Cuprins

Cap 1. Organizarea şi funcţionalitatea la Primăria Municipiului Iasi

1.1. Scurt istoric………………………………………………….............2
1.2. Obiect/domeniu de activitate……………………………………......3
1.3. Organizarea internă (organigramă comentată)……………………...7
1.4. Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe latura financiară)……22
1.5. Structura de personal………………………………………………30
1.6. Relaţii cu exteriorul………………………………………………..31
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri realizate la primaria
Municipiului Iaşi în perioada 2007-2007…………………………34

Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local

2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului
local………………………………………………………………………38
2.2. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai
bugetului local……………………………………………………………57
2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului
bugetului local…………………………………………………………...63

Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local

3.1. Încasarea veniturilor bugetare (modalităţi tehnice, termene de plată,
fluxuri informaţionale)…………………………………………………..66
3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale (modalităţi tehnice, fluxuri
informaţionale)…………………………………………………………..81
3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare………………….96
3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului loc………....99
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………...104

1
 CAP 1. Organizarea şi funcţionalitatea la Primăria
Muncicipiului Iaşi

1.1. Scurt istoric

Orasul Iaşi se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale
ţării, în care a pulsat mereu, puternic, o autentică viaţă românească. Capitală a Moldovei,
oraşul a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în
istoria ţării pagini glorioase, rămase durabil în conştiinţa poporului.
Situat în apropierea graniţei de est a României, Iaşul va fi după integrarea în
Uniunea Europeană, un principal pol de dezvoltare al părţii estice a Uniunii
Europene.Puternic centru universitar, cu peste 60.000 studenţi anual în 5 universitaţi de
stat şi 3 universităţi private (Universitatea Al. I. Cuza este şi cea mai veche universitate
din ţară). Puternic centru cultural (sintagmă de “capitala culturală a României” este
frecvent utilizată) şi istoric (în 2008 se vor sărbători 600 ani de atestare documentară a
Iaşului). Oraş cu un impresionant patrimoniu cultural şi religios – peste 50 de biserici,
între care Biserica Trei Ierarhi, simbol al oraşului (Nicolae Iorga spunea ca “Iaşul e,
înainte de toate, o biserică – biserica bisericilor trecutului nostru.”). Oraş multicultural, în
care activează numeroase Centre Culturale străine (francez, german, al Americii Latine,
British Council, ) alături de Comunitatea Elena, Comunitatea. Italiana, Comunitatea
Evreilor.
Astăzi Iaşul este cel mai important centru social, economic şi cultural al
Moldovei, remarcându-se prin trecutul lui care se amestecă remarcabil cu prezentul.
Vechile clădiri, acoperite de patina timpurilor se îmbină armonios cu noile construcţii,
oraşul cunoscând o dezvoltare puternică datorită învăţământului şi economiei locale.
Documentul care atestă înfiinţarea Primăriei municipiului Iaşi este Legea comunală din
1864, votată de Adunarea generala a României (Parlamentul) în ziua de 9 martie 1864 şi
promulgată sub nr. 394 de către Alexandru Ioan Cuza la data de 31 martie 1864. Astfel, un
nou capitol se deschidea în istoria administraţiei comunale moderne prin înfiinţarea
Primăriei. Primul primar al Iaşilor a fost Dimitrie Guşti care a condus municipiul în cinci
mandate, de numele sau fiind legate multe din realizarile edilitare ale acelor vremuri

2
 Actualul sediu al primăriei, fostul Palat Roznovanu, este situat în inima Iaşului,
în apropierea celor mai semnificative monumente ale orasului. Cladirea impresionantă prin
somptuozitate şi fastul interioarelor, a fost construită în deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea
şi restaurată între 1830 - 1833 de către cunoscutul arhitect Johan FREYWALD, cel care a
proiectat şi Catedrala Mitropolitană.
În ansamblu, ca arhitectură dar şi prin frescele interioare şi statuile ce
împodobeau în 1830 exteriorul, palatul aparţine stilului neoclasic, cu elemente
ornamentale electico-baroce. Până în 1891 când este vândută statului,clădirea este
reşedinţă a familiei Rosetti - Roznovanu, cea mai puternică şi mai influentă familie în
arena politică moldovă a urbei. Fiind una din cele mai importante case ale Iaşului în epocă,
a găzduit numeroase personalităţi şi a fost martora unor evenimente istorice semnificative.
Între anii 1892 - 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca reşedinţă temporară a
familiei regale, o parte din spaţiu fiind alocat autorităţilor locale. Clădirea a jucat un rol
deosebit pe scena istoriei mai ales în Primul Război Mondial, între 1916 - 1918 când a
gazduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucureşti. In încăperea
în care se află acum Cabinetul Primarului îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar în
actuala Sala de şedinte a Consiliului Local s-a întrunit în 1918 Consiliul de Razboi al
Romaniei. In deceniile 2-4 ale secolului nostru, Palatul cunoaşte din nou stralucirea vieţii
mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Orăşenesc de Partid
şi din 1970 sediul Primăriei Oraşului.
După 1990 s-au perindat prin Sala Mare cele mai semnificative personalităţi ale
vieţii politice româneşti, membrii ai Casei Regale, ambasadori şi reprezentanţi ale statelor
din toate colţurile lumii.
Administraţia publică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se organizează
şi funcţionează pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizării serviciilor
publice, eligibilitătii autoritătilor administratiei publice locale şi consultarea cetăţenilor în
probleme de interes local.

1.2. Obiect / domeniu de activitate

Primarul, viceprimarii, secretarul municipiului împreună cu aparatul propriu al

Consiliului Local constituie PRIMARIA MUNICIPIULUI instituţie publică cu

3
activitate permanentă care duce la îndeplinire prevederile constituţiei şi ale legilor ţării,
ale Decretelor Preşedinielui României, ale hotărârilor Guvernului, ale actelor emise de
rninistere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, hotărârilor Consiliului
Judeţean, ale Consiliului Local şi soluţionează problemele curente ale colectivităţii.
Asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Obiectul de activitate al administraţiei publice locale îl constituie
administrarea patrimoniului local cu respectarea legilor, având o competenţă generală,
dar şi una teritorială.
În acest sens poate adopta hotărâri în toate domeniile de interes local, precum:
• organizarea elaborării, administrării şi execuţiei bugetului local;
• înfiinţarea de activităţi eeonomice;
• de apărare a drepturilor omului;
• efectuarea de investiţii şi executarea de lucrări publice.
O trăsătură a instituţiilor publice este cea legată de caracteristicile bunurilor
produse de către acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de
distribuire a acestora de către beneficiari.
Din acest punct de vedere se poate spune că instituţiile publice produc bunuri
publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit (preţul este zero), urmărindu-se
satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri
accesibile consumatorilor.
Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei instituţii
publice şi pentru care primesc finanţare bugetară, instituţiile respective pot stabili
preţuri, tarife, deci încasează venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri
proprii, dar care nu conduc la obţinerea de profit.
O instituţie publică nu poate să obţină profit, iar dacă obţine, acesta trebuie cheltuit
în scopuri investiţionale în cadrul fiecărui an financiar.
Domeniile în care funcţionează instituţiile de stat producătoare de bunuri
publice, a căror sferă este delimitată de dependenţa acesteia de bugetul public sunt, aşa
cum rezultă ele din legile bugetare, următoarele:
 Acţiunile social - culturale:
- acţiuni de învâţământ;
- acţiuni în domeniul sănătăţii;
- acţiuni în domeniul asistenţei sociale;

4
- acţiuni sportive şi de tineret;
- acordarea de alocaţii, ajutoare pentru copii;
- pensiile, ajutoarele şi indemnizaţiile acordate prin sistemul asigurărilor sociale;
 Acţiuni privind ordinea publică;
 Acţiuni economice.
Misiunea primăriei include oferirea de servicii publice de calitate în
domeniul administraţiei publice locale.
Primăria Municipiului Iaşi, ca membră a Asociaţiei Municipiilor din
România are ca viziune satisfacţia permanentă a clienţilor (persoane fizice şi juridice),a
angajaţilor, apreciaţi ca şi colaboratori şi a societăţii civile, urmărind să devină un lider
regional şi naţional. Obiectivele Primăriei Municipiului Iaşi urmăresc 4 perspective :
 Perspectiva financiară - cu obiectivul optimizării utilizării resurselor
financiare având la bază taxele şi impozitele locale şi de furnizare de servicii, clar definite
şi asigurarea pe termen lung a fondurilor de investiţii necesare îmbunătăţirii acestora.
 Perspectiva clientului – cu obiectivul de a exista permanent în preajma
clientului actual şi potenţial, cu perceperea dorinţelor,necesităţilor lui şi creşterea gradului
de responsabilitate / promtitudine vis-a-vis de CLIENT.
 Responsabilitate/ promptitudine ;
 Parteneriatul cu clientul (cetăţenii ăi agenţii economici)
 Satisfacerea aşteptărilor clientului, referitor la serviciile oferite.
 Perspectiva proceselor interne
 Primăria este integrată în cadrul administraţiei publice, mai precis în
domeniul administraţiei publice locale,şi se foloseşte permanent efectul sinergetic.
 Se cooperează în sistem de parteneriat cu clienţii (persoane publice şi
juridice), încercând să se obţină avantaje din valoarea, perspicacitatea, inteligenţa
serviciilor acestora.
 Se acţionează în cadrul unui sistem de management, bazat pe standardele
internaţionale, pe care îl implementează şi îl îmbunătăţeste continuu.
 Personalul, colaboratorii sunt direct responsabili de calitatea muncii lor şi
deplin conştienţi de acţiunile lor.
 Se urmăreşte maximizarea competitivităţii.
 Management de vârf elaborează şi pune la dispoziţie POLITICA DE
MANAGEMENT A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI IAŞI.

5
  Aprecierea aportului personalului se face conform realizării obiectivelor
proprii stabilite.
 Managementul îşi stabileşte propriile obiective utilizând politica
contribuabililor.
 Perspectiva învăţării – dezvoltării
Primăria a demarat dezvoltarea unei strategii de formare, educare şi de
responsabilizare a personalului municipalităţii, în ideea atragerii permanente spre
interesele societăţii. Se doreşte a se mări autoresponsabilizarea acestuia, favorizând astfel
reacţiile din cadrul organizaţiei şi uşurarea modului de aplicare în practică, trecând de la
modul de lucru prin subordonare la cooperare şi coloborare internă.
Motivarea,iniţiativa, specializarea şi calificarea personalului se consideră a fi
determinante în cadrul politicii organizaţionale.
• Calificarea şi specializarea personalului pentru munca acestuia prin cursuri
atractive, gen trening activ.
• Compararea performanţelor primăriei cu cele ale altor instituţii, cu acelaşi
specific, din administraţia publică locala.
• Îmbunătăţirea continuă a comunicării interne şi externe.
• Urmărirea păstrării echilibrului între tinereţea şi experienţa personalului.

Primăria se preocupă tot mai mult de valorile imateriale: marca acesteia

fiind: « Instituţia primarului » , imaginea Municipalităţii, cunoştinţele şi experienţa
angajaţilor, practic, de totalitatea patrimoniului intelectual al organizaţiei. Aceste noţiuni
includ: integritate, capacitatea de inovare, creativitatea, orientarea spre echipă, pe lângă
toleranţă, durabilitate, conştientizarea respectului faţă de cetăţean, responsabilitatea
socială.

6
 1.3. Organizare internă (organigramă comentată)

Relaţiile în cadrul Administraţiei Publice Locale sunt relaţii interne între

compartimente, între categorii de personal, manifestându-se de asemenea între funcţii
diferite.
Potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice corespunzător
tipurilor de servicii cunoscute se pot identifica în cadrul aceleaşi instituţii relaţii de
cooperare, care pot fi formalizate (obligatorii prin acte normative) sau neformalizate
(facultative).
Relaţiile dintre Consiliul Local şi primari pot fi apreciate pornind de la observaţia
că primarii sunt autorităţi executive şi nu deliberative ceea ce înseamnă că dintr-un
anumit punct de vedere ar exista o relaţie de autoritate între Consiliu şi Primar. În
acelaşi timp, din punct de vedere al modului de formare, ambele autorităţi sunt
costituite prin votul direct al cetăţenilor, ceea ce conferă în egală măsură legitimitate
deosebirea dintre ele nefiind de natură juridică (ambele autorităţi aparţin Administraţiei
Publice).
Am putea vorbi deci de existenţa în, primul rând, a unor relaţii de cooperare şi de
control prin delegare, atât Consiliul Local având competenţe de control asupra
Primarului cât şi acesta , la rândul său, asupra Consiliului Local prin competenţele pe
care le are în virtutea dublului său rol de autoritate locală, şi în acelaşi timp, agent al
statului (controlul de legalitate şi dreptul de a sesiza Prefectul).

Serviciul Serviciul
Buget Contabilitate Juridic Contencios

Fig. 1 Flux informaţional intern 1

Serviciul Juridic Contencios avizează dosarele întocmite de Serviciul Buget
Contabilitate privind insolvabilitatea unor plătitori (fig.nr.1).
Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Iaşi este organizat în conformitate cu
dispoziţiile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală şi este structurat astfel :

7
Primar Gheorghe Nichita
Viceprimar
Directia Tehnica
Serviciul Avize Mici Intreprinzatori
Serviciul Administrare Urbana
Biroul Reglementare
Transporturi Urbane
Biroul Administrare Mediu
Urban
Biroul Versanti si Monumente
Biroul Strazi Municipale
Biroul Inspectorat Protectie Civila
Serviciul Administrativ
Biroul Aprovizionare
Personal Deservire
Directia Investitii
Serviciul Investitii Proprii
Serviciul Investitii Invatamint
Birou Achizitii Publice
Secretar
Serviciul Secretariat CL - Arhiva
Biroul Registru Agricol
Serviciul Juridic
Compartiment aplicare Legea
10
Compartiment aplicare Legea
18
Viceprimar
Directia de Administrare a Patrimoniului Public si
Privat

8
 Serviciul Evidenta Patrimoniu
Birou Tehnic
Serviciu Administrare Patrimoniu Public si Privat
Serviciul Administrare Venituri si Executari Silite
Serviciul Administrare Spatii cu alta destinatie
decit locuinta
Serviciul Gestionare Fond Imobiliar
Serviciul Evidenta Solicitari Locuinte
Serviciul Vinzari Locuinte
Directia Dezvoltare Urbana
Serviciul GIS
Serviciul Cadastru
Serviciul Urbanism
Compartiment Avize Acord
Unic
Biroul Proiectare
Directia Piete
Serviciul Administrare Piete
Birou Tehnic Administrativ
Complex Hotelier Municipal
Hotel Municipal
Restaurant Municipal
Hotel Alexandru cel Bun
Directia Economica si Finante Publice Locale
Activitatea Economica
Serviciul Financiar
Compartiment Ajutor de Stat
Biroul Analiza Economica si Avizari Tarife
Serviciul Contabilitate
Serviciul Buget
Activitatea Finante Publice Locale
Serviciul Constatare, Impunere, Control Fiscal si
Executare Creante Bugetare Persoane Juridice
Biroul Control Fiscal Pers.
Juridice
Biroul Constatare, Impunere
Pers. Jur. 1
Biroul Constatare, Impunere
Pers. Jur. 2
Biroul Executare Creante

9
 Bugetare Pers. Jur. 1
Biroul Executare Creante
Bugetare Pers. Jur. 2
Serviciul Constatare, Impunere, Control Fiscal si
Executare Creante Bugetare Persoane Fizice
Biroul Control Fiscal Pers.
Fizice
Biroul Constatare, Impunere
Pers. Fiz. 1
Biroul Constatare, Impunere
Pers. Fiz. 2
Biroul Executare Amenzi Pers.
Fiz.
Biroul Executare Taxe si
Impozite Pers. Fizice
Serviciul Incasare Numerar
Serviciul Contabilitatea Veniturilor
Serviciul Venituri din Contracte
Directia Control
Serviciul Corp Control Primar
Serviciul Control Publicitate Exterioara
Serviciul Asociatii de Proprietari
Directia Comunicare
Centrul de Informatii pentru Cetateni
Compartiment Relaţii cu
Publicul
Compartiment Audiente
Birou Democratie Participativa
Locala
Biroul Organizare Evenimente Speciale
Serviciul Relatii Internationale si Integrare
Europeana
Biroul Cultura, sport, ONG-uri
Biroul Comunicare si Documentare
Administrativa
Biroul de Promovare Turistica
Serviciul Strategii si Managementul Proiectelor
Biroul Proiecte Externe
Servicii Direct Subordonate Primar

10
 Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune
Serviciul Asigurarea Calitatii
Serviciul Informatizare
Biroul Administrare Infrastructura si
Echipamente IT
Biroul Administrare Baze de Date si Aplicatii
Informatice
Compartiment Implementare si Dezvoltare
Sisteme Informatice
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Protectia Municii, Securitate si
Sanatate in Munca
Serviciul Audit Public Intern
Cabinet Primar
Consilieri Primar

Atribuţiile primarului:

• asigură respectarea prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare

a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului;
• dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi
instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalti conducători ai
autorităţilor publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean; asigură aducerea
la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;
• întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exercitiului
bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
• exercită funcţia de ordonator principal de credite; verifică, din oficiu sau la
cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului
local cele constatate;
• răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin
domeniului public şi domeniului privat al comunei ;
• ia masuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor,
catastrofelor, incendiilor, epidemiilor impreuna cu organele de specialitate ale statului. În
acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţii publice din comună

11
pentru a aplica măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri
de dezastre ;
• asigură ordinea publica si linistea cetăţenilor, prin intermediul poliţiei
jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unitătilor de protecţie civilă, care au
obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii;
• îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform
angajamentelor contractuale ;
• asigură aducerea la indeplinire a hotărârilor consiliului local, în situaţia în
care consideră că hotararea este ilegala în trei zile de la adoptare sesizează prefectura
• propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire
la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local, ia măsuri
pentru organizarea acestei consultaţii în condiţiile legii.

Atribuţii ale viceprimarului

• exercită atribuţiunile Primarului în lipsa acestuia din localitate, cu excepţia

celor ce nu pot fi delegate;
• asigură elaborarea Regulamentului local de urbanism şi a documentaţiilor de
urbanism şi amenajarea teritoriului, le prezintă spre aprobare Consiliului local, potrivit
prevederilor legale, iar după aprobare urmăreşte realizarea acestora;
• soluţionează operativ, în spiritul legii, constatările Corpului de control a
disciplinei în construcţii, cât şi eliberarea autorizaţiilor de construcţii, în conformitate cu
planul urbanistic şi amenajarea teritoriului;
• veghează la respectarea normelor de protecţia mediului şi a ecosistemului din
teritoriul administrat de municipiu, conform legii şi specificului local;
• urmăreşte ţinerea la zi a băncii de date privind amenajarea teritoriului şi
lucrărilor de cadastru imobiliar;
• îndeplineşte funcţia de Ofiţer de stare civilă;
• controlează activitatea de rezolvarea a scrisorilor, sesizărilor şi cererilor
cetăţenilor în domeniul sau de activitate;
Viceprimarul coordonează şi controlează activitatea direcţiilor, serviciilor şi
birourilor de specialitate care i-au fost încredinţate prin organigrama aprobată de Consiliul
local la propunerea primarului şi anume - Directia Tehnica, Serviciul Urbanism,

12
Amenajarea Teritoriului, Serviciul Cadastru, Birou Mediu şi Dezvoltare Regională,
Direcţia de Investiţii, Direcţia Servicii Publice, Direcţia de Administrare a Patrimoniului.

Secretarul, în calitate de funcţionar public de conducere,are urmatoarele

atribuţii principale conform Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale:
• comunică în scris consilierilor invitaţia la sedinţă asigurând convocarea
consiliului local, în termenul stabilit de lege;
• pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local;
• aduce la cunostinţă publică ordinea de zi a sedinţei consiliului local;
• participă în mod obligatoriu la sedinţele consiliului local şi efectuează
lucrările de secretariat;
• întocmeşte pontajul prezenţei consilierilor la sedinţă;
• semnează împreună cu preşedintele de şedinţă procesul verbal;
• pune la dispoziţie consilierilor în timp util procesul verbal al sedinţei
anterioare, pe care ulterior îl va supune spre prezentare consiliului local;
• întocmeşte un dosar special pentru fiecare şedinţă de consiliu care va fi
numerotat, semnat şi sigilat, împreună cu consilierul care conduce şedinţa;
• colaborează la redactarea proiectelor de hotărâri şi le avizează pentru
legalitate ;
• contrasemnează pentru legalitate hotărârile consiliului local;
• comunică hotărârile consiliului local primarului şi prefectului, de îndată,dar
nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării;
• înregistrează comunicările efectuate într-un registru special destinat acestui
scop.
• aduce la cunoştinta publică hotărârile cu caracter normativ în termen de 5 zile
de la data comunicării oficiale de către prefect;
• pune la dispoziţia consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 20
de zile, informaţiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului de către primari;
• aduce la cunoştinta publică rapoartele de activitate ale consilierilor şi
viceprimarului;
• avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului;
• urmăreşte rezolvarea corespondenţei în termen legal;

13
 • asigură comunicarea către autorităţile, instituţiile şi persoanele interesate a
actelor emise de consiliul local sau primar, în termen de cel mult 10 zile,daca legea nu
prevede altfel;
• rezolvă problemele curente ale comunei sau ale oraşului, potrivit
competenţelor şi atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, până la constituirea noului consiliu
local, în caz de dizolvare, în absenţa primarului şi viceprimarului;
• îndeplineşte atribuţii de ofiţer de stare civilă dacă acestea i s-au delegat de
către primar ;
• eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în
afara celor cu caracter secret, stabilit legii.
Având în vedere observaţiile şi recomandările controlorilor financiari ai
Curţii de Conturi, privind modul de organizare al decontării sumelor prezentate de
compartimentele de specialitate, cât şi delimitarea atribuţiilor între cele 3 servicii care
asigură execuţia cheltuielilor: serviciul buget, serviciul contabilitate şi serviciul financiar.

Serviciul Financiar

Serviciul Financiar are atribuţii,precum:

• răspunde de legalitatea operaţiunilor economice şi respectarea disciplinei
financiare;
• răspunde de deschiderea de conturi bugetare, extrabugetare şi speciale;
• răspunde de decontarea sumelor prin banca şi prin casierie, întocmind
instrumentele de plata, pentru plătile pe care le efectuează în cadrul serviciului, cu ordin
de plată sau cu numerar
• răspunde de plata la timp a drepturilor de natură salarială, a viramentelor
către bugetul de stat;
• răspunde de întocmirea declaraţiei pentru eliberarea drepturilor salariale şi
de prezentarea cu o zi înainte de data plăţii salariilor pentru efectuarea controlului
salariilor;
• organizează şi răspunde de evidenţa cheltuielilor de personal, pe structura
clasificaţiei bugetare;

14
 • răspunde de evidenţa şi de efectuarea plăţilor din donaţii şi sponsorizări, în
condiţiile legii, în baza documentelor întocmite de compartimentele de specialitate cât şi a
disponibilităţilor în valută, a deplasărilor în străinătate;
• răspunde de remedierea eventualelor neconcordanţe existente în extrasele
de cont, în termen de 3 zile, pentru toate conturile a căror evidenţa este asigurată la
Serviciul Financiar, pentru care efectuează plata;
• răspunde de organizarea casieriei centrale în baza normelor şi
instrucţiunilor legale, prin care se derulează operaţiuni de încasări şi plăti în numerar;
• răspunde de controlul inopinat al casieriei centrale, întocmind procese
verbale de verificare în care să fie prevăzute eventualele diferenţe, măsurile luate şi
sancţiunile aplicate;
• verifică întocmirea zilnică a registrului de casă şi soldul casei, atât în lei cât
şi în valută, în baza registrului de casa întocmit zilnic de casieria centrală;
• răspunde de depunerea în termen a încasărilor în numerar zilnic, prin
întocmirea la casieria centrala a foilor de varsământ, pe fiecare cont bancar;
• răspunde de ridicarea cu CEC a numerarului (lei si valuta) de la Trezoreria
Municipiului Iasi în vederea efectuării de plăti dispuse de ordonatorul principal de credite,
conform documentelor predate la casierie de compartimentele cu atribuţii financiar-
contabile; reprezintă instituţia în relaţiile de decontare cu Trezoreria şi cu alte unităti
bancare dupa caz, atât pentru plăti cu numerar cât şi prin virament;
• răspunde de asigurarea casieriei centrale cu sistem de siguranţă în ceea ce
priveste păstrarea, transportul şi plata sumelor;
• aduce la cunoştinţă conducerii direcţiei şi conducerii instituţiei eventualele
încălcări ale disciplinei de casă, propunând măsuri de remediere a acestora;
• răspunde de întocmirea corectă şi la timp a declaraţiilor lunare privind
impozitul, CAS, CASS, şomaj, etc.;
• exercită control financiar preventiv pentru operaţiunile prevăzute în
dispoziţia internă pentru şef serviciu financiar;
• răspunde de utilizarea creditelor bugetare în conformitate cu destinaţia
pentru care sunt prevăzute în buget;
• răspunde de ducerea la îndeplinire a măsurilor din graficele de
implementare ca urmare a recomandărilor auditorilor interni cât şi ai controlorilor
financiari ai Curţii de Conturi, pentru Serviciul Financiar;

15
 • răspunde de întocmirea corectă şi la timp a balanţei de verificare, pâna la
data de 25 a fiecărei luni pentru luna precedenta (pentru conturile a căror evidenţă este
asigurată în cadrul serviciului);
• răspunde de întocmirea anexelor la bilanţ, colaborând cu celelalte servicii
din direcţie pentru întocmirea lor;
• răspunde de evidenţa debitorilor şi creditorilor din relaţii nefiscale (sintetic
şi analitic) dând relaţii terţilor (interni şi externi) în legătură cu plata efectuată; se
preocupă de recuperarea debitorilor;
• răspunde de întocmirea documentelor necesare închiderii anului financiar
contabil în baza normelor de închidere emise de Ministerul Finanţelor Publice;
• păstrează secretul de serviciu şi confidenţialitatea în legatură cu datele,
informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în executarea atribuţiilor ce-i revin.

Serviciul Buget

• asigură respectarea legalităţii tuturor operaţiunilor economice ;

• acordă viza de control financiar preventiv pentru operaţiunile menţionate în
ROF pentru Şef serviciul Buget.
• răspunde de urmărirea şi întocmirea execuţiei bugetului local pe parcursul
unui an bugetar în condiţiile de echilibru bugetar pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare ;
• asigură deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ;
• asigură modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni ale
clasificaţiei bugetare, a creditelor aprobate inclusiv prin virări de credite în condiţiile
legii ;
• asigură evidenţa creditelor pentru deschideri şi finanţări lucrări şi obiective
prevăzute a se suporta din fondurile de investitii ;
• verifică zilnic execuţia emisă de Trezoreria Municipiului Iaşi şi eventualele
neconcordanţe le rezolvă în termen de 5 zile ;
• stabileşte la finele anului sinteza încasării veniturilor pe surse şi a
cheltuielilor pe capitole ;
• asigură elaborarea şi centralizarea proiectelor, bugetelor de venituri şi
cheltuieli ale unităţilor din subordine precum şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe
activităti autofinanţate ;

16
 • participă la întocmirea raportului de analiză pe baza de bilanţ cu privire la
execuţiile bugetului local cu ocazia întocmirii dării de seamă trimestriale şi anuale ;
• efectuarea modificărilor ce intervin în structura bugetului local ca urmare a
aprobării unor acte normative în sfera finanţelor publice ;
• participă la lucrările de închidere a anului financiar contabil în baza
normelor emise de Ministerul Finantelor Publice ;
• ţine evidenţa deschiderii de credite pe capitole, destinaţii, cu respectarea
bugetului aprobat şi a legislaţiei în domeniu;
• prezintă conducerii direcţiei în vederea supunerii spre aprobare de către
ordonatorul principal de credite a bugetului de venituri şi cheltuieli pe total an, pe
trimestre şi pe capitole, subcapitole, articole şi aliniate cu încadrarea în sumele alocate.
După aprobarea de către ordonatorul de credite întocmeşte proiectul de buget care va fi
supus aprobării în CL.
• urmăreşte execuţia bugetului prin întocmirea de rapoarte zilnice, situaţii,
plăţi şi estimări ori de câte ori este necesar pentru informarea conducerii direcţiei şi a
Primarului;
• verifică întocmirea ori de câte ori este necesară, situaţia plăţilor efectuate
pe capitole şi subcapitole faţă de planul aprobat;
• verifică întocmirea bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat şi repartizarea
pe trimestre, urmăreşte executarea lui pe parcursul anului bugetar;
• verifică întocmirea materialelor şi anexelor pentru rectificările de buget din
cursul anului şi pentru aprobarea executării bugetului de cheltuieli pentru anul precedent;
• verifică centralizarea trimestrială a situaţiilor financiare ale: activităţii
proprii a Primăriei Municipiului Iaşi, Direcţia de Servicii Publice Municipale,
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi, Sănătate – Direcţia Creţe, Direcţia de Asistenţă
Comunitară, Poliţia Comunitară, Casa de Cultură a Municipiului Iaşi, Editura ”Junimea”,
Ateneul Tătăraşi;
• solicită şi centralizează proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli pentru
unităţile subordonate şi finanţate din bugetul local.

Serviciul Contabilitate

• răspunde de legalitatea tuturor operaţiunilor contabile;

17
 • răspunde de întocmirea corectă şi la timp a balanţei de verificare pe total
instituţie (în colaborare cu serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor) şi va fi
înaintată serviciului buget pentru întocmirea Situaţiilor financiare şi a Bilanţului;
• răspunde de înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cronologic şi
sistematic potrivit planului de conturi şi Normelor emise de Ministerul Finanţelor folosind
modelele Registrelor şi formularelor comune privind activitatea contabilă respectând
normele metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora;
• răspunde de înregistrarea contabilă pe baza de documente justificative
înaintate de compartimentele de specialitate cu vizele şi aprobările persoanelor autorizate
şi cu respectarea normelor interne privind angajarea,lichidarea şi ordonanţarea
cheltuielilor;
• organizează şi verifică contabilitatea patrimoniului public atât pentru
domeniul de proprietate privată cât şi pentru domeniul de proprietate publică;
• răspunde de calculul amortizării, a planului de amortizare şi reevaluarea
bunurilor ori de câte ori se impune prin acte normative;
• asigură activitatea de verificare a legalităţii, regularităţii operaţiunilor
efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea
acestora de ordonatorul de credite sau persoanele desemnate pentru operaţiunile şi
documentele prevăzute în dispoziţia de organizare a controlului financiar preventiv
propriu pentru şef serviciu contabilitate;
• asigură finalizarea operaţiunilor de inventariere anuală a patrimoniului
Primăriei;
• verifică şi ţine evidenţa contabilă a cheltuielilor pentru Hotelul Municipal
în baza bugetului aprobat cu încadrarea în veniturile obţinute pentru această activitate;
• verificarea notelor contabile şi asigură transpunerea datelor în calculator în
vederea preluării automate;
• asigură şi răspunde de înregistrarea achiziţiilor, consumului şi stocului de
materiale necesar instituţiei;
• întocmeşte documentele de închidere a anului financiar în baza Normelor
emise de Ministerul Finanţelor;
• răspunde de organizarea şi reorganizarea serviciului făcând propuneri cu
măsurile ce se impun pentru realizarea sarcinilor ce-i revin serviciului.

18
 Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune

Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune, îşi desfăşoară activitatea în

baza Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr.946/04.07.2005 coroborat cu art.19 lit.d)
din Legea nr.500/2002 cu modificările ulterioare, cu angajamentele asumate în cadrul
cap.28 “Control financiar” de negociere cu Uniunea Europeana, cap.12 al Programului de
guvernare pe perioada 2005-2008, aliniat la Standardele de management/control intern la
entitatile publice.
Serviciul se implementează în managementul entitatii publice, care
intenţionează să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor,
privind eficacitatea şi eficienţa funcţionării; fiabilitatea informaţiilor financiare;
respectarea legilor şi regulamentelor.
În baza legislaţiei de referinţă, previne eventualele abateri care pot avea
loc în domeniul economic, financiar-contabil şi gestionarea bunurilor.
Verifică post-factum, gestionarea şi modul de utilizare a creditelor alocate
de la bugetul local, constată abaterile, aduce la cunoştinta ordonatorului de credite
măsurile propuse pentru a creşte eficienţa, în strânsa colaborare cu Auditul şi celelalte
compartimente implicate în derularea întregii activităti a entităţii publice.

Serviciul Resurse Umane

• Elaborează proiectul de organigramă, statul de functii si regulamentul de

organizare si functionare si le supune spre aprobare consiliului local;
• întocmeşte şi actualizează statele de funcţii pentru aparatul propriu al
administraţiei publice locale ;
• execută lucrări privind evidenţa şi mişcarea personalului, întocmeşte,
completează şi păstrează cărţile de munca ale personalului din aparatul propriu din
administraţia publică locală;
• întocmeşte documentele necesare la încadrarea în muncă (contracte de
muncă, dispoziţii de angajare, adrese de transfer, etc.);
• verifică şi vizează pontajele primite în cadrul serviciului pentru acordarea
salariului lunar;

19
 • organizează concursuri pentru posturile vacante, primeşte şi verifică
dosarele de prezentare la concurs şi toate documentele necesare bunei desfăşurări a
concursurilor conform H.G. nr.281/ 1993, Legea nr.188/1999 republicată şi H.G.
nr.1209/2005;
• verifică şi completează dosarele de personal pentru întreg personalul
administraţiei publice;
• întocmeşte statul de funcţii pe grupe de funcţii şi număr de posturi pentru
personalul aparatului propriu al administraţiei publice şi direcţiile subordonate;
• întocmeşte dispoziţii privind încadrarea, detaşarea, trasferarea, promovarea,
sancţionarea, pensionarea şi definitivarea personalului din cadrul aparatului propriu al
administraţiei publice locale şi direcţiilor subordonate conform referatelor primite în
cadrul serviciului precum şi alte dispoziţii ale primarului;
• întocmeşte documentele legate de transferarea, detaşarea, pensionarea sau
încetarea activitatii pentru personalul administraţiei publice;
• calculează drepturile privind premiile ce se acordă conform legii;
• întocmeşte programarea concediilor de odihnă şi ţine evidenţa efectuării
acestora;
• ţine evidenţa concediilor medicale ale salariaţilor Primăriei;
• asigură participarea salariaţilor la cursuri de formare şi perfecţionare
organizate de instituţii abilitate.
1.4. Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe latura
financiară)

Prin intermediul bugetului de stat şi al bugetelor locale se realizează un proces de

largă distribuire şi redistribuire de resurse financiare între sfera materială şi cea
nematerială, între ramuri (subramuri) ale economiei, între sectoarele sociale, între
grupuri sociale, ca şi între membrii societăţii luaţi în mod individual. Prin sistemul
prelevărilor la buget şi cel al alocaţiilor bugetare, statul influenţează mărimea şi
destinaţia fondului de consum, precum şi mărimea şi structura formării brute de capital.

Relaţiile în cadrul instituţiei publice, sunt relaţii interne între compartimente şi

între funcţii diferite.

20
 Potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice corespunzător
tipurilor de servicii cunoscute se pot identifica, în cadrul aceleiasi instituţii, relaţii
obligatorii, care sunt reglementate de anumite acte juridice sau relaţii facutative.
Ca relaţii interne se pot identifica :
• relaţiile dintre agentul agricol şi compartimentul impozite şi taxe, ca urmare
a datelor care se furnizează din registrul agricol despre fiecare contribuabil şi despre
averea acestuia (clădiri, terenuri) care constituie sursa de stabilire din oficiu a impozitelor
şi taxelor ;
• relaţiile dintre compartimentul impozite şi taxe şi compartimentul
cheltuieli, ca urmare a datelor furnizate de primii necesare în fundamentarea bugetului de
venituri şi cheltuieli ;
• relatiile dintre compartimentul asistenţă socială şi compartimentul
cheltuieli, ca urmare a datelor furnizate despre dosarele întocmite pentru ajutorul minim
garantat, pentru susţinerea persoanelor cu handicap şi protecţie a copilului ;
• relaţiile dintre compartimentul urbanism şi compartimentul impozite şi
taxe.
Relatii între consiliul local şi primar sunt relaţii de autoritate deoarece
primarul este autoritate executiva iar consiliul local deliberativă. În acelaşi timp, din punct
de vedere al modului de formare, ambele autorităţi sunt constituite prin votul cetăţenilor,
ceea ce le conferă in egală masură legitimitate, deosebirea între ele fiind de natură juridică.
Se poate vorbi de existenţa în primul rand, unor relaţii de cooperare şi control
prin delegare, atăt Consiliul Local având competenţe de control asupra primarului cât şi
acesta, la rândul său asupra Consiliului Local prin competenţele pe care le are în virtutea
dublului său rol de autoritate locală şi în acelaşi timp agent al statului (controlul de
legimitate şi dreptul de a sesiza prefectul).
In art. 3 alin. (3) din Constituţia Romaniei se prevede că teritoriul este organizat,
sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. Acestea sunt unităţi administrativ-
teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează
autorităţi ale administraţiei publice locale. Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi
capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a
gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile
publice, în condiţiile legii.

21
 Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza
şi în limitele prevăzute de lege, şi priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi
atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi gestionarea resurselor care,
potrivit legii, aparţin comunei, oraşului sau judeţului, după caz. In procesul de
descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice, autorităţile
administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilităţi
autorităţilor administraţiei publice locale, fără asigurarea mijloacelor financiare
corespunzătoare pentru realizarea respectivelor responsabilităţi.
Consiliile locale şi primării, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii consiliilor
judeţene sunt autorităţi ale administraţiei publice locale care soluţionează şi gestionează,
în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în
condiţiile legii. Aceste autorităţi sunt autonome, în sensul că în relaţiile dintre autorităţile
publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar,
pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au
organe proprii de conducere şi un patrimoniu distinct, ce le asigură realizarea obiectivului
propus la înfiinţare. Resursele proprii ale comunelor, oraşelor şi judeţelor sunt gestionate
de autorităţile administraţiei publice locale, potrivit atribuţiilor ce le revin.
In scopul asigurării autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale
au dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe
bugetele de venituri şi cheltuieli ale comunelor, oraşelor şi judeţelor, în condiţiile legii.
Acestea au, de asemenea, dreptul ca, în limitele competenţelor lor, să coopereze
şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din
străinătate, să încheie acorduri între ele, să participe, inclusiv prin alocare de fonduri, la
iniţierea şi la dezvoltarea unor programe de dezvoltare regională, în condiţiile legii, să
administreze sau, după caz, să dispună de resursele financiare, precum şi de bunurile
proprietate publică sau privată ale comunelor, oraşelor şi judeţelor, în conformitate cu
principiul autonomiei locale.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile stabilite de Legea
privind alegerile locale. Dupa constituire, consiliul local îşi organizează comisii de
specialitate pe principalele domenii de activitate (agricultură , activităţi economico-
financiare , activităţi social-culturale şi culte , învăţământ, sănătate şi familie , amenajarea
teritoriului şi urbanism , muncă şi protecţie socială , protecţie copii , protecţie mediu şi
turism , juridică şi de disciplina etc). Comisiile de specialitate analizează şi avizează

22
proiectele de hotărâri ale consiliului local din domeniul lor de activitate, se pronunţă
asupra altor probleme trimise de consiliul local spre avizare, îndeplinesc orice alte atribuţii
care au legatură cu activitatea lor.
Serviciile publice înfiinţate de către consiliul local activează în principalele
domenii de activităţi, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor
legale în limita mijloacelor financiare de care dispune.
Serviciile publice nu au dreptul de a emite acte administrative, deoarece nu au
calitatea de subiect de drept, întrucât nu posedă capacitate juridică proprie şi deci nu
participă în nume propriu în raporturile de drept administrativ, ci în numele autorităţii
respective
Aceste autorităţi au initiativă şi hotărăsc, în condiţiile legii, în toate problemele
de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi
publice, locale sau centrale. Actele juridice adoptate de consiliile locale poartă denumirea
de hotărâri.
Atribuţii, competenţe şi sarcini ale consiliului local
Consiliul local are urmatoarele atribuţii principale:
• alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa
caz; stabileşte, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;
• aprobă statutul comunei sau al oraşului, precum şi regulamentul de
organizare şi funcţionare a consiliului;
• avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare
economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a
teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană,
regională, zonală şi de cooperare transfrontaliera, în condiţiile legii;
• aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de
utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte
impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;
• aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de
funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului
propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor
autonome de interes local;
• administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului;

23
 • hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor
proprietate publică a comunei sau oraşului, după caz, precum şi a serviciilor publice de
interes local, în condiţiile legii;
• hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
privată a comunei sau oraşului, după caz, în condiţiile legii;
• înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de
interes local; urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora; instituie, cu
respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare
pentru instituţiile şi serviciile publice de interes local; numeşte şi eliberează din funcţie, în
condiţiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai
instituţiilor publice din subordinea sa; aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii,
persoanelor pe care le-a numit;
• hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes
local; exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la
societăţile comerciale pe care le-a înfiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi
comerciale; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de
administraţie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
• analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare
necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru
acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor
meteorologice periculoase;
• stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea
drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinănd căilor de comunicaţii
de interes local;
• aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice
pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare în vederea
realizării acestora;
• asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare
necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate,
cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia
civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora;

24
 • hotărăşte, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în număr
insuficient, acordarea de stimulente în natură şi în bani, precum şi de alte facilităti, potrivit
legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţti pot fi
acordate şi personalului didactic;
• contribuie la organizarea de activităţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive
şi de agrement;
• hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea
gardienilor publici, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi a formaţiunilor de protecţie civilă,
în condiţiile legii, şi propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora;
• acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul
creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în
valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în
condiţiile legii;
• contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură
protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru
repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de
binefacere de interes local;
• înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de
distracţie, baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora;
• atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de
obiective de interes public local;
• conferă persoanelor fizice române sau straine, cu merite deosebite, titlul de
cetăţean de onoare al comunei sau al oraşului;
• hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice
române sau straine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea
finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes
public local;
• hotărăşte înfrăţirea comunei sau oraşului cu unităţi administrativ-teritoriale
similare din alte ţări;
• sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
• asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile
legii.
Funcţionarea consiliului local

25
 Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin
lege organică, în caz de razboi sau catastrofă.
Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării
ca legal constituit a consiliului nou-ales.
Consiliul local se întruneşte în şedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului.
Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel
putin o treime din numărul membrilor consiliului.
Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unităţii
administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel putin 3
zile înainte de şedinţele extraordinare.
Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţa locuitorilor
comunei sau ai oraşului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. Sedinţele
consiliului local sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în
funcţie.
Prezenţa consilierilor la şedinţă este obligatorie. Cazurile în care se consideră că
absenţa este motivată se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului local. In situaţia în care un consilier absentează de doua ori consecutiv, fără
motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de organizare şi
funcţionare a consiliului local.
Sedinţele consiliului local sunt conduse de un consilier, ales ca preşedinte de
şedinţă prin votul tuturor consilierilor, pe o perioada de trei luni.
Sedinţele consiliului local sunt publice, cu excepţia cazurilor în care consilierii
decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise.
Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public şi privat al
comunei sau al oraşului, participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională,
zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea şi dezvoltarea urbanistică a
localităţilor şi amenajarea teritoriului, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu
alte autorităţi publice, organizaţii neguvernamentale, persoane juridice române sau straine
se vor discuta întotdeauna în şedinţă publică. In legătură cu aceste probleme primarul
poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum, în condiţiile legii.
Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat
votul fiecare consilier se consemnează într-un proces-verbal, semnat de consilierul care
conduce şedinţele de consiliu şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Consilierul

26
care conduce şedinţele de consiliu, împreună cu secretarul unităţii administrativ-teritoriale
îşi asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate.
Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care a
cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme
urgente şi numai cu votul majorităţii consilierilor prezenţi.
Problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi
dezbătute dacă nu sunt însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul
aparatului propriu de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, care va fi
elaborat în termen de 30 de zile de la solicitarea iniţiatorului, precum şi de avizul comisiei
de specialitate a consiliului.
In exercitarea atribuţiilor ce ii revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul
majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de
organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.
Hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii, administrarea
domeniului public şi privat al comunei sau al oraşului, participarea la programe de
dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea şi
dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului, precum şi cele privind
asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu organizaţii neguvernamentale, cu
persoane juridice române sau străine se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din
numărul consilierilor în funcţie.
Hotărârile privind bugetul local, precum şi cele prin care se stabilesc impozite şi
taxe locale se adoptă cu votul majorităţii consilierilor în funcţie.
Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa două şedinţe consecutive, care vor
avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfăşura pe baza bugetului
anului precedent până la adoptarea noului buget local, dar nu mai târziu de 30 de zile de la
data intrării în vigoare a legii bugetului de stat.
Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret.
Hotărâile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot
secret, cu excepţiile prevăzute de lege.
Proiectele de hotărâre pot fi propuse de consilieri sau de primar. Redactarea
proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului şi al serviciilor din cadrul
aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale.
Hotărârile consiliului local se semnează de consilierul care conduce şedinţele de
consiliu şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. In cazul în care

27
consilierul ales ca preşedinte de şedinţă lipseşte sau refuză să semneze, hotărârea
consiliului local se semnează de 3-5 consilieri. Secretarul nu va contrasemna hotărârea în
cazul în care consideră că aceasta este ilegală sau că depăşeşte competenţele ce revin,
potrivit legii, consiliului local. In acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa
motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al şedinţei. Secretarul va comunica
hotărârile consiliului local primarului şi prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile
de la data adoptării.
Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data
aducerii lor la cunostinţă publică, iar cele individuale, de la data comunicării. Aducerea la
cunosţinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data
comunicarii oficiale către prefect.
In exercitarea mandatului consilierii sunt în serviciul colectivităţii locale. Fiecare
consilier, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate,
care va fi făcut public prin grija secretarului.
Pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate
consilierul primeşte o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii.
Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte
sau, dupa caz, în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului,
precum şi pentru hotărârile pe care le-au votat.
După constituire consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe
principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai
consilierii, cu excepţia viceprimarului. Comisiile de specialitate îşi aleg cate un preşedinte
şi un secretar.
Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din
domeniul lor de activitate şi lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor
lor. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin
regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.

1.5. Structura de personal

STRUCTURA DE PERSONAL A PRIMĂRIEI IAŞI

28
 FUNCŢII DE DEMNITATE PUBLICĂ 3

SECRETAR MUNICIPIUL IAŞI 1

Nr. total posturi din aparatul de specialitate

FUNCŢII PUBLICE 634

FUNCŢII CONTRACTUALE 408

TOTAL PERSONAL 104

6

Din anliza organigramei si totodata a structurii de personal se poate observa

prezenta unui numar de personal foarte mare in aceasta institutie precum si o structura
supra ierarhizata, ceea ce poate afecta functionalitatea institutiei si celeritatea de care ar
trebui sa dea dovada in relatia Primarie-Cetatean.
O structura de personal mai aplatizata ar imbunatati modul de organizare al
activitatii in interiorul institutiei, precum si inter-relatiile de personal ale institutiei.
Aceasta masura ar avea efecte positive si in gestionarea fondurilor destinate intretinerii
institutiei, precum si fondurile de salarii pentru personalul institutiei.

1.6. Relaţii cu exteriorul

Relaţiile dintre autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale sunt

extrem de variate şi complexe, ele manifestându-se ca relaţii de autoritate ierarhică cu
instituţiile superioare.
Relaţiile dintre autoritatea de vârf a administraţiei publice şi autorităţile locale
ale administraţiei publice sunt relaţii de autoritate ierarhică, generate de competenţa
generală pe care o are guvernul de a conduce administraţia publică locală la nivel naţional.
Expresia acestui tip de relaţii de autoritate este dreptul de control al legalitătii pe care îl are
prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, precum şi dreptul guvernului de a
emite acte juridice obligatorii pentru aceste autorităti locale. Autoritatea guvernului asupra
consiliilor locale trebuie exercitată strict în limitele legii şi cu respectarea autonomiei

29
funcţionale a acestora, principiul autonomiei administrative şi al descentralizării serviciilor
publice fiind înscrise în Constituţie.
Primăria Municipiului Iaşi este subordonată Consiliului Judeţean Iaşi, care
este şi ordonatorul principal de credite, având ca obiectiv analizarea modului de utilizare a
creditelor bugetare aprobate prin buget local şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele
proprii.
Consiliul Judeţean Iaşi este ordonatorul principal de credite, iar principalele
relaţii, pe linie financiară, dintre CJI şi primăria Municipiului Iaşi sunt următoarele :

Consiliul Judeţean Iaşi

1 2

Primăria Municipiului Iaşi

Relaţiile cu Consiliul Judeţean Iaşi

1. De la Consiliul Judeţean Iaşi se primesc la începutul anului toate

informaţiile privind sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat conform Legii
privind bugetul de stat pentru anul în curs.
Pentru fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru anul în curs se
va ţine cont de sumele repartizate de CJI sub forma:
1. Sume defalcate din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat ( se alocă
lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit)
pentru echilibrarea bugetului local folosit pentru a acoperi creditele bugetare privind:
• protecţia socială privind asigurarea ajutorului social, ajutorul pentru încălzirea
locuinţei şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap;
• sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea bugetului local;
2. Sume defalcate din impozitul pe venit aflate la dispoziţia Consiliului
Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale;
3. Sume defalcate din cote TVA pentru:
• cheltuieli personal învăţământ preuniversitar de stat, burse şcolare(idem);
• creşa – cheltuieli de personal;

30
 • centre de consultaţie agricolă – cheltuieli de personal şi materiale;
• subvenţii pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populaţiei;
4. Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea diferitelor obiective
privind:
• retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare;
• dezvoltarea sistemului energetic;
• actualizarea planurilor urbanistice;
• reducerea riscului seismic pentru construcţiile cu destinaţie locuinţă;
• lucrări de cadastru imobiliar;
Aceste sume sunt defalcate pe trimestre, pentru fiecare obiectiv în parte. Pe baza
informaţiilor primite de la Consiliul Judeţean Iaşi se realizează Bugetul de Venituri şi
cheltuieli pentru anul în curs.
1. Potrivit convenţiilor încheiate între primărie şi Consiliul judeţean Iaşi
primăria virează în conturile de venituri ale C.J. Iaşi:
 Contribuţia de 25% din costul anual pe copil conf. H.G. nr. 457/2000;
 40% din taxa asupra mijloacelor de transport mai mari de 12 tone.
Primăria mai are relaţii cu:
 Furnizorii de utilităţi (încălzire, iluminat public, apă, telefon), de
materiale, furnituri de birou, obiecte de inventar, prestări servicii, executări lucrări etc;
 Relaţii cu membrii comunităţii ( persoane beneficiare de ajutor social,
ajutor de urgenţă, ajutor de încălzire etc;
 Relaţii cu debitorii – contribuabili ( agenţi economici, persoane fizice etc);
 Relaţii cu trezoreria statului – este banca prin care primăria îşi realizează
operaţiunile bancare de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor;
 Relaţii cu şcolile care sunt ordonatori terţiari de credite – primăria emite
dispoziţii bugetare de deschidere de credite pentru cheltuieli de personal şi burse ( cote
defalcate din TVA) şi cheltuieli materiale servicii şi de capital (venituri proprii ale
bugetului local);

Relaţiile externe ale primăriei

FURNIZORII DE
ŞCOLILE
UTILITǍŢI

31
 MEMBRII COMUNITǍŢII
PRIMǍRIA

DEBITORII TREZORERIA

Relaţiile Primăriei cu organismele financiar- bancare

Prin sistemul de deschidere şi modificare a conturilor de venituri se asigură
urmărirea în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe capitole şi subcapitole de venituri şi
de plătitori.
Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu
repartizarea pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de
stat pentru echilibrarea bugetului local respectiv.
Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin trezorerie numai după
deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.
Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se
efectueze din bugetul local, avându-se în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin
bugetul de stat. În limita volumului creditelor bugetare urmează să se efectueze plăţi prin
trezorerie din mijloacele bugetului local atât pentru activitatea proprie cât şi pentru
instituţiile publice din subordine.
Organele Trezoreriei şi organele fiscale vor îndruma şi recomanda agenţilor
economici să folosească forma de plată prin cont a sumelor datorate bugetului,
prevenindu-se întârzieri în achitarea obligaţiilor către buget.
Dispoziţia de plată completată cu toate elementele se depune de plătitori la
unitatea bancară la care îşi are contul aceasta, prin tehnici publice locale.
Formarea şi utilizarea resurselor financiare publice locale şi contul de execuţie a
bugetelor locale sunt supuse contolului Curţii de Conturi, care transmite dispoziţia de plată
după înregistrarea preluării din cont a sumei, trezoreriei în raza căreia agentul economic îşi
are domiciliulu fiscal.
Prin primirea dispoziţiei de plată de la unitatea bancară a plătitorului se confirmă
că agentul economic şi-a achitat obligaţia fiscală faţă de buget.

32
 1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri realizate la
Primăria Iaşi în perioada 2005-2007

În continuare voi prezenta situaţia indicatorilor financiari (veniturile şi

cheltuielile) la Primăria Municipiului Iaşi în perioada 2005-2007.
În ceea ce priveşte Primăria Municipiului Iaşi, dinamica situaţiei economico-
financiară înregistrată în perioada 2005- 2007 este evidenţiată prin intermediul
indicatorilor economici de venituri şi cheltuieli , după cum urmează în tabelul următor :

Tabel nr. 1:Structura veniturilor la Primaria Municipiului Iasi

in perioada 2005-2007
- mii lei -
Incasari 2005 Incasari 2006 Incasari 2007

Denumire Sume % Sume % Sume %

indicatori absolute absolute absolute
Venituri proprii 538.185.567 29,02% 1.162.183.8 63,26% 1.326.583.1 63,75%
- total 44 20
Venituri curente 472.901.505 25,50% 546.810.419 23,44% 621.071.120 28,83%
Venituri din 18.165.877 0,98% 63.230.550 2,56% 47.124.150 1,73%
capital
Venituri cu 47.118.185 2,54% 0 0,00% 0 0,00%
destinatie
speciala
Prelevari de la 1.285.177.6 69,29% 994.410.964 35,92% 1.864.625.6 36,18%
bugetul de stat 66 00
Subventii de la 31.481.728 1,70% 20.000.000 0,75% 0 0,00%
bugetul de stat
Donatii si 0 0,00% 971.325 0,07% 1.341.190 0,07%
sponsorizari
Imprumuturi 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%

33
 Total venituri 1.854.844.9 100% 2.672.000.0 100% 2.535.662.0 100%
61 00 60
Sursa: Bugetul de venituri si cheltuieli al Primariei Iasi pe anii 2005, 2007 si 2007

Din tabelul nr.1 privind structura si previziunile veniturilor la primaria

municipiului Iasi, se observa ca veniturile proprii in anii 2006 si 2007 s-au dublat fata de
anul 2005. Acestea au crescut de la 29,02% in 2005 la 63,75% in anul 2007. Acest fapt se
datoreaza cresterii veniturilor ce intra in componenta veniturilor proprii la bugetul
primariei Iasi. O pondere semnificativa o detin veniturile curente, acestea sunt reprezentate
mai ales de veniturile fiscale provenite din impozite si taxe unde primaria poate sa ia
masurile cu privire la stabilirea si urmarirea incasarii acestora. Prelevarile de la bugetul de
stat au avut o pondere imporatanta in anul 2005, respectiv 69,29%, in anul 2006 acestea au
scazut la 36,18%. Principala cauza o reprezinta aceea ca potrivit noii reglementari a
finantelor publice locale, cota din impozitul pe venit este inclusa in cadrul veniturilor
proprii alaturi de celelalte impozite, taxe, contributii.

Tabel nr. 2:Structura si evolutia cheltuielilor din bugetul local al Primariei Iasi
in perioada 2005-2007
- mii lei -
Realizari 2005 Realizari 2006 Realizari 2007

Denumire indicatori Sume % Sume absolute Sume absolute

absolute
Autoritati publice 62.863.356 3,39% 84.549.459 179.981.040
Invatamant 768.147.659 41,48% 924.510.153 1.113.474.360
Sanatate 21.580.941 1,16% 35.525.967 51.210.930
Cultura, religie si actiuni 74.728.293 4,03% 80.799.599 50.047.720
privind activitatea de tineret
Asistenta sociala 196.432.592 10,61% 172.364.o25 130.758.440
Servicii si dezvoltare 609.632.474 32,92% 551.018.910 541.780.690
publica, locuinte, mediu si
ape
Transporturi si comunicatii 39.383.204 2,12% 383.538.000 298.366.880
Alte actiuni economice 0 0,00% 1.189.000 1.946.056
Alte actiuni 26.919.022 1,45% 49.388.410 45.480.580
Transferuri 8.000.000 0,43% 8.869.410 9.000.000

34
 Cheltuieli cu destinatie 2,37% 0 0
43.934.840
speciala
Fond rezerva 0 0,00% 0 0
Total cheltuieli 1.851.622.3 100% 2.159.332.166 2.491.015.200
81

Din tabelul nr.2 si fig.nr.2, corespunzator acestui tabel, se constata ca ponderea cea mai
mare in structura functionala a cheltuielilor municipiului Iasi este detinuta de cheltuielile
cu invatamantul (aspect specific municipiului Iasi), urmate de cheltuielile cu serviciile si
dezvoltarea publica. Urmeaza, la o distanta considerabila cheltuielile privind asistenta
sociala si autoritati publice. Restul categoriilor de cheltuieli au o pondere nesemnificativa.

Figura nr. 1:
Autorităţi publice

8%
Învăţămant
36%
0% 5% 8% Sănătate
3% 5%
privind activitatea de tineret
0% 3%
Cultură, religie şi acţiuni
Asistenţă socială

14% 5%
3%
Servicii şi dezvoltare publică
24%
Transporturi şi comunicaţii
14%
36% Alte acţiuni economice
0%
Alte acţiuni
3%
24% Transferuri

5%3% 2% Fond de rezervă

5%

Realizari 2005

35
 Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului
local

2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri

ai bugetului local
Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli se face pentru cele două părţi
ale sale: cheltuieli şi venituri.
Ca sursă de formare a bugetelor publice, veniturile reprezintă relaţia
economică sub formă bănească prin intermediul căreia se mobilizează la dispoziţia
statului fonduri pentru acoperirea unor nevoi publice concretizate în cheltuieli publice.
Veniturile bugetare apar ca indicatori ai finanţelor publice cu o
individualizare cu subdiviziunea clasificaţiei bugetare şi repartizare diferenţiată pe
componente ale sistemului bugetar. Ele mai pot fi abordate ca instrumente economico-
financiare de influenţare a activităţii economice la nivel macro şi micro alături de calitatea
de surse de formare a fondurilor băneşti centralizate.
Conform Legii Finanţelor Publice Locale, veniturile bugetelor locale se
formează din impozite, taxe, alte venituri şi din venituri cu destinaţie specială, precum şi
din cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiţionale la unele
venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale şi din transferuri cu destinaţie specială
de la bugetul de stat.
Pentru dimensionarea veniturilor proprii se iau în considerare veniturile din
impozite şi taxe locale care se stabilesc pe baza declaraţiilor de impunere ale

36
contribuabililor, în cazul impozitelor şi a nivelurilor taxelor stabilite prin hotărâre de
consiliul local. Impozitul este anual, se plăteşte trimestrial, în rate egale, până la data de 15
a ultimei luni din fiecare trimestru. În funcţie de termenele de încasare a veniturilor se
dimensionează cheltuielile, care de regulă sunt mai mari decât veniturile, fiind necesară
echilibrarea bugetului, cu cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Veniturile bugetelor locale se constituie din:
a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte
venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete;
d) donaţii şi sponsorizări.
Veniturile instituite şi mobilizate la buget în mod obişnuit sunt considerate
venituri curente sau ordinare. Aceste venituri se încasează cu regularitate la bugetele
locale în cadrul fiecărui exerciţiu financiar , pe baza unor prelevări legale, constituind o
sursă permanentă. Din aceasta categorie fac parte veniturile fiscale şi veniturile nefiscale.
Veniturile fiscale se concretizează în impozite, taxe, contribuţii şi în alte
venituri percepute la bugetele locale. Veniturile de felul acesta reprezintă prelevări legale
din veniturile realizate de populaţie şi de agenţii economici, precum şi din averea
persoanelor fizice sau juridice la dispoziţia unitătii administrativ-teritoriale, pentru
realizarea funcţiilor administraţiei publice locale. Aceste prelevări se fac în mod
obligatoriu fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii din parte administraţiei publice
locale şi cu titlu nerambursabil.
Participarea persoanelor fizice şi juridice la acoperirea cheltuielilor
unităţilor administrativ teritoriale nu poate fi pe deplin înţeleasă făcând examinarea
incidenţei pe care o au impozitele, taxele şi contribuţiile asupra contribuabililor.
Ţinând cont de incideţta pe care o au impozitele, taxele şi contribuţiile asupra
contribuabililor, veniturile fiscale sunt structurate în impozite directe şi impozite
indirecte.
Impozitele directe reprezintă sumele ce se percep direct de la persoane fizice sau
juridice care trebuie să suporte la anumite termene sarcina fiscală stabilită pe baza datelor
de care dispun organele fiscale privind persoana, averea, posesiunea sau venitul fiecărui
contribuabil şi a cotelor fixate prin lege. Având în vedere că impozitele ca directe sunt
înscrise, după calculul lor oficial, în evidenţele organelor fiscale ca fiind datorate
bugetelor locale acestea mai sunt numite şi impozite cu debit.

37
 Din categoria impozitelor directe ale bugetelor locale fac parte, pe lânga altele :
impozitul pe clădiri de la persoane fizice, impozitul pe terenuri de la persoane
fizice/juridice, taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice/juridice,
alte impozite şi taxe de la populaţie, taxa teren.
Impozitele indirecte spre deosebire de cele directe, nu se stabilesc direct şi
nominative asupra contribuabililor, ci se aşează aupra vânzării bunurilor sau asupra
prestării unor servicii. Impozitele indirecte vizează utilizarea venitului sau averii.
Impozitele indirecte nu presupune nominalizarea şi înscrierea suportatorului impozitului în
evidenţele organelor fiscale, de aceea se mai numesc şi impozite fără debit.
Din categoria impozitelor indirecte ale bugetelor locale fac parte: impozitul
pe spectacole, taxe pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare, taxe de timbru
pentru activitatea notarială, taxe extrajudiciare de timbru.
Veniturile nefiscale sunt venituri care revin unitătilor administrativ teritoriale în
calitatea acestora de proprietar de capitaluri avansate pentru constituirea patrimoniului
unităţilor economice şi instituţiilor publice care realizează acele activităti ale
administraţiei publice locale ce au, în principal caracter de prestaţie; este vorba despre
vărsămintele din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale şi de
vărsăminte de la instituţiile publice.
Veniturile nefiscale sunt cunoscute şi sub denumirea de diverse venituri.
Veniturile prevazute in bugetele institutiilor publice si activitatilor finantate integral sau
partial din venituri propprii sunt considerate tot venituri nefiscale.
În cadrul bugelelor locale aceste venituri apar la capitolul : vărsaminte din
profitul net al regiilor autonome.
Când prestaţiile de interes local au caracter social cultural sau de altă natură,
entităţile care le efectuează sunt organizate ca instituţii publice. Acestea funcţionează în
cele mai variate domenii de activitate, realizând fiecare prestaţii specifice domeniului său
de activitate. În cadrul bugetelor locale acestea sunt evidenţiate la capitolul: vărsăminte de
la instituţiile publice.
Veniturile nefiscale cuprinse în cadrul capitolului diverse venituri din clasificaţia
bugetară pentru bugetele locale cuprind acele venituri care au o individualitate determinată
de condiţiile şi împrejurările în care se realizează. Din categoria veniturilor de felul acesta
fac parte: venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri,
venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate conform dispoziţiilor legale, restituiri de

38
fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, venituri din concesiuni şi închirieri,
penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe.
Veniturile din capital rezultă din vânzarea unei părţi din avuţia naţională aflata în
patrimoniul public. Izvorul acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar în care se
încasează, ci este vorba de valorificarea unor bunuri ce s-au acumulat în patrimoniul
public, fiind rezultatul utilizării unei părţi din resursele bugetare ale perioadelor trecute. În
cadrul bugetelor locale capitolul venituri din capital cuprind : venituri din valorificarea
unor bunuri ale instituţiei publice, venituri din vânzarea locuinţelor construite din
fondurile statului şi venituri din privatizare.
Prelevările din bugetul de stat reprezintă acele sume alocate de la bugetul de stat
pentru complementarea veniturilor bugetelor locale, care de regulă sunt insuficiente pentru
acoperirea cheltuielilor proprii.Aceste venituri cuprind în cadrul bugetelor locale cotele şi
sumele defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din taxa pe valoare adăugata
pentru bugetele locale.
Cotele defalcate din impozitul pe venit reglementate de prevederile art28 din
O.U.G. 45/2005 care presupune că din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la
nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile
lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 36% la bugetele
locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, pe teritoriul cărora îşi desfăşoara activitatea
plătitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judeţului şi 17% într-un cont distinct,
deschis pe seama consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,
oraselor, municipiilor şi judeţului.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării
bugetelor locale, care vor fi repartizate pe judeţe, în funcţie de următoarele criterii:
• capacitatea financiară calculată în funcţie de impozitul pe venit încasat pe
locuitor, în proportie de 70% din sumele defalcate;
• suprafaţa judeţului, în proporţie de 30% din sumele defalcate.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale, aprobate anual prin Legea bugetului de stat, şi din cota de 17%
aparţinând bugetului propriu al judeţului, o cotă de 25% se alocă bugetului propriu al
judeţului, iar diferenţa se repartizează pe comune, oraşe şi municipii prin hotărâre a
consiliului judetean, după consultarea primărilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a
direcţiei generale a finanţelor publice, în funcţie de următoarele criterii:

39
 • capacitatea financiară calculată în baza impozitului pe venit încasat pe
locuitor, în proporţie de 30%;
• suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 30%;
• populaţia unităţii administrativ-teritoriale, în proporţie de 25%;
• alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, în proporţie de
15%, care să asigure cu prioritate susţinerea programelor cu finanţare externă, care
necesită cofinanţare locală.
Subvenţiile primite de la bugetul de stat reprezintă un alt procedeu de
complementare al veniturilor bugetelor locale care sunt insuficinte pentru acoperirea
cheltuielor proprii. Subvenţiile primite de la bugetul de stat către bugetele locale, în scopul
finanţării unor investiţii cu caracter social şi edilitar gospodaresc, precum şi altor acţiuni
de natura celor prevăzute de legea bugetului de stat, sunt sumele primite de bugetele locale
de la bugetul asigurărilor pentru şomaj în vederea finanţării programelor pentru ocuparea
temporara a forţei de muncă, sumele primite pentru susţinerea sistemului de protecţie a
copilului.
Donaţiile şi sponsorizările reprezintă acele venituri ale bugetelor locale care au
la bază un contract de sposorizare. Legea 500/2002 privind finanţele publice prevede că
instituţiile publice pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri materiale şi fonduri
bănesti primite de la persoane fizice sau juridice, sub forma de donaţii şi sponsorizări, cu
respectarea dispoziţiilor legale.
În cazul instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul local, mijloacele
băneşti primite de la persoane fizice şi juridice, sub forma donaţiilor şi sponsorizărilor sunt
vărsate direct la bugetul local din care sunt finanţate acele entităti.
Veniturile sunt grupate, din punct de vedere al sursei, în părţi, capitole şi
subcapitole. Fiecare parte este reprezentată printr-o denumire, iar capitolele şi
subcapitolele sunt redate atât prin denumire corespunzătoare sursei cât şi prin codificare
cifrică, ambele fiind impuse de necesitatea preluării automatizate a informaţiilor în felul
acesta. Printr-un grup de patru cifre este evidenţiat fiecare capitol, iar subcapitolele sunt
codificate în cadrul capitolului prin şase cifre.

40
 Veniturile bugetelor locale

Venituri din Venituri cu

Venituri curente
capital destinaţie specială Cote, sume defalcate din
veniturile bugetului de
stat şi transferuri

Venituri din
valorificarea unor
bunuri

Venituri
Venituri fiscale
nefiscale

Impozite
Impozite directe Vărsăminte din
indirecte
profitul net al regiilor

Impozit pe Impozit pe
profit spectacole
Venituri de la instituţii
publice

Penalităţi şi
Impozite şi taxe majorări
de la populaţie

Taxe extrajudiciare de
Taxa pentru timbru
folosirea terenurilor
proprietate de stat
41
 Criterii de fundamentare a veniturilor
La baza întocmirii părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli stau următoarele
criterii :
 baza legală a veniturilor - veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri şi
cheltuieli şi nu se încasează decât dacă sunt reglementate expres printr-un act normativ şi se cuvin
unităţii respective
 execuţia preliminară pentru anul de bază reprezintă execuţia certă pe o anumită
perioadă de timp + execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corectată cu eventualele influenţe
 analiza şi studierea comparativă a veniturilor realizate pe total, pe structură şi în
dinamică. Se realizează analiză şi studii privind evoluţia veniturilor pe intervale mai mari de timp,
precum şi compararea veniturilor realizate pe ani. Deosebit de importantă este analiza structurii
veniturilor, având în vedere că subvenţia bugetară se acordă în complementarea veniturilor
proprii, deci şi dimensionarea volumului acesteia se realizează ţinându-se cont de volumul
veniturilor proprii obtenabile
 evoluţia volumului în funcţie de factorii producători de venit – se fac calcule
analitice pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori privitori la veniturile
medii realizate sau preliminate, corectaţi cu influenţe ce vor apare în anul de plan. În această etapă
este importantă evaluarea corecta a veniturilor, prin efectuarea de studii şi analize asupra
factorilor ce pot influenţa realizarea şi depăşirea veniturilor sau nerealizarea lor. Aceşti factori
trebuie analizaţi prin prisma întinderii lor în anul în care se elaborează bugetul de venituri şi
cheltuieli: dacă baza de calcul creşte sau veniturile se diversifică, volumul veniturilor anului viitor
poate creşte faţă de volumul veniturilor din anul de bază; dacă sursa de venit dispare, veniturile se
reduc până la neincluderea lor în bugetul de venituri şi cheltuieli.

42
 Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub
autoritatea Consiliului Local
Impozitul pe profit a devenit sursă la bugetul de stat conform art.34, alin 13 din
Legea nr.342-2006 şi art.1, alin.1 din O.U.G. nr.110/2006 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 571/2005 privind Codul Fiscal, drept pentru care bugetul de venituri
pe anul 2009 s-a diminuat cu suma de 77,66 mii lei faţă de încasările anului 2008, încasări
provenite din recuperarea sumelor restante aferente perioadei de până la 31.12.2006.

Cote defalcate din impozitul pe venit

Cotele defalcate din impozitul pe venit s-au estimat a se realiza în anul 2009 la
un nivel de 230.000,00 mii lei având în vedere atât încasările anului precedent (11.472,59
mii lei) cât şi creşterea medie anuală a încasărilor din primul trimestru al anului curent
(35,74%).
Buget propus =230.000,00 mii lei

Sume alocate de Consiliul Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale

Prin adresa nr. 11245-23524-29.12.2005 emisă de Consiliul Judeţean Iaşi şi de
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi s-a comunicat, suma de 5.354.00 mii lei ce
urmează a fi alocată de Consiliul Judeţean din cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale pe anul 2009.

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice

În această categorie de venituri se încasează impozitul pe veniturile persoanelor
fizice nesalariate (colaboratori) care la data de 31.12.2008 înregistrează o rămăşiţă de
73,71 mii lei. Având în vedere posibilităţile reale de încasare a acestor sume plecând şi de
la situaţia că debitorii în cauză , un număr de 9 operatori economici se află în procedură de
lichidare/reorganizare şi în procedura insolvenţei şi a căror creanţă totalizează 58,49 mii
lei, se propune un buget de 10,00 mii lei.

Impozit pe clădiri

43
 Impozitul pe clădiri reprezintă o contribuţie anuală bănească ce se datorează
bugetului local de către contribuabili pentru clădirile aflate în proprietatea acestora,
indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora.
Obiectul impozabil, îl reprezintă clădirile proprietate a contribuabililor, clădirile
proprietate stat ce sunt administrate sau date în folosinţă unor contribuabili şi clădirile din
fondul locativ de stat.
Baza impozabilă a clădirilor ce aparţin persoanelor fizice şi juridice o reprezintă
valoarea lor stabilită potrivit unor criterii şi norme.
Conform Legii 571/2005 privind Codul Fiscal impozitul pe clădiri la
persoane fizice se calculează având în vedere mai multe elemente: zona de
impozitare,materialele de construcţie folosite, numărul de niveluri ale imobilului, anul
construcţiei şi gradul de dotare cu instalaţii pentru utilităţi.
Pentru calculul impozitului pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, sunt necesare
următoarele date: rangul localitatii unde se află situată clădirea; teritoriul unde se afla: în
intravilan sau în extravilan; zona în cadrul localităţii; suprafaţa construită desfăşurată a
clădirii, respectiv: cea determinată pe baza dimensiunilor măsurate pe conturul exterior al
acesteia sau în cazul în care clădirea nu poate fi efectiv măsurată pe conturul exterior,
suprafaţa utilă a clădirii se înmulţeşte cu coeficientul de transformare de 1,20; tipul clădirii
şi instalaţiile cu care este dotată aceasta; data finalizării clădirii.
Formula de calcul a impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice este
următoarea:
Imp.c.pf. = Vi * C% * Coef. Corectie
unde:
Imp.c.pf. = impozit pe cladire persoane fizice
Vi = valoare impozabila
C% = cota de impozitare, la persoanele fizice este de 0,1 la clădirile din mediu
rural şi
0,2 la cele din mediu urban.
Coef.corecţie = coeficientul de corecţie care se stabileşte în funcţie de rangul
localităţii
şi zona în care se află (extravilan sau intravilan).
Valoarea impozabilă se determina dupa formula:

44
 Vi
= Sc * i
unde:
Vi = valoarea impozabila.
Sc = suprafata construita exprimată în m2
i = valoarea care este in functie de dotarile cladirii.
Valoarea impozabilă a unei clădiri se determină prin înmulţirea suprafeţei
construite desfăşurate a clădirii, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea corespunzătoare în
funcţie de dotările clădirii.
Dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca
locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădire se majorează dupa
cum urmează:
a) cu 15% pentru prima cladire în afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele în afara celei de la
adresa de domiciliu.
Valoarea impozabilă se reduce în funcţie de perioada în care au fost realizate
clădirile, astfel: la cele construite înainte de 1950 reducerea este de 50%; iar la cele
construite între 1951-1977 reducerea este de 5%.
Astfel pentru anul 2009 s-a propus un buget de 15.200,88 mii lei având ca
suport:
-inventarierea masei impozabile în luna ianuarie 2009 (12.341,86 mii lei) şi din
care a rezultat un debit de 11.946,00 mii lei;
-rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 7.573,12 mii lei;
-încasările realizate la data de 31.12.2008 care au fost de 12.282,22 mii lei;
-creşterea înregistrată, în primele două luni, a veniturilor din anul 2009 faţă de
veniturile anului 2008 pentru aceeaşi perioada care este de 20%;
-evoluţia crescândă a încasărilor din anii anteriori .

- Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008 = 4.922,00 mii lei

- Încasări estimate din debitul pe anul 2009 = 10.486,00 mii lei
TOTAL impozit pe clădiri de la persoane fizice
prevăzute în buget pentru anul 2009 = 15.408,00 mii lei

45
 Impozitarea clădirilor la persoane juridice se face în funcţie de valoarea de
inventar înregistrată în contabilitatea contribuabililor la care se aplică două cote de
impozitare.
Formula de calcul la impozitul pe clădire persoane juridice este următoarea:
Imp.c.pj = Val. Iv * C%
unde:
Imp.c.pj = impozitul datorat de persoanele juridice pe clădiri.
Val. Iv = valoarea de inventar a clădirii la data intrării în patrimoniu.
C% = cota de impozitare care poate fi cuprinsă între 0,5-1%.
Pentru anul 2009 se propune un buget de 46.323,12 mii lei având în
vedere:
- inventarierea masei impozabile încheiate în luna ianuarie 2009 (44.205,41 mii
lei) prin care s-a stabilit un debit de 38.375,00 mii lei;
- rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 22.588,33 mii lei;
- încasările realizate în anul 2008 care au fost de 26.148,92 mii lei;
- evoluţia crescândă a încasărilor de la un an la altul care este în medie de 45%;
-încasarea creanţei de 14.212,00 mii lei de la un mare contribuabil, din punct de
vedere al obligaţiilor de plată către bugetul local, operator economic aflat în procedura
insolvenţei, faza de reorganizare judiciară, şi care în planul de reorganizare are prevăzut
achitarea creanţelor către bugetul local cât şi către alţi creditori, prin valorificarea unor
active de natura terenurilor şi clădirilor.

- Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008 = 18.070,00 mii lei

- Încasări estimate din debitul pe anul 2009 = 28.253,00 mii lei
TOTAL impozit pe clădiri de la persoane juridice
prevăzute în buget pentru anul 2009 = 46.323,00 mii lei

Impozit pe terenuri
Contribuabilii impozitului pe teren sunt persoanele fizice, persoanele juridice,
asociaţiile familiale, unitătile economice ale unor persoane juridice care deţin în
proprietate suprafeţe de teren situate în municipiu.

46
 Obiectul impozabil este reprezentat de următoarele categorii de terenuri:
terenuri neocupate de clădiri şi alte construcţii deţinute în proprietate de contribuabili
persoane fizice; terenuri neocupate de clădiri şi alte construcţii ce aparţin persoanelor
juridice şi sunt folosite în alte scopuri decât cele necesare desfăşurării activităţii pentru
care sunt autorizate.
Calculul impozitului pe teren - impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul
numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona
sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.
Formula de calcul:
Imp.t =S * Coef. corectie * Categ. de fol.
unde:
Imp.t = impozit teren
S = suprafaţa exprimată în metrii pătraţi
Coef. corecţie = coeficientul de corecţie în funcţie de amplasarea terenului în
extravilan
sau intravilan, şi în funcţie de rangul localităţii.
Categ. de fol. = Categoria de folosinta a terenului.
Zona din cadrul Rangul localitatii (lei/mp)
localitatii
0 I II III IV V
A 5.900 4.900 4.300 3.700 500 400
B 4.900 3.700 3.000 2.500 400 300
C 3.700 2.500 1.900 1.200 300 200
D 2.500 1.200 1.000 700 200 100

Exemplu de calcul : O S.C. x are in patrimoniu un teren de 1000mp în

intravilanul oraşului Iasi , zona A, rangul III. Astfel societatea va avea de platit un impozit
pe teren de :
Imp.t=1000mp*3.700=3.700.000/an
Impozitul pe teren se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 15
martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a
impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice.Neplătirea la
termen a obligaţiilor implică majorări de 0,06% pe zi şi penalităţi de 0,5% pe lună sau
fracţiune de luna.

47
 In anul 2009 veniturile din impozitul pe terenuri de la persoane fizice au
fost estimate în buget la valoarea de 1.995,68 mii lei. La stabilirea acestei valori s-au avut
în vedere:
- inventarierea masei impozabile în luna ianuarie 2009 (2.127,91 mii lei) prin
care s-a stabilit un debit de 2.519,80 mii lei;
- rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 3.515,67 mii lei;
- încasările realizate în anul 2008 care au fost de 1.687,92 mii lei;
- evoluţia crescândă a încasărilor din anii anteriori .

- Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008 = 895,00 mii lei

- Încasări estimate din debitul pe anul 2009 = 1.100,00 mii lei
TOTAL impozit pe teren de la persoane fizice
prevăzute în buget pentru anul 2009 = 1.995,00 mii lei

În cazul impozitului pe terenuri de la persoane juridice nivelul încasărilor

pentru anul 2009 au fost estimate la valoarea de 11.145,79 mii lei având la bază:
- inventarierea masei impozabile în luna ianuarie 2009 (4.927,700 mii lei) prin
care s-a stabilit un debit de 4.171,80 mii lei;
- rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 7.515,67 mii lei;
- încasările realizate în anul 2008 care au fost de 4.587,92 mii lei;
- evoluţia crescândă a încasărilor din anii anteriori .

- Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008 = 6.959,00 mii lei

- Încasări estimate din debitul pe anul 2009 = 4.414,00 mii lei
TOTAL impozit pe teren de la persoane juridice
prevăzute în buget pentru anul 2009 = 11.373,00 mii lei

Impozitul pe terenurile situate în intravilan şi extravilan înregistrate în altă

categorie de folosinţă decât teren curţi-construcţii s-a prevăzut în buget la valoarea de
84,54 mii lei şi reprezintă 46% din rămăşiţa anului şi 65% din debitul pe anul 2009
rezultat în urma inventarierii masei impozabile (100,13 mii lei).

48
 Taxe judiciare de timbru,taxe de timbru pentru activitatea notariala şi alte
taxe de timbru
Taxele judiciare de timbru se fac venit la bugetul de stat conform O.U.G. nr.
51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, bugetul de venituri pe anul 2009
s-a diminuat cu suma de 1.703,52 mii lei faţă de încasările anului 2008, realizate până la
intrarea în vigoare a actului normativ mai sus menţionat.

Sume defalcate din TVA

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru anul 2009
comunicate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi se prezintă astfel:
- Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor
descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor = 203.274 mii
lei
- Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale = 8.861,08 mii
lei

Impozit pe spectacole
Deoarece acest tip de impozit nu poate fi debitat la începutul anului întrucât se
calculează un procent de 2%-5% din valoarea biletelor pentru spectacole, festivalurile,
concursurile sportive etc. organizate pe raza municipiului Iaşi, iar în cazul discotecilor şi
videotecilor se calculează în funcţie de suprafaţa (mp) a incintei videotecii sau discotecii
înmulţită cu suma stabilită prin HCL nr.172/2008 ajustată cu coeficientul de corecţie
aferent rangului localităţii, s-a estimat pentru anul 2009 un buget de 80,00 mii lei. La
calcularea acestei valori s-au avut în vedere încasările din anul 2008 care au fost de 96,18
mii lei şi HCL nr.172/2008 privind stabilirea impozitelor şi taxelor pentru anul fiscal
2009.

Alte impozite pe servicii specifice

În aceasta categorie de venit se încasează taxa pentru folosirea mijloacelor de
reclamă şi publicitate. Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget suma de 500,00 mii lei. La

49
stabilirea acestei sume s-au avut în vedere solicitările multiple de scădere din evidenţa
fiscală a mijloacelor de afişaj cât şi posibilităţile reale de încasare a acestor venituri.

Taxa asupra mijloacelor de transport

Platitorul taxei este orice persoana care are în proprietate un mijloc de transport
care trebuie înmatriculat în România şi datorează o taxă anuală pentru mijlocul de
transport, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel.
În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing
financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de locator.
Calculul taxei - taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de
tipul mijlocului de transport: autoturisme, autobuze, autocare, microbuze, autocamioane.
In cazul oricăruia dintre mijloacele de transport cu tracţiune mecanică, taxa asupra
mijlocului de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului
acestora pentru fiecare 500 cmc sau fracţiune.
Capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizataă a unui mijloc de
transport se stabileşte prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de
achiziţie sau un alt document similar.
Formula de calcul:
T.mj.t. = Cap. c. * S
unde:
T.mj.t. = impozitul pe mijlocul de transport
Cap.c. = capacitatea cilindrica a mijlocului de transport
S = suma corespunzatoare capacitatii cilindrice a mijlocului de transport
ne de capacitate sub 500 cmc.

Ţinând seama că taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de

persoane fizice se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică, pentru anul 2009 s-a
prevăzut în buget suma de 5.443,84 mii lei calculată în funcţie de:
- inventarierea masei impozabile în luna ianuarie 2009 (5.632,25 mii lei) prin
care s-a stabilit un debit de 5.590,00 mii lei;
- rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 5.715,67 mii lei;
- încasările realizate în anul 2008 care au fost de 4.007,92 mii lei;

50
 - creşterea înregistrată, în primele două luni, a veniturilor din anul 2009 faţă de
veniturile anului 2008 pentru aceeaşi perioadă care este de 30%.

- Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008 = 1.703,00 mii lei

- Încasări estimate din debitul pe anul 2009 = 3.795,00 mii lei
TOTAL taxă asupra mijloacelor de transport deţinute
de persoane fizice estimate pentru anul 2009 = 5.498,00 mii lei

În cazul persoanelor juridice taxa asupra mijloacelor de transport s-a prevăzut

ăn buget la valoarea de 5.556,16 mii lei având în vedere:
- inventarierea masei impozabile în luna ianuarie 2009 prin care s-a stabilit un
debit de 5.182,000 mii lei;
- rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 3.015,67 mii lei;
- încasările realizate în anul 2008 care au fost de 4.309,76 mii lei;
- creşterea înregistrată, în primele două luni, a veniturilor din anul 2009 faţă de
veniturile anului 2008 pentru aceeaşi perioadă care este de 25%.
- Încasări estimate din rămăşiţa anului 2008 = 1.443,00 mii lei
- Încasări estimate din debitul pe anul 2009 = 4.534,00 mii lei
TOTAL taxă asupra mijloacelor de transport deţinute
de persoane juridice estimate pentru anul 2009 = 5.977,00mii lei
Ca şi în cazul persoanelor fizice, există şi la persoane juridice, mai ales la cele
fără activitate, multe mijloace de transport înstrăinate şi pentru care nu s-au depus
declaraţii.
Totodată există un număr de 867 de contribuabili care se află în procedura de
lichidare/ reorganizare şi în procedura insolvenţei a căror creanţă totalizează 1.534,00 mii
lei.

Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare

În această categorie de venit se încasează taxa pentru eliberarea autorizaţiilor
sanitare de funcţionare, taxa pentru eliberarea şi viza anuală a autorizaţiei privind
desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică pe raza municipiului Iaşi.
Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget suma de 559,00 mii lei âca urmare a
eliberării în anul 2009 a unui număr de 1.100 de autorizaţii la valoarea medie de 472 lei,

51
2.500 avize de principiu la valoarea de 8 lei şi 400 de înregistrare de O.R.C. la valoarea
totală de 20,00 mii lei.

Alte taxe pe utililizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe

desfăşurarea de activităţi
În această categorie de venit se încasează taxele pentru eliberarea certificatelor,
avizelor şi autorizaţiilor prevăzute în titlul IX, cap V din legea nr. 571/2005. Valorile
acestor taxe sunt stabilite prin HCL 172/2008. Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget
suma de 5.877,00 mii lei având în vedere încasările anului 2008 care au fost de 5.665,75
mii lei.

Alte impozite şi taxe fiscale

În acest subcapitol bugetar se încadreză cotele defalcate din impozitul pe
salar şi taxa de teren restanţe (din anii anteriori) precum şi taxele pentru folosinţă teren,
contravaloarea bonurilor valorice din pieţe, târguri, obor, bazar, ştrand, pationoar, pârtia de
schi etc. Pe anul 2009 s-a estimat un buget de 9.000,00 mii lei stabilit pe baza:
-rămăşiţele înregistrate la data de 31.12.2008 care sunt de 1.842,92 lei;
-încasările realizate în anul 2008 care au fost de 9.210,82 mii lei;
-cuantumul taxelor aprobate prin HCL nr.172/2008;
-reducerea numărului tonetelor de pe raza Municipiului Iaşi.

Venituri din concesiuni şi închirieri

Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget suma de 30.000,00 mii lei compusă din:
-venituri din chirii spaţii cu altă destinaţie, chirii locuinţe de serviciu, chirii
locuinţe sociale, chirii locuinţe ANL, redevenţă cabinete medicale şi concesionări
şi închirieri locuri parcare = 8.000,00
mii lei
-venituri din redevenţe pentru concesionare servicii
publice din subordine =22.000,00
mii lei
TOTAL venituri din concesionări şi închirieri
estimate pentru anul 2009 =30.000,00 mii
lei

52
 Venituri din dividente
În urma comunicărilor făcute de societăţile comerciale subordonate Consiliului
Local, pentru anul 2009 s-a estimat a se încasa suma de 2.475,00 mii lei astfel:
-SC Salubris SA 120,00 mii lei
-SC Citadin SA 3.355,00 mii lei

Contribuţia persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social

La stabilirea bugetului pe anul 2009 de 28,00 mii lei s-au avut în vedere
încasările realizate în anul 2008 de 28,48 mii lei. Aceste venituri se încasează de la
Cantina de Ajutor Social conform art.4, alin. 2 din Legea nr.208/1997 şi reprezintă
contravaloarea meselor acordate persoanelor defavorizate.

Taxe extrajudiciare de timbru

La acest subcapitol bugetar se încasează taxele extrajudiciare de timbru
conform Legii nr.117/1999, cu modificările ulterioare. Pentru anul 2009 s-a prevăzut în
buget suma de 1.987,00 mii lei stabilită pe baza încasărilor din anul 2008.

Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale

La calcularea nivelului încasărilor pe anul 2009 de 30.000,00 mii lei s-au
avut în vedere soldul debitelor înregistrate în contabilitate în valoare de 40.208,66 mii lei
la data de 29.02.2009 cât şi sumele repreyenând amenzi care vor fi primite în anul curent.
Aceste venituri reprezintă amenzile de circulaţie acordate de organele de poliţie
abilitate, sancţiunile date de inspectorii de specialitate din cadrul compartimentelor de
impunere persane fizice şi persoane juridice ca urmare a nedepunerii sau depunerii cu
întârziere a declaraţiilor de impunere în termen în urma dobândirii sau înstrăinării de
bunuri impozabile de către contribuabili, precum şi sancţiunile aplicate de către serviciile
din cadrul Primăriei Iaşi cât şi a regiilor autonome subordonate care au calitatea de a
controla modul de aplicare a legiilor şi hotărârilor Consiliului Local de către persoane
fizice şi juridice.

Transferuri voluntare, altele decât subenţiile

53
 In acest capitol se încasează donaţiile şi sponsorizările şi alte transferuri
voluntare. Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget suma de 16,90 mii lei egală cu nivelul
încasărilor din primele trei luni ale anului curent. Pe măsura încasărilor ulterioare se va
proceda la rectificarea bugetului astfel încât aceste sume să poată fi cheltuite pe destinaţia
respectivă.

Venituri din capital

La acest capitol se încasează veniturile aferente Decret Lege 61/1990
privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie precum şi
Legea 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a
celor de prestări servicii, aflate în adminstrarea consiliilor locale.
Pentru anul 2009 s-a prevăzut în buget suma de 3.130,71 mii lei astfel:
-venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice =109,83
mii lei
(la stabilirea acestei valori s-a avut în vedere încasările din anul 2008)
- venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului =300,00
mii lei
(la stabilirea acestei valori s-au avut în vedere ratele scadente în anul 2009 şi
valoarea estimată a locuinţelor ce urmează a fi vândute în acest an)
- venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat =2.729,88
mii lei
(la stabilirea acestei valori s-a avut în vedere valoarea contractelor aflate în
derulare şi valoarea imobilelor cu destinaţie de cabinete medicale disponibile la vânzare).

54
 2.2. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli
ai bugetului local

Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cheltuielile cu salariile cuprind :

Salarii de bază (FD.SB) reprezinta necesarul de fonduri pentru salarizarea
angajaţilor primăriei şi se determină pe baza următoarelor elemente:
- numărul mediu de salariati(N)
- salariul mediu din anul de baza modificat cu influienta majorarilor de salarii
previzionate pentru anul de plan (SMB)
Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relatiei:
FD.SB = N x SMB x 12 luni
Indemnizatii de conducere (IC) reprezinta drepturile banesti cuvenite persoanelor
care indeplinesc functii de conducere in cadrul primariei si se calculeaza in functie de :
- numarul persoanelor cu functie de conducere (NC)
- indemnizatie medie de conducere realizata in anul de baza influientat cu
eventualele modificari prevazute in anul in curs (IMC)
Relatia de calcul este:
IC = NC x IMC x 12 LUNI
Sporul de vechime(SPV) pentru vechimea in munca salariatii beneficiaza de un
spor de vechime de 20% calculat la salariul de baza. Cheltuielile ocazionate cu sporul de
vechime sunt in functie de vechimea personalului angajat si cuantumul sporului de vechime
aferent acestuia.
Alte drepturi salariale cuprinde sumele cuvenite consilierilor primariei sub forma
de indemnizatii, pe anul curent .

Exemplu de calcul

55
 Ionescu D., referent, clasa III, grad sup., TR.1, Salar tarifar 731 RON, Indemnizaţie de
conducere 0, Salar merit 15%, Spor condiţii de muncă 10%, Spor vechime 20%

Salar tarifar (încadrare) = 731 RON

Zile salar tarifar se calculează împărţind salariul tarifar la nr de zile din lună iar apoi se
înmulţeşte cu nr de zile lucrate.

Salar tarifar / zi = 731 RON / 22 zile din lună = 33,22 ron / zi

Salar tarifar = 33,22 x 22 zile = 731 RON
Exemplu pentru mai puţine zile lucrate;
Salar tarifar = 33,22 x 15 zile = 499 RON
Salariu de Merit (10 – 15%) = 731 RON X 15% = 110 RON
Spor pentru condiţii deosebite (10%) se aplică la (Salariu Tarifar + Salariu de Merit)
x10%
SP COND = [731(S.T) + 110(S.M)]X10% = 84 RON
SPOR VECHIME (20%) se aplică la Salariu de bază (S.T +S.M)
S.V = [731(S.T) +110(S.M)] x 20% = 168 RON
PREMII 599 RON
SALARIU BRUT = 730(S.T) +110(S.M)+84(S.C) +168(S.V) +599(PREMII) = 1692
RON

Transe de vechime in munca Cota din salariul de baza

intre 3 si 5 ani 5%

de la 5 la 10 ani 10 %

de la 10 la 15 ani 15 %

de la 15 la 20 ani 20 %

peste 20 de ani 25 %

56
 Fundamentarea cheltuielilor materiale

Cheltuieli materiale si servicii

Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire cuprinde fondurile banesti necesare

pentru buna functionare a consiliului local reprezentand platile pentru incalzit, iluminat, apa
canal, posta telefon, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari de
serviciu necesare consiliului local. Aceste fonduri se evalueaza pe baza devizului intocmit in
preturi curente.
Materiale si prestari servicii cu caracter functional cuprinde fondurile banesti
necesare pentru achizitonarea carburantilor pentru autovehicule, piese de schimb conform
devizelor.
Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata cuprinde fondurile banesti
necesare pentru achizitionarea de obiecte cu caracter functional sau de uz administrativ
gospodaresc.
Reparatii curente cuprind fondurile pentru efectuarea reparatiilor la mijloacele fixe
din patrimoniul primariei conform devizului pentru reparatii curente.

Deplasari, detasari (D) cuprinde fondurile banesti necesare acoperirii cheltuielilor

ocazionate de aceste deplasari in tara.
Aceste fonduri se fundamenteaza in functie de:
- nr. de persoane care se deplaseaza (NR )
- nr. de zile de deplasare ((NZ)
- costul transportului pe o persoana (KT)
- costul diurnei pentru o persoana pe zi (KD)
- costul cu cazarea pentru o persoana (KC)
D = NR x NZ x KT x KD x KC

Reparatii capitale se fundamenteaza pe baza devizelor pentru reparatii capitale la

imobilele consiliului local, la perioadele stabilite prin actele normative in vigoare

57
 Carti si publicatii cuprinde fondurile necesare procurarii de reviste si publicatii de
specialitate: Tribuna Economica, Impozite si taxe, etc.
Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfasurarii unor actiuni pentru
calificarea, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor.

Indicatori specifici ai cheltuielilor materiale : cantitatile de materiale si preturile

estimate, luindu-se in calcul influienta indexarii preturilor si tarifelor de consum previzionate
pentru anul de plan.
Fundamentarea cheltuielilor materiale si de servicii
Cheltuielile materiale si de servicii sunt in principal cheltuieli de intretinere si
gospodarire. Acestea cuprind fondurile banesti necesare pentru buna functionare a consiliului
local reprezentand platile pentru incalzit, iluminat, apa canal, posta telefon, furnituri de birou,
materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari de serviciu necesare consiliului local.

Materialele si prestarile de servicii cu caracter functional cuprind fondurile banesti

necesare pentru achizitonarea carburantilor pentru autovehicule, piese de schimb conform
devizelor.
Obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata cuprind fondurile banesti
necesare pentru achizitionarea de obiecte cu caracter functional sau de uz administrativ
gospodaresc.
Reparatiile curente cuprind fondurile pentru efectuarea reparatiilor la mijloacele fixe din
patrimoniul primariei conform devizului pentru reparatii curente.
Reparatiile capitale se fundamenteaza pe baza devizelor pentru reparatii capitale la
imobilele consiliului local, la perioadele stabilite prin actele normative in vigoare.
Cartile si publicatiile cuprind fondurile necesare procurarii de reviste si publicatii de
specialitate: Capital, Ziarul Financiar, etc.

Fundamentarea subventiilor si transferurilor

Cheltuielile de transfer nu reprezinta un veritabil consum de resurse, ci o serie de

operatiuni de redistribuire in favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau
private. Intre cheltuielile de transfer se pot deosebi :
 cheltuieli publice pentru asistenta sociala ;

58
  cheltuieli de transfer catre sectorul cultural-educativ pentru acordarea de burse sau
subventionarea institutiilor din acest domeniu ;
 subventii acordate regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital de stat ;
 dobanzi platite pentru imprumuturi interne sau externe contracte de stat sau alte
organisme publice.
Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice livrate
populatiei, se repartizeaza de Consiliul Judetean in functie de cantitatea de energie termica
livrata populatiei pentru care pretul local depaseste nivelul de referinta.

Fundamentarea cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital sunt cele care permit achizitionarea sau constructia de bunuri
publice de folosinta indelungata, contribuind la imbogatirea, modernizarea sectorului public,
cum ar fi construirea de autostrazi, porturi, aeroporturi, baraje, sisteme de irigatii, scoli spitale,
cladiri administrativeetc.
In programul de investitii se vor inscrie cheltuieli pe ani si etape de executie pentru
investitiile in continuare si investitiile noi. In listele de investitii se vor inscrie cu prioritate
obiectivele de investitii incepute in anii precedenti si neterminate pentru care exista conditii de
finantare finalizate pana la incheierea exercitiului bugetar.
Sumele ce se prevad pentru aceste investitii se vor stabili dupa luarea in calcul a tuturor
posibilitatilor de fiantare din surse proprii sau din surse atrase.
CHELTUIELI DE CAPITAL
Investitii ale institutiilor publice cuprinde fondurile banesti necesare obiectivelor de
investitii noi si dotarile independente se evalueaza pe baza studiilor de fezabilitate si proiectelor.

Principalii indicatori pe baza carora se fundamenteaza cheltuielile curente care se

prevad in bugetele locale :

 Indicatori specifici ai cheltuielilor cu salariile : numarul mediu de salariati,

salariul mediu din anul de baza modificat cu influienta majorarilor de salarii previzionate pentru
anul de plan , numarul persoanelor cu functie de conducere, indemnizatie medie de conducere
realizata in anul de baza influientat cu eventualele modificari prevazute in anul in curs ,
sporurile de vechime si alte sporuri legal constituite, numarul de consilieri si indemnizatia

59
prinita, contributia consiliului local la constituirea fondului pentru asigurarile sociale,
contributia pentru plata fondului de somaj, nr. de persoane care se deplaseaza in interes de
serviciu, nr. de zile de deplasare , costul transportului pe o persoana ,costul diurnei pentru o
persoana pe zi , costul cu cazarea pentru o persoana.
 Indicatori specifici privind cheltuielile pentru burse sociale : numarul dosarelor
depuse si acceptate, cuantumul bursei, numarul lunilor de acordare a bursei.
 Indicatori specifici ai cheltuielilor materiale : cantitatile de materiale si preturile
estimate, luindu-se in calcul influienta indexarii preturilor si tarifelor de consum previzionate
pentru anul de plan.
 Indicatori specifici ai cheltuielilor pentru incalzire : cantitatea de combustibil
necesra si pretul combustibilului estimat pentru anul de plan.
 Indicatori specifici ai cheltuielilor pentru mijloacele de transport : consumul
normat de carburat si pretul combustibilului estimat pentru anul de plan, piesele de schimb.
 Indicatori specifici ai ajutorului pentru incalzirea locuintei : numarul de cazuri
care beneficiaza de acest ajutor, baremul acordat conform prevederilor legale
 Indicatori specifici ai ajutorului pentru venitul minima acordat : numarul de
dosare depuse si validate, baremurile stabilite conform prevederilor legale

Criterii de fundamentare a cheltuielilor

 baza legala a cheltuielilor – nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul de
venituri si cheltuieli sau finantata prin acesta daca nu este reglementata printr-un act normativ ;
 executia preliminara pentru anul de baza consta in executia certa pe o perioada de
timp ;
 analiza si studierea comparativa a cheltuielilor, atat pe total, cat si pe structura si
in dinamica ;
 preturile si tarifele diferitelor servicii care au repercursiuni directe asupra
structurii si evolutiei cheltuielilor ;
 baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul carora anumite
categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelele maxime, ce nu pot fi depasite.

60
 2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea
proiectului bugetului local

Pana la 15 mai a anului bugetar, in curs trebuie definitivat proiectul de buget

pentru anul următor. Fluxul informational al întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieili
porneşte de la serviciile Consiliului local al Municipiului Iaşi si de la regiile autonome si
instituţiile publice subordonate consiliului.Toate acestea transmit proiecte de buget de
venituri si cheltuieili,care sunt centralizate la nivelul serviciului Buget-Contabilitate.Acest
serviciu întocmeşte proiectul de buget de venituri si cheltuieli în forma preliminară.Acest
proiect este prezentat primarului spre avizare.
Primarul supune proiectul de buget de venituri şi cheltuieli aprobării
Consiliului local.Consiliul local aprobă proiectul de buget de venituri şi cheltuieili şi un
raport de prezentare a acesuia.
În continuare,secretarul Consiliului local transmite un exemplar din proiectul
bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat,către Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi
a Controlului Financiar de Stat Iaşi.De aici proiectul de buget ajunge la Ministerul
Finantelor.Toate aceste acţiuni au loc în luna mai a anului in curs.
La Ministerul Finanţelor se fac recalculări şi modificări si rezultă un proiect
de buget modificat care urmează aceeaşi cale,de data aceasta în sens descendent(de la
centru spre teritoriu).
În cazul în care dupa ce a fost aprobat bugetul de venituri si cheltuieli al
primăriei,sunt necesare transferuri de credite de la un capitol la altul,acestea trebuie
aprobate de Consiliul local.
În scopul elaborarii unui buget de venituri si cheltuieli cât mai apropiat de
realitate la nivelul PMI, se au in vedere urmatoarele:
Respectarea normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor în legatură
cu elaborarea proiectului de buget;

61
 Dimensionarea corectă si reală a cheltuielilor conform normativelor legale în
vigoare;
Evaluarea veniturilor in mod discrtet,ca venituri bugetare si extrabugetare.
Fluxuri informaţionale privind întocmirea bugetului de venituri si cheltuieli la
Primaria Municipiului Iaşi

Responsabilitatile si competentele in fundamentarea cheltuielilor bugetare sunt

structurate in cadrul ordonatorilor de credite bugetare si declanseaza fluxuri informationale
ascendente separat pe componente bugetare.
Nivelurile de pozitionare ale implicarii institutionale in fundamentarea cheltuielilor
bugetare sunt :

62
  nivelul I – ordonatori tertiari de credite bugetare(pe componente bugetare)
 nivelul II – ordonatori secundari de credite bugetare
 nivelul III – ordonatori principali de credite bugetare
 nivelul IV – Ministerul Finantelor Publice
Fluxurile informationale in fundamentarea cheltuielilor, pe fiecare componenta bugetara
in parte, se deruleaza potrivit calendarului stabilit prin prevederilelegale in vigoare. Procedura
bugetara cu privire la elaborarea proiectelor de bugete publice implica, consumatorii de fonduri
publice(ordonatorii de credite) care, potrivit ierarhiei lor , in cazul activitatii proprii , efectueaza
calcule asupra cheltuielilor aferente acestora, potrivit clasificatiei economice. In ceea ce priveste
activitatea centralizatoare, la ordonatorii ierarhic superiori de credite bugetare fundamentarea se
realizeaza pe comparaia cheltuielilor rezultate din calcule proprii cu cele din propunerile
institutiilor bugetare subordonate.

GUVERN

Ministerul finantelor publice

Consiliul judetean

Consiliile locale

Ordonatorii tertiari de
credite bugetare din
bugetele locale

63
 Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului
local

3.1. Incasarea veniturilor bugetare (modalităţi tehnice, termene

de plată, fluxuri informaţionale)

Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetara

alimentarea cu mijloace banesti sau alocarea de fonduri. Pentru unitatile administrativ
-teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil in care se consemneaza
incasarile din venituri proprii si cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare (sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferuri din acelasi buget cu
completare).
Veniturile bugetelor locale sunt formate din:
 venituri proprii : impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri
şi cote defalcate din impozitul pe venit;
 sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
 subveţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
 donaţii si sponsorizări.
La rândul lor veniturile proprii pot fi grupate astfel: venituri curente
formate din venituri fiscale şi venituri nefiscale. Veniturile fiscale sunt formate din:
impozite directe şi impozite indirecte.
Veniturile curente fiscale- impozite directe cuprind: impozitul pe profit,
impozite şi taxe de la populaţie; taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,
folosite în alte scopuri decât pentru agricultură şi silvicultură; impozitul pe clădiri şi
terenuri de la persoane juridice; taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de
persoane juridice precum şi alte impozite directe.

64
 Veniturile curente fiscale-impozite indirecte se percep cu prilejul vânzării
bunurilor şi al prestării serviciilor în momentul în care se efectuează. Aceste venituri
cuprind impozitul pe spectacole, taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii
de funcţionare, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială şi
taxe extrajudiciare de timbru.
Veniturile curente nefiscale cuprind vărsăminte din profitul net al
regiilor autonome, vărsăminte de la instituţiile publice şi diverse alte venituri. La
categoria alte venituri, pot fi menţionate contribuţia lunară a părinţilor sau susţinătorilor
legali pentru întreţinerea copiilor în creşe, contribuţii datorate de persoanele beneficiare
ale serviciilor cantinelor de ajutor social, precum şi taxele din activităţi cadastrale.
Veniturile din capital la nivelul municipiului Iaşi sunt constituite din
venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice, din vânzarea locuinţelor
construite din fondurile statului, venituri din privatizare şi din vânzarea unor bunuri
aparţinând domeniului privat.
În cadrul veniturilor cu destinaţie specială se încadrează taxele speciale
aplicate la servicii prestate locuitorilor, veniturile din vânzarea unor bunuri aparţinând
domeniului privat, venitul din fondul pentru drumurile publice, venituri din fondul de
intervenţie, venituri din fondul pentru locuinţe, venituri din amortizarea mijloacelor
fixe, donaţii, sponsorizări, sume acordate de persoane juridice şi fizice în vederea
participării la finanţarea unor acţiuni de interes public.
Cota defalcată din impozitul pe venit , prin vechea legislaţie cotele din
impozitul pe venit erau incluse în categoria prelevări de la bugetul statului, prin această
nouă reglementare 1 cotele din impozitul pe venit sunt incluse în categoria veniturilor
proprii alături de impozite, taxe, contribuţii, vărsăminte şi alte venituri locale.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sunt destinate
pentru echilibrarea bugetelor locale. Aceste sume provin din impozitul pe salarii,
impozitul pe venit şi din taxa pe valoarea adăugată.
Subvenţiile primite de la bugetul de stat sau de la alte bugete au o
destinaţie clară, precisă în cadrul bugetelor locale.
Incepand cu anul 2004 donaţiile şi sponsorizările se evidenţiază în conturi de
venituri parte integranta a veniturilor totale ale bugetului şi se utilizează în conformitate
cu destinaţiile pentru care au fost primite.

1
OUG 45/2003 privind finantele publice locale, Monitorul Oficial 431 din 19.06.2003;

65
 În cazul celorlalte bugete publice (ale statului), conturile deschise la
trezorerie sunt separate pe venituri şi cheltuieli, existand aici un „automatism” in
circuitul banului public, in sensul ca acoperirea cheltuielilor nu este conditionata
imediat de încasarea veniturilor in acelasi buget.
Din punct de vedere tehnic finantarea bugetara se deruleaza diferit la
bugetele statului fata de bugetele locale. Particularitatea in finantarea din bugetele
locale deriva din faptul ca acoperirea cheltuielilor se face in limita disponibilitatii
existente in cont. Pentru a reflecta disponibilitatile existente in cont si starea de echilibru a
bugetului, pe exemplul Primariei Municipiului Iasi, analizam conturile de executiei pentru
anii 2005, 2006 si 2007, urmarind rata de incasare a veniturilor totale faţă de prevederile
iniţiale.
Rata realizării veniturilor totale se calculeaza dupa urmatoarea formula:
VI
RVI = ×100 ,
V PL

unde:
RVI - rata realizării veniturilor totale faţă de prevederi,

VI- veniturile încasate,

V PL - venituri planificate (prevederi iniţiale) prin bugetul de venituri şi

cheltuieli.
Rata exprimă ponderea veniturilor încasate faţă de veniturile planificate şi
permite adoptarea de măsuri în cadrul managementului financiar pentru accelerarea
încasărilor la bugetul local şi măsuri operative pentru executarea creanţelor bugetare
restante.
Cu cât această rată se apropie de 100%, cu atât echilibrul bugetului este mai
puţin afectat, iar pe măsură ce rata se îndepărtează ca valoare de procentajul maxim,
echilibrul bugetului este pus în pericol prin nerealizarea veniturilor

Tabel Calculul ratelor de incasare/realizare a veniturilor totale faţă

de prevederile iniţiale în perioada 2005 - 2007

2005 2006 2007

Preved Încas Prevede Încasă
Rat Încasări Rat Prevederi
eri ări ri ri Rata
INDICATOR a (mii a (mii
(mii (mii (mii (mii (%)
(%) RON) (%) RON)
RON) RON) RON) RON)
VENITURI 217496 18548 270376, 216580, 275401,7 25356
85 80 92
TOTALE ,25 4,5 12 63 7 6,21

66
 Venituri 58548, 53818 168065, 114120, 150414,4 13029
92 68 87
proprii-total 02 ,56 97 07 8 3,51
I. Venituri 50716, 47290 58158,9 54680,9 62107,
93 94 61776,48 101
curente 02 ,15 0 3 15
A.Venituri 29411 37604,6 35279,5 40622,
31626 93 95 40485,67 100
fiscale ,58 0 4 11
A1.Impozite 19417 24624,6 23526,5 29050,
20826 93 95 28832,12 101
directe ,71 0 4 49
Impozitul pe 638,2
700 91 900 833,15 93 182 180,68 99
profit 6
Impozite şi taxe 9051, 10554,6 10069,0 11948.
10176 89 95 11781.99 101
de la populaţie 74 0 6 32
-impozitul pe
veniturile liber 15 11 73 3 2,77 92 0 0 0
profesioniştilor
-impozitul pe
6860, 9282,2
clădiri persoane 7700 89 8000 7746,80 97 9174,16 101
40 2
fizice
-taxa asupra
mijloacelor de
816,0 1008.0
transport 900 91 1000 906,98 91 986.56 102
3 6
deţinute de
persoane fizice
-impozitul pe
veniturile din 1 0,72 72 0,70 0,65 93 0 0 0
închirieri...
-impozitul pe
veniturile
obţinute din 0 0 0 0,9 0,87 97 0 0 0
drepturile de
autor...
-impozitul pe
veniturile
obţinute din
0 0 0 0 0 0 0 0 0
premii şi câştiguri
în bani sau în
natură
-impozitul pe
venitul
120 91,04 76 50 49,02 98 0 0 0
persoanelor
fizice nesalariate
-impozitul pe
1255, 1579.2
terenuri 1400 90 1500 1361,97 91 1585,28 100
94 9
persoane fizice
-alte impozite şi
taxe de la 40 16,61 42 0 0 0 36 78.76 118
populaţie
578,3
Taxa pe teren 650 89 230 277,73 121 35 33.58 95
1
Impozitele pe
clădiri şi terenuri 7600, 10428,0 1514,8
7600 100 10900 96 15026,79 101
de la persoanele 36 4 8
juridice
Alte impozite 1549, 1773,2
1700 91 2040 1918,56 94 1807,34 98
directe 03 3
A2.Impozite 9993, 11572,
10800 93 12980 12203 94 11652,55 99
indirecte 87 22
Impozitul pe 119,7
130 92 130 105,46 81 98.81 96,18 97
spectacole 8

67
Alte impozite 9874, 12097.5 11476,
10670 93 12850 94 11533,54 99
indirecte 09 4 04
B.Venituri 19090, 17878 20554,3 18951.3 21484,
94 92 21290,81 101
nefiscale 02 ,57 0 9 43
Vărsăminte din
profitul net al 35 27,71 79 0 0 0 0 0 0
regiilor autonome
Vărsăminte de la 1294, 2388.0
1460 89 2309,10 2174,97 94 2468,19 97
instituţiile publice 32 8
17595, 16556 18245,2 16776,4 19096,
Diverse venituri 94 92 18822,62 101
02 ,54 0 2 35
II. Venituri din 1816, 4712,4
2072 88 6210 6323,05 102 4454,66 106
capital 59 2
III.Venituri cu
4711,
destinaţie 5760 82 0 0 0 0 0 0
82
specială
IV. Prelevări de
154148 12851 203240, 153469, 208705,3 18646
la bugetul de 83 76 89
,23 7,77 25 51 7 2,54
stat
Cote defalcate
din impozitul pe 90 72,11 80 90 86,63 96 11 10,70 97
salarii
Sume
73547, 73434 82570,4 82555,1 122156,9 12062
defalcate din 100 100 99
94 ,37 0 2 0 3,77
TVA
Cote şi sume
defalcate din 80510, 55011 120579, 70827,7 65828,
68 59 86537,47 76
impozitul pe 29 ,28 86 7 08
venit
-cote defalcate
62951, 38284 101595, 53116,0 63473, 75
din impozitul pe 61 52 84183,34
67 ,99 50 9 95
venit
-sume defalcate
din impozitul pe
17360, 16527 16972,7 15700,1 0
venit pentru 95 93 0 0
30 .98 9 1
echilibrarea
bugetelor locale
sume alocate de
consiliul judeţean
198.3 2354.1
pentru 198,32 100 2011,57 2011,57 100 2354.13 100
2 3
echilibrarea
bugetelor locale
Subvenţii de la 314.3
4800 66 2500 2000 80 150 150 100
bugetul de stat 2
Donatii si
0 0 266,96 97,13 36 315,26 134,12 43
sponsorizari
Sursa: Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, Primăria Municipiului Iaşi

În tabelul prezentat sunt prezentate, pe cazul Municipiului Iaşi,

prevederile la partea de venituri şi încasările realizate, date corespunzătoare anilor bugetari
2005, 2006 şi 2007 pe baza cărora sunt calculate ratele pentru principalele categorii de
venituri.
Analizând ratele din tabelul, se observă mai întai o scădere cu 5% a gradului de
execuţie a părţii de venituri în anul 2007 veniturile totale s-au încasat într-o proporţie de

68
85% faţă de anul 2006 când rata a fost de 80% ca apoi să crească până la 92% în anul
2007. Influenţă negativă au avut atât veniturile proprii a căror rată de încasare a scăzut de
la 92% în 2007 la 68% în 2006, cât şi prelevările de la bugetul de stat, a căror rată a scăzut
în anul 2006 faţă de 2007 cu aproximativ 7% motivat de scăderea încasării cotelor
defalcate din impozitul pe venit (52%). Creşterea veniturilor totale înregistrată în anul
2007se datorează faptului că veniturile curente s-au încasat în proporţie de 101% .
În anul 2007 veniturile fiscale au înregistrat o creştere de 7% faţa de 2006 si o
crestere de 5% fata de 2005. Aceasta evolutie se datoreaza faptului ca impozitul pe profit
s-a incasat cu 6% mai mult fata de 2006 si cu 8% in anul 2007.
Impozitul pe venitul liber profesioniştilor a înregistrat o crestere semnificativă în
anul 2006 (rata de încasare 92%) în comparaţie cu anul 2007 când rata de încasare a fost
de 73%, ca in 2007, urmare a modificarilor intervenite, sa nu se mai includa ca venit la
bugetul local.
În urma execuţiei bugetare a anului 2007, rata impozitului pe clădiri de la
persoane fizice este de 101 % fata de 97% in 2006 si de 89% in 2005 dovedind o buna
fundamentare a acestui venit si incasare a restantelor din anii precedenti.
Impozitul pe clădiri de la persoane juridice s-a preconizat a se încasa, la nivelul
anului 2007 la suma de 15.029.79 mii lei dar se observa ca s-a incasat suma de 15.114, 88
mii lei, deci o rata de 101%. In anul 2006 s-a incasat o rata de 96% fata de anul 2006 cand
rata a fost de 100%.
Taxa asupra mijloacelor de transport s-a stabilit la nivelul anului 2007 la valoarea
de 986.56 mii lei si care s-a încasat suma de 1008.06 mii lei, adică un procent de 102%
din suma stabilită, comparativ cu anul 2005 când această taxă a avut un grad de încasare
de 91%.
Impozitul pe teren suferă modificări periodice deoarece Codul Fiscal permite
impozitarea pe zone în cadrul localităţii şi pe categorii de folosinţă în cadrul zonelor. Pe
măsură ce proprietarii de terenuri pot face dovada trecerii de la categoria de folosinţă curţi
construcţii la altă categorie aceasta se operează. Pe langa aceasta la nivelul municipiului
există un număr relativ mare de scutiri de impozite şi taxe la clădiri şi terenurile aferente
acestora pentru veterani de război şi văduvele necăsătorite ale acestora, foşti deţinuţi
politici, foşti deportaţi şi strămutaţi politic, eroi ai revoluţiei şi urmaşii acestora, persoane
cu invaliditate grad I şi II handicap grav şi accentuat. Datorită acestor scutiri şi
modificări , încasările anului 2007 au fost mai mici comparativ cu anul 2006.

69
 Impozitul pe spectacole se referă la venituri obţinute din vânzarea biletelor la
spectacole, concursuri sportive, festivaluri ce au loc pe raza municipiului Iaşi pentru anul
2007, nivelul încasărilor a fost în sumă de 96,8 mii lei cu 16% mai mult faţă de realizările
anului 2006 când încasările au fost de 105,46 mii lei si cu 7% fata de 2005.
Vărsămintele de la instituţiile publice s-au încasat, în anul 2007 in suma de
2388,08 mii lei, astfel înregistrând un grad de încasare de 97% comparativ cu anul 2006
când gradul de încasare a fost de 94% si de 89% in 2005.
La nivelul anului 2007 veniturile din capital au înregistrat o rată de realizare de
88% pentru ca în anul 2006 să crească având un grad de încasare de 89% si de 106% in
2005.
O îmbunătăţire la nivelul anului 2007 au înregistrat cotele defalcate din
impozitul pe salarii a căror rată de realizare (97%) fata de 96% in anul 2006. În anul
2005 cotele defalcate din impozitul pe salarii au atins un nivel al încasărilor de 72,11 mii
lei calculându-se un grad de încasare de 80% faţă de valoarea prevăzută în buget de 90 mii
lei.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată au fost destinate finanţării
cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi pentru subvenţionarea energiei
termice livrate populaţiei în anul 2007 şi în anul 2006. Rata de realizare a acestora a
înregistrat un nivel ridicat 100% in acesti ani, scazand cu 1% in anul 2007. In anul 2007
au fost introduse confrom Legii bugetului de stat sume din TVA pentru finantarea
insotitorilor persoanelor cu handicap grav si sume TVA finantarea Directiei de evidenta a
populatiei.
Cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit au înregistrat un grad de
încasare mai scăzut în anul 2006 (59%) faţă de anul 2005 (68%), crescand la 76% in anul
2007. Aceste cote şi sume defalcate din impozitul pe venit au cuprinse:
- cote defalcate din impozitul pe venit: în anul 2007 au avut o rată de realizare
de 61% pentru ca în anul 2006 această rată să scadă la 52%, ca in 2005sa creasca la 75%;
- sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale
înregistrează un grad de realizare în anul 2006 de 93%, tendinţa fiind de reducere a
încasărilor de acest gen comparaţie cu anul 2005 când s-a înregistrat o rată de realizare de
95% iar in anul 2007 fiind zero, considerandu-se ca bugetul local al Municipiului Iasi
poate acoperi cheltuielile din venituri proprii.
- sumele alocale de Consiliul judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale sunt in
procent de 100% in toti acesti ani.

70
 In anii analizati se observa o crestere a veniturilor totale, rata incasarii acestora fiind de
s-a apropiat de 100%, fapt ce subliniaza ca bugetul a fost echilibrat .
Gradul de autofinantare la nivelul Municipiului Iasi este prezentat in tabelele de
mai jos:
Contul de execuţie a bugetului local al municipiului Iaşi la 31 decembrie 2005
- mii RON -
Nr.
Crt. Denumirea Prevederi Încasări
indicatorilor definitive realizate
1 VENITURI
217.496,25 185.484,50
TOTAL
2 VENITURI
58.548,02 53.818,56
PROPRII - TOTAL
3 I VENITURI
50.716,02 47.290,15
CURENTE
4 A. VENITURI
31.626 29.411,58
FISCALE
5 A1. IMPOZITE
20.826 19.417,71
DIRECTE
6 IMPOZITUL PE
700 638,26
PROFIT
7 IMPOZITE ŞI
10.176 9.051,74
TAXE DE LA POPULAŢIE
Sursa: Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, Primăria Municipiului
Iaşi

Contul de execuţie a bugetului local al municipiului Iaşi, la 31 decembrie 2006

- mii RON -
Nr.
Crt. Denumirea Prevederi Încasări
indicatorilor definitive realizate
1 VENITURI
270.376,12 216.580,63
TOTAL
2 VENITURI
168.065,95 114.120,07
PROPRII - TOTAL
3 I VENITURI
58.158,9 54.680,93
CURENTE
4 A. VENITURI
37.604,60 35.729,54
FISCALE
5 A1. IMPOZITE
24.624.,60 23.526,54
DIRECTE
6 IMPOZITUL PE
900 833,15
PROFIT
7 IMPOZITE ŞI 10.544,60 10.069,06

71
 TAXE DE LA POPULAŢIE
Sursa: Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, Primăria Municipiului
Iaşi

Contul de execuţie a bugetului local al municipiului Iaşi, la 31 decembrie 2007

- mii RON -
Nr.
Crt. Denumirea Prevederi Încasări
indicatorilor definitive realizate
1 VENITURI
275.401,77 253.566,21
TOTAL
2 VENITURI
150.414,48 130.293,51
PROPRII - TOTAL
3 I VENITURI
61.776,48 62.107,14
CURENTE
4 A. VENITURI
40.485,67 40.622,11
FISCALE
5 A1. IMPOZITE
28.833,12 29.050,49
DIRECTE
6 IMPOZITUL PE
182 180,68
PROFIT
7 IMPOZITE ŞI
11.781,99 11.948,32
TAXE DE LA POPULAŢIE
Sursa: Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, Primăria Municipiului
Iaşi

Gradul de autofinanţare, la nivelul municipiului Iaşi, după cum se observă din

calcul ca un raport între veniturile proprii şi veniturile totale, a fost de 29% în anul 2007,
de 53% în 2006, iar in anul 2005 de 52%. Am putea spune că în anul 2005 veniturile
proprii acoperă într-un procent destul de scăzut cheltuielile bugetului municipiului Iaşi,
iar 71% reprezintă prelevări de la bugetul de stat in anul 2007, pentru ceilati 2 ani fiind
de47% si respectiv 48%. În anii 2006 si 2007 creşterea veniturilor proprii a condus la
creşterea gradului de autofinanţare din venituri proprii ceea ce favorizează înfăptuirea unei
autonomii locale reale.

72
 Lucrări de specialitate din domeniu, precum şi diferitele rapoarte europene şi ale
Băncii Mondiale prezintă clasificări diferite ale sumelor provenite de la nivel central.
Legea finanţelor publice recunoaşte două categorii principale:
• Transferuri din bugetul de stat, reprezentate de sume şi cote defalcate din
unele venituri la bugetul de stat;
• subvenţii.
Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai
acestora, precum si din alte bugete se pot acorda transferuri catre bugetele locale pentru
finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes national, judetean sau local.
Fondurile cele mai consistente provin din transferuri, destinaţia principală a
acestora fiind echilibrarea bugetelor locale. Aceste venituri corespund aşa-numitului
sistem de partajare a taxelor şi impozitelor între diferitele niveluri de guvernare. Sistemul
de repartizare a acestor sume este stabilit la nivel central, existand criterii clare de
repartizare.
Sume şi cote defalcate din impozitul pe venit
Operatiunile de virare a cotelor din impozitul pe venit se efectueaza de Ministerul
Finantelor Publice prin Directia Generala A Finantelor Publice.
Cota din impozitul pe venit a fost prevăzută conform legislaţiei finanţelor publice
locale în categoria veniturilor proprii ale unităţilor administrativ teritoriale. Deşi această
sursă de venit este nominalizată ca venit propriu al unităţilor administrativ teritoriale, ea
rămâne în continuare sursă a bugetului de stat asupra căreia autorităţile administraţiei
publice locale nu au competenţă de control în ceea ce priveşte stabilirea şi virarea sumelor
datorate.
Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în
care s-a încasat acest impozit, o cota de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi
municipiilor pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, 13% la
bugetul propriu al judeţului şi 22% într-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului
Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale. Cota de 47% din impozitul pe venit este
virată de către Trezorerie, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii care s-a încheiat.
Această cotă este utilizată pentru acoperirea plăţilor cu salariile angajaţilor primăriei,
precum şi pentru alte plăţi mai mari cum ar fi: facturile telefonice, energia electrică,
investitii etc. Aceste sume se repartizează pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale

73
municipiului Bucureşti, de către Consiliul Judeţean, prin hotărâre, după consultarea
primarilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, taxa pe valoarea adăugată
reprezintă venit al bugetului de stat, din categoria veniturilor indirecte, care se aplică
asupra operaţiunilor privind livrarile de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor
mobile, importul de bunuri, prestări de servicii precum şi operaţiunile asimilate acestora.
De regulă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată sunt destinate finanţării
următoarelor tipuri de cheltuieli:
- pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei, iar repartizarea
acestora pe unităţi administrativ-teritoriale se face potrivit prevederilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 81/2007 pentru modificarea unor reglementări privind acordarea
de ajutoare pentru încălzirea locuinţei şi asigurarea fondurilor necesare în vederea
furnizării energiei termice şi gazelor naturale pentru populaţie, precum şi unele măsuri
pentru întărirea disciplinei financiare.
- cheltuielile ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat
- cheltuieli pentru insotitorii persoanelor cu handicap grav,
- crese.
Subvenţiile reprezintă sume alocate de la nivel central comunităţilor locale cu un
scop bine definit. Fondurile corespunzătoare subvenţiilor sunt repartizate prin intermediul
ministerelor responsabile de destinaţia acestora. Sunt acordate subvenţii pentru susţinerea
sistemului de protecţie a copilului, pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi
externe si interne etc.
În cazul Municipiului Iaşi, în perioada analizată s-au acordat subvenţii, pentru
retehnologizarea centralelor electrice de termoficare, pentru dezvoltarea sistemului
energetic şi pentru drumurile publice.
Prin legile bugetare anuale, unele unităţi administrativ-teritoriale pot fi
autorizate să contracteze împrumuturi, interne sau externe, pe termen mediu sau lung,
pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea
datoriei publice locale.

Flux Informational la impozitul pe cladire

74
 Proces verbal de punere in functiune a
cladirii intocmit de pers.juridice

1
Declaratie de impunere

Directia Economica si de 3
Finante Publice Locale

Serviciul Buget
Contabilitatea
Veniturilor

4
BANCA X

6 5
Trezorerie

1 -Orice pers.j. intocmeste pe baza Procesului verbal de punere in

functiune a cladirii o Declaratie de impunere;
2 Declaratia de impunere este depusa la Directia Economica si de
Finante Publice Locale a Primariei Iasi, in termen de 30 de zile de la
data dobandirii, construirii sau de la data cand au aparut modificari.
Potrivit datalor din Declaratia de impunere se va plati lunar o anumita
suma care semnifica impozitul pe cladire.
3 Directia Economica si de Finante Publice Locale a Primariei Iasi
transmite informatiile colectate Serviciului Buget Contabilitatea
Veniturilor , deoarece intra in atributiile acestuia stabilirea,
constatarea, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale.

75
 4 Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor procedeza la stabilirea,
constatarea, urmarirea si incasarea impozitului pe cladiri si trimite un
ordin de plata bancii la care pers.j.are deschis cont.
5 Viramentul care are loc intre contul firmei si contul bugetului local
deschis la Trezoreria Iasi .
6 Extrasul de cont care pleaca de la Trezorerie catre banca, in vederea
confirmarii stingerii obligatiei de plata fata de bugetul local.

Flux Informational la impozitul pe teren

Proces verbal de punere in functiune a

terenului intocmit de pers.juridice

1
Declaratie de impunere

3
Directia Economica si de
Finante Publice Locale

Serviciul Buget
Contabilitatea
Veniturilor

4
BANCA X

6 5
Trezorerie

1 -Orice pers.j. intocmeste pe baza Procesului verbal de punere in functiune

a terenului o Declaratie de impunere;

76
2- Declaratia de impunere este depusa la Directia Economica si de Finante
Locale a primariei Iasi, in termen de 30 de zile de la data dobandirii terenului.
Potrivit datalor din Declaratia de impunere se va plati lunar o anumita suma
care semnifica impozitul pe teren.
3- Directia Economica si de Finante Locale a primariei Iasi transmite
informatiile colectate Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor, deoarece
intra in atributiile acestuia stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea
impozitelor si taxelor locale.
4- Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor procedeza la stabilirea,
constatarea, urmarirea si incasarea impozitului pe teren si trimite un ordin de
plata bancii la care pers.j.are deschis cont.
5- Viramentul care are loc intre contul firmei si contul bugetului local deschis
la Trezoreria Iasi.
6- Extrasul de cont care pleaca de la Trezorerie catre banca, in vederea
confirmarii stingerii obligatiei de plata fata de bugetul local.

77
Flux Informational la impozitul pe mijloacele de transport

Cartea de identitate a
Fisa mijlocului fix vehicolului

Directia Economica si Finante Publice Locale

1
.

Serviciul Buget Contabilitatea

Veniturilor 4

2 Banca X

5
Declaratia privind taxa
pe mijl. de transport
Trezoreria Iasi
3

Serviciul de specialitate
Iasi

1- Pe baza Cartii de identitate a vehicolului si a Fisei mijlocului fix, Directia

Economica si Finante Publice Locale al Primariei Iasi, transmite informatiile
colectate Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor, deoarece intra in

78
 atributiile acestuia stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea impozitelor si
taxelor locale;
2 ,3 - Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor inmaneaza Declaratia
privind taxa pe mijlocul de transport Serviciului de specialitate din Iasi;
4- Serviciului Buget Contabilitatea Veniturilor procedeza la stabilirea,
constatarea, urmarirea si incasarea impozitelor pe mijloacele de transport si
trimite un ordin de plata bancii la care pers.j.care doreste sa achite taxa pe
mijlocul sau de transport are deschis cont.
5- Viramentul care are loc intre contul firmei si contul bugetului local deschis
la Trezoreria Iasi .
6- Extrasul de cont care pleaca de la Trezorerie catre banca, in vederea
confirmarii stingerii obligatiei de plata fata de bugetul local.

3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale (modalităţi

tehnice, termene de plată, fluxuri informaţionale)

Suma prevăzută şi destinată realizării unui scop poartă denumirea de

alocaţie. Din resursele imobilizate la dispoziţia bugetelui de stat, bugetelor locale sau a
altor bugete, sub forma impozitelor, taxelor, contribuţiilor, etc de la diverşi contribuabili
se fac alocări către instituţii publice, regii autonome, societăţi şi companii naţionale şi
către populaţie.
Alocaţia bugetară reprezintă suma repartizată trimestrial din creditele
bugetare anuale pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în bugetele instituţiilor publice.
În limita acesteia ordonatorii principali de credite pot cere deschiderea de credite
bugetare2.
Ca tehnică bugetară deschiderea şi repartizarea de credite bugetare poate fi
abordată in două momente distincte şi totodată succesive ale finanţării:
 dechiderea de credite bugetare;
 repartizarea de credite bugetare.

2
Ghe D. Bistriceanu, C. G. Demetrescu, E. I. Macovei Lexicon de finante – credit, contabilitate si
informatica financiar contabila, vol I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981, pag 272.

79
 Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetul de stat, bugetele locale,
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale şi prin alte bugete în cadrul
cărora se angajează, se ordonanţeaza şi se efectuează plăţi se numesc credite bugetare 3.
Acestea sunt nerambursabile, nepurtătoare de dobândă şi reprezintă limite maxime care nu
pot fi depăşite. Dreptul de angaja şi de a utiliza credite bugetare este acordat prin lege
numai conducătorilor instituţiilor publice care în această calitate poartă denumirea de
ordonator de credite. Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât acelea
aprobate atrag în condiţiile legii răspunderea celor vinovaţi.
În funcţii de drepturile şi obligaţiile ce le revin în procesul execuţiei bugetare,
ordonatorii de credite sunt:
 ordonatori de credite principali sau de gradul I
 ordonatori de credite secundari sau de gradul II
 ordonatori de credite terţiari sau de gradul III
Toţi ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare
numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Ordonatorii principali ai bugetelor
locale sunt presedinţii consiliilor judeţene şi primarii celorlalte unităţi administrativ –
teritoriale.
Un loc important în organizarea execuţiei bugetelor locale are repartizarea pe
4
trimestre a veniturilor şi a cheltuielilor publice. Operaţiunea prin care se diminuează
creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintă disponibiltăţi şi
se majorează corespunzător creditului la o altă subdiviziune la care fondurile sunt
insuficiente cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective
poartă denumirea de virare de credite bugetare.
După deschiderea si repartizarea creditelor bugetare ordonatorii de credite
au dreptul sa dispună de mijloace banesti in limitele acestora pentru cheltuielile înscrise in
bugetele lor. Efectuarea cheltuielilor bugetare la instituţii impune respectarea unor reguli
ce deriva din prevederile legislaţiei finanţelor publice si anume:
 utilizarea fondurilor in conformitate cu destinaţia stabilita prin bugetul de
venituri si cheltuieli ( in concordanta cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare) in limita
creditelor bugetare aprobate pe an si pe trimestru

3
Scorţescu, Gh. şi alţii, Administraţie şi contabilitate publică, Editura Junimea, Iaşi, 2004.
4
OUG 45/2003

80
  utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate,
cunoscut fiind ca fiecare cheltuiela trebuie sa aiba la baza o dispozitie legala prin care se
autorizează suportarea ei din bugetul public
 aprobarea si efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului
compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului de drept.
Utilizarea propriu-zisa a creditelor bugetare se realizeza prin plati in numerar si
in conturi bancare.
Principiile care reflectă trăsăturile esenţiale ale raporturilor de utilizare a
resurselor băneşti şi contribuie la folosirea eficientă a acestora, sunt următoarele5:
a) cheltuielile se înscriu în bugetul local şi se efectuează pe baza prevederilor
legale referitoare la utilizarea fondurilor băneşti. Prin aplicarea acestui principiu se are în
vedere prevenirea efectuării unor cheltuieli care nu sunt reglementate prin norme legale
sau care nu ţin de criteriul eficienţei economice;
b) cheltuielile din bugetele locale se efectuează în limita sumelor aprobate,
potrivit destinaţiei stabilite şi în raport cu gradul de folosire a resurselor din perioada
anterioară. În conformitate cu acest principiu, sumele aprobate prin bugetele locale
reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Pentru a crea posibilitatea ca
disponibilităţile existente la unele subdiviziuni să se folosească pentru acţiunile la care
alocaţiile sunt insuficiente, se pot efectua virări de credite bugetare începând cu trimestrul
al doilea, respectându-se unele condiţii, astfel încât să se realizeze echilibrul bugetar;
c) fondurile din bugetele locale se repartizează fără o contraprestaţie directă şi
imediată. În spiritul acestui principiu, resursele primite de la bugetul local, care nu se
folosesc datorită unor modificări intervenite sau altor cauze, se restituie;
d) conform principiului teritorialităţii, cheltuielile se finanţează numai prin
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în care au fost prevăzute fondurile pentru
obiectivele respective;
e) folosirea eficientă a fondurilor constituie un alt principiu al finanţării
cheltuielilor din bugetele locale. Urmărirea permanentă a realizării indicatorilor, evitarea
consumurilor nejustificate, respectarea disciplinei financiare contribuie la realizarea
acţiunilor cu resurse mai reduse şi, deci la sporirea eficienţei economice. Un rol important
din acest punct de vedere îl au ordonatorii de credite care răspund de efectuarea
cheltuielilor pentru activitatea proprie în limita prevederilor bugetare şi de repartizarea
resurselor pe unităţi ierarhic inferioare.
5
Râmniceanu, I., Voinea, Gh., op. cit., pag. 94-95.

81
 Cheltuielile din bugetele locale se referă la: cheltuieli privind invatamantul
preuniversitar, la cheltuieli privind ocrotirea sanatatii, cheltuieli pentru cultura si religie,
cheltuieli privind asistenta sociala, ajutoare si indemnizaţii, cheltuieli privind serviciile,
dezvoltarea publica si locuinţe, cheltuieli pentru drumuri si poduri, cheltuieli pentru alte
actiuni economice, fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, a dobanzilor si
comisioanelor aferente, cheltuieli privind rambursarea imprumuturilor, plati pentru
dobanzi si comisioane.

Cheltuielile locale reprezinta acele relatii economice sub forma baneasca ce

iau nastere cu ocazia repartizarii resurselor banesti din bugetele unitatilor administrativ-
teritoriale pentru realizarea actiunilor economice si social – culturale de competenat
autoritatilor publice locale.
Acestea vizeaza functionarea autoritatilor executive, sanatatea,
invatamanul, cultura, asistenta sociala, transporturile , rambursarile de imprumuturi,
dobanzi etc.
Cheltuielile se inscriu in bugetele locale si se fectueaza potrivit cu
reglementarile legale in materie. De asemenea cheltuielile din bugetele loale se efectueaza
in limita sumelor aprobate potrivit cu destinatia stabilita.
Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite etape tehnice si anume:
angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.
Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza
căruia o entitate publică îşi asumă obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană
fizică sau juridică, în condiţii prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea
cheltuielilor bugetare pot fi luate numai de persoanele care au prin lege competenţa de a
angaja plăţi din resurse financiare publice, în limita sumelor aprobate prin buget.
Asemenea persoană, este în cazul administraţiei publice locale, ordonatorul principal de
credite, adică primarul.
Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare
numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de
activitatea instituţiilor sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor
legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.
Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget
se aprobă de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control

82
financiar preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în
creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora.
Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii
condiţiilor legale sau obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti
de către autoritatea publică locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea
se întemeiază pe constatări faptice privind serviciile prestate, lucrări executate, cât şi pe
acte justificative legal întocmite.
Ordonanţarea este faza în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că
livrările au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată.
Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că există o obligaţie certă şi o
sumă datorată, exigibilă la o anumită dată şi, în acest caz, ordonatorul de credite bugetare
poate emite „ordonanţarea de plată” pentru efectuarea plăţii.
Primele trei faze ale procesului execuţiei bugetare a cheltuielilor se realizează în
cadrul instituţiei publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea şi ordonanţarea
cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor împuternicite să
exercite această calitate prin delegare, potrivit legii.
Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică
bugetară şi presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică
sau unitatea căreia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament în contul
beneficiarului deschis la o bancă, fie în numerar, prin casieria unităţii. Fiind vorba de bani
publici, pentru a preveni operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite aprobă toate plăţile
numai cu viza prealabilă de control preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor
legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora. A patra operaţie,
plata, se efectuează de către gestionarii publici, casierii sau contabilii plătitori.
Pe parcursul execuţiei bugetelor locale pot apărea dezechilibre între
necesarul de fonduri şi fondurile existente, concretizate în goluri temporare de casă, care
pot fi acoperite, până la încasarea veniturilor bugetare, pe seama resurselor aflate în
conturile de disponibil „Disponibil fond de rulment” deschis la unitatile operative de
Trezorerie ale statului.
Fondul de rulment se păstrează într-un cont distinct, deschis fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale la trezorerie şi poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor
goluri de casă provenite din decalajele între veniturile şi cheltuielile anului curent, precum
şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului
bugetar.

83
 Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din
competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor
publice în interesul colectivităţii. Fondul de rulment se utilizează pentru destinaţiile
menţionate pe baza aprobării consiliilor locale, consiliilor judeţene şi a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti.
Fondul de rezervă reprezintă o altă modalitate de echilibrare a relaţiei dintre
venituri şi cheltuieli pe parcursul execuţiei bugetare. Acesta se înscrie la partea de
cheltuieli a bugetului local într-o cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor şi se află la
dispoziţia consiliilor locale, judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti
care decid, prin hotărâre, utilizarea pentru finanţarea acţiunilor sau sarcinilor intervenite în
cursul anului şi neincluse la elaborarea bugetului, precum şi pentru înlăturarea efectelor
negative ale unor calamităţi naturale. Fondul de rezervă poate fi majorat în cursul anului
de către consiliul local, judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe seama
disponibilităţilor de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului la
anumite subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare.
Unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai execuţiei bugetare la partea de
cheltuieli este rata de realizare a cheltuielilor publice locale faţă de prevederile iniţiale
aprobate de Consiliul local. Această rată se calculează după următoarea formulă:
Ch ef
Rch pl = ×100 ,
Ch pf

unde:
Rch pl - rata de realizare a cheltuielilor publice locale,
Ch ef - cheltuieli publice locale efective,
Ch pf - cheltuieli planificate (prevederi) prin bugetul de venituri şi cheltuieli.
Se va calcula
această rată pe
exemplul Primariei
Municipiului Iaşi
pentru anii bugetari
2005,2006 şi 2007,
pentru care s-a
calculat şi rata de
realizare a
indicatorilor de
venituri. Cu cât
această rată se apropie
de 100%, cu atât
echilibrul bugetului

84
local este mai puţin
afectat, iar pe măsură
ce rata se îndepărtează
ca valoare de
procentajul maxim,
echilibrul bugetar este
pus în pericol prin
efectuarea
cheltuielilor la un
nivel superior sau
inferior sumelor
prevăzute

Tabelul nr12. Calculul ratelor de realizare a cheltuielilor publice locale faţă de

prevederile iniţiale în perioada 2005-2007

INDICATOR 2005 2006 2007

PREVEDERI REALUZARI RATA PREVEDERI REALUZARI RATA .PREVEDERI REALI
(MII RON) (MII RON) (MII RON) (MII RON) (MII RON) (MII R
CHELTUIELI 217496,25 185162,24 85 270376,12 215933,22 80 275401,77 24910
TOTALE
AUTORITATI 7690,19 6286,34 82 11292,56 8454,95 75 19567,50 1799
PUBLICE
CHELTUIELI 119305,51 106088,95 89 138366,76 121319,97 88 147897,00 13454
SOCIO-
CULTURALE
INVATAMANT 82652.68 76814.77 93 104559,39 92451.02 88 119882.80 11134
PRESCOLAR 11244 10753.26 96 15750.01 13919.40 88 22852.47 2185
PRIMAR SI 27501.04 24290.85 89 33956.67 30442.79 90 30239.25 2759
GIMNAZIAL
LICEAL 38774.70 37282.42 96 40325.76 38886.08 96 40060.34 3940
PROFESIONAL 5462.94 4488.23 82 14526.96 9202.75 63 26730.74 2250
SANATATE 2923.58 2158.09 74 5613.20 3552.60 63 5575.89 512
SPITALE 1895 629.88 33 2186.44 191
CRESE 2273.58 1698.25 75 3068.20 2452.75 80 2798.45 270
ALTE INSTITUTII
SI ACTIVITATI
SANITARE 650 459.84 71 650 469.97 72 600
CULTURA,
RELIGIE SI
ACTIUNI 8255.60 7472.83 91 9954.28 8079.76 81 7693.89 500
PRIVIND
ACTIVITATEA
SPORTIVA SI
DE TINERET
AIASTENTA
SOCIALA,
ALOCATII, 25473.65 19643.26 77 18339.89 17236.40 94 14744.42 1307
AJUTOARE SI
INDEMNIZATII
- CANTINE 585 509.36 87 802.80 726.96 91 831.97 81
- AJUTOR 6576.91 6576.41 100 4200.90 4186.60 99.7 4743.90 466
SOCIAL
- CAMINE
PENTRU

85
 PERSOANE 1650 1334.64 81 1929.49 1743.64 90 2024.56 120
VARSTNICE
- DREPTURILE
ASISTENTILOR
PERSONALI AI
COPIILOR SI 5865.72 5365.72 91 5676.69 5357.79 94 6843.99 630
ADULTILOR CU
HANDICAP
GRAV
- ALTE ACTIUNI 10796.02 5857.13 54 5630 5221.41 93 300
SERVICII SI
DEZVOLTARE
PUBLICA, 73521.44 60963.25 83 74321.27 55101.89 74 65670.81 5918
LOCUINTE,
MEDIU SI APE
INTRETINERE SI 9469.30 8989.25 95 - - - -
REPARARE
STRAZI
ILUMINAT 3232.90 2355.41 73 5870 3502.93 60 5118.96 453
SALUBRITATE 1250 1034.01 83 4500 3156.40 70 -
INTRETINERE
GRADINI
PUBLICE, 1271.92 768.80 60 5150 3969.20 77 6265.87 413
PARCURI, ZONE
VERZI
LOCUINTE - - - 4000 1851.90 46 7462.68 605
RETELE, 33162.38 26676.10 80 30614.36 27356.40 89 29375.27 2903
CENTRALE SI
PUNCTE
TERMICE
ALTE ACTIUNI 742 367.26 50 1022.50 553.23 54 17448.03 1543
ECONOMICE
TRANSPORTURI 13500.11 9070.50 67 38000 24000.10 63 32896.26 2983
SI COMUNICATII
ALTE ACTIUNI 4029 2303.20 76 7555 6216 82 8465.83 663
TRANSFERURI
CATRE ALTE
BUGETE 450 450 100 840.53 840.5 100 904.37 90

Sursa: Contul de execuţie al bugetului Primăriei municipiului Iaşi

În tabelul...... sunt prezentate, pe cazul Primariei Municipiului Iaşi, prevederile

la partea de cheltuieli şi realizările, date corespunzătoare anilor bugetari 2005,2006 şi
2007, pe baza cărora sunt calculate ratele de realizare pentru principalele categorii de
cheltuieli.
Cheltuielile prevăzute în bugetele locale pe anii 2005, 2006 si 2007 au fost
dimensionate la nivel maxim pentru a se putea aloca, cu prioriate, fonduri bugetare
domeniilor pentru care a fost necesară atenuarea efectelor negative intervenite pe plan
social.

86
 De asemenea, trebuie subliniat faptul că la dimensionarea şi structurarea
indicatorilor de cheltuieli, criteriul fundamental a fost acela al asigurării funcţionalităţii
tuturor sectoarelor bugetare în condiţii de austeritate impuse de starea economiei şi a
evoluţiilor previzibile pentru anii următori.
Analizând ratele de execuţie a cheltuielilor publice locale, calculate în tabelul nr.,
se observă scăderea cheltuielilor în anul bugetar 2006, când rata a fost de 80%, faţă de
anul 2007, când rata a avut procentul de 85%, acest aspect evidenţiind faptul că s-au
efectuat cheltuieli publice locale într-o masura mai mică.
O observaţie valabilă în ce priveşte anii bugetari luaţi în calcul privind
cheltuielile analizate însituatia prezentata, este cea conform căreia nici o cheltuială nu a
fost realizată până la nivelul sumei aprobate iniţial în buget de către Consiliul Municipal
Iaşi. Excepţie fac cheltuielile cu „transferurile catre alte bugete” care s-au efectuat cu
un procent de 100% in cei trei ani.
Rata realizarii cheltuielilor totale in proportie de 90% in anul 2007 se datoreaza
procentului de 92 % realizat la capitolul autoritati publice, la cheltuielile cu
invatamantul care au un procent de 93% si la sanatate cu un procent de 92%. Analizand
rata de realizare a cheltuielilor pentru fiecare capitol de cheltuiala in parte, situatia se
prezinta astfel:
Capitolul Autoritati Publice prezinta un procent de realizare de la 82% in anul
2006 si o crestere de la 75% in anul 2006 la 92% in anul 2007;
Deasemenea, capitolul Invatamant are un procent de 93% in anul 2007 fata de
88% in anul 2006 si de 93% in anul 2005. In cadrul acestui capitol sunt cuprinse
cheltuielile cu invatamantul prescolar care are un procent destul de mare 96% in anii
2005- 2007 si de 88% in anul 2006. Deasemenea, cheltuielile pentru invatamantul
primar si gimnazial are o crestere de 2% fata de anul 2007 si de 1% fata de anul 2006,
ajungand la un procent de 91% . Cheltuielile cu invatamantul liceal prezinta cel mai
mare grad de realizare din cadrul acestui capitol, pe parcursul celor trei ani analizati,
prezentand o crestere de 2% in anul 2007 fata de anul 2006 si anul 2007. Invatamantul
profesional are cel mai scazut procent respectiv 82% in anul 2007, 63% in anul 2006 si
de 84% in anul 2007 din totalul cheltuielilor cu invatamantul dar, este de remarcat
cresterea de 21% in anul 2007 fata de anul 2006, an care prezinta un procent de 63% .
Cheltuielile la capitolul Sanatate prezinta o crestere in anul 2007 cu 17% fata de
anul 2006 deoarece rata de executie a cheltuielilor pe Directia Crese este de 97% in
anul 2007, ceea ce reprezinta o crestere de 15% fata de anul 2005 si 17% fata de anul

87
2006. De mentionat, ca Directia Crese este finantata la cheltuielile de personal din sume
TVA si din venituri proprii la cheltuielile materiale si de capital. Procentul de 33% in
anul 2006 si de 87% in anul 2007 reprezinta rata cheltuielilor pentru spitalele finantate
din bugetul local la cheltuielile de capital. Procentele de 71% in anul 2007, 72% in anul
2006 si de 83% in anul 2007 reprezinta rata cheltuielilor realizata de Centrul Regional
de Transfuzii Sanguine.
Capitolul “Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportive si de tineret”
prezinta o scadere de 26% procente in anul 2007 fata de anul 2005 si de 16% fata de
2006, datorita finalizarii lucrarilor la Ateneul Tatarasi.
La asistenta sociala, alocatii, ajutoare si indemnizatii situatia pe total capitol se
prezinta astfel: de la un procent de 77% in anul 2005 creste la un procent de 94% in
anul 2006, ca apoi sa scada la un procent de 89% in anul 2007.
Scaderea cu 5 % se datoreaza procentului mic realizat la Alte actiuni ( ajutoare
diverse achitate din veniturile primariei Municipiului Iasi) care prezinta un procent de
33%. De remarcat este faptul ca rata cheltuielilor care prezinta procente mari, cum ar fi
ajutorul social cu procent de 100% in anii 2005 – 2006 si de 98% in anul 2007 sau
drepturile asistentilor personali pentru persoanele cu handicap, cu un procent de 91% in
anul 2005, 94% in anul 2006 si de 92% in anul 2007 sunt finantate din sume TVA.
Rata cheltuielilor pentru cantine prezinta o crestere de la un procent de 87% in
anul 2005, la un procent de 91% in anul 2006 si la un procent de 98% in anul 2007.
Tragem concluzia ca de la an la an sunt tot mai multi locuitori ai orasului care
beneficiaza de o masa calda la aceste cantine, intr-un cuvant nivelul de trai in
municipiul Iasi a scazut, datorita numarului mare de persoane diponibilizate in ultimii
ani. In cadrul acestui capitol sunt prinse si caminele pentru personae varstnice care sunt
finantate din veniturile consiliului local si care prezinta o scadere a ratei de realizare a
cheltuielilor cu 41% in anul 2007 fata de anul 2006.
La capitolul “Servicii si dezvoltare publica”, rata de realizare a cheltuielilor pentru
locuinte este de 90% in anul 2007 fata de anul 2006 cand a fost de 74% si de 83% in
anul 2005, aratand interesul crescut al municiplalitatii pentru dezvoltarea fondului de
locuinte.
Din acest capitol cele mai mari rate de realizare sunt la retelele, centrale si puncte
termice, prezentand o crestere de la 80% in anul 2005 la un procent de 89% in anul
2006, ajungand la un procent de 99% in anul 2007, motivat de necesitatea
retehnologizarii sistemului centralizat de incalzire pentru eliminarea pierderilor.

88
 La Alte actiuni economice rata este in crestere, de la un procent de 50% in anul
2005, la un procent de 54% in anul 2006, ajungand la un procent de 88% in anul 2007,
prin sustinerea programelor de dezvoltare regionala.
Transporturile si comunicatiile prezinta o rata de 91% in anul 2007 fata de 63%
in anul 2006 si 67% in anul 2007, motivat de investitiile efectuate in transportul public
in comun.
O rata de 100% prezinta in acesti trei ani analizati capitolul “Transferuri catre alte
bugete”, acest capitol este finantat din sume defalcate din impozitul pe venit. Astfel
Primaria a sustinut cota de 25% din totalul cheltuielilor pentru protectia copiilor
institutionalizati de pe raza Municipiului Iasi.
În urma analizei execuţiei veniturilor şi cheltuielilor din bugetul municipiului Iaşi,
în anii de referinţă 2005, 2006 si 2007 s-a constatat că veniturile şi cheltuielile au fost
realizate în măsura în care au fost previzionate deci putem spune că există o relaţie de
echilibru între acestea.
Referitor la încheierea execuţiei bugetelor locale menţionăm că ordonatorii
principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale şi judeţene,
până la data de 31 mai a anului următor conturile anuale de execuţie a bugetelor locale
în structura următoare:
 la venituri: - prevederi bugetare aprobate iniţial;
- prevederi bugetare definitive;
- încasări realizate.
 la cheltuieli: - credite aprobate iniţial;
- credite definitive;
- plăţi efectuate.
Trimestrial, ordonatorii principali de credite întocmesc dări de seamă contabile
asupra execuţiei bugetare, care se depun la Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice,
iar după verificarea şi centralizarea lor, acestea întocmesc şi depun la Ministerul
Finanţelor, darea de seamă contabilă centralizată asupra execuţiei bugetelor locale, la
termenele şi potrivit unor norme stabilite.
Excedentul anual al bugetului local rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, după
regularizarea cu bugetul statului, conform dispoziţiilor legale, se utilizează după cum
urmează 6:

6
Drehuţă, E., op. cit., pag. 46.

89
 - pentru reîntregirea fondului de rulment propriu al unităţilor administrativ
teritoriale, cu sumele repartizate din acesta în cursul anului, pentru finanţarea unor
investiţii de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea
serviciilor publice locale în interesul colectivităţilor sau pentru acoperirea golurilor de
casă ale bugetului local;
- pentru rambursarea împrumuturilor restante, a dobânzilor şi comisioanelor
aferente acestora;
- pentru constituirea fondului de rulment propriu.
La Primaria Municipiului Iasi fondul de rulment existent la finele anului 2005 este
de 322.26 mii lei, in anul 2006 de 969.67 mii lei si in anul 2007 de 4.464,69 mii lei. Se
constata o crestere semnificativa de la an la an la acest fond.
Pot exista situaţii când veniturile curente sunt mai mici decât cheltuielile curente ale
bugetului local şi atunci deficitul se acoperă definitiv din fondul de rulment propriu al
unităţii administrativ teritoriale din anul precedent prin Hotararea ale Consiliului Local.
Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plati din creditele bugetare deschise si
repartizate astfel:
• in conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul
propriu de venituri si cheltuieli
• in conturile institutiilor din subordine pentr cheltuili de capital
• platile din creditele bugetare deschise se efectueaza in toate cazurile din
initiativa ordonatorilor de credite, care poarta raspunderea asupra utilizarii
mijloacelor bugetare in conformitate cu prevedrile legale in vigoare.
Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică este
eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii-creditori.
Plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă
denumirea generică de contabil, în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în
condiţiile dispoziţiilor legale, prin unităţile de trezorerie şi contabilitate publică la care îşi
au conturile deschise, cu excepţia plăţilor în valută, care se efectuează prin bănci, sau a
altor plăţi prevăzute de lege să se efectueze prin bănci.
Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar (financiar-
contabil) în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a disponibilităţilor aflate
în conturi, după caz.

90
 Plata se efectuează de conducătorul compartimentului financiar (financiar contabil)
numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
• cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate, lichidate şi
ordonanţate;
• există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilităţi în conturi de
disponibil;
• subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata este cea
corectă şi corespunde naturii cheltuielilor respective;
• există toate documentele justificative care să justifice plata;
• semnăturile de pe documentele justificative aparţin ordonatorului de credite
sau persoanelor desemnate de acesta să exercite atribuţii ce decurg din procesul executării
cheltuielilor bugetare, potrivit legii;
• beneficiarul sumelor este cel îndreptăţit potrivit documentelor care atestă
serviciul efectuat;
• suma datorată beneficiarului este corectă;
• documentele de angajare şi ordonanţare au primit viza de control financiar
preventiv;
• documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular;
• alte condiţii prevăzute de lege.
Dreptul de administrare şi dispoziţie asupra conturilor de cheltuieli bugetare sau
de disponibil, deschise la unităţile de trezorerie şi contabilitate publică şi bănci, se va
exercita în mod exclusiv de către instituţiile publice pe seama cărora au fost deschise, prin
persoanele special împuternicite în acest sens, după comunicarea către trezorerie sau bancă
a împuternicirilor şi a fişelor cu specimenele de semnături ale persoanelor abilitate să
efectueze plata, împreună cu amprenta ştampilei.
Platile prin trezorerie se realizeaza pe baza urmatoareleor documente:
• cec-ul pentru eliberarea numerarului
• ordinul de plata prin care ordonatorul de credite bugetare cu obligatia sa
prezinta fundamentari din care sa rezulte necesitatea si oportunitatea cheltuielilor propuse
Un ordin de plată nu poate cuprinde plăţi referitoare la mai multe subdiviziuni ale
bugetului aprobat.
Institutiile publice pot beneficia de garantia trezoreriei in favoarea unitatilor furnizoare

91
care dispun care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuililor.7
Platile se dipun pe destinaţiile si in limita creditelor deschise si repartizate prevazute
in bugetele de venituri si cheltuieli pe subdiviziunea clasificatiei bugetare.
Dupa clasificatia economica cheltuielile din bugetele locale pot fi cheltuieli curente
si cheltuieli de capital. In sfera cheltuielilor curente se incadreaza:
• cheltuielile de personal
• cheltuielile materiale si de servicii
• alte cheltuieli – burse
Cheltuielile de capital sunt reprezentate de resursele banesti destinate
investitiilor colectivitatilor locale. Ordonatorii de credite pot dipune plati din conturile
deschise la unitatile trezoreriei statului numai pe baza bugetelor de venituri si cheltuieli 8.
Documentele prin care se dispun platile din conturile institutiilor publice se semneaza de
persoanele abilitate prin lege aprobate prin specimele desemnaturi de catre ordonatorii de
credite la care se anexeaza copii ale actelor de numire in funcţie a acestora. Pot fi dispuse
plati numai pentru cheltuieli bugetare care au parcurs fazele de angajare lichidare si
ordonantare. In scopul acceptarii la plata a documentelor prezentate de instituţiile publice,
unitatile trezoreriei Statului au obligaţia de a verifica:
• încadrarea plaţilor dispuse in limita creditelor bugetare aprobate in buget
de venituri si cheltuieli ;
• incadrarea cheltuielilor de capital in sumele aprobate pentru obiectivele de
investitii
• incadrarea in disponibilitatile de credite bugetare deschise si repartizate sau
in dsiponibilitatile de fonduri.
Institutiile publice pot ridica sume in numerar din conturile de cheltuieli
sau de disponibilitati, dupa caz, deschise la unitatile Trezoreriei Statului numai pentru
cheltuieli de personal sau pentru alte drepturi cuvenite unor persoane fizice (drepturi cu
caracter social, burse, alte ajutoare sau indemnizatii), care nu au conturi deschise la
trezorerie. In conditii deosebite pot fi efectuate plati in numerar pentru cheltuieli de volum
redus aferente bunurilor achizitionate, serviciilor prestate,sau lucrarilor executate de
persoane fizice cu care institutiile publice au relatii contractuale si care nu au conturi
deschise in banca.9 Aceste plati pot fi efectuate numai pe baza de facturi, chitante fiscale

7
Procesul bugetar
8
Og 146
9
Og 146

92
sau alte documente justificative prevazute de lege. Este interzis institutiilor publice sa
efectueze operatiuni de incasari si plati prin banci cu exceptia incasarilor si platilor
efectuate in valuta.
Salariile in sistemul bugetar se platesc o data pe luna in intervalul 5-15 a
fiecarei luni pentru luna precedenta. In vederea ridicarii sumelor necesare platii salariilor
institutiile publice prezinta compartimentului Verificare, decontarea cheltuielilor
institutilor publice urmatoarele documente:
• cec-ul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plata pentru salarii,
indemnizatii de asigurari sociale, daca este cazul
• ordine de plata pentru virarea din cont a impozitului pe salarii retinut
• ordine de plata pentru achitarea contributiilor la bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor sociale de sanatate, bugetul fondului
special pentru somaj
• ordinul de plata insotit de borderoul centralizator cu salariatii pentru care se
vireaza salariile nete la bancile comerciale in sistemul platii prin carduri
• situatia recapitulativa a salariilor pe luna
• alte documente justificative.

In vederea avizarii din cont a sumelor pentru plata salariilor, se verfica si

analizeaza urmatoarele:
• respectarea numarului de salariati probat prin statul de functiuni
• respectarea dipozitiilor legale privind salariile si indemnizatiile de asigurari
sociale precum si celorlalte drepturi (indemnizatilor de conducere, plata orelor
suplimentare, sporuri etc)
• stabilirea sumelor de plata si incadrarea acestora in disponibilul de credite
bugetare la subdiviziunea Cheltuieli de personal
• stabilirea contributiilor pentru asigurari sociale, fondul de somaj,
asigurarile de sanatate
• intocmirea corecta a ordinelor de plata
Dupa analiza, verificare si introducerea in documente a modificarilor
rezultate, compartimentul Verificare, decontarea cheltuielilor institutilor publice
procedeaza astfel:

93
 • mai intai vizeaza cec-ul pentru suma care urmeaza a fi ridicata de la casa
platitoare din cadrul trezoreriei, dupa care il trimite la casierie pentru eliberarea sumei
• retine ordinele de plata pentru inregistrarea si intocmirea formelor de
decontare in banci
La celelalte categorii de cheltuieli, platile prin trezorerie impun, mai intai,
prezentarea de documente justificative potrivit cu specificul destinatiei sumelor de bani
catre terti si apoi se aplica procedura de analiza si verificare a acestora.

Ordonator Compartiment de specialitate in

ul Solicitare de fonduri gestiunea bugetului local
Cont buget local
principal
de Comunicare
credite de deschidere de credite 
Trezorerie
bugetare T
R
Informare asupra deschiderii creditului bugetar Cont ordonator E
principal Z
dispozitii bugetare de repartizare
O

R
Ordonatori tertiari de E
credite bugetare R
Informare Cont ordonator tertiar I
E


94
 3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetar

Inventarierea patrimoniului instituţiilor publice

Prin inventariere se înţelege o acţiune de constatare faptică la o anumită dată, a

existenţei tuturor elementelor care constituie patrimonial unităţii respective.
Inventarierea este o modalitate specifică de control contabil şi anume, un mijloc
de verificare a concordanţei datelor evidenţei contabile cu situaţia reală existentă.
Principalul scop al inventarierii este asigurarea integrităţii patrimoniale.
Mijloacele materiale de inventariază cel puţin o dată pe an, excepţie făcând:
 mijloacele băneşti şi celelalte valori aflate în casieria instituţiilor
publice care se inventariază lunar;
 clădirile, construcţiile speciale;
 materialele perisabile se inventariază o dată la 3 luni.
Inventarierea anuală precede lucrările de închidere în scopul regularizării
diferenţelor constate în urma inventarierii. Excepţie fac mijloacele materiale aflate în
patrimonial instituţiilor de învăţământ şi cultură care pot fi inventariate în lunile de vară.
Comisia de inventariere la instituţiile publice este unică. Atribuţiile ei se referă
atât la patrimonial instituţiilor subordonate fără personalitate juridică, care nu au
comportament propriu de contabilitate. În aceste cazuri, din comisia de inventariere face şi
un reprezentant al unităţii respective, fără personalitate juridică.
Organele de control financiar de gestiune consemnează constatările în acte de
control bilaterale, cu menţionarea prevederilor legale încălcate, a consecinţelor economice
şi patrimoniale, precum şi a persoanelor vinovate.

Sistemul dărilor de seamă

Conform art. 172 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr.

82/1991, ordonatorii de credite principali au obligaţia de a prezenta la Ministerul
Finanţelor trimestrial şi annual dări de seamă, precum şi contul de execuţie privind bugetul
de venituri şi cheltuieli, în structura şi la termenele prevăzute.

95
 Anual Ministerul Finanţelor emite “Norme metodologice prin încheierea
exerciţiului bugetar”, precum şi Norme metodologice prin închiderea conturilor,
întocmirea şi contralizarea dărilor de seamă contabile privind execuţia bugetară.
Aceleaşi obligaţii le au instituţiile publice care au calitatea de ordonatori de
credite secundari sau terţiari către organul ierarhic superior. Ministerul Finanţelor
întocmeşte n fiecare an bilanţul pe ansamblul enonomiei naţionale, având la bază
bilanţurile contabile ale unităţilor patrimoniale care desfăşoară activitatea economică,
precum şi dările de seamă ale instituţiilor publice sau ale celorlalte personae juridice care
au obligaţia conform legii să depună bilanţ contabil.
Acest bilanţ centralizat este prezentat guvernului o dată cu contul general de
execuţie a bugetului de stat.
Darea de seamă a instituţiilor publice este compusă din umătoarele documente:
 bilanţul contabil;
 contul de execuţie bugetară;
 anexe;
 raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiei economico-financiare la
data raportării;
 indicatori de calcul şi fundamentare, pe structura proiectului de buget.
Anexele dării de seamă contabile se compun din următoarele situaţii:
a) detalierea cheltuielilor;
b) disponibilul din mijloace cu destinaţii speciale;
c) contul de execuţie al ficărui fond special;
d) finanţarea bugetară;
e) situaţia obligaţiilor de plată restante la finele perioadei.
Darea de seamă se întocmeşte trimestrial dau la sfârşitul exerciţiului bugetar.

Bilanţul contabil al instituţiilor publice

Aceasta cuprinde în active totalitatea mijloacelor afate în folosirea instituţiei, iar

în pasiv sursele din care s-au procurat aceste mijloace.
În vederea elaborării bilanţului contabil se întocmesc lucrări contabile
premergătoare şi anume:

96
  înregistrarea în conturi a tuturor operaţiunilor economice şi financiare
aferente întregii activităţi;
 închiderea conturilor la sfârşitul exerciţiului bugetar;
 verificarea exactităţii sumelor înregistrate în contabilitatea sintetică şi
analitică prin utilizarea balanţei de verificare sintetică sau analitică;
 inventarierea patrimonului şi regularizarea diferenţelor rezultate în
urma inventarierii;
 efectuarea verificărilor finale şi a corelaţiilor între lucrările contabile
specifice, pe baza instrucţiunilor emise de Ministerul Finanţelor.
Odată întocmit, bilanţul contabil este verificat, iar ulterior el va fi semnt de
conducătorul instituţiei publice respective şi conducătorul compartimentului financiar
contabil.
Bilanţurile contabile care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor
statului sau unităţilor BCR se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a se
introduce corecturile corespunzătoare.
Cu ocazia verificării şi certificării bilantului contabil se va întocmi raportul în
formă scurtă pentru organele Ministerului de Finanţe şi în forma detaliată pentru
ordonatorul de credite al instituţiei publice respective, precum şi pentru organele ierarhic
superioare.
Documentaţia necesară certificării:
 bilanţul contabil;
 contul de execuţie bugetară;
 acte financiare şi de gestune;
 evidenţe contabile;
 orice alte documente justificative care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate.
Certificarea se face la nivelul fiecărei instituţii publice, care potrivit legii are
obligaţia să întocmească bilanţ contabil şi cont de execuţie bugetară şi are organizat
compartiment de audit intern.

97
 3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului local

Execuţia şi încheierea execuţiei bugetelor locale- Execuţia bugetară este echivalentă cu

anul calendaristic (1 ianuarie- 31 decembrie). Responsabilitatea execuţiei revine primarului în
plan teoretic, dar în practică, gestiunea bugetelor locale revine compartimentului de specialitate
Buget Finanţe şi Direcţiei Impozite şi Taxe, dar şi altor compartimente din cadrul primăriei cu
competenţe în acest sens.
Execuţia bugetului local presupune finanţarea activităţilor, adică efectuarea cheltuielilor
publice locale. Execuţia bugetului presupune un complex de operaţiuni care se referă la
încasarea, păstrarea si eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice
locale. Schematic, execuţia bugetului este prezentata în figura urmatoare:

EXECUTIA BUGETULUI

Executia bugetului la partea de venituri Executia bugetului la partea de cheltuieli

Asezarea impozitelor Angajarea

Lichidarea Lichidarea

Emiterea titlului de incasare Ordonantarea

Perceperea impozitelor Plata propriu-zisa

98
 Execuţia bugetului, la partea de cheltuieli, în limita sumelor aprobate ce se pun la
dispoziţia beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedură specifică, cu operaţiuni
corespunzătoare următoarelor etape distinctive: angajarea; lichidarea; ordonanţarea; plata.
Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza căruia o
entitate publica îşi asuma obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană fizică sau
juridică, in condiţii prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare
pot fi luate numai de către persoanele care au prin lege competenta de a angaja plăţi din resurse
financiare publice, în limita sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoană este, în cazul
administraţiei publice locale, ordonatorul principal de credite, adică primarul.
Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea
fiecărui consiliu local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt, după
caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari.
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetele
locale, pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele
respective, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor
legale. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi
ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, şi aprobă efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii terţiari de
credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităţilor pe
care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin
dispoziţiile legale.
Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în
limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituţiilor sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii
de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.
Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă
de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar
preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare
aprobate şi destinaţia acestora.
Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii condiţiilor
legale sau obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de către
autoritatea publica locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea se întemeiază
pe constatări faptice privind serviciile prestate, lucrări executate, cât şi pe acte justificative legal
întocmite.

99
 Ordonanţarea cheltuielilor publice bugetare se concretizează în emiterea unei dispoziţii,
de către instituţia publică pentru efectuarea plăţii sumei datorate.
Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară şi
presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau unitatea căreia
i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului descris la o bancă, fie
în numerar, prin casieria unităţii. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni operaţiuni
incorecte, ordonatorii de credite aproba toate plăţile numai cu viza prealabilă de control
preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare
aprobate şi destinaţia acestora.
La rândul sau, execuţia părţii de venituri bugetare, pornind de la principiul că pentru
acestea prevederile din bugetul aprobat reprezintă limite minime ale încasărilor şi având ca
principală componentă încasarea impozitelor implică mai multe tipuri de operaţiuni eşalonate în
timp, şi anume: aşezarea; lichidarea; emiterea titlurilor de încasare; perceperea (încasarea)
propriu-zisă venitului.
Aşezarea ca operaţiune specifică impozitelor (principalul venit bugetar), presupune
identificarea si evaluarea materiei impozabile, pe de o parte si stabilirea sumei de încasat pe
categorii de impozite, pe de altă parte.
Lichidarea se concretizează prin determinarea sumelor de încasat la diferite termene de
plata ce trebuie cunoscute si de contribuabili si deschiderea de evidenţe la organul fiscal pentru
fiecare plătitor care devine astfel un debitor al administraţiei publice locale. „Deschiderea de
rol” pentru evidenţierea obligaţiei de plată si urmărirea încasării impozitelor datorate de
persoanele fizice si juridice, anticipează operaţiunea următoare de emitere a titlurilor de încasare
in sarcina contribuabilului.
Perceperea impozitelor este operaţiunea finală în execuţia bugetului la partea de venituri
si se concretizează în transferarea efectivă a sumei datorate de la contribuabil la dispoziţia
bugetului local, fie în numerar, fie prin virament.
Derularea fluxurilor bugetare de încasări si plăţi si efectuarea operaţiunilor respective,
fie prin viramente între conturi deschise la Trezorerie, fie prin numerar prin casierie, constituie
o componentă a activităţii bugetare, denumită execuţia de casă a bugetului. Organizarea
judicioasă a execuţiei de casă trebuie să asigure cunoaşterea permanentă a evoluţiei încasărilor
şi plăţilor bugetare, respectiv a măsurii in care se realizează sincronizarea acestora, să permită
gestiunea soldului operaţiunilor de casă, inclusiv analiza comparativă faţă de prevederi.
Administraţia publică locala îşi organizează execuţia de casă a bugetului prin Trezoreria
statului, evidenţiindu-se in conturi distincte:

100
 - veniturile, pe structura clasificaţiei bugetare;
- cheltuielile, în limita creditelor aprobate si destinaţiei stabilite;
- alte operaţiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de aceştia;
- venituri extrabugetare şi cheltuielile dispuse de acestea, pe instituţii publice locale si
categorii de resurse.
Urmărirea încasării veniturilor si efectuării cheltuielilor in cadrul administraţiei locale se
realizează având la baza „Contul de execuţie”, pe care Trezoreria îl eliberează zilnic şi în care
sunt evidenţiate, pe de o parte veniturile, iar pe de altă parte cheltuielile la şi de la bugetul local.
In acelaşi timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se eliberează viramentele, notele contabile,
foile de vărsământ, prin care se justifica încasările la bugetul local. In cadrul serviciului Buget
Finanţe Contabilitate s-a organizat un sistem de urmărire a încasării fiecărei surse de venit in
programul stabilit pentru fiecare perioada. Analiza zilnică este prezentată sub forma unei
machete, ordonatorului principal de credite, după ce a fost vizată de directorul economic,
oferind o imagine asupra încasărilor realizate, atât în numerar, cat şi prin viramente.
Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale,
după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor
locale, în structura următoare: la venituri - prevederi bugetare aprobate iniţial; prevederi
bugetare definitive; încasări realizate; la cheltuieli - credite aprobate iniţial; credite definitive;
plăţi efectuate.

101
Ordonatorul Solicitare de fonduri
principal de credite Compartiment
financiar contabil
Comunicare de deschidere
credite
Trezorerie

Cont buget local

T
R
E
Z Cont ordonator principal
O
R
E
R
Cont ordonator tertiar
I
E
Informare asupra deschiderii creditului
bugetar

Dispozitii bugetare de repartizare

ordonatori tertiari Informare

de credite

102
 Bibliografie :
1.Ştefura, Gabriel A., Procesul bugetar public, Editura Universităţii „ Alexandru Ioan
Cuza ” Iaşi-2008
2. Moşteanu, Tatiana, Buget şi Trezorerie Publică, EDP, Bucureşti, 1997

Legea nr. 500/2002- privind finanţele publice

Legea nr. 273/2006- privind finanţele publice locale
Legea nr. 571/2003-privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare
Ordonanţa guvernului nr. 92/2003-privind codul de procedură fiscală

http://www.primaria-iasi.ro

103