SUBIECTE NURSING ATI

1. Enumerati componentele anesteziei. ( 4 )

Componentele anesteziei sunt in numar de 4:
- analgezie - obligatorie
- amnezia, hipnoza - facultativa
- relaxarea musculara - facultativa
- homeostazia generala - obligatorie

2. Mentionati obiectivele anesteziei.

Anestezia are următoarele obiective:
- efectuarea tehnicilor care asigură analgezia ( sau şi unul din celelalte 3 deziderate ale
anesteziei generale ) în timpul intervenţiilor chirurgicale;
- menţinerea funcţiilor vitale în timpul stress-ului chirurgical şi anestezic;
- terapia diferitelor aspecte ale durerii - durerea post-operatorie, durerea cronică, durerea ac.
- tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie şi cerebrală intra-operator;
- tehnicile specifice ale tratamentului inhalator cu aerosoli;
- tratamentul clinic al tulburărilor hidro-electrolitice şi acido-bazice,pre-, intra- şi post-
operator.

3. De cate feluri poate fi anestezia.

Anestezia poate fi:
I. - locală (“de contact”, “prin infiltraţie“,“prin refrigeraţie” sau “prin acupunctură”);
II. - regională ( infiltraţia unui nerv mai important sau a unei rădăcini nervoase );
III.- generală ( aşa numita “comă reversibilă” produsă medicamentos, intenţionat, cu scop
analgetic sau “comă controlată”).
Anestezia generală este o stare de “inhibiţie globală reversibilă, a sistemului nervos
central, cu abolirea ( aproape completă ) a stării de conştienţă, a sensibilităţii dureroase, a
reflexelor de apărare şi a tonusului muscular”, dar cu păstrarea în acelaşi timp în limite
normale sau uşor deprimate a funcţiilor: cardio-vasculară, respiratorie, renală, metabolică,
etc.
Anestezia asigură abolirea durerii de orice fel, funcţionarea în limite acceptabile ( normale
sau aproape normale ) a funcţiilor vitale, permite actul terapeutic operator şi asigură
recupera-rea post-anestezică completă şi vindecarea totală a bolnavului.
Există 2 tipuri de anestezii valabile atât pentru anestezia locală (AL), anestezia loco-regio-
nală (ALR) sau anestezia generală (AG):
a) anestezia terapeutică şi
b) anestezia chirurgicală.

4. In ce consta monitorizarea pacientului in anestezia generala.

Monitorizare pacient:
- observarea functiei vitale periodic sau continuu ( tendinta moderna )
- da informatii despre evoluitia TA, EKG ( se urmareste segmentul ST )
- se observa profunzimea anesteziei si calitatatea ei
- se refera si la interrelatia medic anestezist – pacient – A.M. – echipament de
monitorizare
- cuprinde urmarirea: aparatului de anestezie, medicatiei folosite, functiilor vitale,
pacientului ( pre, intra - si postanestezic)
1. Standard
Pentru anestezie generala:
1. supraveghere clinica
2. puls
3. EKG
4. TA
5. frecventa respiratiei
6. saturatia in oxigen a sangelui periferic ( SpO2 )
7. valoarea CO2 la sfarsitul inspirului ( pt pacientul intubat )
8. fractia inspiratorie a oxigenului
9. temperatura ( pt metabolism )
Monitorizarea intraanestezică
A. Monitorizarea neinvazivă :
1. temperatura:
- cel mai bine ar fi să se măsoare temperatura centrală ( rect, esofag, membrana timpanică ), dar mai
des folosită este temperatura axilară.
- se monitorizează datorită riscului de:
- hipotermie - frecventă la copii, datorită suprafeţei corporale mari - determină vasocons-tricţie,
crescând astfel munca inimii, scăderea CAM ( e necesar mai puţin anestezic volatil ).
- hipertermie.
2. activitatea cardiacă:
- stetoscop precordial, esofagian - furnizează date despre activitatea inimii.
3. TA - metoda indirectă ( ascultatorie / palpatorie ) - destul de inexactă.
4. EKG - interes special prezintă FC şi ritmul cardiac ( unda P ) şi ischemia miocardică
( segment ST, unda T );
- capnografia ( CO2 la sfârşitul expirului ).
- pulsoximetria ( S2O2).
B. Monitorizarea invazivă :
- TA - mai ales în chirurgia cardio-vasculară, neurochirurgie, pacienţi cu boli pulmonare sau cardiace
preexistente severe.
- Ta s,d; TAM.
- Efectuare de test Allen ( recolorare în câteva secunde ).
- PVC ( N = 3 - 10 cm H2O)
- indicaţii pt montarea CVC:
- necesitatea administrării rapide de fluide, sânge şi derivate de sânge.
- intervenţie chirurgicală cu risc de embolie gazoasă.
- necesitatea recoltării frecvente de sânge pt laborator.
- hiperalimentaţie.
- imposibilitatea abordului venos periferic.
- PVC • scade - pierdere excesivă de volum intravascular.
- venodilataţie excesivă ( febră, sepsis ).
• creşte - IC.
- valvulopatii.
- tamponada cardiacă.
- supraâncărcare de volum.
- diureza
- normal se consideră ca flux urinar adecvat un debit de 1 ml./ kg./ h.
- dacă se montează sondă urinară se poate monitoriza diureza orară.
- în timp ce un flux urinar normal nu indică cu certitudine o funcţie renală normală, oliguria indică cu
certitudine fie scăderea volumului intravascular, fie scăderea DC.
- presiunea în capilarul pulmonar blocat ( N = 8 - 10 mmHg ).
- reflectă presiunea în VS.
- PVC reflectă funcţia VD, care nu este întotdeauna corelată cu cea a VS.
- cateterul în AP permite determinarea DC.
Indicaţii :
Pacienţi cu boli cardiace care vor fi supuşi chirurgiei cardio – vasculare, intervenţiilor chirur-gicale
majore intraabdominale, intervenţii majore neurochirurgicale.
Pacienţi care primesc medicaţie cardiotonică şi vasoactivă, pt o mai bună evaluare.

5. Care sunt manevrele generale post intubatie pe care le executa A.M. sub
supravegherea medicului ATI.
Ca manevre generale postintubaţie pe care le execută A.M. sub atenta supravegheare a
medicului anestezist sunt:
1. umflarea balonaşului ( etanşeizare ),
2. securizarea sondei de intubaţie,
3. aspiraţia secreţiilor traheo bronşice,
4. ventilaţie mecanică cu Fi O2 100 %,
5. repletie volemică,
 6. administrare de vasopresoare / inotrope,
7. montarea sondei nazogastrice, montarea sondei vezicale.
Pe lângă acestea mai sunt şi manevrele specifice postintubaţie – setarea parametrilor,
titrarea Fi O2, evaluarea funcţiei respiratorii - pulsoximetrie, monitorizarea gazelor sanguine

6. In cazul intubatiei oro-traheale pot apare complicatii imediate si tardive. Rolul

A.M. in prevenirea acestor complicatii. ( primul curs )
Rolul asistentei medicale în prevenirea unor astfel de complicaţii este foarte important.
Printr-un nursing permanent care include
- toaleta zilnică a cavităţii bucale,
- aspiraţia traheobronsică,
- schimbarea zilnică a leucopastului pipei,
- verificarea regulată a balonasului sondei de intubaţie orotraheală,
- verificarea permeabilităţii sondei nazogastrice,
- drenaj postural,
- mobilizare pasivă a pacientului – se încearcă evitarea compicaţiilor dar şi asigurarea unui
climat optim pt o evoluţie bună a bolii.

7. Enumerati cele 3 faze ale trezirii.

Faza I trezirea imediata
Semne vitale: respiratie spontana, eficienta si sila, hemodinamica sila ( puls, tensiune in
limite normale );
Semne nervoase: reflex palpebral prezent, raspuns motor la stimuli nociceptivi si verbali,
activitate motorie spontana.
Semne psihice: bolnav amnestic, dezorientat in timp si spatiu, evolutia bolnavului depinde
de supravegherea de catre medic sau asistenta.
Faza II bolnav treaz dependent
Semne vitale: clinic normale;
Semne nervoase: tonicitate si reflexe osteo-ten-dinoase normale.
Semne psihice: bolnav constient, orientat in timp si spatiu capabil sa sustina o conversatie
coerenta si spontana..
Evolutia bolnavului depinde de interventia infirmierei ( pt masuri de nursing ) si a asistentei pt
administrarea analgeticelor ( bolnavul constientizeaza durerea ).
Faza III bolnav treaz independent
Semne vitale: aparatul respirator si cardioscular revin la parametri preanestezici
Semne nervoase: activitate neuro-musculara normala.
Semne psihice: activitate psihica si performante normale.

8. Enumerati indicatiile analgeziei epidurale materne si fetale.

Indicatiile analgeziei epidurale materne:
- distocii dinamice ;
- travaliul prelungit ;
- nastere instrumentata sau chirurgicala;
Indicatiile analgeziei epidurale fetale:
- prematuritatea;
- intarzierea cresterii intrauterine;
- prezentatia pelviana ;
- fetii multipli.

9. Enumerati contraindicatiile relative si absolute ale analgeziei epidurale.

( obstetrica )
Contraindicatiile analgeziei epidurale absolute:
- refuzul pacientei ;
- infectie locala sau sepsis;
- hipovolemie severa ;
- absenta unei echipe adecvate si a facilitatilor necesare;
Contraindicatiile analgeziei epidurale relative:
- operatia cezariana de urgenta;
- delivrenta imediata;
- suferinta fetala acuta prin prolabarea cordonului.

10. Enumerati beneficiile A. epidurale.

Beneficiile anesteziei epidurale:
- va permite sa se odihneasca pacienta in cazul in care travaliul este foarte lung;
- prin remiterea durerii, anestezia epidurala poate oferi unei mame aflate la prima sarcina o
experienta placuta;
- in majoritatea cazurilor, dupa ce ati primit o anestezie epidurala puteti ramane treaza si
puteti participa activ la nastere;
- daca sa naste prin cezariana, anestezia epidurala va ajuta la calmarea durerilor in
perioada de recuperare;
- anestezia epidurala este singura solutie la care se poate apela cand nu se mai poate face
fata oboselii sau frustrarii deoarece permite relaxarea si concentrarea si va oferi puterea, ca
pacienta sa fie un participant activ la nastere;
- inca se perfectioneaza moduri de folosire ale anesteziei epidurale iar o mare parte a
succesului sau depinde de grija cu care este administrata.

11. Enumerati dezavantajele A. epidurale.

Dezavantaje ale anesteziei epidurale:
- epidurarele pot cauza o scadere abrupta a tensiunii arteriale iar din acest motiv asistenta
va verifica periodic daca fatul primeste suficient oxigen. Daca tensiunea arteriala a
mamei este mica, ea poate fi tratata cu administrarea intravenoasa de lichide sau cu oxigen;
- puteti suferi de dureri de cap foarte grave din cauza pierderii de fluid spinal. Totusi, mai
putin de 1% dintre femei au acuzat acest tip de efect secundar al anesteziei epidurale. Daca
durerea persista, vi se administra propriul sange printr-o injectie in zona epidurala pentru a
va calma durerile;
- se poate observa ca anestezia epidurala va reduce dorinta de a impinge pentru a expulza
fatul, medicul specialist fiind nevoit sa apeleze la alte metode cum ar fi folosirea forcepsului
pentru scoaterea fatului;
- timp de cateva ore dupa nastere, partea inferioara a corpului va fi amortita si putea
deplasarea se va face cu ajutor calificat
- in cazuri foarte rare, puteti suferi o leziune permanenta a nervilor din zona in care a fost
fixat cateterul;
- printre efectele adverse care pot aparea in cadrul unei anestezii epidurale se numara
frisoane, senzatie de voma, tiuit al urechilor, dificultate in urinare.
Exista mai multe cazuri in care nu puteti opta pentru o anestezie epidurala: cand sunt
folosite anticoagulante, daca exista hemoragie sau prezinta o infectie la nivelul spatelui, cand
colul uterin nu este dilatat cel putin 4 centrimetri, si daca travaliul progreseaza atat de rapid
incat nu este timp pentru administrarea epiduralei.

12. Enumerati regulile BLS ( RCP ).

Reguli pentru BLS:
1. Oprire accident: siguranta resuscitatorului si a victimei
2. Evaluati pacientul si vedeti daca raspunde: “ scuturati ” pacientul usor de umeri si
apelati-l cu voce tare “ Esti bine?”
3. Asigurarea cailor aeriene ( A )
- se evalueaza si se fac manevre de deschidere a cailor aeriene
- cea mai frecventa cauza de obstructie la pacientului inconstient: baza limbii si epiglota
obstructioneaza faringele
- se inderparteaza corpii straini vizibili din cavitatea bucala; fragmentele solide se
extrag cu o mana in timp ce cu cealalta mana se tin limba si mandibula;
- daca se exclude traumatismul de cap sau gat se practica manevra: “ capul pe spate,
bar-bia ridicata” ( head tilt - chin lift ), mobilizandu-se astfel si baza limbii; astfel podul
palmei se plaseaza pe fruntea pacientului, impingand capul spre posterior, iar cu
 indexul si aratatorul de la cealalta mana se ridica barbia; se deschide gura pacientului
daca este nevoie de respi-ratie artificiala;
- daca se suspecteaza traumatism al gatului, se evita extensia gatului si se incearca
des-chiderea cailor aeriene prin ridicarea, cu ambele maini a mandibulei, sustinand
simultan si capul a. i. acesta sa nu se miste intr-o parte sau alta; mainile se
pozitioneaza pe unghiul mandibulei, de o parte si de alta, cu coatele sprijinite pe
suprafata pe care este intins pacien-tul si se ridica mandibula; cu degetele mari se
inchide gura, iar daca se impune respiratie gura la gura se inchid narile;
4. Asigurare functii repiratorii ( B ) – se evalueaza rapid respiratia prin ( max 10
secunde )
– urmarirea miscarilor toracelui – LOOK
- ascultarea zgomotului produs de aer in expir – LISTEN
- simtirea fluxului de aer – FEEL
Daca pacientul respira spontan se aseaza in pozitia de “ recuperare “, in decubit lateral,
pt a evita aspiratia in timpul transportului , daca acesta eventual varsa. Daca pacientul nu
respira spontan – se asigura ventilatia artificiala prin una din urmatoarele metode :
1) respiratie “ gura la gura “, pensand nasul cu o mana si cu cealalta radicand barbia
2) respiratie “gura la nas” ( trismus, leziuni importante ale gurii )
3) respiratie “ gura la stoma “, daca pacientul are stoma traheala
4) respiratie “ gura la masca” , daca este disponibila o masca de ventilatie cu valva
unidirectionala
5) ventilatie pe masca, cu balon Ruben, cu posibilitatea administrarii suplimentare de
oxigen
Pozitia pacientului in timpul acestor manevre: decubit dorsal, cu caile aeriene deschise.
Frecventa respiratiilor 10-12 / min, orespiratie la fiecare 5 secunde.
5. Asigurare functii circulatorii ( C )
Se evalueaza semnele de circulatie, simultan cu evaluarea respiratiei. Semnele de
circulatie ; puls arterial, tuse, miscari spontane; se palpeaza pulsul, de preferat la artera
carotida, even-tual la artera femurala; pt a identifica pulsul la artera carotida, trebuie
identificata initial pozitia traheei: se plaseaza o mana pe fruntea pacientului, iar cu degetele
de la cealalta mana se localizeaza traheea, in partea anterioara a gatului, apoi degetele se
deplaseaza usor spre lateral, in depresiunea formata intre trahee si muschiul
sternocleidomastoidian, unde trebuie sa se simta pulsatiile arterei carotide.
La sugari se palpeaza pulsul la artera brahiala, cu 2-3 degete ( pe fata interna a bratului,
intre umar si cot; la copilul sub 8 ani se palpeaza pulsul fie la artera carotida, fie la cea
brahiala.
Daca pulsul este absent, pacientul nu are miscari spontane, nu tuseste - exista risc de stop
cardiac si se incepe masajul cardiac extern ( MCE ), ce consta in aplicatii ritmice de
presiune in jumatatea inferioara a sternului. Daca avem la dispozitie un DEA acesta se
ataseaza deasemenea pe torace in absenta pulsului.

13. Enumerati regulile masajului cardiac ext.

Reguli MCE ( Masaj cardiac extern )
1. Pacientul in decubit dorsal, intins pe o suprafata dura, cu capul la acelasi nivel cu
toracele;
2. Frecventa compresiilor toracice in jur de 100 / min
3. La un pacient cu stop cardio-respirator ventilatia artificiala trebuie combinata cu masajul
cardiac extern
4. raportul compresii toracice: ventilatii artificiale = 30:2
5. pt a identifica locul cel mai potrivit de aplicare al compresiilor toracice: se identifica
margi-nea inferioara a cutiei toracice, pe partea cea mai apropiata de persoana care face
interventia, se urmareste cu 2 degete conturul acesteiapana in partea mediana a toracelui,
identificandu-se asfel partea inferioara a sternului; se plaseaza podul palmei la jumatatea
inferioara a ster-nului si cealalta palma deasupra, a. i. mainile sa fie paralel, iar axa lunga
mainii sa fie paralela cu axa lunga a sternului; astfel se minimalizeaza riscul de fracturi
costale;
 6. degetele de la maini pot fi intinse sau intrepatrunse, dar nu trebuie sa in contact cu
toracele pacientului
7. o alternativa ar fi aplicarea podului unei palme pe toracele pacientului, iar cu cealalta
pal-ma sa fie apucata incheietura mainii, compresiile sternale facandu-se simultan cu
ambele maini
8. coatele trebuie mentinute drepte, nu indoite in timpul manevrei, iar umerii sa fie la
nivelul mainilor, a. i. intreaga forta a compresiilor sa se transmita asupra toracelui
pacientului
9. depresia sternala obtinuta trebuie sa fie de 3 - 4 - 5 cm

14. Descrieti pozitia de siguranta.

Descrierea pozitiei:
• Dati la o parte ochelarii victimei, daca poseda
• Ingenunchiati langa pacient si asigurati-va ca ambele picioare sunt intinse
• Eliberati caile aeriene prin hiperextensia capului si ricarea mandibulei
• Puneti bratul victimei apropiat de dumneavoastra in unghi drept fata de trunchi, cotul
indoit si palma in sus
• Bratul indepartat se pune deasupra pieptului si tineti dosul mainii lipit de obrazul
victimei
• Cu cealalta mana, prindeti piciorul indepartat chiar deasupra genunchiului si ricati-l
mentinand talpa pe sol
• Tinandu-i mana lipita de obraz, trageti genunchiul ridicat spre dumneavostra, rotind
victima pe o parte spre dumneavoastra.
• Ajustati piciorul de deasupra a.i. soldul cat si genunchiul sa fie indoite in unghi drept
• Dati capul victimei pe spate astfel incat capul sa ramana in hiperextensie
• Evaluati respiratia cu regularitate

15. Descrieti manevra Heimlich.

Manevra Heimlich
• se pozitionează în spatele victimei cu ambele braţe în jurul părţii superioare a abdomenului
acesteia
• va înclina uşor victima spre înainte
• va plasa pumnul între ombilic şi apendicele xifoid
• va prinde pumnul cu cealaltă mână şi va trage brusc spre în sus şi înapoi
• va repeta de maxim 5 ori această manevră.
• Dacă obstrucţia nu a fost înlăturată, se continuă alternând 5 lovituri între omoplaţi cu 5
com-primări bruşte ale abdomenului.

16. Care sunt indicatiile si contraindicatiile defibrilarii.

Indicatii defibrilare:
FV/TV fara puls, cat mai precoce
CI – non FV/TV, asistolia, Activitatea electrica fara puls ( AEFP ), DEM ( disociatia
electromecanica )

17. In ce consta monitorizarea pacientului in urgente medico-chirurgicale. ( TA, P,

SO2 )
Monitorizare pacient
Clinica: - semne vitale
- respiratie
- hemodinamica
- temperatura
- semne de hipoperfuzie a organelor tinta: status mental, debit urinar, timp de umplere
capilara, culoare tegumentara, temperatura tegumente
Monitorizare EKG
Laborator:
- hematologie
 - biochimie > echilibrul acidobazic, indici de oxigenare tisulara ( lactate, deficit de baze )
- creatinina, glicemie, uree, AST, ALT, screening toxicologic
Monitorizare invaziva
Prevenire complicatii precoce si tardive
Monitorizare pacient – urgente hipertensive

18. Enumerati masurile de prim ajutor in caz de TCC inchis.

TCC ( Traumatisme cranio-cerebrale ) inchise
Prim ajutor:
1. examen rapid si riguros, controlandu-se functiile vitale, starea de constienta, se inventa-
rieaza leziunile
2. asigurarea respiratiei prin controlul digital al permeabilitatii cailor respiratorii si
indepartarea corpilor straini din cavitatea buco-faringiana
3. pozitionarea victimei in decubit ventral sau lateral, cu fruntea sprijinita de antebrat,
asigurandu-se astfel
– mentinerea permeabilitatii cailor repiratorii
– prevenirea caderii limbii ( sau cu pipa Guedel )
– impiedicarea aspirarii continutului sucului gastric in cazul varsaturilor
– prevenirea asfixiei victimei prin inundarea cailor respiratorii cu sange sau cu LCR in
cazul asocierii si altor leziuni
AT! Pacientul cu TCC va fi ridicat de la locul unde a fost gasit cu foarte mare grija si asezat
pe o targa cat mai rigida, dat fiind ca acestia sunt foarte sensibili la mobilizare, dar mai ales
la trepi-datiile de deplasare, provocate de vehicul, ce nu ar trebui sa depseasca viteza de 50
km./ ora.
Cadrul medical trebuie sa stie s aobserve fenome ce apar pe parcursul transportului:
instalarea unei rigiditati, modificarile TA, ale pulsului, felul dispneei, modificarile pupilei,
pareze.
EXEMPLU:
a) TA normala plus bradicardie indica o compresiune cerebrala
b) TA normala + tahipnee si hipotermie => leziune cerebrala profunda
c) Ta normala + stare de obnubilare si midrieaza unilaterala + pareza indica un hematom
extradural sau subdural
d) Daca starea de coma se accentuaza progresiv, se suspecteaza un hematom subdural
ssu extradural, care difuzeaza rapid ( evacuarea chirurgicala de urgenta )
In timpul transportului vor fi observate de asemenea: anartrii ( imposibilitatea pronuntarii
cuvantului ), afazii ( pierdere totala sau partiala a intelegerii si a posibilitatii de a reda
cuvintele ca urmare a unei leziuni cerebrale; = disfazie ), tulburari ce indica o contuzie
cerebrala; afazia dupa interval de “ liniste “ indica un hematom.
AT! Mai pot fi observate ca semne: confuzie, agitatie psihomotorie.
AT! Se poate constitui edemul cerebral. Pentru a scadea edemul se administreaza glucoza
33% in cantitate de 2g./ Kgc ( maximum 120 g glucoza / 24 ore)
Pt fiecare 4 g de glucoza se adauga o unitate de insulina.
Pt reechilibrarea acido-bazica se administreaza solutii tampon: THAM 1ml./ kgc.

19. Care sunt principiile de abordare in cazul unui traumatism.

TREI PRINCIPII ALE ASISTENTEI MEDICALE DE URGENTA A TRAUMATIZATULUI
Daca pacientul are probleme sau leziuni multiple, se va trata in primul aceea care pune viata
in pericol imediat
Tratamentele corespunzatoare nu trebuie intarziate doar pt ca diagnosticul este incert
Nu este necesara o anamneza amanuntita pt a incepe evaluarea si tratamentul unui pacient
traumatizat.

20. Enumerati elemente din algoritmele ce se aplica unui politraumatizat.

Algoritm
1. Evaluare primara si stabilizare functii vitale sub 1 min
- control coloana cervicala
- A, B, C, D, E
2. Doua linii venoase periferice ( branule scurte cu diametru mare )
3. Monitorizare : EKG, laborator, clinica, invaziv
4. Evaluare secundara: - regiuni cap, fata, gat, regiuni toracice, regiuni abdominale,
pelvis

21. Mentionati ce elemente cuprinde transportul traumatizatilor.

Transportul traumatizatului cuprinde:
- pregatirea politraumatizatului pentru transport
- incarcarea lui pe targa sau alt mijloc improvizat si apoi pe mijlocul de transport
- pozitionarea accidentatului pe targa potrivit leziunilor suferite
- pozitie in decubit dorsal la accidentatii constienti , suspecti de fractura a coloanei vertebrale
sau a bazinului
- pozitie ridicata a capului la accidentatii constienti si fara semen de soc, cu fracture ale
craniului ( in special deschise )
- pozitie Tredendelenburg inversata cu inclinarea maxima de 10 -15 ° la accidentatii cu
fracturi ale bazei craniului
- pozitie Trendelenburg cu inclinare maxima de 10-15 ° la accidentii in stare de soc
- pozitie in decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate la accidentatii in stare de soc prin
hemoragie
- pozitie semisezanda la accidentatii toracopulmonari si la cei cu insuficienta
cardiorespiratorie
- pozitie semisezanda ( Fowler ) la accidentatii cu leziuni abdominale
- pozitie in decubit ventral la accidentatii cu leziuni craniofaciale
- pozitie in decubit lateral la accidentatii in stare de coma.

22. Factorii favorizanti pt IMA. ( grasimi, fumat, obezitate, sedentarism … )

Factorii favorizanti:
varsta, sex, HTA, Diabet zaharat, Hiperlipemia, Obezitatea, Fumatul, Stresurile,
Sedentarismul
Factori declansatori: mese copioase, stres, infectii cai respiratorii , efort

23. Conduita in faza prespital din IMA.

Conduita in faza prespital
prevenirea mortii subite – asezare bolnav in decubit dorsal si interzicerea efectuarii miscarii
si comunicat cu pacientul, inceracand sa-l linistim
sedarea durerii – la indicatia medicului:
morfina subcutanat sau IM, eventula diluat in ser, pntru IV si atentie incet, timp in care
controlom respiratia
milagin- sc, im, iv
fortral iv sau im
algocalmin, codeina, fenobarbital daca pacientul nu acuza o durere violenta
urmarirea TA si puls, perfuzare cu glucoza 5%, HHC, dextran
mentinerea permeabilitatii cailor aeriene prin aspiratie, oxigenoterapie
scurtarea timpului pana la internarea in unitate spitaliceasca

24. Conduita de urgenta in encefalopatia hipertensiva acuta.

Conduita de urgenta:
internarea de urgenta in spital in toate cazurile
supravegherea bolnavului: in caz de convulsii se va avea grija ca pacientul sa nu se
accidenteze, sa nu-si muste limba, se scot protezele dentare, se aspira mucozitatile si
secretiile.
Administrare medicatie hipotensoare, prntru combatere edem cerebral, pt combaterea starii
de agitatie si hiperexcitabilitate neuromusculara, la indicatia medicului
A.M. va supraveghea pacientul prin urmarirea TA si a starii generale
 25. Masuri de urgenta in tamponada cardiaca.
Masuri de urgenta
asistenta pregateste materialul necesar pt punctie pericardica, in cazul in care exista
posibilitatea efectuarii acestei manevre, si va servi medicul respectand conditiile de asepsie
si antisepsie.
Daca nu se poate face punctie se vor instui masurile de urgenta in cazul socului ( perfuzare
si administrare de oxigen )
Transportul se va face de urgenta intr-o instutie spitaliceasca pt tratamentul bolii de baza ,
tratament de sustinere si eventual tratament chirurgical.

26. Conduita de urgenta in EPA cardiogen.

Conduita de urgenta EPA cardiogen
Instalare pacient in pozitie sezanda pe scaun cu gambele atarnand.
Aspirare expectoratie si toaletare gura pacient.
Aplicare garouri la radacina a trei membre fara comprimare artere.
Atentie din 10 in 10 minute unul din garouri se schimba la al patrulea membru. Scoaterea
garoului se face progresiv. Putem scadea circulatia de intoarcere si sa contyribuim la
decongestionarea plamanilor.
Oxigenoterapie ( pe sonda nasofaringiana ) umidificat prin barbotaj.
Aerosoli cu bronhodilatatoare.
La nevoie IOT.

27. Enumerati cauzele trombozei in cazul emboliei ( a ) pulmonare.

Cauzele trombozei:
IC, IM
Interventii chirurgicale mai ales in micul bazin si abdomen
Injectii, pev in vena subclavie
In manevre precum histerosalpingografie
Interventii chirugicale in zona gat

28. Enumerati cauzele de origine bronhopulmonara in cazul insuficientei

respiratorii acute.
1. Cauze de origine bronhopulmonara :
a) Stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare (laringe , trahee):
- corpi straini
- edem Quincke
- laringite acute
- neoplasme
- traumatisme mecanice , chimice si termice
- afectiuni neuromusculare
b) Bronhoalveolite de deglutitie :
- regurgitarea in caile aeriene a continutului gastric
c) Crize de astm bronsic
d) Reducerea acuta a campului respirator
- pneumotorax spontan
- pleurezie masiva
- bronhopneumonie
- enfizem mediastinal
e) B.P.O.C.

29. Rolul asistentei medicale in ingrijirile pacientilor cu dg. de insuficienta

respiratorie acuta.
Rolul asistentei medicale in ingrijirile pacientilor in urgenta
Controlul si asigurarea permeabilitatii cailor aeriene.
Aplicarea masurilor de urgenta privind combaterea insuficientei respiratorii.
Mentinerea pacientului in pozitia ortopneica.
Identificarea factorilor care contribute la exacerbarea manifestarilor clinice si indepartarea
lor.
Internarea pacientilor in stare grava
Suplinirea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale afectate.
Asigurarea suportului psihic.
Administrarea tratamentului prescris de medic in functie de etiologie.
Observarea unor efecte secundare (tahicardie , aritmii , greata).
Masurarea functiilor vitale si notarea lor in foaia de observatie (reevaluare la 15 minute).
Determinarea presiunii partiale a oxigenului (Pa02), a C02 (PaC02) si a valorii pH-ului
sangvin la o ora.
Interventie de urgenta in starile decompensate.
Recoltarea probelor sangvine pt laborator.
Hidratarea corespunzatoare pt fluidificarea secretiilor.

30. Rolul asistentei medicale in educatia pacientilor dg. cu insuficienta respiratorie

pt a respecta tratamentul la domiciliu.
Rolul asistentei medicale privind educatia pacientului in respectarea tratamentului la
domiciliu.
Modul de administrare a tratamentului la domiciliu
Efectele secundare ce pot surveni
Regimul alimentar din timpul tratamentului cu corticoizi
Masuri de prevenire a crizelor (evitarea factorilor favorizanti).
Importanta consumului de lichide.
Modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli.
Necesitatea curelor balneo-climaterice (saline).
Regimul de viata echilibrat.
Gimnastica respiratorie.
Toaleta cavitatii bucale dupa expectoratie si varsatura.
Profilaxia
Consta in combaterea si tratarea tuturor cauzalor pulmonare si extrapulmonare care pot
determina decompensari respiratorii.

31. Principii de tratament in astm bronsic. ( analgezie, corticoizi … )

Tratamentul astmului consta in:
- evitarea inhalarii de alergeni
- tratamentul inflamatiei bronsice
- tratamentul spasmului bronsic.

32. Examenul preanestezic cuprinde 4 elemente - enumerati-le.

I. Examen preanestezic
Înainte de anestezie, pacientul va trebui să evite consumul de cafea sau alte produse
cafenizate, să renunţe la fumat cu o săptămână înainte şi să întrerupă tratamentele cu
medicamente antiinflamatorii de tipul aspirinei.
1. Dialogul cu pacientul
• sint imp AHC legate de anestezie ( alergii, intolerante la anumite substante )
• APP legate de o anestezie cu probleme in antecedente ( intoleranta la o anumita subst,
trezire dificila, intubatie dificila )
• patologia asociata ( daca are anumite boli, ele trebuiesc echilibrate; IC decompensata e o
CI pt anestezie )
• medicamente pe care le ia pac ( unele CI in asociere cu anestezicul, altele care nu pot fi
intrerupte ). Captoprilul, Enalaprilul, orice depresor miocardic + anestezia - hTA care
raspunde f. prost la tratament
• stabilirea caracterului de urgenta sau de interventie electiva
• abuzul de droguri, tutun, alcool trebuiesc cunoscute de catre medic ( fumatorii au o trezire
grea - cianozeaza, au secretii \ alcoolicii si drogomanii fac fenomene de sevraj )
• explicarea actului anestezic pacientului ( vrea sau nu vrea ), trebuie tinut cont si de
optiunea pac daca e posibil
2. Ex fizic complet
• se insista pe cai respiratorii, aparat cardiovascular, aparat respirator, sistem neurologic
• trebuie exclusa TBC activa
• insuficienta resp trebuie analizata atent
• daca are discopatie, osteoporoza trebuie exclus de la o AL
• evaluarea inaltimii, greutatii, suprafetei corporale ( la copii ), pe baza administrindu-se
aneste-zicele ( ! doza se da la greutatea ideala )
• examinari care stabilesc crt de intubatie dificila
- deschiderea gurii, dentitia
- orificiul glotic
- mobilitatea mandibulei
- mobilitatea coloanei
3. Teste biochimice
• HLG
• teste de coagulare ( nu-s obligatorii decit pt chirurg )
• teste de hemostaza primara - neobligatorii
• ionograma - Na, K
• teste in fct de afectiunile pacientului ( pac < 40 de ani fara afectiuni coronariene - nici macar
EKG, dar daca are afect coronariene - se face chiar coronarografie )
• in urgenta se iau toate anlizele
4.Monitorizarea
• observarea fct vitale periodic sau continuu ( tendinta moderna )
• da inf despre evol TA, EKG ( se urmareste sg ST )
• se observa profunzimea anesteziei si calitatea ei
• se refera si la interrelatia medic anestezist - pacient - echipament de monitorizare
• cuprinde urmarirea
- aparatului de anestezie
- medicatiei folosite
- functiilor vitale
- pacientului ( pre-, intra- si postanestezic )

33. Tipuri de AG - enumerare.

Anestezii generale ( AG ) :
1) Monoanestezie cu anestezice inhalatorii / intravenoase .
2) Anestezii combinate ( balansate ).
• pe pivot de anestezic volatil.
• neuroleptanalgezia.
• anestezia analgetică.
• anestezia totală intravenoasă.

34. Enumerati principalele tehnici de A. regionala.

Principalele tehnici sunt:
1. anestezie regionala prin infiltrare tegument si a atesutului celular subcutanat in zona
viitoarei incizii, afectand etapa de receptie a stimului nocioceptiv. Varianta: anestezia
de camp: infiltrare tegument de jur imprejurul zonei in care se face incizia.
2. anestezia de contact = exclusiv la nivelul mucoaselor, cu substante aplicate pe
acestea sub forma de gel, spray sau solutii afectand tot etapa de receptie a stimulului
nocioceptiv
3. blocajul de nerv periferic = prin infiltrarea la nivelul proiectiei cutanate a nervului de
blocat dupa prealabila infiltratie a tegumentului la nivelul locului de punctie.
Mecanismul de actiune este de blocare la nivelul transmisiei.
4. blocajul de plex nervos = blocaj de nerv periferic ( plex cervical, plex brachial, plex
lombar, plex sacrat )
5. anestezia regionala intravenoasa = se realizeaza prin administrarea pe cale I.V. a
sub-stantei anestezice locale dupa ce in prealabil s-a pus un garou pneumatic la
nivelul bratului.
 6. blocajele regionale centrale: anestezia subarahnoidiana = rahianestezie si anestezia
epidurala = peridurala

35. Enumerati masurile ce trebuie sa le adopte A.M. in cadrul unei intoxicatii acute
exogene.
In vederea instituirii celor mai potrivite masuri asistentul trebuie sa:
1. aprecieze starea intoxicatului - constienta, coma, moarte clinica
2. identificarea substantei: informatii obtinute de la victima, cei din jur sau apartinatori
3. stabilirea cantitatii de substanta patrunsa in organism
4. calea de patrundere a toxicului
5. timpul scurs de la agresiune pana la acordarea primului ajutor
Masurile de urgenta care se instituie de la caz la caz, la locul accidentului, in timpul transportului, in
cabinetele medicale si in camerele de garda ale spitalelor sunt:
- evacuarea continutului gastric
- spalarea tegumentelor si a mucoaselor ( cu apa si sapun cel putin 15 minute ), iar sacul
conjunctival cu apa potabila sub jet 5 -10 minute pt acizi si 20 min pt baze
- administrarea de antidot :
 ORAL
 carbune activat, antidotul universal: oxid de zinc, acid tanic si carbune activat ( 1 : 1 : 2 ),
bicarbonat de sodiu, saruri solubile de Ca pt acid oxalic,
 sulfatul de sodiu si magneziu pt saruri solubile de bariu ( 30 g in 300 ml apa ),
 clorura de sodiu pt bromuri,
 oxidul de magneziu pt acizi corozivi,
 acizi slabi pt baze ( sucuri de fructe din lamaie, acid acetic 1 % 200 - 300 ml ),
 alcoolul etilic pt alcoolul metilic,
 laptele si albusul de ou precipita metale grele si unii alcaloizi,
 amidonul pt iod,
 sapun pt detergenti cationici - cateva g. de sapun in 200 ml apa dupa care se provoaca
varsatura
 PARENTERAL: EDTA, Nalorfina, Piridoxina ( B6 ), etc
- administrarea de oxigen si calmarea durerilor: mialgin, algocalmin, piafen
- mentinerea functiilor vitale: BLS
- crearea accesului la vena: punctie venoasa si montarea unei solutii de glucoza de 5 % sau
ser fiziologic
- ATT! inainte de PEV se recolteaza sange pt laborator

36. Enumerati principiile pe care trebuie sa le instituie A.M. la locul accidentului, in

timpul transportului, in camerele de garda sau sub supravegherea medicului in
cazul unui politraumatizat.
Accidentele rutiere reprezinta a 4-a cauza de mortalitate.
Principii abordare:
1. Abordare caz in echipa
2. Ierarhizare prioritati:
- cai aeriene + coloana cervicala
- control respiratie
- control circulatie ( hemoragii, soc )
- tratamentul hipertensiunii craniene
3. Prezumtia celei mai grave leziuni
4. Tratament concomitent cu diagnosticul
5. Examen clinic minutios concomitant sau succesiv evaluarii primare
6. Monitorizare completa / completa
7. Reevaluare continua
8. Prevenire complicatii imediate si tardive

37. Contraindicatii pt spalatura gastrica / varsatura

CI spalatura / varsatura:
- stari comatoase
- cardiaci
- varstnici aterosclerotici si hipertensivi
 - emfizematosi
- gravide
- convulsii
- daca au fost ingerate derivate de petrol

38. Sist ABO. grupe.

Sistemul ABO
Sistemul ABO consta in grupele de sange A, B, AB si O. Persoanele cu sangele de tip AB
sunt considerati primitori universali pt ca ei pot primi orice tip de sange din sistemul ABO.
Persoanele cu grupa de sange O sunt numiti donatori universali deoarece pot dona sange
persoanelor cu orice grupa de sange din sistemul ABO. Incompatibilitatea cu grupele ABO si
Rh este responsabila de cele mai serioase, uneori fatale, reactii la transfuzii.
Sistemul Rh clasifica sangele ca Rh pozitiv sau Rh negativ si se bazeaza pe prezenta sau
absenta factorului Rh in sange. Persoanele cu Rh pozitiv pot primi sange Rh negativ; per-
soanele cu Rh negativ vor avea o reactie la transfuzie daca vor primi sange tip Rh pozitiv.
Reactiile la transfuzii cauzate de incompatibilitate Rh pot fi grave.
Grupele de sange minore
Exista mai mult de 100 de subtipuri de grupe de sange. Majoritatea au un efect minor sau
nici un efect in timpul transfuziilor, dar unele dintre ele pot fi cauza principala a unor reactii
usoare la transfuzie. Reactiile usoare sunt ingrijoratoare dar, daca sunt tratate rapid sunt
foarte rar fatale.

39. Enumerati compartimentele hidrice ( dezechilibre hidro-electrol. - 3

compartimente: intravascular … )
Apa totala este repartizata in 3 compartimente: intracelular ( IC ) ( 60 - 66 %), interstitial
( IS ) ( 20 - 25 %) si intravascular ( IV ) (11 - 12 %). Apa interstitiala si cea intravasculara
formeaza volumul extracelular ( EC ). Aceasata reprezinta 40 % din volumul apei totale.

40. Regula lui 9 ( arsi )

REGULA LUI 9
Capul - 9 % adult ( 18 % copii )
Braţ - 9 % fiecare
Trunchi anterior - 18 %
Trunchi posterior - 18 %
Membru inferior - 18 % fiecare ( 14 % fiecare la copil )
Organe genitale - 1 %

41. Mentionati gradele arsurii.

• Pot fi necesare 2 săptămâni de observaţie până când profunzimea leziunii poate fi
corect estimată
 Grad 1 - numai epidermul distrus – stratul extern
 Grad 2 - afectarea totală a epidermului
 Grad 2 - arsura se extinde la derm dar se poate vindeca prin refacerea celulelor din
glandele sudoripare şi foliculilor firului de păr
 Grad 3 - derm distrus în întregime; necesită grefă dacă afectarea depăşeşte 4 cm
diametru

42. Complicatiile intoxicatiei cu CO. ( edem si infarct cerebral … )

INTOXICAŢIA CU MONOXID DE CARBON - COMPLICAŢII
• Edem cerebral
• Infarct cerebral
• IMA
• Deficit persistent de acumulare a informaţiilor
• Modificări de personalitate
• Tulburări de memorie
 • Deces prin encefalopatie progresivă

43. Conduita de urgenta in colica biliara.

Conduita de urgenta:
La domiciliu – repaus la pat, regim alimentar, analgetice, antispastice
Internare – colici biliare insotite de varsaturi ( cu tulburari H-E )
Unitate spitaliceasca:
Recoltare analize: HLG, blirubinemie, transaminaze, ionograma sangvina, rezerva alcalina, azot,
glicemie, amilazemie
- SU ( pigmenti biliari, urobilinogen )
- repaus la pat
- alimentatie: ceai menta, musetel, menta
- calmarea durerii: antispastice, antialgice, antiemetice ( fiole ), antibiotice ( ampicilina se elimina
biliar )
- corectare tulburari hidroelectrolitice si acidobazice
- adminstrare sedative pt calmare pacientului
- punga de gheata pe hipocodrul drept
Atentie! Daca evolutia este nefavorabila se recurge la chirurgie.Se va urmari pacientul 24-36 ore,
numai daca nu e vorba de peritonita biliara.

44. Conduita in faza prespital in pancreatite.

In faza prespital:
1. nu se administreaza nimic peros
2. calmarea durerii abdominale: algocalmin i.m., bicarbonat de sodium
3. gheata pe abdomen
4. aspiratie duodenal ape sonda
5. daca pacientul intra in soc, perfuzie cu glocoza 5% sau dextran 40

45. Semne de recunoastere in peritonita generalizata.

SEMNE DE RECUNOAŞTERE în peritonita generalizată:
- Febră, frisoane
- Oligurie, vărsături
- "Abdomen de lemn" ( contractură abdominală )
- Dureri abdominale intense, continue şi permanente
- absenţa scaunului şi a gazelor

46. Actiunile intreprinse de A.M. in ileus intestinal.

ACŢIUNI ÎNTREPRINSE DE NURSĂ
- Raportarea de urgenţă a simptomatologiei medicului
- Punerea sondei de aspiraţie nasogastrică la indicaţia medicului şi aspirarea lichidului
intermitent cu seringa sau continuu
- Notarea pierderilor: lichid de aspiraţie, diureza
- Crearea accesului la o venă periferică şi reechilibrarea hidroelectrolitică
- Sistarea alimentaţiei naturale ( pe gură )
- Pregătirea bolnavului pt rezolvarea chirurgicală a obstacolului atunci când medicul indică

47. Actiunile intreprinse de A.M. in fistulele digestive postoperatorii.

ACŢIUNI ÎNTREPRINSE DE NURSĂ
- Notarea şi raportarea pierderilor prin fistulă ( calitate, cantitate )
- Efectuarea bilanţului hidric
- Crearea accesului vascular pt reechilibrarea hidroelectrolitică şi administrarea medicaţiei
prescrise: antibiotice, insulina
- Schimbarea pansamentului în condiţii de asepsie riguroasă
- Protejarea tegumentului din jurul drenului cu o cremă protectoare

48. Clasificarea HDS ( mica, medie, mare, - cantitati )

Clasificare: - mica - 250 ml, nu apar modificari sistemice
- moderata - 250 - gmg/dl
 - mare sau masiva peste 1000 ml, sangerarea determina soc, Hb < 8g./ dl

49. Clasificarea insuficientei renale acute ( prerenala, renala, postrenala ).

Etiopatogenie: cauzele sunt multiple - localizate:
- prerenal ( stari de soc, insuficienta cardiaca acuta, mari deshidratari, supradozaj de
catecolamine presoare ),
- renal ( necroze tubulare acute, accidente hemolitice, intoxicatii acute cu tetraclorura de
carbon, pesticide, parathion, sulfamide, fenilbutazona, salicilati, antibiotice, glomerulone-
frite sau pielonefrite acute )
- postrenal ( litiaza renala, tumori prostatice, tumori stenozante ).

50. Masuri de urgenta instituite la locul unde se afla pacientul comatos.

MASURI DE URGENTA
Incepute imediat acolo unde se afla bolnavul si privesc restabilirea functiilor vitale.
1) PREVENIREA SI COMBATEREA INSUFICIENTEI RESP. ACUTE:
-pozitia decubit lateral
-dezobstruarea cailor resp.superioare
-hiperextensia capului
-introd.canulei orofaringiene –pipa Guedel
-resp artificiala –resuscitarea
2) CREAREA ACCESULUI LA O VENA SI MONTAREA UNEI PERFUZII:
-punctia venoasa sau denodarea venei
-recolatarea unor esantioane de sange pt analize de laborator
-montarea unei perfuzii-glucoza 5%
3) OPRIREA HEMORAGIEI(daca bolnavul pierde sange)
-hemostaza
-reechilibrarea masei sanguine
4) APRECIEREA FUNCTIEI VITALE SI VEGETATIVE
-monitorizarea T.A,pulsului,resp,temp
-apreciem deglutitia ,pupilele,comportamentul bolnavului
5)CULEGEREA DE DATE:
-interogatoriul –rudelor
-anturajului
-marotilor
**************************************************************************************
A)in urgenta:-ingrijirile date ptr capacitate:
- respiratorie
- circulatorie
-pt functie excretorie
- fct tractului digestiv
B)ingrijiri curente:-mobilizarea pasiva
-igienizarea mediului
-igienizarea bolnavului
IN URGENTA
:-ingrijirile in resp:-asezat in decubit lateral,intr-un plan usor inclinat ,semi Trendelenburg,pt a se
evita patrunderea in caile resp.a secretiilor digestive
-dezobstruarea cailor respiratorii
-curatarea cav.bucale si a faringelui ,cu ajutorul unei pense,a unui tampon umed
,cand se poate,cu aspiratorul medical
-atentia marita la limba hipotona –se va prinde limba intre police si index,cu ajutorul
unei comprese,se va scoate cu blandete afara,iar cu mana cealalta se va fixa o pipa Guedel
-in starile comatoase profunde se va practica intubatia oro-traheala ,cand nu se
poate face sa apeleze la o traheostomie ,prin tehnica chirurgicale de urgenta
-intubatia si traheostomia presupune ingrijiri suplimentare
-curatarea cu sol dezinfectante a sondei, a canulei
-aspiratia secretiei bronsice
-adm unui AB ,pt prevenirea secretiilor secundare
Corectarea tulb.resp.,contribuie la diminuarea edemului cerebral si implicit imbunatatirea
fct.neuronilor
Adm O2 e utila in:
-bolile cardiace asociate
-comele toxice

51. Coma hipoglicemica.

COMA HIPOGLICEMICA
Cauze: - alimentare insuficienta
- supradozare de insulina
- eforturi fizice mari
Debut: brusc, sau la cateva ore dupa adm insulinei
Evolutia simptomelor - anxietate, neliniste
- transpiratii, palpitatii
- senzatie de foame
- cefalee, diplopie
- dezorientare psihica
- agitatie psihomotorie
- convulsii tonico-cronice
- pierderea cunostintei
Stare clinica: - tegument palid, umed
- T.A normala sau crescuta
- pupile dilatate
- reflexe osteoteninoase accentuate
- Babinschi pozitiv bilateral

52. Factorii etiologici in soc.

Factori etiologici
1. hemoragiile
2. traumatismele
3. arsurile
4. electrocutarea
5. nervos simpatico periferic.deshidratarile massive
6. infarctul miocardic acut
7. tamponada cardiac
8. embolia pulmonara masiva
9. septicemiile
10. anafilaxia
11. cauze endocrine