Professional Documents
Culture Documents
5.Proteine:clasificare
Proteine simple:-protamine si histone-in cel seminale,hb,mioglobina,nucleoproteine.
-prolamine si gluteine-seminte de cereale
-albumine
-globuline-miozina,lactoglobulina,glicina
-sclero proteine-colagenul,elastina,keratina.
Proteine conjugate:-fosfoproteine-cazeina,vitelina,fosfovitelina
-glicoproteine-mucine,ceruloplasmina,fact intrinsic Castle
-lipoproteine
-cromoproteine-hb,mioglobina,citocromii,catalaza,peroxidaza
-metaloproteine-siderofilina,hemosiderina,feritina
-nucleoproteine
9.Lipidele:clasificare
1.lipide simple-gliceride
-steride-zoosteroli,fitosteroli,micosteroli-ficat,creier,ou,icre,lapte
-ceride
2.lipide complexe-fosfatidele-lecitinele,cefaline,serinfosfatide-ficat,lapte,galbenus
-sfingolipide-sfingomieline,
-sfingoglicolipide(gangliozide,cerebrozide)
SUB12.Glucide: clasificare
1.monozaharide-pentoze-riboza,arabinoza,xiloza,dezoxiriboza
-hexoze-glucoza,fructoza,galactoza
2.dizaharide-zaharoza,lactoza,maltoza
3.polizaharide-amidon-amiloza+amilopectina
-celuloza-sfecla,morcovi,dovlecei,pere,caise,tomate crude,piersici,prune;
-glicogenul-forma de rezerva a glucozei;
-mucopolizaharidele;
-polizaharide vegetale insulina,gumele,pectinele,mucilagiile.
3
- in starile de hipoxie si atunci cand fibrele musculare se contracta cu viteze mari, tesuturile prefera glucoza fata
de acizii grasi, pt. ca aceasta contine in structura ei maim ult oxygen;
- intra in structura acidului glucuronic, hialuronic, condroitin si mucoitinsulfonic, heparinei, ac. nucleici,
galactolipidelor (SN), imunopolizaharidelor (rezistenta la infectii), factorului intrinsec Castle.
4
SUB. 18 Calciul: necesarul organismului şi sursele alimentare
-mai ridicat la copii, adolescenti, gravida, femeia care alapteaza. Laptele matern-30-40 mgCa/100ml (cauza de spoliere
a organismului mamei in acest mineral).
-zilnic: 0,8g/zi-adult, copii-10-12 ani- 1,2g/zi; 14-18 ani- 1,4g(Baieti), 1,3g(fete)
-FAO/OMS
SURSE:
-lapte si branzeturi (principal)- conditii favorabile pt. absorbtie (raport Ca/P supraunitar), prez. Vit.D3, absenta fitatilor,
oxalati.
-lapte de vaca: 120mg/l
-branzeturi: 200mg/100g-branza proaspata de vaca, 500mg/100g-telemea, 900-1000mg/100g in branzeturi tip Olanda
si Schwaiter.
-legumele si fructele- cantitati mici de Ca;
-derivate ceraliere si carnea sunt sarace in Ca. exceptie: conserve de peste in sos tomat, in care, datorita mediului
acid,Ca din oase se solubilizeaza.
5
SUB. 24 Fosforul: rolul în nutriţie şi efectele carenţei
- este un element plastic care contribuie la formarea oaselor si a dintilor, a unor lipide (cefaline, lecitine si a unor
proteine);
- este un constituent al ac. Nucleici (ADN si ARN), care intervin in sinteza proteinelor, in multiplicarea celulara si in
transmiterea caracterelor ereditare;
- ATP, ADP, GTP, GDP- esentiale pt. Stocarea si eliberarea energiei necesare activitatilor vitale;
- Este oglibatoriu prezenta radicalului fosfat in multe etape ale absorbtiei si metabolizarii glucidelor, ac. Grasi si AA.
- Vit. Din grupul B sunt active dupa combinarea cu ac. Fosforic;
- Fosfatii anorganici participa la formarea sistemelor tampon prin care se asigura mentinerea constanta a PH-ului.
-
SUB. 25 Fierul: absorbţia şi eliminarea
Organismul contine: 3.5-4g Fe(barbati) si 2-3 g Fe(femei)
Absorbtia se face in speciala in duoden si prima parte a jejunului, iar in cantitai mult mai mici in stomac si ileon.
Factorul care regleaza intensitatea absorbtiei este nevoia de Fe a organismului.
Fe 2+ se absorbe mai bine decat Fe3+. HCl are rol important in absorbtie, facilitand reducerea Fe 3+ in Fe 2+.
Fe din carne si peste se absoarbe mai bine decat cel de origine vegetala, cerealele sunt bogate in Fe, dar sunt putin
absorbite.
Ac fitic, ac. Oxalic, contin cantitati exagerate de fosfati si celuloza, scad coeficientul de utilizare a Fe prin formare de
compusi putin solubili sau accelerarea tranzitului.
Conc. Fe plasmatic: 100-140μg/100ml(B) si 80-120 μg/100ml(F).
Eliminare Fe: prin urina, fecale, piele, fanere, descuamari ale tractului digestiv si urinar.
6
- creste reabsorbtia P la niv. Rinichiului.
Efectele carentei:
- scade absorbtia Ca, care se elimina prin fecale;
- absorbtie defectuoasa a P;
- lipsa de calcifiere a oaselor si dintilor;
- la copii apare rahitismul, la adulti osteomalacia;
- intarzieri in cresterea staturo ponderala;
- hipotonie musculara;
- transpiratii, spasmofilie;
- tendinta la convulsii in stari febrile.
32)Vitam.K: rolul in nutr.si ef.carentei:Are rol in coagula-rea sangelui catalizand sinteza in ficat a 4 factori ai coagularii:
protrombina(II),proconvertina(VII), fact.Christmas(IX),fact.Stuart(X).Intervine in o-xido-reducerile tisulare si fosforilarea
oxid. Anticoagulantele,Dicumarol si Warfarina sunt antivit.K.Organul de stocare e ficatul. Deficienta sa se poate intalni
la adulti datorita tulb.de absor-btie,interferentei cu sinteza intest.a vitam.K. 38)Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim:
Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul
unor enzyme(decarbo-xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si CO2 sau aldehida si
CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta
vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea
influxului ner-vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de bere,fasole boabe.
33)Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al
hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo-xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-
candu-l in acetil-Ca A si CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a ac.alfacetoglutaric
convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in
cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului ner-vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua,
cereale,drojdia de bere,fasole boabe.
34)Vitam.B 2:rolul in nutr.,ratia si sursele alim.: Riboflavi-na este constituientul a 2 enzime: flavinmononu-cleotid si
favin-adenin-dinucleotid.Ezimele intra in lantul respirator care preiau ioni de H de la NAD,NADH si ii transfera la
citocromi.Ac.vi-tam.e componeneta a aminoacidoxidazelor care oxideaza aminoacizi si hidroxiacizi la alfa-ce-toacizi si
a xantinoxidazei ce catalizeaza oxidarea purinelor.Ratia e 0,6mg/1000kcal,iar in sarcina si alaptare 2,5-3g/zi.Sursele
alim.sunt reprez.de fi-cat,rinichi vita,lapte,oua,peste,soia, varza.
36)Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. carentei: Necesita pt.absorbtie factorul intrinsec,iar dupa combinarea cu el e
transportata in ileon unde e absorbita.Participa le metab.prot.,glu.,lip.,acizilor nucleici si ac.folic si la functia normala a
cellule-lor maduvei spinarii,SN,tract gastrointestinal.Di-rect sau prin intermediul ac.folic participa la for-marea si
transferal radicalilor metal,formil si fo-losirea acestora in sint.bazelor purinice si pirimi-
dinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara absentei factorului intrinsec sau malabs.
acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia Biermer,leucopenie,trombocitopenie;-tulb.dig. prin modificarile atrofice
ale esofagului,stomacu-lui;-tulb.neurologice.
8
Substantele extractive ( carnozina, creatinina, bazele purinice, urea ) se gasesc in speciala in carnea pregatita si
produc o puternica secretie de suc gastric si de suc pancreatic, ceea ce asigura o activitate digestiva buna.
9
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul lactic, acidul piruvic,
acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in schim confere un gust specific
- Vit C, Betacaroten , acid folic, Vit B ( exceptie Ribaflavina ); vegetalele frunze sunt surse bune de riboflavina
- Fitosterolii – provitaminele D2 – spanac, varza si in frunzele mai multor legume
- Tocoferoli – telina, spanac, canopida, varza alba, morcovi, varza rosie
- Pigmentii : porfirinele ( clorofila ), carotenoidele si xantofilele
- Glicoizii : cianidina ( morcov, varza, ceapa , rosii ), betadina (sfecla rosie )
- Alcaloizii : capsaicina ( ardei iuti )
- Fitoncidinele – subst antibiotice produse de palntele superioare : alicilina din usturoi, tomatidina din tomate,
pisantina din mazare
Valoare nutritiva
- sunt caracterizate prin actiune catalitica datorita cintinului ridicate de vitamine, saruri minerale, acizi organici,
uleiuri aromatice
- reprez surse de oligielemente
- predomina miliechivalentiialcalini, care contrabalanseaza actiunea acidifianta a altor produse alimentare
- factori calorogeni : maslinele
- prezenta substantele fitoncide ( usturoi, ceapa, hrean, morcovi ) inhiba dezvoltarea unor microorganisme
( bacili, protozoare, helminti ) aflate in tractul intestinal
10
aaaAdulti barbati 350-540g/zi
Adulti femei 280-360g/zi
Batrani 970-1590g/zi
- painea integrala este ami greu suportata de persoanele cu un intestin mai sensibil, fiind mai greu digerabila
- prezenta acidul fitic,care antreneaza prin eliminare lui Ca si fe din intestin, fac ca consumatorii de paine
integrala sa necesite un supliment de ca si fe
- painea neagra, avand mai multa celuloza scade coeficientul de absortie al substantelor calorigene si
antreneaza in fecale si colesterolul adus de alimente
-
Sb.49:Influenta variatiei presiunii partiale a N ( azotului ):
- in aerul atmosferic are o concentratie de -78,09%
- este considerat ca un diluent al oxigenului pana la proportia la care sunt adaptate organismele
- la presiunea normala nu are actiune nociva, dar inhalat la presiune poate produce unele tulburari
- submarine,chesoane,scafandri
- in timpul activitatii sub apa, organismul uman este supus la presiuni crescute care determina concomitent si cresterea
presiunii partiale a azotului =>azotul in tra in organism in cantitati mari intr-un interval foarte scurt de timp
Prin scufundare,N2 inspirat trece in sange,se depoziteaza in tesuturi,
mai ales in cele bogate in lipidenarcoza hiperbarbara sau „betia adancurilor”
-prima faza - de excitatie cu: reflexe exacerbate, neliniste, agitatie, tulburari senzeriale
-a doua faza- de inhibitie cu adinamie ,somnolenta ,bradicardie, bradipnee, hiporeflectivitate lipotimie
Sindromul de decompresiune:revenirea la suprafata
-decompres rapidaembolii gazoase-creier,cord,pulmon
-semne prodromale:dureri articulare, musculare, hiperestezie cutanata, emfizem subcutanat, pareze
-prevenirea:decompresiune lenta in trepte,
-selectia pers:se evita obezitatea,afectarile cardiace,pulmonare
SB 55:Autopurificarea aerului:
Def:reducerea treptata a conc poluantilor pana la disparitia
lor completa din aer
Fact ce cond auropurif:fact meteorolog,vegetatia,Suparfetele
de apa, fact urbanistici.
12
Fact meteor: 1.Curentii de aer orizontali (disperseaza
poluantii la distante mari),verticali (ridica poluantii in strat.
atm curentii orizontali disperseaza)
2.Temperatura: diferentele de temp-curenti de aer
3.Umiditatea: -condens.vaporilor de apa pe particule in
suspensieceataimpiedica difuziunea poluantilor.
-ac lucru se intampla cu oxizii de Nploi acide.
Fact.geograf:-relieful plat permite circulatia aerului;
-dispersia poluantilor-autoepurarea atm.In z cu depres se acumuleaza aer rece,apare inversia termica.
-S. de apa- fixeaza suspensiile si dizolva compusii gazosi
-vegetatia-fixeaza particul.in suspensie,fixeaza CO2, SO2
Fact.urbanistici:-sistematizarea intervine in autoepurarea atm;e vorba de :amplasarea corecta a z ind.,instituirea z de
protectie sanitara,orientarea strazilor in fct de directia curentilor de aer,asigurarea de spatii verzi conform normelor
sanitare.
SB62:Contamin aer: forme de exist ale germen.Rolul aer in raspandirea bolilor infectioase:
*Picat de secr-nasofaring(pic Pfluge)-partic ce contin in str sa apa,mucus si germeni(virusi,bacterii,micete) si care
sunt eliminate prin stranut
14
-au dimens variabile si au grd de contaminare de 100%
*Nucleii de picatura(nl .Wels)- partic de dimens mici provenite din secr naso-faring,salivara sau bronsica,cu stabilit
mare ce raman un timp mai lung in aer;
-reprez o forma de transmit mult mai rscanta decat pic Pfluge(dat marii deplasabilitati) desi grd lor de contamin e de 50
%.
*Praful bacterian:-e form din partic de praf pe S carora sunt abs ag.biol.microbieni ce provin din pic Flugge,nl de
picatura sau din prod patolog.
-vehiculeaza de rezist germ cu rezist relativ mare in med extern:bacil Koch,bacili difterici,streptococi,stafilococi.
Cele mai frecv boli transmise aerian sunt b.infect respiratorii prin inhalarea suspensiilor contaminate (picaturi, nl
de pic,praf bact).Exista ag patog ce act asupra naso-faring (strept hemolitic,bacil difteric) si altii ce act asupra
traheei,bronhiilor(b.pertusis, b.tuberculos).
De regula alveolele si tes pulm sunt protej contra ag agresivi prin faptul ca partic pe care adera germ sunt de regula
mari si nu patrund in profunz ap resp si dat mecan si mijl de retinere de la nivelul cailor resp( mucus,cilii)
Tipuri de ag patog ce prod boli aerigene:
-inalt patogeni:b.difteric,H.influentzae,Neisseria meningitE.coli, Streptoc pyogenes,Micobacteriumtuberculosis
-conditionat patog:Klebsiella,Proteus,Pseudomonas aeruginosa,Yersinia enterocolitica,Legionella pneumoph,
stafilococ aureus, strept faecalis,clostridium
-accidental patog:Citobacter,Micrococcus,strept salivaris,
stafilococ epidermidis,Aeromonas Hydrophyla.
SUB. 63 Rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase : boli transmise pe calea aerului
- Principalul mecanism de imbolnavire pe cale aerogena este inhalarea suspensiilor contaminate ( ricaturi, nuclei de
picatura, praf bacterian ), care vor produce imbolnaviri ale aparatului respiratior
- agenti patogeni cu putere de agresiune asupra nazo-faringelui ( Streptococ hemolitic, bacil difteric )
- agenti patogeni care actioneaza asupra traheii ( B. pertusis, B tuberculos )
- In general, alveola si tesutul pulmonary sunt protejate contra agentilor agresivi, prin faptul ca particulele pe care adera
germenii sunt de regula cu dimensiuni mai mari, care nu patrund in profunzimea aparatului respirator si sunt retinute la
niv cailor resp superioare. Un alt factor protector este functionare normala a mecanismelor si mijloacelor de retinere la
niv cailor resp ( lama de mucus, cilii vibratili, integritatea mucoasei )
- I n producerea bolii intervin modificari si in virulenta agentilor patogeni.
- Bolile transmise pe calea aerului pot ave aca agenti etiologici bacterii, virusuri, fungi, paraziti.
15
SB65:Poluarea aer:surse de zgomot din med comunal si act ac asupra organ: *Zg.industr (17%)-ind
metalurg,turnatoriile,cazangerii ind construct de masini;
*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme, autobuze,tramvaie,metrou,transp feroviare,transp aerian (in fc
de tip de avion se emit zg cu intens de 110-120 dB, asociate cu vibratii)
*Zg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a cailor publice(asfaltare,pietruire,macarale)
*Zg. Din inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de apa si canaliz,ascensor,si zg prod de
locatari prin vorbire,cantat,jocuri,plansete,dansuri iar in institutii contribuie la pol masini de scris,convorbiri telef
-in rap su sursa si distrib terit exista:
*Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam si multe locuri de munca
*Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate
*Zg de intens > 90 dBsect de product f zgomotoase
Efecte asupra organ:
*Efecte asupra analiz auditiv:
-oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion
-obos.auditcrest temporara a prg perceptiei auditive in urma expunerii la un Zg intens; este reversibila.
-traumatism sonoral timpanului,urechii medii,interne; se manif prin imfundarea sau perfor timpan,hemor
otice.
-surdit.profespierdere def si irevers a auzului in urma expuneii indelung la zg; se prod leziuni la nivel
melcului.
*Efecte extraauditive:
a) SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije
-scade capacit de munca,in spec cea intelectuala
-perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf, oboseala la trezire,somnolenta diurna
-duce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(obsesia, depresiunea),iritabilit psihica.
b)apar CV:vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres diastolice,modif ale pulsului.,modif ale
traseului EKG prin modif tonusului vaselor coronariene.
c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud toracica redusa.
d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia ulceroasa,
-modific endocrine ale gld cu secr interna.
e)femei gravide:miscari ale fatului,avorturi
66)Poluarea aerului cu As si Hg:ef asupra org : MERCUR:-calea de patrundere aeriana e secundara;-pericol scazut pt
popul; Surse de poluare: mine,uzine de rafinare,lampi cu vapori de Hg,fungicide,vopsele;-Hg metalic si comp sai se obs in special
pe cale resp (70-80%).Din circ sg trec in tesuturi.;-sarurile anorg ajung in rinichi si cele organ in creier;-in par se conc f mult;-
eliminare:fecale, urina ,saliva, lapte; trece bariera placentara; riscul intoxic la val > 40 ug/100 ml;-simpt:astenie,cefalee,tulb de
somn, anxietate,manif renale si CV,hiperiritabilitate
ARSEN:mai rasp decat Hg.Surse de poluare: arderea carbunelui,pesticide,ind metalurg, extractia si rafinarea metalelor neferoase;-
calea resp e predom ca abs 40 – 50 %; act: inhiba respir celul.prin blocarea gr –SH; alte efecte: iritante, cancerig;-transp in
org:legat de hematii; depozitare:ficat,rinichi,capilare,piele,fanere; eli-min:urina,fecale,lapte,transpire.Tablou clinic in-toxicatia
cronica: fen locale iritative (con-junctivita,rinita,faringita,laringita),cheratita cu-tan,hiperpigmentaredegenerari maligne.
67)Poluantii cancerigeni din aer :HPA,comp N-nitrozo,pesticide organoclorurate,epoxizi, an-
estezice,subst.anorgan,tutun,nitrozamine.1)HPA:rezulta din gaze de esapament, procese de combustie, industrii, tutun.-
Exemple:benzpiren, benzantracen, benzfluoranten;2)Comp N-nitrozo: nitrozamine, nitrozamide-rezulta din comp de N + amine
sec sau tertiare;3)Pesticide organice:DDT,HCH,toxafen,dieldrin;4)Amine aromatice rez din ind colorantilor org, combustii,fum de
tutun;5)Epoxizii rezulta din unit industr: epiclorhidrina;6)Anestezice:cancer hepatic,pancreatic,renal;7)Subst anorg: Pb- cancer
renal, gastric,ovarian, arsen-cancer de piele,hepatic,Azbest-cancer pleura,laringe; 8)Tutun contine HPA,nitrozam-ine,subst anorg
(As,Cd,Cr).Localizarile cele mai frecvente pt cancerele det: epiteliom bronsic,cancerul cailor aero-digest super,cancere cutanate
16
SB69:Poluarea apei:surse de poluare si caract lor:
I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice
-reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din apa.Ac proc au loc cu cons de O2 din
apa det modific la nivel faunei si florei acvatice
-„inflorirea apei”-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomeeapa isi modif culoarea,mirosul.
II.Surse artificiale:
*surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloid-
menajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit comerc); - ape uzate industriale(contin subst
chimice in cant crescuta); -ape reziduale zootehnice (contin multe subst chim:antibiotice,pesticide, materii
organice si agenti biologici)
-sunt sub supraveghere continua
*surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de irigatii incarcate cu cubst chim si
suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt scaldat, pescuit, topitul plantelor textile; -deversari de reziduri solide
(gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor
SB70:Poluarea apei:autopurificarea:
Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit primite,partial sau pana la purit lor anter poluarii.
-eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei poluate.
*fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); -sediment(depunerea treptata a suspensiilor
din apa pe fundul albiei; e infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad solare(exercita o act bactericida sau
bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp mai scazuta se ditrug mai repede germ patog).
*fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org acvatice(protoz,infuzorii,crustacei,moluste);
-act litica a bacteriofag(se multiplica pe bact omologe det distrug lor); - interv bacter in proc biochim din
apa( microorg din apa realiz un continuu proc de biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate
exista org nitrificatoare,denitrificatoare,petro-oxidanta,fenol-oxidante,fenol-litice,feruginoase.
17
Act dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul microorgan.
Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact.
Mec de act asupra germenilor:sisteme enzim in special cele ce au grup SH.
Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile.
Virusurile necesita concentr mai mari de Cl.
Perim de prot sanitara-z amplasate in jurul surselor sau instal de alim cu apa,in inter carora se impun interzicerea sau
limitarea poluarii.
Rol:asigurarea calit apei potabile.
1.Ape de supraf: la locul de captare
-z de regim sever: marcata cu borne, 100 m in amonte depriza si 25 m aval si later.Se interzic deversari de reziduri
oraginiz sau neorganizate.
-z.de restrictie:in exter perim de regim sever,cu dimens var,fct de partic hidrogeolog ale bazin natural resp.
2.Ape subterane: Perim de reg sever are f circulara,limita ext la o dist de captare incat o eventuala poluare sa o parcurga
in min 20 zile(max de suprav a germ enterici)
-in amonte la captare-dist nu poate fi mai mica de 50 m
-se protej: interzicerea utiliz ingrasamint nat sau artif,a subs fitofarmac,a pasunatului,a forajelor,a depozit mater chim.
-perim de restrictie: o sursa de poluare bacteriolog sau chim,sa aiba o durata de parcurgere de 50 zile pana la limita z
deregim sever
3.Instaatii centrale: au numai perim de regim sever,un teren concetr cu o raza de 20 m,ingardit cu un zid exter.
-pt conducte de aductiune:30 m de la orice sursa de contam.
78)Poluarea apei cu substante pesticide si implicxarea asupra sanatatii Sub denumirea de subst pesticide intra
subst folosite pt distrugerea insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati de poluare a surselor de apa :
tratarea solurilor , deversari organizate de ape uzate provenite din industria unor produsi , antrenarea pesticidelor din
sol prin apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst pesticide depozitate necorespunzator , tratamnete
aeriene.Efecte acute – sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe abdominale, transpi-ratii lacrimare salivare ,
contractii musculare.E-fecte cornice – efecte : hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice , cancerigene prezenta subst
pesti-cide in apa det deteriorarea proprietatilor orga-noleptice al;e apei , pesticidele din apa sunt con-centrate de catre
organismele acvatice …
79)Poluarea apei cu detergenti D p d v chimic , detergentii sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici . Poluare
surselor de apa se face prin deversarea in sursele de apa a apelor reziduale menajere si industriale precum si
tratrarea agricola cu insecticide care contin si detergenti .Una din principalele consecinte ale poluarii apei cu
detregenti este modificarea proprietatilor fizico chimice si organoleptice. Conc de 2-3 mg / l confera apei un gust si un
miros specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia piscicola.Efectele :se modifica permeabilitatea tubului dig ,ceea ce
favorizeaza patrunderea altor subst toxice.In apa potabila detergentii sunt in mod normal intre : 0,2 -0,3 mg / l
18
80)Efectele carentei si excesului de fluor is iod din apa asupra organismului:Apa repezinta o sursa importanta de
fluor pt organism deoarece ebsorbtia acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta de fluor – caria dentara
reprez o distrugere localizata si progresiva a dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare acida a suprafetei externe a
dintelui , carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea cariei . Profilaxa ca-rentei : fluorizarea apei cu dif
subs ca : fluorura de mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicic…Su-plimentarea orala de fluor prin comprimate de la
anstere pana la varsta de 19 ani.Aplicatii locale – fluorul poate fi inglobat in pasta dentara folosita zilic. Fluorizarea
laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor alim.Alimentatia echilibrata,asigurarea igienii cavitatii bucale.Excesul de fluor :
intoxi-catia acuta ( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica ) , intoxicatia cr = fluoroza endemica
apare la conc de peste 1,5-2 mg / l apa. Iodul este singurul oligoelement inte-grat in structura unui hormone, majorit
iodului din org este in tiroida15 mg din totalul de 25 mg. Carenta de iod – gusa endemica
81)Substantele minerale din apa si bolile cardiovascularre: Afectiunile cardiovasc reprez clasa de boli cu cea mai
amre raspandire si cu o pondere a mortalitatii de 50% dintotalu de ceselor .Etiopatogenia BCV este incomlpet
elucidate dar unul din afctorii de risc este reprezentat de aportul de subst minerale in organism.Opiniile privind
importanta acestui fac-tor sunt grupate astfel :unul sau mai multi consti-tuienti ai duritatii apei au efect protector im-
potriva BCV;unul sau mai multe microele-mente prezente in apele dure au efect protector impotriva BCV. Apele moi
contin elemente chi-mice cu efecte nefavorabile asupra sist circulator Majoritaea informatiilor sustin prima ipoteza ,
considerand ca duritatea apei sau componentii acesteia protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine saruri
de calciu in proportii inalte astfel se exercita un effect protector asupra cordului, tot apa dura contine Mg , carenta de
MG det modif EKG , aritmii , HTA , tromboza coronariana.O alta categorie de cercetatori sustin ca apele dure cont o
cant mai mare de oligoele-mente: Cr impiedica depozitarea lipidelor in or-gane de aceea la pop cu risc crescut de
ATS,Cr se gaseste in cant reduse, Manganul- efect lipo-trop,Vanadiul ,ca si manganul are rol in tran-sportul oxigenului.
Zincul effect lipolitic , se o-pune aterosclerozei.Cadmiul a det experimenta ( pe animale ) HTA.
82)Intoxicatia cu nitrati pe calea apei:In mod normal apa cont cant mici de nitrati rezultati din mineralizarea
materiei orga-nice propie apei .In sit particulare ei sunt preze-nti in cant mari: 1. antrenati din apa din soluri intens
mineralize.2.patrundere in apa a materiilor organice din soluri intens poluate cu reziduri organice.3.antrenati din apa
din soluri intens tra-tate cu ingrasaminte Consumul de apa cu nitrati in conc mari det “ intoxicatia cu nitrati” , “ met-
hemoglobinemie “sau”cianoza infantilea “. Me-canismul de formare are la baza transformarea ni-tratilor in nitriti numia
acestia fiind implicate in producerea bolii.Nitritii ajunsi in circul. gen. se combina cu henoglobina pe care o transforma
in methemoglobina, iar oxigenul este astfel legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturi-lor.Sdr.de
methemoglobinemie se manifesta:cia-noza fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai mare
incidenta a bolii e la copii 0-1 an si cu alim. artificiala. PROFILA-XIE :-stab. conc max admise de nitrite in apa ,
cunoasterea cont de nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea conc de nitrite, ins-truirea medicilor in
recunoasterea bolii , alaptarea naturala , reg;ementarea utilizarii de ingrasaminte
83)Poluarea apei cu substante cancerigene: Apa potabila cont subst chimice care exercita a-supra organismlui
efecte“probabil“cancerigene .Poluarea apei cu subst cancerigene poate avea loc in urmatoarele sit : 1. poluantii sunt
deja prezenti in apa potabila furnizata populatiei 2 . poluari accidentale ale conductelor de apa3.vop-sirea sau tratarea
conductelor de apa Cele mai arspandite si cunoscute subst : hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA), compusii N-
nitrozo, trihalometanul , saubst radioactive.HPA –sursele pp de impurificare sunt devarsarile de ape uzate urbane,
menajere si industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele + nitrozamidele au o raspandire mare in mediul inconjurator si
effect puternic cancerigen.Trhalometanul-cuprinde o fam de compusi chimici din care cloroformul este cel mai
reprezentativ,Expuneera lmamiferelor la THM det efecte oncogene, mutagene, teratogene si toxice. Subs radioactive
– radioactivitatea naturala –se datoreste radioelementelor prezente in mod ubicvitar in solurile traversate de sursele de
apa;-radioactv artificiala-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in diverse activitati
84)Termoreglarea fizica:Ac process este conditionat de microclimat sau ambianta termica. Fcatorii de microclimat:
temperature aerului , umiditatea aerului , curentii de aer , temp radianta.Punctul de netralitatea termica = val temp
mediului pt care procesele metabolice se desf cu pierdere minima de energie.Punctul de neutralitae termica are
valoare diferita in fct de microclimat si cei care tin de organism-28grade in repaus ; 20-22 pt indiv cu acticit usoare, 12-
14 pt cei cu activit musculare intense.La cresterea temp mediului de la pct de neutralitate termica pana la o temp
critica, homeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce pp si cresterea pierderilor de caldura din partea org prin
termoliza: prin conductie, convectie , rediatie si evaporare. Conductie = se pierde caldura fata de obiectele cu care org
vine in contact .Convectie =pierderea de caldura care are loc pana la egalarea temperaaturii in raport cu toate
obiectele din mediu.Pierderile de caldura au loc prin vasodilatatie periferica , accelerarea transpiratiei si respiratiei,
scade prod de caldura care se traduce pirn anorexie , apatie ,inertie , scaderea TSHului.
86)Influenta temperaturii crescute si scazute a aerului asupra organismului Temperat aerului dintr-un loc sau
regiune este det de radiatia solara., caldura solara se acumuleaza la suprafat soluluide unde e cedata aerului
atmospheric.Temperatura aerului variaza in cursul zilei in functie de intemsitatea radiatiei solare, mai exista si variatia
sezoniera si anuala care e det de pozitia dif a soarelui fata de pamant.Temp mai e influentata de : altitudine ,
caracteristicile solului,existenta suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta centrelor poluante. Temp aerului are
multiple semnificatii igienico sanitare:-este factor determinant in procesul de termoreglare al orgamismului;-este factor
de terminant in stabilirea caracterului climatic;-este determinanta in stabilirea curentilor de aer;-regimul de temp al unei
zone sau al unui climat este factor determinant in stabilirea unu anumit tip de morbiditate
19
SUB. 87. Radiaţiile ultraviolete: efectele asupra organismului .
-au lungimea de unda cuprinsa intre 100-400 nm;
- 3 categorii: A (400-320 nm)- efect pigmentogen; B (320-280 nm)- efct eritematos; C- (sub 280 nm)- efect bactericid.
-efecte asupra organismului: sanogene si patogene, act. Principala se exercita la niv.teg., Ochilor precum si asupra
mediului
Tegumente:
-efecte imediate:
pigmentarea- efect protector det. Cresterea rezistentei organismului la iradiere. Initial se manifesta o pigmentare
usoara precoce ce dureaza 8-10 zile si acre apare dat. Pigmentului melanic preexistent, nu e insotita de eritem. Dupa
a 4-a zi apare pigmentarea propriu zisa ce atinge un maxim in a 12-a zi, dureaza 1-3 luni si apare dat. Pigmentului
melanic de catre melanocite.
Interfera cu cresterea celulara- in primele 24de ore apare o scadere a cresterii celulare;
Fav. Sinteza Vit. D
Nocive: eritem, fotodermatoza cutanata
-Efecte tardive: - degenerarea tegumentului;cheratoza actinica;cancer cutanat
Ochi:efecte imediate: conjunctivita, fotocheratita; clinic- fotofobie, blefarospasm;
Efecte tardive: cristalin- opacifiere(cataracta); retina- scaderea tranzitorie a vederii insotita uneori de leziuni ale cel.
senzoriale bazale
Mediu: depinde de doza de radiatii folosita – doza mica- efect bacteriostatic, mare- bactericid
88)Radiatii infrarosii efecte asupra organismului:Pielea are o mare acpacitate de adsorbtie a RIR , datorita
continutului sau ridicat de apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal /cm2 / min timp nelimitat , incepand cu
1,5 cal/ cm2/min apare durerea.La niv tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule , vezicule , sau chiar
necroza.Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , eritemul pleapelor sau chiar inflamatia cronica a
pleoapelor.Efecte asupra ochiului- conjunctiva si cornee= leziuni corneene si declansarea reflexului de inchiderea a
ochilor
- iris = constrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar cataracta. Alte efecte: asupra meningelui- insolatia,
paliditate, tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform, greata , convulsii.Expunerile prelungite det
1.sca-derea reactivitatii imunobiologice a organismului 2.rinita cronica cu polipi de hiperplazie a mucoa-sei. 3.
reducerea spermatogenezei
89)Radiatii ionizante –conditii de expunere:IRADIEREA NATURALA-= fondul natural radioactiv cup. totalit.
radiatiilor emise de subst radioactive afla-te in mod natural in toti factorii mediului ambi-
ent(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt rad de origine solara , cu enrgii ridicate.Radiatii terestre,provin din
elem. radioactive ce alcatuiesc scoarta terestra(RA 226,TH 222,U238,K40 )Ele-mentele radioactive din sol sia apa
migreaza in plante si de aici in organismele animale , reali-zand radioactivitatea naturala a alimentelor. IRADIEREA
ARTIFICIALA: explozii nucleare si experimentale , centrale nuclearo- electrice, ac-tivitati industriale , exploatarile
miniere radioac-tive,utilizarea izotopilor radioactivi in cercetare , biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa
artificiala de iradiere a populatiei este utilizarea subst radioac-tive in diagnosticul si terapia medicala:-rontgen-
diagnostic(utilizarea razelorX);-radioterapia externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia cu energii inalte);-Curietera-
pia;-meicina nucleara.Surse radioactive minore :ceasurile cu cadran luminescent,aparatele de bord la care se
utilizeaza vopselele luminiscente, ecranele receptoarelor de TV.Expunerea profe-sionala: mineri, muncitori de la
uzinele de tratare a minereurilor, personal medico sanitarindustria constructoare de masini.
90)Radiatii ionizante – ef.somatice preco.:Ef. somatice cuprind efectele ce apar la persoanele expunse la radiatii
ionizan-te in doze ridicate si care det lezarea unor tesutu-ri,organe sau sist.prin alterari celulare grave.Cea mai grava
manif. este”boala de iradiere acuta “, a carei gravitate este in functie de doza, tip de rad( alfa,beta,gamma,X ).
Principalele modificari sunt de natura hematological( leucopenie),afectiunea putand sa dureze2-3 ani.Pot sa apara tulb
car-diovasc. sau digestive. In iradieri ce depasesc 250 rem, se produce boala de iradiere in forma grava a
acesteia.STADIUL1(faza prodromala):soc, gre-turi,varsaturi,diaree;STADUIL2(per.de latenta)li-psita de manif. clinice
obiectiveSTADIUL3: manifestari generale (astenie ,cefalee,ameteli , hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice.
91)Rad ionizante:efecte somatice tardive: -carcinogeneza, boala de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul
teratogen. *Carconogeneza- se prod dat acumul in timp a mai multor doze mici pana la 20 rad.Radiatiiile transf cel
norm in cel canceroasa.Dar simpla transf a cel nu inseamna deja proces de cancerizare.Ac apare numai cand cel
cancer au cond favor de dezv si cand sunt invinse react de aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai
frecv in expuneri profesion; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr hematologic(leucopenie,modi-fic
morfol a leucocit,trombocitopenie moder, anomalii morfol sau fct ale trombocit sau hema-tiilor).O alta f de irad cron e
sdr neurovegatativ- manif sunt nespecif(astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca)
*Efect teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e mai mare
95)Le-gile dezv. copiilor si tinerilor:RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in per.embrionara si
fetala ,apoi o crestere lenta intre 3-10 ani, per. de crestere inte-nsiva intre 10-15 ani,ritmul se reduce dupa pu-bertate
ca la 22-25 ani sa inceteze).RITMUL DEZV.NU ESTE UNIFORM-se creste in greut. toamna si iarna ,iar in inaltime
primavera si varaRITMUL DEZV. DIFE. ORG., TES., SIST.SI APAR. E DIFERIT PT ACEEASI PER. DE TIMP IN
DEZV COPI-LULUI;DEZV FIE-CARUI TES. SAU ORG. SE FACE IN STRAN-SA CORELATIE CU DEZV TUTUROR
TES. SI ORG.IN CRESTERE(dezv SN coordoneaza direct si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg procesul
dezv.DEZV FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULA-RIT.CARE LE DIFERENTIAZA(la nastere inal-timea si greut.F
e mai redusa ca la B,la F se obse-rva o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii staturale si ponderale este
dif., in per. prepubert. si la inceputul adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat laB,capa-cit.de
lucru si ef. musc. e mai cresc.la Bca la F.
96)Cond. igienico-sanitare in scoli:Capacitate : nu trebuie sa fie mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele
mari.Amplasarea : cat mai aproape de locuinte, se evita strazile aglomerate, 500m fat de calea ferata .Terenul :sunt
indicate solurile poroa-se ,igienice ,cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de clasa-1,5-2,5 mp \ elev.Banca scolara :
sa realizeze un raport corespiunzator intre dimen-siunile si particularitatile fizice ale elevilor, sa permita o pozitie
igienica,sa nu expuna la traumatisme.Microclimatul : temperatura de 18 grade, umiditate intre 30-70%, Incalzirea : prin
21
instalatii centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de tereacota.Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori in timpul unei
ore.Iluminatul natural : coe-ficientul de iluminare 1\4-1\6 Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de
podea.Apa potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua centrala , in mediul rural apa se va
pastra in recipiente de lemn sau metal inchise cu lacatprevazute cu un jet ascendent sau robinete.Grupul sanitar : W.C
la orase si latrine in mediul rural .latrinele vor fi prevazute cu sist de ventilatie , cu pereti impermeabili
.
97)Igiena programului instructive educativ in scoala:Igiena scolara se ocupa cu studiul in-fluentei factorilor
exogeni (naturali,sociali,fizici , chimici si biologici)si endogeni (ereditari, meta-bolici ,endorcini)asupra starii de sanatate
a colec-tivitatilor de copii ,adolescenti si tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in vederea preve-nirii bolilor
,reducerii morbiditatii si mortalitatii , promovarii sanatatii.Igiena scolara cuprinde : - igiena copiilor de varsat prescolara;-
igiena copiilor si adolescentilor de varsat scolara;-igiena tineretului din invatamantul superior.Igiena sco-lara are ca
obiect urmatoarele probleme:-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psihica a copii-lor ,adolescentilor,tinerilor;-
influenta factorilor de mediu asupra organismuluin in crestere;-igie-na institutiilor pt copii ;-igiena procesului de
invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;-pro-filaxia bolilor transmisibile in institutii ca scoala; -educatia sanitara a
celor ce participa la procesul instructive –educativ;-organizarea activit medico-sanitare in colectivitatile de
copii.Normele pre-ved organizarea unei scoli pt fiecare 1000 de locuitori.Structura unei scoli se refera la : cir-culatia
elevilor, cadrelor didactice , personalului administrativ ( vestibule , holuri , culuare).Sali de invatamant ( Sali ,
laboratoare , ateliere).Sali pt activit extrascolare( biblioteca , sala festiva)
Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare , anexe gospodaresti ( magaziii , spalatorie ,
uscatorie)
22