You are on page 1of 6

TEHNOLOGIA PROTEZELOR CURS 3

MACHETA
-reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu ajutorul a diferitelor materiale
(ceara, RAS, RDC-ideal).
Materiale:
• Ceara cel mai frecvent (clasic);picurare, fulare ;
• R. A. S. : materiale rigide, nedeformabile, contractie mare (metoda directa/indirecta) ;
• R. D. C. foto PALAVIT GLC (Kulzer) – cele mai indicate datorita caracteristicilor :
-coeficient de contractie mic ;
-timp de lucru mai mare ;
-timp de priza mai mic ;
-dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare ;
-eliminata din tipar prin ardere la 650-700ºC, fara fisura tiparului
Observatie :
Machetele din R.A.S. (metoda directa) vor fi perfectate marginal cu ceara sau acoperite total cu ceara
pentru a fi mai usor eliminate din tipar.

Caracteristicile materialelor pentru machete :


• Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant –plasticitate ;
• Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. A. S.) /sculptate (ceara) ;
• Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) ;
• Sa arda fara reziduuri ;
• Sa nu se contracte, sa nu se dilate.

Metode de obtinere a machetelor:


1) directa : macheta modelata de catre clinician (intraoral) ;
2) indirecta : de catre tehnician , in laborator, pe modelul de lucru ;
3) mixt : la machetele din R. D. C. ;

2)Metoda indirecta-subetape :
• conditionare bont sau cavitate ( izolare cu lacuri speciale-Lustrol, Die Spacer) ; se
contraindica izolarea bontului cu apa pentru a evita fenomenul de contractie a cerii ;
• se aplica ceara, prin picurare sau pensulare din aproape in aproape pentru RAS pana cand se
umple cavitatea in exces ;
• racirea cerii pe modelul de lucru ;
• detensionarea machetei pe modelul de lucru timp de 6-12ore ; nu se va introduce macheta in
apa in scopul detensionarii ;
• modelajul final cu lama spatulei ;
• finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic (acetona, toluen) cu scopul de a se
indeparta urmele grasoase si a se netezi suprafata modelata.

1)Metoda directa : materiale polimerice


• preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana la umplerea cavitatii;
• se aplica in cavitati conditionate ;
• se depune pentru priza auto- (R. A. S.) sau fotopolimerizare (R. D. C.) ;
• prelucrare prin frezare, finisare si individualizarea contactelor ocluzale (ariile de contact,
relatiile ocluzale) ;
2

Observatie :
Din aceste materiale rezulta machete rigide, nedeformabile cu coeficient de contractie crescut ce
necesita captusirea machetei cu o noua cantitate de R.A.S..
Modelajul final al machetei : perfectare, adaptare marginala cu ceara rezultand o macheta mixta,
ideala din punct de vedere al eliminarii din tipar.

Mobilizare macheta :
• se ataseaza pe suprafata ocluzala (cea mai groasa) tija metalica/material plastic ;
• tija unica pentru inlay simple cu diametru 1-1,5mm, lungime 30 mm ;
• se utilizeaza o singura tija pentru mobilizarea machetei care va fi si macheta viitorului canal
de curgere a aliajului in tipar.
• tija cu brate inegale pentru inlay dublu ; Sunt pentru mobilizat si transport ;
• tija cu brate egale (« U ») –pt. MOD Nu sunt pentru turnare.

Rolul tijelor :
• mobilizare macheta ;
• rol de transport;
• canal principal de curgere a metalului in tipar
• constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm, sfera=macheta rezervorului de
aliaj fluid)=metoda clasica.

Observatie :
In tehnologiile moderne (aparate de turnat in vid, cu vacuum) se contraindica istmul si sfera de
contractie.
Este suficienta o tija indicata de fabricant.

Tijele :
La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa.
Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile.
Materiale ideale : RAS, RDC.
Caracteristici RAS, RDC-vezi anul II.

TIPARUL
Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractare specifice aliajelor (vezi mase de
ambalat).
Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj.

Etape de obtinere:
a) pregatirea machetei pentru ambalare ;
b) ambalarea propriu-zisa ;
c) evacuarea machetei din ambalaj.

a) Pregatirea machetei pentru ambalare:


1. detensionarea machetei- racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12 ore) . Se contraindica
detensionarea termica in apa deoarece pot sa apara contractii, defecte de turnare;
2. indepartarea machetei de pe model cu ajutorul tijelor metalice/mat. plastic ;directie
verticala, se realizeaza un unghi de 90ºcu suprafata ocluzala ;
3

3. macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtine prin aplicarea


unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de 1,7-2mm (aliajele nobile) ;pe
aceasta tija pe se vor atasa celelalte machete ;
4. macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea de ceara sau este
prefabricata (diametrul 3,5mm), plasata la 2mm de suprafata ocluzala ;
5. modelarea machetei istmului (diametrul 2,5-3mm) =canalul secundar;
6. macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se modeleaza din ceara trefilata
sau fire de nylon), cu diametrul de 1mm;
7. degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe capacul conformatorului,
se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent organic (alcool, acetona, formol) ; se
indeparteaza urmele de grasime, pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale
negative ce pot genera spatii intre macheta si materialul refractar ; se foloseste
WAXIT, KERR-ISOLIT.
! Nu se insista cu solventii.
! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara.

b) Ambalarea propriu-zisa :
Subetapa necesara obtinerii tiparului.
Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase de ambalat.
Materiale si instrumentar:
• mase de ambalat specifice (materiale refractare);
• conformatoare cilindrice (material plastic/metal );
• capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentru conformatoarele
metalice);
• cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa, pentru a facilita
dilatarea higroscopica, termica, de priza=dilatarea totala si pentru a usura indepartarea
ambalajului ;
• vacuum –malaxor , masa vibratorie.

Caracteristicile maselor de ambalat:


• rezistente la socul termo-mecanic;
• instabilitate volumetrica pentru a facilita fenomenul de contractie ; 1,2-1,4%pentru aliaje
nobile (sulfati) ;
• gradul de porozitate ce va facilita evacuarea gazelor; CRISTOBALITE INLAY (Kerr-
sulfati) ;
Indicatie : masele de ambalat pe baza de fosfati nu exista riscul contaminarii aliajului-OPTIVEST ;

Metode de ambalare:

A. Intr-un singur material si un singur timp:


-metoda clasica;
-cea mai indicata;
- machetele se pensuleaza cu un strat subtire de 1-3mm inainte de aplicarea conformatorului ;
-se umple conformatorul cu masa de ambalat, sub vibrare mecanica;
-vacuum 15 secunde +manual ;
-se depune la priza 20-30 minute.

B. In doi timpi:
-metoda forte precisa;
-rar folosita;
4

-in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 5-10mm rezultand un nucleu
refractar, consecutiv prizei;
-in timpul 2 nucleul este usor umectat, dupa care macheta se aplica pe capacul conformatorului si se
umple conformatorul prin vibrare mecanica;
-se depune pentru priza.
Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific :
-metoda contraindicata, abandonata azi ;
-se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips ;
-nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor.

c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj:


- se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice si compozite)
- ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire si incalzire.

Etapa de preincalzire a tiparului:


-se ridica temparatura lent ,de la 0ºC la 200ºC timp de o ora;
-Rol :
• se extrag tijele metalice din ambalaj;
• evaporare partiala a apei;
• eliminarea partiala a machetei din ambalaj;
• se initiaza dilatarea termica a materialului refractar.
Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii.

Etapa de incalzire a tiparului:


-se ridica temperatura lent de la 200ºC la 750ºC; !!!! la ambalajele pe baza de sulfati.
-se produce dilatarea termica totala a tiparului;
-se elimina complet macheta;
-se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului nobil;
-rezulta ambalajul refractar cavitar, numit TIPAR.

Alegerea si topirea metalului


-aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I;
-cantitatea de aliaj este functie de tipul de incrustatie; (simple=3g;duble=5g;triple=6g);
-aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna in creuzete grafitice, pentru a
evita contaminarea;
-aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice.

Surse de topire si aparate de turnare:


I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara oxigaz-cel mai des
folosita; dezvolta o temperatura pana la aproximativ 2000ºC ; aliajele nobile cu aur crescut (950-
1150ºC);
Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica; 3000ºC, aliaje Cr-Co ;
Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co, Cr-Ni);3000ºC

Amestecul oxigaz se contraindica datorita:


-pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon;
-apar porozitati;
-se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila;
5

Segmentele zonale ale flacarii:


-daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax (decapant, antioxidant) rezulta
un produs de calitate.
• Zona rece, situata langa duza pistolului;
• Zona oxido-reducatoare (con albastru);
• Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon); contraindicata

II. curentul electric: folosit in topirea indirecta:


-cea mai indicata sursa;
-este necontaminanta;
-nu vine in contact cu aliajul;
-daca aparatul are aflux de protectie (heliu), se obtin turnaturi de precizie;
-caldura este determinata de bobine de inductie.
Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in creuzet).
Intervalul de topire:
-aliaje nobile pentru INLAY=950-1150ºC;
-aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250ºC; aliaje inalt fuzibile
-aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 ºC; (cu interval de topire ridicat)
-aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450ºC;
-aliaje pe baza de titan =1600-1750ºC.
-
Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton, argon, heliu) in creuzet si
centrifugare automata.
Aparate de turnat:CASTOMAT, TICAST, TIM 500, BEGO NAUTILUS (curenti de inalta frecventa
=C.I.F.)

Aparate:
1. simple: (rudimentare) fronda de mana, rotaxul mecanic, cu valoare istorica;
2. centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica; Schloder-cu actiune mecanica);
3. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare; protectie de gaz
inert; se evita oxidarile.
Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare
(centrifugare).
Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat, in tipar.

Centrifuga semiautomata tip Rotojet:


-este armata prin 3-5 rotiri;
-se plaseaza in lacasul metalic tiparul, care este situat in imediata apropiere a creuzetului, care
prezinta un orificiu catre tipar;
-se topeste aliajul cu flacara oxigaz;
-se declanseaza centrifuga (electric/mecanic);
-metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului.

Centrifuga automata:
-aliajul se topeste in creuzet, la curenti de inalta frecventa;
-topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert);
-aliajul topit este situat in apropierea tiparului;
-se declanseaza centrifugarea;
-prin catapultare, aliajul fluid este catapultat in tipar;
-se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie;
6

Aparatul de turnat Combilabor-Haereus:


-utilizeaza curenti de joasa frecventa;
-topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice;
-aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere;
-aliajul nu este contaminat,
-nu sunt introduse fragmente din creuzet;
-turnatura nu contine particule de material refractar;
-nu este o introducere fortata prin catapultare;
-cel mai indicat aparat.