You are on page 1of 40

LECTlA

, 13 - PARTEA iNTAI

Sa incepern Ctl recapitulaTea vocabularului:

A Complc1ati propoziliilc in limbs englcza ell cuvintele unnliloare:

J. platc 2. fork 3. spoon 4. salt-c:ellar


5. salt 6. egg 7. saucer 8. toast
9. napkin 10. toasler 11. egg-cup

Solnil3 s·a golil din nOll. - The IH:dlar is empty again.

Ea $i·a mai pus citeva legwne io farCune. - She put some more vegetables on ber >plate.

Acestc Duli nu mai sunt proaspete. - These>e I.!' arc no longer fresh.

Feliile de paine prtjiti sunt prea fierbinti. - The >l(Jo I is too hot.

Mai e paine in apannul de prajit paine? - Is there any bread in the >t, lI:r1

Pune cea¥=3 pc faTCurie. - Put the cup on the >-auccr.

Nu pune prea mult3. sare. - Don't use too much >sail.

Auste QUa sunt prca mari pentru paharele - These eggs are 100 big for our
noastre pentJu oua. >C8&...(;ul15.

Fol~le fUfCulita pcntnl acest rei de came. - Use youPlork for lhis meal.

AceSlea sunt linguri de arginl? - Are Ihese silver >spoons?

Langll fiecare farfurie era cale un - There was a clean >napkm neXllo
$crvetel cural. each plale.

B. Acum completali propoziliile in limba engleza cu cuvinlele corespunz5toare:

Fierbe acesle ou5 timp de cinci minule. - >Boil these eggs (or five minutes.

De ce e~li mereu grabit? - Why are you always >In a hurry?

Penlru asia se rolose~te cutitul? - Do you >l.lse a !mire ror Ihal?

El s·a ingra~at mull prea multo - He has grown much 100 >fal.

Te rog sa tomi ceaiul. - Please >pour out Ihe tea.

IIi plac cartofii praji1i? - Do you like >fncd potatoes?

Da·mi solni1a, te rog. - >Pa&,.' me the sail-cellar. please.

Are un gust delicios, nu·i ~? - It lastes >dcIIC"IU • doesn't it?

Nu pot sA tradue aecasta serisoare. - lean't >111UI Lak this letter.

A mai spus ~i altceva? - Did she xay anything else?

Ce~a la nu este goala inca. - Your cup isn't >c npty yet.

Nu le·am spus. - We haven't >1 ld them.

I
37.1. c. in unnfltorul exercitiu de gramaticll vorn recapitula imperativui ~i tOpiC. in propoziliile
27.1.-27.6. imperative. Traduce1! propoziliile urmlitoare in limba engleu:

~ A~teaplA aici!

Senel! aceste cuvinte!


> Wall here'

> \\intl: d" .... n the. .... ord '

Deschide televizorul! > S'" lIch on the Iclc'l lUll. etl

Da-i asta fralelui t;\u! > (i"c this to your brother'

Ne-am intiilnit cu ei vizavi de hotel > \1,.'1: met them opposne the holel
vinerea trecuUI.. la\! Fml.Jy

in ultimul an ne-am petrecut vacanla > Lht 1:;11 \\ e ~r.:nl our holiday
in Belgia. In A" III

Am vorbit cu ea in piala. >I I" 0: 1 h r In he market pliKe

Ne vom intalni aici diseari 101 ora Opl.

Meciul va incepe 101 doua $i jumitatc "'0


dupa-amiaza. onl

Ei s-au inleles sill se intalneasca acola > TI i!'"cJ 0 be there at ten (,'dueL.
marti la ora zece. 'n I d.I}'_

Adesea ellasa u$a deschisa. > lie nllcn leaves The door open.

intotdeauna comut pe aceSI post de radio. > I \\a~~ tUlle mil) thIs "lallon

Nu am mai vazul 3~3 ceV3. > \\.: In:~ ne\-er een II belt)l'C

EI niciodal3 nu se culca prea tarziu. > H~ ne\-er g{l~S toJ bed 100 t<:

Uneori suntem ingrijorali pentru ea. > We nlCumcs.... m about her

Acolo se preda ~i limba franceza. > They also lea,,;h Fr~,,;h thcre

Uneori ei sunt greu de in\cles. > Thc\- II.: omctllncs f,hfficullto under..lanJ.

A iei nu este niciodata foarte cald. > It h Il<:\-cr \- <:1) hot here.

It was often very noisy there. > An.lo era aJesea mult zgomol

2
Noile cuvinte din acest eaiet de sludiu sunt din sfera muzieii. Citili
urmfitoarele substantive eu voce tare:

musician > [mlu:zi~nJ - muzician, eanlAre\

pop musIc > [pop nllu:zlkj - muzieA pop

group > (~rru,p] - forrnatie, grup

teenager > [ti:ncldJoi'] - adolescent

drums > (drarnz] - lobe, balerie

beat > (bl.l] - bataie; ritm

drununer > (drama'] - baterist

guitar > [glta:') - ehitam

guitarist > [gua:n:..t] - chitarist

"

.-; .
• •
orchestra > lo:'le!J.r.a] - orchestrn.

conductor > (kandllkta'] - dirijor

instrument > [irbtr.unantJ - instrument

Sa Ie repetarn acum in alta ordine:

\~
• • beat > [bl t] - Mtaie; ritm

guitar > (glta:') - chitarn

instrument > ( instramanl] - instrument

pop musIc > [pop mlU:LIL] - muzicA pop

drummer > [drama!] - baterist

conductor > [kandakta' J - dirijor

teenager > [ti:neldla'j - adolescent

group > [grup] - formalie, grup

mUSICian > (miu.7i~n] - muzician, cantare\

drums > (drnmz] - tobe, baterie

orchestra > (o:'lc!;lra J - orchestrA

-.guitarist > [glla:nst] - chitarist

3
Unneaza un dialog in care apar toale cuvintefe noi:

DREAMS AND PROFESSIONS

Laura: My son has joined the school orchestra.

Chris: What instrument does he play?

Laura: In the orchestra he plays the drums, but he can also play the guitar. The conduc-
tor says he is the best drummer in school. He can really feel the beat of the music.

Chris: That's great! Is he going to be a musician?

Laura: That's what he says now, but we'll see. When I was a teenager 1wanted to be a
Singer.

Chris: Yes, I remember. You were even in a group, weren't you?


Laura: Yes, I was. That's how I met my husband. He was the guitarist in our group. Now
I'm an English teacher, but I'm still interested in pop music.

Acurn exersali pronunlia fiecarei propozilii ~i relineli traducerea in Iimba romana:

My son has joined > mal 10 hi dl td - Fiul meu a intrat in


the school orchestra. oa u:1o'k troll orchestra ~olii.

What instrument does > '1 irt$tr.unam 11~7 - La ce inslrument cinti~


he play~ h pl~l

In the orchestra he plays > 0'1 o:rk tf3 hi


n - in orchestra canUi
the drums, but he can also Dadrnmzh Ihl 1. 01 la lobe, dar ~tie
play the guitar. pie, f) Ii ' IIa: sa cante ~i la chitara.

The conductor says he is > ID a k.and~kl I 17 - Dirijorul spune cA este eel


lhe best drummer at school. n .1 lleSi dr81 et ku I) mai bun baterisl din ~coala.

He can really feellhe beal > fhl' ken Ii 1,11 IIY,I bu - EI simte cu adevarat
of the music. •1\ f) ,III1IU:/II..J ritmul muzicii .

Thai's great! Is he going > IU H~ glTlt 17 hl: gau/nlg ) - Grozav! Vrea sa devina
10 be a musician? II hi a nllu"i nl muzician?

That's what he says now, > D Is Ilt hi lei nau - A~ spune el acum,
but we'll see. I Ll I.) dar vom mai vedea.

When I was a teenager > I en., "oz .li:neldJ~ ~ Cand eram adolescenl3
I wanted to be a singer. ioL ontid tu bl .• mg voiam 51 fiu cantAreati.

Yes, I remember. You were > Ie nmrmba' IU ' - Da, imi amintesc. Ai fast ~i
even in a group, weren't you~ I' magrup .nllfU) intr-o fonna\ie, nu?

Yes, I was. Thai'S how > Ie "Oz [) ~ 'l.:1u - Da. AfB I-am cunoscut
I met my husband. t mal huhlmlj pe so\ul meu.

4
He was the guitarist > I hi UtU fY.l glla:nst - El era chitaristul
In our group. In lIua' gru pI formatiei noastre.

Now I'm an English teacher, >(nau wm ..n inl~l};h. li:l~a' - Acum sunt profesoara de engleza.
but l"m still interested bal 31m sllllninsiul dar rna inlereseazA
.lD pop musIc.
.
in cOl1tinuare muzica pop.
In pop 1n1l1:1:I"J

Acum completati Propoziliile in Iimba engleza ell subslantivele nou inviolate:

Ai vrea sa can,i intr-o orchestra? - Would you like to be in an >ofche-stra?

Sa nu crezi d. e u~r sl ba{i la lobe. - Don't think that the >drumJl afC easy to play.

Multi invata sA cante Is un instrument - Many people learn to play an >mMrument.

Dirijorul nu a fosl multumit de modul - The ~onduclor was not satisfied with
in care a cantal orchestra. the way the orchestra played.

Nu nurnai adolescenlilor Ie place - It is not only the >teenagers that like


muzlca pop. pop mUSlC.

Formatia aceea nu mai e:tistlt - That ~roup no longer e:tists.

Ritmul muzicii este foane incitant. - The >beal of the music is very exciting.

Acel chitarist ~i·a asigurat degetele. - That :>gUlLamt has insured his fingers.

Muzica pop po3te fi cantata - >Pllr musIc can be played by


cu 0 orcbestri mare. a large orchestra.

Cine este balcristul aceslei formalii? - Who is the >drummer of this group?

PUlini muzicieoi devin foarte bogali. - Few :>mu.'lclan~ become very rich.

Sa inva\lm acum un nou set de cuvinte:

® popular > [poplUlu'] - popular; cunoscul

10 release >ltu nll:sJ - a publica, a scoale (pe piufti)

classical >(L.IEslL.aIJ - c1asic

to cheer >[ IU ~Ia') - a aclama, a aplauda

middle-aged >[miJlcldIJ) - de virstl mijlocie

to tune >1 tu tlu:nj - a acorda (un instrument)

instrumental >[ m"'lIammll) - instrumental; pies! instrumentall

to perform >[tu p;.I'fo:'m1 - a interpreta; a cinta

5
vocal >[ .. aukl) - - vocal

to dance >(IU da.ns) - a dansa

musical >(rruuZlLilIJ - rnuzical

10 conduct >(tu kaodaLl] - a dirija

lata noile cuvinle in propozitii:

The group was loudly cheered. > (D'a g:ru:p ·OL laudll l\ila'd] - Fonnalia a fOS! zgomotos aclamati..

He is a popular writer. >( hi 17 a poplular raltarJ - EI este un scriitor popular.

Classical music is liked > (ldEslkal mlU:zlk 17 lalkt - Multor tineri Ie place
by many young people. bal mEn! lan l 1 pi:pl} muzica clasica.

This guitar needs tuning. > l D'IS gila:' lIl:UL tlu:nll1 ll1 )] - Aceasla chitan'i trebuie
sa fie acord3ta.

They have never > (IYel hEv nt'va' - Ei nu au cantal niciodata aici.
perfonned here. pa'fo:'md hJa']

This group is mostly liked > ( IYIS ~ru:p 17 mausl II lai\.1 - AceastA fonnalie este indragita
by middle-aged people. hal rnidlcldJd pi:plJ mai mult de cei de vanta mijlocie.

She comes from a very > hi: kamz from. \t'tl - Ea provine dintr-o familie care
musical family. fTlIu:zlkal fT.mlhJ iube~le muzica fcarte mult.

We like dancing > [Ul: lail.. u:I:n~m - Noua ne place fcarte mult
very much. \t'n mat'll sa dansam.
When will their next record > [U cn II [)~I' ncbt rt'ko:'d - Cand va aparea noullor disc?
be released? bl nli: tJ
Who is conducting tonight? >lhu: IL killldllktlnl,ltunalt] - Cine dirijeaza in seara aceasta?

Ilike the vocal pans best. > [al lalk D/a vuukl pa "ts nest] - Cel mai mult imi plae pMtile vocale.

Completa!i unnatoarele Propozilii in Iimba engleza cu cuvintele corespunzaloare;

EI a dirijat adesea aceasta orchestra. - He has often >condUl:led this orchestra.

La aceast! fabric! se fac - AI this factory they make


instrumente muzicale. >mlbtCal instruments.

Aceasta este 0 piesa "ocala penlru trei cintareli. - This is a >\()Cal piece for three male singers.

POli sa·ti acordezi singur instrnmentul? - Can you >Iune your own instrument?

Aceasla carte va aparea sapt!lmana viitoare. - This book wiU be >relc ·cd next week.

6
Esle prima carn cand - This is the first time we
am interpretat asta. have >pcrfonneJ it.

Toata lumea a aclama! cand - Everybody >thccrcd when


au aparu! dintiirelii. the musicians appeared.

Ei au devenit foarte cunosculi anul acesta. - They have become very >popular this year.

Penlm muziea instrumentala nu estc ncvoie - For >lnslrumcnlal music you need
de vocali~ti. no smgers.

Nu pot dansa pc aceasU\ muzica. - I can't >dJllceto this music.

Damnul Brown estc de varsla mijlocie. - Mr. Brown is a >middle-aged man.

Ea prefera muziea clasica muzicii pop. - She prefers >classlcal music to pop music.

in partea de gramatica veli inva\a noi verbe modale ~i folosirea lor.

. . .
Verbu! modal may - [mcI]- "a pUlea" exprima permlslUnea $1
posibilitatea 1a limpu] Simple Present. De exemplu:

You may spend all of the money. - Poti cheltui toti banii.

May I sit down? - Pot sa iau loc?

They may arrive early. - Poate ca ei vor sosi devreme.

It may rain this afternoon. - S-ar putea sa ploua in aceasta


dupa-amiaza.

May you live to see it happen. - iti doresc sa traie~ti ea


sa vezi a~a ceva.

Long may she live! - Fie ca ea sa traiasca multi ani!


(ii dorim multi ani.)

in propoziliile in care se exprima 0 urare may precede subiectul.

Verblll may nil are forme la timpllrile compllse, dar tn aceste cazllri se folose~te cOllstruclia to be
CD allowed to cOlljugata la timpul verbal respectiv. ca de exemplu:

Up to now I haven't been allowed to - Pima acum nu am avut voie sa Ie scriu.


.
write 10 them. ,
Tomorrow she will be allowed to leave - Maine ei i se va permite sa piece
half an hour earlier. cu jumatate de ora mai devreme.

CD Aceasta constnlClie esteJolosit6 ,fi pentru a exprima permisiullea la timpul Simple Past, ea de exemplu:

We were not allowed to tell anyobody. ~ Nu ni s-a permis sa spunem nimanui.

7
o construclie care are un sens similar cu to be allowed to este:

to be pernlltted 10 >( Iu hi pa'mlud lu: J - a aVC3 voie 51. a 3vea I


primi pennisiunea sa

$i aceasta construclie este folosit! penlrU a fanna timpurile compuse ale


verbului may. ca de exemplu:

Will they be permitted to see - Var avea voie sa vadi cum


how we make the picture tubes? (actrn tuburile c3todice?

IIOld him that we hadn't been - I-am spus ca. DU oi s-a dat voie
permitted to build such sa consuuim 3eo10
a high office there. o c1adire alai de ioalta.

CD Penrru a exprima penni.rilllrea 10 rimput (recut in l'Orbireo indirectii se fa/oselle \'erbllf might I malt]:

He said that I might not do that - E1 a spus eli nu am voic sa fae asta inlr-o
in a live programme. emisiune transmisa in direct.

Pelllru (J. exprima posibilirotea redusQ co 0 ac,iune so .re inuimple. verbul mighl sefolosefte ma; mult

CD decof may sau could:

My cousin might telephone. - S·ar pulea sa. sune vArul meu.

Might sefolosqte # pentru a oprima 0 cririca sau 0 sllgesfie releritoare la eeea ce ar frebu; salaca

CD cealalta persoana:

You might ask before you borrow - AI putca sfii-mi ceri vOle inainlc sA-mi
my car. ICI ma$ina cu impromul.
You might hclp your sister. - Ai putea sa-Ii ajuli sora.

Traduceti unnlltoarele propozilii in limba engleza:

Po{i sA ici discurile mclc cu imprumul. > You may nt\ITO\\ my rCC(lnl..

Vei avea voie sa. participi la ~edintll? > WIll vou he ,llIowcd to ,I\tcnd the meeung'?

Ea a spus cll s-ar putca sa piece > Shl. ..aid she might lea...e
inlr-un sfert de orA. III a qlmrter of an h(,w

Ni s-a permis s nc intoareem > \\c were al1o",~ 10 return


cu uhimul tren. lly Ihe 1;1.,1 IQIn

S·ar putca sa facA asta dacA le-o ceri. > Ih ] ml~ht Jo It II vou a.4. tbern

Ai putca sa muncc$li mai mult.

Soar putea ca ei sa inghele zdravAn aeolo.

inCA nu am primit pennisiunea sa uream > \\(" haven't been alll1" cd 111 board
la bordul avionului. 1 plane )('1,

Se poate ca lucrorilc sA se schimbe in cUlind. > ') h1l12s Ina" change 'n

iti doresc sa obtii ce Ii se cuvine. > MlIY you get whal you ha\c II gbtlO.

8
LECTIA

13 - PARTEA A DO VA

A Completa\i propoziliile in limba engJez3 eu unnatoarele cuvinte:

I. anns 2. knees 3.loes 4. nails

5. fingers 6. belly 7. chest 8. elbow

9. wrists 10. wrist-watch II. back 12. shoulders

Ma donre un deget de In pidor. - One of my >Ioes hurts.

Degetele de 1a maini mi-au inghclat - My >fingers are so cold that


alat de tare, ell nici nu pOI scrie. I can 'I write.

Unghiile Ii-au crescu! prea lungi. - Your >mllls have grown 100 long.

Ea ~i-a cumparal un nou eeas de mana. - She has bought a new >wnst-watch.

Copilul slaten pc umerii tatalui sau. - The child was sitting on his father's >should~rs.

Pasarea a fost impu~cata in piepl. - The bird was shot in >chcsl.

Ea ~i·a lua! copilul in brale. - She took her baby in her >a.nns.

Cainelui meu ii place sa sIca pc - My dog likes sitting on


genunchii mei. my >knl:c'!;.

Este 0 gaura in maneca-, in dreptul cotului. - There is a hole in the sleeve althe >elbow.

EI avea 0 burUi enonna. - He had an enonnous >belly.

Acel docher are incheieturi foarte groase. - That docker has very thick >vmst:;.

B. in exercitiul de mai jos veli completa propozitiile in limba engleza:

in ziua aceea a cazut putina zapada. - Little snow >rell that day.

Ai prins ultimultren? - Did you >catch the last train?

Chitarele electrice sunl scumpe. - >Electric guitars are expensive.

Ei au conslruit-o inainte de razboi. - They >bUllt it before the war.

Pari foarte obosit. - You look very >lLred.

,
A inceput acum cinci minute. - It >bcgan five minutes ago.

Celor mai multi copii Ie plac sucurile dulci. - Most children like >swc~l juices.

De ieri ea se simte mai bine. - She has >fclt better since yesterday.

Aceasta este singura ocazie pe care 0 ai. - This is the >only opportunity you have.

Are un gust oribil. - it >tastcs horrible.

9
12.1.-12.4. c. in exercitiul de gramatica de mai jos veti rccapitula cuvinlcle "many", "much", "little",
10.17. "few", "a lot", ~i formele lor la gradele comparaliv ~i superlativ. Traduccti in limba engleza

~
propozitiile urmatoare:

Cate fonnatii VOT cantu aeola? > lIow many groups .....Ill perfonlllhcrc')

Sunt mai muUe persoane decal anul trecut. > There arc more people than last year.

Ei au inregistrat cele mai multe discuri. >Thcy have recorded the most records.

Ai pus prea multa sare. > You have put 100 much salt on It.

Maine va ploua mai mult. > More ram will fall tomorrow.

Aceea esle regiunea eu eea mai mare > That IS the regIOn With Ihe most
cantitate de zapada pc an. snow every year.

Ei folosesc muUe ingra~aminte. > They usc a lot oflcrlillzers.

Sunt multe pasari pc acoperi~. > There are m,,··tny bIrds on the roof

PUlini i~i amintesc de aeeic vremuri. > Few people remember those times.

in aceasla tara lot mai putini oameni > Fewer and fewer people in this eounlry
citesc carli. read books.

Ea a avul cele mai pUline ~anse. > She has had the fewest chances.

Pentru asia nu ai ncvoie decal > Only little money IS needed for It.
de pUlini bani.

Cu cat auzi mai pUlin despre asia, > The less you hear about II the better.
ell alai mai bine.

A clat un raspuns nea~teptal. > He gave the least expected anscwer.

Au mai ramas pUline frunze verzi. > There are few green leaves lefl.

Inca exisHi put in entuziasm > There is still so little entliSla.~m


in randul studentilor. among the students.

EI a vandut cele mai putine amplificatoare. > He sold the fewest amplilicrs.

Va dura mai putin decat crezi lu. > It WIll take less tIIne than you think.

Multe birouri sunt inchise asUizi. > Many offices are closed today.

Saptamana aceca s-au tacut > Little progress was made that week.
putine progrese.

Este bine sa manclim mai putin. > It II; better to eat less.

Acum lot mai multi cumpara > More and more people buy
televizoare portabile. portable televIsion sets now.

Acest difuzor costa eel mai putin. > ThIS loudspeaker costs Ihe least.

Acest baiat face mai putine gre~eli. > ThiS boy makes fewer mIstakes.

10
Sa invatam cateva cuvinte noi:

disc jokey >1 diskdjoJ.aj - disc jockey

disco >[dhlauJ - discoleca, disco

record-shop >lrelo.'d !'op] - magazin de muzica;


magazin de discuri

melody >( meladl] - melodic

perfonnance >( pa' lo:'mans) - spectacol, inlerpretare,


recital

r,n >{fln) - fan, suporter, suslinator

single >' In' 'IJ - single

pop festival >{ptlp !t'sll\all - fcstival de muzica pop

lyrics >( Iink.J - vcrsun (ale unei picse


",u=icale)

tune >{ttL-nl - mclodie

plano >(pla:n.luJ -plan

composer > kampauza') - compozitor

Sa Ie repetam acum intr-o alta ordine:

single >[sm ' 'I) - singlc

tune >[IIU nj - melodic

record-shop >[ rf'lo:'d ~orJ - magazin de muzica;


magazin de discuri

composer >[bmplluLa'l - compozitor

disc jokey >[dlskdJoklj - disc jockey

plano >[plll:nauj - plan

melody >[meladl] - melodie

disco >[ dhkauj - discolcca, disco

lyrics >{Iinks] - vcrsuri (afe rmei piese


mllzicafe)

performancc >{ pa' lo:'ma.l1:'> 1 - spectacel, interprelare,


recital

rnn >{ fln] - fan, suporter, sustinator

pop festival >(pc r) ft'~tl\all - festival de muzica pop


Acum cititi cu aten\ie propoziliile in care apar noile cuvinte:

I have heard that tune before. > [al hEy ha'd IYEt till.n blfo:'] - Am mai auzit aceasta. melodic.

He buys all his records > [hi. bat7 0-1 h,z reh.'dz - EI i~i
cumpAri toale discurile
al that record-shop. ellYEt reka:Td \Op] de la acel magarin de murica..

It was a great perfonnance. > [II-oz a ~)'(:II pa'fo:'mans] - A fost 0 interpretare splendida.

There will be a pop festival > I lYer 'II hI a pop felill\il - Pc trei mai va fi un festival pop.
on the third of May. on D'a Pard av mCl}

I am not a fan of that > [al Em not a non av D'H - Nu sunt un fan al acelei
group. gJU'p) fonnatii.

The disc jockey announces > [D7. a dhkdJokl <tnaunsiz - Disc jockey-ul anun\l'i
and plays the records. End plciz Dfa reka:'d7) ~i pune discurile.

The disco was crowded > lD'a dlskau YO? kraudld - Discoteca era aglomerata,
as usual. Ez IUJual] ca de obicei.

Can you remember the lyrics > (kcn IU: rJmt:mba' IYa links - iti pOli aminti versurile
of that song? av D'Et ~lnl;)] acelui ciintec?

That melody is not easy > [D 7 EI meladllZ nol i:zl - Nu e u~r sa canli (la un
to play. lu plel] instrument) acea melodie.

Do you ever buy singles? > [du IU e,a' bat in'l-llz] - Cumperi vreodall discuri single?

She learnt to play the piano > 1':'1' la'nt Iu plel lYa pi.:nau - Ea a invltat 53 cinte la pian
at the age of five. [t lYi CldJ a.. fal'o'l la varsta de cinci ani.

He is one of the greatest > [hI. ullan av 0 a greliist - EI este unul din cei mai mari
composers. kampaULJ'LJ compozitori.

Completati propoziliile in limba engleza.:

Disck jockey-ul a anuntat ultima piesa. - The >dlsc Jockey announced the last record.

Festivalul pop a durat trei zile. - The >pop festl\iallasted three days.

Acel compozitor a trait in secolul - That >composer lived in tbe eighteenth


al optsprezecelea. century.

Am de gand sa·mi vand toate - J'm going to sell all my


vechile mele single-uri. old >slngl~

Acea melodie era de succes acum - That >tune was popular


douazeci de ani. twenty years ago.

Mii de fani au fosl dezmagili. - Thousands of> fans were disappointed.

in o~ sunt cateva magazine de muzica. - There are several >record·shops in the town.

12
Pianul era in camera de zi. - The >plano was in the living-room.

Aceslea 'Sunt versurile ultimului lor cantec. - These are Ihe >lync~ of their last song.

Suml ca 0 melodie c1asica. - It sounds like a classical >melody.

Noi mergem la discoteca in fiecare samblita seara. - We go to a >dISCU every Salurady night.

Ea va cumpara bilete la ultimullor - She is going to buy tickets for their next
spectaco!. >pcrfonnance.

lata un nou set de cuvinte. Citi\i-Ie cu voce Iare:

relatively >Ir~l.all\'h - relativ

to scream >[lo_lo.n m) - a tipa, a urla

obscure > [ohlIUdr } - obscur, neclar, incifrat

to compose > (l.ampauzJ - a compune

out oftuRe >lauta v llu.n) - dezacordat (despre instrument);


fals (despn interpretare)

to faint >(tu feml] - a le~ina

melodious > I mll:iudla.~) - melodios

colourful > (kala'fulJ - colorat

to adapt > I adt:pt) - a adapta

immortal >[Imo:rtl] - nemuritor

to replace >(Iunplels] - a inlocui

Sa folosim noile cuvinte in propozitii. Citili cu atentie, cu voce tare:

You are singing out of tune. >110: :l:' sin1.lin t • 1 aut ,Iv llU_n] - Ciinli fals. (Falsezi.)

The lyrics of thai song >( lYa links av IYEt son1.) a:' - Nu inteleg deloc versurile
are very obscure to me. vtri obsklua' tu nll:) acelui canlec.

Dozens of fans fainted. >[ damz av tEnt femlldl - Zed de fani au le~inat.

Who will replace their >( hu: 'II nrl~ls lYen - Cine il va inlocui pc bateristul
sick drummer? -Ill. dr.mar) lor, care esle bolnav?

You will find a lot of >{ IU ull famd ,J. lot a\' - Acolo vei gasi 0 mu1time
screaming teenagers there. sKri:mmlll ti:ncldla z 0 ea' de fani care tip!.

13
By whom was il composed? >(001 hum "oz II kampaU2dJ - De cine a fosl compusa?

Music written by them >1 rruU:ZIL ritn ballYem - Muzica serisa de ei


is immortal. lZ Imo:rtlj esle nemuritoore.

Singles are relatively >[ sln(MllL a. r rtlallv!l - Discurile single sunt relaliv
expensive. Ikspen. '" J scumpe.

She has a very >; ~I: hEz a \~ri - Ea are 0 voce


melodious voice. mlliudlas \-'O/SJ foorte melodioasi.

It has been adapted for >[ It hEl hl.n adEptld fo' - (Piesa) a fost adaptata pentru
a large orchestra. a Ja-rdJ o:'lcstro] o orchestra mai mare.

She likes wearing >hl: lalu 'tann") - Ei ii place sa poarte


colourful clothes. l.la'lul klauIYJ'J haine colorale.

Complelali urrnatoarele propozilii in limba englezA:

A fost dificil pentru e! sa se adapteze - It was difficult for him 10 >.tt.Iapl to


la noua lui slujba. his new job.

Dupa ce a fost lovil s-a a~ezal - After being hit he lay >screamlllg
pe pamant, lipand. on the ground.

Aceasla componenl3 trebuie sa fie schimbala. - This componenl has to be xeplaccd.

Nu auzi ci pianul este dezacordat? , - Can't you hear the piano is >out of lune?

Aceasta muzica nu csle foarte melodioasa, - This music isn't very >melodious,
nu-i a~? isn't it?

Acel cantcc a fOS! compus de chitaristullor. -. Thai song was xompose:d by their guitarist.

Baleristul purta 0 cam~ colorala. - The drummer was wearing a xolourl'ul shirt.

Anul trecut el a intrat intr-o formalie necunoscul!t - He joined an >obscure group last year.

EI a lisat in unni amintiri nepieritoare. - The memories he left behind are >ttrunortal.

E relativ ~r sa procuri bilele. - It is >r"datn.ely easy to get tickets.

Ete au le~inat cand $i-au vlizut idolul. - They >famtcd when they saw their idol.

14
In partea de gramatica vom discuta mai amanuntit folosirea verbelor modale pe care Ie 'ititi deja.
Vom introduce un nou verb modal care exprima obligalia.

CD Verbul must sefolo.~e\fte /a timpul Simple Present pentru a exprima:

I. un ordin:

You must give the book back! - Trebuie sa dai cartea inapoi!

You must leave now! - Acum trebuie sa pleci!

2. celio ce esle necesar sau inevitabi/:

He must be careful not to say - El trebuie sa aiba grija sa nu spuna


too much. prea mulle.

They must leave now if they wan! - Ei trebuie sa pIece aeum daca var
10 catch that train. sa mai prinda acel Iren.

All people must come. - To\i oamenii trebuie sa vina.

3. voin(afermii a \lorbitaru/u;:

I must know what happened there. - Trebuie sa ~tiu ce s-a intamplat acolo.

I must get what I have a right to. - Trebuie sii. oblin lucrurile la care am dreplui.

4. ceea ce se crede aft aproape sigllr:

It must be clear to everybody thai - Trebuie sa fie clar tuturor


I could not do anything else. eli. nu puteam sa fac altceva.

They must be there now. - Ei trebuie sa fi ajuns de-aeum.

5. emoril' (de obiceifuria sau iritarea):

Must you be late again? - Chiar trebuie sa intarzii iar?

Of course you must ask - Bineinteles ca trebuia .'Ii pui tu


a stupid question like that. o intrebare prosteasca ca asta!

CD ill roale exemplele urmiifoare, must estefolosit la vorbirea indirectii, ca de exemplu:

. \ the book bac k .


He said that I must gIve - El a spus ca trebuie sa dau cartea inapoi.

He told me he must be careful not - El mi-a spus ca trebuie sa aiba grija


to say too much. sa nu spuna prea multe.

They .'laid they must leave to catch - Ei au spus cft trebuie sa piece ca sa prindli.
that train. acel tren.

She told us that she must know where - Ea ne-a spus eli. trebuie sa ~tie unde mergea
her son went every night. fiul ei in fiecare searli..
15
Verbul must nu are!orme la timpurile Prese~( Perfect li Past Perfect ~i timpul Simple Past. Pentrll
a exprima aceste limpur; se fa/osel,e verhul "to have to ":

Sa vedem acest verb in propozitii:

We ""ill have to be careful not to say - Va trebui sa avem grijA sa nu spunem


too much. prea multe.

He has always had to walk - EI intotdeauna a trebuil sa meargl pe jos


to work. ia scrviciu.

Will she h.\'e to stay here till the evening? - Ea va trebui sa. sIca aid pint discara?

They had to sell their house last month. - Ei au trebuit sa-~i yanda casa luna tTeCuU\.

CD Forma corespun=alool-e a verbului "to have to" poatejifolositiiin vorbirea ;ndirec1(;, co deexemplu:

He told me he had to feed the cows first. - El mi-a spus ell mai intfli trtbuie sa dea
de mane are vacUor.

CD Pentnt a exprima 0 ;nterdierie sefolusqte must not. Forma prescurlutd a ucestllia este "mustn ~ ":

You must not walk on the grass. - Nu ai voie sa calci pe iarba.

You must not smoke here. - Nu ai voie sa fumezi aici.

He must not be admitted without a ticket. - Lui nu i se va pennite accesul tara bilet.

They mustn't enter the room yet. - Ei nu au voie sa. intre inca in camera.

Nu uita/i co "must not" nu este forma negatil'o a verbului "must" li cd in limbo romona el nu

CD inseamno "nu lrebuie":


Propozi(iile care i"cep cu "You must nol ... "polfi tradu.~e la modul impersonal "Nu eSle vaie ..... sou
pot exprima 0 imerrJicrie pentru persoana a doua singular sau plural. "Nu ai voie sa ... ".

Sa invatam acum un nou verb modal, ought to lo·t tuJ. Acest verb esle
folosit penlru a exprima:

I. 0 obligalie morala sau ceva se cuvine flicut:

He ought 10 help them. - Trebuielse cade ca el sa. ii ajute.

2. 0 presupunere:

Go and ask him.. he oughl to - DU-Ie ~i intreaba-I, el trebuie


know. sl ~tie.

It oughtn'llo be too expensive - Reparatiile n-ar trebui sl coste


to repair it. prea mult.

in limba romana "ought to" se traduce prin 'oar trebui sa", "a se cuveni
51", "a se c1dea sli".

16
Traduceli propozitiile urmatoare in Iimba engleza:

Ei pot pleca din tara daea vor. >They may leave the country If they want to.

POI sa pun planla pe masi? > May 1 put the plant on the table?

S-ar pUlea ca el sa uite (despre aSia). > Ilc may forget about II.

Poate ea 0 vor eumpara in drum spre easa. > They may buy lIon thclr way home.

Ea are voie sa eileasea loale serisorile. > She IS allowed to read ailihe lellers.

Copiii vor avea voie sa vada >The children will be allowed to watch
emlSlUnea. the progrnmme.

Nu Ii se va permite sa faei asta. > You won't be pemlltted to do that.

El ar fi venit daci ar Ii avut > lie would have come ifhe had been
vOle. pcnnlltcd to.

Ea a spus cli s-ar putea sa piece devreme. > She said she might leave early.

S-ar putea s3-1 gasesc daca am sa rna straduiesc. > 1 might lind it If I try very hard.

S·ar putea sa reu~e~ti daca toate vor merge bine. > You mIght succeed If everyhtmg goes well.

Trebuie sa vii cu mine.

Trebuie sa faca lot ce ii sla in putintii ca


-
> You must come With me.

> lie must do all he call


sa 0 opreasca. to stop her.

Trebuie sa mai am 0 astfel de ocazie. >, must have another opportumty.

Simleam ca ceva Irebuie sa fie in neregula. > I felt there must be sOl11ethlllg wrong.

A trebuit sa liu acolo la ora opt > I had to be there at eight


in liceare dimineala. every morn mg.

Va trebui sa platim pana sambiita? > Shall we have to pay before Saturday'!

Pana acum nu a trebuit sa imprumularn bani > We-haven't had to borrow money so far.
(de la nimeni).

Nu ai voie sa-I iei acasa. > You must not take It home.

EI Irebuie sa ~tie mai bine. > He ought 10 know beUer.

Nu ar trebui sa lie prea grcu sA n giise~ti. > It ough.uw be hard 10 lind him.

~idialogul unniilor este tot un exerciliu de traducere, care va va ajuta sii relineli mai bine noile
cuvinte:

laura: A fost un spectacol formidabil, nu-i a~a? > That was a great performance, wasn't It?

Chris: Da, a fost Impresionant. Oar spune-ml > Yes, II was impressive. But tell me how
cum ai facut rest de bilete. you got the tickets.

17

laura: La-am lust de la un prietan de-al meu :> I gollhem 'rom a fnend of mine
care asia disc jockey. EI ~tie dI sunl who ,$. d sc Jockey. He knows I'm
un adevarat fan al acestei formatii. a real fan of thiS group

Chris: Tu ai loats discurile lor'? Eu nu am decAl :> Do yOU have allthetr records? I only have
cateva single-uri vechi. a lew old singles.

Laura: Crad ell Ie am pe toate. > Ithmk I have all of them,


Vrei sa 1i Ie Imprumut? Do you wanllo borrow them?

Chris: Mu~umesc, dar cred eli. maine :> Thank you. but I think I'll go 10 a record
am sa rna due Ie un magazin de muzicA shop tomorrow and see
sa. 'lad ce pot gasi acolo. what they have.

La finalul aceste lectii '10m (ace un exerci\iu de pronuntie. Citili cu voce tare cuvintele urmlitoare,
care au in cornun anumitt sunete:

[au I I iU:] IEJ I 'J


vocal musical fon be.,
compose tune classical release

open usual adapt SCT\"am

sold queue c.n teenager

those usod plano beast

18
RECAPITULAREA LECTIEI

13

13.1. Verbul modal "may" exprima permisiunea, posibilitatea sau 0 dorinta, toate la timpul
Present
Simple:

They may arrive early. - S-ar putca ea ei sa soseasca devreme.

Long may she live! - Fie en ea sa traiasca mU]I! ani!


(Ii dorim multi ani.)

13.2. La timpul Past Simple, pennisiunea se exprima folosind constructia "to be allowed to":

We were not allowed (0 tell anybody. - Nu am avul voie sa spunem nimanui,

13.3. Constructiile "to be allowed 10" ~i "'0 be permitted to" sunt fclosite penlm fonnaTea
limpurilor compuse ale verbului "may":

She will be allowed to leave - Ea va avea voie sa piece


an hour earlier. Cll 0 ora mai devreme.

13.4. "Might" esle folosit penlro a exprima permisiunea in vorbirea indirecta:

He said that 1 might not do that. - EI a spus ea nu am voie sa fae asta.

13.5. "Might" mai este folosit pentru a exprima 0 posibilitate redusa sau 0 sugestie:
She might forgive you one day. - S-ar putea sa te ierte intr-o buna zi.

You might help your sister. - Ai putca siHi aju\i sora.

13.6. Verbu! modal "must .. este folosit este folosit la timpul Simple Present pentru a exprima,
prinlre alte lucruri, un ordin sau un lucru care este neeesar sau inevitabil:

You must leave now! - Aeum trebuie sa pleei!

All people must die. - Toti oamenii sunt sortiti sa moara.

13.7. in vorbirea indireeta se folose~te intotdeauna "must":

He said that I must leave. - EI a spus ca trebuie sa plec.

13.8. Timpurile eompuse ~i limpul Simple Past al verbului "must" se formeaza cu "to have to":

We shall have to be very careful. - Va Irebui sa fim foarte atcoli.

He has always had to walk - EI inlotdeauna a trebuit sa mearga pc jos


to work. la servieiu.

19
13.9. "Must not" exprimft interdictia:

They must not enter the room yet. - Ei inca nu au voie sa intre in camer!o

13.10. "Ought 10" se folose~le pentru a exprima 0 obligalie moralil. sau 0 presupunere:

He ought to help them. - El ar trebui I se cuvine ca el sa-i ajute.


That oughln't 10 be 100 difficult. - Acest lucru n·ar Irebui sA fie prea difkil.

20
-
TEMA PENTRU ACASA 13

A Traduccli unnalOarele propozitii in limba romana:

I. You may go after you finish your work.

2. She would have come but she hadn't been allowed to.

3. They had to leave in a hurry.

4. You must nOI damage other people's property.

S. It may be necessary 10 build other faclories.

6. They ought 10 look after their children.

B. Traduceti unnitoarele propozi{ii in limba englczi:

1. in acea zi el a avul voie sa vorbeasca cu ta.


2. Ea a spus c! pol 54-I iau cu mine.

3. Va trehui si conduci incet.

4. S-ar cuveni sa Ie imprumutam ni~te bani.

5. Pot sa merg discafa la cinC'malograf?

6. Cred c! ar lrebui sa faei ceva pentru frattle lau.

c. in fiecare din propozi\iile de mai jos exist! calc un cuviint din care lipsesc doul vocale.
Completali cuvintele respective:

1. All the people seT med when they heard the result.

2. Are t__ nagers interested in classical music?

3. Their new record will be reI sed next month.

4. She r nted when she saw him. ,


S. All their children are music ns.

Succes!

21
LECTIA 14 - PARTEA iNTAI
in primele exercilii ale aceslei leclii vom face 0 recapitulate a vocabularului.

A. Comp1etali propoziliile in Iimba engleza cu unul din unniUoarele cuvinle:

1. platform 2. glass 3. accidents 4. ashtrays

S. hammer 6. vegetables 7. key 8. story

9. meat 10. news II.wood

Ea inloldeauna se uiti la ~tirile de la ora Opl. - She always watches the eight o'clock >riC"':>.

Mai pUDe ni~te lemne pc foc. - Pul some more >"00l.! on the fire.
Trenul va pleca de la peronul cinci. - The train will leave from >pl:lllorm five.

La magazinul de legume ,i frocte gisqti - There are always fresh >\ c~("lahle
intotdeauna legume proaspete. at the greengrocer's.
Un pahar cu apa Ie va face - A >glib of water will make you
sa Ie simti mai bine. feel better.
Copiilor Ie place acest gen de poveste. - Cbildren like this kind of >~Iory.
EI nu mAnand multi came. - He doesn't eat much >meat.
Aceasla este eheia de la u~ din falii? - Is this the front door >ke)?
Penlru asIa am ncvnic de uo ciocan. - I need a >hammer for this job.
In aceasti camera nu sunt scrumierc. - There are no >J"hlr,l) in tbis room.

B. Complcl31i propozi{iile in limba engleu:

Ai Ii putut 54-1 ajuli pc batranul acela. - You could have helped Ihat >old man.

Te rog 51\-1 inchizi acum. - Please >:;\\-Itch it >otl now.

Nu avern ce face. - There is >nothlllg we can do.

Voi fi bucuros sa te ajul. - I'll be glad to >hclp you.

Nu e nimeni care I·a v~zut? - Is there >nllboJy who has seen him?

Mrl tern ca s-a vandul. - I am afraid it is >sold out.

Pune ni~le ~rvetele curale pe masa. - Put some xll.:an napkins on the table.

Sper eli I-au glisil. - I hope lhey have >found it.

Noi am cumparal perdele noi. - We have bought >ncw curtains.

Ei au lasal lolul in Ulma. - Thay have left >c\crythm > behind.

inca nu ai curnlat cavorn!. - You haven't xlcm..:d the carpet yet

Toa~ lumea crede ca acest fapt - >E\oeT)body thinks that


nu are importanta. it doesn't matter.

Henry s~a lovit la genunchi. - Henry has >hI his knee.


22
12.1.-12.9. c. in exercitiul unnator vom recapitula numeralele. Completali urmtltoarele propozitii cu
numeralele corespunzAtoare:

Tati! meu are 86 de ani. - My father is ~Igbt)' SI' years old.

intr-un an sum douasprezece Iuni. - There are ::>t",eh e months in a year.

EI ~i-a schimbat slujba dupa - He changed bisjob after ::>thIrty live years.
treizeci ~i cinci de ani.

Patru duzini insemana patruzeci ~i opt. - Four dozens is :>fOUrly eight.

Ziua lui este pe 20 maio - His birthday is on ::"",o:nlleth of May.

Jeri la ora opt I-am intilnit pentru - I met him at eight o'clock yesterday
a ITeia oaca. for the ::>'hlrd time.

De doua on i-am spus sA nu faea asia. - We told her >twice not to do it.

Unchiul meu va vcni pc data de - My uncle will come on the >twenty sIxth.
douazeci 'li 'lase.

Nu vei avea 0 a dOlia pns.i. - You won't get a >..:econd chance.

Ar trebui sa Ie bucuri ci nu s-a intarnplat - You ought to be glad that it happened


decal 0 data. onIY>onl:e.

Saptlmana viitoare el va implini - He will be >cIghteen next week..


optsprezece ani.

Trei minus Irei Cae zero. - Three minus three leaves >nought.

Ziua de 22 decembrie esle - The >twcnty second of December
eea mai $Curti din an. is the shortest day of the year.

o dati 13 palm ani luna februarie are - Every >loorth year February has
doulzec:i $i noua de rile. twenty nine days.

Noi i-am vizita! pc ei de cinei ori. - We visited them >fi\ e times.

Rezultalul a fost doi 13 zero. - The result was Iwo to >ml.

in acea iama temperatura nu a prea - That winler the temperature hardly


sc!zut sub zero grade. ever dropped below >7ero.

Ce ai tacU! pe data de nou1? - What did you do on the >Olneth?

Un seeol are 0 suti de ani. - A century has >one hundred years.

Ziua de Craciun esle pc - Christmas Day is on the


25 decembrie. >t", I:nty fifth of December.

Greva a incetat in cea de-a patruzecea zi. - The strike ended on the > fortIeth day.

23
Sa invatam in continuare alte cuvinte noi, din sfem muzicii:

pianist > (pi:amst] -pianist

keyboard -claviatura, instrument


eu clapc

success > (s,lkses] -succes

recording-head > I nlo:'dm111 hal] -cap de inregistrare

composition > 1t.ompazi~nl -compozilie, piesa

adaptation > [[dapte,~n] -adaptare

microphone > I malmfaun] -mierofon

key >Ikl:] -clapa; cheie, tonalitate

stage > Isle/dJ) -sceni

equipment > [lkUipmanlJ -instalalie; utilaje;


eehipament

audience > [o:dlans] -public, audientli,


speclatori

achievement >[a~bmant] -realizare, implinire

Sa repetllm acum aceste euvinte in alia ordine:

keyboard -c1aviaturi, instrument


cu c1ape

audience >[o:diansJ -public, audienl!.


spectatori

composition >lkompan~nJ -compozitie, piesli

success >(sakscs] -succes

microphone >( ma/krafaun) -microfon

pianist >[ pi:amstJ -pianist

key >( kl:) -c1apa; eheie, tonalitate

recording-head >lrlko:'dm tIJ hcd] -cap de inregislrare

slage >( stc/dJ) -scena

adaptation >fEdaptl'/!;n] -adaptare

achievement >[tlt.:}i:vmant] -realizare, implinire

equIpment >( IkUipmant) -instalatie; utilaje;


echipament

24
Citi!i eu ateDlie propozitiile in limba engleza $i acordali atcnlie special! traducerii lor in limba
romana:

Do we need all this =t du ~l' Ill'd 0:1 O'h -Avcm nevoie de loale Bceste
equipment'! Ik~ipmuntl inslalalii?

The audience was not so large =t lYl O:dlansllul l'Il.t SOIU la.reI] - Nu au fost atat de multi spectatori
. . .
as on the first day. F.l' on lYa raPit dCI] ca In pnma ZI.

The fans did not want D'a rEnz did nOI "ont - Fanii nu au vrut
10 leave the slage. tu 11.\ fha ~teldJl sa paraseasca scena.

Writing all that music >[raJhn'l) 0'1 D-.. H mlu:71k - E 0 marc realizare sa scrii
is quite an achievement. 1;£ k-alt an al: i:\'mant] toatli muziea aeeea.

The pianist is lile youngest. - Pianistul cste eel mai tanac.

Do you like this adaptation? - iIi place aceasta adaptare?

He wrote that composition 11 II, raul D7U kompazl.;m - EI a compus acea piesa.
at the age of ten. E IYI IllJ a, ten) la virsta de zece ani.

It has three recording-heads. >t II hi L T n. nk.o:'dm'lt hedrJ -Are trei capuri de inrcgistrarc.

Their success was enonnous. 10 elT eli ~oz ,"0: mas] - Ei au avut un succes uria$.

Why are there black >[U 1I1 n' O'ea' bll·k - De ce clapcle sunt
and white keys? End "all k1'7) negre $i albe?

You are standing too far >llu' • tEndllJ' 'tu: fa" - Stai prea departe
from the microphone. fro .." n a ma!krnlaun) de microfon.

Most modem groups have >Imaust modam i!-ru'p~ hEv -Cde mai multc fonnalii modeme
one or more keyboards. "an lIT mo:'ld:bo:'dz] au unul sau mai multe instrumenle
cu clape.

Completatl propozltule in limba engle7.a:

v.a dorim mull socces! - We wish you a lot of>:;uccess.

Aceasta este 0 adaptare in stil clasic a acelei piese. - This is a classical >adapl81h1n oflhat song.

Este scena destul de mare - Is the >..tagc large enough


pentru orchestra? for Ihe orchestra?

Spectatorii tipau IOllimpul. - The '>aUlhcnce were screaming all the lime.

Multe instrumente cu clape sunt portabile. - Many >kcyboanL are portable.

Pisica mergea pc clapc~ pianului. - The cat walked on the piano >key

Ai mai auzit aceasla compoz1lle? - Have you heard Ihis >composl1lon before?

Microfonul este prea sus pentru copi\. - The >mlcrophollc is too high for the child.

Trebuie s3 $tergi regulat - You have to clean the


eapul de inregistrare. >reCt. rdmg-head regularly.

25

Pianistul s-a a~ezat ~i a inceput - The >P130lSI sat down and began
sa canlc. to play.

Aces! echipamenl esle mult prea greu pentru mine. - This >cqulJlment is much 100 heavy for me.

Spune·mi ce realiza.ri are. - Tell me about his >.u,:h.o:\cmo:nb.

lata ullimul grup de cuvinle noi pc. care Ie vom invl\a in accasta lectie. Cititi-le, ea de obieei, Cll voce
tare ~i Cll mare atentie:

successful > lsab sfull - de succes; reu~it

to achieve >llua40bl - a realiz8

frequenlly > Irri:k~anthl - free vent, adesea

10 account for > Itu "laun! fo') - a cxplica, a juslifica

by heart > Ihal ha"tl - pc de rost, pc dinafarn

10 postpone > Itu paustpaunl - a amana

nervous > In.il'\'8sl - nervos, agitat; emotional

10 imitate > 'll lmndt) - a imila, a copia

deaf > kkfl -surd


to equip > tll Ik 'ipl - a dcta, a instala

deafening > 1ill'lamn'l~ - asurzitor

to pick up > .1 Plio. apl - a lua (jH cineVQ dintr·un loe);


a ridiea de jos, a culege

lata acum noile cuvinte in prapozitii:

How does he account > lllau da7 hI. akaunl - Cum i~i justifica el
for his absence? for hl/ ":hsansJ absenta?

That music makes me > [D'I:I mlU:Llk mClks ml' - Acea muzica rna enerveaza.
nervous. na'\asJ

J've achieved all J was going > [al\' jt\,l:\d o. III "oz }!llWn' - Am realizattot ce mi·am propus.
to do. tu du,

Many old people grow deaf. > I rn.Em Auld pi:rll-!rau def] - Multi biitrini surzesc.

You can imitate many > {IU, "'En imllelt m.... nl - POli imita multe instrumente
musical instruments with it mlU:... kal in 1l1lmants 10' III muzicale cu acesta.

They were weU·equiped >lD'el ar"elll; ijll - Ei erau bine echipali


for the journey. f(l' D'a d,.. nl J peotru c!latorie.

Pick me up at the hotel. >[ptl fit: ap r.l lYa h.llIlell - la-rna de la hotel.

26
During that month >ldlUnnl'l O'Et manP - tn acea luna
the members of that group D/a lncrnba',. 3\ D/l:l gm:p membrii grupului s-au
met frequently. mel fri:k"antIiJ intalnit adesea.

She knows the lyrics of >[ ... n;lUL IYa lin\.<. .1\ - Ea ~tie versurile acestui cantec
this song by heart. D.'IS m'I' baJ ha 'I) pe de TOSt.

In the factory the sound >(In D'a IEkWn D'a S<'lund - in fabrica zgomolul
was deafening. ~OL defamo"') era asunitor.

It can'l be postponed >1 itla_ot hi: pauslpllund - Aces! lucru nu mai poale
any longer. [0I100"'ga1 fi amanat.

It was a successful adaptation >[ II 07 a !iakse lui E.:daptt'l n - Era vorba despre 0 adaptare de
of an old song. iI\ an auld sonllPJ succes a unui vechi caolce.

Completati aeum propoziliile in limba engleu ell cuvinlele pe care tocmai Ie-ali invatat:

Ei ne-au dotal ell aparate de radio portabile. - They ~4UlrPCd us wilh portable radios.

in felul acesta nu 'lei realiza nimic. - You will >achle\C nothing this way.

Eu curat adesea capul de inregistrare. - I >Ir~quenlly clean the recording·head.

Acest fapt explica succesullor. - That >a..:count:i for their success.

De ce e~ti atat de emolionat? - Why are you so >ncrHKb?

Ei 'lor sa amine feslivalul de muzica pop. - They want to >p<:~Ip;me the pop festival.

Muzica aceea asurzitoare putea fi auzita - The >deaf~mn! music could be heard
de la mare distantA. at a great dislance.

Voi veni sA te iau la ora ~apte. - I shall come 10 >pIck you >up at seven.

El ~tia scrisoarea de la ea pc din afari. - He knew ber letter >by h~art.

Ea poate imila cu u~urinllll alte persoane. - She can easily >lmltalc other people.

Muzica zgomotoasa poate duce - Loud music can make you


in cele din unnala surzenie. >dcaf in the end.

EI este un dirijor de mare succes. - He is a very >slIcccssful conductor.

Acum veti invala noi reguli de gramaticA referitoare la folosirea verbului "need", precum ~i verbe
modale Doi.

DupO verbul nud cu sensul de "a avea nel'oic" unnea:li complementul direct. Need are rolul de
CD \'erb principal. iar intrrMrile Ii negariilc sc formea:a cu ajularul auxiliarului "do/does H:

Do you need this book now? - Ai nevoie de aceasta carte acum?

She doesn't need a new coat. - Ea nu are nevoie de a haina nouA.

27
Calla are aear inleles. need poole Q\'ea forme pentru timpllrife Simple Past $i Simple Future:

They needed more inform:ltion. - Ei aveau nevoie de mai multe infonnatii.

We didn't need this record-player. - Noi nu aveam nevoie de acest pick-up.

Will you need morc tickets? - Vei avea nevoie de mai multe bilete?

Dllpfi need Sf! poote/alos; Ii infinitivul. "need" exprirn/ind necesirotf!a sau obligalio. jar sensuJ sau
este sImilar eu "mu~·t" sail "hal'l! to ". in aeesl caz "/leed" poole Q\'ea roJ de verb pdncipa/ sau de
\'f!rb modal.

Ialii carel'a exemplI!:


oj w!rb principal
Do you need to leave so early? - Chiar trebuie sa pled ap. devreme?
I need to buy a new bicycle. - Trebuie sa eumpAr 0 bicicleta noua.
h) verb mOllul
You needn't be in such a hurry. - Nu 'rebuie sa Ie grabe~ti a~a tare.
Need you work so hard? - Trebuie sa muncc$ti atal de muJt?

Co verb m()(Jal. "need" este folosit cel ma; adesea ill Propozilii ill(erogative $; negalive 10 rimplll

CD Simple Presem. "Need" in calitale de \'erb modal poate fi folosit Ja l'Orhirea indirectti, dllpO cum
urmea=a:

We told her Ihal she needn't write - I-am spus ca. nu trebuie sa serie
Ihatletter. acea scnsoare.

Conslructia Needn't hne + Past participle se folosqle pel/tru a exprima foplul co nu era nel'Oie ca

CD lin alll/mit lucrll stifiefdcllt. co de exernplll:

She needn't have written that leter. - Nu era nccesar ca ea sa serie acea serisoare.

You n«dn'l have bought the tickets. - Nu trebuia sa europeri bilete.


I've already bought them. Tocmai am cumparat eu.

Verbul dare (lka'lpootefuncliono co verb modal sou co verb principal.

In calitate de \'t'rb modal. dare esre cel rnoi odeseofolosit in propozitii negative Ii i"rerogative 10

CD timpurife Simple Presem Ii Simple Past, co de exemplu:

He dare not say it. - EI nu indrazne~te sa. spunA asta.

Dare he say it? - indrhnc$tc sa spuna asta?

Daren'. he say it? - Nu in~te sA spunA as13?

He dared not say it. - EI nu a indraznit sa. spuna. asta.

Dared he say it? - A indriznil el sA spunA asta?

28
in ellgleza modermi selolose~te mal des co verb principal/a timpurile Present Simple. Past Simple

CD ii Future. La persoana a treia singular a timpuJu; Present Tense se adaugu termilJ(lfia "-s", jar
propo=ifiile imerogollve ii negative seformea=ti Jolosind verbe Quxiliare.

lata cateva exemple:

He dares to say II. - EI indrazne~te sa 0 spunl.

He dared to say it. - EI a indraznit sa 0 spunl.

He will daR to say it - EI va indrazni sa 0 spunl!..

He doesn't dare (10) say it. - EI nu indrame~te sa 0 spuna.

Does he dare (to) say it? - indrizne~te sa 0 spunl?

He didn't dare (10) say it. - EI nu a indraznit sa 0 spuna.

Did he dare (to) say it'? - A indraznit sa 0 spunlil'

Dupii cum plVbahil ari ohservat. "dare" este urmat lie "to" in propozifiile ofirmative. pe ctind in cele
negative 1; interogalive "to" 1111 este ohligutoriu,

Cand exprima indignarea in Propoziliile interogative, "dare" nu poate


fi folosit decat ea verb modal.

How dare he say it? - Cum indri.zn~te sa spunl asta?

Traduce!i in limba engleza urmatoarele propozitli:

EI nu are nevoie sa sehlmbe asta, > lie needn't change It.

Nu e nevoie sa eheltuim toti banii, > We needn't sp.:nd alllhe monl:Y

Nu trebuia sa rna 3~tepli. > You needn"t ha\'c ",aIled for me

El a spus ea inca nu trebuie sa phHese. > He ,aId I needn't p;ly yet.

Trebuie sa it impachetezi? > l\eed you wrnp II up'.'

El trebuie sa ealatoreasea foarte multo > lie necd~ to Im\ cI a lot.

Ei aveau nevoie de mai muhe cuie, > I hey needed m(lTl: n;1I1..

EI nu indrizne~te sa rna intrebe.

Ei nu au indriznlt sa il 3tinga. > They (lidn"1 dare {Iol touch II.

Cum 1ndrazn~ti sa vii aici? > 110.... dan: you come here"

A awt euraj sa depa~ease! eealalta ma~ina? > Dared be ol-crta1.e the other car"

Am spus ca nu trebuia s faea asta. >1 Id he needn't haH': done II.

29
/
Verbul used to [Ilud IU] + infiniliv exprima aqiuni care au a"ulloe ell
catva limp in unnl. in limba romana se traduce ell verbul "3 obi~nui sa"
sau adverbele "inaintc", '°odati" "caodva", "odioioara", "pe vrerouri",

lalil cateva exemple:

There used 10 be (anns where - Ynainte, pe locul node sunt acurn


there are houses now. case se aOau ferme.

I used to think that all people - Cindva credeam ca to~ oamenii


were good. sunt buni.

Used to mai este folosit penlro a 5e exprima actiuni care 5e repetau in


trecut:

He used to go for a walk - EI obi~nuia sA se plimbe


every morning. in fiecare dimmea!a.

She used 10 return by - Ea obl~nula sa se inloard


the lasl train. cu ultlmul tren.
/

Cond forn/ulan! propozi,ii imerogatil'e. oroillea se inversea=ti. "used" fimd preudat de subiect.

CD Forma negatiwI Q aceslu; verb este "used not'sau forma sa prescurtatti "USI!1l} n .

Used he to go for a walk every morning? - Obi~nuia sa se plimbe in fiecare dlmlnC3\i?

He used not (usen't) to say much. - El nu obi~nuia sa voroeasca mult

In forma coloc\>jalii a limbii engleze. in cozul propo=i{iilor negatiw Si interogalive se.folosqte. mai
curiind auxiliarul "did" ;'1 combina{ie cu verbul "use ".

Did he use to go for a walk every morning? - Obi~nuia sa se plimbe in fiecare dimineata?
He didn't use 10 say much. - El nu obi~nuia sa voroeasca mult.

Forma de paniciplu "to be used to" inseamn.a ". Ii obi~nuitldeprinsl


invi!al eu" ~i poale fi folosita la toale limpurile. Daci aceasti formi esle
unnal.i de un verb, atunei are fonna de gerund (are teminatia ·ing).

Cititi exemplele:

I am not used 10 it. - Nu sunt obi~nuit cu a~a eeva.

He is not used 10 walking - EI nu este obi~nuit sa mearga


so much. pc jos alat de multo

She was used to getting up - Ea era obi~nuiti sa se $Coale


early. devreme.

In aceaslticonstruerie "to be" poolefi inloeuit ell "to get ". 1I0ua expresie. "to get used to", insemniind
"0 se obi~'nuilinl'(i{a/depr;ndecu ":

I got used to getting up early. - M·am obi$nuit sa rna seol devreme.

30
Complelali propozitijle in limba engleza cu forma corecUi a verbului:

Ea nu ar trebui sl·j ceara ma~ina. - She >needn'l ask for his car.

Trebuie sa Ie mullumim? - > -eel! we tbank them?

EI a spus d. nu e nevoie sa-i inapoiem cartea. - He said we >needn't relurn the book.

Nu e nevoie sa nc notam asta? - >Doo'l we need 10 write it down?

Va trebui sa schimbam ruta. - We >""111 need to change course.

Am nevoie de 0 baterie noua. - I >need a new battery.

Ea a trebuit sA stea acolo. - She >h d to stay there.

Ei nu indraz:nesc sa ceara infonna1ii. - They >darcn't make enquiries.

Nu am avul curaj sa conduc atat de repede. - I >lhdn', dare (to) drive so fast.

Au indraznit ei sa vorbeasca cu el? - >Did they >dare (to) speak 10 him?

Noi am indraznit sa-i atacam. - We >d.,red to attack them.

- He >wte!lo to refuse.

Cum indrazne~le sa vina lara bani? - How >dare she come without the money?

inalflte emu multe fabrici in acest ora~. - There >u~ed lobe many faclories in tbis town.

inainte aici se jucau copiii. - Children >used to play here.

Pc atunci el obi:muia sa se trezeasca devreme. ~ He > u~cd 10 get up early then.

inalflle ea l'acea cumparillurile dupa-amiaza. - She >u:-cd to go shopping in the afternoon.

Acolo se intalneau ei (inainle)? - > u -ed they to meet there?

inatnle ei nu ca~tigau mult. - They >dldn'l use to earn much.

EI inca nu s-a obi~nuit cu :lsta. - He >150't used toit yet.

Nu suntem obi~nuiti sa lucrarn pana alat de larziu. - We >arrn't used to working that late.

Ea a mbuil sa mai stea acolo, - She >had to stay there longer.

Nu au indrnzml sa vorbeasca cu el? - > DIdn't they > wre (10) speak to him?

Nu 0 mal "edem atat de des ca inainte. - We don't see her so often as we > u -ed to.

Exerciliul urmator va vll, ajuta sa relineti cuvintele noi. Traduce1i in limba engleza dialogul unnator:

Laura: Ma lem cs scena esle prea micA > I'm alrald the stage IS too small
penlru tcate aceste instala~i. lor all thiS eqUipment.

Chris: Atune; cred ca ar Ii mw bine sA mutAm > Well I think It w II be better If we move
aJci microfonul acela. tllat mIcrophone there.

31
Laura: Ai dreptate. ~, pianistul va avea > You·re nght The piaOist WIn have
mai mult loco JTlOfe space then.

Chris: Spectacolul pe care trebuie s8-1 dea > I'm gen1ng more and more nervous
copiii no~tri rna face sa am emolii about the performance
tot mai mario Pe tine nu? 01 our chJIdren. Aren't you?

Laura: Un pic. Sunt sigura ca spectacolul > Just a Mtle, rm sure the performance
va fi 0 reu~ita., Ei ~tiu toate will be successlul, They know all
piesele pe de rost. the composItions by heart.

Chris: Da, ~i au mai cAntal de muhe ori in fata > Yes, and they've ~ayed many tImes
unui public numeros. sa mergem acasa. before a large audience, Lefs go home
acum. Am sa trec sa te iau la ora ~ase, and I'll pIck you up at SIX,

Laura: Mu~umesc. Atunci ne vedem la ora ,ase. > Thanks, See you at Sill then,

SA exersam acum pronunlia urmatoarelor cuvinte, care au in cornun anurnite sunete:

I, 1'1 [oj I ""J


",y succ~ss board postpone

people deaf audience home

achieve 1<0 taught alone

eigbteen remember thought over

seen when dawn compose

32
LECTIA
, 14 - PARTEA A nOVA

Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii ~i fili aten\i indeosebi la verbele modale:

Acum poti sa iei Joe. > You may Sit down nn\l,

Poole cil ei nu ~tiu inca. > Thc~ ma~ nol Kno"" yet

iti doresc succcs! > May ~ou hi: uccel'~lu]l

EI a spus eil nu avem vaic sa vorbim cu nimeni. > lie $,Ild \~e !nIght mIt speak to anybody.

Dupa ce am a~teptat mult limp am avul vaic > Aher Walling for a JlInll11me I .... ala allowed
sa mlru in camern. 10 ~nlcr the room.

Maine copiii vor avea vaie > The children .... III Ix alloYtcd to day
sa mmana aeasa. home ltlmllrTUW

Niciodatli nu am avut vaic sa vedem >We h;l\c ne\er ocen allo.... cd 10 lice
inelul acesta. that ring.

Vei primi pennisiunea sa vinzi aceste bilete? > Will )OU be pcnmncd to IlClllhe~c tickeb",'

POI sa fumez 31Ci1 > \ta~ I nwl..c here"

ASlazi s-ar putea sa ninga. > It might IdJOW h>day

Trebuic sa a~lepli! > You rou:.1 waitt

Trebuie sa ~tiu ce inseamna asta. > Imul>( know \\h.llilus mC<ltls.

Trebuie sa ai grijA sa nu uili nimic. > You must be: careful npllo forgcllmvlhlOg.

Chiar trebuic sA fumezi loati ziua? >, 11 ... 00 smo~... all day'

Ea a spus ca IrebUie sa piece. > S~ ::ud th.. t he musl ea\c.

El a spus cd poale sunt obosita. > lie sail! I must be IJreJ.

Trebuie sa curatam ma~ina in fiecare zi. > We havc \<) clean the car c\ cry day.

Ea nc-a spus ca lrebuia sA mearga aoolo freeven!. >Shc lold she;- had to JO mere frequently.

Va trcbui sa muncc~ti mai multo > You", III ha\ ... 10 "[lr~ h nkr

A trebuil sa facem acest lucru ani in ~ir. > We ha\ c had to do that lor years

Nu trcbuie sa risipe~ti atiita apa, > You lIlU~t not wash: s\lllluch waler.

S·ar cuveni ea el sa Ie dea lor easa. > lie oughl III ¥I\'e Ihe house 10 !.hcm.

Ar Ircbui sA aiba ci ni~te bilete. > rhey ought 10 baH' 'me llcket

33

lata $1 ultimul exerciliu din acest caiet, in care va Irehui sa completali propoziliile in limba engleza:

Nu trebuic 53-1 citeasci inlai? - >~eedn't they read it first?

Trebuie sa mai spun asIa 0 data? - > _ cell J say that again?

Nu e ncvoic sa mergi acolo alai de des. - You >n~nOt go there so often.

Nu trebuia sa-I cum peri. - You >nct.-t!n·! have bought it

EI a spus eli nu trtbuie s3·mi fae griji. - He said I >needn't worry,

Ea D-ar fi trebuil sa sufere alaI de mult. - She >necdn"t have suffered so much.

Nu lrebuie sa fierbi inlai ouale? - >1) m't you >need to boil the eggs first?

Trebuie sa-1 aduca inapoi? ->Doe he >necutobring it back?

Trebuie sa vorbesc cu fratele mcu. - I >ne"J to speak to my brother.

EI avea ncvoie de bani. - He >nccdcd the money.

A trebuit ea ei sa 0 verifice din nou. - They >had to check it again.

Ai indraznit sa ramai aeolo? - > f)an:lI you stay there?

EI nu a avUI curaj sa ia avionul. - He >l.hdnOt tJare(to) fly.

Ei nu indrazntse sa intre in greva? - > Don't they >tJare (to) strike?

Ea a avut curaj sa. lase copiii singuri. - She >dare to leave the children alone.

Cum indrazne$ti sa rna inlrebi? - How >.....:are you ask me?

inaintc el era faane gras. - He >u r:d be very fat.

inaintc aiei se afla 0 macelirie. - There >lL d tl be a butcher's shop here.

Obi$nuiam sa mergem aeolo impreuna. - We > oJ 10 go there together.

Obi$nuiam sa merg la birou cu bicicleta. - I >u:-oed 10 go to the office by bicycle.

inainte ei se plangeau mult? - Did they >usc to complain a lot?

Ea nu obi~nuia sa se uite la emisiunea aceea. - She >t1St=n', to watch that programme.

CaHitoreai mult? - >Did you >w;c '0 travel much?


inainte nu uitai asemcnea lucruri. - You >thJn°t li:K to forget such things.

De-acum ne obi~nuim cu asta. - We ate getting>' .cd tl. it now.

Ei nu sunt obi~nuili sa calatoreasca atit de mult. - They are not >u oed IIHravelling so much.

Ea nu se poate obi~nui cu asta. - She cannot> gt u. d it.

34
RECAPITULAREA LECTIEI 14

14.1. "Need" ca verb principal:

a) cu un complement direct

They needed more information. - Ei aveau ncvoic de mai multe infonnatii.

I don'l need those books. - Nu am ncvoie de carti1c actlca.

b} cu infiniliv

She needs to write. - Ea trcbuic sa sene.

Does she need to write? - Trebuie sa sene?

She didn'l need to write. - Ea nu a Irebuil sa serie.

14.2. Folosirea verhului "need" ca verb modalla limpuJ Present Simple (in intrehari $i negalii):

She needn't write. - Ea nu trebuie sa serie.

Need she write? - Trebuie sa serie?

14.3. Folosirea verhului "need" la vorbitea indirecti:

We told her that she needn'l write. - I-am spus ci nu trebuie sA serie.

14.4. Consuuctia "need have" + Past Paniciple esle folositi cand se arah\ eli. nu era ncvoie ca un
anumit luctu sa. fie fAcut.

She needn't have wrinen that. - Nu trebuia I era nevoie ca ea sa serie asta.

14.5. Folosirea verbului "dare" in propozitiile inlerogalive ~i negative la limpurile Simple Present
~i Simple Pasl ca verb modal ~i ca verb principal:

He doesn'l dare (10) say it. - EI nu indrazne~te sa 0 spun!.


He dare nOI say it.

Does he dare (10) say it? - jndrnzne~le sa 0 spun!?


Dare he say it?

He dared nOI say it. - EI nu a indraznit sa 0 spuna.


He didn't dare (10) say it.

Dared he say it'? - A indriznit sa 0 spuna?


Did he dare (to) say it?

14.6. In propozitii1e afinnative "dare" esle intotdeauna ro10sit ca verb principal.

He dares to say it. - EI indrazne~le sa 0 spuna.

He dared 10 say it. - EI a indrnznit sa 0 spun!.

35
14.7. Ciind exprima indignarea, "dare" eSle inlotdeauna folosit ca verb modal:

How dare he say Ihat? - Cum indrizne~te sa spunl asta?

14.8. "Used 10" + infinitiv exprima actiuni sau condilii care au avut loc in trecut sau aqiuni care
s-au repetat in trecut:

There used 10 be a factory here. - inainte aici era 0 fabric!.

I used to think all people were good. - Candva credeam ca toti oamenii sun! buni.

She used to return by the last train. - Ea obi~nuia 51 se intoarcA cu ultimul Iren.

14.9. "Used 10" in ProPoziliile interogalive ~i negative:

Used he to go for a walk


every morning?
'- -'"
S.u .' - Obi~nuia el sA se ducA la plimbare
.'
Did he use to go for a walk .' in fiecare dimineata?
every morning?

He used not (usen't) to say much.


S.u - E1 nu spunea multe.
He didn't use to say much. •

14.1 O. Constructia "to be used to" are sensul de "a fi invltatlobi~nuitldeprins 51". Acestel construelii
nu lrebuie sl i se aplice regulile valabile pentru "used to":

Exemple:

1 am not used to it. - Nu sunt obi~nuit cu a~a ceva.

He is not used 10 walking - EI flUestc obi~nuit sa meargA pc jos


so much. atal de mult.

'"To get used to" inseamna "a se obi~nui cu":

I cannot get used to getting up early. - Nu rnA pot obi~nui sa rna trezesc devreme.

36
TEMA PENTRU ACASA 14

A Traduceli unnatoarele propozitii in limba romana:

I. Need you listen 10 them?

2. You needn'l have read all of it.

3. They had to believe what they were lold.

4. Dare you be late for work?

5. They are used to earning much.

6. He used to be fond of it.

B. Traduceti urmatoarele propoz1tii in IImba engleza;

1. Noi obi~nuim sa bern cafea.

2. Ea nu era obi~nuita sa mearga pc jos 13 serviciu.

). EI nu indrazne~te sa inchida aparatul de radio.

4. Candva ea a fost sora medicala.

S. A indraznit sa iI ia Cll el1

6. Ei au indraznit sa ii spuna sa piece.

C. Asociati fiecare cuvant din coloana A Cll descrierea sau cuvantul corespunzjjtor din coloana B:

A B

I. audience ,. not able to hear

2. nervous b. oflen

3. deaf c. worried

4. achievement d. people watching-a'perfonnance

5. frequently c. success

37
VOCABULARUL LECTIILOR
, 13 81
, 14

to account for > [IU ..l.aun! fo'] - a explica, a justifica

to achieve > llua~i:"'l - a realiza, a indeplini

achievement > ldtsbmant] - realizare. irnplinire

10 adapt > [adEpt] - a adapta



adaptation > [Edaplel~n J - adaptare

audience > [o:dlaDs] - public, audientli, spectatori

to be permitted to > [IU hi pa'milld Ill] - a i 5e permilc sa,


a primi permisiunea sli

to be used to > [tubl' luSllU] - a fi obi$nuit/invlilatldeprins sa

be" > [bl:t] - bataie; dIm

by heart > [oolll<l"t) - pe de rosl, pe dinafara

to cheer > 110 I:jl' a} - a aclama, a aplauda

classical > [klE:slkaIJ - clasic

colourful > [k.alarfuIJ - colorat, plio de culoare

to compose > {IU l..amrau.lJ - a compune

composer > ( l..ampiuza1 - compozitor

composition > [kompazl 0) - compozilie, piesa

to conduct > I tu landa!.:t] - a dirija

conductor > [kandakta1 - dirijor

10 danee > r lu da:ns] - a dansa

to dare > [IU deaf] - a indri1zni, a avea CUI1I]

deaf > lde~ - surd

deafening > (defanm tll ] - asuczitor

disc jockey > l disk.dJoL.l] - disc jockey

disco > (dhlau} - discolecA

drummer > I droma'] - baterist

drums > (dramz] - lobe; baterie

10 equip > ltUlk"ip] - a dota, a echipa

to faint > llu fem1j - a le$ina

f,n > [fEn] - fan, suS\inlilOr

38
frequently > [frik~.mthJ - (recvent. adesea

to get used to > Ituget/u"ttu) - a se obi~nui sa

group > [gm.p] - fonnatie, grup

guitar > [gila:'] - chitarl

guitarist > [l!lta:f1:-.t] - chitarist

to imitate: > llu imllclt] - a imita. a copia

immortal > 11Jl1O:'IIJ - nemurilor

instrument > I inslramant I - instrument

instrumental > [mslramenll] - instrumental; piesa


instrumentala

key > llo.] - clapa; cheie. tonalitate

keyboard > I·H>o'dj - instrument cu clape

lyrics > [links) - versuri (ale unu; canlec)

m,y > I mCI] - a putea. a avea voie (verb modal)

melodious > [ rnd:Hldla"j - melodios

melody > (meladlJ - melodie

microphone > [IDa/kr"I,lIm I - microfon

middle-aged > [midlcldld] - de virsta mijlocie

musical > LtnlU:ZlLdJ - muzical

mUSiCian > [mlU:zi,n] - muzician. cantaret

nervous > (ni'va,,] - nervos; emotionat

obscure > [obskIU,lr] - obscur, neclar

orchestra > [o:"kcslra 1 - orchestra

ought to > [O,IIU) - se cuvine I se cade si ,


out of tune > t aut a.. lIu:n] - dezacordat (desprl! instrument)
fals (0 canto)

to perform > !lupa'lo:'m] - a canta, a evolua. a interpreta

performance > [pa'fo:'man\] - spectacol, interpretare, recital

plano > [planilll] - plan

pianist > [pi:anist} - pianist

10 pick up > [tu plk all] - a lua (pi! cinevo dintr-un foe);
a ridica de jos, a culege

39
pop festival > (pop festl\lj - festival (de muzicl'i) pop

pop musIc > (poptnJu:J.:lkJ - muzicl'i pop

popular > l'IofHula] - popular, cunoscut

to postpone > (IU pJuslp:wn I - a amana

recording-head > (nko:'dm1sl he'd. - cap de inregistrare

record.shop > [rl'ko:'d up J - magazin de muzicl'i

relatively > (rclatlvl1] - (in mod) relativ

to release > Itu nIb] - a scoate pe piata

to replace > (II npll'l I - a inlocui

to scream > lu kn.m] - a lipa

single > m IJ - single

Slage > IJI - scenli

success > I "I' 1 - succes

successful > [ s;Jheslulj - reu~it, de succes

teenager > (ti:ne/dJa'l - adolescent

tune > (1Ill n} - melodic

to tune > (tu tlu.n] - a acorda (Ull instrument)

vocal > \auklJ - vocal

40

You might also like