2

La realizarea acestui document i-au adus contribu ia:

FIEC: FIEC este Federa ia Industriei Europene de Construc ii, reprezentând, prin cele 32
federa ii na ionale membre din 25 ri (17 din UE & EFTA, Cipru, Republica Ceh ,
Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Turcia i Bulgaria), întreprinderi de construc ii de
toate dimensiunile, de exemplu întreprinderi mici i mijlocii, precum i "factori globali",
care desf oar toate tipurile de activit i de construc ii.
Avenue Louise 66 – 1050 Bruxelles – Tél : +32 2 514 55 35 – Fax : +32 2 511 02 76 – E-mail : info@fiec.org

EFBWW: EFBWW este Federa ia European a Lucr torilor din Construc ii i Industria Lemnului,
reprezentând 2,5 milioane de lucr tori, prin cele 50 de organiza ii membre din 16 ri
europene.
Cele mai importante sarcini ale EFBWW sunt influen area politicii i exercitarea de
presiuni politice, crearea unei politici sindicale europene pentru sectoarele lemnului i
construc iilor, cu misiunea de reprezentare i cooperare cu organiza ii înrudite i
organisme de cercetare..
Rue Royale 45 – 1000 Bruxelles – Tél : +32 2 227 10 40 – Fax : +32 2 219 82 28 – E-mail : info@efbh.be

SEFMEP: Principalele activit i ale SEFMEP sunt: studii, proiecte i audituri asupra antierelor de
construc ii i activit i de coordonare, împreun cu dezvoltarea aplica iilor software
pentru autospecializare i gestionare a proiectelor.
SEFMEP desf oar , de asemenea, activit i de instruire prin Re eaua sa Focal
European (Spania, Italia, Portugalia, Luxemburg i Belgia) cu sprijinul organiza iilor
profesionale europene.
Val des Seigneurs 71 – 1150 Bruxelles – Tél : +32 2 742 14 15 – Fax : +32 2 742 14 16 – E-mail: info@sefmep.com

Echipa de redactori: André Demoisson

André Pelegrin
Aurélien Moreau
Jose Gascon I Marin
Laetitia Passot
Lars Vedsmand
Pierre Lorent
Rolf Gehring

În aten ia cititorilor:
Informa iile cuprinse în aceast edi ie nu reflect neap rat pozi ia sau punctele de vedere ale Comisiei
Europene.
Acest proiect a fost subven ionat de Agen ia European pentru Securitate i S tate în Munc .

3
 Cuprins

I. Constat ri 5
A - Pericole pe antierele de construc ii 6
B - Boli profesionale 7
C - Accidente de munc mortale 8
II. Prevenirea este o problem a tuturor 11
A - Provoc rile ac iunii de prevenire 12
B - Riscurile de accidentare i costurile pentru întreprinderi 13
C - Coordonatorul pentru securitate i s tate i rela iile sale 14
cu celelalte p i
D - Obliga iile de „securitate” ale fiec rei p i 15
E - Instrumentele coordon rii securit ii i s ii 16
F - Contribu ia fiec reia dintre p i în timpul diferitelor faze 17
ale proiectului
G - Valoarea ad ugat a coordon rii 19
H - Planul de securitate i s tate 20
I - Dosarul adaptat la caracteristicile lucr rii 24
J - antierul de Construc ii Model: un exemplu danez 26
III. Coordonatorul de securitate i s tate 29
A - Rolul coordonatorului 30
B - Cuno tin ele coordonatorului 30
C - Abilit ile coordonatorului 30
D - Sarcinile coordonatorului 31
E - Independen a coordonatorului 31
IV. Strategia prevenirii 32
A - Prevenirea în faza de proiectare 33
B - Prevenirea în faza de organizare 37
C - Prevenirea în contractele cu întreprinderile 38
D - Prevenirea în faza de execu ie 38
V. Principalele m suri de prevenire opera ional 39
A - Un loc de munc organizat pentru a evita accidentele i 40
bolile profesionale
B - Protec ia împotriva c derilor de la în ime 42
C - Protec ia împotriva alunec rilor de teren 44
D - Prevenirea accidentelor în timpul lucrului la structura 46
construc iilor
E - Prevenirea accidentelor în timpul opera iilor de 48
manipulare mecanizat

4
5
A - Pericole existente pe antierele de construc ii

Lucr torii se confrunt , pe antiere, cu mai multe tipuri de pericole:

1. Pericole fizice: c deri, t ieturi, explozii, arsuri, zgomot, radia ii, etc.

2. Pericole chimice: praf, fum, evacu ri de substan e toxice, gaze, etc.

3. Pericole biologice: viru i, bacterii, micoze, antigeni biologici, etc.

4. Pericole de natur psihologic : stres.

M
6
 B - Boli profesionale

Reprezint o realitate: munca nu este întotdeauna sinonim cu s tatea.

În anul 2000, Funda ia pentru Îmbun irea Condi iilor de Munc i Via , din
Dublin, a realizat cel de-al treilea studiu despre condi iile de munc din Europa.
Afec iunile osteo-musculo-articulare continu s figureze pe primele locuri printre
bolile profesionale: 33% dintre persoanele intervievate sufer de dureri de spate, pe
ansamblul sectoarelor de activitate.
În sectorul construc iilor, 70% dintre lucr tori sufer de afec iuni osteo-
musculo-articulare (la membre i spate).

1% 1%
2% 1% 3%
2%
6%
4%
5%

5%

70%

Afec iuni osteo-musculo-articulare Zgomot

Înc rc ri grele Azbest
Ciment Afec iuni ale meniscului
Vibra ii mân -bra Vibra ii care afecteaz întregul corp
ini epoxidice Rumegu
Altele

În ciuda tuturor discursurilor despre beneficiile pe care se presupune c le aduc noile tehnologii în
ceea ce prive te îmbun irea condi iilor de via i de munc , num rul mare de boli profesionale
constituie un semnal de alarm .
avem grij împreun !

7
C - Di
st
ribuţ
iaa
cci
dent
elo
rdemunc
ămo
rtal
e

Di
str
ibuţ
iame
dieaac
cide
nte
lordemunc
ămo
rtal
eînEur
opaî
npe
ste30deani

1%
3% 5% 6% 8%
3%
3%
4%
1%

11%
43%
12%

Ac
cid
ent
eru
tie
repeş
ant
ier Că
der
ead
elaî
năl
ţi
me

Că
der
ideob
iec
te Manevrarea utilajelor grele

Manevrarea utilajelor mici Electrocutare

Pr
ăbu
şir
ead
epe
reţ
isa
upă
rţid
ecl
ădi
ri Înec

Explozii/Incendii S
ăpă
tur
i

Ot
răvi
re–a
sfi
xie
re Alte cauze

Căde ri
ledel aînălţimesunt responsabile pentru aproximativ 43% dintre accidentele mortale
depeş antierel
edinEu ropa.
Cele mai frecvente accidente se produc ca urmare a folosirii s
căr
ilo
rs auae şaf
odaj el
orde
sc
he lăr
ie.

Este sarcina întreprinderilor să-ş

iinst
ruias
căluc
rător
iicu privire la modul de utilizare
aec hipame nt uluid eprote cţie
.
Luc rătoriit
re buies ăr espe cteinstruc
ţiuni
ledes
ecuri
tatepe care le primesc.

Soursa : documente Eurostat adaptate de Sefmep

(2000)

8
 Căde
readel
aînăl
ţi
me=43% di
ntr
eac
cide
nte
lemor
tal
edepeş
ant
ier
e

Căde
rideobi
ect
e=12% di
ntr
eac
cide
nte
lemor
tal
edepeş
ant
ier
e

Manevrarea de utilaje grele = 11 % dintre accidentele mortale de pe

ş
anti
ere

Accidentele se pot întâmpla într-ocl

ipăş ipo
tf ire
zul
tat
ulune
imi
şcă
ris
auac
ţiuni
neînsemnate.

9
Ac
cide
nter
uti
erepeş
ant
ier
e=8% di
ntr
eac
cide
nte
lemor
tal
e

Săpăt
uri=5% di
ntr
eac
cide
nte
lemor
tal
edepeş
ant
ier
e

El
ect
roc
utar
e=4% di
ntr
eac
cide
nte
lemor
tal
edepeş
ant
ier
e

« Uns
impl
uge
stpoat
esal
vaovi
aţă»

10
11
 A - Pr
ovo
căr
il
epr
eve
nir
ii

Abse nţ
aune ipol
it
icidepr
eve
nir
eaunorr
isc
uripr
ofe
sional
ear
eune
fec
tne
gat
iv
pentru fiecare:

-> Angaj
aţi

 Problemedes ănă tat

e
 Pierderi de salariu
 Clima tdene sigur anţă
 De grada reare l
a ţi
iloranga
jaţ
i/a
nga
jat
orş
iar
ela
ţii
lora
nga
jaţ
i/
cl
ient

-> Întreprindere

 Che ltuielidepr oduc

ţies uplimentar e
 Sc ăder e
apr of i
tului
 Pierderea de knowhowpe ntrusocietat
edi
nca
uzaa
bse
nţe
idel
aluc
ruape
rsoa
nei
accidentate
 Întârzieri ale termenului de predare
I ma ginene ga tivăas oci
e tăţi
i
 De gra dare are laţi
il
oranga jator/
anga jaţ
i

-> Beneficiar

 Întârzieri ale termenului de predare

I ma ginene ga tivăas oci
e tă
ţii
 De grada re are laţ
iil
orbene fici
a r
/angaja
ţi
 Cr eştereac os tuluiexecuţieilucrării

Î
mbunăt
ăţi
reapol
it
ici
idepre
veni
reestebe
nef
icăpentruf
iecar
eşiar
eef
ect
e
di
rect
easupr
aperfor
manţeiî
ntre
prinder
ii
.

12
 B - Ri
scur
ldeaccidentareşic os
tur
il
epe
ntr
u
întreprinderi
Ac ci
dente l
edemunc ăs untf oart ec os
tisit
oar epe
ntruî
ntr
epr
inde
ried
l ini
ndust
ri
aco
nstr
ucţ
ii
lo
r,r
epr
ezen
tân
d
aproximativ3 %d inc i
fralo rdea facerian ual
ă.Pier
der
eadi
ncâş
ti
gur
il
eînt
rep
rin
der
il
orpoa
tefi
est
imat
ăla
aproximativ 20 miliarde euro pentru anul 2000.
COSTURILE PROFITUL MEDIU AL
ACCIDENTELOR INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR

3% 1,3%

% din cifra de
afaceri în industria
construc ţiil
or Soursa SEFMEP (2000)

I
nves
tiţi
il
eîns
ecuri
tat
epe
r mitîntreprinde r
ilo
rsăl
imi
tez
epi
erde
ril
ecauz
atedeac
cide
nte
lede
muncă,cee
acespor
eşt
eprofi
tullor anual.

Ce
amaibunăi
nve
sti
ţi
ees
tepr
eve
nir
eas
tra
tegi
că:
Numă
rulş
iti
pulo
pţi
uni
lor Cos
tulmă
sur
il
orp
reve
nti
ve
Programare

Opţ
iuni
les
tr
ate
gic
eale prevenirii
Studiu pilot

Proiect

Opţ iunil
eo rga ni
zat
orice Negocierea ofertelor
ale prevenirii

Or
gani
zar
eaş
ant
ier
ului

Opţ iunil
eo pe r
aţi
ona
le
ale prevenirii Exe
cuţ
ie

Stra
tegi
ap r
evenir
iii
n t
egreazăs
ecuri
tat
eaîncai
etuldesa
rci
ni,atâtî
nfaz
adeproi
ectar
ec â tşiînc e
ade
organi
zare
.Scopulsăue s
t esăa
nti
cipez
ed i
fi
cul
tăţil
ecucar
es econfr
unt
ămuncit
orulatunc ic â
ndî şi
re
a l
izea
zămunc a,cuint
enţ i
adeai-ouşur
a.Pre
ve ni
reas
tr
ategic
ăe s
teprof
it
abi
lăpentru întreprinderi: ea
at
a c
ăp r
oblemelelasurs
ă.

Nuest
euşors
ăf a
c iprofi
tînsec
tor
ulconst
ruc
ţi
il
or.Exper
ienţaşinumer
oases
tudii*ar
atăcăo
s
trat
egieapre
venir
iia
jut
ălareal
iza
readee conomi
i.
Atu
ncicâ
ndp otcomb inaPROFITULc uSECURI TATEA, într
epri
nder
il
enutrebuies
ăe z
it
e.
* Europe
niişise
c uri
tat
eaşisă
năta
teaî
nmuncă–ComisiaEur
opea
nă,DGV, Eurobar
ome t
erOpi
nionPol
l(1991)
.
* Pri
mulstudiueuropeanpri
vindî
mbunăt
ăţi
reac
ondi
ţi
il
ordemuncă–Funda
ţiaEuropea
năpentr
uÎmbunăt
ăţi
reaCondi
ţi
il
ordeMunc
ăşiVi
aţă
,Dubl
in (1991).

13
 C - Coordonatorul pentru securitate şi
sănătate şi relaţiile sale cu celelalte părţi
Administratorul proiectului: Muncitorii:
Orice persoană fizică sau juridică • respectă instrucţiunile
responsabilă pentru proiectarea angajatorului cu privire
şi/sau execuţia şi /sau la prevederile de
supravegherea execuţiei unui securitate şi sănătate
proiect, ce acţionează în numele • poartă echipamentul
clientului. individual de protecţie
• atrag atenţia asupra
posibilelor riscuri

Analiza termenelor de
proiectare/execuţie
Schimbul de păreri cu
privire la pericole şi riscuri

Întreprinderi şi/sau angajaţi independenţi

Persoană a cărei activitate profesională
contribuie la realizarea unui proiect
Coordonatorul pentru securitate şi
sănătate:
Orice persoană fizică sau juridică
Transmission of the însărcinată de client şi/sau administratorul
prevention plan proiectului cu:
Work site (SHPP)
inspection reports • implementarea principiilor generale
(SHCP) ale securităţii şi prevenirii,
• emiterea unei aviz prealabil, a unui
PCSSM şi unui DAL.

Aprobarea analizei Controlul integrării şantierului de

termenelor construcţie în mediul înconjurător

Beneficiarul Mediul şi terţele părţi:

Orice persoană fizică sau juridică în
numele căreia se efectuează lucrarea. • Firme de consultanţă
tehnică
• Controlori tehnici
• Economişti
• Riveranii şantierului
• Activitate în vecinătăţi

14
D - Obl
igaţ
iil
egat
edes
ecur
itat
eşis
ănăt
ateal
efi
ecăr
eipăr
ţi

BENEFICIARUL:
 Nume ş
t ec oor donatori
ipentrupr oi
ect
areş ie
xecuţepeba
i zaunuicont
rac
ts c
riscest
abil
eştecl
ar
res
ponsa bili
tăţi
le,mijl
oacel
eşiautori
tat
eainvest
it
ăînrel
aţi
ec ucel
ela
ltepăr
ţi
.
 Soli
ci
tăc oordonator
uluisăînt
ocme as
căunPl andeCoor donarepentruSecurit
ateşiSănătate
(PCSS).
 Organiz eazăc onsult ic
ăr uc e
ila
lţibenef
ici
ari(
dacăsuntmaimul ţ
ipeacel
aşişanti
erdeconstr
ucţi
i)
.

ADMINISTRATORUL PROIECTULUI:
 Transmite documentele tehnice la coordonatorul pentru securitate.
 Înt
oc meş t
eunprogram de lucru provizoriu în colaborare cu coordonatorul.
 Informe azăc oor donatorulde spres chimbăr i
lesubs tanţ ialec a
reafecteaz ăana
li
zari
scur
il
or.
 Finaliz
e azăş ipubl i
cădoc ume nt elete hnic eşiadmi nistr ative c
areintegre az
ădate
ledesec
uri t
atea
le
coordonatorului.
 Integreazăs ecur i
tateala nivel arhitectural urmând sfatul coordonatorului.

COORDONATORULPENTRUSECURI
TATEŞISĂNĂTATE:
 Integreaz ăaspectele referitoare la securitate în faza de proiectare
 Coor done az ăi ntegra r
eadec ăt
reî ntreprinde riş ipe rsoaneleinde pe ndenteamă sur
ilordes e
cur
it
ateş
ide
prevenire cu privire la munca c es ee xec utăs i
mul tanş ilas uc cesiuneaac t
ivi
tăţi
lor.
 Viz i
teazăş ant ieruldel ucruş itra nsmiteor i
c ec ome ntariiîntrepr i
nde r
il
or.
 Tr ansmi teşiadapt eazăPl anulGe neralpe ntruSe curit
ateş iSă nă t
ate,Aviz ulPrea
labi lş
iDosa
rul
Ada ptatpemă s uraî naint
ăriilucrări l
orşias chi mbă rilorfăcute.

ÎNTREPRINDEREA:
 Transmi t
ecoordona toruluipropr i
uls ă
uPlanpe nt
ruSe c
urit
ateşiSănăt
ate
 Asigur ămuncitorilor prote
cţi asănătăţi
işisecurit
ateaînmunc ăsubtoatea
spec
tel
esal
e.
 Informe azăşicons ul t
ămunc it
oriiînconfor
mi t
atecuDirecti
vaEuropeană89/
391/
EECdi n12iuni
e
1989ş iculegis
la ţ
iana ţi
onală.
 Ţinec ontdeinf ormaţ i
il
efur ni
zatedec oordonatorul(
ii
)dindo meniulsec
urit
ăţi
işis
ănătăţ
i.
i

MUNCITORII:
 Sec onf orme azăinst r
ucţiunil
orangaj atoruluipr i
vinds e
curi
tat
e aşis
ănătat
ea.
 Utili
z e az ăcor e
ctma ş
ini
le,aparat
ele,unelt
e l
e,subs tanţ
el eşiechipamente
lepus el adi
spozi
ţi
e(seva
acordapr i
orit
a t
emă suril
ordepr ot
ecţiecolect
ivă).
 Utili
z e az ăcor e
ctechipame nte
leindividualedepr ote
c ţ
ie.
 Nuî nde pă r
teazăinst
r ucţi
uniledes ecurit
atespecifice echipa mentel
orşiinst
ala ţi
il
orşil
eaplic
ăînmod
corect.
 Augr ijădepr opri
alors ec
urit
ateşisănătateşinuc ompr omi tse
cur i
tat
eaş is
igur anţacel
orlal
tepăr
ţi
delal oc uldemunc ă.
 Semnal eazăi mediatpe r
soaneiresponsabileori
c es it
uaţiepe ri
culoasăî
nmunc ă .

15
 E-I
nst
rume
nte
lec
oor
donăr
iis
ecur
ităţ
iiş
isănăt
ăţi
i
Programarea Beneficiar
lucrării Graficul Proiectant
prevenirii
Conve nţ
ie Administrator
Proiect pilot de proiect
coordonare Proiectant
Reuniuni Coordonator
Plan de
Proiect coordonare de
pentru securitate coordonare Beneficiar
Dosarul
ş
is ănătateînf aza Administrator
Comanda adaptat
de proiectare proiect
caracteristicilor
Coordonator
Plan de lucrăr ii

Organizarea coordonare
ş
anti
er ul
ui pentru
securi
tat eşi
sănătat eîn Plan de securitate
faza de pentru
Execuţ
ie i
nt ervenţii
l e
execuţie
ulterioare

Recepţ
ia Planuri de
l
ucr
ăril
or prevenire Planuri de
secur it
ateş i recorelare
Exploatare sănăt ateale + Dosarul
Evaluare
întreprinderi- adaptat
lor caracteristici-
lorl ucrăr i
i
16
F - Cont
ribuţiaf iecăr ei
adi ntrepăr ţiînt
impul
diferitelor faze ale proiectului
Fiec
aredi ntrepărţil
epa rt
ici
panteîn proi
ecta u o abor da rediferi
tăş icont
ri
bui
ec u
experi
enţal orpentru aasi
gura:oînal
tăcali
tat
eal uc
ră r
il
or ,condiţ
iibunedemuncăpent
ru
fi
ecar
epe rsoanăimpl i
cat
ăînlucrar
e,cost
uridepr oducţieopt i
meş isec
urit
atemaxi
mă.Dacă
fi
ecar
ec oope r
eaz
ă,a ceas
taconducelaunrezultat mai bun.

Cos
tule
xec
uţi
ei
De exemplu: pe nt r
up lanifi
c ar
eal ucrăr
ii,benef
ici
arulşi
administratorul proiectului sunt preocupaţi
,ma ipresu
s
detoate,dec ostur i
ledepr oduc ţi
e.Coor donator
ulpentr
u
sec
uritates ec onc e
ntreazăa suprac ali
tăţi
icondiţ
ii
lorde
Calitatea Securitatea munc ăpeş antier.
lucrului

Condi
ţi
idemunc
ă
ADMINISTRATORUL
BENEFICIARUL COORDONATORUL
PROIECTULUI

PLANIFICAREA
LUCRĂRI I

PROIECTUL
PILOT

PROIECTUL

17
 ADMINISTRATORUL
PROIECTULUI ÎNTREPRINDERILE COORDONATORUL

COMANDA

ORGANIZAREA
DE
ŞANTIER

EXECUŢIA

PREDAREA
LUCRĂRII

În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă din întreprinderile mici şi mijlocii, securitatea trebuie să fie
luată în calcul chiar de la începutul proiectului.
Cea mai bună cale de evitare a accidentelor în timpul efectuării lucrărilor este analizarea şi găsirea
modalităţilor de evitare a riscurilor din faza de proiectare a lucrării.
Accidentele de pe şantiere ilustrează deseori deficienţe de planificare, dotare şi aplicare a procedurilor.

18
 G - Val
oar
eaadăuga
tăac
oor
donăr
ii

= STAREA LUCRARII =ÎMBUNĂTĂŢIREA

FĂRĂI NTERVENŢIA LUCRARIIDATORATĂ
COORDONATORULUI COORDONATORULUI

COSTURI
DE
EXECUŢI
E

CALITATEA
SECURITATE
MUNCII

CONDIŢI
IDE
MUNCĂ

Real
iz
are
aSECURI
TĂŢIIşiCALI
TĂŢI
I
FĂRĂCHELTUIELISUPLIMENTARE

19
 H - Pl
anuldes
ecur
itat
eşis
ănă
tat
e
Pl
anuldesecur
it
ateşisănăt
ateest
eîmpăr
ţi
tîn3păr
ţi
:

Par
tea1:O descr
ier
eal
ucr
ări
icar
eseex
ecut
ă

Partea a 2-a:Li
stapăr
ţi
lori
mpl
i
cat
e

Partea a 3-a: Analiza prevenirii riscurilor

Aceast ăpar t
ea3-aest
eceamaii
mpor
tant
ă. Ea este str
uct
urat
ăînf
uncţ
iedef
azel
elucr
ări
icar
eur
meaz
ăsăai
băl
ocsi
mul
tansauî
n
succesiune:

Me
diuld
emunc
ăpeş
ant
ier

Şant
ier Riscuri când se Riscuri legate de
Activitatea 1 l
ucrează
III. mediulşant i
er ul
ui
simultan
I.
Activitatea 2
Riscuri strict
Ri
scur
il
eşanti
erul
uiasupra Riscuri aferente Activitatea 3 legate de
mediul
uiî
nconj
urător lucrului în succesiune muncă

II. IV. V.

Anali
zari
scul
uitr
ebuies
ăfieadapt
atăî
nmodprogr
esi
vpemăsur
aavansăr
iil
ucr
ări
i
,pent
ruaţ
inecontdeopţ
iuni
let
ehni
ce
şiobser
vaţii
lepărţ
il
orimpli
cat
eînproces.

20
 I. Analiza riscurilor legate de mediul de muncă al şantierului:
Faze
Elemente
Riscuri detectabile Măsuri de prevenire sugerate Observaţii

Şantier
Proiect

DAL
de mediu

Conducteîngropate Electrocution Transferul planurilor instalaţiilor X

Breaking of pipes subterane la întreprindere

Localizarea prin investigare manuală X Programarea unei

şedinţe pe şantier
Semnalizarea traseului X

Informarea
viitorilor utilizatori X
cu privire la
traseul
conductelor.

II. Analiza riscurilor şantierului asupra mediului înconjurător:

Faze
Activitatea sau
Riscuri detectabile Ţintele
elementele Măsuri de prevenire sugerate

Şantier
Proiect

DAL
pentru mediu riscurilor Observaţii
mediului

Demolarea pereţilor Căderea de obiecte Trecători

Evacuarea molozului din
vecinătate Semnalizarea
şantierului X X Adaptarea
planului
Utilizarea de mijloace X de securitate în
corespunzătoare funcţie
pentru evacuarea de metoda
molozului. aleasă

21
 III. Analiza riscurilor în activităţi desfăşurate simultan pe şantier:

Faze
Activităţi - Activităţi -
Riscuri
sursă de ţintă a Măsuri de prevenire sugerate

Şantier
Proiect
detectabile Observaţii

DAL
riscuri riscurilor

Grafic de lucru Alegerea metodelor de X X

lucru corespunzătoare.
Organizare şantier
Săpături
Drişcuială de beton
Piloţi
Foraje
Cofrare
Armare
Asigurarea şi
distribuirea
echipamentului
X X
de protecţie auditivă.

Pregătirea
Leziuni auditive betoanelor
Foraje

22
 IV. Analiza riscurilor legate de succesiunea unor activităţi desfăşurate pe şantier:

Faze
Activităţi - Riscuri Activităţi - ţintă a
Măsuri de prevenire sugerate

Şantier
Proiect
sursă de riscuri detectabile riscurilor Observaţii

DAL
Săpătură Căderi de la înălţime la Protecţie în general - Instalarea de trasee sigure de circulaţie. X X
intrarea în incinta Cu ajutorul
construcţiei coordonatorului se
va executa un plan
indicând instalaţiile
şantierului.

Avansarea lucrărilor
de taluzare în
cadrul planificării. X

V. Analiza riscurilor legate de activitatea în sine:

Faze

Activităţi Riscuri detectabile Măsuri de prevenire sugerate

Şantier
Proiect
Observaţii

DAL
X

23
 I - Dosarul adaptat
caracteristicilor lucrării
1) BAZA LEGALĂ:
Directiva 92/57/CEE (articolul 5 despre “stadiul de pregătire a proiectului: sarcinile
coordonatorilor”) impune un dosar adaptat caracteristicilor lucrării (DAL):
“Coordonatorul(ii) pentru probemele de securitate şi sănătate, în timpul fazei de pregătire a
proiectului, va/vor întocmi un dosar adaptat caracteristicilor lucrării ce conţine informaţii
importante privind securitatea şi sănătatea care vor fi utile în cazul oricărei lucrări ulterioare.”

2) OBIECTIVE:
1. Să furnizeze informaţii privind caracteristicile şi funcţionarea proiectului către viitorii
utilizatori ai proiectului (locatari, administratori, proprietari, servicii de întreţinere etc.);
2. Să indice persoanelor însărcinate cu lucrări de transformare, extinderi, etc. orice tip de măsuri
care au fost deja luate;
3. Să specifice numele părţilor “cunoscute” care au fost implicate în lucrare, întreţinere etc.
Acesta reduce riscurile de accidentare ca urmare a lipsei de cunoaştere a proiectului.
Întrucât caracteristicile proiectului se schimbă în timp, acest doasr trebuie actualizat periodic.

3) PREGĂTIREA:
Acest dosar se deschide în timpul fazei de pregatire pentru a analiza riscurile legate de
utilizarea lucrării (întreţinere – lucrări ulterioare – activităţi industriale). Această analiză a
riscurilor sporeşte sensibilizarea beneficiarului şi facilitează munca executanţilor proiectului.

În timpul fazei de execuţie, dosarul este suplimentat pe baza informaţiilor transmise de

întreprinderi către coordonator (Recorelare /Specificaţii tehnice /Măsuri de securitate
referitoare la utilizarea echipamentelor pe şantier).

De aceea, coordonatorul poate întocmi un dosar adaptat caracteristicilor proiectului numai

prin participarea şi cooperarea activă a beneficiarului şi administratorului proiectului
(arhitecţi şi antreprenori).

4) STRUCTURA:
Detalii de contact ale beneficiarului şi utilizatorului - amplasarea conductelor şi circuitelor nevizibil
Date şi scurtă descriere a activităţii desfăşurate - identificarea produselor periculoase
Detalii de contact ale diferitelor părţi - iluminat
Descrierea atelierelor de întreţinere: - ventilare
- scop - sisteme de protecţie
- amplasament - metode de manipulare
- acces Echipamente nou instalate (supliment la
- zonă de tranziţie dosarul de « recorelare »):
Proceduri de protecţie împotriva riscurilor referitoare - funcţie
la securitate şi sănătate: - specificaţii tehnice
- semnalizare, identificarea echipamentelor - instrucţiuni de întreţinere
- zonele de tranziţie, săpături
- lucrul la înălţime
- proceduri de predare

24
 Obiectivele şi scopul lucrării Dificultăţi tehnice Dificultăţi legate de
securitate
(Client)

Opţiuni arhitecturale şi tehnice

PROIECT

(Proiectanţi)

Tipul de folosinţă a Lista operaţiilor de Lista posibilelor lucrări

construcţiei întreţinere ulterioare

Analiza riscurilor aferente întreţinerii, utilizării şi lucrărilor ulterioare

Întreţinere/Lucrări Riscuri Măsuri de prevenire
ulterioare/Activităţi industriale

Dosar adaptat la caracteristicile lucrării

Modificări arhitecturale şi tehnice Probleme de securitate la utilizarea

făcute în faza de şantier (recorelare) echipamentelor instalate (Specificaţii
tehnice)
(întreprinderi) (întreprinderi)
ŞANTIER

Alegerea mijloacelor şi Alegerea furnizorilor

tehnicilor de producţie
(întreprinderi) (întreprinderi)

25
 J - Şant
ier
uldeCons truc
ţieMode
l:un
exemplu danez
Prin utilizarea instrumentului « Şantie
ruldeCons tr
ucţi
iMode l»,seo f
e r
ăoi magineas i
tuaţi
ei
securi
tăţ iişisănăt ăţi
ipeş ant i
eruldeconst
rucţi
i.Ace
stins
trumentre
pr e
zint
ăomodal it
atee
fici
entă
dinpunc tuldev ede realcos t uri
lorpentr
uîmbun ăt
ăţi
reasec
urit
ăţi
işip e
ntruafacedinşant
ierulde
construc ţi
iu nbune xempludes ecuri
tat
eşisănătat
eînmuncă.Îmbunătăţ
irease
curit
ăţi
iînmuncăs e
reali
zeaz ăp rindi alogsocial.

Asoci
aţi
il
orAnt re
prenori
lorDanezi(D.E.)şiSi
ndi
c a
tulGener
alalLuc
răto
ril
ordinDanemar
ca
(SI
D)aui niţ
iata
cestproi
ectpent
ruare a
liz
auninst
rumentf
iabi
lpe
ntr
ureducer
eanumă
ruluima
re
deacc
identepeşant
iere
ledeconst
rucţ
ii
.

Instrumentul « Şa nti
eruldeCons t
rucţiideAur»poa tefiut
il
iza
tdeuns ingurantr
epre
norsaud etoţ
i
antreprenor iidinc adrulunuiş anti
ers pecificpent r
uaî mbunăt
ăţisecur
it
ateaşisănă
tat
eaînmunc ă
.
Anga j
atoriiş ilucrăt
o ri
i,c oo rdon at
or i
ide s e
c urit
ateetc.potf ol
osic u uşur
inţ
ăa ce
s ts is
tem.
Instrume ntule st
efolositl ac e rere
ac l
ienţil
ore xpe r
ţişideantrep
r e
nori
ida ne
z i
,cauni nstrument
standard, într-un mod din ce în ce mai performant.

I
nst
rume
ntuls
eba
zea
zăpeunma
nua
l,ol
is
tădeve
rif
ica
reş
iungr
afi
cdepl
ani
fi
car
e.

Manual
Ma nual
ule s
teinst
rumentuldebazăp entr
ustabil
ireacondiţi
il
o rdes ecurit
ateşis ănă t
atepe ntr u
şanti
ersaupentruunsingurantre
pr e
nor.Manua l
ulincludeu nnumă rdeobi ect
ivepr ecise.
Obiecti
veleserefer
ălami j
loacel
ed eaccesî
nş anti
e r
,iluminatull alocu ldemunc ă,s t
a bi
lit
a t
e a
f
u ndaţ
iei
,po z
iţi
ama car
alel
o r
,fol
os i
reasche
lări
iloradec va
te,instruirea montorilor de schele,
curăţ
areaanumitorzone,demolare,zi
dire
,izola
re,ventilar
e,v opsiree tc.

Evi
dentcămanual
ulpoatef
irev
izui
tşiact
ual
iza
tcuocaz
iaş
edi
nţe
lorp
rivi
nds
ecur
it
ate
aca
rea
uloc
peş
anti
er,l
acarepar
ti
cipăt
oţia
ntre
prenor
iii
mplic
aţi
.

I
deeafor
mulăr
iiobie
cti
vel
ore s
tea
cee
acăa
ces
teat
rebu
ies
ăfi
eeva
lua
teş
icont
rol
at
epe
riodi
cde
-a
l
ungulpr
oce
suluidecons
truc
ţie
.

Lista de control
Listadec o nt
role stefol
osi
tăpent
ruînregis
tra
reast
ăriides ec
uri
ta t
eş is
ănăta
teînmuncă.După
vi
z i
tareaş ant
ieruluiş ieva
luar
earis
c u
ril
or,s eînt
ocmeş t
eun ra portpri
vind s
tar
eaac
tual
ăde
securit
ateş isănă t
ateînmuncădepeşanti
eruldecons
trucţ
iire
spect
iv.

Lista de control
Data: ______________

ID Zona de activitate Verde Galben Roşu Observaţii

Cur ăţenie X Zona D în dezordine
Echi pame nt
es a nita
reş
ive
sti
are X
Magazii X
Il
umi natşiinstalaţi
i X Sec
ont
rol
eaz
ăca
pac
it
at
ea
Mijloace de acces X
Balus tr
adă X Ba
lus
tra
dăl
ips
ălae
t.
2
Etc.

26
Evaluar
easecurităţi
iş anti
erul
uie s
te,înmodnor mal,r
ealiz
atădec ătr
ec oor
donato
rulc usecuri
tat
eaşi
unulsaumaimu lţ
ire sponsabil
ic us ecurit
ate
a.Verif
icat
ori
ima rcheazăpelis
tă,da
căo biect
ivel
esunt:
 Sigure (zonăv e
rde)
 Ne sat
isfăcătoa r
e,sunt necesare î
mbunătăţ
iri(
zonăga l
be nă
)s a
u
 Periculoase, îmbunătăţir
iletrebuierea
liz
ateimediat(z
onăr oşi
e)
Încoloan
ad i
ndr ea pt
al ist
eisei nt
rod ucobs e
rvaţ
ii
ledespresit
uaţ
i aact
ualăaobiect
ivului
.

Graficul delucrări
Pentruade veniun“ Şa
nti
erdeConstr
ucţ
iideAur”
,es
teesenţ
ial
ăinformarea tuturor persoanelor
prezente peşa
ntierde
spr
esit
uaţ
iae
xis
tent
ăşide
spr
emodi
fi
căr
il
eefect
uate.

Gr a
ficule st
ei ns t
rume ntuldef ol os
itpe ntruac omuni c
amodi f
icărilere feritoarel as e
curitateaş i
sănătateaî nmunc ăd epeş antier.Toa tere zul
tateledinlist
adecontrol vor fi transpuse în graficul de
lucră
ri, care cuprinde coloane cu datele de control.As t
fel
,sepo
ateob servaundea parpr oblemeş icât
timp este necesar pentru transformarea zonelor galbene sauroşi
iînz oneve r zi.Gr a
ficulc ons ti
tuieo
mot i
va ţi
epe nt
ruî mbună tăţi
reama irapidăaa ct
ivităţ
ii
.

Grafic de lucrari

Şa
nti
er2 Să
ptă
mâna
19.11 24.11 26.11 01.12 03.12 09.12 10.12 16.12 17.12
Obiectiv 47 48 49 50 51 1 2
Echipamente sanitare X X X X X X X X X
şive sti
a re
Ateliere X X X X X X X X X
Magazii X X X X X X X X X
Il
umi na tşiins tala
ţi
i X X X X X X X X X
Mijloace de acces X X X X X X X X X
Balus tr
a deşia cope r
ir
i X X X X X X X X X
Lumini X X X X X X X X X
Cabluri electrice X X X X X X X X X
Sche l
ă rie X X X X X X X X X
Cură ţ
a re X X X X X X X X X
Demolare X X X X X X X X X
Zidire X X X X X X X
Betonare X X X X X X X
Betonuş or X X X X X X X X X
Dulgherie X X X X X X X X X
Luc rărie l
ectrice X X X X X X X X X
Vopsitorie X X X X X X X X
Tâmpl ărie

Verde = nimic de remarcat

Galben=ne satisfăcăt
or.Tr e
buief
ăc ut
eîmbunătăţ
iri
Roşu=pe ric
ul os.Îmbunăt ăţ
iri
let
rebuief
ăcut
e imediat

Lis
tadec
ontr
olşigr
afi
culdeluc
răr
itrebu
iesăfi
eafi
şat
epeşanti
erpe
ntr
ua-ii
nfor
mapet
oţil
ucr
ător
ii
şia
ntr
epr
enor
iii
mpli
caţides
presi
tua
ţiare
fer
it
oarel
asecur
it
ate
.

27
Nu numai un nou instrument …
„Şant
ier
uld eCons trucţiiModel
”es
teuni ns
tru
mentpr
eci
s,i
eft
inş
iefi
cie
ntdinpu
nctdeve
dereal
cost
uri
lorşis-a dovedit afiomoda
lit
atedeaa da
ugăval
oar
eînsc
opulperma
nent
eiî
mbunăt
ăţi
ria
sec
urit
ăţi
işisănătăţi
i.

Estee senţ
ialdi a l
ogulş icolaborare aîntretoţifac
tori
iimpl i
caţ
iînproces
uldec onst
rucţi
e .Indifere nt
demoduldeor gani
z areas ecurităţi
iî nmunc ă
,bunap r
act
icăurmăreşt
es ăasigurecăsistemul
“Şa ntierdeCons tr
ucţiiMode l
”este a cceptatdeantre
pre nor
i,l
ucră
tori
,coordonat
orulde securitate şi
de întreagul sistem de organizare a securită
ţiip
eş ant
ier
.

„Şanti
e r
uld eCons t
ruc ţ
iiModel”esteuni nstrumentsuplimentar f
aţăd ee leme nte ledes ecur i
tateşi
sănăt
ateî nmu ncăpre văz
uteîn Directivele UE; de exemplu, evaluarea riscurilor (vezi Directiva
Cadru, art. 6) şiplanuldes ecuri
tateş is ăn
ătat
eî nmunc ă( veziDi rectivapr ivindş antierul de
const
rucţii,art.3şi5).

Conf or ml egis
la ţ
iei,ob l
iga ţ
iaeva l
uări
iriscuril
orr evinedoa ra ngajatorului
.Ade se
ori,evaluarea
riscurilor nu este în conformitate cu si
tuaţiae xistent ăpeş a nti
ere ledec onst
rucţ
ii
.Eva luarea
riscurilordins ecto r
ulc ons t
ruc
ţii
lorrefl
ectăde seorip roceseledemunc ăa şac um artr
ebuis ăs e
de sfă
ş oare.Sistemul « Şa ntier
uldeCons tr
uc ţi
iMode l”e steun i ns trumentc ar
epe rmit
es ăs e
înţeleagăş isăsevi zu al
izezemodi fi
cări
lecontinue referitoare la securitatea ş
isănăt
ate
aînmunc ăpe
şa nti
er,încăde la începutul ş
ipânălas f
ârşi
tulfazeidee xecuţie.Conc e ptulareînveder
efaptul c
ăî n
faz adee xec
uţi
es un tincluşiluc
rător
iaima imultor întreprinderi.

28
29
 A - Rolul coordonatorului
Coor dona t
oru lc us ecuri
tat
e aşis ăn ătateas f
ătuieş teşia j
utăbe ne f
ic i
a ri
iş iantrep renoriisăapli
ce
mă suriledepr eve nirepedu r a
tat uturorf azelorproiectului.
În acest scop:
 Coor dona t orulc ontacteazădi feritel
epă rţic are lucreaz ăpeş antierpe ntruac olec
taşi
ana li
z as i
s t
eme l
edea s i
gur areas ecurit
ăţiiş isăn ă
tăţ
iipre văz utedea ceşti
a.
 As igurăor ganizareac orespunz ătoareadi f erit
el orfazedee xec uţieşic ont r
ol eazărisc
uril
e
care rez ul
t ădi nlucrăricares ee xe cutăsimul ta
n .
 Ve r
ificăc on formarea cu legile în vigoare, a contractelor între întreprinderile care l
ucre
ază
peş antier
.

B - Cunoş
tinţ
elec
oor
dona
tor
ului
 Re gleme nt
ăriîn domeniul secur it
ăţi
iş isă năt
ăţiiînmunc ă .
 Aspecte privind securitatea din cadrul r
eg l
eme ntă
ril
or cu privire la contractele d
ea chi
zi
ţi
i
publice.
 Me t
odedep lanifi
careut ili
z atepeş ant i
er.
 Ri sc
urir ef
erit
oa relate hnicidee xecuţ i
e, laorganizar
e adeş antier,la într
eţine r
ep r e
cumşi
la di
feriteoperaţiidin cadrul unui şant i
erundes ee f
ectueaz ăl
uc răridec onstrucţi
i.

C - Abi
li
tăţ
il
ecoor
donat
orul
ui
 Înţele gereaune iof er t
eşie valuar ear i
s curil
orinerent e.
 Ca pa citat
eadeaî nţ e l
egeplanurile.
 Înţele gereacaietuluid esa rciniş ie valua r
e ari
scurilo ri nere
nte.
 Eva lua rearisc
ur il
ora fer
e nt epla nificării(lucră
rie f
e ct
ua tesimult
a n,ter
me nee tc
.).
 Eva lua rearisc
ur il
ora fer
e nt eexe c uţieişiîntreţ
ineriil uc r
ăril
or.
 Eva lua reariscurilora fere ntet ehn icil
orf olosit
eş ii nte racţ
iunil
orc ua ct
ivi
tăţil
ei ndust
rial
e
dinl oc ulsaudi nve cinătate aloc uluiu ndee st
eampl a
s atşanti
eruldec onst
ruc ţi
i.
 For mul areapr opune r
il
orpe ntrue vitarea,r e
duc ere aş icomba t
e rearis
curilorlas ursăşi
ada ptarealu cr
ulu il aforţademunc ă.
 Stabi lir
eapeba zaa cestore valuă riş ipr opuneriaunuiPl andeSe curi
tateş iSă năt
ateîn
Munc ă,precumş iaunuiDos ara da ptatlac ar
acteris t
ic il
elucrăr
ii
, clar
,cuprinzător.
 Încur ajareaintegră riisecur ităţ
iiî no rga nizare
aş anti erului.
 Încur ajareaîntreţi
ne ri
işa ntierului .
 Coor dona r
eaş ia s igurare ai nteg răriidec ă
treî nt reprinderişia ng a
jaţ
ii ndepe ndenţia
mă sur il
ordepr eve nireapl ica t
epeş antier.
 Ada ptareaPl a
nul u ideSe c urit
ateş iSă nătateînMunc ă ,aplanurilorspeci
aleş iaDos arulu
i
adaptat la caracteristicil
el uc răriiînf unc ţiedea vans a realucrăr
ilor,demodi ficări
lefăcute,
dea l
e gereatehnic ilorşideobs er vaţii
lel ucrăt
oril
or .

30
 D - Sarcinile coordonatorului
 Orga niz ar
eaş edinţ
elo rc omunedei nf or mareş iîncuraja reapa r
tici
pa nţi
lorpentru a-şi
exprima punctele de vedere.
 Prezentarea într-olumi năpoz i
ti
văamă s uril
orcare tr
ebuiel ua tepe ntr
uc r
ea r
eac ondi
ţi
il
or
optimedes ecurita
teş isănătateînmunc ă .
 Ne goci ereaş ic onvingere adiferi
tel
orpă r
ţicupr ivi
rel amot ivelec are just
ific ăaces
te
mă suri.
 Alege re acelorma iimpor tanteinforma ţi i–reformularea acestor într-un mod mai clar ş i
dist
ribui realort ut
urorpă rţi
lorinter
esate .
 Luarea în considerare as t
ructuri
lordepa r
ti
c i
paree xis tenteş ii nt
e grareaacestora în
reţ
e auas ade diseminare a informa ţ
ii
lor.
 Convingerea beneficiarului de a impune mă s
uril
ene cesare, în lipsa unui consens.
 Selectar eaîntrepri
nd eri
lorc ar
ei nt
egreaz ăp r
evenireari
scur ilorpr ofesi
ona le
.

E-I
nde
pende
nţac
oor
donat
orul
ui
Î
naceea
şimă
sur
ăcaşil
aarh
ite
cţişic
onsul
tanţ
i,i
ndepe
ndenţ
aşicunoşt
inţ
eledespecial
it
ate
c
ons
ti
tui
eunf
act
orî
ncee
acepri
veşt
ecal
it
ate
as t
udi
il
oref
ect
uat
eşiase
r vi
cii
lorf
urni
zat
e.

Acest lucru presupune c

ăc eidoicoordona
tor
i,“
depr oiec
t”şi“dee xe
c uţ
ie”
,di s
pundeo
independenţăt ehnicăşiint
elec
tual
ăc omple
tăînîndepl
ini
reasarc
ini
lorlor,chiardacăsunt
recrut
aţiprincontractdeser
vic
iisa
udemunc ăcubenef
ici
arulşi
/s
auadmini
strat
orulproi
ect
ului
.

Coor
donat
orulnuînl
ocuie
şten
icicons
il
ier
ulpepr
obl
emedepr
eve
nir
eal
î
ntr
epri
nde
riişini
cipeins
pect
oruldemuncă.

31
St
rat
egi
apr
eve
nir
iipo
atef
iîmpă
rţi
tăî
npat
ruf
aze
:
A - Proiectare
B - Organizare
C - Contract
D - Şant
ier

32
 A –Prevenirea în faza de proiectare
Integr ar eapreveni
riidinf
azadeproiec
tar
ealucrăr
ii,pe
ntr
uareduceri
scu
ril
eînti
mpulexe
cuţ
iei
,
exploa tăriisa
uî nt
reţ
iner
iis
ale
.Măsuri
ledepre
veni
reprivi
ndexpl
oat
areaşiî
ntr
eţi
ner
ealuc
răr
iis
unt
descrise în DAL.

Pentruma xi
miz are
as ec
ur it
ă ţ
ii
,estene c es a
rs ă
se integr ezes ecurit
ateal ucrăriîn faza de
i
proiectare, prin identificarea riscurilor pe
şantierînc ădina cea
stăfaz ăşiasi
gu rareac ă:
 pr oie ctuldear hit
ectur ăintegrează
securitatea,
 e chipame nt e
lesuntc ore s
punz ătoar e,
 echipamentele sunt bine proiectate.

1. Unproi
ectdearhite
c t
urăcareint
egreaz ăs
ecur
itat
ea
Dec elemaimulteori
,pr
otecţi
aîmpot
riv
ac ă
derilore
stea
plic
ată
Fig 1 doar c
ândope r
aţii
leper
iculoases
untterminate.

Fig 1=eroare: Balustrada este i ns tal

ată după efectuarea
operaţ
iil
ord ec ofrar
e,a r
ma reş iturnar
eabe t
onu
lui
,caresuntt r
ei
operaţ
iicuriscde osebitdema re.
Fig 2=eroare: const
ruc ţ
iaune if a
ţademodul a
reimpl
icări
scuride
căderedel aînă l
ţime. Protecţi
al uc r
ăt oriori
l mpuneprocedurişi
mijloac
ec orespunzătoare(fig3=soluţie).

Fig 2 Fig 3

33
Exemplul 1: Luaţ
iînc
ons
ide
rar
eint
egr
are
ase
cur
ităţ
iiî
ncădi
nfaz
adepr
oie
ctar
e

Este foarte dificil

pentru muncitorul meu
săluc rezeî nj ur ul Dinpă ca
te,nuambeneficiat de
acestei grinzi. Nu este părere
aunuicoordona torde
suficients paţiude securi
tat
eşisănă
tatecare ar fi
mişc areceea ce face pututsănesemnaleze aceste
munc as ape ric uloasă. problemedemunc ă.
Oare nuam f iput utsă
preve de m ac e as tă
probl emă?

Exemplul 2: Dac
ăui
taţ
isăa
sigur
aţiac
ces
ull
aac
ope
riş=>pe
ric
oldec
ăde
re

ACCES PERICULOS

34
Exemplul 3: El
eme
ntuls
ecur
itat
ede
vinepar
tei
nte
grant
ăas
truc
tur
ii

Cândbalus
tra
damet
ali
căde fi
nit
ivăe s
tei ns
tal
ată Balustradae st
eint
egra t
ăînstr
uct
ura
doarlasf
ârş
it
ula
cti
vit
ăţi
ip eşanti
er,ri
sc ur
il
ede de beton. Eaest
edej
amont at
ăînti
mp
căder
eînti
mpull
ucr
uluisuntfoa
rtema ri
. ces ede sfăş
oar
ăluc
rul.

Pr i
nl ărgir eat rot uarulu i
,se uş
urea
ză
luc ra
reau l
terioar ă.Nue st
eneces
arsă
fie deviat traficul rutier.

35
 2. Ec
hipame
ntec
ore
spunz
ătoar
e

Figura 1: Sistemele de prindere a

Consolei sunt utilizate atât în scopul
exec uţieic â tşialîn
treţiner i
i.Acestea
vor fi utile, de asemenea, în timpul
Fig 1
lucrăr i
lorde demolare.

Fig 3
Figura 2: Sc helăriadintubur işi
Sc helăriac upi esedele găturăsun tpe Fig 2
ca leded ispa r
iţiefii
ndînlocuite cu
sc hel
ăriic ares untma istabile
folosindu-s eunpl anş
e uşi balustrade
(figura 3) care îmbunăt ăţe s
c
se curitateaş ir andame nt ul.

3. Echipamente bine proiectate

Atuncicândsemonteazăhaledine l
ementepref
a bri
cat
e,
acceso
rii
lededezme mbrar
ea cţ
iona t
edel adi
stan ţ
ă
îmbunătă
ţesccondi
ţii
ledemunc ă:
 pr i
ne l
iminar
eariscu
ril
ordec ă dereamuncitoril
or(mai
puţi
nescăricar
esuntamplasat epesupraf
eţede ni
vela
te )
,
 r andame ntmaimar e,confor tşisec
urit
ate.

Uns t
udiuer
gonomic( SEFMEP1995)c upri
vir
elalucră
ril
e
dezidăr
ieaevi
den ţ
iatcănormadelucr
uaz i
dar
uluiarpute
a
fir
edusăcu20% (
pr i
ni nt
egrar
eaînbl
oculdezi
dări
eaun ei
cre
stăt
uripe
ntr
umâ năş ideget
ulmare
,ceeacefac
es ăfi
e
maiuşordepri
ns)
.

Product
ivi
tat
eamunciicreş
tecu17%.
Acestl
ucruexer
cit
ăma ipuţi
năpre s
iuneas
upracol
oane
i
ve
r t
ebral
eamunc i
tor
ului,i
arcal
itateamunci
icr
eşt
e.

36
B - Prevenirea în faza de organizare

Li
stadec
ont
rolş
ipl
ani
fi
car
eas
arc
ini
lor

Prevenir
e aconstăîni ntegrar
easecuri
tăţ
iiî
nfazadeproi
ect
are
,pr
ecum şiîncoor
donare
aş iorganizarea
act
iv i
tăţ
iidecă t
redif e
rit
eleînt
rep
rinder
i.
“
Li st
adec ontrol
”r e
prezint
ăuni nst
rumentint
ere
san
tpentr
uorgani
zar
eaprevenir
ii
.Ac e
astae nume ră
sar
c i
nileş iresponsa bi
li
tăţ
ilefi
ecărei
adi n
trepăr
ţiînti
mpuldesf
ăşură
riiac
tivi
tăţ
ii
.Acest lucru face
posibil
eur mătoare
le:

a. identificarea mome nt
uluic ândest
epl
ani
fi
cat
ăluc
rarea:
 Ri scur i
leluc r
ăr i
lors
ucc
esi
vesaualucrăr i
lore
xec
utat
esi
mul
tande mai multe
întreprinderi.

b. eliminarea pe cât posibil a riscurilor:

 Amânar eaanumi torl uc r
ări(
modi
fi
căr
iînp
rog
ramuldel
ucr
ualî
ntr
epr
inde
ril
or)
.

c. reducerea pe cât posibil a riscurilor:

 Asigurarea pr otecţieicolective sau a sistemului care e
liminărisc
uri
leimplicat
eîn
lucrări
lec a res ee xe cutăs i
mul t
an( dee xe
mpl u,pl
a s
edes i
gu r
anţăsubst
ruct
uri
).
 Stabilirea s i
s teme lordepr ote
c ţ
ies au a mă s
ur i
lorc omunepe nt
ru maimul t
e
întreprinderi,pr ins pe ci
fi
carear esponsabilit
ăţi
lorfiecă
reipărţipent
rulucr
ă ri
lede
mont aj,între ţinereş ide mont
a r
e( dee xempl u,balust
rade,pasar
ele,i
nsta
laţ
iie
le c
tri
ce,
mijloace de manipulare).

37
C - Prevenirea în contractele cu întreprinderi
Preveni
reatr
ebui
einteg
ratăî
ndocument
elec
ontra
ctual
eînchei
atec
uî ntr
epr
ind
eri
le.Aspe
cte
lee
senţ
ial
e
aleceri
nţe
lorcon
tra
ctual
eînmat
e r
iedepr
eveni
resuntdes
cris
eînplanuldecoor
donar
ep e
ntr
use
curi
tat
e
şisănăt
at
e(asevedeafi
şaPCSS)
.

D - Preveni
reaî
nfaz
adee
xec
uţi
e
Pr
eveni
reaînt
impulac
est
eif
azec on
stăîne
xamina
reaper
ic o
lel
ori
mpl
ica
teî
nmunc
ăşia
sigu
rar
ea
de
sfă
şurăr
iiac
est
eiaî
ncel
ema ibunecondi
ţi
idese
curi
ta
te.

Coordonatoruldese
curi
tat
eş is
ănă t
ateest
epr i
mulc a
retrebui
esăimple
me nt
ezeac
eas
tăfazăd
epreveni
re.
Înacestscop,elvi
zit
eazăşanti
eruldec ons
trucţ
iidec ât
eoriest
enevoi
eînai
ntedeasf
ătuidi
fer
it
elepă
rţi
pent
rua s
igurareac
elormaibunec ondiţ
iidesecuri
tat
e.

Preve
nireaî
ntimpulfaz
eideexecu
ţieper
mitet
uturorpăr
ţi
lorsăî
mbună
tăţ
easc
ăfunda
ment
als
ist
emelede
sec
urit
atedef
ini
teşista
bil
it
eînfazel
eanter
ioar
e.Mă sur
il
ed epr
eve
nir
eplani
fi
cat
esauca
reaufos
tdeja
apl
icat
esuntadapt
atepemăsur
aînai
ntăr
iil
ucră
ril
or.

At
enţ
iel
ase
cur
itat
eînt
impulf
aze
idee
xec
uţi
e

38
39
A - Unlocdemuncăorgani
zatpe
ntruevit
area
ri
scur
il
orşiî
mbolnă
viri
lorprof
esi
onale
Anga
jat
orulor
gani
zea
zăloculdemuncăpri
ninf
ormar
eaşic
ons
ult
are
alucră
tori
lori
mpl
ica
ţi,a
şac
um e
ste
pr
evăz
utînDire
cti
vaCadrudin12/
6/89c
uprivi
rel
ast
are
adebi
nealucr
ător
ilor
.

 Cet
rebui
esăf
acăangaj
ator
ul:

1. St
abi
leştec
ăil
edeac
cespe
ntr
uie
şir
işii
eşi
riî
nca
zdeur
genţ
ăşil
eme
nţi
nel
ibe
reî
nor
ice
moment.

2. Asigurăî ntreţi
ne r eat e
hnicăal o
culuidemunc ă,ai nst
alaţi
il
orşifa
cil
it
ăţi
lordelucru,pri
n
el
imina reade ficienţelorcarearpu t
eapuneî nperi
c olse c
uri
tat
eaşisănăt
atealucră
toril
or.
Acesta va asigura, îns pe
cial
,venti
lar
ea,te
mpe rat
ura,il
umi nat
ulloca
lur
il
orcorespunzăt
oare,
st
abilit
ateapl a
nş eelor,pe r
eţi
lorşiplafoanel
or,într
e ţ
inereauşil
orşiporţi
lor,fere
s t
rel
or,
sc
ărilormobi l
eş iat rotua
relor
,echi
pamentelorsa
nita
ree tc
.

3. Asi
gurăcaloculdemuncăş ii
nst
alaţ
ii
leşifa
c i
li
tăţ
il
es a
nit
ares
ăfi
ecur
ăţa
tep
eri
odi
cîn
ve
dere
ainst
it
uiri
iuno
rcondi
ţi
ideig
ienăcor
espunzăt
oare
.

4. As
igur
ăcas
ist
eme
ledes
ecur
it
ates
ăfi
eînt
reţ
inut
eşive
rif
icat
epe
riodi
c.

 Cet
rebui
esăf
acăl
ucr
ător
iiş
ire
pre
zent
anţ
iia
ces
tor
a:

1. Trebui
esăseinf
orme ea
z s
upr
atu
tur
ormă
sur
il
orl
uat
eşic
areur
mea
zăaf
ilua
teî
ndome
niul
să
nătăţ
iiş
ise
curi
tăţ
ii
.

2. Par
tic
ipăl
aapl
ica
read
ispoz
iţi
il
ord
eame
naj
areal
ocul
uidemunc
ă.

3. Cons
ulăangajatorul pentru a crea o organi
t zar
edi
nami
căal
ocul
uidemunc
ă.

 Cetrebui
esăf
acăc
oor
donat
orul
:

1. Cons
ulăl
t u
cră
tor
iic
upr
ivi
rel
acon
diţ
ii
led
ese
cur
it
ateş
isă
năt
atel
aloc
uldemunc
ă.

2. At
rageat
enţ
iaangaj
ato
r uia
ul supr
apos
ibi
lel
orî
mbună
tăţ
ir
idef
ăcut
.

40
A –Pr
otec
ţieco
respunzăto
arepent
rureduce
rea
ri
scur
ilorş
iîmbolnăvir
il
orprof
esi
onal
e
Învede
reaprot
ejă
riil
ucră
tor
ilo
rfa
ţădea
ces
ter
isc
uri
,anga
jat
orull
eas
igur
ămi
jl
oac
ede
prot
ecţ
iecol
ect
ivăşi/
saui
ndivi
dua
lă:
1. Sea
cor
dăprioritate mi
jl
oac
elordepr
ote
cţi
ecol
ect
ivă

2. Ec
hipame
ntuli
ndi
vidualdepr
ote
cţi
etr
ebui
esăf
ieadapt
ats
arc
ini
idemunc
ă

3. Produsele toxice, periculoase t

rebui
esăf
ies
emnal
iz
ateş
iţi
nut
esubc
ont
rol

Şantie r
ult
rebui
esăf
iedot
atc
umat
eri
aledei
nte
rve
nţi
eşidepr
im
ajutor

41
 B - Prevenirea accidentelor în timpul
l
uc rul
uilas tructurac onstruc ţiilor

Lipsa de prevenire Accident Os

oluţ
ie

Imedia tcel uc r
ă t
o riire ali
zea zăc ăexi
st
ăunperi
colşiv
ădcămuncai
mpli
că
ri
scuri,a ce şt
iar e acţion eazăş ii aumă s
uria
decva
teşiinf
orme
azăi
medi
at
angajatorul cu privire la acestea.

“Uns
impl
uge
stpoat
esal
vaovi
aţă”
42
Lipsa de prevenire Accident Os
oluţ
ie

 Eli
bera
ţicăi
leşipas
aje
ledeor
icema
ter
ial
e,cofraje din lemn,
unel
teşia
rmă t
uri
.

 Uti
li
zaţiopas
are
lăpentr
uaserepa
rti
zauni
for
mf or
ţel
eda
că
l
ucrăr
il
etre
bui
ereal
iza
teînl
ocur
imaipuţ
ins
oli
de.

 Nuut i
lizaţini
cioda tăs cândur
ic a
res untf ol
osi
tec
aba
lus
tra
de
pentru a completa, de exemplu, un cofraj.

 Etc.
43
 C-I
nstal
are
apr otec
ţie
icores
punz
ătoa
re
î
mpotr
ivacăde
rilordelaînăl
ţi
me

Li
psădepr
eve
nir
e Os
oluţ
ieposibilă
Accident

Imediat cel ucrătoriire alizeazăc ăex

ist
ăunper
icolşivă
dcămuncai
mpli
că
ri
scuri,a ceştiar eacţion eazăş ii aumăsur
iade
cvateşiinf
orme
azăi
medi
at
angajatorul cu privire la acestea.

“
Uns
impl
uge
stpoat
esal
vaovi
aţă“

44
Li
psădepr
eve
nir
e Accident Os
oluţ
ieposibilă

Înve dereae vită

riicăderi
idelaî
năl
ţi
me ,a
ufostr
ea l
izatenumeroase
dispozitive:
 Balustrade,
 Sc he le,supraveghea
tedeoper
soanăcompetentă,
 Cor z ides ig
ur a
nţă…
Da rma ipr es usdetoa t
e,laî
mbunăt
ăţi
reasec
uri
tă
ţiiva ajuta instruirea
lucrător i
lor .

Pr
ior
itat
epe
ntr
upr
ote
cţi
aco
lec
tivă
!!!

45
 D - Prot
ejaţ
i-văs
inguriî
mpot
riva
s
urpări
lordetere
n

Li
psădepr
eve
nir
e Accident Os
oluţ
ieposibilă

 În timpul luc ră
rilordee xcavaţii
, 90 % din acc
identesuntc a
uzatedesur pă r
ide
teren. Este absolut necesar săsea si
gureprote
cţi
aî mpotrivaace
stuiri
sc,f i
epr in
crea r
e adet aluzurifieprinc onsolida r
eapereţ
il
orsăpătur
ii
.
 Conduc ătorulautot rebuies ărămâ nătott
impulvigilent
,î nmodde ose
bit în ceea
ce pr iveşte viteza ve hicululuis ă u.Numa ic eic area u pri
mi to instruirea
cor es
punz ă t
oa r
evor avea pe rmisiune asăconducăechipame nt
el
edee xcava t
.

46
Li
psădepr
eve
nir
e Accident Os
oluţ
iepos
ibi
lă

 Regleme ntă
ril
epr evă dfaptulcăz onadel uc rutrebui esăfie
consol
ida t
ădeînda tăc esăpăturaa ti
ngeoa numi t
ăa dâncime .
 Regleme ntă
ril
ena ţ
i onaleprevăd, dea seme ne a
,eva cuarea
ma t
eri
aluluire
zul t
a tdinsăpăturăş iorganizarea mijloacelor
decurăţareazone i
.
 Fiecar
ec onducătora utotrebuiesăf iprimiti nst
ruir
e a
necesar
ăş isăaibăc arnetuldec onduc ereas uprasa.

47
 E - Prevenirea accidentelor în timpul
ope raţii
lordemani pulareme c ani
zat ă
Manipularea elementelor prefabricate sau a materialelor este adeseori reali
zat
ăînc
ondi
ţi
ipr
ecar
e.Ca
urmare,l
uc rători
isunte xpuş ilau rmă toareleriscuri:

 I
nst
alaţ
iader
idi
cats
epr
ăbuş
eşt
esaus
ede
zec
hil
ibr
eaz
ă

 Î
ncăr
căt
uras
ede
zec
hil
ibr
eaz
ă

 El
ect
roc
uta
reac
onduc
ăto
rul
uima
şini
i(di
sta
nţădes
igur
anţ
ă=5m.
)

48
Î
ntr
epr
inde
reat
rebui
esăas
igur
ese
cur
ita
teao
per
aţi
il
ordema
nipul
are

 princ onsul t
are aş ipăst
rar
eaindic
aţi
il
ororigi
nalepentr
uu t
il
izare
adif
eri
tel
ortipur
i
dema şi
ni,
 prin instruirea lucrăt
oril
orcupri
v i
rel
autil
izar
eaacest
ormaşini
,
 prinpos ibilestudiip r
eli
minar
ec upri
vir
elao r
ganiz
areaact
ivi
tăţi
idemani
pular
e.

Lucrăto
riitr
ebui
es ă
-şiveri
fi
ceechipamentul î
naint
eaopera
ţii
lorder id
icare
.Cabl
uri
ledel
ega
re,
cârl
igel
eş ipene
le,f
olosi
telafi
xareaînc
ărcăt
uriidemaşinader i
dic
at,t
rebui
esăfi
eînbunăst
are
pentruaasigu
rasecur
it
ateaoper
aţi
il
ordema nipula
remecaniz
ată.

 Unc a
bludelegar
eîns t
arebunădel uc
rutrebui
esăfiea t
aşa
tdel
anţ
ulpr
inc
ipa
lşi
consol
ida
tcuoprot
ecţ
iedemet
alînpunc
tulînc
areest
eat
aşa
t.

 Un c
ârl
igtr
ebui
esăa i
băo c l
amădes
igur
anţ
ăşil
ucr
ător
ult
rebui
esăs
eas
igur
ecă
î
ncă
rcăt
urae
stec
ore
cta
taşa
tă.

 Pene
lepent
ruprot
ecţ
iacabl
ulu
id el
ega
ret
rebui
esăfiecore
ctpoz
iţi
ona
tedec
ătr
elu
cră
tor
at
uncic
ândînc
ărcăt
urae
steposi
bils
ăai
bămargi
nit
ăioas
e.

49