)

en

relatia

(3.3A6)

:;;1(33A8), i=

curentul

are expresia :

-:V-E;;T;'J

V 2 sin ((>Jl

~ - .. arc

tg

L:J

-'_

..

,~-.,':i

-·2\

C.

50
Curentul circuitului

----_-------

CURENTI

ALTERNATIVI

-.--~.---.-.-...--..-.-.. ---.-- ..----.~.--

r, L serie e defazat in urma tensiunii

catre -.- , cind 2

en freeventa, , en freeventa,

eare tinde tinzind

(v, fig. 33.7, II) ell un unghi crescatror efectiva

(~--+OO.

Valoarea
-7

II

curentului

scade monotou

asirnptotic

catre 1[. = U!wL

0 (fig. 3.3.7. c)

I 'f

a.

c.
Fig. 33.2.5. Circuit 33.7. cireuirului este :

cu r: C serie (fig. 33.8, a). Eeuatia

u.

= u,

-1--

uc;

[) V f sin
Cautind solutia de regim permanent titatea (in timp) :

(wt

-+- ~)

= ri

+ ~ ~idl.
in ecuatie,
'V _-

(33.51: ) reznld iden-

sub forma

(33.31) si substituind-o

U f2sin
Identitatea trebuie

(wt+p)

==r1 Visiu(wt

y)

+ Cw 1 V 2 sin I M , \
t particulare,
1lI

1,-..

2 care :

sa lie satisfacuta

~i in acele momente

w:+y=u
tnIocuind aceste valori partieulare In relatia

~i

(\)t

~+-Y

:::;:

TI
.J

(33.52), rezulta I
~o --

eg.alitillile

U sin (IB._-y)
,

C(il'

I.
(3<1.55)

U cos ([3-y) Ridicincl la patrat ~i adunind aceste relatii,

rl .

se olrtine:

I
de uncle:

Yr2

+ 1/(;2:2

Z =U

'
(33.S7)

e Impedanta

circuitului

1',

C serie.

REGlMUL Impartind relat.iile

PERMANENT

SINUSOIDAL

I'd

(33.54) ~i (33.55), se obtine : I tg <p == --- ------

wCr
0. (33.,18 )

<cu

sin 't' =

u())~,--1brl c O--=--------~--------~
~ U

a.

Fig, Aceste relatii permit caleularea def ..zajului :

()

33 .. . 8

Cu relatiile

(3il.56) ~i (33.58), eurentul

are cxpresia :

Curentul

circuitului

r, C serie e defuzat

inauuea

vente mid 3:3.2.6.

ell. lc = UCW" rinzind Circuit

rnonotcn

ciitre. J R Ecuatia

!r (ilg.
esi.e·

r, L. C ",cl'ie (6g.

(3L30')

circuitului

di

Fig. 33.9.

+ ~.\

Hi!.

52
Cautind so lut.ia de regun permanent titatea (in t:in)p);

CURENTl

ALTEHNATIV!

SlJ_h

forma

uYif

sin

~.-.1'1.,
-r
1

7;:\

Cw

[T sin

(:3
=

rl ,

u
z
de nude
(33.65)

~j

(33.64),

'C

obtine :

tg ([~ -----y)

tg '?

ell

z
Aceste relatii permit caleularea defazuju lui :

i=

.__!_~ _

art'

tg

REGIMUL

PEl(MANENT

SINUSOIDAL

5:,)
anterior ,: ideal (cu

Se 1[p1~Jservaa acest circuit euprinde, in cazuri part.iculare, to ate circuit.ele s tudiate e rezistorul ideal (cu L __,. C -'>- (0), hobinu ideala (ell T ~ 0, C -e- cc ), condensatorui 0, r ._, I, -+ 0), rireuitul T, L (en C -+ ~i circu itul r; C (ell L -) OJ.

Exemplele precedente arata ea metoda substitutiei permite determinarea dificultati a curen tului de regim pc:rnlanen.t. Daca circuitele smt mai comf)llexe, ramifieate etc., calculele devin IUI-la complicate ~i nu permit 0 privire de ausamhlu asupra proprietii!il.t}r ealitative ale circurtului, De aceea, in tehnica se fclosesc alte m etode (Y. par. 3:1,,) ai sistematice §] mali intuitive. m
§a:r~.

33.3.

Caracterizal'ca in regim

circuit elm: Jiiniare sinusoidal:

permanent

Caracterizarea

urrui circuit

de eurent

alternativ

sinusoidal

Ia

frecventa

data - se poate face eu ajutorul at numai doi parametri. Exista diferite modl{ri .r]e alegere a acestei pereelri de parametri, 3,3.3.1. Impedanta ~i defazajut Fie un dipol electric Iiniar ~i pasiv (fig. 1n.10, a), sub tensiunea Ia borne sinusoi dala de f:reevenlii u. =

co

V2 sin

2rr

data : (33.70)

(w t

-1- ~).

Curentul de regim permanent sonsul de referinta corespunzator regulii de Ia receptoare] va fi de asernenea sinusoidal §i de aceeasi freeventa :

i
iji pcate dcterminat cedent. In general, y

(33.71) lin parag raful pre-

Ji

:+ fj ~;irapOlrtl!1!l
i(l)

en metoda subst.ituriei exemplifieata

4=

const.

(33.72) dintre tensiunea fa constanui caracte-

e functiune de t.imp in curenu borne i~stantanee ~i cureniul insuuuanea risticii circuiiului; ca ill eurent corainuu, Deoarece eircuitul e Iiniar 'iii pasiv,
cinr] valoarca cfeet.iva a 'tensirmii crest«

([f

de !I uri ~i valoarea ef'eetltva a e,.uenu.;lui creste de ), uri, iar fazele Initiale ra.mhl neschimbate ; de asemenea, dlaea Ia faza -ini~iaHi a tensiunii se adaugii un termen aditiv, totul se petrece ca ~j cum S-aI' :Ii schimbat orrgrnea t.impului, §i Ia faza ini!ialii a curentului Be adaug;Ji aceeasi cantit.ate. Rezultii eli rcportul oolorilor 'fective~i diferenta fazeliJ1( inuiole ale ten-

/1,

b.
Fig.

33.W.

--~-------------"-----------------------------.--"--------_._--_

siunii oplieate si curentului sins miirimi irulepetulente de tensiuni si de curent proprii pentru ~ caracteriza circuital studiat la frecventa de lucru.' De aceea: pentru caracterizarea cireuitului se defineso : Impedonso circuitului :

Z
j

UI 0= I I

"-=. -

f"·{{u;

1', . ,

c . ::>" ••• )

0,

(33.73)

totdeanna pozitiva ~i depi~de nu~nai d: fre?venta J = coj2rr: ~i de para1!_uetxH eircuitului, r;.i se mascara m ohmi ca ~l rezastenta : ci:rc;titulai :

(P ~-" (3--y

g (6); r, L, C,,..) ~ 0,

(33.74)

deoarece

f = W /27t si de parametnii circuitului si se radiani, Dad"! se cunosc Z ~i '¥, curentul i e UlllVOC determinat, ][ = ~1 Y = ~ --:p :
71=

U --2 -r»: . V 28m

(Ult

-+- [3 -- (p).

(33.75)

exompleie de Ia paragraful 33.2. au fost determinate impedantele si dcfazajele circuitelor simple studiate 33.36, 33~.33,33.40, 33.47 ~i 3'3.48; 33.57 §i ""; o . 9'3 33 1>')(;," •3" , 6·6' ~l. ~)a" 6'7) .. ..~ Circuitele pasioe necenpinind gcncratoare absorb 0 putere medie pozitiva (eel mult n::Ui~. A§u cun~ s~ v a arat,a in paragraful 33,4, din aceasta proprietate, reaulta ca pentru circuitele paslve :

I
i

cos tp

> o,

I·
I

(33.76)

Defazajul acestor circuite e deci cuprins in mtervalul : (33.77)

de tangenta~ lui (tgtp). 33.3.2. Hezistenta si reaetanta. In locul parametrilor Z si '¥ se mai folosesc pentru caracterizare~ aceluiasi ci~'cuit parametrii R ~i X, defi~ifi cum urmcaza ~ Rezisterua circuitului 1: ------------c R = u cos cp = Z cos rp > 0, (33.78)
ill e univoc caracterizat

I
I

I Aceustii marime nu trebuie confund ata cu rez.ist cnj.a defiuita prin Ieg ea e)lll'~~fie; electrice (rezistenta de cureut continuu), en care coincide nnm ri in cazuri p art.iculare ~i. spre deosebire de care este in genera! o functiune de frseventa. De aceea, rezistenta de cureat continuu a f03!; notuta mni SU8 cu. r,

REGIMUL

PERMANENT

SINUSOIDAL

55

un de UR = U cos q; se mai numeste (v, mai departe relatia 33,ll6). Reectatua circuitului :

componenta

activa a tensiunii

aplicate

"I' = .X I
I

U sin
I

III

. =Z

• SIn

m r

t"

I <_
,

):

(i

(33.79)

unde U x = U sin rp se mai numeste componenia reactioii a tensiunii aplicate [v, mat departe relatia 33.116). Daca se dan rezisterrta 9i reactanta, defazajul §i irnpedanta rezulta din relatiile : tg rp

x
R

., cos .:p

Z'

81n

(P _:_ --X , -) Z

z _ l/X' r

T2

-j-

'

R2 ~,

(33.80)

care se retin u~or en ajutorul "triunghiului valoarea instantanee a curentului se scrie :

impedarrtelor"

(:fig. 33.11, a), iar

i
I{ezistenla

=:

.' --==---== '1'-- sin t( wt + ~V2 YR2 +: X2

U

arc tg :__ I·

X"\ R)

(33.81)

~l

reactanta

se mascara in ohmi (n).

33.3.3, A,dmitanla ;;;i defazajul. In locul impedantei se poate folosi pentru caraoterizarea circuitului valoarea ei reciproca, numita : Admitarua circuitului :

y = !_ = -!... I_-------_ ul Z

> 0,

(33.82)

care impreuna cu defazajul q; constituie un sistem complet de parametrii caracteristici, Exista, evident, relatiile :

I = YU; Y = ~ _
iar valoarea instantanee curentului se scrie ,: a

VR2+

X2

cos <P [Y; X

sin <p jY,

(33.83)

i= Uy

V2 sin ( wt + ~-

q;). (33.84)

Admitanta se mascara In siemens (1 S = 1 0-1). 33.3.4. Conductanta si susceptanta, In Iocul par~metrilor Z ~i <p, san R ~i X,

a.
Fig. 33.11.

CURENTI

ALTERNATlVI

';'1

sau Y si (D, se mai folosesc pentnl caracterizarca aceluiasi circuit parametrii G B. defi'niti cum urmeazu : Conductanta circuitulu.i 1
J cos tp G. ~=--[1= "'-" Leo. s

II -> 0'.-

(33.85)

unde Ie = I cos 'P se n umeste componenta Susceptarua circuitului e :

j

activii a. curentului: (33.86)

B=

~~in cp
(J

= Y sin

(f)

II

:(

(I.
I

unde I B == I sin ? se numeste componenta reaetioii a curentului, Daea se dau conduct.anta ~i suscept arrta, defazajul §i admitanta din relatiile : '
, G to- ([)= -'
b.

rezulta (33.S7)

B'

cos

(!l

G. = ---:.SIn

v:

(D r

B = -'

v'

Y = VB'-G" ., ~+

care se retin uf!or cu ajutorul "triunghiului Totodata;

admitantelor" R
=

(fig. 33.11, b).

8"

Z = -~~!--=~-: G 11 G2-t-- B2, '

RJZ2;
'j ~

X/Z2:
.'

Gj'Yz: X = B IY2
/

(33.88)

iar valoarea instantan ee a eurentului se scrie :

i = U G2
Conductanta
',\1

V +B2 V2 sin ( (ut + ~-

arc tg

%).

(33.89)

susceptanta se mascara III siemens (51-I).

33.3.5. ApHcalii: In exemplele (33.2.1.. ..33.2.6) s-au ealculat Impedanta ~i defazajul eircuitelor celor mai simple. Caleulind acum ~i ceilalti parametri, se ohtin datele din tahela alaturatii, completata cu Ineii doua circuite tip paralel, a caror rezolvare se propune ca exercit iu. b s e r val i i : a } Din examinarea aeestei tahele rezulta ea rezisteuta circuit.elor de eurent alternativ R (33.78) a fost astfcl definita, incit sa coincida cu rezistenta r a rezistorului Ia circuitele se rie cele mai simple, .iar conductanta circuitelor de c.a., (; (33.85) a fost astfe] definita, incit sa coneidii en conductanta (1 IT) a rezistorului la circuitele paralel cele mai simple. In paragrafuI 33.4 vom arjita (relatia 33.105) di aceste def'init.ii asigura pentru puterea activa (medie) aceleasi expresii ea in cnrent continuu : P = R J2 == G (J2, De subliniat ca, III generaL

1-

== --

Z'

dar

--- si B R.

X urmatourole exprcsii :

b) In ap licut.ii preziuta deosebita impo rtanta Reactarua nnei bobine (reactanta in duct.iva}:

o·

(33.90)

1 Aceast.a marirne nu e in general egala eu valoarea reciproca a rezisteutcr (33.78) ill nu trebuie confundatii nici en eonductanta definita in curent corrtinuu eu care coincide nurnai in cazurj part.iculare i,li spre deosebire de care e, in general, 0 functiune de frecventa, De aceea e nurnit.a uneori conductanta eehivalenta. 2 Uneori Be defincste suseep tanta astfel incit sa aiba semnul opus celei definite aici, pentru <l fi egala cu par tea imaginara a admltantei complexe (v. par. 34); B' ~= -- Y sin rp,

ec
71 ~,
"."{

"
\..,;,

3 -+'7;

~. e~ >-T-

"

rl

\8
~,
...... j

~, I '" IW
3, >-l

U'

el,

"

..
rl

.-- -~f j
,-,17l
L:

1;;1

;....

;...

e-;J'

2
-~

l ""
0

-~

....;

<-

:2 IV

~
,_

..::;;

~ -i'~ ...

;3

~
r.~

.... 3

," ~13
!~

l~
3 w,

I~

1+1
I

i!
jd
~

I"

'~

-I-

"----."
.~

~:]

I ...-l
J

0'

.-

I
I

-:_.

\,.:

-o i '_____. .....::

I+
I

~
;...

I~
IN t-

-r

~ ..."', .,

...:i

~ :E E-< ~ e :..> " .., en

::J

c::

z~

>t:(

'" l

"

)ct:-

CO -e " c

" .: :.Ei
cc

1 {~ 'T~
;:l 0
OJ

~
0

"
..,
es
eo

,..,

.:

tl
.S

"" ~ ...

\..l

l~

"8 +'

·s c

" u

58
Reactanfa unui corulensator

CURENTI (reactanta

ALTERNATlVI oapacitiva) :

Ii Xc = Rczistenia ~i reaclanfa circuitului serie

T,

Cw

.',

1<0.

(33.91)

L, C: (33.92)

c) Parametrii Z, Y, R, X, G, B ai circuitelor depind, in general, de frecventa != co12rr: a tensiunii de alimentare ~i anume cu atit mai complicat, en cit structura eireuitului e mai complicata, d) Comparind definitiile pararnetrilor circuitelor cu valorile lor din cazul celor mai simple circuite serie sau paralel, mai rezulta ca un circuit Iiniar ~i pasiv admite la 0 [recceruii data doua scheme eehivalente: - 0 schema echioalenui serie, in care un rozistor de reztstenta R e conectat in serie en un element reactiv de circuit de reactanta X. - 0 schema echivalentii paralei; in care un rezistor de rczistenta llG e conectat in paralel eu un element reactiv de circuit de reactunta liB.

33.3.6. Clasificarea cireuitefor de curent alternativ sinusoidal. in analogie ell proprietatile celor mai simple circuite, se foloseste urmatoarea terminologie, valabilii fa o Jrecvenfii data: a) Circuit rezistiv \ daca cp

= 0, X = 0,

0; Z

R, Y

G.

(33.93)

Cel mai simnlu circuit pur rezis'tiv (Ia mice frecventa] e rezistorul ideal. b) Circuit reactiv, daca

?=/=O,
c) Circuit
PUl"

X=/=O,
daca
=

B=/=O.

(33.94)

reactio sau nedisipativ,

?= d) Circuit

±~,R
2

0, G = 0; Z

IX I, > O.

Y= IB

i.

(33-95)

inductiv,

daca ?

> 0,

> 0,

(33.96}

Circuitul inductive un circuit reactiv, Defazajul pozitiv se mai numeste defazaj ituluctiu : curentul e in urma tensiunii, e) Circuit pur inductiv, daca
q:> rc = --, R = 0, 2

= 0, X "'" Z,

B = Y.

(33.97)

eel mai simplu circuit pur inductiv (la orice frecventa] e bobina ideala.
f) Circuit capacitiv, dad!

(P < 0,
1

< 0, B < O.

(33.98)

Numit

uneori,

impropriu,

circuit ohmic.

REGIMUL

PERMANENT

----,,'--,--------,----SINUSOIDAL

Circuitul capacitive un circuit reactiv ; defazajul negativ se mat numeste capaciti» : tensiuneo e in urma curentuiui, g) Circuit pur capocitio, dad!
(p =--,
1t

,ie/azuj

R= 0,

G = 0,

X = -- Z,

B= - Y-,

(33.99),
I

Cel mai simplu circuit pur capacitiv (Ia mice frecventa] e condensatorul ideal. h) Circuit disipatio, daca laturile lui au rezistente nenule, iu care au Ioc pierderi de energie prin efect .Ioule-Lenz,

ob marimea grafic UIl reactan~{i miirime,

s e r 'v 0, tie: In Iimbajul tehnic, current se numestc adesea i{rtpndf~tntJ nu num .. i a Z, C1 ;;;i dipolulliniar 'Ii pasiv caracterizut de aceastii ;'narime, folosindu-se' drept simbol dreptunghi alb, ca ~i pentru rezistoare fig. 33GIO,b). De asemenea se mai numeste nu numai marirnea X, ci f?i elementul circuit pur reactiv, earacterizat ~le aceasta

33.4.1. Putere aerrva, Puterea inctanumee Ia bornele (v, teorema tr ansferului de pute:re, relatia 31.21')

dip 01 electric

este (algebTic) putere primita, respectiv cedata, 'cum sensurilc temiunij Ia borne u. si curcntului i se asociaza regula de rcceptoare, respectiv de Ia generato~re. In cele ee urmeaza vom considera regula de Ia receptoare (fig. 33.12, a), desi definitiile care urmeaza sint valabile si in celalalt eaz eu interpretarea respectiva. In' rcgim sinusoidal, inlocuind pe u din relatia (33.70) §i pe i din relatia (33.71), se obtine, en qJ = ~- y, expresia : P = 2 UI sin (wt

+ ~)sin

(Gt

+ y)

== UI

cos .'P- VI cos (2

(ut

+ y -1- ~)l
(33.101)

~i 0 componenui W~ =

Puterea insuuuanee e deci o miirime periodicd; avina 0 componenui constantii de frecvenfa dublii, In aplicatii intereseazii numai energia ahsorhita lutr-un interval de timp -r, foarte mare fata deperioada T = 2 rr I co
~O

\~P dt

"UI cos cp -

UI .!_ [sin (2
4n

w,,+-

+ ~)--, sin
SUI

(y

~)],

respectiv puterea medie absorhita

in acest interval:
'? (~

wr~ -- =
•.:

V-I cos cp -

UI SIn -T • --,-- [ei

-r

411

W"

-1-

I Y -l- P) 1-'--

+- (3)J,

(33.102}

Al doilea termen al acestei puteri rinde catre zero, cind

r Conform

1:'

-;.00.

identitatii

trigonometrice

2 sin a sin b = cos (a -

b) -

cos (a

+ b)

60

_---

-------.~-.-~--~---.-------.-----. - ---~-.------------CURENTI ALTERNATIVI

Se nurneste pntere activii ~i se noteazii en P valoarea medic a puterii instantanee p, Iuata pe un nurnar intreg de perioade : (33.103) In acest caz, pentru
lUI

dipol electric
•1 - 1 ~n1' UJ,ut
'l'?

--:'. P=IU=

nT

===

.. <\ -f
't'
j't

= nT

_.

(33.103')

Cu 27t't"=27t H. T, p aranteza puterea activa expresia :

dreapta din (33.102) se anuleaza 91 rczulta pentru

(33.104)
Egalitatea (33.102) arat.a di puterea en abateri medic pe uu interval de ordinul llrhi,trar de ti;n) -: arc valor i a prodaca

piate de put ere a activa,

-:;- , fiind practic

egaUi en put erca activa,

·T> > T. Aceasta conditio e totdeauna realizat.a in praetica, unde intervalele " cele mai mid in care se apreciaza puterea medie sint de ordinul secuudelor ~i cupriu d sute de perioade (Ia freeventa mdustriala de 50 Hz). De aceea ~iaparatele de masura a puterii, wattmetrele, al caror echipaj mobil nu poate urmari variatiile putcrii instantanee cu care e proportional cuplul lor activ, indica puterea medic, adica puterea activii. Din relatia (33.104,) reeulta ca in regini sinusoidal puterea actimL a unui dipol electric e egala cu produsul dintre ualorile efective ale teneiunii :~icurentului multiplicat cu cosinusul unghiului de deJazaj corespunsiitor, Pentru un circuit receptor pasiv, puterea medic e neaparat pozitiva, eel mull: Hula (dadi rru contine rezistente] : p
=

U I cos cp

o.

(33.104')

Puterea activa se mascara, ca ~i pu terea instantanee,. in watt (W --unitatea S.1.), kilowatt (1 kW = 103W), megawatt (1 JViW=.c, lOt W), gigawatt (1 GW =

109 W).

~;i in re~~[n p.m:oio?ic ns~]n.ll:oid!.al~ ~J\ ,pent.rn. 0 retca oaree;'1:r'0:" ~ela}ia a putern actrve In regun sinusoidal pentru 0 retea ell OLO:HJl nrne h

o b s e r 'v a fie:

Relal-~.a (3,3..1.0:3) e relatiu

ge;,laraJ3i

dl~ derin~r."~lie a

valabHil.

calcnl

Puterea activa primiti1 de WL dipol pasiu e totdeauna positiva exprima ell ajutorul rezistentei ~] conductantei . par. 33.3) :

:;;l 8C

poate

I- -.--.'----,---~_- i P = R 12 = GU2
..

o.

(33.105)

Aceasta expresie e nula pellt:m circuit ele nedisipat.ive sau pur reactive (v. 33.95) (care deci nu absorb in medie putere din exterior) ~i e pozitiva pentru circuire disip ative.

REGIMUL

PERMANENT

SINUSOIDAL

61

Expresia (33.1()1) a pu tern mstantnnee arata ca aceasta oseileuza en frecventa unghinlara 2 0), in jurul valor ii ei medii, care e putei ea ac t.vii (v. fig. 33.12, b). (hiar dad. circuiti l e un receptor pasiv, cu P > 0, exista memento in decursul unei perioadc, cind puterca instantanee primita t, illega~.iva, a dica e 'in fapt cedata spre exterior. In accle mornente, enorgia acumulata

a,

in cimpul magnetic ~l bohinelm: sau 111 eimpul electric a l condensatourelor e partial rest.ituitii sursei de alimcntare. In figura 3:Ll2, ,C Be indica sensm-ile insta ntanee reale ale tensiunii curentului ~i puterii in diferit.e momente ale unei perioude,

33.4.2. Puterea aparenta, Faetorul de pulere. Se numeste putere aparenui a unui ?ip?l ~lectric ma~imea defiu!;i1 de produsul pozitiv al valorilor efective
ale
tenSI1JlDIH

'F curcntului,

notat eu -----

,:-l

(san

Pal'):
"'"x.
2

S= UI _________

I =0

I
1'11,7"

>

0..

(33.106)

Puterea apareuta se rnasoara in: volt-amper (VA - unit.ate S.L), kilovolt-amper (1 kVA =: 103 VA), megavolt-amper (1 MVA = 10(; VA), gigavolt-amper (1 GVA = 109 VA). Puterea aparenta a unui dipol pasiv se po ate exprima cu ajutorul impedantei r;;i admitautei sub forma: (33.107)
Puterea aparentji e 0 puterc if.:alculata "ca In curent corrtinuu", nidi a lua in cous ideratie influenta defazajului. Fiid't a avea semuifieatia energctica nemijlocita ca putere activa, puterea aparenta e irnport.arrta, deoarece reprcziut.a ualoarea maximii '1 puterii active, la valori efective In-arialrne uL~ len.-.;innii ~~j (,lJn~nlnlui ~i Ia defazaj variab il. D1Jpti e"nrn masinile ~i, apar atele elec-

62

CURENTI

ALTERNATlVI

trice slnt caracterizate prin valori rnaxime admisihile ale curentului (ca pier de rile prin efect louIe in conductoare sa. nu determine 0 incalaire excesiva) ~i tensiunii (ca izolatia sa nu se strapunga), puterea aparenta caracterizcaza limitele lor de functionare §i se indica de obicei pc plaeuta de fahricatie respeetiva,

Se numeste factor de putere activii §l cea aparenta:

raportul pozitiv ~i subunitar

dintre puterea

1,1. .. ~

pi'O Il£p === sT ,j:::-

(33.108)

In regim sinusoidal IJentru: un dipol electric, en (33.104) 91 (33.106), rezulta perrtru factorul de putere expresia : kp = cos cpo (33.109)
Pentru ca 0 anumita iristalatie de put.ere aparenta data sa fuuctioneze cu maximum de put.ere activa, adica en maximum de ef'icacitate, factorul de putere corespunzator trehuie sa fie cit mai mare (mai apropiat de unitate), adica defazajul trebuie sa fie cit mai mic. De aid ·rezultii una din prohlemele tehnico-economiee cdc mai importante ale gospodariei energetice : problema ameliorarii factorului de putere (v. ~il par. 33.4.5. aplicatia 2).

33.4.3., Puterea reactiva : Se numeste putere reactioii a unui dipol electric marimea definite de produsul valorilor efective ale tensiunii ~i curentului multiplicat cu sinusul unghiulni de defazaj §i se noteaza cu simbolul Q (sau Pr):

'1'--·---·,,,--.----1 19 UI sm 9

-----2'---

U maxImax·

sm cp

>: 0

<.

(33.110)

Puterea reactiva se masoari; in val' 1 (unitate S.L), kilovar (1 kvar = 103 var], meg~var (1 Mvar = 106 va:r), gigavar (1 Gvar = 109 var]. lntre puterea aparenta, puterea activa §i puterea reactiva exista relatiile :

1'2

+ Q2: = S2.

P tg cp;

p = S cos cp; Q

=S

sin cp

(33.111)

(care se retin u~()r en ajutoru] "triunghiului puterilor" - fig. 33.13). Puterea rcactiva primita de un dipol pasiv - pozitiva Ia circuitele inductive, negativa Ia circuitele capacitive -- se poate exprima cu ajutorul reactautei ~i susceptarrtei (v. par. 33.3) sub formele : (33.112)

~i e DuM pentru

circuitele

resistive.

Fig. 33.13.

Privitor Ia sensul de trausmislune real al puterii reactive faeem urmatoarele precizari : La circuitele receptoare (la care t: ~i i sint asociati dupa regula de Ia receptoare) - daca Q = UI sin (jl > 0 - puterea reactiva e ahsorhita de 1m reteaua exterioara - daca Q = UI sin If' < ()-- putorea reactiva e cedat.a retelei exterioare La circuitele generatoare (la care u. ~iL i sint asociati dupii regula de Ia generatoare}:

1 Denumirea "var'" provine de Ia 'initialele cuvintelor din expresia volt-arnper-reacriv ~i a fost adoptata international de C.E.L (Comisia Electrotehnica Intemationala) la prnpunerea delegatului tihii noastre, regretatul acado prot C. Budeanu,

REGIMUL

PERMANENT

SINUSOIDAL

63

-- daca Q = UI sin cp - daca Q = UI sin rp

<

>00-

pnterea puterea

reactiva reactiva

e cedata retelei exterioare e absorbita de la reteaua exterioara.

'Cum in cazul unor circuite capacitive (X < 0), ~i in particular al unor condensatoare, Q<0 (cu regula de la receptoare), rezulta ca aceste circuite (~i in particular condcnsatoarele) sint produeatoare de putere reactiva ; in mod corespunzator, circuitele inductive (X > 0) - ~i in particular bobinele -- sint consumatoare de putere reactiva, o b s e r va fie: a) Puterea rcactivii a fost introdusa pe haza relatiei de definitje (33.110), construita prin analogie en expresia (33.104) a puterii active - paralelism care se pastreaza in toate celelalte relatii (v. 33.105 9i 33.112). Spre deosebire de puterea activa, puterea reactiva nu are insa interpretarea enorgetica simpla a acesteia - adica nu corespunde unui aport mediu de energie pe la borne. Cu toate acestea, puterea reactiva prezinta 0 deosehita importanta practica, din mai rnulte motive, dintre care cele rnai irnportante Ie amintim lIe scurt aici : b) !Factorul de putere Be poate scrie :

k=s=--s---

]fS2 ~

Q2 -

V--zy.
I-S2'

(33.11 3)

de unde rezulta ca problema ameliorarii factorului de putere e echivalentii cu problema redueerii puterii reactive (v, si par. 33.4.5., aplicatia 2). c) Asa cum vorn arata ca rezulta din tenrema conservarii puterilor (v. par. 36.3), surna alg ehrica a puterilor reactive primita este nula pentru toate laturile unei retele izolate. Dacii exista 0 latura care consuma efectiv putere reactiva, trebnie sa oxiste neaparat in retea eel put in 0 alta latura producatoare de put ere reactiva, Cu puterile reactive 5e pot face hilanturi b azate pe 0 proprietate de conservare, ca ~i cum ar eorespunde unei anumite forme de energie specifice (distincte de energia obisnuita care conditioneaza bilantul puterilor active). d)Puterea reactiva primita de 0 retea pasiva e proportionala cu diferenta dintre vaIoarea medie a energiei cimpului magnetic al bobinelor retelei ~i valoarea rnedie a energiei cim:,ului electric al condcnsatoarelor retelei (v. rel, 33.123). Aceste energii sint variabile in timp cu frecventa unghiulara 2 co ~i cu faze diferite. Daca valorile lor medii nu sint egale, mseamna eli variatiile acestor energii nu se compenseaza reciproc in cadrul retelei : Putereo reacticii reprezinui 0 miisurii a necompensiirii schimburilor interioare de energie intre cimpul magnetic *i cimpul electric.

33.4.4. Bilantul energetic instantaneu al circuitului serie, Consideram circuitul r, L, C serie (fig. 33.9) §i ecuatia (33.61), din care, multiplicind-o cu i; ohtinem ecuatia puterilor. Cu relatiile (31.27) ~i (31.31) rezulta atunci relatia p san p
=
UL=

= ui. = u,.i

+ uLi + uei

= ri2

due + L" di + CUe-dt dt

L --

(33.114)

Alegind pentru simplificare tensiunca ca origine de faza, vom avea :

U

uV2"

sin wt

~l

IV 2" sin

(wt -

q;).

(33.115)

I'ensiunea se poate descompune adit.iv, intx-un termon in faza cu curentul [componenta actioti a tensiunii instantanee) §i unul in cuadratura (componenta recctiod a tensiunii instantanee ] 1 : u = U cos q;
sm a -

Vi sin

(wt -

cp)

U sin q;

Vi sin I wt \

cp

+ :)
~

(33.116) .+
:

Aceasta descompunere e unied, deoarece se face in baza identitatilor trigonometricc sin (a b b) = cos b sin (a - b) sin b cos (a - b) = cos b sin (a -- b)

"in b sin

I
\

a-

~l
.

-----.--

64

._-_--.--.--.--~---.---.~--.-----.~~~CURENTI ALTERNATlVI

Folosind aceasra

descompunere , put.eroa instantanee

((,It ~

se scrie :
"

p = ui = 2 UJ cos tp 51n2
san
1D=-='O" J.
11.,

'?)

2 UI sin ';' sin ( lJlt

•

co cos { (t)t ')

t

_-

I])')
j

UI cos 'fi (1 ~ cos 2

((_M ~

=itr:

q;)]

UI sin rp Si1l2(,Jt~<p). ~ XI2

(33.117)

Se ohserva din comparafia

relatiilor

(33.114) ~i (33.117) cit primul termen :

UI
est»
0

C08

q)

[1 --- cos 2 (wt -- rp)] > 0 (33.118)

pozitivii, rczult.ata din nrultiplicarea curentului cu P R se numeste putere insuuuanee de pulsasie, are valoarea medic egala cu valoarea medic a puterii p, adica en puterea activa P §i este chiar puterea instantanee dezvoltata III rexistenta circuitu lui. AI doilea termen :
componenta tensiunii in faza en d. Puterea
_. d, lie) t =--=--- :(_ d.t

putere instantanee

px=

(u[

Q ~ W<(c)) = P -- PR = UI sin 'P sin2«,Jt - rp) (33.119)

este puterea instantanee rezultata din multiplioarea curentului en componenta 111 cuadratura eli cl ~i se numeste putere instantanee oscilantii. Valoarea medie a puterii p <88t1O nula, iar valoarea ei maxima e chiar puterea reactiva (in modul]. Puterea instantanee oscilautii e egala cu viteza de variatie a energiei instantanee totale (electrice ~i magnetice) a circuitului, Puterea reoctioii (in modul) e deci egala CIL ampliuulinea vitesei de »ariciie a. energiei «cumulate in cimpul electromagnetic al circuitulul, 0 alta interpret are a puterii reactive reaulta din (33,112) §i (3::L92):
tensiunii _'., _'_ 1) <, Xc) I~ = I L(,) -- -- 1> \_

Cw,

')

:"'0)

LP l,~ - ---,-I

P),

\. 2

(33.120\

'

2(6)2

'

Valoarea medic a energiei magnet.ice este : (33.121) conform relatiei (33.5). Valoarea medic a energiei cioctziee este : 12
:2

C(,,"

(33 .-~/ , 19')\

conform rolat.ici (33.5)71 Rezulta: »

(33.39').

In C()Usccinla, puterea reactiva este uula daca corespundc defazajului rp = O.

W,-(m) ,_

if/(e)

'coc

O. Aceaeta situatie

METODE

DE

REPREZENTARE

SL\\BOLIC.i.

A .~\ARJ,\lILOR

SJ~,CSOIDALE

65

33.4.5. Aplica!ii. 1. ahsoarhe 0 putere activa lulu; receptor const.ituit Cu aceste date se
Curentul absorb it :

Un motor de c.a monofazat, functionind sub t.eusiunea U = ~20 Y, P = 2 kW, sub cos !jl = 0,8 induetiv. Se calculeuzii parametr ii dipode motor, puterea react.iva pot calcula succesiv : 9; puterea aparent.a.

P 1= ---[ICOS?

=
220

2.103 220·0,3
=

11,3S A.

Irnpcdanta

motorului: motorului: motorului: reactiva

Z R

=-

= --

11,.35
=

19,1 D.
=

Rezistenta
Reactanta Puterea Puterea

Z cos 9

19,4.0,8
=

1.5,SD.

X = Z sin 9 :

19,4.0,6
sin?

11,65

n.
= 1,':; kvar.

absorbita

Q 0= VI

220·11,35·0,6

aparenta :

S = UI = 220.11,35

= 2,49 kYA.

2. 0 linie hifilara debiteaza la receptor si cos <D = 0,8 mductiv. • .

Conductorul liniei are

puterea P = 20 k\V, sub tensiunea

0

220 Y

rczistenta,

specifics

_::_ = 3· 10--4 n [u: si linin 21 .

are Iungimea I = 100 m. Sa se calculezc pierderile de putere Exprimam pierderile in functiune de datele problemei. rezultii :

activa b.P pe linie. ell relatiile (33.105) iii (33.111)

(33.12,t)
Aici

= P t"
e

to
T

20 000 . ~~ 0,8

= IS

000 val'
=

r ~i rezulta :

=~ 3· 10--4. 2· 100
202
-''

6 . 10_'~ n
lOG = 774 W.

t"p = 6 . 10-2•

152

220"

b s e r v a fie: Din relatia (33.124) rezulta ca daca se cerc trnnsmisiunea active P, date cu 0 Iinie de rez.istenta r data, pierderile sint invers proportionale cu siunii ;;i cresc cu ptitrutul puterii reactive. Din acest exemplu rezulta necesitatea inalte pentru puteri ~i distante mari (Ia 380 V, pierderile ar fi fost de trei ori mai ~i impor tanta ameliorarii factorului de put ere (la 'fl = 0, fJ =" 0 pierderile ar fi fost

unei put eri

piitrutul lentensiunilor mici ). cum de 495 W).

34.

METODE DE REPREZENT ARE A MARIMILOR SINUSOIDALE ~I UTILIZAREA LOR

SIMBOLICA

La circuitele electrice cu 0 structura mat oomplcxa, determinarea regimului permanent eu metoda substitutiei folosita in paragraful 33.2 devine 0 operatic laborioasa, greu de sistcmatizat, depart at a de metodele familiare eleetrieienilor de la studiul circuitelor de curent continuu (u tilizarca sistcmelor de ecuatii algebriee liniarc) 9i prca pu tin intui'tiva,

66

-----------------------------------

CURENTI

ALTERNATIVI

De aceea s-au elaborat numeroase alte metode (v. ~i metoda separarii puterilor - par. 36.4), dintre care cele mai utilizate sin t insa metodele de reprezentare simbolicii 1, care consist.a in principiu in urmatoarele : - Utilizind 0 anumit.a regula de reprezentare (transformare, corespondenta], se asociaza biunivoc fiecarei marimi sinusoidale un simbol, numit imaginea sau reprezentnrea marimii (de ex. un vector in reprezentarile geometrice \,i un numar complex in cele analitice). - Se idcntifica relatiile diutre simboluri care corespund rela'tiilor dintre marimile sinusoidale, adica ecuatiilor integro-diferentiale ale circuitelor. - In loc sa se rezolve direct aceste ecuatii integro-diferentiale, se rezolva relatiile oorespunzatoare dintre simboluri in raport cu simbolurile marimilor necunoscute. - Utilizind regula de reprezentare in sens invers, se deterrnina care sint marimile sinusoidale necunoscute, stiind ca. trebuie sa corespunda simbolurilor determinate anterior.
Schematic, miirirni date aceste metode se pot prezenta astfel: -- -- _.. marirni sinusoidale necunoscute

sinusoidale -- -- --+

relatii irrtre miirimi sirru ~ soid~le (ecuatii integro-

diferentiale)

1
simbolurile (imaginile) cunoscute

t +
rela tii intre simboluri (imaginile ecuat iilor diferent.iale) simbolurile (imaginile) necunoscute I

Pentru ca aceast.a cale de rezolvare -- aparent ocolita -- sa fie avantajoasa, trebuic sa fie indeplinite anumite conditii : I. Reprezentarea sa fie biunivoca, a dica fiecarei marimi sinusoidale sa-i corespu nda un singur simhol si fieciirui simbol sa-i corespundii 0 singura marime sinusoidala. II. Transformarea directa (de la marimea sinuso idalri la simholnl ei) ~i transformarea inversii (de la simbol la marimea sinusoid ala ) sa se fad fara dificultati de cal cul. III. Fieciireia dintre operat.iile elementare cu marimi sinusoidale care intervin in ecna}iile circuitelor (adunarea, ampl ificarea, derivarea ~i integr area) sa-i corespundii hiunivoc 0 operatic omologii efectuatii cu simboluri. In particular, deoarece pentru simbolurile utilizatc (vector i, numere complexe) oper ati ile de adunare ~i de amplificare (inmultire cu uri scalar) sint definite in prealabil (independent de problema ut.ilizar ii lor in metodele de reprezentare simbolicii), trebuie ca adunarea nuirimilor sinusoidale Sct corespuruld aduniirii simbolurilor respective, iar amplifiearea unei miirimi sinusoidale elL un. seal'Lr sii corespurulii inmuliirii simbolului Ot acelasi scalar: reprezentarea trebuie sa fie liniurii. IV. Calcnlul eu simboluri sa fie mai simplu, mai usor de sist.eutat iza t, san mai intuitiv .decit calculul cu marimi sinusoidalc, acesta fiind insusi rostul acestor metode.

I lVIetode de reprezentare :tranzitoriu (v. cap. 52).

aimbolicii

se

ut.ilizeazii cu succes iii

in studiul

regimulni

METODE

DE

REPREZENTARE

SIMBOLICA

A j\lARIAlILOR

SINUSOIDALE

67

34.1. Reprezentari

geometrice

o functiune sinusoidala de timp, de frecv enta data, e complet caracte.rizat.ii de doua valori scalare : amplitudinea (sau valoarea cfcctiva] ~i faza inifiala. Un vector liber 1 in plan e cornplet caracterizat de doua valori scalare : modulul ~i unghiul facut de orientarea lui eu 0 axa dc rcferinta, numit argumentul sau, In ambele cazuri, obiectul considerat (functiune sinusoidala de timp sau vector liber in plan) e cornplet caracterizat de un num ar pozitiv si de valoarea unui unghi. Se poate deci asocia filra rest.rictie fiecarei marimi sinusoidale dintr-o specie data (curent, tensiune etc.) un vector liber in plan 9i reciproc, aceasta asociere fiind biunivoca :
i
=

I V2 sin

(0Jt

+ a) ;::=:>

Sf (i).

(34.1 )

Relatiilor analitice dintre marimile sinusoidale le VOl' corespunde relatii gcornetrice intre vectorii corespunzatori, relatii care vor fi mai intuitive si mai U90r de explicitat. Aceasta este ideea fund~lllentaia a rcprezontarii geometrioe .a marimilor sinusoidale, reprezentare in trodusa in f'izica de Fresnel. Veetorii reprezentativi Sf (i) sint numiti fazori (uneori vectori de timp), pentru a se preeiza distinctia fata de marimile fizice vect.oriale definite in spatiul fizic tridimensional (eum este, de exemplu, densitatea de curent J), eu care nu trebuie confundati,
Planul fazorilor e un plan abstract - mai exact, cite un plan abstract pentru fiecare specie de marimi fizice cu varia tie sinusoid ala - in care se reprezinta biunivoc mju-irni care, din punctul de vedere al spatiului fizic, sint marirni scalare : intensitatea curentului electric, tensiunea electric a etc. Ceea ce se roprezint.a prin fazori nu sint irisa ualorile scalare (instantanee) .ale ar.estor marimitcuro sin t caracterizabile prin tr-un singur nurnii r, ca oriee scalari), ci [unctiunile sinusoidale de timp respective (caracterizabile prin cite doi scalari : amplitudinea 9i faza). Ceea ce are deci ,,0 natura vectoriala" (in sensul ca admite 0 reprezentare biunivo ca pe multimeu vectorilor liberi din plan) nu este specia de mat irni fizice i (intensitatea curentului electric), ci multirueu functiunilor sinusoidalo de timp de forma If'f sin (6)t y). Desi limbajul tehnic comun e destnl de ambiguu - nuruindu-se, de exernplu, curen t electric atit marimea sinusoidala cit 9i fazornl corespunziitor - nu trehuie sa se confunde aceasta marirne en imaginea ei: vectorul 8F (i) nu este curentul electric, ci num ai i] reprezinta, in cazul particular cind are 0 varia tie sinusoidala,

34.1.1, Reprezentarea cinematics (ell vectori rotitori]. In reprezentarea cincmatica, fazorul asociat marirnii sinusoidale e un vector libel', de modul constant, egal cu amplitudinea miirimii sinusoulale fi de orientare »ariabilii, care face in fiecare moment t, cu 0 axa de referinta fixa OXo, un. unghi (argumentul) egal cu Jaza mdrimii (fig. 34.1):

= IV'2

sin (CDt

-I- 'I') ~

oA f OA = IV2 l 1::: AOXo =

(ut

+ ex

(34.2)

1 Se numestc vector liber un vector al caru i punct de aplicatie e arhitrar, astfel ca repl"eZinta muitimea tuturor vectorilor omoparaleli si de aceeasi ruarirne cu el (echipolenti cu d:j. avind diferite puncte de ap licutie. De obicei se u tilizeaea acelasi punct de ap licu tie pentru coti vectorii !iberi care intervin intr-o problema data, afara doar daca clarita tea constructiilor "rafice nu cere contrariul.

68
Pentru notatia vectnrul

CURENTI

ALTERNATIVI

A/ «,

Iiber in plan eu moclnlul Cu aceasta notatie, regula Sf

A §i

eu argume~ltnly. se foloseste uncori rcprez cn tarii einematiee se scrie :

(i)

'( I·
(fazornl) se rot este in seusu I trigonometric axa de or igine de Jazii

(34.3)

Proprieuiii: cu viteza unghiulara = <):AOX) Axa zinta origine cu

0

a) Vectornl constanta

reprezentativ

dirr-c [ (pentru de faza ),

co, El face mer eu un unghi constant cu acecasi vit ez a si nuruitji a i m'ir imilor <):XOXo

(egal ell faza irritail a, y =

axa OX, rotitoare vectorilor

ca are orientarea mai multe

reprezentativi

sinusoid ale lu a te ca origine fixa OXo. Daca 31.2), to ti vectorii impreuna unui auumit

de faza face unghiul

= ~)t cu a xa de r ef'erintii

se reprercpreze n01';-

m ir imi sinnsnidale

de aceeu si frecvcnt a (Y. fig.

tativi sint in repam relativ. Figura gei)m~tricl format.a de a ce st i vectori gine de faza se rotes te in an samblu cu vit.ez a co in sen s direct.

cu axa fazor

b) Valoarea
in mornentul in sens direct rime a t,
Be

iustantanee poate

a marimii

sinuso idale

core spunza toarc d fazorul pe

0

dat , cu
,'.

determina

grafic, proicctin

axa tixa OYo, rot.ita (lxa trunsoersnlii, de

2 rna-

fa~a de axa

de referinta

OXo (fig. 3401) ~i num ita

=

c) Defazajul o., = 11 -12 al marimii sinus oida le i, sinusoidala ;2 = 12 sin (Nt 12)' cu

Y2

I, fjj-sin (c,)t +'(,) fata

(31.1)

se reprezint.a

direct Toate

prin

unghiul

<): A20A"
Fazorul

format

de

v ectorii

reprezeutatrvr pozitiv al fazelor

respectiv ~i defaadica a doua

(v, fig. 34.2).

defazata marimi. inainte Sageata

unghiurile
0

sint orientate, direct. e rotit

sonsul de referintji un ei miirimi in sonsul direct

zajelor fiind sensul trigonometric fa~a de defazajului

a dou a 'P12

e deci indreptata

cu sensul direct, 9"1> 0, (y, > 12)' iar daca nu coincide, 912 < 0, (-(, < YJ). Posihilitutea reprczentarii intuitive directe a defazajelor constit.uie unul dintrc m ar ile avantaje ale reprezen tarii

de la OA2

-- -fata

cu faza initiala de faznrul dad

mai mare celei de sensu!

Ia OA,;

ei coincide

d)

In

geome trice. acelasi plan specie. u= U

se pot reprezenta e reco nmdabil intrerupt

faznri
0

aso ciati unor ~i nu

m arim i din specii diferite.

Be

In de

acest caz, pentru din aceeasi t.ensiunea

f'iecare specie se f'oloseste De aceea

alta scara

pot alatirri

aduna

decit

miirimi tipul (34.2),

sa se diferen tiez» diferitcle ,34.3 se rep reaintii

specii prin de curentul

Iinie folosit (gro asa. subtire,

Y2 sin

«(,)(

+ ~)prin

a). In figura fazorul:

§' (u) =~

uV2 /O)t + ;~

(31.5)

Corespondeiua operasiilor, 0 data forrnulata regula de reprezeritare ~i proprietatile ei, trehuie stabilim cari sint opera.tiilo en fazori corespunzato are opera tiilor element are cu marirni sinusoidale (v. par. 33.1.3.). De proprietati le aeestei tr-anspuner i a operatiilor depinde intreaga utili tate a mctodei, Se dcmonstreaza d ificulta ti urmatoarele :

sa

fara

~TfI/:fV2 hl1+T A

wi ha de referlnto

~'~~o~~----~--L~:<~~ ~

GJt+7'z

------x

Fig. 3t.2.

Fig. H.3.

~.

"

70 a) Adunarea torialii a fazorilor

CURENTI

ALTERNATIVI

mdrimilor sinusoidale corespurule respectivi (v. fig. 34.4) :

il

i2 ;;::::::::: I OA

-_ +
A

biunivoc

cu adunarea

vee-

OA2, adica
<~ (. )

(34.6)
or
"1

~~-----+~------~----_jc-~

:T('2)

:T/;;

+ SF (i

2).

(34.6')
Aceast.a proprietate rezulta imediat , folosind interpretarea marirn ilor sinusoidale ca proiectii pe axa transvcrsala OY a fazcrilor ~i utilizind teorema proiectiilor : "proiee~ia surnei mai multor vectori e egala eu suma proiectiilor", Relatii1e (33.24), (33.25) care dau parametrii surnei a doua marimi sinusoidale eoineid eu relat.iile corespunza toare de Ia adun~rea vectorilor eu regula paralelogramului,

o
Fig. 34.4.

b) Amplificarea (inmuIJirea) unei nuirimi sinusoidale cu. un scalar real corespurule biunivoc cti amplificarea (inmulfirea) cti acelasi scalar a uectorului reprezentativ (fig. 34.5): Ai
adica
& (Ai) = A & (i).

<=:::::

ADA = AIV2/mt

-_

,-

+ y,

(34.7) (34.7')

Aceasta proprietate rezult.a imediat din regula de reprezentare (34.2) , care asociaza amp Iitudinea mar-imii sinusoidale la mo dulul vectorului (eu observatia ca dadi ), < 0, trebuie modificata faza initi ala cu IT, eeea ce corespunde inversar-ii sensului vectorulu i, asa cum era necesar). o b s e r va i i e: Reprezentarea cinematica este 0 reprezentnre liniorti, deo arcce asigura core-pondenta operatirlor de adunare si inmnltire cu un scalar.

c) Derivarea unei miirimi sinusoidale in report cu. timpul

mulsirea modulului fazorului
,.I,

en

to

se traduce prin in~i rotirea in sens direct (inainte) cu. IT /2 (fig.34.6) :

di -- .. .. wI, 1r2

co t

+y

,11: -to -,

(34.3)

,,2'

7T

$"(/) A

Fig. 34.6.

lYlETODE

DE

FEPREZENTARE

SI1Y1BOLICA

A MARIMILOR

SINUSOIDALE

71

adica
gr ( ~: )
In adeviir, membrul Am gasit astfel drept e fazorul

0)1

V2 /

wt

%.

(34.8')
di din relatia (33.27). dt . de Ia mar irni sinusoidale.

care corcspunde

miirimii sinusoida!e de derivare

corespondcntul

(biunivoc)

a! operatiei

d) Integrarea in timp a unei nuirimi sinusoidale se traduce prin impiirsirea modulului Jazorului cu {J> si rotirea in sens inoers (in unna) cu rr: /2 (fig. 34.7):

( i dt;:=?

~0)

IV' 2 /
/

cot

+ y - z., 2
(34.9)

adica
QF
6C"

1 II) . d)tJ = - I]f

t.
0)

t :/

2-/
/

0)t

+y -

-11: .
2

c
Fig. 34.7.
pondentul (biunivoc) a! operatiei de integrare In adevar, membrul drept zorul care corespu nde miirimii soidale (33.28). Am gil.sit astfel de Ia rnarirni sinusoidale.

(34.9')
e fasinucores-

Deoarece

ecua tiile
efeetuate

opera ti ilor elementare en rnarimi sinusoid ale, care intervin in difcrorrtiale liniare ale eircuitelor, le corespund operatii element are en vectori (aclunuI'i, amplifioar i, ro tiri cu ~),

rezului

ca

acestor ecuasii

geometrice (grafiee), consistind din insueu diferite orientari. Aeeste constructii geornetl'iee se numesc diagramele oectoriole sau fazoriale ale circuitelor si reprezin ta irnaginile ecuatiilor circuitclor in aceasta reprezentare. Metod« reprezenuirii cinematice pentru rezolvarea circuitelor Iiniare de curent alternativ oonsista dcci in urmatoarole : I. Se considera ecuatia integro-diferentiala a circuitului si se construieste diagrarna vectoriala core~punzatoarc, pornind de Ia fazorii ~eprezentativi' ai m arimilor sinusoidale asupra caroru se efectueaza operatiile reprezentate de diferi~i t.ermeni ai ecuatiei (indiferent de faptul daca aeeste marimi sint "neeu, ::.r);;cute " sau smt " d ate 1" pro bl cmcii)r. c 2. Se eonstruiestc fazorul care corespunde terrnenului libel' al ecuatiei S1 .:ore- in conformitate eu regula aduniirii vectorilor - inchide poligonul fo;=2,t prin insumarea fazorilor corespunzatori diferi'tilor t ermeni ai ecuatiei. 3. Se verifica corectitudinea reprezentarii tuturor operu tii.lor §i a marimilor .-:2,te", trasindu-se (daca e nevoie) axa de origine de faz a si axa de referirrta.
marea u.nor vectori

diferenfiale

le uor corespurule constructii

72

CUPENTI

ALTEPNATIVI

4. Se determina eu metode geometriee (eel mai ades prin proiectii pc doua axe ortogonale) relat.iile dintre modulele si argumentele fazorilor marimilor necunoscute si acelea ale fazorilor marimilor date. 5. Se expliciteaza din aceste relatii parametrii marimilor necunoscute (in general, valori efective 9i defazaje) 9i se scrie en acesti parametri expresia instantanee pe baza regulii de reprezentare. Se constata eli In aceasta metoda, rezolvarea ecuatiilor integro-diferentiale ale circuitelor In regim permanent sinusoidal revine la determinarea ell metode geometriee - eventual graflee - a unor segmente si unghiuri necunoscute dintr·o conatructie grafica.

o b s e r v a. r i e: Dad soar folosi peutru marrmi sinusoid ale forma normala in eosinus (33.13), veetorul reprezentativ ar fi tot (3'i.3) ~i toate proprietatile mctodei - inclusiv modul
de transpunere al operatiilor elementare - ar rarnine neschimbate, cu 0 singura exceptie : determinarea grafica a valor ii instantanee soar face proieetind fazorul pe axa de referinta OXo (segrnentul OAo in fig. 34.1). In acest caz, y ar fi faza irritiala de la forma in cosinus, not.ata in relatia (33.13), eu 7.. Toate miirimile sinusoidale care intervin in aceeasi problema trebuie scrise intr-un singnr mod, in sinus sau in cosinus; in caz contrar, iruerpretarea diagramei (care nu depinde de aeeasta scriere] se face gresit. 34.1.2. Aplicarie. Cirouitul serie r ; L, C. Exemplificarn metoda reprezentarii cinematice prin rezolvarea eireuitului serie r, L, C studiat eu metoda substitutiei in paragraful 33.2.6. Ecuatia eireuitului e (33.61): d' l' (34.10) U sin (0)t -;- (3) = ri -;- L d: i dt,

Yz

+C ~

fuuctiunea

neeunoscu ta

fiind
SIll 1(2-'

eurentul:
(

u)t T') Y

= -U Z

v;;- SIn ( Ult -r p . ,~ I '"

9 ).

(34.11)

Deoarece adunarii ~i amplificarii marimilor sinusoidale Ie eorespund adunarea ~i amplifiearea vectorilor, diagrama corespunzatoare ecuatiei (34.10) - adica imaginea acestei ecuatii - exprima urmatoarele : fazorul tensiunii este 0 suma de trei terrneni, dintre care primul e fazorul eurentului amplificat en r, al doilea e fazorul derivatei eurentului arnplificat eu L, jar al 1 t.re ilea e fazorul Int egralei eurentulni ampliGeat eu -.

C Tinind seama de regulile (3'L.8) ~i (3,t.9) ale derivar ii ~i iutegrarii,

insumarea
____,_

aceasta se

po ate efeetua grafie (fig. 34.8). pas eu pas. pornind de la un vector arbitra r GA, ales pentru fazorul neeunoscut al eurentnlui (reprezerrtarn eurentul ell linie intrerupta ~i caderile de ten____,_

siunc eu Iinii pline): aduniim v ectorial fazorul OB al eurentului amplificat eu r; (ri) - eu fa____,_ ( d' ____,_ zorul Be al eurentului rotit inainte cu _:_:_ amplifieat eu L 0) L _: J. - si cu fazorul si CD 2' dt ' al cmentului
-4-

rotit

in urrnji eu::_ '7i amplificat 2

eu ~ C(:l

(_!._ (

Cj

i dt).

Conform

eeuatiei (34.10),

suma OD a aeestor tr ei fazori trebuie sa fie f'azorul tensiunii u. Am obtinut diagrama circuitului serie r, L, C. Putem arum trasa axa de referint.a OXo, formind unghiul cut in urrn a faV'i de fazorul tensiunii. Ll1ghiuI format de Fazorul tensiunii en fazorul eurentului este ehiar defazajul tp = ~ y = (Ul! (3)- (01& - i- y) dintre tensiune '7i curent. Din triunghiul dreptunghic OBD se deduce imediat:

+~

+-

(UFZ)Z=(rIVZ)2+(Lu)I]!2U2
= J2

Ul

1V2r

rr
L

METODE

DE

FEPI,EZENTARE

SLvlBOLlCA

A MAl(lMILOR

SINUSOlDALE

73

D
cat: "'9tne ----=- _

o ..

de IiaZa~ --X

ad icii I=

(31,.12)

i.o :
tgcp

V2- _"I:_

Ce,)

In

Leu --r

Cw

(34.13)

(deoarece metric e siune, ar siu t cele

pe desen a rczultat 9 in sens direct, semnul olrtinut pcntru defazaj din calculni geocel corect. Dadt din const ructia grufica, sageata lui 9, dirijat.a de Ia curent la tenfi rezultat in sens invers, ar fi trebuit sa schimbaru semnnl). Rezultatcle obtinute cunoscute ,relatia (33.66) ~i (33.67tde Ia aplicarea meto dei substitutiei,

o b s e r va! i i: a) Cu mctoda rcprezentari iTcinematice scobt ine 0 pr'ivire de ansamblu illtuitiva asupra proprietatilor eireuitului si, in special, asupra relatiilor de faza. Putem urmar i, de exemplu, fara dificultati modu! cum se mo dific.i diagrama - cind frecventa erest e, cind rezistenta r seade etc. Avantajul principal al reprezentarilor geometrice corisista in .accast a posibilitate de a putca aprecia repede, iutuit.iv, prcprieta ti ealitative ale circuitului. b) Dupa construirea diagramei ~i gasirea valorilor necunoscut.e se poate sene direct valoarea instantanee a oricareia dintre marirnile sinusoidale care apar in cireuitu! considerat. De exemplu, in cazul circuitului din Figura 3:1.8, caderea de t.ensiune din hohina este :
It L

UL

(2 sin

( 0)t

+ 't + %)

0)

1'2

sin (

wt

+ f3 -? +

%J .

(34.14)

c) Metoda reprezeu tiirii cinernatice se poate utiliza si in cazul cinrl in circuitul liniar studint se irrtilnese marimi sinusoidale de frecvente diferite, datorita fap tului ea tensiunea aplicata e 0 suprapunerc de mai multe tensiuni sinusoid ale (v. ~i cap. 48). In acest caz, metoda "e aplica pentru fiecare grup de componente de aceeasi frecventa in parte, cu ohservatia ca unghiurile formate de fazori cu frccvcnte diferite nu mai sint constante.

74

CURENTI

ALTERNATIVI

d) ProdusuI a doua marimi sinusoidale (v. reI. 33.29), nefiind~o marime sinusoidala, nu be poate reprezenta prin fazori dupa aceasta metoda. Pentrii acelasi motiv, metoda nu e aplicabila circuitelor neliniare sau porametrice, in C(Lre operasiile efectuute asupra unor truirim.i sinusoidnle conduc la nuirimi nesinusoidale. e) Reprezentarea prin vectori ro ti tori dupa regulile (311.2), (34.3) se ut ilizeuzii ~i pentru marimi nesinusoidale de forma:
y(t) = Y(t) numite nuirimi (cuasiarmonicc), sinusoidale modulate Sill \D(t) ~ (rnarirni Y(t) /\D(t) , (34.15;

armonice mo dula te] san rruirimi cuaeisinusoidalc Y(t)

(t) = d\D(t) , dt definit.a ca doriva ta a "fazei" \D(t), sint functiuni lent variabile in timp. In accst caz, pozitia rel ativ a a vectorilor rotitori este ~i ea lent va ria hil a in timp. Reprezentarea ramine liniara, adieu imaginea sumei e suma imagiuilor (.34.6), iar imaginea produsului unei m arimi eu un scalar e produsul prin acel scalar al imaginii marimii - dar derivarea si integrarea tui se nwi" traduc prin. op eratiile (34.8) si (34.9). Dc aceea, metoda rcprezentnrii cinematice pentru rezolvarea circuitelor nu e up licabilu decit in regim permanent sinusoidal.

in cazul cind "amplitudinea"

~i "pulsat-ia instantanee"

f)
plifica,

Practic, in aplicatii, oonstructia grafica corespu nza toara acestei ll1etodc 5e poate simeliminiud tot cea ce nu e util calculului geometric propriu-zis : ro tatia ansarnhlulu i

diagramei cu viteza w in sens direct ~i factorul parazit AlLfel spus, putem presupune cii diagrama e considcra tii din punetul de vedere al unui observator mobil, care se ro test.e 0 data cu ea si care lucreazti cu valorile efective in locul amplitudinilorl, reducind diauruma Ia scam 1/ 'Se ajunge astfel la metoda reprezenuirii pol are, ap licab iia numai intervin marirni de aceeasi frecventa ~i prezentuta in continuare.

V2:

V2:

in prol)leme

in

care

34.1.3. Reprezentarea polara (cu vectori f'iesi]. In reprezentarea polara, fazorul asociat marimii sinusoid ale e un vector liber fix, de modul egal cu valoarea efectiva a marirnii sinusoidale ~i de argument egal cu faza iniJiala a marimii (fig. 34.9):
j

i=I12
adica : :TW=!L!_

sm ((,Jt+,().__'!.I

/';',

!
I ilf(i)

(34.16

= I ~C

[.

(34.16

f )

Fig.

34,.9.

In aeeast.a reprezentare, fazorii sint deci imobili, au. lungimi egale cu valorile efective ale marirnilor ~i fac cu axa fixa a originii de fa z ii, unghiuri egale cu fazcle init.iale. Imaginea conserva acum din rniirirnea siuusoid ala n umai eleruent.ele

expresia dinile.

Aceasta ultima simp lifieare nu e neoesara, d aoa valorile efective nu apar explicit .iE miirimilor sinusoidale, adica daca simbo lu rile majuscule reprezinta chiar amplitu-

NIETODE

DE

REPREZENTARE

SIiVIBOLICA

A iVIARliVlILOI,

SINUSOIDALE

7i),

care

individualizeaza

efectiva fi faza inuiold, Defazaju1

prin unghiu1 format instantance a marimii, trebuie

cn ce1e1alte de aceeasi frecventa : ualoarea a dona marim i se reprezintii, ea tji mai inainte, de fazorii respectivi, De asta data, pentru a ob tine valoarea In raport sa se multiplice cu

V2 proiectia

fazorului

pe ax a,

\
Fig. 34.10.

tr ansversala OYo' care se rot.est.e In acest caz cu viteza de rotatie CD in sens invers celui trigonometric (unpreunii cu axa de referinta OXo). Deoarece aceasta constructie .nu c de obicei utila, sistemu1 de axe OXoYo nu se mai reprezint.a in diagrame (v. fig. 34.10). Avind in vedere ca reprezentarea pnlara este (pina Ia factoru1 de asemanare 112) tot reprezentare cinernat.ica, raport ata illsa 1a un repel' in rotatie cu viteza unghiulara CD, in raport cu care vectorii sint imobili - toate proprietatile reprczen tarii, privitoare 1a marimi sinusoida1e de aceeasi frecventa, ramin valabi1e: a) Suma a doud nuirimi sinusoidale se reprezinui priti suma fazorilor corespunsatori (reI. 34.6); b) Amplificarea cu uti scalar real a miirimii sinusoidale se reprezintii prin amplificarea eu acelasi scalar a [azorului (reI. 3/}.7); c) Fazorul care reprezlnui derivata unei nuirimi sinusoidale se obtine din fazorul reprezentatio al miirimi.i; prin amplificare cu CD ~L retire inainte (in sens

trigonometric

direct) cu

f (fig. 34.10)
di
dt
~

:
/

0)1

TC

(34.17)

76

CURENTI

ALTERNATIVI

_L wI

d) Fazorul care reprezinui integrala unei nuirimi sinusoidale se obtine din Jazorul reprezentativ al mdrimii prin impiirtire cu (V ~i rotire inapoi (in sens trigonometric invers) cu ~ (fig. 34.10):
2
c

D
Fig. 34.11.

/ 't lidt________:_£/ J . w----

>:

7t

(34.18)

1'vletoda reprezenuirii polare se aplica la fcl ca ~i metoda reprezentarii cinematice, ell singura deosebire ca se lucreaza cu valori efective, iar trasarea axei de referinja (acum mohila] nu e necesara, Mai mult, deoarece alegerea originii timpului~i deci pozitia axei OX origine de faza - e arhitrara, nici aceasta .axii nu se mai deseneaza, Diagrama astfel ohtinuta cuprinde toate defazajele f;iircflecta in modul eel mai simplu structura circuitului, perruitind calculul pe cale geometrica al parametrilor functiunilor sinusoidale necunoscute: valori efective ~i defazaje. ,Pe diagrama, fazorii se notcaza cu simholul valorii efective respective.
Exemplu: In figura 34.11 e construitii diagrama polara a circuitului serie T, L, C, studiat in paragraful 34.1.2., din care rezultii imediat relatiile cunoscute (34.12) ~i (34.13), suficiente pentru a serie valoarea instantanee (33.69) a curentului. In legiltura cu alegerea orientarii axei origine de faza observant urrnatnarele : de obicei, aceasta orientare se ia orizontala de la stinga spre dreapta, Cum aceasta alegere e arbitrara, adesea e mai bine sa nu se fixeze de la inceput directia acestei axe. In adevar, de cele mai nmlte or i e data tensiunea aplicata, ~i anume cu faza initiala nula (deoarcce ~tim ca in orice problema, faza irritiala a uneia dintre marimi e arbitrara ~i se poate alege nula) ~i se cere curentul r Constructia diagramei se incepe adesea (v. par. 34.1.2) de la fazorul curentului (a carui faza initiala nu e cunoscuta), ~i orientarea tensiunii rezul ta priu coustructie, Dezider atul ·de a mtoerni astfel diagrama, incit tensiunea sa rezulte orizoritala, ar ingreuia in mod nejustificat aeeast a operatie.

34.1.4. Elementele de circuit studiate cu reprezentarea polara, Consideram succesiv elemerrtele ideale de circuit st udia te in regim permanent cu metoda suhs titu tiei (par. 33.2). Presupunem dc asta data tensiunea origine de faza : u=

uV2"

sin

(Vt

(~= 0)
p olare, deoarcce

;;;i det erminiim curerrtul cu ajutorul metodei reprezcn tarii ~= 0, y = ~- r.p = - r.p ~i curentul va fi de forma:

I II 2 sin ((0t -

,-

cp)

=-

u'z

V2

sin ( cot -

?).

(34.20)

Chiar dadi in aceste cazuri element are aplicarea metodei reprczentarii geometrice nu aduce 0 simplificare, cunoasterea proprietirtilor elementelor de circuit e necesara pcntru aplicarea sistematica a metodei Ia cazuri mai complicate. a) Rezistorul ideal, de rezisterrta r, are ecuatia (31.22) :
U = Ur

r i.

METODI,

DE

HEPREZENTARE

SIMBOLICA

A MARIMILOR

SINUSOIDALE

77

Fazorul curentului amplificat cu scalarul r e egal cu tensiunea. Cei doi fazorj sint deci paraleli (fig. 34.12, a) :;;iau : modulele I9i U = r I si argumentele egale. Defazajul egal cu unghiul color doi fazori e nul. Hczult.a deci : 1=-,
r

Q=O ,

U 12 t. = - \'I"

sin cot,

(34.21)

Parametrii

circuit ului

sint:

Z= r, Y
=

l/Z=

sir,

R G

= =

COS?

= r, =

x=Z
B
=

sin SO = 0
tp =

Y cos ?

111",

Y sin

(34.22)

iar putcrile sint :

P = R 12 =
h) Bobina

12

U" = -,
r

Q = X J2 = 0,

S= UI =

U2
r

(34.23}

idealii, de inductivitate
U

L, are ecuatia (31.26) : = L -.

di dt

UL

Fazorul tensiunii se obtine cu relatia (34.17) din fazorul curentului rotit cu ~. inainte (in sens direct), prin amplificare cu co f,'i apoi cu L (fig. 34.12, b) : U = L co I, iar curcntul e defazat in urma tcnsiunii cu " . Rezulta deci :
2

1=-,

cp=-+_:-__,

"(~"
o (},

U=rl
0:==

....

a.
U=Lwf

1,(0

= ".

L~J

Y2

sin

(wt -~). 2
sint:

(34.24)

Paramet.rii

circuitului

Z=L
X
= = =

Y B P

R = Z cos cp = 0, Z sin cp = L co, l/Z= l/Lw, G = Y cos 9=0, (34.25) Y sin cp = IlL ro, co, sint:

b.

---- I

iar puterile
=

R 12

0, U2/Lw,

Q=XI2=L(vI2= S = UI

= U2ILw. (34.26) c) Corulensatorul ideal, de capacitate C, arc ccuatia (31.30')

U

"tt

--- s
Cw

U_~_f_

Uc

Ie ~ i

c.
Fig. 34.12.

elt.

73

CURENTI

ALTERNATIVI

Fazorul tensiunii se olrtine cu (.34.18) din fazorul curentului ro tit cu ,,/2 in urma (in sens invers), prin impar~ire cu (0, i;'iapoi cu C: U = I 1(0 C, iar curentul e .defazat inaintea tcnsiuuii cu ~ (fig . .34.12, c).' Rezulta deci :
2

1= U C (0,
Parametrii eircuitului Z = l/C (0, Y = l/z= C0),

(.34.27)
sint:

c
(

R = Z cos 9 G = Y cos 9

= 0, = 0,
(.34.28)

X=Z sin cp = -l/C (0, B= Y sin rp = - C (0,

iar puterile sint: P = RI2 = 0,

a.

b.

Q = XI2 = - - = - C(0 U2,

Cm

J2

Fig.

34.,13.

S = UI

= C0)U2.

(.34.29)

34.1.5. Aplicatie : Cireuitul T, L, C eu toate elementele in paralel. Cousiderarn circuitul .din figura 34.13, a (cu cele trei elemente ideale de circuit in paralel), caruia i se aplicii tensiunea (34.19). Deoarece in regim cvasistationar e valabila teorema con tinuit.a tii (31.10) ~i ccusecirrta ei directa, teorema I-a a lui Kirchhoff (Y. ~i cap. 36) i~i pastreazri valabilitatea. Se poate deci scrie: (34.30 )
unde curerrti i sirrt cei deterrninat.i mai inainte pentru elementele de circuit caror a, in acest .caz, Ii se aplica aceeasi tensiune u.. Conform relatiei (34.30), diagrama circuitului se constru- . ieste obtiuind fazorul reprezen tat.iv al curentului total J (fig. 34.13, b), prin caduuareu a trei fazori : fazorul I,. =
=-

.!!__
T

al curcntului

din rezistor,

in faza cu fazornl in urma

t.ensiunii ; Iazorul tensinnii

IL =

= fazorul Ie = U C w al eurentului din condeusator (v, reI. 34.28), dcfe zat inaintea fazorului tensiunii eu IT /2. Deoarece, asa cum am Inat la intimplare rnarirnile acestor Iazori, curentul total I a rezultat defazat inaintea tensiunii (eazul cp < 0), unghiul de defazaj 'P trebuie introdus eu sernnul minus in rela tiile geometrice ohtinut e scriiud proiect.iile pe dou a axe (paralela en U ~i trausvcrsnla rata de U) a aduuari i vcctoriale efectuate: I cos (-'p) = I cos o = J r I sin

i.;

al curentului

din bobinii (v. reI. 34.25),

defazat

fazorului

en t: /2 =

(~-'?) == -I

sin cp = J c

- h=

U ( C w ~- L:) )

(34.31 )

Din

acest.e rela tii

rezult.a :

J=U

I'

-+l--CU)); T" Le,)

112

tzo = r
co,

(2_ -~
L.»

w) '.

(34.32)

IvlE10DE

DE

REPREZENTARE

SIMBOLICA

A j\\ARIMILOI,

SINUSOIDALE

79

i=

I )f2

sin :(0)t -- 9)

L j!2
sint :

V ~" (L1w _- c., r

-I-

sin

[6)t -

arc tg r

(L1w- cw)].
(34.33)

Pmarnetrii

circuitului

(34.34 )

iar

puterile

Slut:

P=

GU2 = U" r

Q c= BU2 =

(2_:-~C6)) i.«

U2, S

UI=

U2V2,- r- + (2__Cw)2. t.«

(34.35) se pot ohtine reo cu doua elemente

Se verif'ica usor cum din acest circuit, particularizind valorile parametrilor, iat iile caracteristice ale elementelor de circuit, rcspectiv ale unor circuite in deriva tie, din tabela 33.1 (par. 33.3.5).

3-1.2. Reprezentari

analitice (in complex)

tn reprezentarea geometrica se foloseste proprietatea functiunilor sinusoidale de timp de a putea fi puse in corespondents biunivoca cu vectorii liberi din plan. Dar, asa cum sc stie din algebra numerelor complexe, fiecarui numar complex ii corespunde hiunivoc un punct din planul complex (afixul numarului) - ~i deci ii corespunde §i vectorul de pozitie al acelui punct. Rezulta ca identificind planul abstract al reprezent.arilor geomctrice cu planul complex, st ahilim 0 cores poridcnt.a hiunivoca int.ro multimca functiunilor sinusoidale j'i rnult imea numerelor complexe. Sc obtin astfel reprczentarile analitice - san in complex - ale marirnilor sinusoidale:
(34.36) care fiecarci func tiuni sinusoidale de timp i ii corespunde 0 marime cornplexa 2 (i) \ susceptibila de a face obiectul unui calcul mai simplu §i mai sistcma'tic dccit eel efectuat en marirni sinnsoidale. Dupa cum planul complex a fost identificat cn planul rcprczent.arii cinematice (cn vect ori rotitori) san cu planul reprezen tarii polare (cu veetori ficsi}, se olrtiue 0 reprezentare in complex uesimplificata (cu marimi complexe functiuni de timp, pentru a avea afixul rotitor in jurul originii) sau 0 reprezentare in complex simplificataultima fiind ut ilizabila numai dnd toate marimile sinusoidalc au acecasi frecvent a.
ill
I

Se citcste : "reprezentarea

in complex a curentului

i":

80

CUI<ENTl ALTERNATIVI ------~~-------~~~---~~------~

]\'umere complexe. Reamintim pe scurt citeva not iuui asupru marimilor ducind totodatii unele nota tii folosite in electrotehnica. Numerele eomplexe (sau nuirim ile complexe) sint exprcsii de forma: £ =a

cornplexe,

i ntro-

+ jb,

cu

r~-=-I

I,

(31.37)

in care a este un numar real, numit purtea reala a numarului complex, iar b este tot un numar real, numitpartea imaginarii a numaru lui complex. 5e scrie : a = Re {~}, b = Im {~}.

(3 L38)
c

-,
-b \

conformitate cn recomandarile C.E.I .. in studiul regimulni permanent, vom nota prin subliniere marirrrile din electrotehnica, care sint numere complexe. Adesea nu se' foloseste nici 0 no tatie special a - ca in matematici - sau se folosesc literele harate deasupra (adica, simbolul folosit ades pentru ma rimile electromagnetice vectoriale). Numerele complexe se pot scrie ~i sub forma exponenfiald, respectiv trigonometricii (folosind formula lui Euler) :

In

Fig.

34.14. (sau nul, pcntru

_() reia =

= r cos rt.

+ jr

sin rt. 2,

(34.39)

'in care r e un numar real si pozitiv nurnarului complex _(;

numarul

complex

zero), numit

modulur (34.'10)

iar rt. = arg

{f3.} .~

0 e un nurnar

real,

numit

argumentul

numarului

complex

_(), dat

de

rclatiile :
tg astfel ca a = r cos «, b = r sin a, (34.41')
C(

= -;

sinCl.=-;

b r

cos':/..

= -, r

(34.41)

Numerele complexe se pot reprezenta grafic, biunivoc, prin punctele unui plan abstract, numit planul complex sau planullui Gauss, intr-un sistem de coordonate carteziene. Punetul G asociat numarului complex ~ se numeste afixul lui £ si are abscisa egalii cu partea reala c , iar ordonata egala cu part ea irnuginara b (fig. 3,4.14). Rezulta :

DA

= a,

DB = b,

De

= r,

<eOA

= rt..

(34.42)

In acest plan, axa ahsciselor se numeste aXe< renui ~i sonsul ei pozi tiv se indica, de obicei, prin sirnbo lul + I al unit a tii reale; axa ordonatelor se nurrieste axa imaginarii, iar sensu! ei pozitiv se indica, de obicei, prin simbolul j al urritatii imaginare. Prin aceasta corespon-

+-

in e1ectrotehnicii, unitatea imagin ar a se noteazii en simbolul j, pcntru a evit a cu simholul i al curentului. 2 Aceast.a egalitate (formula lui Euler) trebuie utilizata numai cu unghiul rt. exprim at in radian;
1

confuzii

Y=-I

~~~~~~~~~~~~~--------~~~--~~~~METODE DE REPFEZENTARE

SIAIBOLlCA

A MARIMILOF

SINUSOIDALE

81

den~a se asocinzii toto data Liunivo c fiecarui nurniir complex f un vector liber in planul com-+ plex : vect.orul de pozitie DC ul afixului C al acest.ui numiir. Acesta e vectorul reprezentativ al numarului ~. In expr'imarea curent.a , numiirul complex, afixul san ~i vectorul siiu reprezentativ se numesc ~i se simbolizeazri la fel : numarul complex r;_. Se uumeste argument 0: operator de rotatie eu unghiul 8 un nu mar complex .J sin 8. de madul unitate ~i de

cos (J Exemple de opera tori de ro tat ie sirrt :

J-

-j-

(34.43)

.n 2

,It

f~=

1 = e± jrc ;

j3=-j=e

-J

'J

.2rr J -;,0

(34.44)

I\nmarul complex zero me atit par tea reala cit ~i partea imaginara nule, respectiv modulul nul ~i argumentul nedeterminat. Se not.eaza cu simbolul ohisnuit pentru cifra zero (far a subliniere) 91 corcspunrle originii 0 a plannlui complex. Numarul rului complex complex r;_ =
a

.r"

(1 -

jb =

ju rc- ,

(v. fig. 34.14)

se numeste

conjngatnl (respectiv modulul,

0

nurnaexpresie respectiv

jb = reju•

Operaiii element are eu numere comple xe. Anularea : Un numar complex fermata dnpa regnIile de calcul cu astfel de numere) se anulcaza anulindu-i ~i partea reala ~i parteu imagiuara :

r,=O-+r=:.c!=O-+ ,-

a {

=0

b=O

(34.45)

Egnlarea : Dona numere complexe sint egale dad au parlile reale egale Iii partile imaginare cgale, respectiv modulele egale ~i argnmcntele egale (sau diferito cu un multiplu intrcg, n, de 2,,): (34.46)

Orice egalitate intre numere complexe (resp ectiv illtre expresii formate dupa regulile de caleul ell astfel de numere) fumizeaza dona egalitati intre numere (expresii) reale. Adunarea (seiiderea): Numerele complexe se aduna (se scad) d aca Ii se aduna (scad) partile reale separa t ~i partile imaginare separat : (34.47) In reprezentarea grafiea se face adunarea (scaderea) vectoriala a vector ilor reprezentativi. lui e egala eu dublnl lui e egala cu duhlul

b s e r vat i e: Suma clintre nn numar complex ~i conjugatul part;i lui reale; far diferent a dintre un numar complex ~i conjugatul par~ii lui imaginare :
f"_

_IC_*

= 2Re{.£}

20,

c-

c* = 2Im{_c_} = 2b. daca

(34.48) Ii se inmultesc

Lnmuliirea (imparfirea): Nurnerele complexe se irimultcsc (se impart) (impart) modulele ~i Ii se adunii (scad) argurnentele :

2 ej(UI-U2)
r2 ~-r6G8

(34,. SO)

CURENTI

ALTEl(NATlVI

?~Iodulul produsului (citului) este, deci , egal ell produsul fcitul) modulelor, iar argument.ul ~citulu:i) cstc ?g?-l en ~TI:na(t!ife~,enta) argu?nentelo:r ...In !'cI?rez?nta:r~,? _gra~ca : vcctor"l!l J'c,PI'ezentatlv al produsnlui Ee ont:rne (fig. 054.15, a) din vectorut urnna dintre Iactori amplit~it1I:H~u,~1 modulul en cdlLilalt.
~j rotindu-l

en

." uce~tu:ia (in sen~s direet, 0"2, > 0 ~1 In sens mvers daca (J 2 < 0); vectorul reprezcntativ al cituhri se obtine (iig.34.15./:) _~1_i~1. vectorul ;er:_reze~tativ al n,J_111a:r?toru:: lUJ. (~1)~ amplificindu-l ell valoarea reciproca 1. \ ( _._ 1 §i rot.indu-I a modulului numitoruhri
\1", ,

apoi en ~lrgUYnentu~ acestuia ~IF?" sens ... :)PUS (In sens mvers daca Ci;] > I) ~l In sens drrect

daca

C'2

"Ca,ZI.~"f£ particulare : hn:rn:Jtil:ca. unl:~ Hamar complex ell un factor realinseanma amplificarea veetorului reprezentativ en acel factor real; innmltirea unui nurnar complex en un operator de rctatie (34,.43) iuseamna ro tivea vectorului reprezentat.iv ell argumentul al acelui operator:

<

O)~

Ii

(34.51) Innmlfirea cu j = e Cl< rr j2 in sens direct,

.1l j-

inseamna 7ot;rea ia,. impiirfirea cu j •

-l• 1'

(1.(ii01 inmul firea crt - j e 2 inseamnii rotiren CU IT /2 in sens invers. Aceste doua reguli VOl' fi foarte mult u'tilizate in studiul circuitelor ell metoda reprezentiirii in complex. Inrrrultirea unui numiir complex cu con.ju?atc:1 sau .e un nurnar real: p atratul modulului acelui numar
v

(3.'1,.52) D.

8'[j~Ja1t: e 0 !~Ilc.~Eme '.""H"V".G2'.C<. i phtlJ:dmea marnnn

34,.2.1. Reneeaentarea in compIe::;; (nesilr,plifi.v£lt). In rCpI'czentarea 111 complex nesimplificat, imaginea in complex a marimii sinude tnnp, avind modulul constant egal en amegal en faza sinusoidale :

sin (u) t imagine se Ilia]. numeste reprezel1tar!a in. complex nea"irnplij'if.;atli a lui i san oaloarea instnntanee cemplexii a lui i. In acord eu ultima denumire, mai sugestiva, vom nota aceasta imagine en simbolul g'Tafie subliniat al valorii ii.:rctstantanee a marimii sinusoida]e :

e(i)
Iiteratura

l"'{ZIe-'

i(wt-t-,,)

=!.

se nun foloseste uotatia

t san

I).

._----_._-----._-_. 1YlETODE DE

__ ._--_._---_----------------REPHEZENTARE SIMBOLlCA A MARIMILOR

SINUSOIDALE

83

In mod analog, imaginea

in complex a tensiunii

este :

Proprieuui

: a,) Dill formula

lui Euler cos (cut

(34.39) aplicata

reprezentarii

in

- IV2

+ y) + jI V2 sin (wt + y),

nesimplificatii

(34.56) este egala (34.57)

y.tlzultii di partea imaginanl a reprezentarii in complex »aloareo instansanee a mdrimii :

'" 1 1·' . 1~ "" • 1 ,. . j\:C<E,"H~a e_ :egu Ia, ne{)se,)]it de sunpla, a tree ern inverse ue H! ImagIne 1a marnnea sinusoidala. Se poate da 0 ;malit:icii §i trecerii directe de Ia marimea instanreprezentarea coT ==-" 27t, avem:
v'

Jf

V2

cos (U)/

sin.

(~}t

-j- v , ,T

_TC_

2 'J

V 2' sin I wit\ + T) + y) , \ 4

)

__ L

. 4'

T'

(34.58)

!:. ---

. __ .I "ll

IT)4'

_J_ • '( I Jl

t.

(34.59)

Aceasta este expresia mu:tlitira a regulii de represeruare directe. c) Daca soar folosi pentm marimi sinusoidale forma normala in cosinus {:-IS.B), reprezentarea in complex ar fi tot (34.5 t), §i to ate proprieta tile metodei U l1'iimine neschimbate, eUJexceptia :regulilm: de reprezentare, care ar fi : --- treeerea clirect~], ~
L

jttt

.• (

-_

'4J
T)

(34.60) {i~.
_y

cos ,{v)t

-i-I

y\, = Re
~

(34.61)

Pensni toate nuirimile sinuseulale care interoin €n oceeasi problenui trebuie sa se :zuJilizeze o singusii trecerea dl~rec&a:ji inoersii, adica 0 sing-uTa forma -n 1'. vn a] "" '" Iie ~ normaui ~,J t, - t..I'1, • « i''''' f "">j'l) -e
,C'I\JL

cincmatice 'plan~l cOI~r:~ex,

complexe

t_,ompa:rn}_c~
'-II

nnedmt ca, ldentdlcmd planul fazorilor . co:respunzator. m~rimii i (s) este vevet~ml :reprczent; Axa de rcferinta

1:1 CO~~ip:ex ~.?~~~.:Jcu. l~egula

"-U

rCI:TC-

t.atrv al rmagmn

e acum axa reala, rar axa trans-

versala e axa imaginara, De aceea, In aplicatii se foloseste calculul in complex al circuitclor in paralel C!JL rcprezent.arc geDmetl'ica (care ilustreasa mai sugestiv I'lda1iile de fasa), iar ][] diagnlme, factorii sint notati en simbohrrile reprezen-;Uidlor in complex.

84

CURENTI

ALTERNATIVI

e) Defazajul 912=Y1 ~Y2 dintre marim ea sinusoidala i1=11 sin (wt+Y1) si marimca sinusoidala i2 = 12 V2- sin (wt '(2) e egal eu diferenta argumentelor irn aginilor lor in complex, adica cu argumentul citului lor:

-+

V2

(-P12

'(l

'(2

arg {~}.

(34.62)

Coresporulerua operaiiilor se stahilost.c fara dificultati : 1. Adunarea nuirimilor sinusoidale corespunde biuniooc aduruirii nilor lor in complex: adica

imagi-

(34.63) (34.63')
Aceast.ii proprietate e evident.a in virtu tea corespondentei pe care am stabilit-o eu reprezentarea cinematica, Analitic ea rezultii din relatia (34.57), stiind ell. partea imaginara a unei sum". e. suma par!ilor imaginare ale termenilor sumei.

nivoc

2. Amplificarea unei mdrimi sinusoidale ell uti scalar real corespunde ell inmulsirea imaginii cu acelasi scalar real:

biu-

(34.M)
adicii 8(;.i)
in complex.
Si aceasta proprietate =

f.8{i).
cu relatia (34.63) liniaritatea

(34.64')
rcprezentar ii

e evident a 7i asigura impreunii

3. Derivarea unei truirimi sinusoidale in raport ell timpul inmulsirea imaginii ei in complex cu nurruirul imaginal' j co
di dt

se

traduce prin

-~

Jwr,

.,

(34.65) (34.65')
(6)1-"'1+ ':_)
'
2

adica

e (¥r) = j w8(i).
In
adevar : di dt

wI Y2 sin

( wt

-j. y

+~ ~

TI:)

wI

V2 e

Se ohserva

toto data

cii, deoareee di -= dt

este in aceasta
=

reprezentare
_.() el u}'+y

functiune

de timp,

se obj inc

d( r-.()) = - 1]:2 el ""+Y dt este derivata

jwIY2

=jwi,

adica reprezentarea

derivatei

reprezentarii

: (34.60 )

METODE

DE

REPREZENTARE

SIMBOLICA

A MARIMILOR

SINU~_S_O_ID_A_L_E

8:_:5

4. Integrarea in timp a unei nuirimi sinusoidale imaginii ei in complex cu nunuirul imaginar j co

se traduce prin impdrtirea

(34.67) .adica :

e (~ idt)
Demonstra~ia se poate face direct, en pentru -din relatia (34.65) rczu ltii :

j~u

e(i).
preecdent.a , sau indirect,

(34.67')
ohscrvlnd ca

proprietatea

Se demonstreaza

analog cu (3,4.66) relatia ~ idt ~

: ~

i dt

=€

f~ ill!).
miiri mi sinusoidale

(34.68)

adieu reprezentarea integralei e integral a reprezenti'irii. o b s e r v a fie: Daca am calcula produsul a doua i,i2 = IJ2 cos (,(, ;precUlll ~i produsnl imaginilor '(2) -

(reI. 33.29):

1,12 cos (2(01

+ Yi + '(2),

In complex respective:

.a carui parte irnaginara

e:

am constata ca produscle de marimi sinusoidale nu se reprezinui prin. produsele imnu inilor COTnplexe, Ca ~i metoda r eprezeut arii geometrice. metoda reprczcnt ari i in complex poate fi ut iliza tri numai pentru ecuatii difereutialc liniare eu eoeficierrti con sl.ant i, in care llU apar produse de .fun.ctruni de timp.

In studiul in complex al circuitclor prezin ta insa interes sernisuma produsului dintre imaginea complcxa a unei rnarimi §i conjugata cornplexa a celcilalte :

2. .'

L1ro 2 _ ~-~

0*- _l_ I l' 1,c2~' j(t0 ",'1) e

t

I 1'20

9 "

--j(,]t+Y2)

1112ej(':1-1'2) 11I2 cos =

('(1 -

Y2) -+- jI1I2

SIn ('(1 -

Y2)'

(34.69)

-carc arc urrnatoarcle prop riet.ati remarcabile : - n u mai depinde de timp; - depinde numai de valorile efective ';ii de difcrent.a fazelor init.iale , adica IlU depinde de alegerea originii timpului; - arc partea reala egala eu valoarea me die a produsului v alorilor inst.antanee (v. relatia 33.29') :

i, ,+ R e J -----~

,i~l

T
ca

1 \'-.
Q

J 11L2(
0

t.

tuate '~ie -

Regnlile de mai sus, prrvrtoare la traducerca opcratiilor element.are efecen marimile sinusoidalc, ara ta aeeste operut ii se tradue excepprin operatii algehrice efectnate cu imaginile in complex ale marimilor,

fara

86

CU RENT!

AL TERNATIVI

Metodele de reprezentare in complex prezinta uvantaju] principal de transform a ecuatiile intogro-difcrerrtiale Iiniare eli coeficienti constarrti ale circuitelor, satisfiicute de curentii ~i 'ten§innile sinusoidale, in ecuat.ii algebrice liniare (de gradul irrtii] satisfaoute de imaginile ale ace~tor '<>"''''P'TI'I~'' ~i tensiuni 1.
1 Regula reprezentarii analitice poate fi dedus.i exclusiv riin conri it'ia cu ccuatiile dif~ej:en> tia1e liniare ale ci~cuite!i)ru sa fi? .tra~use in algebrice .Pr:ntn.l aceasta e neeeg(.nr· ca reprezcntureu eau tat.a sa fie liniarji :

iar derivarea

sa

se tl~aduca prin ilnnultirea

en
==c

tm

nurnar

IE
Din i = I se obtine

ldt I
(di ).

p(8(i).

V2

sin (6)1

+ y)

rezultii

d2i dt2 = pe(di/dt) p ~-~

cu (a) : e(d2iJdt2)

de

uncle

j co.

Tinind

searna

ea

cu (a), (b) ~i (c) rezulta : e(i)

san
= Ieosy

e(fZsin wt) +

lsiny-

1
w

p8(Y-Zsln

..in v) -.... I

(lVf'j -

~~1I"lI

._ .. )1"

Aceasta e eea rnai generala reprezentare analit.ica a functiunilor sinusoida!e de timp, care asigUlt,d. transform area ecuatiilor diferentiale liniare ell coeficieuti eonstant.i, ale circuitelor, in cenat,ii algcbrice de gradul int.ii, Semnul de la exponent se aloge pentru ca exponentul sa fie chi a"' faza initiala a marimii. Nlarimea :

+,

e(V2

sill d~~

est.e imagine a celei mai "shnple" ~a.l"ii~~ti inuslo~dale,~(~e valoare efectlv~[i e~ala en unu s faza ini~iala nnla). Alegerea acestm simbo l e armtrara. l..ureprez·enta.l'en In complex se alege A = 1 ~i rezulta : e(i) c= Ieh ~~ In rcprezontarea in complex nesimplificat se alegc

§i rezult a :

eli)

NJ,ETODE

DE

REPREZENTARE

SllvlBOLICA

A. NLD,.I-·ur'llILOR

SIKUSOIDALE

61

Circuitele clcotrice Iiniare de curent aiternativ sinusoidal VOl" Jj earacterizate orin sistema de ecuatii alzebriee de gradul irrt'ii, ca si circuitele de eurent eonti~uu. Aceasta va permite ~labom:rea teoriei eil'euiteh;:r de curent alternativ In strinsa analogie en aceea a eircuitelor de curent continuu. Metoda reprezenuirii Ln. complex (nesimplifieat), rczolvarea eircuitelor de eurent alternativ, consista ill urmatoarele : 1. Se scriu ecuatiile integro-diferentiale alc circuitelor (ecuatiile in valori instantanee). . ,.' ..• 2. Se determma imaginilo III complex de marrmuor
'. zeaza ca termeni . "1

unerr . at acestor
0

ecuatn

••

~i
•

care

~::ie
"

tensiunile] en regula trecerii directe (34.53>0.34,.55). it Se stabilesc imaginile in complex ale ecuatiilor tiile allrebrice Iiniare care Ie coresnund (ecuatiile In l ?4 0 "" (7) n~<· ,.~",': l~ ,~,""Vt'_' , 3i''ileO ., "';46'1::J~ t1'-:li~O Ual-OTlLC:.,d l._,,_n!GllJ:'lil.,a .•,u., 111.CU, 1n.lncu_iild derivarile in raport ou timp1!J.1 in tjmn prin Iml')[irtiri eli i cs,
0 0

en tor-

aceste ccuatn comple:x;e) ma:rim.il~I' n;c~m~5c~te

(valorile instantanee' (d.c, 5" Se determine marimile sinusoidale neeunoscute ell l"cgula trecerii inverse (34.57), adica separind par~:ile imaginare ale imaginilor complexe ale lor.
4." Se rezolva
111
~'lJlit

..:.

- '"

J-

•~

"

34.2.2. ApH~at.ie Ia ~li:ircu]_tul senie r, L, C. Exelnpiificanl1!netcH:la-in forma expusa rnai -- prin :rezclv~r~a..(circuitu~ui s.erie ~are a mai fest stud:i~tt in i~~B.Xagr~ful 33,.2,6 si 34.L2~ zentarca ecuatret .34,~lO) a circuitului se po ate prczenta scnematre asdel ~ = ri -;- L

~,t

d'i

at

~-

-c iot, ,.
Cjw'" i

1,

1
\

(,,)4,

n san

T_l.

--;--

Li 6)

}1 i -j- --

Ji

.!': = (1' de unde imagine a cornplexa a cureutului

+ ]0)£ + I/jwC)i,
este :

san U e
j

(lOg + f3
..

--- are tg

V,.2+(w.L~rr::.,£)2

lie-casta este imaginea eomp lexa lui care trebuie determinat si a carui veloaro instantaneo expresici prcccdente : ~

iusr.antanee se obtin_e "

itg

complexa) a curentupartea imaginarn

i(t)

V,·Lf-( «s. _. l!we)'

U1/2 ===::;:::===,

.s;D. " Cut T [3 --

I'

\.

arc

!0_~~~)_~=-~!_ C (~ -).
Jt /

Am cbtinnt

chiar exprcsia

(33.69), deterrninata

prin caleulnl direct,

CURENTI

ALTERNATlVI

o b SeT va! i i a) Avantajele acestei rnetode sint ~i mai evidente Ia circuite complicate, la care se obtin slsteme de ecuatii diferentiale ~i deci, cu ajntorul reprezentarii in complex, sisteme de ecuutii algebrice. Explicitarea forrnala a necnnoscutelor e la fel de simp Iii ca ~i in eazul circuitelo r de curent continuu (regula lui Kramer pentru sisteme de ecuatii liniare), desi calculele sint mai Iuugi, din cauza ca se opereazii eu numere complexe. 0 data scrise ecuatiile in complex, rezolvarea e 0 chestiune de ealcnl algebric, care se desfasoura "mecanic", fiira sa fie necesare rationarnente suplimentare. b) Metoda e avantajoasii nu numai pentru rezolvarea propriu-zisa a circuitelor (determinarea curentilor cind se dan tensiunile etc.) ci ~i pentru studii teoretice, deoarece sistemele de ecuatii in complex permit studiul sistematic al circuitelor sub aceastii forma. Intreaga teorie modernii a circnitelor de cnrent alternativ este elaboratii astazi cu reprezentarea in complcx (v. ~i cap. 36, 37, 38, 39 etc.). c) Duca se scriu explicit (snb forma exponential a) toate imaginile complexe din ecuatii cind toate marirnile sinusoidale au aceeasi frecventa -, se constatii ca toti terrnenii aeestor ecuatii (care sint liniare ~i omogene in raport cu aceste imagini) au nn acelasi factor comnn eio)'. Acest factor poate fi simplificat de la inceput, nirii ca restul calculului sa fie afectat.
Ecuatia (34.71), de exemplu , se poate scrie: U
san -

V'2

V2 ej(o)'H)

,.1

V"2 ej(O)'+1') +- j wL1 f2

ei (,,),+~)

-1- _1_
j
6)

Y2

ej(Co)'+v)

dupii simplificare

(34.73)
de un de rezulta direct uecunoscutele I iji Y necesare scrierii valorii instantanee (3'1.72), d aca frecventa c cunoscutii , D~ aceca, in aplica+ii, metoda reprezen tarii in complex se simpiificii , adoptind ca simbol al marimii sinusoid ale i rupor tul ~i"". Noul simbol nu mai e 0 functiune de timp, ci un numar complex constant. Se ohtine astfel 0 alta forma a reprezcnt.arii analitice, pe care 0 prezentiim in eontinuare ~i care e u tilizabila numai atunci cinrl toate rniu-imile sinusoidale au aceeasi frecventa.

if V"2

34.2.3. Reprezentarea in complex simplificat. In rcprczen tarca in complex simplificat, imagincu in complex a marimii sinusoidale i e un numar complex constant, avind modulul egal cu valoarea cfectiva a nuirimii 9i argumentul egal cu faza ini!iaHi a marimii : (34.74) Aceasta imagine se mai numeste reprezentarea in complex simplificata a lui i sau ualoarea e.fectiva complexii ? a lui i ~n se noteaza cu simholul majuscul, sub liniat, al lui i:

e(i) =

Jei~

= !.

(34.75)

(In Iiteratura se m ai foloseste simbolul J sau I, sau chiar J - in acest ultim caz raminind ea valo arca efectiva sa se noteze I J I). In mod analog, imagine a in complex a tensiunii u este :
u=

U]l2 sin (0Jt

+ ~)<====

Ueil]

U.

(34.76)

1 Dad. se opereaza cu amplitudinile adica daca se serie i = I sin (('It + y) -

mirrimilor sinnsoidale 9i nu en valor ile lor efective, unde I c acum amplitudinea --, imagiriea in complex

= 1ciY ili se nurn este ompliuuline

complexd,

hlETODE

DE

REPFEZENTARE

Sl;\\BOLICA

A MARI/vIlLOR

SINUSOlDALE

89
in complex origine

In exprimarea cu.ren tii se spune coneis curentul complex (in loc de imaginea a curentului} ~i t.ensiu nea cornple.xa (in Ioc de imaginca in complex a tensiunii).

a b s e r v a fie: In reprezentarea de fazii (y = 0) au imagini reale.

in complex simplificat,

mar-imile

sinusoidale

In aceasta repl'czentare, regula trecerii directe se poate exprima analitic sub forma:

T1 (l'[i
C-i

(t

+ ~) + ji(t)],

(34.17)

tar regula trecerii inverse sub forma:

(34.78) Deoarece l'eprezentarea simplifica ta se ohtinc prin suprimarca , unui factor oomun parazit din toatc relatiile in complex, care sin t liniare 'Ii omogene in raport en imaginile complexc, toate propriet.atile reprczerrtarii in complex nesirnplificate, corespunzatoare uuor astfel de rel atii, ramin valahile. Defazajele ramin egale cu argnmentele rapoartelor imaginilor complexe respective: (34.79) si, ill particular, defazajul dintre tensiune ~i curent c : (3O( =

arg {

Ul ~-f'

(34.80)

Transpunerile operatiilor se fac dupii regulile stabilite : 1. Suma a doiui nuirimi sinusoidole se reprezinui prln. suma imaginilor complex cotes punztitoare :

in

(34.81) 2. Ampl~ficarea cu un scalar real a nuirimii sinusoidale se reprezinui amplificarea ClI. acelasi scalar a imaginii in complex a nuirimii : I.i ~ IJ. prin

(34.82)

3. Derivarea unei miirinii sinusoidale in raport cu tun.pul se traduce priti inmulrirea imaginii ei in complex cu nunuirul imaginal' jro : ; De asta derivata ,t imaginii

,11:~.

<--J(0_.

(34.83)

data, rela tia (34.66) nu mai e valab ila, adica imaginea derivatei nu e imaginii (care nu mai e functiune de timp}. Integrarea in limp a unei nuirim.i sinusoidale se traduce prin. im.piirtirea ei in complex cu. nunuirul imaginal' jto : ~ idt

-->

I.

(34.84)

CUEENTI

AJ~TERNATIVi

De asta data, teste integrala

l!.Jii""'':'i'U~

rru mai e valahila, adica iruaginea integralei nn mar nu mai e functiune de timp].
lurnul,·, Iiniaro .

bserva 'lIJrca san rmnartrrea

ii

e : Inmulth-iii sau iUlpartirii a d011U :raiirirnl SUnI';O!·(1.!l1enu Ie eorespund ,,,,,,",,:,>,,I]tlu .•., jor CODJ.1P1exel{e,m'ezenturea e .. nurnai Ia operatii

Metoda reprezentarii in complex cuprinde aceleasi etape reprezentarii nesimplien diferenta ea trecerea directa
v ~ ,. ~

marims sinusoidale] se face acum ; iar trecerea inversa marimii sinusoid ale corespunzatoare unci anumite imagini JF'ig, 34.16. in complex) se face cu.regula (34.'18). Calculul t) ilmlOtit de obicei de diagram a vectoriala intoemita in planul complex 'In care axa reala e axil origine de faza -- ,)1ades nici nu se figureaza), All care fazorii slut norati eli simbolurile (3/1.'75) ale in complex, pe baza indicasiilor Constmcli(, insa§i a diagramei in£n complex; j inseamtui rotirea i-n inseamnii
Corespouden la este ltD. a~-e5t caz ~
u

Ima~IITn ~n

~.

1"-.

11

C?illIH.CJ£

rotirea 'l:n sens meers cu ~2

71) a di 1" + _.\ idt

rt

L .'~ ell

j OJ.L_£

-t- -----.- ;~- ,,-

j co C

iar diagrama veetorrala din f1g11.ra aLtaI 1 se nnteaza en. In figrrra ~34.16~daca se alege teusiunea ca origine de faztL l~-ici in cazul acesta nu prezintri utili tate sa unpunem axei rcale 0 anumita directie (de ex, cea orizontala de Ia stinga Ia dreapt.a).

aa

Re~r~ze:ntarea ,iln . eo:npl~x, se uti1~zeazi.~msa -- a§aeum am spus-· studiul sisternatic ai eircuitelor electrice, impreuna eli metode specifiee de scriere direeta a ecuatrilor in complex !?i de rezolvare a acestor ecuatii. Pentru aceasta e necesara stahilirea mijloacelor de caracterizare a circuiteloc en marirni

Fie un CIrCl.Et electric: dipolal'n~ccpto:r, Iiniar ::;i pasiv, ale carui Iaturi interio axe IlU sint maznetio en cxterioru], Ia care se aplica tensiunea Ia borne sinusoidala, :r~gula de Ia
11

='"

Ujf2 sin ((,;t

(34.86}

METODE

DE

REPI(EZ[NTAI{E

S!,\lBOLICA

A ,'I1ARIM1LOR

SINUSOIDALE

91

Dipolul absoarbe curcntu! de :regim permanent: sm (rei; -{!1 y

(34.87)

O"b s r c :a·(.. 1~1.~~a2'.111 ~tl~dinl~i ~n c?l~ple:: al circuit.,elor 8~ ,:bi~~ui~~te en In senemeie aeestora sa se treaca (lrrect aimbclurile imaginilor m complex ale miirimilor (v, ng. 34.17), in Iocul simbolurilor valorilor instantanee,

Caracterizurea acestui If::lreult in eurent alternativ se face cu. ajutorul definiti in parHgl~a!nl ,33~3 (irnpedanta.,~, defazajul, rezistenta, reactanta, admrtanta, con, . su,sc.ep~a'n~a),ial: c~r!cte:rizarea regln1ulrn san en.el'getlt: se face cu. aiutorul put.erijor roale, definite in paraa ;2:;'aful 33,4, (putm:ea' activa, puterea Fig. 34.17, reactiva, ):?-t~l'ea aparenta)., Metoda repreze:ntarn HI complex se uovede~tc ius a decsebit de eficace ~i ill1 pl'eZental'ea unitara ~i concisa a proprietatilor circuitelor electrice. Vom arata in cele ce urmeaza di se pot defini parametri complcesi (impedallta complexa, admitanta complexa] :;;10 putere complexa, suscentibili de a asigura 0 caracterizare completa a circuitelor si din care se dedlli~ imediat it nara~etrii reali si nuterile reale, ' 31,.3.1. Impedanta complexii. RapOl'tul dintre tensiunea complexa apli=eata Ia bornele unui dipol Iiniar :;;i pasiv §i eurentul complex corespunzator nu depinde decit de parametrii elementelor de circuit §i de frecventa. Acest raport defineste o marime caracteristica dipolului, numita impedanta complexii
}J

.Ii.

z=

l/. I,

¢( U); r, L, C, ... )

In adevar, Inlocnind in aceasta relatie expreaiile imaginilor complexe (care pot fi nesimplificate san simplificate] se ohtine :

z=

ti

u Y'2
t Y~2
=

ej(Wi

+ B)

II
I-

!!_
I

ej(~ -

y)

I . (~ cos

y)

.U . J-sm (A I"'-y. )

,'[J 'i' ]Jar -- "'''' ,.. e Ullpeal1,nta (reala], iar ~ , I ",

7,. ~

cp e deJazajul, care, a~;a cmn st.im

din relatiile (33.73) ~i (33.74), caracterizeaza circuitul Ia 0 frecventa data. Irnpedanta eomplexa nu depinde fled de marimile Jf_ §i l_, prin care a fest definita,

92

CURENTI
-------

------------._--------------_---

ALTERNATIVI

ci num ai de dipolul pe care il caractcrizeaza. de rcla tiilc (33.78) 'Ii (33.79), rezulta :

Tirrind

seama

de aceste

rela tii ;;i

Zch

jX

(34.89)

Lm.pedanta com.ple xd are modulul egal cu im.pedania circuitului; argumentul egal cu defaza_iul circuitului; portea reolii egala cu rezistetua circuitului ~i parte a imaginarii egala cu. reactarita circuituiui : Z=

!~i,

<p = arg {~},

R=

Re {~},

= 1m {~}.

(34.90)

Valoarca impedun tci complexe ~ permite 0 caracterizare complet.a a circuitului dipolar considerat, la frecverrta data, deoarccc perrnite deducerea tuturor parametrilor reali ai circuitului. Calculul curcntului sc facc imcdiat cu rcln tia : Ucil1 Zcjcp U
Z

ci(il- 'I),

(34.91 )

(34.91')
Ca orice numere cornplexe, imp edantele complexe sc pot reprezenta intr-un l)lall co mplcx "a1 impcclautclor" (planul Z), in care afixul corespunzator se gasel;>te totdcauna in scmiplanul drept (inclusiv axa imaginarii}, dcoarece:

He {~}

Z cos 9

= R:>

o.
(~), pur

In figura 34.18, a sint reprezentate impcdantcle unui circuit inductiv inductiv (~1)' capacitiv (~2)' pur cap acitiv (~3) 9i rezist.iv (~j).

o
+1

o
+1

Fig. 34.18.

.----------._.-_

...-_._-_

..

_--

-_---

-------

METODE

DE

I(EPREZENTARE

SI.\\BOLICA

.,

iIIARIMILOR

SINUSOIDALE

93

o b s e r v a i i e: Impcdanta complexii nu este 0 reprezentare in complex a rapartului valorilor instantanee ale tensiunii si curentului (rapart care - de altfel - rru e 0 ill arimo sinusoidalii), sau a oricarei alte maruni inst ant.ancc. De aceca, uneori se f'oloseste si 0 nata tie diferita de cele falosite pentru imaginile complexe. Ea este un paramotru complex,' cal:acteristi~ circuitului, care actioneaza in ccuat iiie in complex ale circui tului ca un operator de inmu ltire.
34.3.2. Adrnitanta complexa, Haportnl dintre curentul complex si tcnsiunca complexa aplicata la bornelc unui dipolIiniar si pasiv defineste 0 marirne egala cn valoarea reciproca a irnped antei cornplexe §i numitii tulmitanid complexii :
I = - = cp z

(0);

r;

L, C, ... ).

~i admit.aut a cornp lexa depinde nurnai de strnctura dip olului §i de frec\'en~ii, fiind 0 caracteristica a acestni dipol. Inlocnind expresiile imaginilor complexe ale curentulni ~l tensiunii, se otine :

IT =

Y2:

ej(0)t+.:)

lei': = __ ._=

U (2: ei(Jt+ B)

I .-- C -J'(I"-") ' U

!_ cos (5 - Y) U ' ,

J'

!_ sin (5 L. '

v) .
t

Cu rclat iile (33.74'), (33.82), (33.85) ~i (.33.86) rezul ta :

1----·-,--.-··---',--1 1
: Y=Ye-JCP=G-JB I (34.93)

Admitatua complexii are modulul egal eu admitatua eireuitului, argumeruul egal eu deJazajul cii semn. sehimbat, parte a rea/a egala cu coruluctania circuitului ~i partea imaginara egala cu susceptansa circuitului etc semn schimhat :

Y = IYi,

rp

= - m'g {Y}, G = He {y},

B = - Im {Y}.

(34.94)

Valoarea adrnit.antei complexe Y permite 0 caractcrizare complcta a circnitului dipolar considerat Ia frecveuta data, dcoarece permite deducerea t.uturor parametrilor reali ai circuitului. Calculul curentului se face imediat ell rel atia : I

= YU = UYe-i(f = UYeiW-':)

§i en i(t) dat de rclatia (34.91'). Ca orice numere cornplexe, admit antclc complcxe se pot reprezenta intr-un plan complex "al adrnit ant.elor" (planul Y), in care afixul corespunzat.or se gase§te totdeauna in semiplanul drept (inclnsiv axa im aginara], dcoarece He {y}
=

Y cos Cfl = G

> o.
OJ, pur
am avea

In figura 34.18, b sint reprezentate impedarrtcle unui circuit inductiv inductiv (Xl)' capacitiv (Y2,), pur capacitiv (Ys) 9i rezistiv (_r~).
K=
1

Daca

-+

suscep tarrta

s-ar

riefini

prin

relatia

B'

=-

sin

cp,

atunci

jB'.

CURENTI

ALTERNATIVI

o b s e Y v a ~ i e: Admitunta complexa nu esse e reprezentare in complex a cituiui valcrilor instantanee ale eurentului ~i tcnsiunii san a oriearei alto rnarirni instantanoe, E~aeste un pal"a ~ ruetru complex, caractcristic circuitului, care acrioneaza in eeuatji ca operator de inmulti-e. 34.3.3. Pnterea complex8. Dupa ce am studiat reprezentarea In complex a operatiilor elementare (par. 34.2.1), am aratat di prcdnsu] a doua marimi instantanee nu e 0 marime sinusoid alii ~i nu se poate reprezenta in complex. De aceea, nici puterea instantanee p Ia bornele unui dipol (generator san receptor) (v. par. 33.4.1).

P
rut

ui

UI cos rp-- UJ cos (2 (,)[

se poate represenur in complex dupa l'eguJile marimi sinusoidale, Se poate defini in8~i 0 marime complexa, care sa striuga ].11acecasi n-,i'mM"';'~' puterea activa, puterea reactiva !Ii puterea aparenta, ut.ilizatc pentru earacterizarea reghnului permanent a] circuitelor (v, par. 33.4), folosind proprietatea exprimata de relatiile (34.69), (34.70). Se numeste putere complexd (uneori putere aparenta complexa) marimea§_ definita de produsul dirrtre tensiunea complexa §i valourea conjugatii a curentului complex in reprezentare simplificata (sau en semi-suma acestui produs, in reprezentarea nesimplificataj :

==

U1* -- ~ui*. 2 _-.-

(34.97)

Inlocuind expresiile exp licite ale imaginilor complexe, 818 verified ultima egahtate ~i se separa partea reala, partes imaginara, modulul !(Ii argum.entul. acestei marimi:
--

I .'

z, ---

UL

I. JI-= --- f 2 U 2 = Vlej(;l-y) = III cos (~ -§i

II I*

j tus«
(33.110), rezuha : sin 'P
=:

Tiuind seama de relatiife (33.104), (33eI06)

§ = Se·iq
Puterea camplexit cu defa~~j:d circuitului,
a puteru instanuuiees

==

Uleirp = VI cos 9

+ j VI

jQ.

are modulul egal en .parten r~ala e!ia,li'i~cu, p!~erea !if, pertec. l-l'JUlguucra, egal". eu

s==
P = ji

=1.][;

;? Q

== UI

cos ? = Re {~} ;

o data en P §i Q, puterea complexa e primita. [ca sens de d::wa tensiunea I-f ~i curentul 1 siut asociate ca sensuri dupa regula de Ia reeeptoare -§i e produsa (ell sens de referinta), daca tensinnea Jl i;li enrentul J sint asoeiate ca sensuri dupa regula de Ia generatoare.

NIETODE

95 Int:r-un

Ca

Ol'ICe

dipoii tTan5mj;~:!f;Juterii ~i.~:

Iui, De exemplu, !3.2 poate n puterea bornele unui dipol aetiv receptor

:~~::i~~j::td:C~:;'~ien~
(180-

pt1i.teri1or f;cnsul

a ,en'\lLr'~n:,i,~.~0, in

<se asociaza dupa regula ctj la ;produce putere .activa ~'._n primeste tiva. ~: d~r po?te fi ~i puterea urnn {UPD1 actrv generator (Ia care [J ~.i J se ciaza dupa regula de la putere activa §i produce putere H""C""'''. La dipoii pasini; pozitia afi:;,:,''ufui «omplexe e eontinuta numai int.J·-·urll ,i anume semipianul drept (dadll \ie:l~ia ,de 7so\.~ere de ,-~,a obi .. ~;nu)..e§te}. In adevar, tori P () ~i Q~: e. In.· eomplexa prirnit.a de un iar -;;il puterea C0l11pJexa ,,'apaci.tiv (Q OJ.
1

prirn.it8

(34.101) complexa 1m este imaginea in complex: a putel:{i znstantanee p, care ~_- 3§1l! um am menii~mafla 'inc,eputliI parag:nihiHil c nu se poate reprezent.a in complex, b) Se poate operal ]1l1l locuJ nD!~bdn:di. S cu marimea ~i fig., 34~]9) ~.
1"

bse

vat

i i : it) Puterea

.s

U}
:,umita. pu~:ere comp~ex,a!
~n. ~peclal 111. ec!z:-d decit a curenturm
eB],n

1:08'1 -

j UI

p--

Se aeeasta tcnsmnn complexe se calculeaea cind d,:::f)c;rrcee Iuat It;

Ol'lg_lne

de faza),
~I

curerrtuhri tiara ea vreunul d_i:n. teriza regimul permanent al cireuitului,

[))=UJ

.o

manIac.

c,,~=nrIexa

..

tencarac-

marime ;,

= VI cos (F'

j UJi

sal ([3

are valcri care depind de alegerea arhitrara a originii timpului [prin suma (3 '\I a fazelor initiale): 0 astfel de rnarime nu are nid 0 semnincatie fizica adecyat~ studiului regimului penn anent. s

96

CUf\ENTI

ALTEI,NATlVl

u
Z=r

~
a.

i:

'1_

1 r

~I':t.~L
b.

3It.3.4. Cal'acterizarea elementelor de circuit in complex. Pentru st udiul in complex al circuitclor de curent altern ativ este necesar sa se cunoasca proprieta~ilc 9i modul de caractcriz arc al elcmcntelor idealc de circuit r, L, C. Conaideram ca lei se aplica 0 tcnsiune sinusoidala data (34.86), cn imagine a cornTT . P I ~ s: = U .ill ~l. d i: narn curentul I = Ie', ]laramctrri caractcristici si nuterile. In studiul in complex
ex a e .et ernn-

al

circuitelor,

pc

scheme

se

figureaza simbolurile imazinilor complexe (in locul simbolurilor miirimilor instautanee) alaturi de sageJ:ile sensurilor de referinta - totdeauna necesare pentru scrierea ecuaFig. 34.20. tiilor si interpretarea rezultatelor (~" fig. 34.20). a) Resistorul ideal, de rezistcrrta r; are ecuatia (31.22), rcprezentuta in complex, ut.ilizind regula amplificar ii cu un scalar (34.82) : (34.HI3) Aceasta e expresia - impedarrta
in complex a caderii complexa a rezistorului
U

de tcnsinnc ideal:
I.

rezist iv«.

Hczulta

eu Z -

= r,

rp

=-=IZ=r:, L 1= 0, R = r , X = O. .1
U
--

'--;_---j

(34.104 )

adrni tant.a cornplexa a rezistorului ==

ideal:
l'

I
I

Y = -- I,t' B
=

(34.105)

"------'

en -

Y
pnterea

l/r,

I/r,

O.

complexa

a rezistorului [] I*

ideal:
U2
r

--

I'

s
--

= r 12 =

I
I

(34.

-------,-----

en

P = R12

= 1"12 =

[]2jr

> 0,

X12

0.

METODE

DE

ltEPREZENTARE

SIMBOLICA

A Nli\R!MILOR

SlNUSOlDALE

97

Am regasit toate valorile scalare detcrminate ell metoda reprezentarii {!TO' metrice (34.21...34.23). b) Bobina idealc'i de inductivitate L are ecuatia (31.26), reprezentata in complex, utilizind regula derivarii (3:(..83) sl a amplificarii en un scalar (,H.B2) :

I eli = ~cit

UL ~

(3LlOI) inductive. Hezulta:

Aceasta e expresia in complex a cadezii de tensiune ~ impedanta complexa a hobinoi ideate:

(34:.108)
eu

R.
admitanta

0,

(u

> O.

comploxa a bohinei ideale :

L
F

'j (3'-t •...("9f

cu

G
puterea complexa

==

0,

(,jL >0.

a bobinei ide ale :

I

U I '" = ii --. S
en

isl,

J2

=~

(jl
(~)L

P = RP = 0, trice
<

.,.: .r...... if) = Xl"

::::::::(,)

L1'-'...

==

(_i~ TN

cu·_; I

.> ;:~ ----0

Am regasit toate valorile scalare determinate

en metoda reprezentarii gcmne(34.24 ... 34.26). c) Condensatorul ideal de capacitate Care ecuatia (31.30'), reprezentata In complex, utilizind regula integrarii (34.811) ~i a amplificarii em un scalar (34,82) : u

L ------

j co C

== UiC .

_'!

(:lUll)

.Accasta e expresia in complex a caderii de tensiune capacrtrv c. RczulUi : -~ impedanta complexa a condensatorului ideal: (34,112)
-.,.---ress

9'3

--------------------------------_._.---_._--CURENTI ALTERNATIVI

cn Z = IjwC, admitanta cp

R= 0,

-l/wC.

complexa a condensat.orului ideal:

=

tt

!..
G

!Y=jUl

Cl
I

(34.ll3)

cn

y
-

= co

C,

0,

B=-

co C

< o.

pnterea cornplexa a condensatorului ideal: U J*

I. S
I

12 --1- = -----j co C

=-

J. W C U'2

.1

!,

(34.ll4)

Cll

RJ2

0,

X J2

=-

12/ co C

co

C U2

< O.

Am regasit toate valorile scalare determinate ~u metoda reprezentarii geometrice (34.27... 34.29). In figura 34.20 sint construite ~i diagramele vectoriale ccrespunz.atoare (ell not atia de la reprezentarea in complex).

34.4. Formele complexe ale ,Jegii lui Ohm"

. 34.4.1. Analogii cu circuitele de curent continuu. in regim stationer, d atorita lipsei tensiunii electromotoare induse (31.8), cimpul electric este un cimp potential ~i tensiuriea elcctrica nu depinde de drum. De aceea, in curent continuu (v. ~i par. 13, vol, I), in expresia integraHi (31.9) a legii ccnductiei electrice, tensiunca in lungul firului poate fi inlocuitii cu tensiunea la Lorne. Se obtine astfel "lege a lui Ohm", sub forma
Ub = r i

(34.115) cu sensul i)

pentru un dipol !iniar si pasiv, de rezistentii T, alimentat cu tensiunea la borne Ub asociat curentului dupa regula de la receptoare - sau sub forma mai generala e

Ub = r i

pentru un dipol liniar ~i activo continind 0 su'rsa de tensiune electromotoare e, avind sensul curentului, Semnul (+) din ultima relatie corespunde dipolului receptor (sensul tensiunii la borne e asociat sensului curentului dupa regula de la receptoare), iar semnul (-) corespunde dipolului generator (sensul tensiunii la borne e asociat sensului curentului dupa regula de Ia generatoare). In regim nestationar si deci si in curent alternativ, datoritu existentei tensiuuii electromotoare induse ~i a prezentei condensa toarelor, relatiile (34.115) ~i (34-,116) nu mai sint valabile in valori instantance. Un analog formal al acestor relatii se obtine daca se opcreaza cu imaginile in complex ale tensiunilor ~i curentilor. Analogul formal al relatiei (34.115) rezulta din relatia (34.88) de introducere a impedante i cornplexe, pcntru dipoli liniari ~i pasivi :

IlJ=KLI

(34.117)

j\\ETODE

DE

REPREZENTARE

SL'vlBOLICA

A MARIMILOR

~--SINUSOIDALE

..-----

99

~i se numeste forma complexii a legii lui Ohm. Analogul formal al relatiei (34.116) este teorema lui Joubert, demonstratii in paragraful urmator - si eare se mai numeste j'orrnu comple xti generalizoui a legii lui Ohm. Aceste analogii formale eu relatiile fundamentale de la eireuitele de curent continuu vor fi intregite prin formularea unor teoreme analoge teoremelor lui Kirchhoff (cap. 36) 9i constituie unul din marile avantaje ale reprezentarii in complex. Ele sint limitate de existenta imped ant.elor mutuale (v. 34.4.3).

34.4.2. Teorema lui Joubert. Fie 0 latura activa de circuit electric (fig.34.21,a) cuplata magnetic cu altele, continind un rezistor, 0 bohinii, un condensator §i un gcnerator de tensiune electromotoare instantance data eg, avind sensul de rcferirrta al curentului i. Inductivitatca proprie a laturii! este L, capacitatea condensatorului este C, rezistcnta vtotalii a conductorului (de la borna lla armatura l' a condensatorului ijide la ccalalta armatura, 2', la borna 2) este R, iar tensiunea Ia borne instantanee cu sensul de referinta dupa regula

b.

l __"__ .»,
1~~2

q/~X}

E -9

~~
Y.b(Generator)

c.

a.

de la receptoare este Ul2 = Ub' Fie r 0 curha luata in sensu curentului (de la 1 la I') prin interiorul conductorului laturii iji prin dielectricul condensatorului iji inchisa pe la borne in sens opus tensiunii Ub' Fluxul total inlantuit de latura,
(

.
1 Aceastji inductivitate include ~i induetivitatea proprie a generatorului, daca t.e.m. eorespunzatoare nu e inclusa in ego Pentru definirea inductivitatii laturii §i - mai generala fluxului inlantuit de Iatura, suprafata de definitic a fluxului Be considera spr-ijinitii de linia tensiunii la borne (v, ~i ohservatia de Ia par. 31.3.2).

100

ClJ!(ENT!

ALTEl\NATIVI

caiculat prin suprafata Sr in sensul asocial sensului curentului hurghiulu.i drept., se complme din fluxul hohinei ~l elm tluxu] care induce . eg' r ,1lXU I exterior (" (ex) e fluxu 1 pro d us prIn 1._ ~-' " V1 . h . !JOHHl<l t.e.m, a generatoru IUI de curentii altor laturi. Tensiunea electromotoare indusa in lungul curhei l' este :
~l)
J, ~ .. ,. l'~" ~

=L

,"

<D

(ex)

'.'

ds

=-

d rv dt

18)

I'

~.E
r

a§

)E
t

us +

.
) E ds

\E
I

fIs _,_

2"

J 2

\E

tis;

(fir)

(dielectric )

(fir)

(pc Ia borne)

Primrll ~i al treilea term en reprezinta tensiunea in lungul firului, egaIa, conform legi! conductiei electrice, cu produsul dintre rezisterrta si curerrt. 'I'ermenul ai'doilea e tensiunea condensatorului, iar uiti~ul e tensiunea Ia borne Crt semn schirnhat :

rE
, J ['

' U~

_1~

(34.1113')

ultima ega1itate fiind valahila pentru circuite liniare, Egalind expresiile (34.118) si (34.118'), se olrtine ecuatia unei Iaturi :rccep" toare active si euplate

Ri

1r + C ~. dt L

lib

(34.U9)

. rh " l~ 1ocum d ,m = L"L -t- '¥ (ex). 91 separin d terruenu.. .n '1' ' obtine ecuatia uner laturi Iiniaro receptoare :
e:T-~~
,
d<1>(exj

dependenti

de curent,

Be'

dr

L~
dt

+ !. (i
C

dt.

(31,.120)

ECURl):ia corespunzatoare

in complex

este :

Factorul
Iaturii.

complex al curentului
Se olrtine astfel expresia

este chiar impedautu

teoremei lui Joubert

complexa proprie
pentru laturi

recept.oaro

schoma e~hivalcnta

din fig. 34.21,

b):