You are on page 1of 73

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ


CATEDRA DESIGN DE PRODUS ŞI ROBOTICĂ

Ing. Ionela NEGREA

STUDIUL ADAPTABILITĂŢII TURBINELOR EOLIENE DE


MICĂ PUTERE LA CONDIŢIILE CLIMATICE DIN ROMÂNIA

ADAPTABILITY STUDY OF SMALL WIND TURBINES AT THE


CLIMATIC CONDITION FROM ROMANIA

- Rezumatul tezei de doctorat –

Conducător ştiinţific
Prof. Univ. Dr. Ing. Ion VIŞA

Braşov
2010
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI
SPORTULUI
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-dul EROILOR, Nr. 29, 500036
Tel. 0268413000, Fax.+40-0268410525

D-nei/lui……………………………………………………………………………….

COMPONENŢA
Comisiei de doctorat

Numită prin Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov


4
222/28.09.2010

PREŞEDINTE
Prof. univ. dr. ing. Nouraş Barbu LUPULESCU
Decan - Facultatea de Inginerie Tehnologică
Universitatea Transilvania din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. ing. Ion VIŞA

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI
Prof. univ. dr. ing. Mătieş VISTRIAN
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Cercet. şt. gr. I, dr. fiz. Dan Ilie TEODOREANU


Institutul de Cercetări Electrotehnice Bucureşti

Prof. univ. dr. ing. Dorin DIACONESCU


Universitatea Transilvania din Braşov

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 26 noiembrie 2010, ora 11:00,
Colina Universităţii, corp E, sala E.II.4 (Casuţa Solară)

Eventualele aprecieri şi observaţii asupra lucrării vă rugăm să le transmiteţi în timp


util pe adresa Universităţii Transilania din Braşov sau pe adresa de e-mail:
ionela_n@unitbv.ro
3
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

CUPRINS

Pag. Pag.
Teză Rez
Precizări.......................................................................................................................... 1 3
1. Stadiul actual în dezvoltarea turbinelor eoliene şi identificarea obiectivelor
tezei referitoare la turbinele eoliene de mică putere................................................... 4 4
1.1.Energia eoliană.................................................................................................... 4 4
1.1.1.Clasificarea vânturilor................................................................................ 4 -
1.1.2. Caracteristicile vântului............................................................................ 7 -
1.1.3. Instrumente de măsură.............................................................................. 10 -
1.1.4. Varaţia vitezei vântului în Europa şi în România..................................... 13 4
1.2. Sisteme de conversie a energiei eoliene............................................................. 22 6
1.2.1. Istoria turbinelor eoliene........................................................................... 23 -
1.2.2. Mărimi caracteristice ale vitezei vântului................................................. 27 -
1.2.3. Clasificarea sistemelor de conversie a energiei eoliene............................ 29 6
1.3. Turbine eoliene de mică putere.......................................................................... 37 7
1.3.1. Turbine eoliene de mică putere cu ax vertical.......................................... 38 -
1.3.2. Turbine eoliene de mică putere cu ax orizontal........................................ 42 7
1.4. Concluzii asupra stadiului actual........................................................................ 58 1
1.5. Obiectivele tezei................................................................................................. 59 3
14

2. Conceperea rotorului turbinei eoliene de mică putere........................................... 60 15


2.1. Conceptul general al rotorului turbinei eoliene.................................................. 60 1
2.2.Conceptul palelor................................................................................................. 66 15
2.2.1. Materialele din care sunt realizate profilele de pală.................................. 66 6
16
2.2.2. Definirea profilelor de pală propuse......................................................... 69 16
2.3. Optimizarea conceptuală a obadei turbinei eoliene........................................... 74 17
2.4. Concluzii şi contribuţii originale....................................................................... 77 19

3. Model de calcul pentru încărcarea palelor turbinei eoliene si verificarea 79 20


rezistenţei palelor...........................................................................................................
3.1. Modelarea încărcării unei pale........................................................................... 79 20
3.2. Analiza deformaţiilor şi tensiunilor din palele rotorului prin MEF................... 85 24
3.4. Concluzii şi contribuţii originale........................................................................ 89 26

4. Conceperea şi realizarea standului experimental şi a programului de testări..... 91 27


4.1. Structura standului.............................................................................................. 92 27
4.2. Programul de testări............................................................................................ 98 28
4.3. Concluzii şi contribuţii originale........................................................................ 102 29

5. Testarea şi prelucrarea rezultatelor obţinute.......................................................... 103 30


5.1. Prelucrarea şi optimizarea rezultatelor............................................................... 103 30
5.2. Concluzii şi contribuţii originale........................................................................ 112 37

1
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

6. Conceperea şi realizarea unui kit eolian didactic ca instalaţie amovibilă de 114 39


laborator.........................................................................................................................
6.1. Structura kitului eolian didactic.......................................................................... 114 39
6.2. Comparaţia rezultatelor între standul de testări şi kitul eolian didactic............. 116 40
6.3. Lucrare de laborator, privind conversia energiei eoliene în energie electrică, 128 -
bazată pe kitul eolian propus.....................................................................................
6.4. Concluzii şi contribuţii originale........................................................................ 134 42

7. Concluzii finale, contribuţii şi diseminarea rezultatelor....................................... 136 4


7.1. Concluzii finale şi contribuţii.............................................................................. 136 444
7.2. Diseminarea rezultatelor..................................................................................... 142 4
7
Bibliografie..................................................................................................................... 143 -
Bibliografie selectivă ……………………………………………………………….... 4
Rezumat……………………………………………………………………………….. 95
Summary ……………………………………………………........................................ 35
Curriculum vitae…………………………………………............................................ 35
Curriculum vitae (eng.) …………………………………………………………….... 45

Notă: Pentru capitole, subcapitole, figuri şi relaţii în rezumat s-au păstrat numerele de
ordine din teză

2
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

PRECIZĂRI

În contextul noii ere energetice şi a noilor tehnologii, care au cunoscut o tot mai
mare dezvoltare, a crescut interesul pentru reducerea, prin intermediul surselor de energii
regenerabile, a consumului de combustibili fosili şi implicit a poluării.
O direcţie reprezentativă în cadrul domeniului utilizării surselor de energie regenerabilă se
referă la conversia energiei eoliene în energie electrică, bazată pe utilizarea de turbine
eoliene; dezvoltarea acestor sisteme de conversie a condus la identificarea de noi soluţii
inovative caracterizate prin eficienţă ridicată, costuri reduse, fiabilitate şi adaptabilitate la
condiţiile de implementare.
Lucrarea elaborată are ca principal obiectiv conceperea, realizarea şi optimizarea unui rotor
de turbină eoliană de mică putere care să pornească la viteze reduse ale vântului (sub 3
m/s), specific zonelor de implementare cu potenţial eolian redus, caracterizat prin tehnologie
simplă, preţ
de cost scăzut şi o întreţinere uşoară.
Aria de cercetare a acestui program de doctorat se înscrie în domeniile prioritare de
cercetare stabilite la nivel european, prin programul FP7, şi se încadrează în aria tematică
Energie, subaria tematică Producerea de electriciate din surse regenerabile.

*
* *

Aduc mulţumiri conducătorului ştiinţific, Prof. Univ. Dr. Ing. Ion VIŞA, pentru
sprijinul continu, pentru oportunităţile de dezvoltare profesională pe care mi le-a oferit.
De asemenea aduc mulţumiri domnului Prof. Univ. Dr. Ing. Dorin DIACONESCU
pentru sprijinul şi suportul profesional deosebit şi domnului Ing. Ioan ŢOŢU, director
Centru de Tehnologii, Inventică şi Busines pentru ajutorul acordat la dezvoltarea instalaţiei
experimental.
Muţumiri adresez tuturor colegilor de catedră şi din Departamentul de Cercetare Ştiinţifică
pentru sprijinul moral şi profesional.
Mulţumiri adresez de asemenea şi familiei, care m-a încurajat şi susţinut pe toată perioada
tezei.

3
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

1. Stadiul actual în dezvoltarea turbinelor eoliene şi identificarea


obiectivelor tezei referitoare la turbinele eoliene de mică putere
În acest capitol se prezintă stadiul actual privind dezvoltarea turbinelor eoliene
destinate producerii de electricitate şi, în funcţie de limitele identificate, se stabilesc obiectivele tezei.

1.1. Energia eoliană

O sursă importantă de energie, folosită încă din antichitate, este energia eoliană
generată
prin încălzirea inegală a straturilor de aer (fig. 1.1) [ILN1984], [***1], [***2].

Fig. 1.1. Schema distribuţiei radiaţiei solare în atmosferă, prelucrare după [ILN1984]
Masa de aer rece cu presiune ridicată se îndreaptă spre zonele mai încălzite unde
presiunea este mai redusă [ILN1984]. Mişcările aerului pot fi: orizontale, verticale şi
înclinate; mişcarea orizontală şi aproximativ orizontală (a aerului)
este numită vânt, iar mişcările pe verticală şi înclinate ale aerului se numesc curenţi.

1.1.4. Variaţia vitezei vântului în Europa şi în România

O hartă a energiei vântului în Europa a fost dată de Department of Civil and


Environmental Engineering, Stanford University, California, USA, în anul 2000, conform
căreia, cel mai mare potenţial eolian din Europa se află în zona nordică a Franţei, Belgiei,
Germaniei, Spaniei, Olandei, Marii Britanie şi a Danemarcei.
Ţara noastră, situată într-o zonă de interferenţă a maselor de aer cu contraste
termobarice ridicate, dispune în ansamblu de un potenţial energetic eolian bun. Configuraţia
reliefului, care compartimentează teritoriul ţării, imprimă modificări evidente ale vitezei vântului
de la o regiune la alta, determinând o repartiţie neuniformă a sa.
O hartă a potenţialului eolian a fost publicată de ICEMENERG în anul 2007 (fig. 1.13), din
care se pot trage unele concluzii privind eventualele amplasamente ale turbinelor eoliene: în zonele
4
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

muntoase înalte viteza medie a vântului este de peste 8,5 m/s; în zona Mării Negre cât şi a
Litoralului viteza medie a vântului este de peste 7-8 m/s. [***10]

Fig. 1.13. Viteza vântului în România [***10]

Pentru a se putea indentifica tipul de sistem performant, capabil să funcţioneze la


viteze reduse ale vântului s-a determinat media numărului de ore/lună cu vânt pentru zona
Braşov, pe perioada anilor 2006, 2007, 2008 şi 2009.
În funcţie de aceste valori s-a calculat numărul de ore/an cu vânt 0-2 m/s, 2-3 m/s, 3-4 m/s.
În fig. 1.26 sunt reprezentate mediile şi procentul orelor anuale cu vânt, specific zonei
Colinei
Universităţii.
În concluzie, în zona analizată putem spune că, de regulă viteza vântului este sub 2 m/s (81-
83% din timp), în timp ce viteze superioare la 2 m/s sunt în procente foarte mici (16-18%).
Ca urmare, folosirea de centrale eoliene în astfel de zone devine eficientă dacă ele încep să
funcţioneze la capacitate proiectată încă de la aceste viteze mici ale vântului.

Fig. 1.26. Mediile procentuale ale orelor anuale cu vânt pe perioada 2006-2009
5
Mori de v?nt Turbine eoliene (Generator eolian, Aerogenerator, Convert
Iriga?ii Independente de re?eaua electric?
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România
Legate la re?eaua electric?
Vase pentru naviga?ie

1.2. Sisteme de conversie a energiei eoliene

În fig. 1.27 se prezintă schema privind conversia energiei eoliene în energie mecanică
şi
electrică, cu evidenţierea unor aplicaţii reprezentative.
Energia eoliană s-a folosit de mii de ani; la început energia mecanică preluată de la vânt era
folosită de vasele de navigaţie, pentru pomparea apei, pentru irigaţii şi de morile de vânt
pentru măcinarea grânelor, [BOD2007].
Mai târziu această energie mecanică s-a transformat în energie electrică cu ajutorul
turbinelor eoliene (morile de vânt moderne) care puteau fi legate la reţeaua de curent electric.

Energia eoliană

Energia mecanică

Energia electrică

Fig. 1.27. Schema conversiei energiei

1.2.3. Clasificarea sistemelor de conversie a energiei eoliene

Sistemele care realizează conversia energiei eoliană în energie electrică sunt turbinele eoliene.
Elese clasifică în funcţie de poziţia axului, astfel:
1) Turbine eoliene cu ax orizontal, au axul rotorului aşezat pe orizontală. În prezent sunt cele
mai variate din punct de vedere constructiv şi cele mai răspândite. Acestea pot avea de la 1
până la 18 pale, cele cu una, două şi trei pale sunt – turbine rapide şi cu pale multiple, (mai
mult de 3 pale) sunt – turbine lente (fig. 1.29) [BOE2004], [ILN1984], [GAT2002],
[SAH2006], [HAN2008].

Fig. 1.29. Clasificarea turbinelor eoliene cu ax orizontal, a – o pală, b – două pale, c – trei pale,

6
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

d –cu pale multiple


2) Turbine eoliene cu ax vertical, au axul rotorului aşezat pe verticală. Cele mai
răspândite sunt turbinele Darrieus, Savonius, Musgrove, Evence – cu două sau trei
pale subţiri aerodinamice încastrate de un ax vertical, şi Savonius – cu două pale cu profil
aerodinamic fixate de axul vertical. Avantajul lor este în principal acela că rotorul
acestora nu trebuie orientat după vânt (fig. 1.30). Dezavantajul lor este că nu pot fi
amplasate pe stâlpi la înălţime, ca urmare beneficiază de vântul de la nivelul solului până
la 50m înălţime.
[BOE2004], [ILN1984], [GAT2002], [SAH2006], [HAN2008]

Fig. 1.30. Clasificarea turbinelor eoliene cu ax vertical, a – Darrieus, b – Savonius, c – Evence,


d - Musgrove
Turbinele eoliene se clasifică după puterea electrică furnizată, astfel:
• Turbine de putere mică (sub 100kW) utilizate în general pentru uz casnic, agricol, etc.;
• Turbine de putere medie şi mare (peste 100kW) utilizate pentru furnizarea energiei
electrice în reţea [BOE2004], [ILN1984], [GAT2002], [SAH2006], [HAN2008],
[SLG2009].
1.3. Turbine eoliene de mică putere

Turbinele eoliene de mică putere au fost şi sunt folosite pentru necesităţile energetice proprii
ale consumatorilor. Datorită costului redus şi al modului de întreţinere uşor, comercializarea lor se
extinde din ce în ce mai mult, fiind utilizate pentru alimentarea cu energie electrică a utilizatorilor
izolaţi, care nu sunt conectaţi la reţeaua de energie electrică sau pentru funcţionalităţi
diverse în mediul construit.
O turbină eoliană de mică putere se defineşte ca un sistem de conversie al energiei
mecanice, preluată de la vânt, în energie electrică, cu putere de până la 100 de kW
[BOE2004],
[BOD2009], [BOD2007], [ILN1984].

1.3.2. Turbine eoliene de mică putere cu ax orizontal

Turbinele eoliene cu ax orizontal există într-o varietate largă de soluţii constructive şi sunt
caracterizate printr-un coeficient de putere apropiat de limita lui Betz (0,593). Aceste turbine au fost
printre primele soluţii utilizate pentru satisfacerea nevoilor personale şi ale comunităţii. Astăzi sunt
7
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

utilizate din ce în ce mai mult, datorită eficienţei mărite a conversiei energiei electrice în comparaţie
cu turbinele eoliene de mică putere cu ax vertical.
Axul principal al rotorului turbinelor de acest tip este poziţionat pe orizontală, astfel încât
palele rotorului să fie perpendiculare pe acesta. Turbina eoliană este orintată în amonte, adică cu
vânt ascendent, din faţa turbinei, palele sunt rigide, iar rotorul este orientat pe direcţia vântului.
Părţile componente ale acestor turbine sunt prezentate în figura 1.34. În tabelul 1.10. sunt
prezentate în detaliu parţile componente [BOE2004], [BOD2009], [BOD2007], [ILN1984], [TD1],
[MAM2002], [GAT2002], [SAH2006], [HAN2008] [ITF2010], [WRW2004], [NAN2009],
[HHK2009], [CLW1999].

Fig. 1.34. Părţile componente ale turbinelor eoliene de mică putere cu ax orizontal
Tabel 1.10
Nr. Părţi Descriere
crt componente
Rotorul este format din arborele principal şi pale. Palele sunt în general
1 Rotor în număr de trei, sunt realizate din compozite armate cu fibră de sticlă,
mase plastice, metal sau lemn şi sunt de formă aerodinamică. Suprafaţa
acoperită de pale într-o rotaţie completă determină puterea generată de
sistem. Arborele principal este poziţionat pe orizontală.
Generatorul/alternatorul este cuplat direct de arborele principal al turbinei şi, la
2 Generator/ rotirea rotorului produce energie electrică. Dacă sistemul este construit cu
alternator generator atunci curentul produs de turbină este continuu, dacă este echipat cu
alternator curentul produs de turbină este alternativ.
3 Cutie de Cutia de viteze este folosită la turbinele eoliene de mică putere cu puteri peste
viteze 10 kW. Are rolul de a regla viteza de rotaţie a rotorului.

4 Nacela Nacela este o carcasă care include generatorul şi cutia de viteze.


8
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Tabel 1.10 (continuare)


Nr.crt Părţi Descriere
componente
5 Sistem de Are rolul de a orienta turbina pe direcţia vântului. Multe turbine de mică
orientare putere folosesc un sistem simplu, cu coadă tip giruetă, care se orienteză pe
direcţia vântului. Dacă sistemul este poziţionat în aval, adică vântul suflă în
spatele palelor, rotorul se auto orientează pe direcţia vântului.
6 Sistemul de Complexitatea acestui sistem depinde de tipul turbinei eoliene şi
control şi de capacitatea acesteia. [NAN2009]
protecţie
7 Turnul Turnul susţine sistemul de orientare, nacela şi rotorul turbinei eoliene.
Trebuie proiectat şi realizat astfel încât să reziste la condiţiile
climatice nefavorabile, ca vânturile extreme, grindina, vijelii, din oţel.
Există câteva tipuri de soluţii constructive de turnuri, printre care:
• Turn înclinat (conductă) – este utilizat pentru sisteme care produc
sub 1kW.
• Turnul ancorat – este mai ieftin, de obicei este de tipul turn înclinat.
Acest turn are nevoie de o suprafaţă destul de mare de
ancorare, pentru a fi cât mai bine fixat.
• Turnul consolidat la bază prin fundaţie –este de obicei de
formă
cilindrică sau de tip grindă cu zăbrele. Sunt mult mai
rezistente decât celelalte, însă au un cost mai ridicat şi pentru

[BOE2004], [BOD2009], [BOD2007], [ILN1984], [TD1], [MAM2002], [GAT2002], [SAH2006],


[HAN2008] [ITF2010], [BIP2008], [WAC2001], [NAN2009], [HHK2005], [CLW1999]
Mărimile caracteristice turbinelor eoliene de mică putere au fost definite în subcapitolul 1.2:
rapiditatea λ, coeficienţii de putere şi moment, CP şi Cm, turaţia n şi puterea P a turbinei.
Turbinele eoliene de mică putere ca şi cele de mare putere utilizează frecvent profile cu trei
pale, de formă aerodinamică. La mărirea numărului de pale rapiditatea se măreşte, implicit şi
coeficientul de putere şi moment al turbinei [BOE2004], [BOD2009], [BOD2007], [ILN1984],
[MAM2002], [GAT2002], [SAH2006].
Noi soluţii constructive de turbine eoliene de mică putere s-au realizat ca brevet de invenţie
şi nu numai. În cele ce urmează sunt prezentate câteva dintre acestea cu avantajele şi dezavantajele
lor.
1) “Turbina eoliana cu vele” – brevet de invenţie nr. US 4208168 şi RO RO118723, autor
Gutanu Mihai, Bucureşti, România, 2003.
Turbina eoliană cu vele este formată dintr-un ax, un schelet cilindric liber sau fixat pe ax şi
vele triunghiulare care captează energia vântului, similare velelor de ambarcaţiuni, având pe
conturul exterior bare verticale; iar în planul bazei superior bare orizontale şi o volantă, astfel încât
să permită montarea velelor verticale; manevrarea velelor se realizează în mod automat sub acţiunea
cumulată a forţei centrifuge şi a vântului astfel încât fiecare velă utilizează vânt de pupa, vânt larg,
vânt strâns şi vânt în vânt (fig. 1.35.a). Turbina eoliană cu vele prezintă ca principal
dezavantaj gradul ridicat de complexitate la fixarea palelor în butuc; viteza de pornire este de 4 m/s.
[B4]
2) “Rotor eolian, pentru vânt cu intensitate redusă” - brevet de invenţie nr. RO 122051
B1, autori Cristea Gheorghe, Teodoreanu Dan, Sontea Stefan, ICPE, Bucureşti, România, 2008.
O altă soluţie de rotor pentru turbine eoliene care funcţionează la viteze reduse ale vâtului,
9
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

este alcătuit dintr-un arbore (1) pe care sunt încastrate radial pachete de pale elastice (2), de tip “arc
cu foi de lungimi inegale”, dispuse sub formă de steag (coasă) şi înclinate cu unghiuri între 5º - 40º.
Rotorul pentru turbina eoliană menţionată prezintă ca principale dezavantaje: rezistenţă mecanică
relativ redusă a palelor şi gradul relativ ridicat de complexitate privind încastrarea pachetelor
de pale pe cozi de steag (coasă) şi a cozilor cu arborele (fig. 1.35.b). [B1]
3) “Roată eoliană”, brevet DE 3210405 (A1) - soluţia de turbină eoliană este
constituită dintr-un arbore central tubular care este rigidizat, prin mai multe rânduri de spiţe de
sârmă dispuse înclinat (axial şi circumferenţial), cu un trunchi de con cu zăbrele, format din 2 inele
rigidizate între
ele cu ajutorul unor spiţe subţiri (înclinate, în ambele sensuri, faţă de generatoarele trunchiului de
con) şi a unor profile tubulare (dispuse după generatoare), pe care sunt montate aripi profilate cu
deschidere controlată; această soluţie are ca principal dezavantaj gradul ridicat de
complexitate structurală şi constructivă (fig. 1.35.c). [B11]
4) “Turbina eoliană multiplă tip roată de bicicletă” - Rotorul acestei turbine este compus
dintr-o obadă periferică 1 din tablă rulată sau ţeavă profilată, concentrică faţă de axa de rotaţie prin
spiţele 2 care constituie în acelaşi timp şi palele turbinei. Spiţele sunt palele turbinei realizate din
oţel (aliaj de aluminiu), sunt relativ înguste cu profil aerodinamic în formă de arc de cerc. La ceastă
turbină se poate elimina multiplicatorul de turaţie, energia se captează de la periferia obezii 1 printr-
o curea sau rolă de fricţiune (fig. 1.35.d). Generatorul este plasat în partea inferioară a rotorului şi se
orientează împreună cu acesta, soluţia este specifică turbinele lente de mică putere (până la 6 kW).
[ILN1984], [GAT2002]
5)“Turbina eoliană - Berwian - departamentul de bionică şi evoluţia tehnicii TU Berlin au
construit turbina BERWIAN. Palele sunt fixate la mijloc printr-un inel şi de butuc prin bare
de fixare. Palele au formă aerodinamică, se utilizează în număr mare 6 - 9. Puterea de 5 KW, D
rotor
de 2m, V pornire de 3 m/s (fig.1.35.e). [GAT2002], [SAH2006]
6) O altă soluţie de turbină eoliană, este ”Maşina de putere eoliană”, brevet GB 2441392
A/2006, formată din două roţi 3 şi 4, cu o axă comună de revoluţie de susţinere, fiecare
roată include o serie de pale 2, de formă triunghiulară plană, care sunt fixate între obada roţii 1 şi
butucul acesteia 6, palele se rotesc radial, având pas variabil. Pasul palelor este fixat de un
mecanism de strângere. Fiecare roată poate să comprime paleta 7, care se foloseşte pentru operaţia
dublă a roţilor;
iar aceste roţi pentru a putea funcţiona împreună au între ele fixat un şasi 8 (fig. 1.35.f).
Aceste rotoare sunt folosite la producerea energiei electrice, dar datorită construcţiei
complexe au un randament scăzut, funcţionarea lor de la o viteză a vântului: v > 4 m/s,
constituind un dezavantaj.
[B16]
7) Această soluţie de turbină – ”Roată velă tip moară de vânt”, brevet US 6402472
B1/2000, este poziţionată pe direcţia vântului, astfel încât atunci când vântul loveşte palele acestea
se înclină la un unghi optim de funcţionare. La viteze mari ale vântului unghiul de
înclinare al palelor se reduce astfel încât întreaga roată să nu se distrugă, iar la viteze reduse ale
vântului roata velă funcţioneză normal (fig. 1.35.g). Materialele din care sunt confecţionate palele
poate constui
un dezavantaj în momentul fixării în obadă, atunci când palele sunt tensionate prin arcuri, şi
funcţionarea turbinei de la o viteză a vântului: v > 4 m/s. [B17]
8) O altă soluţie constructivă este ”Turbina cu obadă”, brevet US 0140951
A1/2010, formată dintr-un rotor cu carcasă şi o obadă cuplată de carcasa rotorului prin pale
multiple cu profil aerodinamic dreptunghiular. Pe lângă aceste componente turbina mai are şi
un generator electric montat aproape de obadă. Obada 26 este conectată de butucul turbinei 27
prin pale multiple radiale
28, conform (fig. 1.35.h). Obada 26 şi palele 28 se rotesc în jurul butucului 27 la fel cum roata de
bicicletă se roteşte în jurul axei. Partea plată 33a şi 33b susţine axul comun 23, dar în acelaşi timp
ridică şi coboară sistemul faţă de fundaţie, cu ajutorul unui actuator 35; acesta mai are încorporat un
10
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

suport pentru lagăr 30a, care este adaptat să fixeze pe orizontală cablurile de fundaţie. În apropierea
obadei este ataşată o bobină 29 montată pe suport fără să se rotească. Pala 45 este fixată în două
puncte de axa 42 şi în şase puncte 39 de-a lungul segmentului obadei 36, la diferite circumferinţe de
aceasta. Obada realizată din metal este împărţită în segmente 36, care servesc ca ancoră
pentru palele 28. Aceste pale sunt confecţionate din materiale textile consolidate şi întărite. Acest
sistem produce energie electrică la viteze ale vântului relativ ridicate peste 4 m/s şi are
dezavantajul unor gabarite mari pentru obţinerea unei puteri medii. [B18]
9) ”Pale trunghiulare sau spiţe”, brevet WO 48704 A1/1999 – este o soluţie constructivă
de turbină sub formă de roată de bicicletă, caracterizată prin aceea că palele sunt convexe sau plane
pe toată lungimea şi lăţimea lor. Această soluţie de turbină este formată dintr-o roată de bicicletă,
butucul se fixează de obadă prin spiţe şi tije, acestea au secţiune trunghiulară formând un unghi gol
sau o curbă cu gol. La această turbină palele sunt în acelaşi timp şi spiţe şi pale, soluţia are viteza de
pornire relativ ridicată, iar forma obadei este exact profilul roţii de bicicletă (fig. 1.35.i1 şi i2) [B19].
10) ”Rotor, în particular pentru elice sau sisteme de energie eoliană”, brevet WO 097850
A2/2009 - acestă soluţie constructivă are un rotor 1 format din două părţi de pală 3, care sunt fixate
de butucul 2, pala are două suprafeţe, prima parte a palei are formă plană 4 şi a doua parte a palei
lateral tot de formă plană 5, suprafeţele acestea ale palelor formează muchia 7 (fig. 1.35.j).
În combinaţie cu muchia 8 al celui de-al doilea plan al palei, aceasta se află pe aceeaşi
direcţie cu butucul turbinei. Pala mai are o muchie 10, formată dintr-o linie extinsă de la
centrul butucului perpendiculară pe aceasta şi obţinându-se astfel un profil aerodinamic.
Dezavantajul principal este viteza de pornire relativ mare de > 4 m/s şi complexitate ridicată la
construcţia palelor. [B20]
11) O altă soluţie de turbină este ”Turbina roată”, brevet US 7775760 B1/2010, formată
dintr-o obadă fixată de butuc prin spiţe. O multitudine de pale cu profil aerodinamic sunt asamblate
de roată, acestea sunt fixate de mai multe spiţe şi poziţionate în interiorul obadei la un
anumit unghi, ce asigură frânarea întregului mecanism, cu lungime relativ mică pe spiţă (fig.
1.35.k). Turbina roată 100 mai este formată din butucul central 104, acesta este centrat de obada
102 printr-
o multitudine de spiţe 108. Butucul central al turbinei 104 include un arbore suport 106, care este
fixat central cu butucul 104. Spiţele turbinei 108 sunt asamblate utilizând forţa de tracţiune, astfel
încât să menţină obada 102 în cea mai bună configuraţie. O serie de pale 110 sunt asamblate de
spiţele 108, având o margine 112. Palele turbinei 110 sunt fixate pe spiţele 108, de formă
aerodinamică. Această turbină poate să producă energie preluată de la vânt, prin forma aerdinamică
a palelor, viteza de pornire este relativ mică, dar are un grad ridicat de complexitate. [B21]
12) ”Dispozitiv eolian pentru bicicletă”, brevet CN 2272410 (Y)/1996 - soluţia constă dintr-
o roată de bicicletă, prevăzută cu spiţe radiale şi mai multe pale plane (de formă
aproximativ trapezoidală), în care fiecare pală este articulată, paralel cu o latura, la o spiţă şi este
legată elastic, printr-un arc, de o pală adiacentă. Acest rotor de turbină poate fi antrenat şi de
vânturi relativ slabe:
v ≤ 4 m/s. Soluţia are două dezavantaje principale: a) nu poate fi utilizată ca turbină eoliană pentru
antrenarea unui generator electric (fiind prevăzută să rezolve o altă funcţie tehnică); b) nu
este posibilă rigidizarea axială şi tangenţială a obadei de butuc, prin utilizarea unor spiţe radiale
subţiri, folosite uzual la roţile de bicicletă; ca urmare, sunt necesare spiţe radiale groase
(monobloc cu obadă şi butucul), care cresc masa şi momentul de inerţie al roţii (fig. 1.35.l) [B10].

11
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

a) b) c) d)

e) f) g)

h) i 1) i 2)

Fig. 1.35. Brevete de invenţie şi soluţii constructive de turbine eoliene de mică putere

12
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

j) k) l)
Fig. 1.35. Brevete de invenţie şi soluţii constructive de turbine eoliene de mică putere
În urma analizei acestor soluţii de turbine eoliene s-a constatat că:
• Turbinele eoliene lente cu multe pale - sunt adaptate pentru vânturi de viteză mică,
pornesc la viteze ale vântului de 2-3 m/s. Momentul motor este relativ mare.
• Turbinele eoliene rapide cu două sau trei pale – funcţionează de la viteze ale vântului de
5 m/s. Curbele de variaţie a coeficienţilor de moment şi de putere, obţinute experimental,
evidenţiază valoarea mică a momentului motor şi un CPmaxim egal cu 0,4.
Cu aceste soluţii noi s-au îmbunătăţit:
• pornirea turbinei eoliene de mică putere de la viteze mici ale vântului;
• mărirea numărului de pale, la mai mult de trei, pentru creşterea coeficientului
de putere al turbinei;
• modificarea formei aerodinamice a palelor pentru a se mării captarea energiei
vântului.
Pentru a se putea realiza toate aceste îmbunătăţiri ale turbinei s-a mărit gradul de
complexitate al profilelor de pală şi al părţilor componente ale sistemului, ducând la un cost mărit şi
o rezistenţă mecanică cât mai scăzută a turbinelor.

1.4. Concluzii asupra stadiului actual

În urma studiului detaliat asupra stadiului actual de dezvoltare şi implementare a


turbinelor eoliene de mică putere s-au desprins următoarele concluzii:
a. Potenţialul eolian este caracterizat prin: viteza vântului, m/s (vânt slab < 5-6 m/s,
vânt moderat 6-10 m/s, vânt puternic >10m/s măsurat la înălţimea de 50 m de asupra
solului); direcţia vântului în raport cu punctele cardinale (N, E, S, V, NE, SE, SV,
NNE, ENE, ESE, SSE, SSV, VSV, VNV, NNV), frecvenţa medie de acţiune pe diferite
direcţii (roza de frecvenţă
a vântului), structura vântului (laminar, turbulent, rafale).
b. La nivel European, potenţialul eolian estimat este divers, cel mai mare potenţial
eolian aflandu-se în zona Nordică a Franţei, Belgiei, Germaniei, Spaniei, Olandei, Marii
Britanii şi Danemarcei (harta europeană a energiei vântului măsurată la 80 m deasupra solului).
c. România dispune de un potenţial eolian bun (harta potenţialului eolian publicată de
ICEMENERG în 2007), cu precădere pe litoralul Mării Negre, în Dobrogea, nordul Moldovei,
în munţii Apuseni.
13
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

d. Alegerea tipului şi capacităţii centralei eoliene implică analiza prealabilă a potenţialului


eolian din zona locală de instalare (înregistrarea datelor, prelucrarea şi interpretarea
rezultatelor), nefiind suficientă analiza datelor oferite de softurile comerciale (Meteonorm).
e. Potenţialul eolian disponibil în zona Colinei Universităţii Transilvania din Braşov (măsurat
prin staţia meteo proprie, în perioada 2006-2009) a condus la estimarea unei viteze medii orare a
vântului sub 2 m/s. Pentru acest caz, datele medii calculate prin softul Meteonorm sunt mai mari
decât cele obţinute prin întregistrarea directă, în medie cu 82.38%.
d. Pentru viteze ale vântului între 2-4 m/s, numărul de ore/an este de 1384, adică aproximativ 16
% din timp.
g. Ca urmare, potenţialul eolian înregistrat în zona Colinei Universităţii şi în zone cu potenţial
eolian similar, impun, pentru o eficienţă energetică bună, instalarea de turbine eoliene la care
viteza de pornire (cut in) să fie sub 3 m/s.
h. Potenţialul eolian din zona Brasov impune pentru implementarea eficientă îndeosebi turbine
eoliene de mică putere (sub 100kW).
i. Turbinele eoliene de mică putere cu ax orizontal au eficienţa conversiei superioară turbinelor
eoliene cu ax vertical, de aceea sunt mai frecvent utilizate (coeficientul de putere este mai scăzut
la turbinele eoliene cu ax vertical, de regulă sub 0,1- 0,2).
j. Turbinele eoliene de mică putere cu ax vertical sunt mai silenţioase decât cele cu ax orizontal
(funcţionând la turaţii mult mai mici) şi sunt mai uşor adaptabile mediului construit (în
arhitectura clădirilor, ferme agricole, autostrăzi, spaţii publice, parcuri, iluminat stradal, etc).
k. În literatura de specialitate există o multitudine de turbine eoliene de mică putere cu
ax orizontal, care diferă prin soluţia constructivă a rotorului (deschis, obadă, roată,..), prin
numărul
de pale, materialul şi forma acestora, complexitatea soluţiei constructive, puterea
nominală, viteza de pornire (cut in), dimensiuni şi turaţia de lucru, preţ de cost.
l. Pentru zone cu potenţial eolian redus, implementarea de turbine eoliene de mică putere, care
funcţionează la viteze ale vântului sub 3 m/s, reprezintă o alternativă fezabilă. Eficienţa şi preţul
de cost al acestora depind în principal de soluţia constructivă a rotorului, cu precădere de
numărul, forma şi orientarea palelor precum şi de materialul din care acestea sunt confecţionate.

1.5. Obiectivele tezei

Obiectivul central al cercetării este conceperea şi optimizarea soluţiei constructive a


rotorului pentru o turbină eolienă de mică putere cu ax orizontal care să pornească de la viteze mici
ale vântului (v < 3 m/s) şi să conducă la un preţ de cost scăzut al întregului sistem eolian. Se vor
dezvolta cercetări pentru identificarea, selectarea şi optimizarea soluţiei constructive a
rotorului, numărul palelor, forma şi dimensiunile acestora, materialul din care se execută.
Cercetarea se desfăşoară pe modelele experimentale noi/inovative pentru care se concepe şi
realizează întreaga infrastructură.

Ca obiective operaţionale se definesc:

1. Conceperea soluţiei constructive a rotorului.


2. Modelarea încărcării şi studiul solicitărilor din rotorul turbinei.
3. Definirea şi construcţia modelului experimental şi a standului pentru
cercetări experimentale.
4. Cercetări experimentale, prelucrarea şi interpretarea datelor, recomandări pentru
implementare.

14
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

2. Conceperea rotorului turbinei eoliene de mică putere


Rotorul turbinei este conceput pe baza următorului set de cerinţe iniţiale:
- ax orizontal, a carei eficienţă energetică în condiţiile date de potenţialul eolian este mai mare
decât a turbinelor cu ax vertical;
- număr mare de pale, pentru creşterea momentului de pornire şi asigurarea
funcţionalităţii turbinei eoliene în condiţiile de potenţial eolian scăzut (viteze mici ale
vântului);
- profilul palelor, simplu tehnologic, pentru asigurarea unui preţ de cost scăzut şi
a posibilităţii de reglare pe rotor;
- materialul rezistenţă necesară şi preţ de cost scăzut;
- posibilitatea adaptării teoriei la structura potenţialului eolian prin număr de pale şi unghi de
poziţionare.

2.1. Conceptul general al rotorului turbinei eoliene

Se referă la un rotor pentru o turbină eoliană cu ax orizontal de mică putere, cu greutate,


complexitate şi gabarit relativ redus, care funcţionează la viteze mici ale vântului (< 3 m/s) şi care
furnizează o putere electrică comparabilă cu cea necesară unei locuinţe.
Rotorul turbinei eoliene conţine un butuc şi o obadă cu profil aerodinamic legate rigid între
ele prin spiţe de rezistenţă, între care sunt dispuse echiunghiular spiţe port-pală în formă de
V. Acestea au vârfurile fixate în găuri ale unui disc median solidar cu butucul şi capetele
fixate în obadă sub un anumit unghi de înclinare. Pe spiţele în formă de V sunt fixate pale plane
de formă trapezoidală realizate din materiale uşoare (fig.2.6).

Fig. 2.6. Ansamblu rotor format din obada-pale-spiţe de rezistenţă-spiţe port pală-butuc

15
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

2.2. Conceptul palelor

Designul rotoarelor cu pale individuale este determinat de numărul palelor, de


geometria
exterioară a lor şi de materialele din care sunt realizate. Rapiditatea sistemului depinde de forma
palelor, de numărul acestora şi de material [GAT2002].

2.2.1. Materialele din care sunt realizate profilele de pală

Materialele folosite în dezvoltarea, construcţia palelor sunt esenţiale pentru buna funcţionare
a turbinei eoliene. Aceste pale trebuie să fie cu greutate redusă, rezistente la coroziune şi oboseală.
Materialul ideal pentru pale ar trebui să combine următoarele proprietăţi structurale:
• Raport optim de duritate – greutate specifică;
• Longevitate la solicitări de oboseală şi flexibilitate;
• Cost mic şi prelucrarea materialelor pentru a obţine forma aerodinamică dorită.
• Aliaj uşor şi spumă poliuretan;
• Aliaj uşor şi polistiren armat cu fibră de sticlă;
• Lemn şi metal. [HAN2009], [BOE2004], [DIN2010], [SAH2006]

2.2.2. Definirea profilelor de pală propuse

În sinteza conceptuală a palelor se utilizează o definire a profilelor în funcţie de doi


coeficienţi importanţi: coeficientul de asimetrie şi coeficientul de lăţime, care depind de forma şi de
dispunerea suprafeţei active a palei faţă de axa acesteia.
Aceşti coeficienţi au valori cuprinse în intervalul 0,...,1 şi modelează forma palei şi poziţia
acesteia faţă de axa de rotaţie, fiind notaţi astfel:
 CAv = coeficient de asimetrie la vârf ;
 CAa = coeficient de asimetrie la ax;
 Cv = coeficient de lăţime la vârf;
 Ca = coeficient de lăţime la ax.
Conform acestor simbolizări grafice se disting o varietate însemnată de profile de pală
de diferite forme şi dimensiuni, care pot fi utilizate în construcţia rotorului turbinei eoliene.
Pentru conceptul propus, aceste profile de pale, diferite ca formă (triunghi,
trapez, dreptunghi, romb şi de formă ovală) şi având aceleaşi dimensiuni radiale, sunt realizate
din lemn, plastic sau materiale textile (fig. 2.18).

a) b) c) d) e)

Fig. 2.18. Profile 2D, de forme şi grosimi diferite [LAŞ2008], [LNV2008]

16
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

f) g) h) i)

j) k) l) m)

Fig. 2.18. (continuare)

Pentru o captare cât mai eficientă a energiei vântului, profilele de pală sunt realizate
cu colţurile ascuţite (fig. 2.18. a, b, c, d, e, g, h, j, k) şi rotunjite (fig. 2.18. f, i şi l). Pentru palele
din material textil se utilizează un cadru pe care este fixată pânza, conform fig. 2.18.m.
Palele sunt fixate într-o obadă, numărul palelor putând fi de la 2 pană la 12. Un număr mare
de pale şi dimensiunile radiale mărite ale acestora induc rotorului un moment motor mare şi
o captare a energiei vântului mai ridicată.

2.3. Optimizarea conceptuală a obadei turbinei eoliene

Obada este realizată în principal din materiale cât mai uşoare, cu profil aerodinamic şi grad
redus de complexitate.
Ca materiale se utilizează: lemnul (care are greutate redusă, se prelucrează uşor şi rezistă la
oboseală); metalul - aluminiul, duraluminiul (materiale uşoare şi uşor prelucrabile după
forma dorită); materiale sintetice, răşini (care au greutate specifică mică); materiale compuse –
fibra de sticlă, plastic consolidat şi alte materiale precum: oţel, varietăţi de materiale compozite şi
filament
de carbon.
Obada este fixată de butucul rotorului prin spiţe de rezistenţă şi spiţe port pală,
numărul acestora depinzând de numărul maxim de pale fixate în obadă.
Spiţele de rezistenţă sunt fixate în găuri (fig. 2.21), prin piuliţe de o parte şi de alta
a profilului aerodinamic al obadei. Spiţele port pală sunt fixate tot prin piuliţe în găurile port pală
ale obadei (fig. 2.22) şi sunt poziţionate între spiţele de rezistenţă, la diferite unghiuri de înclinare
ale palei (30, 45, 55, 65 şi 75 de grade). Gaurile pentru spiţele de rezistenţă şi port pală sunt
realizate
tot în funcţie de numărul maxim de pale care vor fi montate în obadă. Palele în obadă se
pot poziţiona la diferite unghiuri de înclinare pentru a identifica varianta optimă de
utilizare a potenţialului eolian.

17
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Fig. 2.21. Vedere 3D a ansamblului turbinei obadă-spiţe de rezistenţă-butuc, fără spiţe port-pală

Fig. 2.22. Vedere 3D a obadei turbinei eoliene cu gauri pentru spiţe de rezistenţă şi port pală

Datorită spiţelor de rezistenţă şi port pală, obada este consolidată de butuc şi prezintă
un grad mărit de rezistenţă în timpul funcţionării rotorului.

18
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

2.4. Concluzii şi contribuţii originale

În contextul general al rotorului turbinei eoliene se dezvoltă următoarele concluzii:


a. Soluţia de rotor propusă răspunde setului de cerinţe iniţiale: ax orizontal, funcţionalitate şi în
condiţii de potenţial eolian scăzut, tehnologie simplă, preţ de cost scăzut, adaptare la
structura potenţialului eolian;
b. Conceptul propus face parte din categoria rotoarelor cu obadă, la care prin număr diferit de
pale montate între butuc şi obadă, prin orientări diferite ale palelor, prin dimensiunea palelor
şi forma acestora, prin forma obadei se poate optimiza funcţionalitatea într-un
potenţial eolian dat;
c. Soluţia constructivă propusă este similară unei roţi de bicicletă, la care rigidizarea obadei de
butuc se face prin spiţe de rezistenţă. Numărul şi dispunerea acestora pot constitui parametrii
de optimizare privind solicitările din rotor;
d. Conceptul dezvoltat are un înalt grad de flexibilitate, permiţând modificarea
numărului, a dimensiunilor şi formei palelor; reglarea unghiului de fixare a
palelor; modificarea materialului palelor;
Principalele contribuţii aduse sunt:
a. Dezvoltarea conceptului pornind de la similitudinea cu roata de bicicletă, deci de la o
tehnologie existentă;
b. Modificarea construcţiei prin introducerea spiţelor port-pală în formă de V pe care sunt
dispuse palele;
c. Dezvoltarea conceptului pe bază de pale cu suprafeţe plane, de forme
simple
(dreptunghi, romb, trapez, oval) şi dimensiuni diferite;
d. Posibilitatea montării pe rotor a unui număr variabil de pale, de la 2 la 12;
e. Posibilitatea reglării unghiului de montare al palei faţă de planul obadei;
f. Utilizarea de materiale diferite pentru pale: lemn, plastic, textil, compozite;
g. Definirea profilelor palelor funcţie de coeficientul de asimetrie şi coeficientul de lăţime
şi stabilirea limitelor acestora;
h. Construcţia propusă permite o înlocuire uşoară a componentelor şi necesită o întreţinere
simplă;
i. Soluţia propusă are la bază conceptele moderne de ‘design for asembly and dezasembly’
şi ‘design for manufaturing’.
Conceptul propus a fost supus brevetării, este brevetat (“Rotor pentru turbină eoliană”, cu
numărul de brevet RO125465-A2), şi introdus în baza de date internaţională Thomson ISI web of
knowledge.

19
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

3. Model de calcul pentru încărcarea palelor turbinei eoliene şi


verificarea rezistenţei palelor

Pornind de la structura demonstratorului de rotor propusă, în acest capitol se


modelează încărcările palelor turbinei în funcţie de: viteza aerului din proximitatea turbinei
(2, ..., 7 m/s), geometria palei şi poziţia relativă pală-arbore. Deşi în modelul de calcul propus
se ţine seama de mişcarea relativă aer-pală, pentru calculele de rezistenţă se consideră situaţia
rotorului static (rotor
cu viteza neglijabilă) în care încărcarea palelor devine maximă.
Cu încărcările identificate, pe baza modelului de calcul elaborat, sunt simulate, cu ajutorul
softului CATIA, deformaţiile şi tensiunile palelor prin metoda elementului finit (MEF); rezultatele
simulărilor evidenţiază o bună rezistenţă a palelor rotorului, în condiţiile de funcţionare considerate.

3.1. Modelarea încărcării unei pale

Modelarea încărcării unei pale constă în stabilirea relaţiilor de calcul pentru presiune, forţe
şi momente (aferente palei şi implicit arborelui port-pală), considerând următoarele date de intrare
şi premise de calcul:
a) forma, dimensiunile şi materialul palei plane (fig. 3.1,c): trapez cu baza mică bm = 0.08 m, baza
mare bM = 0.16 m şi înălţimea h = 0.12 m; grosimea palei g = 0.003 m; material: lemn,
cauciuc, pânză;
b) poziţia relativă pală-arbore (fig. 3.1, b, c): unghiul de înclinare δ = 55º, 45º, 30º; raza cercului
tangent cu baza mică a palei rm = 0.033 m; raza cercului tangent cu baza mare a palei: rM = 0.16 m;
-1
c) viteza unghiulară a arborelui palei în [s ]: ω = π n/30, n = turaţia măsurată în rot/min.
Pentru simplificare, în sens acoperitor, încărcările maxime ale palei se modelează în premisa că
viteza rotorului este neglijabilă (ω ~ 0) ;
d) în calculele cinematice, se neglijează grosimea palei;
e) se neglijează efectele vitezelor tangentiale ale aerului fata de pala si frecarea aer-pală;
f) pentru determinarea încărcării arborelui, efectul presiunii aerului asupra palei este modelat
în două variante: forţa destituită (calcul prin integrare) (fig. 3.1) şi forţa concentrată (fig. 3.2)
(forţă echivalentă aplicată în centrul de masă al palei (G)). Prin descompunerea acestei forţe
(paralel şi perpendicular pe arbore) se obţine o aproximaţie a forţei axiale care încarcă
arborele şi o aproximaţie a forţei tangenţiale care generează momentul de torsiune util al palei.

Fig. 3.1. a)
20
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

b) c)

d) e)

f) g) h)
Fig. 3.1. Modelarea încărcării unei pale (continuare): a)vedere 3D, cu precizarea direcţiilor după
care s-au făcut proiecţiile, b) vedere din A (3.1.a) cu precizarea vitezei aerului şi a vitezei palei într-
un punct oarecare X, c) vedere din B (fig.4.1.a) a palei, cu reprezentarea acesteia în mărime naturală
şi cu precizarea poziţiei punctului oarecare X), d) schemă cu evidenţierea vitezei relative Va.pf.X a
aerului faţă de pală, pe faţa palei, e) schemă cu evidenţierea vitezei relative Va.ps.X a aerului faţă de
pală, în raport cu spatele palei, f) scheme cu evidenţierea componentelor normale ale vitezelor
relative ale aerului faţă de pală în raport cu ambele feţe ale acesteia, g) evidenţierea presiunii
21
X

Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

normale rezultante în raport cu faţa palei, h) evidenţierea forţei elementare dFX din punctul X şi
componentele acestuia în raport cu arborele.

a) b)
Fig. 3.2. Modelare aproximativă a încărcării palei şi arborelui port-pală: a) vedere după direcţia A a
palei cu evidenţierea forţei rezultante FG şi a componentelor acesteia în raport cu arborele, b)
vedere din B cu a palei în mărime naturală şi evidenţierea centrului de masă G.
Modelarea presiunii exercitate de vânt asupra palei, se realizează conform cu fig. 3.1, a, ...,
h; aplicând inversiunea mişcării în raport cu pala (fig. 3.1, a, c şi e), se determină mai întai, din fig.
3.1,c, vectorul viteză relativă aer-pală faţă V a.pf.X (de modul Va.pf.X), într-un punct X de pe faţa palei
(situat pe un cerc de raza rX):
V a. pf . = V a , (3.2)
X
+ V pX
Va. pf . = ( 2 + V2pX 1 / 2 , (3.3)
X Va )
V p = ω ⋅ rX ; (3.4)
X

Ca urmare, în raport cu punctul X de pe faţa palei (fig. 3.1,d), aerul are o viteză V a. pf . X , de
modul Va.pf.X, care formează cu axa arborelui un unghi βX şi cu planul palei un unghi δ-βX.
Din fig.3.1,d pentru unghiul βx se obtţne expresia:
V

β = arctg ( ω) = ⋅ arctg ( X ) .
pX r
(3.5)
Va Va
Conform acestei relaţii, unghiul βX creşte odată cu raza rX, având valoarea minimă pentru rX
= rm şi valoarea maximă pentru rX = rM.
Viteza aerului din faţa palei V a. pf . se decompune într-o componentă normală pe faţa palei
X

V a. pf . Xn şi o componentă tangenţială V a. pf . Xt , care au modulele (fig.3.1,f):


V ⋅ sin(δ ) = (V
2 1/2
) ) = [V
2 2 1/2
) ] ); (3.6)
2
−β + V ⋅ sin(δ − + (ω ⋅ r ⋅ sin(δ −β
= a. pfV. a. X a β X a X X
Xn pfX pX

V ⋅ cos(δ ) = (V
2 1/2
) ). (3.7)
2
−β + V ⋅ cos(δ −
=a. pfV. a. X a pX β X
Xt pfX

Ca urmare, aerul (de densitate ρ) acţionează în punctul X de pe faţa palei cu o presiune pXfn
(fig.3.1,f):
2 2 2
p = 0,5 2 = 0,5 ⋅ ρ ⋅ [V ) ] ⋅ sin ). (3.8)
⋅ Xfρ ⋅ V a. pf . Xn + (ω ⋅ r a X (δ −β X
n

Prin inversiunea mişcării, simultan cu procesul din faţa palei (fig.3.1,d), aerul din
spatele
palei se deplasează, în raport cu punctul X de pe spatele palei, cu viteza V a. pf . = −V pX , de modul
X

22
2 2 2 2 2

2 2
2

Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România
a. ps. Xn

Va. ps. = = ω ⋅ rX (fig.3.1,e); conform fig.3.1,f, viteza aerului din spatele V a. ps. X se
X V pX palei
decompune într-o componentă normală pe spatele V a. ps. şi o componentă tangenţială
palei Xn

V a. ps. Xt , care au modulele:


Va. ps. Xn = Va. ps. X ⋅ cos δ = V pX ⋅ cos δ = (ω ⋅ rX ) ⋅ cos δ ;
(3.9)
Va. ps. Xt = Va. ps. X ⋅ sin δ . (3.10)
Ca şi în cazul precedent, aerul (de densitate ρ) acţionează în punctul X de pe spatele palei cu
o presiune pXsn (fig.3.1,f):
p Xs = 0.5 = 0.5 2 2
) ⋅ cos δ . (3.11)
2
n
⋅ ρ ⋅V ⋅ ρ ⋅ (ω ⋅
rX
Ca urmare a presiunilor opuse de pe cele două feţe ale palei, în punctul X, pe faţa palei va
acţiona o presiune rezultantă pXn (fig.3.1,g)
2 2 2 2 2
p = p = 0.5 ⋅ ρ ⋅ {[V ) ] ⋅ sin ) ) ⋅ cos δ } . (3.12)
−p + (ω ⋅ r (δ − β − (ω ⋅
Xn Xsn a X X r X

Xfn

Efectul presiunii pXn asupra elementului de dA = bX (fig.3.1 c, f si h) poate fi


arie
⋅ drX
modelat printr-o forţă elementară echivalentă dF X , aplicată în punctul X al palei (fig.3.1 h),
medie
al cărei modul are următoarea expresie
dFX = p Xn ⋅ dA = p Xn ⋅ bX ⋅ drX + (ω ⋅ r X ) ] (δ − β X ) ⋅ co δ } ⋅ bx ⋅ drx .
= 0.5 ⋅ ρ ⋅ {[Va ⋅ sin − (ω ⋅ r X ) s2 (3.13)
La rândul său, forţa dF poate fi descompusă, în raport cu arborele (fig.3.1, c,
elementară X

h), într-o componentă dF şi o componentă dF care generează momentul


axială Xa
tangenţială Xt

elementar de torsiune util dT X (în raport cu axa arborelui); conform fig.3.1,h şi c, modulele acestor
vectori au următoarele expresii:
dFXa = dFX ⋅ sin δ = p Xn ⋅ dA ⋅ sin δ ; (3.14)
dFXt = dFX ⋅ cos δ = p Xn ⋅ dA ⋅ cos δ ; (3.15)
dT = dFXt = p Xn ⋅ bX ⋅ rX ⋅ drX . (3.16)
X
⋅ rX
În consecinţă, forţa axială şi momentul de torsiune imprimate arborelui de o pală au
urmatoarele expresii:
rM rM

F = ∫ dF ∫
a X Xa a x X x

= 0.5 ⋅ ρ ⋅ {[V
2 2
) ] ⋅ sin
2
) 2
) ⋅ cos
2
⋅ (3.17)
rm + (ω ⋅ r (δ − β − (ω ⋅ δ } ⋅ b dr;
rM rM
rm r
T= ∫ dTX = ∫ 0.5 ⋅ ρ ⋅ {[Va + ( ω ⋅ rX ) ] ⋅ sin
? a.

(δ −β x ) − (ω ⋅ rX ) ⋅ cos 2 δ } ⋅ (cos δ ) ⋅ bx ⋅ rX ⋅ drX , (3.18)


rm rm

în care, conform fig.3.1,c:


1
b −r ) −b (3.19)
=X b (r ⋅ m(b ) m
m M M
h
şi rX = rm, ..., rM.
În premisa că viteza unghiulară a arborelui este neglijabilă (ω ~ 0 si implicit βx ~ 0),
încărcarea palei devine maximă. Pentru simplificare, fără a afecta semnificativ rezultatele numerice,
încărcarea maximă se modelează considerând că pe întreaga faţă a palei acţionează o presiune
medie
p Xn ≈ 0.5 ⋅ V 2 . (3.20)
⋅ sin δ
2
⋅ ρ
În această premisă, modulele pentru forţa axială şi pentru momentul de torsiune, imprimate
arborelui de o pală, devin:
2 2
F = 0.5 3 ⋅ ρ ⋅V ⋅ h + 0.5( − b )] 3= 0.25 ⋅ ρ ⋅ V ⋅ h + b (3.21)
⋅ a (sin δ ) ⋅ a [b m b M ⋅ (sin
m δ ) ⋅ (b a M ); m

23
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

T = [ ρ ⋅ V 2 ⋅ (sin 2 δ ) 2
⋅ r M
2
⋅ r m) −b ) ⋅ h
2
(3.22)
⋅ cos δ a/ 6] ⋅ [3 ⋅ (b m − b M + (b M ]. m
Efectul presiunii pXn (rel. 3.20) asupra feţei palei poate fi aproximat printr-o forţă F
G
(fig.3.2,a); conform fig.3.2, acesta forţă se decompune, în raport cu arborele, într-o
componentă
axială F şi o componentă tangenţială F care generează momentul de torsiune util al palei T G
Ga Gt
(fig.3.2,a si b); în conformitate cu rel. (3.20) si fig.3.2, pentru modulele acestor vectori se
obţin următoarele expresii:
2 2
F = 0,5 2⋅ ρ ⋅ 2 V ⋅ sin δ ⋅ A = 0,25 + b (3.23)
⋅ G ρ ⋅ V ⋅ asin δ ⋅ h ⋅ (b a M ); m

F ⋅ sin δ2 = 0,25 ⋅ ρ ⋅ V
2
+ b ) (3.24)
⋅ sin δ ⋅ h ⋅ (b ⋅ sin δ ;
=Ga F a M m

F ⋅ cos δ2 = 0,25 ⋅ ρ ⋅ V
2
+ b ) (3.25)
⋅ sin δ ⋅ h ⋅ (b ⋅ cos δ ;
=Gt F G a M m
2
T = F = 0,25 ⋅ ρ ⋅ V ⋅ sin
2 + b ) cos (3.26)
⋅ G r Gt G δ ⋅ h ⋅ (b M ⋅ rm G⋅ δ .
a
Pe baza relaţiilor 3.22 şi 3.26 s-au realizat calcule numerice pentru compararea, pe de
o parte, a momentelor de torsiune T şi TG ale arborelui şi, pe de altă parte, a momentelor calculate cu
cel obţinut experimental Texp.
Ţinând seama de premisele utilizate, din comparaţia valorilor calculate cu
valoarea
momentului de torsiune determinat experimental, Texp = 0,022Nm, se constată o concordanţă
satisfăcătoare între aceste rezultate.
Pe baza relaţiilor obţinute, în tabelul 3.1 sunt sistematizate încărcările pXn, corespunzătoare
vitezelor aerului din intervalul 2-7 m/s; pentru unghiul de înclinare δ=55°; aceste încărcări
constituie datele de intrare pentru analiza prin MEF a palelor turbinei.
Tabel 3.1
V [m/s] 2 3 4 5 6 7
2
pXn[N/m ] 1,476 3,321 5,904 9,226 13,285 18,083

3.2. Analiza deformaţiilor şi tensiunilor din palele rotorului prin MEF


Încărcările din tab.3.1 sunt utilizate în continuare ca date de intrare pentru analiză,
prin metoda elementului finit (MEF), a deformaţiilor si tensiunilor din palele rotorului,
folosind software-ul Catia V5 [LAŞ2008], [RAI1981], [LAJ2005], [INA2004], [DRI1978],
[DUD1989].
Demostratorul virtual, al turbinei eoliene de mică putere realizat cu ajutorul softu-lui Catia
V5, este ilustrat în fig. 3.3. În simulările bazate pe metoda elementului finit, s-au utilizat 6
pale trapezoidale, cu unghiul de înclinare δ=55°, si viteze ale aerului cuprinse în intervalul V=2-7
m/s; încărcările corespunzătoare acestor viteze sistematizate în tab.3.1.
Fig. 3.3. Prototipul virtual al turbinei eoliene de mică putere,

24
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Pentru procesarea modelului de analiză se parcurg următoarele etape de modelare:


modelarea geometrică, a materialului, cu elemente finite, a constrângerilor şi a încărcărilor; se
verifică apoi modelul şi se trece la simularea acestuia. În continuare sunt prezentate
simulările pentru fiecare tip de material în parte, rezultatele obţinute fiind prezentate selectiv.
Modelarea cu elemente finite presupune analiza statică a palelor turbinei, în condiţiile unor
constrângeri şi încărcări independente, prin care spiţele port-pală s-au fixat de bază, iar faţa palei
(fig. 3.4) este încărcată cu o sarcină uniform distribuită generată de presiunea aerului (tabelul 3.1).

a1) a2) a3)


Fig. 3.4. Încărcarea feţei palelor cu sarcina uniform distribuită generată de presiunea aerului (pentru
simplificare, în Catia sarcina uniform distribuită este reprezentată prin 4 vectori)
Pe baza presiunii calculate se încarcă pala în formă de trapez realizată din materiale disticte,
ca în fig. 3.4, a1 (lemn), a2 (cauciuc) şi a3 (panză pe suport de lemn). În fig. 3.4, a este prezentată
turbina cu toate cele 6 pale în formă de trapez cu încărcările aferente fiecărei pale în parte.
Din analiza rezultatelor, obţinute în urma simulărilor, reiese că tensiunile echivalente
maxime se regăsesc la partea de fixare a palelor pe spiţele-suport; cele mai ridicate valori apar în
cazul palei din material textil pe suport de lemn, pe când la palele din cauciuc şi la cele din lemn
tensiunile sunt net mai reduse şi comparabile între ele (fig. 3.5, b).
Tensiuni maxime din pale realizate din lemn si cauciuc

0,8

0,7

0,6

0,5
Pala din lemn
0,4
Pala din cauciuc
0,3

0,2

0,1

0
2 3 4 5 6 7

V [m/s]

Fig. 3.5.b. Diagrame cu valori pentru tensiuni Fig. 3.6.b. Diagrame cu valori pentru deformaţii
maxime apărute în pale, realizate din materiale maxime apărute în pale, realizate din materiale
diferite, diagrame comparative pentru lemn şi diferite, diagrame comparative pentru lemn şi
cauciuc cauciuc

Deformaţiile maxime se produc la marginea profilului de pală, valorile acestora fiind reduse
şi comparabile pentru palele din lemn şi cele din cauciuc, şi net mai mari la pala din pânză pe suport
de lemn (fig.3.6, b).

25
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

3.3. Concluzii şi contribuţii originale

Modelările dezvoltate şi calculele numerice efectuate conduc la următoarele concluzii:


a) Modelările încărcării palei prin intermediul presiunii, respectiv a unei forţe aplicată în
centrul de masă al palei, conduc la momente similare de tensiune a arborelui.
Calculele numerice efectuate pentru viteza vântului Va = 7 m/s, unghiul de înclinare de
înclinare al palei δ = 55˚ şi raza centrului de greutate al palei rG = 0,1472 m au
condus la valorile momentului de torsiune de T = 0,024 Nm, respectiv T = 0,021 Nm.
b) Între valorile momentului de torsiune obţinute prin calcule şi valoarea obţinută experimental
există o bună concordanţă. În premizele anterior precizate se obţine Texp = 0,022 Nm.
Aceasta confirmă valabilitatea modelelor propuse.
c) Relaţiile analitice stabilite, ca funcţii de parametrii constructivi şi de poziţionare a palei faţă
de arbore, permit studiul şi optimizarea dimensiunilor şi a orientării palei pentru o eficienţă
maximă a turbinei eoliene.
d) Modelarea şi calculul prin MEF a palelor în condiţiile unei încărcări cu o sracină uniform
distribuită generată de presiunea aerului, pentru o turbină cu 6 pale în formă de trapez au
reieşit următoarele:
- tensiunile echivalente maxime se obţin în zonele de fixare a palelor pe spiţele-
suport;
- valorile acestora, pentru palele din lemn şi cauciuc sunt comparabile între ele şi sunt
mai reduse decât în cazul palelor din material textil pe suport de lemn (de exemplu
la 7 m/s tensiunile maxime sunt aproximativ 0,8 kPa pentru lemn – cauciuc şi
aproximativ 8 kPa pentru textil);
- deformaţiile maxime se produc la marginea profilelor de pală;
- valorile acestora sunt comparabile pentru palele din lemn şi cele din cauciuc,
respectiv mult mai mici pentru palele din material textil pe suport de lemn (de
-3 -3
exemplu la 7 m/s deformaţiile maxime sunt 0,08*10 mm pentru cauciuc, 0,02*10
-3
mm, 75*10 mm pentru material textil);
e) Ca urmare, din cele trei materiale realizate, palele pe bază de compozite din lemn şi cauciuc
sunt cele optime din punct de vedere al tensiunilor şi deformaţiilor, urmate de cele pe bază
de cauciuc.
Principalele contribuţii sunt:
a) Modelarea încărcării palei în varianta încărcării prin presiune, respectiv a unei forţe aplicate
în centrul de masă al palei şi deducerea relaţiilor analitice corespunzătoare.
b) Stabilirea relaţiilor analitice pentru forţa axială şi pentru momentul de torsiune aplicat
arborelui, în cele două situaţii de calcul anterior prevăzute.
c) Dezvoltarea modelelor de calcul prin luarea în considerare a tuturor parametrilor
constructivi şi de poziţionare a palelor turbinei.
d) Modelarea rotorului şi analiza prin MEF, utilizând softul CATIA V5, a tensiunilor şi
deformaţiilor din palele acestuia. Se analizează un rotor cu şase pale trapezoidale din
materiale: lemn, cauciuc, textil. Se evidenţiază zonele de tensiune maximă, valorile maxime
ale tensiunilor, zonele de deformaţii maxime şi valorile acestor deformaţii, iar
rezultatele sunt ilustrate prin dispunere corespunzătoare, care permit şi analiza
comparativă între comportamentul diverselor tipuri de materiale.

26
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

4. Conceperea şi realizarea standului experimental şi a programului


de testări
4.1. Structura standului

În fig. 4.1 se prezintă standul experimental edezvoltat pentru testări ale turbinei eoliene de
mică putere. În contextul cerinţelor enunţate şi al vitezelor reduse ale vântului s-au ales palele în
formă de trapez, din material textil, lemn sau plastic uşor, în număr de 2, 3 şi 6, fixate în obadă cu
ajutorul spiţelor. Pentru a se putea monitoriza momentul motor şi momentul rezultant s-au instalat
în sistem un traductor de moment, care are momentul nominal de 0,1 Nm (fig. 4.2) şi o
frână
electromagnetică (fig. 4.3). Turaţia turbinei se măsoară cu un turometru [NEV2009].

Fig. 4.1.Standul experimental de testări

Fig.4.2. Senzor de moment de 1 Nm Fig. 4.3. Frâna electromagnetică


Traductorul funcţioneză cu un soft aferent pentru măsuratori, (numit Catmaneasy) care
monitorizează, preia date şi măsoară momentul.
Cele 13 profile de pale de aceeaşi arie şi aceleaşi dimensiuni radiale, acestea au fost fixate în
obadă pe spiţele port pală la diferite unghiuri de înclinare: 30, 45, 55, 65 şi 75 grade [NVB2008a],
[NED2008a].
În figurile următoare sunt prezentate profilele de pală realizate practic pentru standul
de testări al turbinei eoliene de mică putere.

a) b) c) d) e) f)
27
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

g) h) i) j)
Fig.4.10. Profile de pală de diferite forme [BVD2008c], [HJB2010], [JPM2005], [NED2008a],
[NEB2008a]
Turbina pentru testări, adaptată dimensiunilor tunelului aerodinamic din fig. 4.11 este
aplasată în faţa tunelului aerodinamic la 1.5 m.

Fig. 4.11. Tunelul aerodinamic cu circuit deschis, [HQE2010]


4.2. Programul de testăre

Programul de testări s-a realizat în funcţie de câţiva parametri, astfel:


1. Variaţia vitezei vântului: V=2, 3, 4, 5, 6, 7 [m/s];

2. Variaţia profilului palei


Tabel 4.4
Nr.crt. Părţi componente
1. Pale trapezoidale, orientate cu baza mare spre obadă, cu colţurile ascuţite;
2. Pale trapezoidale, orientate cu baza mare spre obadă, cu colţurile rotunjite;
3. Pale trapezoidale, orientate cu baza mare spre rotor, cu colţurile ascuţite;
4. Pale trapezoidale, orientate cu baza mare spre rotor, cu colţurile rotunjite;
5. Pale dreptunghiulare, cu colţurile ascuţite;
6. Pale dreptunghiulare, cu colţurile rotunjite;
7. Pale romb, cu colţurile ascuţite;
8. Pale romb, cu colţurile rotunjite;
Pale trapezoidale cu folie termocontractabilă pe suport de lemn, orientate cu baza mare
9. spre obadă, cu colţurile ascuţite;

28
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Tabel 4.4 (continuare)


Nr.crt. Părţi componente
Pale trapezoidale cu folie termocontractabilă pe suport de lemn, orientate cu baza mare
10. spre rotor, cu colţurile ascuţite;
11. Pale ovale, cu colţurile ascuţite;
12. Pale ovale, cu colţurile rotunjite pe o parte,
13. Pale dreptunghiulare cu folie termocontractabilă pe suport de lemn, cu colţurile ascuţite;

3. Unghiului de înclinare al palei: 30˚, 45˚, 55˚, 65˚, 75˚.


4. Încărcare realizată cu frâna electromagnetică: fără frână, 0A, 0.1A, 0.2A, 0.3A.
Programul de testări în funcţie de parametrii enunţaţi este următorul:
1. Se fixează spiţele port pală la primul unghi de înclinare optimizat;
2. Se fixează unul din profilele de pală optimizate în obadă;
3. Se porneşte softul, CatmanEasy, de măsurare al momentului motor al turbinei;
4. Se porneşte tunelul aerodinamic;
5. Se porneşte frâna electromagnetică şi se fixează pe rând la încărcările
prezentate mai sus;
6. Se masoară turaţia cu senzorul de turaţie, turometrul;
7. Se repetă operaţia pentru fiecare unghi de înclinare al palei, pentru fiecare profil de
pală şi pentru fiecare încărcare a frânei.

4.3. Concluzii şi contribuţii originale

Din dezvoltarea standului şi a formulării programului de încercări se desprind următoarele


concluzii:
a) Turbina eoliană stand experimental are la bază rotorul conceput şi descris în capitolul
anterior, la care se adaugă sisteme de măsurare a momentului la axul turbinei (momentul
motor, momentul rezistent), de măsurare a turaţiei arborelui turbinei, de producere
a vântului cu viteze diferite (V=2,..., 7 m/s), de măsurare a vitezei vântului.
b) Standul experimental permite testarea comportamentului turbinei eoliene (moment,
turaţie, putere, coeficient de putere, coeficient de moment, rapiditatea) pentru
diverse tipuri de pale, unghiuri diferite de orientare a acestora, viteza de pornire pentru
încărcări diferite în frâna electromagnetică.
c) Programul de testare în 7 paşi, descris în lucrare, permite efectuarea cercetărilor
experimentale şi evaluarea parametrilor sus menţionaţi.
Principalele contribuţii sunt:
a) Conceperea turbinei eoliene stand experimental şi dimensionarea părţilor
componente ale standului funcţie de mărimea parametrilor evaluaţi (de exemplu
adaptarea traductorului de moment la dimensiunea momentului la axul arborelui).
b) Dezvoltarea setului de 13 pale având aceeaşi arie şi dimensiuni radiale, care pot fi
fixate la diferite unghiuri: 30˚, 45˚, 55˚, 65˚, 75˚.
c) Conceperea programului de testări pentru înregistrarea şi evaluarea momentului,
a turaţiei, a vitezei vântului, a rapidităţii, a puterii şi a coeficienţilor de putere şi
moment ai turbinei eoliene.

29
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

5. Realizarea testărilor, prelucrarea rezultatelor obţinute


În acest capitol sunt prezentate rezultatele obţinute în urma testării pe stand a turbinei
eoliene propuse. Testarea constată în stabilirea puterii mecanice (prin măsurarea turaţiei şi
momentului), dezvoltată de turbina sub acţiunea vântului creat de tunelul aerodinamic, în anumite
condiţii de reglare a standului; puterile stabilite permit apoi determinarea variaţiei coeficientului de
putere Cp. Programul de testare este cel descris în capitolul anterior. Prin prelucrarea rezultatelor
obţinute se urmăreşte identificarea valorilor parametrilor care asigură realizarea performanţelor
maxime.

Fig. 5.1. Turbina eoliană de mică putere


5.1. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor

Rezultatele obţinute sunt exemplificate prin următoarele cazuri relevante:


a) Cazul fără frână (ff), adică frâna este decuplată de sistem; în acest caz, singurele
rezistenţe care intervin se referă la inerţia turbinei şi a arborelui de legatură cu frâna, precum
şi la frecarea din rulmenţi datorată cu precădere sarcinii axiale. Pentru a urmări
variaţia puterii, s-au reglat/modificat succesiv: viteza vântului (V=2...7 m/s), unghiul de
înclinare
(30˚, 45˚, 55˚, 65˚ şi 75˚) şi tipul palelor; rezultatele obţinute sunt exemplificate comparativ
în tab. 5.2 şi fig. 5.2.
b) Cazul încărcării cu 0.1A; în acest caz frâna generează un moment rezistent corespunzător
unui curent de alimentare de 0.1 A; o parte din rezultatele obţinute fiind
exemplificate comparativ în tab. 5.3 şi fig. 5.2 şi 5.3.
c) Cazul încărcării cu 0.2A; în acest caz frâna generează un moment rezistent corespunzător
unui curent de alimentare de 0.2 A; o parte din rezultate fiind exemplificate comparativ în
tab. 5.4 şi fig. 5.2 şi 5.3.
d) Cazul încărcării cu 0.3A; în acest caz frâna generează un moment rezistent corespunzător
unui curent de alimentare de 0.3 A; o parte din rezultate fiind exemplificate comparativ în
tab. 5.5 şi fig. 5.2 şi 5.3.

30
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Tabel 5.2. Cazul 1a) fără frână


Caracteristici Nr. pală 9 10 13
P 1,57 3,97 1,439
Fără frână,cu
M 0,15 0,38 0,25
n 100 100 55
V 2 2 2
Loc I II III
P 6,28 4,35 4,396
M 0,5 0,32 0,3
n 120 130 140
V 2 2 2
Loc III II I
Fără frână,cu P 9,96 4,396
M 0,68 0,35
n 140 120
V 2 2
Loc II I
unde: P = puterea minimă, [mW]; M = moment minim, [Nmm];
n = turaţia minimă, [rot/min]; V = viteza vântului minimă, [m/s]
Tabelul 5.3 Cazul 1b), încărcare la 0.1A
Caracteristici Nr.pală 5 6 9
0.1A, cu P 194,05 177,09 190,28
palele M 20,6 18,8 20,2
n 90 90 90
V 4 4 4
Loc I III II
P 245,23 236,02 275,06
M 21,3 20,5 21,9
n 110 110 120
V 4 4 4
P 255,59 271,29 291,18
M 22,2 21,6 21,4
n 110 120 130
V 4 4 4
Loc III II I
unde: P = puterea maximă, [mW]; M = moment maxim,[Nmm];
n = turaţia maximă, [rot/min]; V = viteza vântului minimă, [m/s]
Analiza coroborată a diagramelor din fig. 5.2, b, c şi d, cu diagramele din fig. 5.3, arată că
prin creşterea vitezei aerului se produce o creştere a puterii turbinei datorată cu precădere creşterii
turaţiei: în timp ce gradientul de creştere al turaţiei este relativ ridicat (fig. 5.3), gradientul
de creştere al momentului este redus (momentul rămânând aproape constant, fig, 5.3).
Comparaţiile rezultatelor obţinute în urma testărilor (tab. 5.3, 5.4 si 5.5) evidenţiază faptul
31
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

că palele cu nr. de ordine 9, 6, 5 şi 13 realizează cele mai bune performanţe pentru unghiuri
de
înclinare de 65° (palele nr 6 şi 9) şi 55° (palele 5, 13, 9 şi 6, tab. 5.5).
Datelor numerice obţinute au permis determinarea variaţiilor coeficientului de putere (Cp).
Tabel 5.4 Cazul 1c) încărcare la 0.2A
Caracteristici Nr. pală 5 6 9
P 390,3 300,18 413,22
M 33,9 23,9 32,9
n 110 120 120
V 5 5 5
Loc I III I
P 507 479,16 576,08

M 34,6 32,7 34,4

n 140 140 160

V 5 5 5
Loc II III I
P 470,79 489,42 607,9

M 34,6 33,4 35,2

n 130 140 165

V 5 5 5
Loc III II I
unde: P = puterea maximă, [mW]; M = moment maxim,[Nmm];
n = turaţia maximă, [rot/min]; V = viteza vântului minimă, [m/s]
Tabel 5.5 Cazul 1d), încărcare la 0.3A
Caracteristici Nr.pală 5 6 9 13
P 637,94 692,05 675,1 833,6491
M 53 55,1 51,6 49,78
n 115 120 125 160
V 6 6 6 6
Loc IV II III I
P 888,38 851,72 901,49 873,6736
54,76 52,5 52,2 52,17
M
n 155 155 165 160
V 6 6 6 6
Loc II IV I III
P 802,84 882,54 932,37 758,7496
0.3A, cu palele M 52,9 52,7 52,4 51,78
n 145 160 170 140
V 6 6 6 6
Loc III II I IV
unde: P = puterea maximă, [mW]; M = moment maxim,[Nmm];
n = turaţia maximă, [rot/min]; V = viteza vântului minimă, [m/s]
32
P_45_0.1A P_55_0.1A P_65_0.1A

n_45_0.1A n_55_0.1A n_65_0.1A

Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România
1100

1000

900

P_45_f f P_55_f f P_65_f f 800


n_45_f f n_55_f f n_65_f f
700
450
600

400
500

350
400

300 300

250 200

100
200

0
150 4 5 6 7
V [m/s]
100

50

0
2 3 4 5 6 7

V [m /s ]

Fig. 5.2. a) fără frână Fig. 5.2. b) încărcare cu 0.1 A,

33
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din
România

P_45_0.3A P_55_0.3A P_65_0.3A

P_45_0.2A P_55_0.2A P_65_0.2A

n_45_0.2A n_55_0.2A n_65_0.2A n_45_0.3A n_55_0.3A n_65_0.3A

1500
1700
1400 1600
1300 1500

1200 1400
1300
1100
1200
1000
1100
900 1000
800 900

700 800
700
600
600
500
500
400 400
300 300

200 200
100
100
0
0 5 6 7
4 4,5 5 5,5 6 6,5 7
V [m/s]
V [m/s]

c) încărcare cu 0.2 A d) încărcare cu 0.3 A.


Fig. 5.2. Exemple de variaţii ale turaţiei (n) şi ale puterii (P), in cazul unei turbine cu pale nr.9, în funcţie de viteza aerului (V), pentru anumite valori
ale înclinării şi ale sarcinii frânei.
34
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

M_0A n_0A M_0.1A n_0.1A

M_0.2A n_0.2A M_0.3A n_0.3A


400

350

300

250

200

150

100

50

0
2 3 4 5 6 7

V [m/s]

Fig 5.3. Exemple de variaţii ale momentului (M) şi ale turaţiei (n), în cazul unei turbine cu pale nr.
9, în funcţie de viteza aerului (V), pentru anumite încărcări ale frânei: 0A, 0.1A, 0.2A şi 0.3A.
Pentru exemplificare, în fig, 5.4,a sunt reprezentate variaţiile coeficientului de putere Cp, în
funcţie de viteza aerului, în cazul turbinei echipate cu 6 pale nr. 9, şi respectiv nr. 1, înclinate la 55°
faţă de axa turbinei, cu frână încărcată la 0.2 A; alături, în fig. 5.4,b, sunt ilustrate variaţiile
coeficientului Cp pentru 3 turbine existente (v, tab. 5.6 [***11], [***12], [***13], [***14],
[***15], [***16], [***17], [***18], [***19], [***20], [***21], [***22], [***23]) împreună cu
variaţia coeficientului Cp al turbinei cu pale nr. 9 (v. fig. 5.4,a).
Cp pentru pala 1 si 9 T.B. - 1 kW T.H.- 500W T.R. - 1,5 kW
T. - teza T.F.-1,4kW
0,06
0,6

0,055
0,5

0,05
9_0.2A
1_0.2A
0,045

0,04

0,035
5 5,5 6 6,5 7
V[m/s]

a) cazul turbinei echipate cu 6 pale nr. 9, şi b) pentru 3 turbine existente împreună cu


respectiv nr. 1, înclinate la 55° cu frâna încărcată la variaţia coeficientului Cp al unei turbine cu pale
nr. 9.
0.2 A
Fig. 5.4 Variaţii ale coeficientului de putere Cp în funcţie de viteza aerului

35
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Tabel 5.6 Coeficientul de putere Cp al unor turbine existente


V Cp1 Turbina Bergey Cp3 Turbina Hummer Cp4 Turbina Raum – Cp2 Turbina Fortis Passaat – Cp5 Turbina Endurance
[m/s] XL.1 – 1 kW, – 500 W, d = 2.7 [m] 1.5 kW, d = 2.9 [m] 1,4 kW, d = 3,12 [m] S3120 – 50 kW,
d = 2.5 [m] d = 19.2 [m]
5 0,35918 0,50858 0,31295 0,19039 0,40714
6 0,3848 0,51506 0,34308 0,27544 0,44214
7 0,39486 0,46336 0,38471 0,24284 0,45428
Tabel 5.7 Calculul coeficientului de putere relativ la turbine existente.
V Cp0 Cp 0/1 Turbina Cp 0/3 Turbina Cp 0/4 Turbina Cp 0/2 Turbina Fortis Cp 0/5 Turbina
[m/s] Hummer – 500 W, Raum – 1.5 kW, Passaat – 1,4 kW, d = Endurance S3120 – 50
Turbina det, Bergey XL.1 – 1
3,12 [m] kW, d = 19.2 [m]
kW, d = 2.5 [m] d = 2.7 [m] d = 2.9 [m]
d = 0.36 [m]

5 0,05554 0,05565 0,05563 0,05565 0,05562 0,05573


6 0,04686 0,04684 0,04682 0,04677 0,04689 0,04717
7 0,04081 0,04082 0,04082 0,04081 0,04092 0,04065

Turbina Bergey XL.1 - 1kW, d=2.5 [m] Turbina Hummer - 500W, d=2.7 [m]
Turbina Raum - 1,5kW, d=2.9 [m] Turbina teza, d=0.36 [m]
Turbina Endurance S - 3120 - 50 kW, d = 19,2 [m]

0,06

0,05

0,04

0,03

0,02

0,01

0
5 6 7

V [m/s]

Fig. 5.5. Valorile coeficienţilor relativi Cp0/1, Cp0/2, Cp0/3, Cp0/4, Cp0/5 comparate cu Cp0
Pentru evidenţierea variaţiei coeficienţilor de putere ai turbinelor, din relaţia puterii:
1
2
π ⋅ D V3
P ⋅ ⋅ ρ ⋅ 0 , (5.1)
=0 C P0⋅
2 4

se deduce expresia de calculul a coeficientului de putere Cp :


P0
CP 0 = 2 (5.2)
π ⋅ D
3
ρ ⋅ V ⋅ 0

2 4
în care, notaţiile folosite au următoarele semnificaţii:
36
P D

Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

P0 = Puterea turbinei eoliene testate în [W];


Cp0 = coeficientul de putere al turbinei testate;
V = viteza vântului în [m/s];
3
ρ = densitatea aerului la 500 m altitudine = 1,1 [kg/m ];
D0 = diametrul turbinei testate în [m].
Scriind relaţia puterii, atât pentru turbina testată (indice 0), cât şi pentru o turbina existentă
(indice k):
1
2
π ⋅ D V3
P ⋅ ⋅ ρ ⋅ 0 (5.3)
=0 C P0 ⋅
4
2 π ⋅ D
2

1 3
P ⋅ ⋅ ρ ⋅ Vk (5.4)
=k C Pk ⋅
2 4
prin împărţire se obţine egalitatea:
2
P0 C P0 D
= 0

2
C PkPk (5.5)
Dk
din care, prin explicitare, se obţine expresia coeficientului de putere al turbinei testate, relativ
la turbina de referinţă k:
2
C P 0 = C P = C Pk .0 k
⋅ 2
P D
0/k
k 0 (5.6)
Coeficientul CP0/k poate fi considerat drept coeficient de putere al turbinei de referinţa k,
redusă la puterea şi diametrul turbinei testate.
Aplicând relaţia (5.6), pentru datele din fig, 5.4 şi tab. 5.6, s-au obţinut rezultatele sistematizate în
tab. 5.7; valorile numerice obţinute în tab. 5.7 şi reprezentate grafic în fig. 5.5 concordă suficient de
bine cu valorile corespunzătoare turbinei testate (Tab. 5.6).

5.2. Concluzii şi contribuţii originale

Din cercetările prezentate în acest capitol se desprind următoarele concluzii şi contribuţii:


a) S-au efectuat testări pe stand a turbinei propuse în diverse configuraţii obţinute prin reglarea
parametrilor de stare relevanţi ai sistemului eolian: încărcarea frânei electromagnetice (prin
valoarea curentului de alimentare), numărul de pale, unghiul de înclinare a palelor (30°, 45°,
55°, 65° si 75°), viteza aerului (2 -7 m/s) şi profilul palelor.
b) S-au testat pale, de aceeeaşi arie, cu 13 profile distincte, pe baza unui program de
reglare/modificare adecvată a parametrilor de stare.
c) Testările au urmărit măsurarea turaţiei şi momentului şi implicit stabilirea puterii mecanice
dezvoltate de turbina sub acţiunea vântului creat de tunelul aerodinamic, pentru fiecare set
de valori stabilite anterior pentru parametri de stare nominalizaţi mai sus.
d) S-au sistematizat şi prelucrat rezultatele numerice ale testărilor, pe baza de tabele şi
diagrame, şi s-au identificat valorile parametrilor de stare care asigură cele mai bune
performanţe ale turbinei sub sarcină.
e) În testările cu frâna decuplată (mers în gol), turbina a pornit de la 2 m/s, pentru fiecare tip de
pală. Din datele numerice au arătat că odată cu creşterea unghiului de înclinare, creşte
momentul rezistent (de frecare) ca urmare a creşterii forţei axiale din lagăr.
f) În cazul testărilor la mers în gol, unghiul de înclinare optim al unui anumit tip de pală este
reprezentat de unghiul la care turbina realizează turaţia maximă; aşadar, la mersul în
gol, palele cu cele mai bune performanţe sunt acelea pentru care turbina realizează turaţii cât
mai
37
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

ridicate şi momente rezistente (prin frecare în lagăre) cât mai reduse: astfel, pala cu nr. de
ordine 13 realizează cea mai ridicată turaţie (140 rot/min) şi cel mai redus moment
(0.3
Nmm) pentru unghiul de înclinare de 55°. Creşterea vitezei aerului, la mers în gol,
este însoţită atât de creşterea turaţiei, cât şi de cea a momentului rezistent.
g) La testările sub sarcină, momentul de încărcare este controlat prin valoarea curentului
de alimentare a frânei electromagnetice (0, 0.1, 0.2 şi 0.3 A); în aceste cazuri, viteza de
pornire
a turbinei creşte cu creşterea sarcinii frânei.
h) Din analiza datelor numerice şi grafice, rezultă că, în funcţie de tipul palei, puterile maxime
ale turbinei corespund unghiurilor de înclinare de 55° şi 65°. Dintre tipurile de pale testate,
turbina prevăzută cu pale nr.9 realizează puteri maxime, pentru toate sarcinile frânei,
la unghiul de înclinare de 65°; rezultate apropiate sunt obţinute însă şi pentru unghiul
de înclinare de 55°; spre deosebire de pala nr. 9, palele nr. 5 şi nr.13 realizează puteri
maxime, apropiate de pala nr. 9, la unghiul de înclinare de 55°.
i) Testările sub sarcină arată că prin creşterea vitezei aerului se produce o creştere a
puterii turbinei datorată cu precădere creşterii turaţiei: în timp ce gradientul de creştere al
turaţiei este relativ ridicat, gradientul de creştere al momentului este redus (momentul
rămânând apropape constant).
j) Analiza comparativă a rezultatelor obţinute în urma testărilor evidenţiază faptul că palele cu
nr. de ordine 9, 6, 5 şi 13 realizează cele mai bune performanţe pentru unghiuri de înclinare
de 65° (palele nr 6 şi 9) şi 55° (palele 5, 13, 9 şi 6).
k) Pe baza datelor numerice obţinute din testări s-au determinat variaţiile coeficientului
de putere (Cp) realizat de turbină în condiţiile de testare sub sarcină. Analiza comparativă,
cu turbine existente de alte dimensiuni, arată că valorile coeficientului de putere al turbinei
de mici dimensiuni, testate pe stand, se află într-o concordanţă satisfăcătoare cu cele
ale turbinelor de referinţă considerate.

38
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

6. Conceperea şi realizarea unui kit eolian didactic ca instalaţie


amovibilă de laborator

În urma rezultatelor obţinute pe standul experimental de testări (prezentate în capitolul


anterior), s-a conceput şi dezvoltat un kit eolian didactic pentru elevi şi studenţi, destinat
evidenţierii factorilor determinanţi ai conversiei energiei eoliene în energie electrică şi
pregătirii acestora pentru întelegerea, modelarea şi optimizarea turbinelor eoliene. Pe baza
unor teste similare, efectuate pe cele două instalaţii, este prezentată o comparaţie între rezultatele
obţinute pe standul experimental şi pe kitul eolian propus şi realizat ca echipament de
laborator. În finalul capitolului este propusă o lucrare de laborator, bazată pe utilizarea kitului
eolian propus, care pune
în evidenţă principalii factori care influenţează practic conversia energiei eoliene în energie
electrică.

6.1. Structura kitului eolian didactic

Conceperea şi realizarea kitului eolian didactic, ca echipament de laborador, s-a bazat


pe rezultatele oferite de experimentele desfăşurate pe standul experimental de testări
(prezentate în capitolul 5); s-a urmărit realizarea unui echipament de dimensiuni reduse, caraterizat
prin: viteză de pornire mică şi puteri cu momente şi turaţii reduse.

Fig. 6.1. Componentele generatorului turbinei eoliene de mică putere


Generatorul electric al turbinei eoliene, realizat în universitate, este ilustrat în figurile 6.1. şi
6.2.Generatorul turbinei eoliene este o maşină electrică sincrona cu magneţi permanenţi, de mică
putere (5 W), capabilă să funcţioneze la turaţii reduse: 20 – 400 [rot/min]; acest generator
transformă energia mecanică preluată de la turbină în energie electrică, generând un curent
alternativ monofazat. Maşina electrică, utilizată ca generator, este formată dintr-un stator (1) fixat
pe suportul turbinei şi un rotor (2); statorul (1) are formă de oală şi este prevăzut cu şase înfăşurări
dispuse echiunghiular, iar rotorul (2) este de tip disc cu ax central şi este prevăzut cu şase magneţi
permanenţi echiunghiulari (fig.6.1).

39
, 5, 5

Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Fig. 6.3. Kit eolian didactic


Pe lângă ansamblul turbină-generator deja prezentat, kitul eolian didactic conţine: un
ventilator cu trei trepte de viteză pentru reglarea vitezei vântului, o riglă (utilizată la reglarea
distanţei dintre ventilator şi turbină), un aparat de măsurare pentru tensiune şi curent,
un anemometru pentru măsurarea vitezei vântului, un turometru pentru măsurarea turaţiei turbinei şi
un suport pe care sunt montate toate componentele (fig. 6.3), cu posibilitatea demontării
rapide a acestora.
6.2. Comparaţia rezultatelor oferite de standul de testări şi de kitul eolian didactic

Conform capitolului 5, structura standului experimental (notat simplificat în diagrame


cu:
st1) a permis testarea puterii mecanice ( Pm = T ⋅ ω ) dezvoltată de turbină; spre deosebire de
stand,
structura kitului didactic (notat simplificat în diagrame cu: st2) permite testarea puterii
electrice
( Pe = U ⋅ I ), debitată de generator sub acţiunea puterii mecanice debitată de turbina
eoliană. În urma testărilor efectuate pe standul experimental de testări şi pe kitul didactic, s-a
realizat, pentru verificare, o comparaţie între puterile oferite de cele două instalaţii în aceleaşi
condiţii de testare.

Pm si Pe, pentru 8 pale, nr.1, inclinate la 30 4 5

900

800

700

600 Pm_1_30
Pm_1_45
500
Pm_1_55

400 Pe_1_30
Pe_1_45
300
Pe_1_55
200

100

0
2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 6
V [m/s]

Fig. 6.4. Variaţii ale puterii mecanice Pm şi puterii electrice Pe, dezvoltate de turbina eoliană pe
stand (Pm) şi respectiv pe kit (Pe), în cazul a 8 pale nr. 1, cu unghiurile de înclinare: 30°, 45° si 55°

40
? 3 0, ,
?

Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Pm si Pe , pe ntru 8 pale , nr.2, inclinare la 3 45 55

800

700

600
Pm_2_30
500 Pm_2_45
Pm_2_55
400
Pe_2_30
300 Pe_2_45
Pe_2_55
200

100

0
2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 6

V [m /s
]

Fig. 6.5. Variaţii ale puterii mecanice Pm şi puterii electrice Pe, dezvoltate de turbina eoliană pe
stand (Pm) şi respectiv pe kit (Pe), în cazul a 8 pale nr. 2, cu unghiurile de înclinare: 30°, 45° si 55°
Pentru exemplificare, în continuare sunt prezentate comparativ 3 grupe de diagrame
sugestive care pun în evidenţă buna compatibilitate a acestor rezultate. Diagramele exemplificate
corespund determinării puterii Pm (pe standul experimental: st1) şi respectiv Pe (pe kitul didactic:
st2).
Turbina cu 8 pale, cu reglare succesivă pentru: tipul palei (nr. 1, 2, 3 şi 4), unghiul
de înclinare (30˚, 45˚ şi 55˚) şi viteza aerului (V=2,2,..., 5,5 m/s); rezultatele comparative obţinute
sunt exemplificate în fig. 6.4 şi 6.5;
Din analiza comparativă efectuată reies următoarele concluzii importante:
a) Palele cu nr. de ordine 1,... , 4 realizează cele mai bune performanţe;
b) Conform relaţiei (1.5), randamentul conversiei energiei eoliene în energie mecanică, realizat
de turbina eoliană, coincide cu factorul de putere Cp şi nu poate atinge practic limita lui Betz
(Cp < 0,593); pentru exemplificare, în fig. 6.17 sunt ilustrate 2 variaţii ale randamentului
de conversie al turbinei în cazul palelor cu nr. de ordine 4 (din care reiese că randamentul scade
cu creşterea vitezei şi creşte cu unghiul de înclinare al palei, până la 55°);
c) Combinând rezultatele testelor oferite de standul experimental şi de kitul didactic, poate fi
determinată variaţia randamentului generatorului electric al kitului în condiţiile de testare:

Pe 1
η ; Pe = U Pm ⋅ ρ ⋅ , (6.1), (6.2) , (6.3)
g
Pm = CP V ⋅ A
⋅ I; 2

în care notaţiile folosite au semnificaţiile precizate anterior. Pentru exemplificare, în fig. 6.18
sunt ilustrate 2 variaţii ale randamentului generatorului în cazul palelor cu nr. de ordine 4 (spre
deosebire de cazul precedent, randamentul generatorului creşte atât cu viteza, cât şi cu unghiul
de înclinare al palei, până la 55°).

41
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Randament mecanic, pentru 8 pale inclinate la 45 , 55 Randament generator, pentru 8 pale nr.4, inclinate la 45 , 55
1
0,16
0,995
0,14 0,99

0,12 0,985

0,98
0,1
0,975 4_45
0,08 4_4 4_55
5 0,97
0,06 4_5 0,965
5
0,04 0,96

0,955
0,02
0,95
0 3,5 4 4,5 5 5,5
2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 6
V [m/s]
V [m/s]

Fig. 6.17. Variaţii ale randamentului mecanic al Fig. 6.18. Variaţii ale randamentului
turbinei cu 8 pale nr. 4 înclinate la 45° şi 55° generatorului electric în condiţiile fig. 6.17

Din analiza comparativă a diagramelor obţinute, se desprind următoarele concluzii privind


conversia energiei eoliene în elenegie electrică:
a) Pentru toate tipurile de pală, puterea electrică creşte cu viteza aerului şi cu unghiul de
înclinare (până la 55°);
b) Variaţiile puterilor maxime, obţinute pentru înclinarea de 55° (fig.6.24), arată faptul că cele
4 pale analizate realizează performanţe apropiate.

Diagrama profilelor de pala la 55 grd stand initial, 8 pale

900

800

700

600
1_55
500 2_55

400 3_55
4_55
300

200

100

0
2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 6
V [m/s]

Fig. 6.24. Variaţii ale puterii electrice Pe, dezvoltată de generatorul turbinei eoliene, în cazul a 8
pale nr. 1, 2, 3, 4, cu unghiul de înclinare: 55°

6.4. Concluzii şi contribuţii originale

Din cercetările prezentate în acest capitol se desprind următoarele concluzii şi contribuţii:

Concluzii:
a. Modelările dezvoltate, confirmate de cercetările experimentale pe stand, prezentate
42
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

în capitolele anterioare, au creat baza tematică şi experimentală de concepere şi


dezvoltare a kitului eolian de laborator prezentat.
b. Kitul conceput are o structură flexibilă permiţând efectuarea de lucrări de laborator
complexe cu evidenţierea modului în care parametrii constructivi şi de poziţionare a
palelor, numărul de pale, viteza vântului influenţează eficienţa turbinei eoliene.
c. Compararea rezultatelor experimentale obţinute pe standul experimental pentru
diverse profile de pale şi încărcări ale acestora cu cele obţinute pe kitul
dezvoltat comfirmă similitudinea acestora.
d. Kitul dezvoltat permite elevilor, studenţilor şi celor care se instruiesc în
domeniul conversiei energiei eoliene în energie electrică dezvoltarea de
cunoaştere şi de înţelegere a principiului conversiei şi a factorilor care
influenţează eficienţa conversiei.
Contribuţii:
a) Conceperea kitului eolian didactic ca echipament de laborator pe baza
concluziilor desprinse din cercetările teoretice şi experimentale anterior
prezentate.
b) Dezvoltarea produsului fizic prin conceperea şi execuţia părţilor componente
în centrul de Cercetare Design de Produs pentru Dezvoltare Durabilă.
c) Dezvoltarea unui kit caracterizat prin viteză mică de pornire, moment
şi turaţie reduse, de mică puere (5W) şi funcţionare la turaţii de 20-40
rot/min, posibil a fi testat în condiţii de laborator prin folosirea ca sursă de
potenţial eolian un ventilator cu trei trepte de viteze.
d) Conceptul dezvoltat, care asigură kitului o structură flexibilă permiţând
modificarea parametrilor constructivi şi poziţionali ai palelor, tipul
şi numărul de pale, este testat pentru pale trapezoidale,
dreptunghiulare, romboidale, ovale, montate la diverse unghiuri de
înclinare (30˚, 45˚, 55˚), numărul de pale fiind 8, iar viteza vântului V =
2.2,..., 5.5 m/s.
e) Pentru toate cazurile anterior menţionate, rezultatele obţinute pe
kitul experimental (puterea electrică debitată de generator) sunt comparate
cu cele obţinute pe standul experimental (puterea mecanică).
f) Puterile realizate în testarea tuturor tipurilor de pale care au viteza aerului şi
unghiul de înclinare al palelor, puterea maximă fiind generată
pentru înclinarea de 55˚.
g) Similitudinea puterilor mecanice obţinute pe standul experimental şi a
puterilor electrice obţinute pe kit, arată un randament ridicat (peste 90%) al
generatorului electric al kitului.
h) Analiza comparativă a comportamentului turbinei la diverse tipuri de pale
şi unghiuri de poziţionare arată o scădere a vitezei de pornire de la 4,8 m/s
la unghiul de înclinare de 30˚, până la 2,5 m/s la unghiul de înclinare de 55˚.
i) Descrierea etapelor de dezvoltare a lucrării de laborator şi a
parametrilor urmăriţi în analiza eficienţei turbinei.

43
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

7. Concluzii finale, contribuţii şi diseminarea rezultatelor


Lucrarea elaborată are ca obiectiv principal proiectarea, conceperea şi implementarea
unei
turbine eoliene de mică care să pornească de viteze mici ale vântului specifice zonelor din România,
cu preţ de cost redus şi simplă din punct de vedere constructiv.
Aria de cercetare a acestui program de doctorat se înscrie în domeniile prioritare de
cercetare stabilite la nivel european, prin programul FP7 se încadrează în aria tematică Energie şi
face parte din subaria tematică Producerea de electriciate din surse regenerabile.
Lucrarea Studiul adaptabilităţi turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din
România, se înscrie în direcţia de cercetare ştiinţifică a Centrului de Design de Produs
pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov.
Rezultatele ştiinţifice obţinute, prin cercetările ocazionate de prezenta teză, recomandă
continuarea şi implementarea în practică a acestora.

7.1. Concluzii finale şi contribuţii

Principalele concluzii ale lucrării, deprinse din cercetările prezentate, pot fi formulate
astfel:
a. Potenţialul eolian este caracterizat prin: viteza vântului, m/s; direcţia vântului în funcţie de
punctele cardinale, frecvenţa medie de acţiune pe direcţii disticte (roza de frecvenţă a vântului)
şi structura vântului (laminar, turbulent, rafale).
b. La nivel European, potenţialul eolian estimat este divers, zonele cu potenţial eolian ridicat
aflându-se în zona Nordică a Franţei, Belgiei, Germaniei, Spaniei, Olandei, Marii Britanii
şi Danemarcei.
c. În România potenţialul eolian este bun (harta potenţialului eolian publicată de ICEMENERG
în 2007), în zona litoralului Mării Negre, în Dobrogea, nordul Moldovei, în munţii Apuseni.
d. Alegerea tipului şi capacităţii turbinei eoliene necesita analiza prealabilă a potenţialului
eolian din zona locală de instalare (înregistrarea datelor, prelucrarea şi interpretarea
rezultatelor), analiza datelor oferite de softurile comerciale (Meteonorm) nefiind suficientă.
e. În zona Colinei Universităţii Transilvania din Braşov potenţialul eolian disponibil, care a fost
măsurat prin staţia meteo proprie, în perioada 2006-2009, a condus la estimarea unei
viteze medii orare a vântului sub 2 m/s. În acest caz, datele medii calculate de softul
Meteonorm sunt mai ridicate decât cele obţinute prin întregistrarea directă, în medie cu 82.38%.
f. Pentru viteze ale vântului între 2-4 m/s, numărul de ore/an este aproximativ de 1384, adică
numai 16 % din timp.
g. Conform cu această analiză, potenţialul eolian impune, pentru o eficienţă energetică ridicată,
instalarea de turbine eoliene a căror viteză de pornire (cut in) să fie sub 3 m/s.
h. Potenţialul eolian din zona Braşov impune utilizarea de turbine eoliene de mică putere.
i. Conversia energiei eoliene prin turbinele eoliene de mică putere cu ax orizontal este
superioară turbinelor eoliene cu ax vertical, de aceea sunt cel mai des întâlnite şi
utilizate
(turbinele eoliene cu ax vertical având un coeficient de putere mai scăzut de sub 0,1- 0,2).
j. Literatura de specialitate oferă o multitudine de turbine eoliene de mică putere cu ax orizontal,
care diferă prin soluţia constructivă a rotorului (deschis, obadă, roată,..), prin numărul de pale,
materialul şi forma acestora, complexitatea soluţiei constructive, puterea nominală, viteza
de pornire (cut in), dimensiuni şi turaţia de lucru, preţ de cost.
44

-
deforma?iile maxime se produc la marginea profilelor de pal?;
-
valorile ob?inute pentru palele din lemn ?i cauciuc sunt comparabile ?ntre
ele,

respectiv mult maiturbinelor


Studiul adaptabilităţii mici pentru
eoliene de palele din
mică putere material
la condiţiile textil
climatice pe suport de lemn
din România
(de

k. Soluţia constructivă a rotorului conceput corespunde cerinţelor iniţiale: ax


orizontal,
funcţionalitate şi în condiţii de potenţial eolian scăzut, tehnologie simplă, preţ de cost scăzut şi
adaptare la structura potenţialului eolian.
l. Conceptul de turbină propus face parte din categoria rotoarelor cu obadă, cu număr diferit de
pale montate între butuc şi obadă, orientări diferite ale palelor;
m. Soluţia de rotor propusă este asemănătoare unei roţi de bicicletă, la care rigidizarea obadei de
butuc se face prin spiţe de rezistenţă. Parametrii de optimizare ai rotorului la solicitări
sunt numărul şi dispunerea acestor spiţe;
n. Rotorul implementat are un grad ridicat de flexibilitate, permiţând modificarea numărului, a
dimensiunilor şi formei palelor; reglarea unghiului de fixare a palelor; modificarea materialului
palelor;
o. Modelarea încărcării palei prin intermediul presiunii, respectiv a unei forţe aplicată în centrul
de masă al palei conduce la momente similare de tensiune a arborelui. Între valorile momentului
de torsiune obţinute prin calcule şi valoarea obţinută experimental există o bună concordanţă.
Aceasta confirmă valabilitatea modelelor propuse.
p. Modelările analitice, ca funcţii de parametrii constructivi şi de poziţionare a palei faţă
de arbore au permis studiul şi optimizarea dimensiunilor şi a orientării palei pentru o
eficienţă maximă a turbinei eoliene.
q. Modelarea şi studiul prin MEF a solicitărilor palelor au condus la următoarele concluzii:
- tensiunile echivalente maxime se obţin în zonele de fixare a palelor pe spiţele-
suport;
- valorile obţinute pentru palele din lemn şi cauciuc sunt comparabile între ele şi sunt
mai reduse decât în cazul palelor din material textil pe suport de lemn (de exemplu
la 7 m/s tensiunile maxime sunt aproximativ 0,8 kPa pentru lemn – cauciuc şi
aproximativ 8 kPa pentru textil);

-3 -3
exemplu la 7 m/s deformaţiile maxime sunt 0,08*10 mm pentru cauciuc, 0,02*10
-3
mm, 75*10 mm pentru material textil);
r. În urma analizei celor trei tipuri de materiale, palele pe bază de compozite din lemn şi cauciuc
sunt cele optime din punct de vedere al tensiunilor şi deformaţiilor, urmate de cele din cauciuc.
s. Testările pe standul experimental al comportamentul turbinei eoliene (moment, turaţie,
putere, coeficient de putere, coeficient de moment, rapiditatea) pentru un număr diferit de pale,
unghiuri diferite de orientare a acestora, viteza de pornire pentru încărcări diferite în
frâna electromagnetică a reliefat influenţa acestor parametrii asupra comportamentului turbinei.
ş. La mersul în gol, palele cu cele mai bune performanţe sunt acelea pentru care
turbina realizează turaţii cât mai ridicate şi momente rezistente (prin frecare în lagăre) cât mai
reduse: astfel, pala cu nr. de ordine 13 realizează cea mai ridicată turaţie (140 rot/min) şi cel
mai redus moment (0.3 Nmm) pentru unghiul de înclinare de 55°. Creşterea vitezei aerului, la
mers în gol, este însoţită atât de creşterea turaţiei, cât şi de cea a momentului rezistent.
t. Din datele numerice şi grafice analizate, rezultă că, în funcţie de tipul palei, puterile maxime
ale turbinei corespund unghiurilor de înclinare de 55° şi 65°. Dintre tipurile de pale
testate, turbina prevăzută cu pale nr.9 realizează puteri maxime, pentru toate sarcinile frânei, la
unghiul
de înclinare de 65°; rezultate apropiate sunt obţinute însă şi pentru unghiul de înclinare de 55°;
spre deosebire de pala nr. 9, palele nr. 5 şi nr.13 realizează puteri maxime, apropiate de pala nr.
9, la unghiul de înclinare de 55°.

45
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

ţ. Testările sub sarcină arată că prin creşterea vitezei aerului se produce o creştere a
puterii
turbinei datorată cu precădere creşterii turaţiei: în timp ce gradientul de creştere al turaţiei este
relativ ridicat, gradientul de creştere al momentului este redus (momentul rămânând apropape
constant).
u. În urma testărilor efectuate şi a analizei comparative a rezultatelor obţinute, se evidenţiază
faptul că palele cu nr. de ordine 9, 6, 5 şi 13 realizează cele mai bune performanţe
pentru unghiuri de înclinare de 65° (palele nr 6 şi 9) şi 55° (palele 5, 13, 9 şi 6).
v. Kitul eolian didactic realizat are o structură flexibilă permiţând efectuarea de lucrări
de laborator complexe cu evidenţierea modului în care parametrii constructivi şi de
poziţionare a palelor, numărul de pale, viteza vântului influenţează eficienţa turbinei eoliene.
w. Rezultatele experimentale obţinute pe standul experimental, pentru diverse profile de pale şi
încărcări ale acestora, s-au comparat cu cele obţinute pe kitul implementat, comfirmându-
se similitudinea acestora.
x. Kitul implementat permite elevilor, studenţilor şi celor care se instruiesc în domeniul
conversiei energiei eoliene în energie electrică dezvoltarea de cunoaştere şi de înţelegere
a principiului conversiei şi a factorilor care influenţează eficienţa conversiei.

Principalele contribuţii aduse prin această lucrare sunt:

 În zona Colinei Universităţii Transilvania din Braşov potenţialul eolian


disponibil, care a fost măsurat prin staţia meteo proprie, în perioada 2006-
2009, a condus la estimarea unei viteze medii orare a vântului sub 2 m/s.
 Implementarea conceptului propus pornind de la similitudinea cu roata de bicicletă,
deci de la o tehnologie existentă;
 Modificarea construţiei rotorului prin introducerea spiţelor port-pală în formă de V
pe care sunt dispuse palele;
 Dezvoltarea conceptului de rotor pe bază de pale cu suprafeţe plane, de forme simple
(dreptunghi, romb, trapez, oval) şi dimensiuni diferite;
 Posibilitatea montării pe rotor a unui număr variabil de pale, de la 2 la 12 şi a reglării
unghiului de orientare al palei faţă de planul obadei;
 Utilizarea la construcţia palelor de materiale diferite: lemn, plastic, textil, compozite;
 Identificarea profilelor palelor şi stabilirea limitelor acestora funcţie de coeficientul
de asimetrie şi coeficientul de lăţime;
 Soluţia constructivă propusă permite o înlocuire şi întreţinere uşoară şi simplă
a componentelor;
 Rotorul propus spre implementare are la bază conceptele moderne de ‘design
for asembly and dezasembly’ şi ‘design for manufaturing’.
 Modelarea încărcării palei prin presiune, respectiv a unei forţe aplicate în centrul de
masă al palei şi deducerea relaţiilor analitice corespunzătoare.
 Determinarea relaţiilor analitice pentru forţa axială şi pentru momentul de torsiune
aplicat arborelui, în cele două situaţii de calcul anterior prevăzute.
 Realizarea modelelor de calcul prin luarea în considerare a tuturor parametrilor
constructivi şi de poziţionare a palelor turbinei.
 Modelarea rotorului şi analiza prin MEF, a tensiunilor şi deformaţiilor din
palele acestuia, (prin utilizarea Catia V5) şi analiza unui rotor cu şase pale
trapezoidale din materiale: lemn, cauciuc, textil. Sunt evidenţiate zonele de tensiune
maximă, valorile maxime ale tensiunilor, zonele de deformaţii maxime şi valorile
acestor deformaţii,

46
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

iar rezultatele sunt ilustrate prin diagrame corespunzătoare, care permit şi


analiza
comparativă între comportamentul diverselor tipuri de materiale.
 În funcţie de mărimea parametrilor evaluaţi s-a realizat constructiv turbina eoliană
stand experimental şi s-au dimensionat părţile componente ale acestuia.
 Dezvoltarea a 13 seturi de pale cu aceeaşi arie şi dimensiuni radiale, care pot
fi orientate la diferite unghiuri în obadă: 30˚, 45˚, 55˚, 65˚, 75˚.
 Stabilirea programului de testări pentru înregistrarea şi evaluarea momentului,
a turaţiei, a vitezei vântului, a rapidităţii, a puterii şi a coeficienţilor de putere
şi moment ai turbinei eoliene.
 Testări pe standul propus în diverse configuraţii obţinute prin reglarea parametrilor
de stare relevanţi ai sistemului eolian: încărcarea frânei electromagnetice (prin
valoarea curentului de alimentare), numărul de pale, unghiul de înclinare a palelor
(30°, 45°, 55°, 65° si 75°), viteză aerului (2 -7 m/s) şi profilul palelor.
 Măsurarea turaţiei şi momentului şi implicit stabilirea puterii mecanice realizată
de turbină sub acţiunea vântului creat de tunelul aerodinamic, pentru fiecare
set de valori stabilite anterior pentru parametrii de stare nominalizaţi mai sus.
 Sistematizarea şi prelucrarea rezultatelor, pe baza de tabele şi diagrame,
şi identificarea valorilor parametrilor de stare care asigură cele mai bune
performanţe ale turbinei sub sarcină.
 Calculul coeficientului de putere (Cp) realizat de turbină şi analiza comparativă cu
turbinele existente de alte dimensiuni (s-a constatat o concordanţă bună cu turbinele
de referinţă considerate).
 Conceperea şi dezvoltarea kitului eolian didactic ca echipament de laborator având
la bază concluziile desprinse din cercetările teoretice şi experimentale obţinute
pe standul experimental analizat.
 Conceptul dezvoltat, are o structură flexibilă care permite modificarea
parametrilor constructivi şi poziţionali ai palelor, tipul şi numărul de pale, şi este
testat pentru pale trapezoidale, dreptunghiulare, romboidale, ovale, orientate la
diverse unghiuri de înclinare (30˚, 45˚, 55˚) în obadă, numărul de pale fiind de 4 şi
8, iar viteza vântului
V = 2.2,..., 5.5 m/s.
 Conceperea şi descrierea etapelor de implementare a lucrării de laborator şi a
parametrilor urmăriţi în analiza eficienţei turbinei eoliene.

7.2. Diseminarea rezultatelor

Teza cuprinde 7 capitole şi o listă bibliografică.


Lista bibliografică conţine: cărţi, reviste şi articole, teze de doctorat, brevete, şi site-
uri internet.
În cercetările realizate au fost utilizate soft-uri moderne precum: Pachetul Microsoft Office
2003; Catia V5 R 15 şi R10; Autocad 2D şi 3D; Matlab şi CorelDraw, Photoshop; QuantumX şi
Catmaneasy.
Cercetările efectuate în prezenta lucrare au fost valorificate prin:
Publicarea a 20 articole la conferinţe internaţionale şi naţionale de
prestigiu, dintre care 12 ca prim autor şi 1 lucrare ISI ( ICERA, IMT Oradea
2007 şi 2008, SOFA 2007, OPROTECH 2007, CSE, etc.).
• Negrea I., Drăguşin G., Merluşcă I., Mogan P., Energy Management in
a
Hybrid Energy System using the Simulation Program Matlab and the
LCC
47
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

(Life Cycle Cost) Method, CD-Rom Proceedings, IEEE Catalog nr.


CFP0728DC, pag 217-220, ISBN 978-1-4244-1608-0, SOFA 2007, Gyula
Ungaria – Oradea, România, 21-23 august, 2007.
Participarea la 3 contracte de cercetare dintre care la unul ca director de proiect.
• CEEX 752/2006 Sisteme mecanice noi pentru creşterea eficienţei conversiei
energiei solare în energie electrică, Membru în echipa de cercetare, 2006 –
2008;
• CNCSIS A 418 Cercetări Privind Creşterea Eficienţei Conversiei
Energiei
Solare În Colectoarele Solar-Termice, Membru în echipa de cercetare, 2006 –
2006;
• CNCSIS TD 65/2007 Studiul adaptabilităţii sistemelor de turbine eoliene de
mică putere, la condiţiile climatice din România, director de proiect, perioada
2007 – 2008;
Participare scoala de vară Solar Energy Applications, August 2007 şi 2008,
Staţia de Cercetări ICPE – Agigea;
Brevet de invenţie “Rotor pentru turbina eoliana”, numărul/data de depozit a
cererii: A/00894/17.11.2008, cu numărul de brevet RO125465-A2, introdus
în baza de date internaţională Thomson ISI web of knowledge.

Lucrarea deschide calea spre cercetări fundamental-aplicative de concepere, optimizare prin


prototipare virtuală, execuţia şi testarea-optimizarea pe cale experimentală a turbinelor eoliene
simple montabile în mediul construit şi adaptabile la parametrii potenţialului eolian specific zonei
de implementare.

48
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Bibliografie selectivă

I. Cărţi
[BOE2004] Boyle G., Renewable Energy. Power for a sustainabel future, ISBN 0-
19-
926178-4 OXFORD University Press, Oxford, 2004
[BOD2007] Bostan I., Dulgheru V., Sisteme de conversie a energiilor regenerabile, Ed.
Tehnică – Info., ISBN 978-955-63-076-4, 2007
[BOD2009] Bostan I., Dulgheru V., Antologia invenţiilor, vol. 3, Ed. Tehnică –
Info., ISBN 978-9975-80-284-0, 2009
[DUD1989] Dudiţă F., Diaconescu D., Curs de mecanisme, Fascicula 1
Structura, Reprografia Universităţii din Braş, 1989
[EFM2007] Eftimie, E. Baze de date, Ed. Universităţii “Transilvania”, Braşov, ISBN 978-
973-598-125-9, 2007
[LAŞ2008] Lateş M., The Finite Element Method, Applications, Ed.
Transilvania
University of Brasov, Braşov, ISBN 978-973-635-659-9, 2008
[NEU1984] Nedelcu S., V. Ilie, Utilizarea energiei vântului, Ed. Tehnică Bucureşti
[VIA2004] Vişa, I. ş.a. Proiectarea Funcţională a mecanismelor – Metode clasice şi
moderne, Ed. Lux Libris, Brasov, ISBN 973-9458-17-3, 2004
[VID2005] Vişa, I., Duţă, A., Renewable Energy Systems, Basics, Ed. Univ.
Transilvania, ISBN 973- 635-541-1, 2005
[VID2006] Vişa, I., Duţă, A., Renewable Energy Systems, Applications, Ed. Univ.
Transilvania, ISBN 973-635-657-4, 2006
[VID2008] Vişa I., Duţă A., Sustainable Energy, Transilvania University of Brasov
Publishing House, ISBN 978-973-598-454-0, 2008.
II. Articole
[BAN2008]Barote L., Negrea I. ‘A Wind energy probability estimation using
weibull distribution function’, Annals of the Oradea University, Volume
VII(XVII)/2008, Oradea, România, 29 – 31 mai 2008, pag. 1896 – 1905, ISSN: 1583
– 0691;
[BMH2002a] Balan, R., Matieş, V., Hancu, O., Stan, S., Rizzo,R., On-
Line Simulation And Rule Based Control Applied In Control Of Technological
Processes, Nr. 14/ Dec. 2002, „Electrical Engineering Research Report”, ISSN
1126-6542, pag
22-29, 2002;
[BVD2008a] Bostan I., Vişa I., Dulgheru V., Ciuperca R., Turbina eoliana cu
ax orizontal de mica putere. Diploma de Excelenta si Medalie de aur cu
Mentiunea Speciala “International Inventions Salon, Proinvent 2008, Cluj Napoca,
Romania;
[BVD2008d] Bostan I., Vişa I., Dulgheru V., Ciuperca R., Vertical axis Wind
th
Turbine with Helical Blades, The 6 International Exhibition of Inventions,
China,
2008;
[DNA2006a] Drăguşin G., Negrea I., Drd. Ing. Anton B., An efficient study using
solar and wind energy for a small house in area Brasov-Romania, Cd-
Rom Proceedings, E-16, ISBN 86-83803-21-X (HTMS),
Conferința Internațională RESEARCH AND DEVELOPMENT
IN MECHANICAL INDUSTRY RaDMI
2006, Budva, Montenegro, 13 – 17 Septembrie 2006;
[DNA2006b] Drăguşin G., Negrea I., Prof.Dr. Ing. Bobancu S., Renewable energy
risk and opportunity?, CD-ROM Proceedings, Conferinţa Internaţională de
Mediu ICERA, paginile 84-89, ISSN: 1842-4201, Bucureşti, România, 05-08
Octombrie
2006;

49
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

[DNA2006c] Drăguşin G., Negrea I., Drd. Ing. Anton Pacea B., Modalities
and
technology to stock the solar energy, Simpozionul International Research
and
Education in Innovation Era, Proceedings of the International Symposium,
pagina
285 - 289, ISBN: 9978-973-752-110-1, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, Arad,
România, 16-18 Noiembrie 2006;
[DEN2007] Drăguşin G., Enoiu R., Negrea I., Small axial flow turbines a solution
for clean and cheap energy in every home, Conferinţa Ştiinţifica cu
participare internaţională, Inter-Ing 2007, Târgu Mureş, România, 15-16 Noimbrie
2007, ISSN
1843 – 780X;
[DVB2008a] Diaconescu D.V., Vişa I., Burduhos B., Saulescu R., On
the dependence between the step orientation and the received direct solar radiance
of a PV panel. The step pseudo-equatorial orientation, ICREPQ 2008, Santander,
Spania, CD Edition;
[DVH2009] Diaconescu, D., Vişa, I., Hermeneanu, I., Vatasescu, M., Clouds
influence of the solar radiation for a mountain location, International Conference of
Materials Sience and Engineering, pag. 849-853, Bramat 2009, Brasov,
Romania,
1582-9602;
[GHN2007] Ghitescu M., Negrea I., Structural and kinematic modelling by MBS
method applied to linkages used to aircraft control, A 5-a Conferinţa Internaţională
de Advanced Manufacturing Technologies ICAMaT 2007 organizată de Universitatea
Politehnica din Bucureşti şi Academia Tehnică de Ştiinţe a României, ISSN
1843-
3162, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, România, 14-17 Iulie 2007;
[LAŞ2005] Lateş M., Aspects regarding the small power type windmills implementation
in Romania, Proceedings of International Conference on Sustainable Energy, 7 – 9
july, Braşov, România, ISBN 973 – 635 539 – X, 2005;
[LAŞ2007] Lateş M., Stresses identification with FEM in portable vertical wind turbines
structures. In: Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Management şi Inginerie
Tehnologică, vol. VI (XVI), Editura Universităţii din Oradea, ISSN 1583 –
0691. pp.1024-1029, 2007;
[LNV2008] Lateş M., Negrea I., Vişa I., Case study of a Pv - small wind turbine
hybrid system implemented in Romania, Solar & Wind International Conference
SWIC, ICPE – Agigea, România, 28 – 30 iulie 2008;
[NEV2006] Negrea I., Vişa I., Conceperea si dezvoltarea centralelor eoliene de
mica putere, Sesiunea de Comunicări Ştiintifice cu Participare Internaţională Terra
Dacica- România Mileniului Trei, CD-ROM Proceedings, ISSN: 1453-0139,
Academia Fortelor Aeriene Henri Coanda, Braşov, România, 5-6 Mai 2006;
[NED2007a] Negrea I., Drăguşin G., Energy Management for a Small
Hybrid System with Matlab, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice cu Participare
Internaţională, CD-ROM Proceedings, ISBN: -978-973-8415-45-4, Academia
Forţelor Aeriene Henri Coandă, Braşov, România, 11-12 Mai 2007;
[NEB2007] Negrea I., Barote L., Life Cycle Cost method calculation for a Small
Hybrid System PV-Wind, Conferinta Fascicle of Management
and Technological Engineering, CD-ROM Edition, Vol. VI(XVI),
pag. 2276 – 2281, ISBN 1583-0691, Annals of the Oradea University, Oradea,
România, 31Mai - 01 Iunie 2007;
[NDM2007] Negrea I., Drăguşin G., Merluşcă I., Mogan P., Energy Management
in a Hybrid Energy System using the Simulation Program Matlab and the LCC (Life
Cycle Cost) Method, CD-Rom Proceedings, IEEE Catalog nr. CFP0728DC, pag 217-

50
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

220, ISBN 978-1-4244-1608-0, SOFA 2007, Gyula Ungaria – Oradea, România, 21-
23 august, 2007;
[NDJ2008] Neagoe, A., Diaconescu, D., Jaliu, C., On a new cycloidal planetarygear used
th
to fit mechatronic systems of RES, 11 International Conference on Optimization of
Electrical and ElectronicEquipment, vol. II, pag. 439-448, 22-23 mai, 2008, Brasov,
Romania, IDS BIB69;
[NVB2007]Negrea I., Vişa I., Bobancu S., Small wind turbine designed for
Romania, Solar & Wind International Conference SWIC 2007, ICPE – Agigea,
România, 18-20 septembrie 2007;
[NEV2007] Negrea I., Vişa I., Small wind turbine adapted to the climatic
conditions from Romania, CNSNRE 2007, Bucureşti, România, 1-3 noiembrie 2007;
[NED2007b] Negrea I., Drăguşin G., Adaptability studies for a hybrid system Pv-
Wind of small capacity at the climatic conditions from Romania,
Conferinţa:
Constructive and Technological Design and Optimization in the Machines Building
field, OPROTECH 2007, ISSN 1224-7480, Bacău, România, 01-03 Noiembrie 2007;
[NED2007c] Negrea I., Drăguşin, G., Renewable energy sources used in a small
mountain hotel, Conferinţa Ştiinţifica cu participare internationala, Inter-Ing
2007, Târgu Mureş, România, 15-16 Noimbrie 2007, ISSN 1843 – 780X;
[NED2008a] Negrea I., Drăguşin G. ‘Blades design adapted to the climatic
conditions from Romania’ Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice cu participare
Internaţioală, AFASES - 2008, Academia Forţelor Aeriene Henry Coadă
Braşov, România, 16-17 mai 2008, ISBN: 978-973-8415-56-0;
[NED2008b] Negrea I., Drăguşin G. ‘A hybrid System Modeling and
Analysis’, Annals of the Oradea University, Volume VII(XVII)/2008, Oradea,
România, 29 – 31 mai 2008, pag. 1647 – 1650, ISSN: 1583 – 0691;
[NVB2008a] Negrea I., Vişa I., Bobancu S., ‘Blades design for a small wind
turbine’, CSE, The second Conference on Sustainable Energy, Braşov, România, 3 –
5 iulie 2008, pag. 393 – 398, ISBN: 978-973-598-316-1;
[NVB2008b] Negrea I., Vişa I., Bobancu S., ‘Novel design of a low cost,
small power wind turbine’, CSE, The second Conference on Sustainable Energy,
Braşov, România, 3 – 5 iulie 2008, pag. 469 – 472, ISBN: 978-973-598-316-1;
[NEV2009] Negrea I., Vişa I., ‘Adaptability study for a small wind turbine’, Solar
& Wind International Conference SWIC, ICPE – Agigea, România, 15– 17 august
2009
[NAN2009] Nagai B., Ameku K., Roy J., Performance of a 3 kW wind
turbine generator with variable pitch control system, Applied Energy, Volume
86, Issue 9, September 2009, Pages 1774-1782;
[TOV2008] Teodoreanu D., Olariu N., Vişa I., Teodoreanu M., Mirica M.,
Romanian Technology Platform 'Photovoltaics' - Aspects of Integration in EU-PV
Technology Platform, 23rd EU PVSEC – 23rd European Photovoltaic Solar Energy
Conference and Exhibition, 1-5 septembrie 2008, Valencia, Spain, pg. 3819-3822;
[VDD2008] Vişa, I., Diaconescu, D., Duţă, A., Popa, V., PV tracking data needed
th
in the optimal design of the azimuthal tracker’s control program 11
International
Conference on Optimization of Electrical and Electronic Equipment, vol. II, pag. 449-
454, 22-23 mai, 2008, Brasov, Romania, IDS BIB69;
[VDD2009a] Vişa, I., Diaconescu, D., Popa, V., Burduhos, B.,
Quaatitative estimation of the solar radiation loss in Brasov area, International
Conference of

51
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Materials Sience and Engineering, pag. 843-847, Bramat 2009, Brasov,


Romania,
1582-9601;
[VDD2009b] Vişa, I., Diaconescu, D., Popa, V., Burduhos, B., Saulescu, R.,
The syntesis of a likage with linear actuator for solar tracking with large angular
stroke,
nd
2 Conference on Mechanism Sience, pag. 447-454, EUCOMES 2009, Cassino,
Italia, ISBN 978-1-4020-8914-5;
[VDV2007] Vişa I., Duţă A., Velicu R., Teodoreanu, D., I. Badarau, A 10kwp PV
Array In The Transilvania Univesity Of Brasov, Romania, The 22nd European
Photovoltaic Solar Energy Conference, Milano, Sept. 2007, CD-Edition;
III. Brevete
[B1] “Rotor eolian, pentru vânt cu intensitate redusă (REVIR)”, autor: Gheorghe Cristea,
coautori: Dan Teodoreanu, Stefan Sonte, cu nr. propunere de brevet A 00272/18 04 2006
[B3] “Instalaţie tip caracatiţă pentru captarea energiei eoliene”, autor: Feier Ioan Viorel,
nr. RO 118472, Int.Cl. F 03 D 5/00,30.05.2003
[B10] “Turbina de vant cu ax vertical (variante)”, I. Bostan, I. Visa, V. Dulgheru, ,
R. Ciuperca, 28.02.2009 BOPI nr. 2/2009, Univ. Tehnica a Moldovei, MD si Unitbv,
RO, MD 3847 B1;
[B11] “Turbina de vant cu ax vertical (variante)”, I. Bostan, I. Visa, V. Dulgheru, ,
R. Ciuperca, 31.01.2009 BOPI nr. 1/2009, Univ. Tehnica a Moldovei, MD si Unitbv,
RO, MD 3817 B1;
[B12] “Rotor pentru turbină eoliană”, Prof. Dr. Eng. Ion VISA, Prof. Dr. Eng.
Anca DUTA, Prof. Dr. Eng. Dorin DIACONESCU, Drd. Eng. Ionela NEGREA,
Eng. Ioan TOTU, Vasile POP, Universitatea Transilvania din Braşov, Romania, nr.
A2/00894, inregistrat in data de 17.11.2008, Int.Cl. F03D 1/06;
IV. Internet
[***1]. American Wind Energy Association (AWEA) (2004), Global market report
2004, Washington, D.C.(http://www.awea.org/pubs/documents/globalmarket2004.pdf)
[***2]. International Energy Agency (IEA) (2003), Key world energy statistics, Paris,
France. (http://library.iea.org/dbtw-wpd/Textbase/nppdf/free/2003/key2003.pdf)
[***3]. Păunaş, E., Instrumente pentru măsurarea caracteristicilor vântului,
http://www.didactic.ro/files/4/determinare_caracteristici_vant.pdf
[***4]. http://www.ewea.org/index.php?id=1665
[***5]. http://www.windpower.org/en/tour/design/horver.htm

52
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

Rezuma
t

Dezvoltarea producerii de energie electrică prin utilizarea potenţialului eolian este una dintre
căile principale de promovare şi implementare a conceptului de dezvoltare durabilă.
O direcţie prioritară de valorificare a potenţialului eolian este dezvoltarea de turbine eoliene
de mică putere, adaptabile la mediul construit şi la potenţialul eolian zonei de implementare.
În acest context obiectivul central al cercetării ştiinţifice din această lucrare este conceperea,
dezvoltarea şi optimizarea unei turbine eoliene de mică putere cu ax orizontal, care să pornească la
viteza mici ale vântului (sub 3 m/s), să poată fi adaptată la specificul potenţialului eolian din zona
de implementare, să aibă o întreţinere simplă şi preţ de cost scăzut.
După un amănunţit studiu al stadiului actual privind dezvoltarea acestor turbine, se dezvoltă
un concept de rotor bazat pe o tehnologie existentă, cu pale de forme geometrice simple, cu
posibilitatea de modificare a numărului de pale şi a orientării acestora.
Cercetările tehnologice şi experimentale au condus la obţinerea unui rotor optimizat
comparabil ca performanţe cu cele existente pe piaţă.
Pentru instruirea elevilor şi studenţilor în domeniu a fost conceput şi dezvoltat un kit eolian
didactic de laborator.

Abstract

Elecrical energy production by wind conversion is one of the main sustainable development
way.
One of the main priority in wind conversion is by small wind turbines acording to
built
environment features and the wind potential of the area.
The main objectiv of this research is design and optimization of a small wind turbine with
horizontal axis having cut in under 3 m/s, low cost, simple maintenance.
After a detailed study of the state of art in the field of small wind turbines, a new
and innovative design based in an existing technology (for wheel buycicle), with different
numbers of blades of simple geometrical shapes and adjustable position angles, is developed.
The results obtained are comparable with the existing wind turbines behaviour.
For pupils and students training profesional wind turbine kit is desired and implemented.

53
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

CURRICULUM VITAE

DATE PERSONALE
Numele: NEGREA
Prenumele: Ionela
Data nasterii: 01.08.1980
Locul nasterii: Braşov
Cetăţenie: Română
Contact : negreaionela@yahoo.com
DATE DE CONTACT
Adresa: Str. Calea Bucureşti, nr. 50, bl. S23, Ap. 17, Et. 4, Braşov
Telefon: 004 0368440438
Email: ionela_n@unitbv.ro
STUDII
01.10.2005 – feb. 2010 Universitatea Transilvania din Brasov, în Inginerie Mecanică.
Tema tezei de doctorat: Studiul adaptabilitaţii
turbinelor eoliene de mică putere la condiiţiile climatice
din România, conducător stiinţific Prof.Dr.Ing. Ion Vişa.
01.10.2004 – feb. 2006 Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Inginerie
Tehnologică , diploma de Master în specializarea Engineering
Design and Management of Renewable Energy Sources. Tema
proiectului de disertaţie: Energy Management for
small
Hybrid Sytem controlling the priority of the loads using
the simulation program Matlab and LCC method.
01.10.1999 – iun. 2004 Facultatea de Inginerie Tehnologică, Universitatea
Transilvania din Brasov, Diplomă de inginer specializarea
Maşini Unelte, Tema proiectului de diplomă: Realizarea
unei prese mecanice, electrice şi hidraulice.
Sept. 1995 – iun. 1999 Liceul Nicolae Titulescu, Brasov, diploma de Bacalaureat.
EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ
01.10.2005 – feb. 2010 Universitatea Transilvania din Braşov, doctorand cu
frecvenţă/cadru didactic asociat. Activităţi didactice de
laborator/ seminar/ proiect la disciplinele: Mecanisme,
Dezvoltare durabilă, Sisteme de energii regenerabile.
25.11.2004 – 31.07.2005 SC.FIN-IVAR SA., Râşnov, jud. Braşov, Inginer proiectant,
în domeniul proiectării de stanţe şi matriţe cu ajutorul
softurilor Catia V5, SolidWorks şi Autocad.
GRANTURI
2007 - 2008 CNCSIS TD-71/2007, Studiul adaptabilităţii unei turbine
eoliene de foarte mică putere la condiţiile climatice din
România, Director Drd. ing. Ionela NEGREA.
2006 – 2008 CEEX 752/2006 New Mechanical systems for
efficiency increase of solar energy conversion in
electric energy. Membru în echipa de cercetare.
2006 – 2006 CNCSIS A 418 Research for efficiency increases of
solar energy conversion with Solar -Thermal Collectors.
Membru în echipa de cercetare.

54
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

PUBLICAŢII
Articole stiinţifice
1. Drd. Ing. Negrea I., Prof. Dr. Ing. Vişa I., Conceperea si dezvoltarea centralelor eoliene de
mica putere, Sesiunea de Comunicari Stiintifice cu Participare Internationala Terra Dacica-
Romania Mileniului Trei, CD-ROM Proceedings, ISSN: 1453-0139, Academia Fortelor
Aeriene Henri Coanda, Brasov, Romania, 5-6 Mai 2006
2. Drd. Ing. Dragusin G., Drd. Ing. Negrea I., Drd. Ing. Anton B., An efficient study using
solar and wind energy for a small house in area Brasov-Romania, Cd-Rom Proceedings, E-
16, ISBN 86-83803-21-X (HTMS), Conferinta Internationala RESEARCH AND
DEVELOPMENT IN MECHANICAL INDUSTRY RaDMI 2006, Budva, Montenegro, 13
– 17 September 2006
3. Drd. Ing. Dragusin G., Drd. Ing. Negrea I., Prof.Dr. Ing. Bobancu S., Renewable
energy risk and opportunity?, CD-ROM Proceedings, Conferinta Internationala de Mediu
ICERA, paginile 84-89, ISSN: 1842-4201, Bucuresti, Romania, 05-08 Octombrie 2006
4. Drd. Ing. Dragusin G., Drd. Ing. Negrea I., Drd. Ing. Anton Pacea B., Modalities
and technology to stock the solar energy, Simpozionul International Research and
Education in Innovation Era, Proceedings of the International Symposium, pagina 285
- 289, ISBN:
9978-973-752-110-1, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, Arad, Romania, 16-18
Noiembrie 2006
5. Drd. Ing. Negrea I., Drd. Ing. Dragusin G., Energy Management for a Small Hybrid
System with Matlab, Sesiunea de Comunicari Stiintifice cu Participare Internationala,
CD-ROM Proceedings, ISBN: -978-973-8415-45-4, Academia Fortelor Aeriene
Henri Coanda, Brasov, Romania, 11-12 Mai 2007
6. Drd. Ing. Negrea I., Drd. Ing. Barote L., Life Cycle Cost method calculation for a
Small Hybrid System PV-Wind, Conferinta Fascicle of Management
and Technological Engineering, CD-ROM Edition, Vol. VI(XVI), pag. 2276
– 2281, ISBN 1583-0691, Annals
of the Oradea University, Oradea, Romania, 31Mai - 01 Iunie 2007
7. Drd. Ing. Ghitescu M., drd. Ing. Negrea I., Structural and kinematic modelling by
MBS method applied to linkages used to aircraft control, A 5-a Conferinta
Internationala de Advanced Manufacturing Technologies ICAMaT 2007 organizata
de Universitatea Politehnica din Bucuresti si Academia Tehnica de Stiinte a
Romaniei, ISSN 1843-3162, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Romania, 14-17 Iulie
2007
8. Drd. Ing. Ionela Negrea, Drd. Ing. Georgiana Dragusin, Drd. Ing. Irinel Merlusca, Drd. Ing.
Petre Mogan, Energy Management in a Hybrid Energy System using the Simulation
Program Matlab and the LCC (Life Cycle Cost) Method, CD-Rom Proceedings, IEEE
Catalog nr. CFP0728DC, pag 217-220, ISBN 978-1-4244-1608-0, SOFA 2007, Gyula
Ungaria – Oradea, Romania, 21-23 august, 2007
9. Drd. Ing. Negrea I., Prof. Dr. Ing. Visa I., Bobancu S., Small wind turbine designed
for
Romania, Solar & Wind International Conference SWIC 2007, ICPE – Agigea, Romania,
18-20 septembrie 2007
10. Drd. Ing. Negrea I., Prof. dr. Ing. Visa I., Small wind turbine adapted to the
climatic conditions from Romania, CNSNRE 2007, Bucuresti, Romania, 1-3 noiembrie 2007
11. Drd. Ing. Negrea I., Drd. Ing. Dragusin G., Adaptability studies for a hybrid system
Pv- Wind of small capacity at the climatic conditions from Romania, Conferinta
Constructive and Technological Design and Optimization in the Machines Building field,
OPROTECH
2007, ISSN 1224-7480, Bacau, Romania, 01-03 Noiembrie 2007
12. Drd. Ing. Negrea I., Drd. Ing. Dragusin, G., Renewable energy sources used in a
small
55
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

mountain hotel, Conferinta Stiintifica cu participare internationala, Inter-Ing 2007,


Targu
Mures, Romania, 15-16 Noimbrie 2007, ISSN 1843 – 780X
13. Drd. Ing. Dragusin G., Drd. Ing. Enoiu R., Drd. Ing. Negrea I., Small axial flow turbines a
solution for clean and cheap energy in every home, Conferinta Stiintifica cu
participare internationala, Inter-Ing 2007, Targu Mures, Romania, 15-16 Noimbrie 2007,
ISSN 1843 –
780X
14. Drd. Ing. Negrea I., Drd. Ing. Dragusin G. ‘Blades design adapted to the climatic conditions
from Romania’ Sesiunea de Comunicari Stiintifice cu participare Internatioala, AFASES -
2008, Academia Fortelor Aeriene Henry Coada Brasov, Romania, 16-17 mai 2008, ISBN:
978-973-8415-56-0
15. Drd. Ing. Negrea I., Drd. Ing. Dragusin G. ‘A hybrid System Modeling and Analysis’,
Annals of the Oradea University, Volume VII(XVII)/2008, Oradea, Romania, 29 – 31 mai
2008, pag. 1647 – 1650, ISSN: 1583 - 0691
16. Drd. Ing. Barote L., Drd. Ing. Negrea I. ‘A Wind energy probability estimation
using weibull distribution function’, Annals of the Oradea University, Volume
VII(XVII)/2008, Oradea, Romania, 29 – 31 mai 2008, pag. 1896 – 1905, ISSN: 1583 - 0691
17. Drd. Ing. Negrea I., Prof. Dr. Ing. Visa I., Prof. Dr. Ing. Bobancu S., ‘Blades design for a
small wind turbine’, CSE, The second Conference on Sustainable Energy, Brasov, Romania,
3 – 5 iulie 2008, pag. 393 – 398, ISBN: 978-973-598-316-1
18. Drd. Ing. Negrea I., Prof. Dr. Ing. Visa I., Prof. Dr. Ing. Bobancu S., ‘Novel design of a
low cost, small power wind turbine’, CSE, The second Conference on Sustainable
Energy, Brasov, Romania, 3 – 5 iulie 2008, pag. 469 – 472, ISBN: 978-973-598-316-1
19. Conf. Drd. Ing. Lates M., Dr. Ing. Negrea I., Prof. Dr. Ing. Visa I., Case study of a Pv -
small wind turbine hybrid system implemented in Romania, Solar & Wind
International Conference SWIC 2008, ICPE – Agigea, Romania, 28 – 30 iulie 2008
20. Drd. Ing. Negrea I., Prof.Dr. Ing. Vişa I., ‘Adaptability study for a small wind
turbine’,
Solar & Wind International Conference SWIC, ICPE – Agigea, România, 15– 17
august
2009
BREVETE DE INVENŢIE
Vişa, I., Duţă-Capră, A., Diaconescu, D. V., Negrea, I., Ţoţu, I., Pop, V., Rotor
pentru turbina eoliana. OSIM A/00894/17.11.2008.
SPECIALIZĂRI ŞI CALIFICĂRI
- Bursă Socrates la Universitatea TEI din Creta, GRECIA, 12.09.2005 – 12.12.2005.
- Certificate de instruire pentru aparatura din domeniul surse de energie alternativă
(tunel aerodinamic, microhidrocentrale, sisteme de conversie a energiei solare în energie
termică) acordate de firma GUNT Geraetebau GmbH, Germania, 2007.
- Participare scoala de vară Solar Energy Applications, 20-25 August 2007, Staţia de
Cercetări ICPE – Agigea.
- Participare scoala de vară Aplicaţii ale Energiei Solare, 18-24 August 2008, Staţia
de
Cercetări ICPE – Agigea.
- Certificat de limbă engleză nivel B2, eliberat de Consorţiul European ECL, 2008
MEMBRU AL ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE:
ARoTMM (Asociaţia Română de Teoria Mecanismelor şi Maşinilor)
COMPETENŢE
IT Pachetul Office, CATIA V5, Autocad 2D si 3D, Inventor,
Corel Draw - Photoshop, Adams, Matlab, ProEngineer,
Catman Easy, Quantum X
Limbi străine Engleză, Germană.
56
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

CURRICULUM VITAE (eng.)

PERSONAL INFORMATION
Surname: NEGREA
First name: Ionela
Date of birth: 01.08.1980
Place of birth: Brasov
Citizenship: Romanian
Contact: negreaionela@yahoo.com
CONTACT INFORMATION
Adress: Str. Calea Bucureşti, nr. 50, bl. S23, Ap. 17, Et. 4, Braşov
Phone: 004 0368440438
E-mail: negreaionela@yahoo.com
STUDIES
01.10.2005 – prezent Transilvania University of Brasov, in Mechanical
Engineering. PhD theme: Adaptability study for a small wind
turbine at the climatic conditions from Romania,
supervisor Prof.Dr.Ing. Ion Vişa.
01.10.2004 – feb. 2006 Transilvania University of Braşov, Faculty of
Technological Engineering, Master diploma in
Engineering Design and Management of
Renewable Energy Sources.Theme of
dissertation project: Energy Management for small Hybrid
System controlling the priority of the loads using the
simulation program Matlab and LCC method.
01.10.1999 – jun. 2004 Transilvania University of Brasov, in Mechanical
Engineering, Technological Engineering Faculty,
engineer diploma in Product Design, Final project theme:
Design of an mechanical, electrical and hydraulic press.
Sept. 1995 – jun. 1999 College Nicolae Titulescu, Brasov, diploma of Baccalaureate.
PROFESSIONAL EXPERIENCE
01.10.2004 – feb. 2010 Transilvania University of Brasov, PhD student/ associated
teaching stuff. Laboratory activities/ seminar/ project
in subjects: Mechanisms, Sustainable Development,
Renewable Energy Systems.
25.11.2004 – 31.07.2005 SC.FIN-IVAR SA., Rasnov, jud. Brasov, Design Engineer,
Realization and projection of punching and mould
machine with the soft-wares Catia V5, SolidWorks and
AutoCad.
GRANTS
2007 - 2008 CNCSIS TD-71/2007, Adaptability study for a very small
wind turbine at the climatic conditions from Romania,
Director Drd. ing. Ionela NEGREA.
2006 – 2008 CEEX 752/2006 New Mechanical systems for
efficiency increase of solar energy conversion in
electric energy. Member in the research team.
2006 – 2006 CNCSIS A 418 Research for efficiency increases of
solar energy conversion with Solar -Thermal Collectors.
Member in the research team.

57
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

PUBLICATIONS
PAPERS
1. Drd. Eng. Negrea I., Prof Dr. Ing. Visa I., Conception and development of small
wind turbine, at the Sesion of Science Communication with International Participation
Terra Dacica-Romania Mileniului Trei, CD-ROM Proceedings, ISSN: 1453-0139,
Academia Fortelor Aeriene Henri Coanda, Brasov, Romania, 5-6 May 2006
2. Drd. Eng. Dragusin G., Drd. Eng. Negrea I., Drd. Eng. Anton B., An efficient study using
solar and wind energy for a small house in area Brasov-Romania, Cd-Rom Proceedings,
E-16, ISBN 86-83803-21-X (HTMS), The International Conference RESEARCH
AND DEVELOPMENT IN MECHANICAL INDUSTRY RaDMI 2006, Budva,
Montenegro, 13
– 17 September 2006
3. Drd. Eng. Dragusin G., Drd. Eng. Negrea I., Prof.Dr. Eng. Bobancu S., Renewable energy
risk and opportunity?, CD-ROM Proceedings, The International Conference of
Environment ICERA, pages 84-89, ISSN: 1842-4201, Bucharest, Romania, 05-
08
Octomber 2006
4. Drd. Eng. Dragusin G., Drd. Eng. Negrea I., Drd. Eng. Anton Pacea B., Modalities and
technology to stock the solar energy, International Symposium Research and Education in
Innovation Era, Proceedings of the International Symposium, pages 285 - 289,
ISBN:
9978-973-752-110-1, Aurel Vlaicu University of Arad, Arad, Romania, 16-18 November
2006
5. Drd. Eng. Negrea I., Drd. Eng. Dragusin G., Energy Management for a Small
Hybrid System with Matlab, Sesion of Science Communication with International
Participation, CD-ROM Proceedings, ISBN: -978-973-8415-45-4, Academia Fortelor
Aeriene Henri Coanda, Brasov, Romania, 11-12 Mai 2007
6. Drd. Eng. Negrea I., Drd. Eng. Barote L., Life Cycle Cost method calculation for a Small
Hybrid System PV-Wind, Conference Fascicle of Management and Technological
Engineering, CD-ROM Edition, Vol. VI(XVI), pag. 2276 – 2281, ISBN 1583-0691, Annals
of the Oradea University, Oradea, Romania, 31 May - 01 June 2007
7. Drd. Eng. Ghitescu M., Drd. Eng. Negrea I., Structural and kinematic modelling by MBS
method applied to linkages used to aircraft control, The 5th International
Conference of Advanced Manufacturing Technologies ICAMaT 2007, at
Polytechnical University of
Bucharest and Technical Romanian Academy of Science, ISSN 1843-3162, Lucian Blaga
University of Sibiu, Romania, 14-17 July 2007
8. Drd. Eng. Negrea I., Drd. Eng. Georgiana Dragusin, Drd. Eng. Irinel Merlusca, Drd. Eng.
Petre Mogan, Energy Management in a Hybrid Energy System using the
Simulation Program Matlab and the LCC (Life Cycle Cost) Method, CD-Rom
Proceedings, IEEE Catalog nr. CFP0728DC, pag 217-220, ISBN 978-1-4244-1608-0,
SOFA 2007, Gyula Ungaria – Oradea, Romania, 21-23 august, 2007
9. Drd. Eng. Negrea I., Prof. Dr. Eng. Visa I., Bobancu S., Small wind turbine designed for
Romania, Solar & Wind International Conference SWIC 2007, ICPE – Agigea, Romania,
18-20 september 2007
10. Drd. Ing. Negrea I., Prof. dr. Ing. Visa I., Small wind turbine adapted to the
climatic conditions from Romania, CNSNRE 2007, Bucharest, Romania, 1-3 november
2007
11. Drd. Ing. Negrea I., Drd. Ing. Dragusin G., Adaptability studies for a hybrid system
Pv- Wind of small capacity at the climatic conditions from Romania, Conference
Constructive and Technological Design and Optimization in the Machines Building field,
OPROTECH
2007, ISSN 1224-7480, Bacau, Romania, 01-03 November 2007
58
Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice din România

12. Drd. Eng. Negrea I., Drd. Eng. Dragusin, G., Renewable energy sources used in a small
mountain hotel, at the Scientific Conference with International Participation, Inter-Ing
2007, Targu Mures, Romania, 15-16 November 2007, ISSN 1843 – 780X
13. Drd. Eng. Dragusin G., Drd. Eng. Enoiu R., Drd. Eng. Negrea I., Small axial flow turbines
a solution for clean and cheap energy in every home, at the Scientific Conference
with International Participation, Inter-Ing 2007, Targu Mures, Romania, 15-16 November
2007, ISSN 1843 – 780X
14. Drd. Eng. Negrea I., Drd. Eng. Dragusin G. ‘Blades design adapted to the
climatic conditions from Romania’ Sesion of Science
Communication with International Participation, AFASES - 2008,
Academia Fortelor Aeriene Henry Coada Brasov, Romania,
16-17 may 2008, ISBN: 978-973-8415-56-0
15. Drd. Eng. Negrea I., Drd. Eng. Dragusin G. ‘A hybrid System Modeling and
Analysis’,
Annals of the Oradea University, Volume VII(XVII)/2008, Oradea, Romania, 29 – 31 may
2008, pag. 1647 – 1650, ISSN: 1583 - 0691
16. Drd. Eng. Barote L., Drd. Eng. Negrea I. ‘A Wind energy probability estimation
using weibull distribution function’, Annals of the Oradea University, Volume
VII(XVII)/2008, Oradea, Romania, 29 – 31 may 2008, pag. 1896 – 1905, ISSN: 1583 -
0691
17. Drd. Eng. Negrea I., Prof. Dr. Eng. Visa I., Prof. Dr. Eng. Bobancu S., ‘Blades design for a
small wind turbine’, CSE, The second Conference on Sustainable Energy,
Brasov, Romania, 3 – 5 July 2008, pag. 393 – 398, ISBN: 978-973-598-316-1
18. Drd. Eng. Negrea I., Prof. Dr. Eng. Visa I., Prof. Dr. Eng. Bobancu S., ‘Novel design of
a low cost, small power wind turbine’, CSE, The second Conference on Sustainable
Energy, Brasov, Romania, 3 – 5 July 2008, pag. 469 – 472, ISBN: 978-973-598-316-1
19. Conf. Drd. Eng. Lates M., Dr. Eng. Negrea I., Prof. Dr. Ing. Visa I., Case study of a Pv -
small wind turbine hybrid system implemented in Romania, Solar & Wind
International Conference SWIC 2008, ICPE – Agigea, Romania, 28 – 30 July 2008
20. Drd. Ing. Negrea I., Prof.Dr. Ing. Vişa I., ‘Adaptability study for a small wind
turbine’,
Solar & Wind International Conference SWIC, ICPE – Agigea, Romania, 15– 17 august
2009
PATENTS
Vişa, I., Duţă-Capră, A., Diaconescu, D. V., Negrea, I., Ţoţu, I., Pop, V., Rotor for a wind
turbine. OSIM A/00894/17.11.2008.
QUALIFICATIONS
- Socrates scholarship at TEI University of Crete, Greece, 12.09.2005 - 12.12.2005.
- Instruction certificates for renewable energy laboratory devices, granted by GUNT
Geraetebau GmbH, Germany, 2007.
- Summer School Participation Solar Energy Applications, 20-25 August 2007, ICPE
Research Station– Agigea.
- Summer School Participation Solar Energy Applications, 18-24 August 2008, ICPE
Research Station – Agigea.
- Certificat of attainment in modern languages - English language Level B2, given by the
ECL – European Consortium for the certificate of attainment in modern languages, 2008
MEMBER OF SCIENTIFIC AND PROFESSIONAL ASSOCIATION:
ARoTMM
SKILLS
IT Pachetul Office, CATIA V5, Autocad 2D si 3D, Inventor, Corel Draw
Photoshop, Adams, Matlab, ProEngineer, Catman Easy, Quantum X
Foreign Languages English, German.
59

You might also like