Anul XVI nr.

11 (744) 22-28 martie 2006 Tradi]ionala hospitalitate

28 pagini – 2 lei – 20.000 lei vechi
romåneasc`:
Un brancardier
a ajuns
general peste
un spital

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

{ere[ cloce[te una nou`:

Fondul Proprietatea este
jumulit \nainte de a se na[te
C a s`-i desp`gubeasc` pe proprietarii care
au r`mas cu buzele umflate, guvernul s-a
decis s` renun]e, \n favoarea lor, la o parte a revolu]ie, Ioan Sårbu era un simplu plutonier [i
din averea lui. Astfel, buzele se vor mai
dezumfla un pic, dar vor r`m\ne \n schimb
L brancardier la Spitalul Militar. |n 15 ani a ajuns
general de brigad`, conferen]iar universitar [i co-
c`scate. Asta pentru c` Fondul este compus mandantul spitalului, printr-un [ir de falsuri, la care
mai mult din g`uri: {ere[ nu a catadicsit s` mai marii armatei au \nchis ochii. De bucurie c` s-a
verse procentele din ac]iunile pe care le v`zut cu sacii-n c`ru]`, Sårbu i-a dat afar` pe mai to]i
de]ine statul \n companiile ale c`ror ou` de speciali[tii [i amenin]` s` instaureze dictatura mi-
aur le cloce[te MEC. litar` \n unitatea spitaliceasc`.

Pagina 15 Pagina 3

Dup` o agonie cu tablouri, perchezi]ii [i \mbr\nceli, PSD se preg`te[te pentru

LOVITURA DE MIGRA}IE

Iertare,
domnule pre[edinte! Am
gre[it, nu mai facem! Numai el e de
vin` [i bine i-a]i f`cut c` ne-a]i pus s`-l
elimin`m! ...Gata, am ie[it din direct? Ia vezi,
Micky, se mai uit` jurnali[tii? Nu?... B`i
prost`nacule, las` dracu’ b`]u’ `la jos, c`-]i
dau dou` labe peste bot de nu te vezi! P`i,
a[a vorbe[te un am`r\t de pre[edinte
de partid cu lista lui neagr`?

Scen` cutremur`toare de purificare etic` \n PSD:

o catastrof` judiciar` ce va l`sa \n urm` un exod \n mas` spre paradisuri financiare [i gropi comune pline cu aur
2 academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
De ce stai, m`?
Nu [tii s`
munce[ti?
Nu a[tepta s`-]i treac` astenia
de prim`var` [i s` te apuce che-
ful de munc`! Asocia]ia Salva]i
Delta – A.C. te scoate la produs.
Oferim un post de voluntar \n
rela]ii publice. Vrei s` m`nânci
PR pe pâine, al`turi de unul din-
tre cele mai active ONG-uri de
mediu din România? Ipac d`-ne
pe e-mail un CV [i trei motive
pentru care am vrea s` lucr`m
cu tine. Trimite totul la
office@salvatidelta.ro [i mai
vorbim.
DEMNITARII SPUN
LUCRURI TR~sNITE
Bårfe, [menuri, [u[anele
N Se spune c` proiectul de partid-stat
nu este abandonat, ba mai mult, cic`
PSD-ul se cur`]` pentru a fuziona cu PD- Da,
ul. De-aici [i acuzele strigate \n [edin]ele [efu’, e corect: e scrisu’
furtunoase ale PSD-ului c` „a]i våndut meu! A[a cum am declarat, i-am dat
partidul“. Planul ar fi cur`]area de re- lu’ domnu’ Micky {pag` 11 arme de
chini a PSD-ului, dup` care se va face v\n`toare ca s` \nceap`, a[a cum ne-a
marea uniune a social-democra]iei \n-
cerut UE, v\n`toarea de corup]i. Armele
tr-un ocean popular. E un zvon pe care
l-au invocat [i pesedi[tii din tronsonul alea [i-a f`cut treaba, c` pe domnu’
doi pe la col]urile disper`rii. Geoan` lån- N`stase cu ele l-a prins!
g` Boc n-ar fi o al`turare contra naturii,
iar Videanu lång` Oprescu nici atåt. A[a
c` nu e poate cel mai absurd lucru acest
bipartid de 50%. |n fond, cele dou` triburi
au plecat de la aceea[i mam`-spum` a
Revolu]iei feseniste.

Asocia]ia Radu Maz`re, primarul de dou`

Salva]i Delta – A.C. NN mandate al Constan]ei, de[i cer-
cetat al DNA al`turi de acoli]ii [i chiar [i
de mama sa, nu a ezitat, scårbit fiind,
s`-[i cumpere o cas` \n Brazilia, ]ara sa
preferat` de loazir, unde a c`l`torit de
mai multe ori \n acest ultim mandat. {i,
A[ez`m\ntul cultural de ce nu, dac` se mai scårbe[te pu]in,
s-ar putea s` candideze \n Brazilia la o
prim`rie de sector din Rio de Janeiro.

Anticariat strad` Buze[ti, anul

(BULETINUL ACADEMIEI)
R E DAC}IA:
NNN 2003. Un frate Micula intr` \n
magazin, cu aerul unui cunosc`tor care
F`nel P`v`lache, zis Crapul – o victim` colateral` a pescuitului la rechin
{tefan AGOPIAN caut` o ap` plat`. Se \ndreapt` la fix spre
Ion BARBU
Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA custode [i cere un tablou. Custodele i-l p`zite de Jandarmerie. A[a c` a \nceput r`m s` revenim cu o curs` viitoare. nu erau pentru el, ci pentru `ia care
{ef Birou Mediu: Drago[ BUCURENCI scoate [i i-l arat`. Este un portret de Baba
agita]ia \n lumea firmelor de paz` [i pro- aveau r`bdare, de[i nu aveau voie cu
Redactor-[ef: Doru BU{CU
\n carne [i oase. Vi-l ambalez? Da. Pl`ti]i
tec]ie, care ar fi vrut s` participe la lici- Cic` senatorul PSD Micky {p. este tutun. Dar ironia [i mai crunt` e c` lui
Trebi juridice: Doru COSTEA
R`zvan CUCUI
Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI
cash sau cu carte de credit? Ca[. Tot zece
mii? Tot. Este tot pentru...? Tot. Cånd a
ta]ii [i s` presteze aceste servicii, pe cri-
terii concuren]iale [i de eficien]`. Pe
NN urm`rit penal pentru luare de P`v`lache i se zice „Crapul“.
mit`. I se trage de la F`nel P`v`lache,
Secretar general de redac]ie:
Gabriel DROGEANU zis tot pentru, custodele a ar`tat discret
lång` serviciile de paz`, se caut` [i firme care a comis un autodenun] \n care
Consilier tehnic: Florin IARU cu måna \n direc]ia Palatului Victoria, care s` furnizeze tehnic` de securitate. spune c`, \n 2002, i-a furnizat 11 arme de Acciduzzu
Alin IONESCU Partea nasoal` e c` sfintele contracte
aflat la cåteva sute de metri. Tot pentru, vån`toare. |n dosar apare [i numele lui
Eugen ISTODOR
{ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC nu-s pentru cine se preg`te[te, ci pentru
a]i ghicit, este numele de cod al lui N`s- Marin Bucur-Cap[a. Ironia face ca Micky Legend`
Augustin JULEA cine se nimere[te s` aib` propteaua mai
tase, la pinacoteca c`ruia au cotizat pån` s` fi spus de mai multe ori, \n cercuri N bårf` pentru care nu
Redactor artistic: Octav MARDALE [i liberalii Micula. solid`. De licita]ii nu prea s-a auzit, dar alese de vån`tori, c` detest` vån`toarea, b`g`m måna-n foc
Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU
{ef Birou Externe: Ioan T. MORAR s-a auzit de firme care au \nceput deja s` pentru c` vån`toarea e o prostie, pentru NN bårf` cu parfum de
|ncepånd cu 11 martie 2006, aero- presteze. |n Bucure[ti (Otopeni [i B`- c` stai ca prostul, cu pu[ca-n sub]ioar`, credibilitate
{ef Birou Distrac]ii-Amuzament:
Viorel MO}OC
Drago[ MU{AT
NN porturile aflate \n subordinea neasa) lucreaz` dou` firme din Gala]i [i
Ministerului Transporturilor nu mai sunt dou` din Bucure[ti. Nu d`m nume, spe-
\n frig [i zloat` [i c` nici nu ai voie s` NNN
fumezi. De unde s-ar \n]elege c` armele
bårf`-beton
Grafician: Bogdan PETRY
Secretar de redac]ie: Dan STANCIU
Sec]ie Moravuri U[oare: Simona TACHE Hai,
Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE domnu’ ziarist, intr`! |nchide
{ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA
Mihai BURCEA (documentarist) odat` u[a, c`-i curent! V` rog s` obser-
Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru va]i c` nu exist` acele tablouri de prost gust
DU}U, Daniel GOACE, C`t`lin
MATEI, Alexandru V~RZARU
General Manager: Sorin VULPE
[i cititorii no[tri, care s\nt
Bula demnitarului ca la unul din colegii mei, nici parchet din China [i
nici termopane, totul fiind din o]el... A[a arat` seiful
la fel de inteligen]i ca noi. modest al unui om care nu are nimic de ascuns!
Design: © 2002 Concept Multimedia – CATEGORIA litatea, \n al doilea r\nd masoneria [i \n Domnu’ Cristoiu, nu v` mai juca]i, dom’le cu cifrul,
Vlad ARGHIR & Florin IARU
Tehnoredactare: Corina M|}~,
DIN PUNCTUL G|NDIRII ultimul r\nd infrac]ionalitatea.“ c` n-am chef s` r`m\nem dracu’ pe din`untru
Florin PARASCHIV Dan Mihalache (deputat PSD): ca Tutankhamon, cu at\ta bog`]ie [i
Marketing Director: Sorin AXINTE „Nu cred c` e vorba de o lupt` pentru pu- CATEGORIA s` n-o putem cheltui!
axu@catavencu.ro tere, e vorba de un punct de inflexiune.“ APEL C~TRE LICHIDIT~}I
Promotion Manager: Roxana BODEA
roxana.bodea@catavencu.ro
Dan Ioan Popescu (deputat PSD):
CATEGORIA „Mai ave]i nevoie de mine, pentru c` un
Traffic: Ana-Maria SMARANDACHE
anamaria.smarandache@smz.ro CUNOA{TE-TE PE MINE partid se ]ine cu bani.“
Manager de distribu]ie: Cristian
DOMNI}EANU
|NSU}I
cristi@catavencu.ro Ioan Talpe[ (senator indepen- CATEGORIA
Comenzi publicitare la Splendid Mediazzece dent): „Ce [tii matale ce mai s\nt eu?“ CU PICIOARELE CURATE
Mircea IONESCU – sales manager Antonie Iorgovan (senator PSD): C`lin Popescu T`riceanu (prim-
mircea.ionescu@smz.ro „Eu am fost eu de c\nd m` [tiu.“ ministru): „Gripa aviar` este purtat` pe
Tel.: 230.57.53
picioare.“
DIFUZARE prin SC Ca]avencu SA, CATEGORIA
Cornel SEVASTRE – director distribu]ie
cornels@cotidianul.ro
SF|NTUL DUH-TE, M~, CATEGORIA
Tel.: 0727.722.624 DE-AICI! NA{TEREA DE BINE
Abonamente prin Rodipet S.A.
Nr. de catalog 2002 sau direct
Gigi Becali (pre[edinte PNG): E FACERE DE MAM~
la Academia Ca]avencu „Cum s` ]in` Dumnezeu cu Copos \n Gigi Becali (pre[edinte PNG):
ADRESA REDAC}IEI: Postul Pa[telui?!“ „Noi, de c\nd ne-am n`scut, noi ne-am
Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, n`scut opu[i.“
Sector 3, Bucure[ti CATEGORIA
Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 EMIL BOBU CATEGORIA
Fax: 314.02.58
ISSN 1221-5597 Mircea Geoan` (pre[edinte PSD): GURA P~C~TOSULUI
Tip`rit la Tipografia Romånia liber` „Trebuie s` oprim stoparea declinului.“ ADEV~R GRE{E{TE
Biroul Romån de Audit al
Marian Vanghelie (membru PSD):
Tirajelor a eliberat
CATEGORIA „Oamenii, dup` cum a]i v`zut, s-a votat
Certificatul de Audit pentru ATAC SUB CENTURA MARO secret [i au sim]it.“
revista Academia Ca]avencu
\n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit Antonie Iorgovan (senator PSD): „S-a tran[at aceast` problem` [i, odat`
„N`stase [i ga[ca lui s\nt expresia de cu tran[area acestei probleme, s-a rezol-
Internet: http://www.catavencu.ro
cumetrie dintre politic` [i m`tu[a Tama- vat [i problemele noastre interioare.“
E-mail: office@catavencu.ro
marius.bortea@catavencu.ro ra. Criteriul de apartenen]` la aceast` Dan Ioan Popescu, pe punctul s` intre \ntr-un DIP shit
ga[c` a fost \n primul r\nd homosexua- |ntunericitul
unora le place
jaful
Un brancardier
a ajuns general
peste
Spitalul Militar
Pe 20 martie,
generalul magistrat
Dan Voinea,
[eful Sec]iei Parchetelor Mili-
tare de pe lång` Parchetul Gene-
ral, ne-a confirmat c` [eful Spi-
talului Militar Central (SMC),
generalul de brigad` conferen-
]iar universitar doctor Ioan Sår-
bu, face obiectul unei plångeri
penale, \nregistrat` \n cursul
lunii februarie. Plångerea este
cercetat` de generalul magistrat
Samoil` Joarz`. Obiectul ei \l
face o realitate cumplit`: cari-
era didactic` [i profesional` a
lui Sårbu se bazeaz` pe un [ir
de falsuri continue. La revolu-
]ie, Sårbu era un simplu pluto-
nier, iar ast`zi este general de
brigad`, caz unic. A absolvit fa-
cultatea abia \n 1995, iar ast`zi
este conferen]iar universitar
doctor, caz unic. Geniu s` fi fost
[i nu strungar acum 20 de ani
[i, totu[i, o asemenea perfor-
man]` nu este posibil` \ntr-o
lume normal`.
Ne\ncrez`tor
[i mirat
c` face obiectul
unei plångeri c`reia urmea-
z` s` i se dea curs [i care, dac`
\n Romånia ar exista justi]ie
militar`, s-ar transforma \n do-
sar penal, generalul Sårbu ne-a
spus a[a: „Nu m-a anun]at \nc`
nimeni“. V` anun]`m noi acum.
|n decizia num`rul 5084, din 24
februarie 2003, academicianul
Lauren]iu M. Popescu, rectorul
Universit`]ii de Medicin` [i Far-
macie „Carol Davila“, i-a acor-
dat lui Ioan Sårbu titlul de [ef
de lucr`ri, pozi]ia 2, la Catedra
de Implantologie a Facult`]ii de
Stomatologie. Academicianul
Lauren]iu M. Popescu a mai de-
cis ca generalul s` ocupe postul
prin cumul de func]ii militare,
cu o vechime didactic` de 20 de
ani, la 1 decembrie 2002, caz
unic, tran[a de vechime \n \n-
v`]`månt fiind de 20-25 de ani
(facsimil 1).
|ntrebat
cum comenteaz`
faptul c` are
o vechime didactic` de 20 de
ani, cånd el a absolvit facultatea
abia \n 1995, iar \n urm` cu 20
de ani era un simplu strungar,
Ioan Sårbu ne-a r`spuns impa-
sibil: „Este o gre[eal` de redac-
tare. Am f`cut demersuri pen-
tru a fi remediat`, dar, din p`-
cate, academicianul Lauren]iu
Popescu, rectorul Universit`]ii
de Medicin` [i Farmacie «Carol
Davila», i-a dat curs“. Cu alte
cuvinte, Sårbu s-a trezit [ef de
lucr`ri, f`r` vechime [i \mpotri-
va propriei sale voin]e, fiind
obligat de circumstan]e s` se
mul]umeasc` cu acest titlu uni-
versitar, caz unic. Titlul l-a ob-
]inut direct, s`rind peste gra-
dele universitare de preparator
[i asistent universitar, caz unic.
P`i, bine,
dac` s-a gre[it
\ntr-o problem`
capital`, cum este cea a acor-
d`rii prin fals [i uz de fals a
unui titlu universitar, de c`tre
un academician, cum este posi-
bil ca gre[eala s` se repete doi
ani mai tårziu? |n 2005, la doar
doi ani dup` ce Sårbu devine
[ef de lucr`ri, profesorul univer-
sitar doctor Florian Popa, noul
rector al Universit`]ii de Medi-
cin` [i Farmacie „Carol Davila“,
i-a acordat prin decizia num`rul
105, din 6 iunie 2005 (facsimil
2) postul de conferen]iar uni-
versitar, la Catedra de Implan-
tologie Oral` a Facult`]ii de
Medicin` Oral`. Vechimea in-
dicat` \n decizie este de 22 de
ani, la data de 1 decembrie 2004.
Adic` cu doi ani \n plus fa]` de
decizia din 24 februarie 2003,
caz unic.
|ntrebat
cum comenteaz`
faptul c` a adunat
o vechime didactic` de 22 de
ani, cånd \n 1983 era, repet`m,
strungar, Sårbu a declarat tex-
tual: „S-a f`cut o dispens` \n
cazul meu, deoarece implanto-
logia dentar` era o specialitate
nou`, introdus` ca disciplin`
universitar` abia \n anul 2000“.
Aten]ionat c` la primirea titlu-
lui de [ef de lucr`ri a dat vina pe
redactarea defectuoas` a deci-
ziei [i c` acum vorbe[te despre
o dispens` care i s-a acordat de
rectorat, generalul s-a bålbåit
\ngrozitor, f`r` s` ne poat` da
un r`spuns clar. Apoi [i-a amin-
tit c` a avut o burs` \n Statele
Unite, la New York University,
Cum
am ajuns general \n zece ani? |n primul
academia CA}AVENCU 3
r\nd, n-am ]inut cu din]ii de scaun. |n al doilea r\nd, Nr. 11, 22-28 martie 2006
mi-am invitat [efii \n cabinet [i i-am l`sat cu gura c`scat`.
Patton, De Gaulle, Malinovski, Rommel [i al]i militari de pe
f i nc `
Discovery? Mare [mecherie! Le-a fost u[or s` ajung` generali cu
dou` r`zboaie mondiale la activ [i 40 de ani la dispozi]ie! S`-i
v`d cum realizau ei performan]a mea \n numai zece ani,
doar \n halat alb [i cu o frez` \n m\n`!
Domnul Bach junior
cînt` Simfonia ]epei
Dup` ce a sc`pat de problemele cu mem-
brii clanului de c`m`tari Austrianu, fiul
[efului IPJ Prahova, Florin Bach, [i-a re-
profilat activitatea patentînd o inginerie
ingenioas`. Folosindu-se de numele [i
func]ia tat`lui s`u, a început s` interme-
dieze, [i nu pe gratis, credite bancare
pentru diverse persoane. Cum? Simplu.
Dup` ce c`dea la învoial` cu amatorul,
Generalul dentist Ioan Sårbu, un specialist \n Finan]e-F`lci, Bach junior f`cea rost de adeverin]e de
apreciind evolu]ia cursului leu-molar salariu de la firme-fantom`, în care se
men]iona o retribu]ie lunar` foarte mare.
Cu o asemenea ]idul`, fiul comisarului se
imediat dup` absolvirea facul- Pån` la urm`, medicinei planetei, tot la Timi- deplasa împreun` cu clientul s`u la una
t`]ii, unde [i-a \nsu[it secretele [oara. Ajuns general, conferen- dintre sucursalele unei renumite b`nci
meseriei de implantolog. Sårbu pe ce se bazeaz` ]iar [i comandant al SMC, Sår- recent privatizate din cartierul ploie[tean
nu a fost capabil s` ne furnizeze performan]ele bu a \nceput s` semene teroa- Malu Ro[u, unde solicita un credit sub-
\ns` un curriculum vitae [i nici lui Sårbu? Pe faptul c`, dac` rea \n råndul personalului, for- stan]ial. Dup` ob]inerea acestuia, Bach
num`rul de lucr`ri [tiin]ifice ai deschide gurile generalilor ]ånd pensionarea a 15 [efi de junior î[i primea comisionul, iar angaja]ii
care i-ar fi permis dobåndirea din Statul Major General sau ale clinici [i speciali[ti, c`rora le-a b`ncii începeau s` numere firmele-fan-
gradului de conferen]iar. oficialilor armatei, ai realiza c` oferit, pentru a r`måne \n spi- tom` de la care aveau de recuperat su-
sunt pline de [tifturile implan- tal, posturi de consolare, de \n- mele împrumutate. Deja, pîn` acum, s-au
Pentru c` tate de asisten]ii lui Sårbu. La grijitori sau brancardieri. semnalat ni[te ]epe la sucursala din Malu
\ntrebarea dac` i-a f`cut im- Ro[u, dar se pare c` num`rul acestora
am insistat,
plant lui Talpe[, pe vremea c`- Sårbu a desfiin]at este mult mai mare [i s-a extins [i la alte
el ne-a recomandat ruia a ajuns om, Sårbu a invo- b`nci din Ploie[ti. Dar via]a merge înain-
s` facem cerere la Biroul de cat secretul profesional [i mili-
toate clinicile te [i Florin Bach merge la facultate [i, în
Pres` al MApN. |n cele din ur- tar. Sårbu a intrat f`r` examen din SMC, timpul liber, ponteaz` cîteva ore la o so-
m`, [i-a adus aminte c` are un la Institutul de Medicin` Mili- cu excep]ia clinicii sale de cietate de asigur`ri din urbea lui nenea
articol semnat \n Jurnalul Aca- tar`, \n baza unei aprob`ri date implantologie, \n care s`-[i poa- Iancu. Dup` ce termin` [i cu înv`]atul, [i
demiei Americane de Implan- de generalul Victor St`ncules- t` pune [tifturi [i alte cadre [i cu asiguratul, tîn`rul î[i scoate la plim-
tologie Dentar`, \n num`rul 4 cu, [i apare prin ordin de zi pe demnitari, \n afar` de Encu]es- bare ultimul tip de Volvo. Cu asigurarea
din 2003. O verificare pe adresa unitate ca student \n semestrul cu, Talpe[, B`d`lan [i Atanasiu. mare nici în pneuri nu te doare!
www.aaid-implant.cnchost.
com/publications.html a condus
la un rezultat negativ.
Cinstit. S`rac de cinstit
Ancheta demarat` de Aca- Oamenii de PR angaja]i de primarul Clu-
demia Ca]avencu \n mediile uni- jului au luptat din greu s` fac` din Boc
versitare [i academice a relevat un soi de Iliescu local, punînd accent pe
lucruri \ngrijor`toare despre imaginea sa de primar „s`rac [i cinstit“.
impostura lui Sårbu. Cånd Mir- Ce-i drept, Boc nu se prea îmbog`]e[te
cea Miclea, care anul trecut a (oare cine-i pl`te[te avioanele?), dar fac
de]inut func]ia de ministru al avere oamenii lui. Spre exemplu, arhitec-
Educa]iei [i Cercet`rii, a fost in- tul ora[ului, Adrian Iancu, a primit postul
format de un grup de academi- în toamna lui 2004, cînd, pac, [i-a trecut
cieni c` ascensiunea lui Sårbu firma Arhimobil pe numele nevesticii,
se realizeaz` prin fraudarea Con- doamna Lia. Care, ce s` vezi, dom’le, a
siliului Na]ional de Atestare a început subit [i instantaneu s` fac` profi-
Titlurilor [i Diplomelor Univer- turi babane. Dac`, pe 2003, firma avea
sitare, a preferat s` se spele pe doar 57 de milioane am`rîte drept cî[tig,
måini [i s` lase problema \n pe 2004, contractele portocalii primite pe
seama comisiei de specialitate. activit`]i de arhitectur` au adus un mili-
ard curat în numai cîteva luni. Concluzia:
Eugen Simion, doamna Lia face s` prospere pr`v`lia!
pre[edintele
Hai cu doamna, hai,
Academiei Romåne,
a preferat [i el s` tac`, pe II al anului universitar 1990/ Cu privire la ce se \ntåmpl` \n
la chef în Dubai!
cånd cei doi rectori s-au \ntre- 1991. El a motivat c` a fost vic- aceast` lume halucinant`, aca- Ne facem datoria [i îi ur`m [i noi doam-
cut, care mai de care, \n a l`uda tim` politic`, de[i de]inea func- demicianul Victor Voicu a de- nei Is`rescu, so]ia so]ului ei de la Banca
excep]ionala contribu]ie a lui ]ia de secretar UTC pe SMC. clarat: „Situa]ia din Spitalul Mi- Na]ional` a României Capitaliste, un sin-
Sårbu la dezvoltarea implanto- Cariera lui a fost sprijnit` de litar, f`r` s` am o explica]ie ra- cer „La mul]i ani!“, cu ocazia zilei de
logiei dentare. Pån` acum, sin- generalul Mihai Augustin, pro- ]ional` sau [tiin]ific` sau orga- na[tere ce va fi s`rb`torit` modest, în
gura institu]ie care l-a premiat fesor la Facultatea de Stoma- nizatoric`, este absolut drama- Dubai. Ne pare r`u c` nu am fost [i noi
este armata, din råndul c`reia tologie. tic`“. Generalul Gheorghe Mi- invita]i la cheful marilor bancheri [i poli-
provine. La edi]ia din 2005 a hai Dumitru, [eful sec]iei psihi- ticieni, c`ci ne-am fi dorit s` c`l`torim [i
premiilor revistei „Gåndirea Merge la m`rire de atrie a SMC, a f`cut un experi- noi cu charter-ul special comandat de
Militar` Romåneasc`“, Sårbu a ment interesant: i-a adunat pe doamna Is`rescu pentru acest eveniment
fost gratulat pentru performan-
note \n ultimul an cei [ase medici din sec]ie, \n [i pl`tit, evident, din economiile familiei.
]a medico-militar` \n implan- [i devine [ef de promo]ie. timp ce vorbea cu Sårbu, dup` Cît despre camerele de hotel, nu [tim
tologia oral` (foto). El a primit Din America tuturor posibilit`- care le-a cerut diagnosticul. dac` s\nt din partea casei (casa Is`rescu)
premiul din partea protectoru- ]ilor se \ntoarce cu o adeverin]`, To]i, f`r` excep]ie, au dat un sau fiecare e pus s` scoat` bani grei, pe
lui s`u, generalul inspector Eu- \n baza c`reia \[i ia examenul singur verdict: paranoia. Pe bi- m`sura luxului din emirat. Ar fi totu[i o
gen B`d`lan, [eful Statului Ma- de medic specialist la Timi[oa- rou, Sårbu are o poz` f`cut` impolite]e. Dac` \[i pl`tesc ei transportul
jor General. Valoarea acestui ra, nu la Bucure[ti. Arde etapele \ntr-o biseric`, \n uniform` de [i cazarea, atunci din ce s` mai cumpere
premiu cople[itor, de larg` re- ca F`t-Frumos [i ajunge specia- ceremonie, alb`, de general. El cadou s`rb`toritei?
cunoa[tere inghinal` [i inter- list f`r` reziden]iat, la doi ani st` \n picioare, iar p`rin]ii lui
na]ional`, este cel pu]in egal` de la absolvirea facult`]ii, caz stau \n genunchi, unul la stån- Platon [i Aristotel
cu a premiului Simba, al c`rui unic \n analele \nv`]`måntului ga [i altul la dreapta. s`rb`torind un mugurel
unic de]in`tor, din toate timpu- universitar. Dup` un an [i ju-
rile, a fost tovar`[ul Nicolae m`tate \[i sus]ine examenul de Cornel IVANCIUC
Ceau[escu. primariat, caz unic \n analele
4 academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice
15 martie – Ziua na]ional`
a ungurilor din PSD
15 martie nu mai este data luptelor maghiaro-romåne, ci data de-
tron`rii lui N`stase din PSD [i din Camer`. Gloria noului 15 martie
va fi descris` de Dan Tudorache, [eful PSD sector 1.
Gloria vechiului 15 martie va fi comentat` de senatorul-om
de afaceri Attila Verestoy.
DAN TUDORACHE: I love PSD
Rep.: De ce a]i intrat \n PSD?
„Era momentul D.T.: S\nt \n PSD din ’98, de
ca N`stase c\nd nu era la putere, [i s\nt al`-
turi de cei nevoia[i.
s` ia o pauz`“ Rep.: Dar era tot partid corupt
Jos niciunde N`stase
Rep.: Un nimeni l-a dat jos pe
N`stase?
Dan Tudorache: Nu s\nt un
nimeni. S\nt \n organiza]ia secto-
rului 1, zi de zi, de [apte ani.
Poate nu am ie[it \n pres`, dar
nu s\nt nimeni. |ntruc\t N`stase
era membru al organiza]iei de
sector, aceast` sarcin` mi-a reve-
nit mie.
Rep.: Dificil` sarcin`.
D.T.: Orice \nceput e mai greu.
A fost o propunere a forului de
conducere [i to]i membrii au hot`-
r\t astfel. Cele dou` scandaluri,
Zambaccian [i M`tu[a Tamara,
au adus grave prejudicii de ima-
gine partidului [i era momentul
ca N`stase s` ia o pauz`.
Rep.: Votul prin care N`stase
am\na perchezi]ia a fost imoral?
D.T.: Da. M` a[teptam ca pro-
curorii s` fie l`sa]i s`-[i fac` dato-
ria. Era normal.
Rep.: A iritat bog`]ia v`zut`
la televizor?
D.T.: Eu nu comentez cum [i-a
str\ns bog`]ia. Pe mine m-a de-
ranjat c` pare c` are de ascuns
ceva celor care se pricep ce s`
caute \n cas`. Din cauza asta, eu
am votat pentru ridicarea spriji-
nului politic.
Rep.: A]i mu[cat m\na care
v-a dat puterea de la sectorul 1.
D.T.: Am fost ales de c`tre
membrii de sector, nu de N`stase.
Mai mult, eu am ajuns pre[edinte
cu o lun` \nainte de Congresul
prin care domnul Geoan` a fost
ales pre[edinte.
Dan Tudorache, liderul PSD de la sectorul 1,
frunta[ \n \ntrecerea socialist` de tr`dare
a capitalistului Adrian N`stase
[i atunci.
D.T.: |nainte de a lua aceast`
decizie cu N`stase, am luat pulsul
celor 50 de organiza]ii mai mici
PSD din sectorul 1. Am dezb`tut,
oamenii au fost nemul]umi]i. Asta
\nseamn` c` era aceast` percep-
]ie format`. {i, mai mult, fiecare
membru vrea s` schimbe ceva \n
partid. Asta am vrut [i eu atunci
c\nd am intrat \n partid, asta [i-au
dorit [i ceilal]i membri PSD, s`
schimb`m cu adev`rat percep]ia
[i realitatea acestui partid.
Rep.: De unde v-a venit s`
schimba]i?
D.T.: Asta a fost concep]ia mea.
{i, v` spun, schimb`rile de acum
\ncolo \ncep. Vor mai urma [i al]ii.
Rep.: Hayssam era al dumnea-
voastr`.
D.T.: Hayssam nu a trecut pe
la sector. Nici nu [tiam c` e mem-
bru. Prin organiza]ie nu trecea.
Avea rela]ii directe cu Gherasim,
[eful organiza]iei [i primarul de
atunci. Eu nici nu [tiam de Omar.
Rela]iile se stabileau la nivel \nalt,
peste voin]a [i votul partidului.
Cred c` vremea aceea s-a r`zbu-
nat acum.
Geoan`
Rep.: Urmeaz` DIP-ul?
D.T.: DIP va fi pus \n discu]ia
organiza]iei.
Rep.: Nu s\nte]i sluga lui Geoa-
n`?
D.T.: Nu. Mi-am spus p`rerea,
iar membrii au votat. ~sta e des-
tinul.
Rep.: E prima oar` \n via]a
PSD c\nd se \nt\mpl` ceva de jos
Uita]i,
i-am retras
sprijinul lui
N`stase!
\n sus.
D.T.: Da, `sta e \nceputul. E
clar c` vocea membrilor e puter-
nic` c\nd e l`sat` s` se aud`. Par-
tidul trebuie s` se lepede de ast-
fel de persoane. Asta e. Demo-
cra]ia.
Rep.: Cu Geoan` ce face]i? Are
soacr`-sa zeci de hectare.
D.T.: Soacra lui Geoan` nu e
membr` PSD. E PN}. S-o judece
colegii. Eu r`spund numai de
membrii PSD.
Omul
Rep.: Ce om s\nte]i? Ce profe-
sie ave]i?
D.T.: S\nt inginer. Am termi-
nat Transporturi \n ’88.
Rep.: Func]ionar?
D.T.: Da, func]ionar la o firm`.
|mi c\[tig existen]a decent.
ATTILA VERESTOY:
„Boc este
\ntr-o c`utare
de identitate,
caracteristic`
oric`rei cre[teri“
Votul cu perchezi]ia
Reporter: Domnule senator,
de ce, de ce, de ce, de ce, de ce, de
ce UDMR-ul a votat \mpotriva per-
chezi]iei, \mpotriva ]`rii `steia?
Attila Verestoy: Nu am avut
ocazia s`-mi ar`t adev`ratele mele
p`reri despre aceast` problem`,
neav\nd onoarea de a fi deputat.
A[a prevede regulamentul.
Rep.: A votat UDMR-ul acolo.
A.V.: De unde [ti]i asta? Pot s`
v` spun c` UDMR-ul a fost ferm
\n ceea ce prive[te procedura de
vot, conform cu ceea ce avem noi
\n principiile noastre, \n statutele
noastre: voturile care ating per-
soanele s\nt voturi secrete. E
ceva, poate, demodat, dar dac` nu
am ]ine la votul secret, unde am
ajunge dec\t la m\nie proletar`?
Votul trebuie s` fie secret, fie c`-l
atinge pe N`stase, pe B`sescu,
pe ori[icine.
Rep.: |n]eleg, dar \n spatele
votului important ascunde]i votul
\mpotriva perchezi]iei, votul \m-
potriva anticorup]iei.
A.V.: Este vorba de o persoan`,
nu de un vot \mpotriva unui feno-
men. |nc` o dat`, poate nu s\nt eu
pe deplin educat, dar e bine s` ne
\ntoarcem la inexisten]a votului
secret, s` avem voturile la vedere?
C\nd aleg`torii se vor aduna la
urne, e bine ca ei s` arate cu cine
au votat?
Rep.: Am \n]eles cu secretul,
dar UDMR-ul, repet, a votat \m-
potriva perchezi]iei.
A.V.: A]i fost acolo, v-a]i uitat
\n urne, i-a]i \ntrebat pe fiecare
cum a votat?
Rep.: Presa a num`rat votu-
rile [i UDMR a ie[it c\[tig`tor de
partea lui N`stase.
A.V.: V-a]i uitat \n m\inile dom-
nilor deputa]i [i a]i v`zut cine
cum voteaz`?
Rep.: Umbla]i cu alifii ungu-
Cuget,
deci subzist
ce
fi
fi eu!
Mo[ule,
Mo[ule, ce
ce frez`,
frez`, ce
eu! Auzi,
ce musta]`,
ce statur`
Auzi, t`ticu’,
musta]`,
statur` ai!ai! Parc-ai
t`ticu’, dac`
Parc-ai
dac` mimi se
se
bule[te
bule[te cu
cost`
cu cheresteaua,
cost` s`
cheresteaua, cam
s` intri
intri la
locu’
cam c\t
la p\rnaie
locu’ meu?
meu?
p\rnaie \n
c\t m`
\n
m`
re[ti!
A.V.: Nu, lucruri din astea
le-am v`zut la parlamente eu-
ropene. S\nt ni[te proceduri. E un
lucru pe care noi trebuie s`-l de-
p`[im. UDMR-ul e atacat ca-n
anii ’50. Nici o problem`, o ini]ia-
tiv` civil` s` distrug` votul secret
\n Romånia. Nici o problem`! De-
mocra]ia va avea numai defec-
]iuni.
Rep.: Ne \n]elegem bine: eu
\ntreb de perchezi]ie, dumnea-
voastr` \mi spune]i despre vot se-
cret.
A.V.: Repet, ave]i informa]ii
exacte c` a[a au stat lucrurile, c`
UDMR-ul ar fi votat \mpotriv`?
Rep.: S\nte]i [acal b`tr\n. In-
forma]iile s\nt din pres`, iar Marko
Bela a fost arogant: ce problem`
minor` este asta cu perchezi]ia!
A.V.: Marko Bela, arogant? Nu
l-am auzit niciodat` a[a! Uite, in-
forma]ii pe care eu nu le am. {ti]i
ce bile au b`gat deputa]ii UDMR-
ului [i [ti]i c\t de arogant a fost
domnul Marko Bela! V` spun eu:
Verestoy Attila, un transilv`nean
UDMR a dat un vot pentru respec-
care ar fi acceptat bucuros s` fie senator
tarea regulamentului, de aici \n-
colo a extrapola [i a spune c` cei de Ilfov sau Teleorman dac` nu s-ar fi g\ndit
care au votat secret au votat \m- \naintea lui al]i [mecheri reg`]eni
potriva perchezi]iei este un pro- s` defri[eze Codrii Vl`siei
ces de inten]ie. Asta nu e frumos!
Dac` a fost secret votul, dumnea- spre o evolu]ie corect`. S\nt opti- Rep.: Ungurii buni la \nv`]`-
voastr` de unde [ti]i? Pute]i s`-i mist. tur` reu[esc \n via]`, ce tot c\rti]i?
\ntreba]i pe fiecare cum a votat. Rep.: S\nt romånii \ntr-un fel! A.V.: Ave]i dreptate, am fost \n
Face]i asta \n numele inform`rii A.V.: Mai au pu]in p\n` la 20 America. S\nt o groaz` de unguri
exacte. de ani, satisfacerea criteriului lui pe Silicon Valley, acolo.
Brucan.
Rela]iile Rep.: Ha-ha-ha, ungurii s\nt Bogat
mai evolua]i? Rep.: Brusc s\nte]i bogat. Era]i,
cu Alian]a D.A. A.V.: Nu, nu, dar metodele de dup` ’89, simpatic, dr`gu].
Rep.: UDMR este cam tensio- selec]ie s\nt diferite. Noi, cei de la A.V.: Eu s\nt de la bun \nceput
nat cu D.A.-ul. UDMR, ca s` fim candida]i tre- printre boga]i.
A.V.: Eu at\ta ]in minte, c` a cem prin vot uninominal. Asta e Rep.: Ce rost are bog`]ia?
existat un acord \ntre forma]iu- diferen]a. Eu, ca s` c\[tig locul de A.V.: Bog`]ia este o chestie de
nile din Alian]` [i at\ta pot s` v` senator, am avut de luptat cu [ase timp. Pentru mine, cel mai impor-
spun, c` acest acord ne va ajuta candida]i. tant lucru este s` pl`tesc impozite
s` ducem la \ndeplinire [i s` vo- Rep.: De ce nu a ie[it r`zboi [i taxe. Istoria mea \ncepe la
t`m Legea minorit`]ilor cum am pe 15 martie? \nceputul secolului, c\nd bunicul,
convenit. A.V.: Serbarea a fost demn`, ca s` \nve]e meserie, a trecut pu-
Rep.: Boc trimite s`ge]i s` v` pe m`sura acestei zile. A[a cum ]in prin America. S-a \ntors \n Eu-
ast\mp`ra]i bidiviii. am c\[tigat respectul comunit`]i- ropa, cu r`zboi, prizonierat [i a
A.V.: Nefiind familiarizat cu lor romåne[ti ce tr`iesc al`turi de f`cut ateliere de mobil`. Aceste
ceea ce se \nt\mpl` \ntr-un parla- unguri, a[a au fost [i serb`rile. ateliere, \n anii ’30, aveau marf`
ment, dumnealui nu [tie dec\t me- Ar`t`m c` [tim s` respect`m jert- \n t\rguri interna]ionale. Eu am
todele prim`riei. Se mai adun` fa \nainta[ilor no[tri. \nv`]at mult de la el. Din anii ’90
din c\nd \n c\nd consiliul, dar, de Rep.: De fiecare 15 martie se mi-am redob\ndit legal averea.
fapt, se \nt\mpl` ce dore[te prima- inflameaz` unii. Rep.: Tradi]ie, dar cum v-a
rul. Aici, \n Parlament, nu e ca la A.V.: Fiindc` s\nt aceia[i. Au mers?
primar. Noi vrem s` se respecte r`mas f`r` arme. Nici ungurii nu A.V.: Am reu[it [i gata. Repet,
\n]elegerile chiar dac` a doua, a se plictisesc de asta, nici romånii eu am [i pl`tit impozit pe averea
treia zi cineva se treze[te c` nu-i nu se plictisesc. mea.
mai place. Rep.: Poate ne-a]i putea ar`ta Rep.: Micu] afacere cu statul,
Rep.: E Boc cu o poft` de na- un r`zboi de dou` zile, ca s` ve- micu] trafic de influen]`?
]ionalism ceva de speriat! dem ce bine pute]i. A.V.: Ceea ce spune]i e micu]
A.V.: Este o c`utare de identi- A.V.: P`i, nu facem aici, la Bu- calomnie.
tate, aspecte caracteristice oric`- cure[ti? |n Parlament? Vadim Rep.: Cic` s\nte]i magnatul
rei cre[teri. spune vrute [i nevrute cu r`zbo- p`durilor din Harghita!
Rep.: De identitate? La v\rsta iul mondial, cu ciop\r]irea, m-am A.V.: De unde? Eu am opt hec-
lui Boc [i a PD-ului? dus [i eu [i am spus c` nu-i a[a. tare, din care numai jum`tate e
A.V.: Da, dar vor cre[te. E o ~sta e r`zboi! Cine crede altceva, \mp`durit!
tranzi]ie de la populism la popu- cred c` a citit c`r]i proaste la tim- Rep.: S\nte]i magnatul televi-
lar, spre a deveni europeni. Boc [i pul nepotrivit. Eu ce s` fac? ziunilor din secuime!
PD trec printr-o devia]ie. Trebuie Rep.: Nu ave]i fraternitate, A.V.: Gre[it! Cumnatul meu,
s` fim \n]eleg`tori. egalitate, libertate? cu care nu am nici o rela]ie de afa-
A.V.: Libertatea nu \nseamn` ceri, are acest tip de afaceri.
15 martie doar libertatea individului, ci [i a Rep.: Magnat peste ce s\nte]i?
Rep.: De ce UDMR e consec- comunit`]ilor, egalitatea \nseam- A.V.: Eu am ziare [i reviste.
vent, iar partenerii de guvernare, n` egalitatea de [ans` pentru fie- Ziarele [i revistele, [ti]i, nu s\nt
fie PSD, fie Alian]a D.A., nu? care, iar fraternitatea trebuie \n- cazinouri.
A.V.: Mi se pare firesc s` fie ]eleas` \n dimensiunea ei [i nu
oscila]ii. Lucrurile, s` [ti]i, merg \n cea scris`. Eugen ISTODOR
teoria
constipa]iei
cuv\ntul care…
trimite baronul arogant
\n afara terenului
Iat`, stima]i suporteri [i iubit
electorat, c` incredibilul s-a pro-
dus \n aceea[i s`pt`m\n`. Cine
s-ar fi \ncumetat s` pronosticheze
c` steaua lui N`stase va apune at\t
de rapid sau c` B`nel Nicoli]` va
\nscrie la Sevilla ar fi fost luat pes-
te picior chiar [i de m`garii de la
st\na lui Gigi, ca s` nu zic de fur-
sec`resele de la cofet`riile lui Co-
pos.
S` \ncepem a[adar cu poves-
tea de insucces a convertirii urso-
iului de Cornu \n ]ap isp`[itor de
Otopeni.
● Este trecut de miezul nop]ii
\n Sectorul Agricol Ilfov [i otope-
nienii dorm du[i, vis\nd cai verzi
pe pere]i. |n sala de conferin]e a
hotelului Confort, mai-marii [i
mai-micii social-democra]i lupt`
la baionet` pentru a-l \mpunge \n
poponel pe cel care p\n` mai ieri
le \ntindea tuturor m\na, a[tep-
t\nd s` i-o s`rute fran]uze[te. Cam
asta ar fi maniera \n care mai
toate jurnalele abordeaz` ferici-
tul eveniment.
● O s` \ncep cu Jurnalul na-
]ional, la urma urmei a fost cel
mai aproape de evenimente, dac`
e s` vorbim pur geografic. |n pag.
2, Ion Cristoiu scrie un editorial
cu titlul „O execu]ie \n stil mafiot“,
\n care asemuie[te excluderea lui
N`stase din PSD cu o crim` prin
delega]ie. Cic` „se [tie c` [efii Ma-
fiei nu ucid niciodat` cu m\na lor.
Pun s` fac` asta pe un ins m`runt,
dispus la orice netrebnicie pen-
tru a le intra st`p\nilor \n voie…“
Citez mai departe sau v-a]i prins
deja c` e vorba de Vanghelie?
● S` trecem la Cotidianul,
unde afl`m cum a fost nevoit
Oprescu s` se transforme \n doc-
tor de familie politic` cu probleme
de s`n`tate atunci c\nd, \n jurul
orei 23,30, lui Ioan Solcanu inima
a-nceput s`-i joace feste. A urmat
\ndeaproape Rodica Nassar, cu o
criz` de spasmofilie. |n final, dup`
ce r`zboinicii civili din PSD s-au
dus care la culcare, care la spital,
Hrebenciuc s-a repezit la aeroport
ca un adev`rat guzgan ro[-alb`s-
La PNG \n poart`
e-o g`in` moart`
Nu, sta]i lini[ti]i, c` nu a ajuns
gripa aviar` la oile PNG-ului. Ci
doar tomberoanele cu care se c`-
rau g`inile sacrificate \ntr-o co-
mun` const`n]ean`. De ce au ales
sediul PNG? De ce nu le-au dus la
PSD, PPCD, PNL, EKG sau RMN?
Ei, la \ntrebarea asta nimeni nu
v-ar putea r`spunde, nici m`car
Ciorbea sau B`nel Nicoli]`. Sin-
gura leg`tur` ar fi aceea c` patro-
academia CA}AVENCU 5
Nr. 11, 22-28 martie 2006
La Trattoria Il Calcio,
Dac` nu pl\nge clientul,
r\de nemilos Dan Radu Ru[anu
Acum c\teva s`pt`m\ni, scriam, la rubrica „Localul b`lan“, de-
spre c\t te poate costa o desp`r]ire de prietena ta la restauran-
tul Trattoria Il Calcio, \n condi]iile \n care e[ti pus s` pl`te[ti [i
[erve]elele. Ast`zi, avem o explica]ie pentru aceast` goan`
triu [i zb\rr, spre Sevilla. |nainte nebun` dup` profit: Dan Radu Ru[anu. |n imobilul de pe strada
de asta, a apucat totu[i s` zic`: Pangratti nr. 35, unde se afl` Trattoria, DRR-ul de]ine trei apar-
„|mi ajunge. Stau p\n` vineri. {i tamente, plus camerele restaurantului. Printre locatarii imo-
nu am de g\nd s` fac [i eu un pas bilului circul` un zvon groaznic despre chiria pe care o pretinde
\napoi din prima linie a PSD“. DRR-ul Trattoriei: 7.000 de euro pe lun`. |n aceste condi]ii, tre-
Aha, acum m-am prins! De fapt, buie s` remarc`m cu recuno[tin]` concesia pe care o fac patro-
N`stase n-a f`cut un pas \napoi, nii restaurantului clien]ilor c\nd nu le factureaz` [i scobitorile.
ci au f`cut un pas \nainte alde Mi- Tractoria Il Calcio
trea & Geoan` & Hrebe & Comp.
● Totu[i, nu la mult timp dup` Ai no[tri ca romånii
aruncarea lui din forma]ia PSD-u- Nimic nu ne poate face s` credem c` omul se schimb` peste
lui, umbl` vorba c` N`stase n-are noapte, ca alimentele c`rora le expir` la ora 0,00 termenul de
de g\nd s` fac` tu[a [i c` inten]io- garan]ie. A[adar, nimic nu ne poate face s` credem c` meciu-
neaz` s` revin` \n teren legitimat rile dintre Rapid [i Steaua din Cupa UEFA vor fi cu totul altce-
la clubul conservator. C`ci, vorba va dec\t meciurile dintre Rapid [i Steaua din Divizia A. {i ni-
titlului Romåniei libere, inspirat mic nu ne poate face s` credem c` suporterii celor dou` echi-
dintr-o declara]ie a lui N`stase, pe la meciurile de cup` european` vor fi altfel dec\t cei de la
„Arogantul nu vrea Logan“. Mie mi meciurile din campionat. Prin urmare, ne a[tept`m s` vedem,
se pare paradoxal s` vrei s` intri pe 30 mai, o interesant`, pasionant` [i viu disputat` partid`
\n partidul lui Voiculescu [i s` faci din sferturile de final` ale Cupei MUEFA.
afirma]ii dispre]uitoare la adresa Fault [i Mefisto
unui automobil care este, p\n` la
urm`, unul din st\lpii populismu-
lui conservator ai acestui partid.
● {i-acum, \nainte s` punem
piciorul pe gazon, s` cobor\m pen-
tru c\teva secunde \n sta]ia tram-
vaiului 41, c`ruia Gazeta sportu-
rilor \i aloc` un spa]iu special,
deoarece, fie c` mergi din Ghen-
cea spre Giule[ti, fie din Giule[ti
spre Ghencea, tot prin UEFA te
plimbi, nu-i a[a? {i, dac` tot am
ajuns la G.s., s` citim \mpreun` o
fraz` din editorialul lui C`t`lin
Tolontan, acest haiduc ireme-
diabil, co[marul tuturor st`p\nilor
de pres`, care descarc` un \n-
c`rc`tor \n direc]ia lui Copos pen-
tru atitudinea acestuia fa]` de
controlul ANAF-Bodu la Rapid (va-
labil` [i pentru Gigi la Steaua).
Zice a[a Tolontan: „Folosirea emo-
]iei colective pentru a-]i ap`ra in-
teresele economice [i \ncercarea
de a transforma func]ionarii pu-
blici \n obiect de dispre] general,
iat` democra]ia lui George Co-
pos!“. Oare dac` N`stase cump`-
ra un club de fotbal, \n loc s` fi b`-
gat at\ta b`net \n tabouri, nu ar fi
fost ast`zi \nc` \n postura de a-i \n-
tinde m\na la pupat lui Vanghelie?
Alin IONESCU
nul de la PNG [i de la Steaua e [i
patron de avicol`, dar pe la Ia[i.
Dincolo de \ntreb`ri, \ns`, avem [i
o certitudine. {ti]i scandarea aia
presupus rasist` a steli[tilor: „Sus-
penda]i-ne, ur\m ciorile!“ – de fapt,
dup` cum ne l`murim acum, ei
spun altceva, ceva ce numai a ra-
sism nu sun`: „Suspenda]i-ne,
omor\m g`inile!“.
Copan del Mondo
6 academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
România.
Mici fragmente
de neant.
Suporterul studen]esc
Dou` c`mine studen]e[ti din Tei, dup`
ce Rapid [i Steaua s-au calificat \n
sferturile Cupei UEFA. De undeva, de
la ultimul etaj al c`minului din dreap-
ta, url` un stelist. Imediat, r`spunsul:
iese un rapidist la ultimul etaj al c`mi-
nului din st\nga. Flutur` un steag [i
c\nt`. Se opre[te, \l strig` pe stelist:
„B`, da Cutare unde-i, m`?“. Stelistul:
„Nu [tiu, m`, mai devreme pl\ngea
pe-aici!“. V-a]i prins, Cutare e dinamo-
vist. (Altul dec\t Borcea, care nu cred
c` st` \ntr-un c`min studen]esc, pen-
tru c` abia [i-a luat bacul.) Rapidistul:
„Las`, m`, spune-i c` au b`tut [i ei, cu
Otopeniul!“. Ce tupeu! P`i, rapidistul
vorbe[te, care a luat-o cu 3-1?
Poli]i[ti cu razie
scurt` de ac]iune
Gara Constan]a. Vreo 40 de taxiuri
stau ner`bd`toare \n fa]a cl`dirii, mai
au pu]in [i intr` p\n` \n bufetul de la
etaj. {oferii pierd vremea, grupuri-
grupuri, dup` afinit`]i [i starea de
legalitate, a[tept\nd prada de la f`r`
un sfert. Brusc, cam jum`tate dintre ei
intr` \n panic` [i se precipit` c`tre
ma[ini. R`sun` un sincer „POLI}IA,
B~~~~!!!“. Vreo 20 de taxiuri pornesc
ca la un semn, unii [oferi s\nt bloca]i
[i dau dispera]i din m\ini, ar vrea s`
zboare cu tot cu utilaj. |ntr-adev`r, o
ma[in` a Poli]iei vine u[or c`tre
grupul de dispera]i. Deodat`, \ns`,
\ntoarce [i pleac` spre alte z`ri. Ufff…
Taximetri[tii se pot \ntoarce [i ei la
lucru… Totu[i, n-am \n]eles de ce ar fi
renun]at at\t de mul]i la clien]i, \n
favoarea Poli]iei. Mai ales c` nu era o
dub`, era doar un Passat cu 5 locuri…
Discursori
parlamentare
Ast`zi am s` v` vorbesc despre un
nou discurs al cer[etorilor. Exist` un
supermarket Mega Image \n Titan, pe
l\ng` sta]ia de metrou. Acolo, la
intrare, stau mereu ni[te ]ig`nci cu
puradei \n bra]e, care cer[esc [i te
abordeaz` agresiv, prin ag`]are de
haine. S\mb`t`, c\nd am dat piept cu
ele, mi s-a p`rut, pentru prima dat`,
c` au un discurs supercivilizat pentru
c` st`teau \n parcare [i-]i ziceau:
„B`iatu’… nu acum, da’ c\nd ie[i…
\mi dai [i mie o mie de lei?“. Mda…
Dup` faza asta, m` a[tept s` apar`
ni[te cer[etori [i la aeroport: „B`iatu’,
c\nd te \ntorci din Fran]a… \mi aduci
[i mie ceva?“.
Tetelu e printre noi
Tr`iam \ntr-un cartier lini[tit. Era
soare pe cer, erau oameni care-[i zic
bun` diminea]a [i bun` seara, erau
porumbeii care vin la ferestre s`
ciuguleasc` firimituri. Asta p\n` c\nd,
\n imediata apropiere, \n blocul vecin,
s-a mutat cel care scrie, la noi \n
revist`, Jurnalul lui Tetelu, secret fie-i
numele. {i cum s-a mutat, brusc,
mediul \nconjur`tor s-a alterat: pe
zidul unei cl`diri de vizavi a ap`rut
scris „PIZD~“, plus un desen l`muritor
aferent. Acum, dac` s-a mutat, e clar
c` nu se mai poate face nimic. Dar
sper`m totu[i s` apar` [i alte ele-
mente din Jurnal. De exemplu, o
ploaie cu bani. Sau ni[te camioane s`
descarce aur pentru to]i vecinii.
Ethos, Porthos [i Aramis
reportaj cu ]ara de g\t
Monumentul Autorului Necunoscut
Ce e este un AN? Nu e Adri-
an N`stase, cum a]i crede, ci un
caz de infrac]iune cu autor necu-
noscut. Furturi, g`in`rii, \n[el`-
ciuni, t\lh`rii, omoruri. AN-urile
astea s\nt o mare b`taie de cap
pentru poli]ie. Se adun` puzde-
rie, de nu mai [tii ce s` faci cu
ele. Umplu rafturile, sparg serta-
rele, se adun` \n fi[ete. Dau
prost la rapoartele de activitate,
v` da]i seama. S\nt un fel de me-
dalie de incompeten]` pentru
poli]i[ti. Circul` multe pove[ti
despre cum s\nt obliga]i diferi]i
s` ia asupra lor ni[te AN-uri. De-
spre a[a ceva e vorba \n repor-
tajul urm`tor.
|n 2003, lui N.P., din Gala]i, i
se fur` o biciclet`. De pe la di-
feri]i, afl` cine a fost. Era un tip,
Calea, din neamul lui Sc\rlim,
clan ]ig`nesc g`l`]ean. Face pl\n-
gere la poli]ie. De caz se ocup`
agentul Calancea, de la sec]ia 5.
De c\t ori N.P. \ntreab` de mersul
trebii, agentul Calancea \i spune
c` alde Calea, din neamul lui
Sc\rlim, nu poate fi prins. C` se
ascunde. O dat`, c\nd se plimb`
printr-un bazar, vede un ]ig`nu[
c`lare pe biciclet`. Nu apuc` s`
pun` m\na pe el, c` pu[tiula-
chele dispare \n mul]ime cu tot
cu obiectul. Vremea trece, \n ce-
le din urm` N.P. \[i retrage pl\n-
gerea [i cazul se \ngroap`.
S\ntem \n zorii lui 2006. Au
trecut trei ani de la evenimente.
|ntr-o diminea]`, N.P. se treze[te
acas` cu un plic. |n plic e o „Or-
donan]` de \ncetarea urm`ririi
penale“ trimis` de procurorul Al-
Partidul Com. Romån
La magazinul Socialistul, pro-
babil c` nu g`se[ti nimic, dar
toat` lumea \[i permite s` cum-
pere ce vrea. Oamenii [i-or l`sa
saco[ele la r\nd \nc` de cu sear`,
astfel \nc\t s` \[i g`seasc` o alt`
preocupare at\t pe durata cinei,
c\t [i \n timpul micului dejun,
c\nd, diminea]` fiind, se bulu-
cesc s`-[i recupereze traistele
fredo Robertino Simionescu, de
la Parchetul de pe l\ng` Judec`-
toria Gala]i. |n ordonan]` se g`-
seau afirma]ii absolut tulbur`-
toare.
„1) La data X, pe timp de
noapte [i prin escaladarea gar-
dului, Autori Necunoscu]i au
furat de la locuin]a p`r]ii v`t`-
mate L.V. 12 g`ini \n valoare de
500.000 lei.
2) La data Y, pe timp de noap-
te [i prin escaladarea gardului,
Autori Necunoscu]i au furat de
la locuin]a p`r]ii R.V. 3 g`ini [i
3 ra]e \n valoare de 200.000 lei.
3) La data Z, pe timp de noap-
te [i prin escaladarea gardului,
Autori Necunoscu]i au furat de
la locuin]a p`r]ii v`t`mate T.D. 5
p`s`ri \n valoare de 200.000 lei.
4) La data }, A.N. a furat bici-
cleta p`r]ii v`t`mate P.N., evalu-
at` la suma de 2.400.000 lei.
|n urma cercet`rilor efectu-
ate de organele de poli]ie s-a sta-
bilit c` autorul celor 3 furturi de
p`s`ri [i al furtului de biciclet`
este numitul Dorob`] Vasile, cu
ultimul domiciliu \n Gala]i, str.
Domneasc` nr. 131, n`scut la
data de 18.12.1931, care a dece-
dat la data de 21.10.2004, astfel
c` exist` o cauz` care \mpiedic`
punerea \n mi[care a ac]iunii
penale.“ E clar. Dorob`] Vasile,
un ho] [i jum`tate!
Cine dracu’
e acest
Dorob`] Vasile?
Toat` via]a a tr`it \n casa de
la num`rul 131. Nu \n casa din
fa]`, ci \ntr-o c`scioar`, undeva
\n spate. Patruzeci de ani a fost
ceferist [i a ie[it la pensie cu
ni[te disponibiliz`ri mai mari,
dup` Revolu]ie. Avea un fiu cu
care nu se \n]elegea [i un nepot
pe care l-a crescut el de mic,
Doru. B`tr\na lui, Nelu]a, a mu-
rit \n 1997. De atunci, el parc`
nu a mai fost om. S-a \nchis \n
sine [i a devenit tot mai apatic.
|n ultimii doi ani de via]`, avea
goale. Toate-s bune, frumoase [i
de neg`sit, iar clien]ii, neander-
thalieni obi[nui]i ai Scandilicu-
lui pe stomacul gol [i cirotic, tre-
buie c` \ntruchipeaz`, cu [ubele
[i b`rbile lor, un slogan mai
vechi, dar din nou la mod`: „Nici
o mas` f`r` pe[teri“.
Marx [i Angels
Trec`torule, ia-]i m\na de pe portofel! Aici zace infractorul
Dorob`] Vasile, care nu te mai poate buzun`ri. Deoarece, potrivit
rapoartelor poli]iei, de c\nd e mort el fur` numai g`ini [i-o biciclet`.
tulbur`ri de memorie. Credea c`
\nc` are 40 de ani [i uneori le
spunea vecinilor c` o a[teapt`
pe Nelu]a s` vin` de la serviciu.
Cel mai sf\[ietor, at\t de sf\[ietor
c\t poate fi ceva \n Romånia, era
c\nd avea impresia c` trebuie s`
se duc` la slujba lui, \n care fu-
sese 40 de ani. Atunci el pleca de
acas` [i se ducea spre triaj. De
multe ori a disp`rut de acas` [i
a fost g`sit aiurea prin ora[, blo-
cat pentru c` nu \[i mai [tia
adresa. Altminteri era s`n`tos.
Vre]i s` [ti]i cum a murit? |ntr-o
diminea]`, iar a crezut c` tre-
buie s` mearg` la serviciu. A[a
a dedus nepotul lui, Doru, c\nd
l-a g`sit la morg`. Acolo i s-a spus
c` mo[ul fusese g`sit la triaj,
\ntr-o groap`, \necat \n m\l.
Alte lucruri despre el am mai
aflat de la vecinii din curte. De
pild`, de la doamna Weber, care
st` chiar \n casa care d` la stra-
d`. „Fusese acar, la CFR. Nu
f`cea rele, nu se certa, era lini[-
tit. Dup` ce i-a murit so]ia, avea
Imagina]ia: o rara vis
Ie[enii – c`ci \n ora[ul dum-
nealor \[i face somnul aceast`
firm` – ar trebui s` ne poves-
teasc` tuturor ce anume viseaz`
imagina]ia, c\nd viseaz`. Vi-
seaz` cai verzi pe rafturi sau la
nemurirea sufletului comer]u-
lui? {i, atunci c\nd se treze[te,
imagina]ia ]ine minte ce a visat
mama natur`
tat`l alcoolic
probleme cu capul. Pleca de aca-
s`… a[a a [i murit. Trecea pe
strad` f`r` s` se asigure. L-au
g`sit odat` ni[te copii \ntr-o
groap`. |l \ncuia nepotu-s`u \n
cas`, ca s` nu plece. Era s` dea
o dat` foc la cas`. Avea o gr`di-
n`. Smulgea iarb`. F`cea pia]a
uneori. Venea cu dou` saco[e.
So]ia a murit de inim`. L-a cres-
cut pe Doru, o buc`]ic` de copil.
L-a dat la [coal`.“
Cam asta e ce se [tie despre
Dorob`] Vasile. Probleme cu
poli]ia? Nimeni nu [tie nimic. A
fost poli]ia prin curte? Nu. Cer-
cet`ri, ceva? Nimic. Crede cine-
va c` Dorob`] Vasile ar fi putut
s`ri garduri, s` fure g`ini [i bi-
ciclete? Doamna Weber: „Nu
cred c` ar fi f`cut a[a ceva. Era
totu[i om la 80 de ani!“.
Ce zic organele,
totu[i?
Mai \nt\i, procurorul. Dom- Alexandru V~RZARU
nul Alfredo Robertino Simiones- alexvarzaru@catavencu.ro
sau nu? Dac` viseaz` ur\t, ima-
gina]ia se treze[te transpirat`?
Are ea, imagina]ia, vise pre-
monitorii? Adic` este imagina]ia
un fel de Vitoria Lipan a zilelor
noastre? Dar ce face imagina]ia
c\nd vrea s` adoarm` [i nu reu-
[e[te? Num`r` oi? Iat` numai
c\teva \ntreb`ri la care a[tept`m
cu, de la Parchetul Gala]i: „Pro-
curorul nu face anchet`. |n do-
sar, asta era solu]ia indicat` de
organele de anchet`. |n dosar se
proba c` Dorob`] este f`pta[ul.
Mi-am \nsu[it concluzia lor, nu
am mai f`cut cercet`ri [i am dis-
pus \n consecin]`. Eu, ca procu-
ror, nu fac cercet`ri \n cazuri
m`runte“.
Agentul Calancea zice c` nu
s-a mai ocupat de caz. „Dac` a
ap`rut numele lui, \nseamn` c`
a[a e. Dac` s\nt probe. S\nt mai
multe persoane \n zon` cu ac-
tivitate infrac]ional`.“
Cine e acel poli]ist care re-
zolv` patru AN-uri dintr-o lovi-
tur`, pun\ndu-le pe seama unui
mo[neag de 73 de ani, care \n
ultimii ani ai vie]ii st`tea \ncu-
iat \n cas` de nepotul lui, pentru
c` altfel putea p`]i ceva, cum a
[i p`]it? Dac` v` mai interesea-
z`, v` spunem data viitoare.
un r`spuns, imagina]ia noastr`
fiind mult prea nedormit` pen-
tru a g\ndi la r`spunsuri. Eu,
unul, dac` a[ avea ceva imagi-
na]ie, n-a[ l`sa-o s` viseze. Nu
de imagina]ie m` tem, ci de fap-
tul c` s-ar putea s` le cam sfo-
r`ie.
Vis [i f`cut
teoria
constipa]iei
Cu topitoriile goale,
turcii [i-au ascu]it
iataganele
Pu]in tensiona]i dup` ce au
pierdut licita]ia de preluare a ul-
timelor active ale mamutului in-
dustriei grele din Ardeal, CUG
SA Cluj, spahiii de la „World
Metal International“, pe numele
lor de botez Ismail [i Tamer, l-au
trimis în misiune sinuciga[`, pe
post de ienicer, pe un b`iat cu
ochi alba[tri, alintat Petri[or.
Acesta controleaz` societ`]ile
Brescia Eximcom, Brescia In-
ternational, Brescia Com-Tra-
ding 2000, specializate în t`iat
iatagane, scuturi, suli]e [i dife-
rite alte componente de fier
vechi, dar [i societatea Ultra-
image Medical – dup` cum spune
[i numele –, un centru medical
în buricul fostului ora[ al lui
Bucur, acum al lui Adriean.
Deci, susamintitul Petri[or al lui
Popeang` din B`nie [i-a oferit
serviciile [i informa]iile de]inu-
te spahiilor de pe Bosfor, pri-
mind în schimb un mizilic de
cinci la sut` din afacerea „World
Metal International“. Planul era
ca turcii s` umfle CUG SA, s`-l
taie pe buc`]i [i s`-l m`tr`[eas-
c` la fier vechi. Cu un a[a pe[-
che[ la te[cherea, Popeang` al
academia CA}AVENCU 7
Nr. 11, 22-28 martie 2006
bursa
[p`gilor
La pom, ca [i la om,
m`rimea conteaz`
Degeaba a \nte]it ministrul Flutur \n
nost’ nici nu concepe s` nu în- ultimul timp controalele silvice,
toarc` rezultatul licita]iei de la p`durile ]`rii tot se fur` ca-n codru.
Cluj. Îns` ienicerul nostru nici A survenit totu[i o schimbare. Cine
nu ar vrea s` scoat` de la te[- vrea s` fure trebuie acum s` anga-
cherea mai mul]i bi[tari decât jeze ho]i profesioni[ti, bine
[vabii de pe Rin, care au câ[- preg`ti]i [i utila]i. Nu pui barda pe
tigat potul CUG, oferind cu 2,4 o p`dure, de capul t`u, [i pleci, \n
milioane de europterix mai mult miez de noapte, cu ea acas`. |]i an-
decât ceilal]i doi[pe ofertan]i. În gajezi frumos o firm` de
disperare de cauz`, Petri[or al proiectare, care face treaba \n locul
lui Popeang` încearc` s` acce- t`u [i la lumina zilei. Ce face firma?
seze diferite ]evi [i profile in- Vine cu aparatur` de imens` pre-
formative care îi sunt cunoscute cizie [i m`soar` p`durea \n
de pe vremea uzinei Ochiul [i \n`l]ime. |n func]ie de c\]i metri
Timpanul. De curând, a ajuns la m`soar` copacii, se [tie c\]i metri
vizuina Vulpii ardelene, pe care de lemn au fost exploata]i, conform
o intoxic` cu diverse misive,
r`va[e, poslanii [i epistole min-
Prim-ministrul st` cu ochii legii. {i conform legilor fizicii. Dup`
aparat, s` zicem c` p`durea
cinoase, în speran]a c` acesta
î[i va folosi influen]a [i cunoa[- [i cu nasul pe Citroën m`soar` \n cre[tet doar opt metri.
E o p`dure cam m`run]ic`. De fapt,
terea în schimbarea rezultatu- ea are zece-unsprezece metri. Ca
lui daraverei de pe Some[. |nainte de a fi prim-ministru, C`lin Popescu rescu [i Pipera. Oamenii de ordine s\nt at\t de is- aparatul s` gre[easc` mai mult, i se
T`riceanu este, totu[i, om de afaceri sau, poate, terici, \nc\t abia dac` \i las` s` ias` \n curte pe bag` coordonate eronate. Cum de
chiar om politic de afaceri, prin urmare este ab- angaja]ii celorlalte firme care \mpart imobilul cu c`tre cine? De c`tre aceea[i m\n`
Fler vechi solut firesc ca, din c\nd \n c\nd, s`-[i viziteze Citroën. {i, ca orice prim-ministru de afaceri care ia [i [paga, \n prealabil.
reprezentan]a Citroën din {oseaua Pipera. T`ri- care se respect`, T`riceanu nu-[i viziteaz` firma Sumele variaz` \ntre 1.000 [i 10.000
ceanu popose[te aici \n fiecare s`pt`m\n`, \n di- a[a, tam-nesam, ci \[i anun]` sosirea, [i asta de euro la hectarul de p`dure piti-
verse controale, c`ci afacerea sub]ire cu supra- pentru ca o secretar` a Citroën s` aib` timp s` cizat`.
veghere se ]ine. |n general, prim-ministrul \[i dea cu spray mirositor \n lift, \n singurul lift din
face apari]ia la Citroën \nso]it de trei ma[ini de imobil. Plopii f`r` ho]
poli]ie [i de dou` ma[ini de SPP, ocazie cu care
blocheaz` toat` intersec]ia dintre Barbu V`c`- Citroënad` cu l`m\ie
8 academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
S` nu-]i faci chippendale cioplit
– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –
Strip`rii de la Chippendales spun c`, atunci c\nd se
vor hot`r\ s` se dea jos de pe mese [i s` se a[eze
la casa lor, c\nd vor schimba samba-n condei [i
tanga-n izman`, ar vrea s` \[i ia neveste romånce.
Pentru c`, zic ei, „\n compara]ie cu americancele,
fetele de aici au pielea fin` [i fundul bombat. |n
E BINE
Simona TACHE
Deci e bine, numai s` aib` [i
ei grij` s` nu-[i ia neveste de la
]ar`, care din cauz` c` n-au auzit
c` s\nt celebri [i epila]i, \n loc s`
le organizeze spectacole la C`mi-
nul Cultural din sat, or s`-i pun`
la t`iat lemne [i g`ini, la muls
vaca [i la s`pat via.
E BINI{OR
Alin IONESCU
Mi se pare normal ca dup` at\-
tea turnee s` se a[eze [i ei pe la
casele lor, s`-[i \ntemeieze o fami-
lie [i s` fac` ni[te striperi mai
mici. O s` le fie un pic mai greu
la \nceput [i probabil c` se vor mai
dezbr`ca pe la vreo nunt`, botez
sau t`iere de mo], dar cu timpul,
dup` dou`-trei Cr`ciunuri \n care
nevestele astea romånce \i vor
\ndopa cu sarmale, piftii, sl`nin`,
tob` [i c\rna]i, le va fi tare jen`
tului, a doua cl`dire ca m`rime
plus, nu s\nt materialiste“. Ce o \nsemna c` nu s\nt
de pe glob, frumuse]ea mîn`sti-
materialiste? |nseamn`, poate, c` nici una nu le-a
cerut hain` de blan` [i Porsche atunci c\nd le-a rilor din Moldova, farmecul Del-
b`gat bani \n chilo]i. Dar s` revenim la ale noastre. tei, voi v` holba]i la fundul fetelor
La romånce, adic`: e bine c` strip`rii de la Chip- noastre. B`i, obseda]ilor! Pe Emi-
pendales vor neveste romånce? nescu l-a]i citit?!
Daniel GOACE
s`-[i mai arate bur]ile [i se vor zeci de ani. S` vedem dup-aia Pielea fin` [i fundul bombat?
apuca de taximetrie. cum devine treaba cu pielea fin` Mda… cred c` [tiu la cine se re-
[i cu fundul bombat. C` despre fer` strip`ndel[ii! C\nd au venit
E NORMAL materialism vor \nv`]a ei mult
mai repede, c\nd ajung la cump`-
ultima dat`, conducerea redac]iei
a trimis-o la un spectacol de-al lor
Iulian T~NASE r`turi [i v`d cardurile maxate. pe tanti Maria, femeia de serviciu
Deci, b`ie]ii de la Chippen- Da’ s` nu se supere c\nd, plicti- de la Academia Ca]avencu. N-a[
dales \[i doresc neveste din Ro- site de metrosexualitatea [i fi]ele vrea s` fiu \n pielea goal` a Chip-
månia, da? Bun, nu m` deranjea- lor, veveri]oii le vor descoperi prin pendales-ilor c\nd o s` afle de
z`, [i asta pentru c` b`ie]ii de la patul c\te unui Gerula local, care treaba asta nea Virgil, so]ul lu’
Academia Ca]avencu chiar au ne- s`-i fug`reasc`: „Ce ca]i, b`, \n tanti Maria.
veste [i iubite din Romånia. Deci mun]ii no[tri?“. Venusieni, de-
b`ie]ii de la Academia Ca]aven- sigur.
cu s\nt mai tari dec\t b`ie]ii de la
NICI VORB~!
Chippendales. Sper c` s-a re]inut
ideea, mul]umesc.
NU E BINE Dan STANCIU
Cum s` fie bine una ca asta?
Ioan T. MORAR Nu-i de-ajuns c` pleac` m\ndre]e
DA’ DE CE NU? Ia s` nu mai pofteasc` dum-
nealor la fetele noastre! Iat`, spun
de fete [i femei la cules de c`p-
[uni pe coclauri? Acum s` plece
Nicolae-Ionu] SÅRBU [i eu un nu hot`rît la votul redac- [i la cules de castrave]i? Socot c-ar
„~l mai prost om de pe P`m\nt ]iei. B`i, aminoacizilor, b`i, stero- fi mai \n]elept ca b`rba]ii neamu-
e americanul“, zicea unul prin Ba- izilor [i hormonilor de cre[tere, lui s` se pun` cu burta pe arte
lan]a. B`i, ia l`sa]i-i pe Chip & nu v` e ru[ine?! B`i, gr`m`joare pentru a preschimba Romånia
Dale-[ii `[tia epila]i s` se \nsoare de mu[chi! Cum adic` au fetele \ntr-o na]ie de Chippendales. {i
cu ni[te moldovence iu]i, oltence noastre fundul mai bombat?! La atunci toate muierile lumii se vor
fierbin]i sau ardelence aprige. asta v` uita]i voi în România? |n aduna la noi \n ograd`, s` vad` c\t
M`car pentru vreo dou`zeci-trei- loc s` admira]i Palatul Parlamen- de frumos [tie romånul pe unde
se scoate c`ma[a.
NO, THANKS!
Alexandru DU}U
Nu e bine. {i nu e bine pentru
ei. Vor fi deziluziona]i, ca b`rba]i,
de fantasmele maritale ale femei-
lor romånce. Fetele noastre visea-
z` oft\nd la un b`rbat mititel (vor-
ba aceea: b`rbatul trebuie s` fie
doar pu]in mai \nalt ca dracu’),
pe la vreo 50 de ani (pu]in mai
b`tr\n ca dracu’), cu teni[i verde-
smarald [i care s` fie musai \n
coada Topului 300, c` nici prea
bogat nu-i bine.
DOM’LE,
NU SE
MAI POATE!
R`zvan CUCUI
La \nceput, ni le-au luat roma-
nii. Dar nu ne-am sup`rat, c`
eram \n plin` etnogenez`. Abia
formate, romåncele au devenit
prad` u[oar` pentru vizigo]i, os-
trogo]i, huni, cumani, t`tari, ge-
Ma[ina timpului pierdut
Cea mai enervant` situa]ie
c\nd trebuie s` \]i parchezi ma-
[ina pe o strad` din centru unde
s\nt 40 de ma[ini, dar \ncap doar
20, e c` \ntotdeauna ar mai fi
ni[te locuri libere, dar care nu
pot fi ocupate. Acolo s\nt garaje!
Iar cet`]enii cu garaj au dreptul,
de la Dumnezeu probabil, s`
anuleze un spa]iu de parcare. {i,
de parc` asta nu ar fi de-ajuns,
ne mai cer s` fim [i oameni [i
s`-i \n]elegem. Dar ei s\nt oa-
meni? Nu s\nt! Dac` tot ]in locul
`la liber \n fa]`, de ce nu se
ofer` s` te lase s` parchezi la ei
\n garaj?
Jurassic Parcare
pizi (de aici vine [i expresia: „Ge-
pizi-da m`-tii ne iei muierile, b`i,
n`v`litorule?!“). A urmat jugul de
lemn otoman, ceva mai moale ca
`l de fier austro-ungar [i datori-
t` faptului c` p`g\nului \i pl`cea
mai mult ghiaurul dec\t ghiaura.
Apoi a venit ocupa]ia sovietic`,
na]ionalizarea [i interna]ionali-
zarea (a III-a) tovar`[elor noastre
de munc`, via]` [i pat. Dezghe]ul
rela]iilor cu Occidentul din pe-
rioada industrializ`rii demente a
produs mari epur`ri acolo unde
se implementa tehnologia str`i-
n`. Astfel, francezii de la Oltcit
Craiova, canadienii de la Centrala
Cernavod` [i japonezii de la Pro-
teine Curtea de Arge[ au l`sat lo-
calit`]ile f`r` nici o curv`. Stu-
den]ii arabi sau negri au c`rat [i
ei la moldovence \n ]`rile de ori-
gine. Unele poart` [i azi feregea
pe fa]`, altele au fost måncate
chiar la nunt`. Nu mai vorbim de
turi[tii italieni, care veneau cåte
cinci \ntr-un Fiat 600 pe care-l
umpleau cu femei. Dar exodul a
\nceput abia dup` ’90. Pån` [i
chinezii – mici, dar vioi! – au \n-
ceput s` ni le ia de so]ii. {i totu[i,
ast`zi, dac` ie[i pe strad`, mai
ales acum, c` d` c`ldura, nu ai
cum s` nu remarci cåt de inepu-
izabil` este frumuse]ea romånce-
lor. Hai, c` m-am mai lini[tit…
Da’ de Vali Pung` ce-au zis ame-
ricanii `[tia?
O FI BINE,
O FI R~U?
Marius BOR}EA
Pentru romånce nu cred c`-i
bine, pentru c` ar trebui s`-[i ia
un amant bogat ca s`-[i permit`
s` pun` c\te 100 de euro \n chi-
lo]ii so]ului de fiecare dat` c\nd \i
spal`. Pentru cei de la Chippen-
dales este bine, pentru c` practic
habar nu am de ce, dar cred c`-i
bine. La nunt` va fi foarte dificil,
fiindc` invita]ii nu vor [ti unde
s` lipeasc` mai \nt\i suta de mii,
pe fruntea lu’ Copilu’ Minune sau
pe fesa mirelui? Copilu’ Minune
probabil c` va str\nge mai mul]i
bani, mai ales dup` ce nunta[ii
vor fi suficient de be]i \nc\t s` con-
funde fesa mirelui cu obrazul unui
copila[. Confuzie pe care o po]i
face chiar [i treaz, vorba aia.
Marea
urnire
E O EROARE
MATERIAL~
Gabriel DROGEANU
Nu cumva strip`rii, c\nd au zis
„materialiste“, s-au g\ndit la „ma-
teriale“, deci la „textiliste“, ter-
menul acela n`scut la Vama
Veche? A[adar, americanii au \n-
]eles c` romåncele „nu s\nt tex-
tiliste“. Adic` s\nt nudiste. De
unde ar reie[i c` prefer` b`ie]ii
dezbr`ca]i. Pe bune, a[a au cre-
zut ei, probabil influen]a]i de suc-
cesul pe care pare a-l avea Mito-
[eru de c\nd se afi[eaz` cu ma-
ioul lui negru. Acum, c` n-am l`-
murit problema asta, ar trebui s`
[tie, americanii, c` la noi darul de
nunt` se strig` sau se d` \n plic,
\n nici un caz nu se bag` \n chi-
lo]i. |n plus, romåncele au, pe l\n-
g` piele fin` [i fund bombat, [i
alte calit`]i. Ele nu s\nt impresio-
nate at\t de un triceps sculptat
sau de sternocleidomastoidienii
de fier, c\t de italienii b`tr\ni [i
boga]i, de fo[tii tenismani [i de
actualii fotbali[ti. Iar unui tip cu
55 \n biceps \i prefer`, mai de-
grab`, unul cu 55 \n buletin.
R~SPUNSURI
OCOLITOARE
Alexandru V~RZARU
Eu vin [i zic altceva: oare [i ho-
mosexualii din str`in`tate pre-
fer` parteneri din Romånia? Oare
s\nt mai feminini homosexualii
din Romånia? Ar trebui s`-i \n-
treb`m.
VOTUL
LUI MATEI
C`t`lin MATEI
Timp de sute de ani, oamenii,
de la oamenii de [tiin]` \n dome-
niul medical [i alchimi[ti la vulg
[i masa imens` de oameni simpli
r`ci]i, deci to]i oamenii [i-au pus
o singur` \ntrebare: „Oare mucii
au miros?“. R`spunsul vine acum,
la finele lui martie 2006, din par-
tea mea. Dup` ani \n care m-am
aplecat cu aten]ie [i devotament
asupra studiului acestui caz, pot
afirma, \n sf\r[it, c` s\nt \n m`su-
r` s` ofer un r`spuns: „Da, au mi-
ros, \ns` numai dup` ce \i sco]i
din nas“.
natura
de noapte
culta noastr`
cea de toate zilele
Export de c`lug`ri]e
romånce \n Africa,
pe filier` greceasc`
Sâmb`t`, 11 martie, canalul
pentru str`in`tate al postului na-
]ional de televiziune al Greciei a
difuzat un reportaj consacrat Bise-
ricii Ortodoxe în Africa. |n materi-
al a fost prezentat` situa]ia Bise-
ricii Ortodoxe din Tanzania, care
apar]ine de Patriarhia greac` a
Alexandriei [i a \ntregii Africi, con-
dus` de preafericitul pap` [i patri-
arh Theodoros II. Scaunul patri-
arhiei este \n ora[ul egiptean – [i
nu cel teleorm`nean – Alexandria.
Totodat`, grupajul a g`zduit [i un
interviu cu Ieronymos, episcopul
diocezei Bukoba din Tanzania,
care s-a referit la activit`]ile mi-
sionare din ]ara respectiv`. Pe par-
cursul interviului, Ieronymos era
înso]it, precum un pa[` de harem,
de dou` c`lug`ri]e despre care
crainicul a spus c` sunt românce.
A[adar, exportul de c`lug`ri]e orto-
doxe din România a ajuns [i în
Africa, la mitropoli]ii [i episcopii
greci, care au misiuni \n mai tot
continentul, \ncepånd din Egipt [i
sfår[ind cu Madagascarul [i Africa
de Sud. C`lug`ri]ele romånce sunt
la mare c`utare printre greci [i au
aceea[i cot` la burs` precum fetele
noastre din Bosnia [i Kosovo. Ele
au reputa]ia unor fete ascult`toare,
care nu cråcnesc \n front [i execu-
t` ordinul \ntocmai [i la timp. Obi-
ceiul de a-i cadorisi pe greci cu ro-
månce a fost \mp`måntenit de
Teoctist. Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Romåne le-a dat c`lug`ri]e
mitropoli]ilor greci din Grecia, Ci-
pru, }ara Sfånt` sau Elve]ia. Da-
maskinos, mitropolitul grec din
Elve]ia, a f`cut obiectul unei dezv`-
luiri jenante, \n care s-a afirmat c`
tr`ia cu c`lug`ri]a romånc` pri-
mit` plocon de la Teoctist, iar de
la Ierusalim, de la Patriarhia grea-
c`, o alt` c`lug`ri]` românc` a fost
trimis` în ]ar` în co[ciug, \nainte
de \ncheierea misiunii.
Cuvio[ii
Izvestie [i Scånteie
C\nd chiar [i trecutul
devine trecut
Recent, Dinel Staicu a fost
lovit acolo unde-l durea mai
tare. |n trecutul s`u, \n eul [i
\n muzeul lui de mili]ian al
R.S.R.-ului. Celebrul stabili-
ment cultural, menit s` gr`-
iasc` genera]iilor viitoare de-
spre realiz`rile comunismu-
lui, a fost par]ial inundat de
apele umflate ale Jiului. De
data asta au intrat sub ape
doar plaja [i WC-urile. T\lcul
academia CA}AVENCU 9
Nr. 11, 22-28 martie 2006
Ca]avencu love[te din nou.
De dou` ori
acestei \nt\mpl`ri este la ve-
dere. E vorba de sistemul co-
munist: se f`cuse de cacao [i
de aici i-a \nceput pieirea,
care s-a sim]it cel mai tare \n
Cabinetul 1 [i Cabinetul 2.
Acum, c\nd s-au inundat WC-
urile, e clar c` a venit r\ndul
cabinei 1, cabinei 2 [i tot a[a.
Nostalgic` Contra
Pentru cititorii care au deschis mai t\rziu televizoarele, sticlele de vin,
ferestrele, robine]ii, abdomenele (asta pentru c`, desigur, avem [i citi-
tori chirurgi) [i ce o mai fi de deschis pe lumea asta, amintim c`, a[a
cum se vede [i din imaginea de mai sus, grupul de pres` Ca]avencu a
lansat dou` noi produse: portalul www.24fun.ro [i HORECA 100% –
ghidul barurilor, cluburilor, cafenelelor, restaurantelor [i hotelurilor
din Bucure[ti! Mul]umim [i pe aceast` cale fetelor din imagine, fiindc`
f`r` efortul lor ar fi trebuit s` ilustr`m [tirea cu altceva. Bine\n]eles,
lansarea s-a l`sat [i cu o petrecere, c`ci unde a]i v`zut voi \n
Bucure[tiul `sta s` ias` foc f`r` 24 FUN?
Horeca, Clo[ca [i Cri[an
Dumnezeu e marc` \nregistrat` Becali
Dup` aflarea rivalei din Cupa UEFA, Jiji Becali a avut o revela]ie divin`
pe care a propov`duit-o rapid \n r\ndul fanilor Stelei: „Dumnezeu nu
poate s` ]in` cu Copos \n Postul Pa[telui“. Normal c`, de Pa[te, Dum-
nezeu ]ine cu cel care-i aduce lui Dumnezeu mai mult` jertf` \n miei.
Jertfa \n savarine \nc` nu e pe placul Domnului.
Liberul arbitru de tu[`
10 academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
Anacronica TV
Albul mut` [i plou`
Meteo. Stai [i te ui]i lung la meteo [i
nu [tii ce s` mai crezi. Fronturi atmos-
ferice care se \ncalec`, se plimb`, se
mut` [i se ciocnesc. Ortansa Jude
spune ni[te lucruri care \mi aduc amin-
te de Elisabeta Polihroniade [i de vre-
murile \n care \i sorbeam cuvintele de
pe oli]`. {tirile meteo s\nt identice cu
emisiunile despre [ah. Se porne[te de
la o pozi]ie ini]ial`. Piesele avanseaz`
unele spre altele. Deja ochiul experi-
mentat al Elisabetei Polihroniade/Or-
tansei Jude poate crea un traseu logic.
Poate anticipa urm`toarea mutare.
Poate cunoa[te deznod`m\ntul. |l
spune. Descrie pa[ii, dar nu pa[ii in-
tereseaz`. Realizeaz` c` exist` doar un
num`r limitat de combina]ii \n care
norii se pot atinge [i elimina unii pe
al]ii. Creeaz` culoare imaginare de
atac. |n cazuri speciale, se dau exem-
ple asem`n`toare din istorie. La final,
spre uimirea telespectatorilor neofi]i,
se trage o concluzie surprinz`toare.
Dar fireasc`. Plou`. {ah. |]i pui m\na
pe frunte. Cum de nu m-am g\ndit?!
Geniali `[tia. Oare Ortansa Jude a fost
la concursuri de meteo?
C`t`lin MATEI
Continu`m
dup` pauza duplicitar`...
Nu [tiu al]ii cum s\nt, \ns` eu am
\nceput s` nu mai suport duplicitatea
reporterilor aronda]i pe la Parchet,
DNA, PSD etc. „Ce v-au mai f`cut
acum, domnu’ Patriciu? Ce mai vor de
la dvs.? Ce are Traian B`sescu cu
Rompetrol?“ A[a \l \nt\mpin` pe Patri-
ciu la ie[irea de la PNA majoritatea
ziari[tilor, c\te unul mai b`g\ndu-i sub
nas c\te o scul` din aia digital`, doar-
doar o smulge un sughi] \n exclusivi-
tate. „V-au sabotat nenoroci]ii `ia de
Mitrea [i Geoan`? Vor s` v` dea afar`
din partid, este? S\nte]i sup`rat pe ei,
domnu’ N`stase?“ A[a \l \nt\mpin` [i
pe Adrian N`stase la ie[irea din sediul
PSD. La fel p`]esc pe r\nd [i DIP, Mis-
chie, Tender, Copos... nu mai vorbesc
de slug`rnicia aplicat` lui Gigi Becali.
Cum ar veni: „Io n-am nici o treab` cu
dvs., domnu’ Patriciu/Copos/DIP/etc.!
Noi v` vrem \n libertate, s` ne da]i
mici declara]ii pentru jurnalele de [tiri!
Cum? A, carele de reportaj parcate
vizavi? Alea s\nt pentru cazul edi]iilor
speciale difuzate \n prime time, c\nd
n-o]i mai ie[i deloc din arest!“.
Audieri A8
trampa [i ecranul
★ Fiindc` n-am f`cut armata la
transmisiuni, n-am \nv`]at limbajul
Morse. {tiu doar s` cer osp`tarului mai
mult SOS, „Ti-ti-ti, tiii-tiii-tiii, ti-ti-ti!“;
altceva, habar n-am. Iat` de ce i-a[ ruga
pe realizatorii jurnalului Observator s`
m` l`mureasc`, s`-mi explice [i mie ce
au vrut ei s` spun` vineri, c\nd au dat
materialul `la despre manifest`rile de
bucurie ale steli[tilor [i c\nd s-a auzit
doar \n limbaj Morse. C` a[a nu au \n]e-
les dec\t suporterii steli[ti, care, spre
deosebire de mine, or fi f`cut Armata
Ultra la transmisiuni, s`racii.
★ |ntr-o dup`-amiaz`, prin dosul
celor din prim-plan de la Realitatea TV
a trecut o domni[oar`, fugind de-i sc`-
p`rau flecurile. Imediat, a trecut dup`
ea, tot v\j\ind, [i un tinerel: se vedea
bine c` respectivul o urm`rea! A[ fi cu-
rios care a fost deznod`m\ntul: oare a
prins-o el pe ea sau, dimpotriv`, ea s-a
\mpiedicat?
★ Am observat c`, s`pt`m\na tre-
cut`, M`d`lin Voicu a fost \n fiecare
sear` la televizor, cam pe la toate tele-
viziunile. Mi se pare [i normal c` s-a
plimbat pe la toate televiziunile, doar
n-am fi vrut s` stea un om ca M`d`lin
la una singur`. Ar putea chiar s`-[i ia
un car de reportaj cu care s` se plimbe
de la o televiziune la alta. Un car de re-
portaj cu coviltir, bine\n]eles.
★ {tiu c` to]i reporterii speciali ai
posturilor de televiziune s\nt viteji \n
stare s` transmit` p\n` [i de pe plane-
ta Marte, \n direct, asolizarea primei
nave spa]iale. Iar apoi ar sta acolo, pe
Marte, fie ploaie, fie v\nt cosmic, s`
transmit` \n direct [i primul accident
de nav` spa]ial`. I-am v`zut transmi]\nd
prin foc, prin sp`ngi, prin glon]i, prin
fum, da, OK. Nu \n]eleg ce vor ei s`
demonstreze cu asta. Zilele trecute, o
t\n`r` [i firav` dudui]` reporter trans-
mitea dintre troiene. Troienele se ve-
deau tare bine \n spate, viscolul se au-
zea perfect cum v\j\ia \n microfonul
fetei, spre deosebire de spusele ei, care
nu se auzeau de la v\nt. Avea, s`r`cu]a,
un microfon de-`la vechi, cu fir. Proba-
bil pentru siguran]`: \n caz c-o ia v\ntul,
s` n-o duc` prea departe. Parc` o [i
vedeam transmi]\nd despre troiene [i
furtuni de undeva de sus, legat` ca un
zmeu.
tu,
Poate
tu, Berti,
Poate te-ntrebi
Berti, de
de ce
te-ntrebi [i[i
ce \n
\n ultimele
ultimele zece
zece
tunul
zile
zile m`
m` tot
tot vezi
vezi sear`
sear` dede sear`
sear` pe
pe la
la c\te
c\te
oo televiziune...
televiziune... Nu Nu s\nt
s\nt nici
nici \n
\n campanie
campanie elec-
elec- catodic
toral`
toral` [i[i nici
nici n-am
n-am revenit
revenit la la obiceiurile
obiceiurile noastre
noastre
de
de nomazi.
nomazi. Pur Pur [i
[i simplu,
simplu s\nt certat cu nev- ne-
vast`-mea
ast`-mea [i vreau s` m` vad` la televizor
\n
\n direct
direct ca ca s`
s` nu
la
nu b`nuiasc`
b`nuiasc` c`
la gagici.
gagici.
c` s\nt
s\nt
M`d`lin Voicu, re\ntors la vechea apuc`tur` a etniei sale u[or modernizate:
Nomad TV cu car de emisie color
★ Dac` viscolul cel r`u ia pe sus o dou`zeci de ani. Ce efort inutil: de ce au de plata taxei radio-TV. Mai ales c` nu
asemenea domni[oar` – adic`, stai a[a, folosit calculatorul c\nd mult mai sim- am nici televizor, nici radio. Singurul
te ui]i la televizor cum transmite \n di- plu era s` le demachieze? care m` poate face s` m` r`zg\ndesc e
rect, apoi, brusc, n-o mai vezi, v\jjj, gata, Marian Olaianos. Cum? Trebuie doar
s-a dus! –, cine o pl`te[te? Sau pe vreun ★ Tot pe Prima TV am v`zut o emi- s` promit` c` nu mai comenteaz` \n
reporter special care transmite cu apa siune cu Taraful din Clejani, \n care era via]a lui un meci de fotbal.
p\n` la piept [i deodat` vine viitura de la o faz` de la un chef unde un nene arun-
munte [i \l umfl`? De unde mai g`se[te ca cu bani \n l`utari, care l`utari nici ★ C\nd nu e nici \nmorm\ntare, nici
conducerea postului \nc` unul? Repor- nu se sinchiseau. La un moment dat, vreo nunt` prin familia Minune, OTV
terii `[tia speciali or fi trecu]i \n con- nici nu mai puteai s` calci pe jos de prezint` ni[te evenimente absolut in-
tabilitate la categoria „consumabile“? at\]ia marafe]i. Am mai v`zut faze din credibile. |n week-end, „Pinocchio a \m-
astea [i mereu m-am g\ndit c` e umi- plinit 10 ani“ sau cam a[a ceva. Pe sce-
★ La National Geographic e un pro- litor pentru arti[ti s` se aplece ca s` n`, ni[te copii defilau \n chip de mane-
mo cu Andreea Marin \ntr-un hangar culeag` m`laiul de pe jos. De-aia cred chine/manechini. Iar l\ng` ei, ni[te
cu avioane. Mie \mi plac tare mult avi- c` maneli[tii au angajat` o femeie care buc`]i la vreo 25 de ani, cu pene, haine
oanele [i m` \ntreb ce leg`tur` au ele vine cu m`tura [i f`ra[ul dup` concert din lamé [i bikini aproape invizibili,
cu Andreea Marin, \n afar` de Ion }i- [i str\nge banii \ntr-un sac de plastic. care b`gau ni[te dansuri de Moulin
riac. Rouge. Probabil c` era o viziune: Pinoc-
★ Vineri, ascultam absent [tirile pe chio la 25-30 de ani, dup` c`s`toria cu
★ Am auzit zilele trecute de mai scurt de la TVR 1, c\nd ce-mi aud ure- vreun Gepetto, pensionar din Italia.
multe ori povestindu-se despre „o prea- chile? „Slobodan Milo[evici va fi \n-
frumoas` poveste de dragoste“ [i o morm\ntat f`r` familie“, spune crai- ★ De c\nd am r`mas f`r` televizor,
„amend` ustur`toare“. At\ta vreme c\t nicul, de mi-a stat inima-n loc. Acum, am descoperit c` po]i afla informa]ii TV
reporterii jurnalului PRO TV de la ora eu [tiu c` se mai practic` treaba asta, [i de pe net. Din p`cate, tot ce am aflat
17,00 nu mai prididesc cu materialele dar numai cu so]ia [i numai \ntr-un a fost despre meciul Rapid-FC Arge[,
despre violen]a conjugal`, cred c` mai anumit subcontinent, cu \ngr`m`deal` de[i nu m` interesa. Iar despre blatul
degrab` ar fi trebuit s` vorbeasc` de- mare. S` fi ajuns obiceiul [i prin Bal- UEFA (Rapid vs. Steaua) am aflat din
spre „o ustur`toare poveste de dragos- cani, la ultima mare migra]ie indo-eu- status-message-ul unui amic de pe
te“, ispr`vit` cu „o preafrumoas` amen- ropean`? {i, c` veni vorba de migra]ia Messenger. E greu f`r` televizor atunci
d`“. indo-european`: oare migratorii `[tia c\nd to]i b`ie]ii vorbesc despre fotbal.
ar trebui s` se \ngroape [i cu calul? A[a M` simt ca un grup de cucoane pe care
★ La emisiunea Ciao de pe Prima ar fi normal, dup` o via]` petrecut` \m- le-au dat b`rba]ii la o parte din fa]a tele-
TV s-a f`cut un experiment interesant: preun` \n sufraj`rie. vizorului ca s` se uite ei la meci. Simt
s-au luat ni[te fe]e de vedete precum nevoia s` r\g\i ca s`-mi revin` demni-
Gabi Firea, Lori sau Andreea Raicu [i ★ Gata, dup` Betis-Steaua m-am tatea…
s-au \mb`tr\nit pe calculator cu vreo decis: voi face o cerere ca s` fiu scutit
ministerul presa
Nu,
Nu, dom’le,
presa aaacademia
dom’le,
\n]eles
\n]eles gre[it!
gre[it! EuCA}AVENCU
Eu nu
nu 11
am spus
spusede deAdrian
AdrianN`stase
N`stasec`c`ee
p`rerii na]ionale homosexual!
homosexual! Eu Eu m-am
Nr. 11, 22-28 martie 2006
m-am referit
referit lala antu-
antu-
rajul
rajul lui,
lui, eventual
eventual lala vreun
vreun iubit
iubit
de-al
de-al domniei
domniei sale.
sale.
de Europa un sat de ho]i! Ce-are Mihai Viteazul
tupeu 2006 impozitul pentru educa]ie cu „b`-
ga-mi-a[ \n m`-ta“ care se aude
\i bag` m\na
Galeria societ`]ii civile de pe terenul de fotbal? \n buzunar lui Gigi
Ultra-m`g`reu 2006 (2 De[i Steaua s-a calificat \n sferturile
\l avertizeaz` dur pe Gigi Becali: puncte): Antonie Iorgovan [i de final` ale Cupei UEFA, Tribunalul
PSD. Tat`l impotent al Consti- Bucure[ti l-a obligat pe Gigi Becali

„Suspenda]i-ne, tu]iei a s`rit curajos la Adrian

ur\m ciobanii!“
Noroc cu Buga. Slav` Dom-
nului, exist` B`nel. Care este
leg`tura \ntre casa lui B`nel Ni-
coli]` din F`urei [i casa din Zam-
baccian? Cam aceea[i ca aceea
dintre N`stase [i Berlusconi, cu
diferen]a c`, totu[i, alde Berlus-
coni nu s-a l`udat niciodat` c`
au stat cinci \ntr-o camer` cu tot
cu c\inele, a[a cum a f`cut-o N`s-
tase, care s-a m\ndrit c-a pornit
de la lingur`, cu]it [i Volga. Mai
mult, Berlusconi mai \nt\i a fu-
rat [i abia apoi a-nceput s` se
laude, n-a furat tac-su sau so-
cru-su pentru el! A[a c` \ntre
]ig`nia lui B`nel, care-a m\ncat
p\ine ud` cu zah`r, [i restul po-
liticienilor, pe care nu-i mai dai
jos din roaba cu icre ro[ii, l-am
alege \ntotdeauna pe B`nel. M`-
g`ria e \ns` c` Gigi Becali se va
l`uda de acum la DNA c` pre[e-
dintele a stat la el \n loj`, de par-
c` B`nel a m\ncat toat` via]a cu
c\inele din aceea[i strachin` ca
s` nu fie arestat ast`zi patronul
Gigi, care-a umblat la terenurile
armatei cu [urubelni]a \n cruce,
cruci fiind puse [i azi pe dosa-
rele lui Becali, de dragul populis-
mului lui B`sescu. Suspenda-
]i-ne, ur\m ciobanii [i populi[tii!
Adic` pe Gigi Bec`lescu.
Mega-tupeu 2006 (3 punc-
te): George Copos. Acela[i tip
de tupeu ca la Gigi Becali. Adic`
Buga este eroul celei mai victo-
rioase \nfr\ngeri din ultimul timp
a fotbalului românesc – iar pa-
tronu-su, imediat dup` glorioasa
\nfr\ngere de la Hamburg, sare
la g\tul lui Bodu [i al statului,
care \i tot cer s`-[i pl`teasc` im-
pozitele. }ig`neala lui Copos [i
Becali vorbe[te despre mentali-
tatea de ho]i a acestor patroni
din fotbal: adic` un copil \[i rupe
picioarele pe teren, astfel c` un
2 la 1 \n deplasare este suficient
ca patronul Copos s` fure ni[te
impozite de zeci de milioane.
P`i, s` ne facem to]i echipe de
fotbal: profesorii care meditea-
z`, ca s` nu mai dea taxe la stat,
actorii, ca s` nu mai pl`teasc`
impozit pe ce recit`, gunoierii,
ca s` nu mai pl`teasc` asigur`-
rile [i impozitul pe salariu. Ju-
ca]i, b`, cinstit, c` de-aia ne cre-
N`stase [i a urlat c` ga[ca de
corup]i a fostului premier este
una de „homosexuali“ [i „ma-
soni“ [i c`, de acum, Consiliul
de Onoare, condus chiar de el,
se va ocupa de ace[tia. Iat`,
aceasta este mentalitatea par-
tidului care a condus peste 10
ani România. Cine s\nt cei care
l-au dat jos pe N`stase? P`i, Ior-
govan, un retrograd care vorbe[-
te \nc` de „homosexuali“ [i „ma-
soni“, ca revistele lui Vadim;
Geoan`, un panglicar care o face
pe durul \n timp ce soacr`-sa a
furat folosin]a unui c`s`u \ntoc-
mai ca [i m`tu[a lui N`stase;
Iliescu, un Darth Vader c`ruia
\ncep s`-i ias` p\r]urile prin cos-
tumul lui negru de protec]ie
anti-capitalism; [i o ga[c` de
semi-ho]i frustra]i de manierele
de bandit alb ale lui N`stase. Cu
asemenea reformare, Consiliul
de Onoare al PSD ar trebui s`-l
primeasc` urgent \n partid pe
c\inele Bosquito, dac`-[i face
mea culpa c` a m\ncat un budist,
c` e singurul care e sincer c\nd
fur`.
M`g`reu 2006 (1 punct):
Traian B`sescu. B`sescu a de-
clarat c` Radu Stroe este un fost
„inapt militar“, \n timp ce el a
Antonie Iorgovan, tat`l Constitu]iei
[i nenea infractorilor, sup`rat c` bandi]ii
din PSD nu-l vor pe el avocat
cules trese cu grebla de pe pun-
te. Radu Stroe este un liberal
care a povestit cum l-a amendat
pe B`sescu c` nu [i-a pl`tit co-
tiza]ia la fostul Partid, `la mare-
le. |n glum`. |n schimb, pre[e-
dintele a contra-atacat cu o m\r-
l`nie specific` celor care spal`
puntea. Lui B`sescu nu e bine
s`-i spui o glum`: crede c`
evreul, americanu’ [i ]iganu’
s\nt el.
Bursucul drastic
s`-i pl`teasc` actri]ei Oana Pellea
desp`gubiri morale de 350 de mili-
oane de lei, cam tot at\t c\t a primit
un singur fotbalist de la Steaua
pentru calificarea semi-istoric` de la
Sevilla, \n fa]a celor de la Betis. Tri-
bunalul a hot`r\t c` Becali este prea
inteligent ca s` nu-[i fi dat seama c`
\n filmul Mihai Viteazul nu juca
Mihai Viteazul, ci Amza Pellea, tat`l
actri]ei Oana Pellea. P\n` la \nchi-
derea edi]iei, Paulo Coelho nu \[i
declarase inten]ia de a-l da \n jude-
cat` pe Gigi pe motiv c` dacul din Pi-
pera se tot inspir` din romanul
R`zboinicul luminii.
Judecata de oi
Iepura[ul B`sescu
a ie[it din perioada
de s`-rut
Cic` s`rutul dintre cei doi cowboy din
Brokeback Mountain ocup` locul
secund \n clasamentul celor mai sexy
scene din istoria cinematografului, \n
opinia cinefililor britanici. |ntrebarea
este: scuipatul dintre Traian B`sescu
[i C`lin Popescu T`riceanu, dup`
celebrul s`rut de dup` c\[tigarea
alegerilor, ce loc ocup` \n topul celor
mai sexy scuipaturi din istoria
televiziunilor?
Scuipul lui Pepelea
12 academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
descopery
Povestea tutunului,
pe \n]elesul
fum`torilor
Dac` admitem c` str`mo[ii
amerindienilor au plecat din
acela[i spa]iu de unde provin
mongolii [i str`mo[ii turcilor,
atunci putem spune c` obiceiul
fumatului \[i are originea \n Asia
Central`. Tutunul vine din
America, \ns` fumatul este un
obicei asiatic din paleolitic, care
are leg`tur` cu anumite practici
vr`jitore[ti, ale [amanilor.
{amanismul, a[a cum \l
cunoa[tem la to]i amerindienii,
\ncepånd din Alaska pån` \n }ara
de Foc, nu difer`, \n linii mari, de
cel al vechilor t`tari sau burea]i
din Asia. Cu alte cuvinte, cånd
str`mo[ii amerindienilor au
traversat Stråmtoarea Behring, ei
fumau deja, iar \n America n-au
descoperit decåt \nc` o plant` de
fumat: tutunul. Oamenii lui
Columb au v`zut primii fum`tori
de tutun \n centrul Cubei, \ns` \n
spaniol`, cuvåntul tabac nu este
de origine amerindian`, ci arab`.
|n arab`, tubbaq desemneaz`
anumite plante medicinale, care
\]i provoac` r`ul cånd sunt
folosite. Amerindian este cuvån-
tul „]igar`“, care provine din
limbile maya vorbite \n Peninsula
Yucatán din Mexic. |n graiurile
yucateca [i ch’ol-tzotzil,
apar]inånd familiei maya, sikar,
de unde provine cuvåntul
„]igar`“, \nseamn` „a fuma“. Tot
de origine arab` este regionalis-
mul romånesc „duhan, duhanuri“,
pentru „tutun“, cåt [i verbul „a
duh`ni“, adic` „ a fuma“, despre
care DEX sus]ine c` este sårbo-
croat. Termenul „duhan“ vine din
arabul duhhan, care \nseamn`
„fum“. S-ar putea ca acest cuvånt
s` provin` din argoul pira]ilor
otomani care controlau Medite-
rana, dup` descoperirea Ameri-
cilor [i aducerea tutunului \n
Europa, [i \nainte de b`t`lia de la
Lepanto. |n }`rile Romåne[ti,
tutunul a p`truns \n secolul al
XVI-lea, iar cuvåntul „tutun“
provine din turcescul tütün.
Primele factorerii de prelucrare a
tutunului apar \n 1812, \n Moldo-
va, [i \n 1821, \n Muntenia.
Trabucodonosor I
Loc de retrocedat cu capul
Un poli]ist or`dean a dat o lovitur` de Palat
Comisarul-[ef Sab`u Leontin
Aron, de la Inspectoratul Jude-
]ean Bihor, ar merita s` se ares-
teze singur [i s` se bat` singur
cu pulanul. Comisarul Sab`u Le-
ontin e un justi]iar, cum \i st`
bine gradului s`u. Dar cet`]eanul
Sab`u Leontin \[i bate joc de legi,
f`r` [tirea comisarului cu acela[i
nume, care este tot el. Strategic,
\n 1995, cet`]eanul Sab`u s-a
b`gat chiria[ \n Palatul Sonnen-
feld, de pe strada Moscovei nr. 8,
din Oradea, na]ionalizat de comu-
ni[ti. |n 1996 a cump`rat un a-
partament din palat. Imobilul era
revendicat \n \ntregime \nc` din
1992, de c`tre fo[tii proprietari,
familia Sonnenfeld, lucru pe care
comisarul Sab`u, pe atunci ma-
ior, \l putea afla printr-o vast` an-
chet` poli]ieneasc`, const\nd \n-
LIBERTÉ, Egalité,
infrac]ionalité
tr-un simplu apel telefonic la Pri-
m`rie. Destul de complicat totu[i
pentru o minte de fost mili]ian
patentat. Iar dac` a aflat c` e re-
vendicat apartamentul \n care lo-
cuia cu chirie, oricum nu l-a \n-
[tiin]at [i pe cet`]eanul Sab`u.
|mpreun` cu el, au cump`rat a-
partamente \n Palatul Sonnen-
feld [i al]i trei chiria[i. La scurt
timp \ns`, FPS-ul, care adminis-
trase [i v\nduse imobilul pe bu-
c`]i, a recunoscut c` a fost o v\n-
zare ilegal` [i a anulat actele ca-
re o oficializau. Dar nu toate ac-
tele, ci doar pe ale celorlal]i trei
cump`r`tori. Contractul lui Sa-
b`u a r`mas neatins, de[i era cel
mai atacabil. Comisarul Sab`u ar
putea s` spun` de ce, c` e om al
legii. {i poate s` se prind` c` ce-
t`]eanul Sab`u nu era chiria[ \n
imobil de pe vremea comuni[ti-
lor, precum ceilal]i cump`r`tori,
ci un chiria[ de circumstan]`,
ap`rut \n contextul \n care se
d`dea o lege care permitea chi-
ria[ilor s` cumpere case na]io-
nalizate, dar nerevendicate. {i,
ca s` intr`m \n chestii mai as-
cunse, chiar prim-procurorul ad-
junct al Parchetului de pe l\ng`
Curtea de Apel Oradea, Viorica
Saito[, [tia situa]ia chiria[ului
dubios din palat [i putea, cole-
gial, s`-l dea pe cet`]eanul Sab`u
pe m\na comisarului Sab`u, s`
aib` [i el un caz la activ. Nu a
f`cut-o. I-a fost greu s` se decid`:
ce s` fac`? Un r`u cet`]eanului
Sab`u sau mai degrab` un bine
comisarului Sab`u?
Alexandru C~UTI{
alexandrucautis@catavencu.ro
Darurile
au fost aruncate
La „F`r di griji“,
supranumit „Senza]ii tari“
Ce c`uta olteanul la volan?
Marin D., un cet`]ean \n v\r-
st` de 65 de prim`veri, de pro-
fesie oltean [i pensionar, se afla
la volanul autoturismului per-
sonal. |n acele momente, Cristi-
na N. avea asupra ei numai 60
de prim`veri [i se deplasa regu-
lamentar pe acostamentul de pe
partea dreapt` a drumului. Ol-
teanul de la volan, cu 5 prim`-
veri mai \n v\rst`, a acostat-o pe
femeie. Problema este c` a acos-
tat-o nu cu apelativul „p`pu[`“,
ci a lovit-o cu ma[ina, ca s` fie
sigur c` femeia nu \l va refuza.
{i, \ntr-adev`r, femeia nu l-a re-
fuzat atunci c\nd Marin D. a in-
vitat-o pe Cristina N. s` urce \n
ma[in` pentru a o transporta la
spital. {i cum se \nt\mpl` ade-
sea \n Oltenia, 500 de metri mai
\ncolo, cet`]eanul Marin D. l-a
acro[at, [i tot cu ma[ina, pe Va-
sile-Cristian P., de 19 ani, care,
de asemenea, se deplasa regu-
lamentar pe partea dreapt` a
Mniam-mniam! Acesta e
restaurantul „F`r’ di griji“, din
Gala]i. Arat` pa[nic, arat` bine,
arat` civilizat. {i are un nume
foarte prietenos. Un prieten al
meu, care a trecut pe la acest
restaurant, \ntr-o sear`, a nime-
rit c\nd unii tocmai se b`teau cu
s`biile. F`r’ di griji, cum s-ar
zice, c` le-ar putea face poli]ia
ceva, ca de exemplu s`-i areste-
ze. Iar dac` e[ti client neimpli-
cat [i ne\narmat, probabil c`,
lu\nd masa aici, ai toate [anse-
le s` ajungi \ntr-o lume \n care
nu vei mai avea nici un fel de
griji.
Grija aviar`
drumului. P\n` la spital, oltean-
ul nostru, de profesie v\lcean [i
pensionar, n-a mai lovit pe ni-
meni, de[i, la o adic`, ar mai fi
avut resurse.
Trecerea de pitoni
Komunicat
Baciului i s-au cam \nmuiat
picioarele dup` articolul din pa-
gina 3 de s`pt`m\na trecut`, mai
ales c\nd Fiscul \i sufl` \n ceaf` [i
presa \l marcheaz` pe toate p`r-
]ile. Noi \l l`s`m s` se apere. Ca
s` nu facem din capul dumnea-
voastr` o minge de fotbal, vom
enumera pe scurt p`rerile din ga-
leria lui Gic` Popescu. |n opinia
dumnealor, Rodica Tomescu, cu
care Baciul \mparte tribunalele
pentru niscaiva terenuri, s-a \n-
curcat \n propriile minciuni [i a
creat o diversiune. Baciul ne sesi-
zeaz` c` terenul lui Tomescu Ro-
academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
dica apare \n acte ca fiind situat
pe tarlaua 47, dup` care apare \n
tarlaua 16. Nu contest` nimeni!
Mai ales c` cei de la Agen]ia Na-
]ional` de Cadastru au declarat
c` este una [i aceea[i tarla. O alt`
sup`rare a lu’ Gic` este legat` de
faptul c` Levi]chi, cea de la care
Tomescu a cump`rat terenul, nu
trebuia s` primeasc` titlul de pro-
prietate dup` ce actul s`u de in-
trare \n posesie a fost anulat.
Doar nu e Baciul de vin` c` mor]ii
nu vin la tribunal [i c` oamenii
primesc cita]ii la adrese gre[ite!
Ne-am l`murit. Gic` nu trage
]epe, doar marcheaz` printre ele.
A.C.
13
Autorit`]ile se
joac` cu focarul
28.500 de p`s`ri domestice au
fost sacrificate \n jude]ul Tulcea,
din cauza depist`rii virusului
gripei aviare \ntr-o gospod`rie
din Valea Nucarilor. Ceva este \n
neregul`. Am observat c` \n
toate [tirile, de[i cifrele de
p`s`ri sacrificate s\nt foarte
mari, ele s\nt \ntotdeauna [i
foarte rotunde. Asta ridic` o
problem`. Deja ai imaginea unei
cozi de ]`rani cu p`s`ri aduse la
sacrificat, iar \n cap`tul cozii
ni[te domni cu m`[ti de gaze de
la Bucure[ti care strig`: „28.494!
28.495! Doar 5 p`s`ri mai sacri-
fic`m. Cine are doar 5 p`s`ri?
Restul s` vin` cu ele data vi-
itoare, la extinderea focarului“.
Coada Rosetti
Fie vremea
c\t de nea
Cic` \n Coreea de Sud a nins cu
z`pad` galben`, culoarea fiind
cauzat` de ni[te nisip, luat de
v\nt [i strecurat \n norii din care
a c`zut om`tul. Eu am mai v`zut
z`pad` galben`, l\ng` gardul
unui bufet din cartier de la noi,
[i n-am f`cut at\ta caz.
}estoasele ningea
14 academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
De la \n`l]imea acestui col] de pagin`,
G`bi]` Drogeanu
v` prezint` textele colegilor
s`i mai scunzi.
– primul a scris despre combina]ii pro-
fitabile \n mediul acvatic;
– al doilea, despre combina]iile din
p`dure ale unui caricaturist;
– al treilea, despre combina]iile cu p`m\nt
ale magistra]ilor olteni.
Cum s` bagi
10 milioane de dolari
la conserv`
ac` e s`-i credem pe exper]ii de la
D Bruxelles, Compania
Na]ional` de Administrare
a Fondului Piscicol (CNAFP) n-
ar trebui s` mai existe. |nfiin]at`
pentru administrarea fostelor fer-
me piscicole de stat, CNAFP ar fi
trebuit s` func]ioneze asemenea
FPS-ului [i s` se autolichideze
treptat prin privatizarea fermelor.
Dar, a[a cum o vede pre[edintele
CNAFP, Corneliu Popescu, privati-
zarea cu pricina e mai mult un
proces de \nfeudare, iar despre au-
tolichidarea acestei companii de
tranzi]ie nici nu mai poate fi vorba.
|n fapt, exist` o companie de
codrul bunelor maniere
Primarul Maz`re are
o baz` de decedate la zi
Ce face un politician c\nd e \ncol]it
de Poli]ie, de DNA, c\nd se aude
z`ng`nit de c`tu[e la u[a lui?
|ncepe s` strige \n gura mare c` e
persecutat, cheam` electoratul s`-i
sar` \n ajutor. Electoratul i-a dat
[ansa s` fure, tot electoratul s`-l
scape de anchet`. A[a face [i Radu
Maz`re, primarul Constan]ei. Dis-
perat c` va fi \nh`]at, Maz`re a tri-
mis sute de scrisori c`tre const`n-
]eni, \n care critic` actuala guver-
nare, se d` lovit de prefect [i,
normal, se laud` maxim pe sine,
realiz`rile lui trecute. A[a a primit
scrisoare de la Radu Maz`re [i
Adrian N`stase prezent\nd jurnali[tilor fostul s`u tablou preferat:
„Arogan]a conduc\nd poporul“, o copie din mandatul trecut
stat ale c`rei ferme produc anual
pe[te \n valoare de 5 milioane de
dolari [i care mai strânge din re-
deven]e [i alte venituri de 5 mili-
oane. Bugetul pe anul 2006 arat`
cum \[i propune compania s` chel-
tuiasc` cele 10 milioane de dolari
pân` la ultimul cent, procedând \n-
tocmai ca o companie privat`: f`r`
s` contribuie la bugetul de stat cu
altceva decât cu asigur`rile sociale
ale salaria]ilor. Mai noroco[i decât
bugetul de stat, conduc`torii com-
paniei vor beneficia, \n schimb, de
un sediu nou (350 de mii de coco),
calculatoare (250 de mii!), o nav`
(200 de mii) [i 12 autoturisme
(150 de mii). E drept c` num`rul
angaja]ilor a crescut de la 50 la 150
[i va mai cre[te la 250, ceea ce
const`n]eanca Adriana St`nciules-
cu. Scrisoarea i-a fost adresat` \n
2006, cu toate c`, din p`cate, des-
tinatara este mutat` la cele ve[nice
\nc` din 2000. Ca s` \nmoaie inima
electoarei decedate, Maz`re \[i \n-
cheie astfel scrisoarea: „M` doare
sufletul c\nd m` g\ndesc c` \ncet,
\ncet, ora[ul nostru [i sta]iunea
Mamaia, munca mea, a Prim`riei
se vor duce pe apa s\mbetei“.
Complet neinspirat, complet gre[it
mesajul! E chiar o contra-reclam`
pentru actualul primar. Apa S\m-
betei este ceea ce la al]ii se nu-
me[te Styx, adic` r\ul ce face tre-
Ca
Cas`s`v`
v`spun
spuncinstit,
cinstit
ceea
ceea cece vede]i
vede]i este
este unun vis
vechi
vechi al
al m`tu[ii
m`tu[ii Tamara.
Tamara. Aceast`
minunat`
minunat` care
care ne-a
ne-a l`sat
l`sat nou`
nou` aceast`
uria[`
uria[` [i-a
[i-a dorit
dorit ca
ca noi
noi s`
boga]i,
boga]i,deoarece
deoarace ea ea aa fost
deauna
deaunas`rac`.
s`rac`
x xXL
dosarele chi
spune suficient despre inten]iile
lui Corneliu Popescu de a lichida
compania, a[a cum [i-ar dori UE.
Culmea pruden]ei, dac` se las` cu
procese, compania a pus deoparte
100.000 de dolari pentru plata ono-
rariilor unor cabinete de avoca-
tur`, de[i schema de personal pe
2006 include [i un Serviciu Juri-
dic. Toate aceste r`sf`]uri nici nu
se compar`, \ns`, cu cea mai fan-
tezist` cheltuial`: vreun milion [i
jum`tate de dolari, care sunt des-
tina]i „activit`]ilor de cercetare,
pentru protec]ia resurselor acva-
tice vii, pentru stabilirea capturilor
totale admisibile“. Adic` tocmai
acelor activit`]i care intr` \n atri-
bu]iile Agen]iei Na]ionale de Acva-
cultur` [i Piscicultur`. Agen]ia es-
te unicul administrator al resursei
piscicole din România, dar faptul
c` o companie de stat aloc` 1,5 mi-
lioane de dolari pentru a dubla trea-
ba Agen]iei nu li se pare celor de la
Ministerul Agriculturii o ciud`]enie.
{i s` nu crede]i c` numai com-
pania câ[tig` de pe urma statului.
Cei 5 milioane de dolari strân[i de
cerea \n lumea de dincolo. Mor]ii
vor fi mai \nc\nta]i s` voteze cu
opozi]ia lui Maz`re, dac` aceasta le
trimite pe lumea ailalt`, via Apa
vis mai
mai
Aceast` femeie
femeie
aceast` avere
avere
s` fim
fim foarte
foarte
fost \ntot-
\ntot-
MANGLA CUM LAUDE
pe urma produc]iei de pe[te sunt, indc` emisiunea aia a lui de semi-
de fapt, o subevaluare. Produc]ia caricaturi, Andografia, este spon-
ar putea fi mult mai mare, dar ra- sorizat` de Rompetrolul lui Patri-
port`rile se fac \n cifre liliputane ciu. Ptiu, drace, f`r` s` [tie, cole-
(câteva sute de kilograme de pe[te gul rostise la r\ndul lui o fr\ntur`
anual \n lacuri de sute de hectare), de semi-investiga]ie jurnalistic`.
astfel c` [i concesionarii fac un |ntr-adev`r, Andronic a luat bani
ban negru [i bun de pe urma exis- frumo[i [i dubio[i de la mai multe
ten]ei acestei companii. Iar de fap- institu]ii, dar nu de la Rompetrol,
tul c` exper]ii de la Bruxelles cer prin firme de-ale lui. Firmele se
insistent \nchiderea companiei nu cheam` Amos News, Amos Press,
pare s` se sinchiseasc` nimeni funda]ia AlegRO [i au avut nu-
din Executiv. A[a c` ea continu` meroase contracte, \n primul r\nd
s` existe bine-mersi [i, pentru c`
trebuia ca toate aceste combina]ii
s` poarte un nume, ele s-au numit
cu Regia Na]ional` a P`durilor,
unde angajat` era chiar soa]a lui
Andronic. Mariana Andronic a lu-
Compania Na]ional` de Adminis- crat la departamentul de pres` al
trare a Fondului Piscicol. RNP, cu care de altfel a [i \ncheiat
Drago[ BUCURENCI Andronic, so]ul, o serie de con-
tracte. Firmele lui Andronic au
Un caricaturist, c\[tigat licita]iile cu RNP-ul pen-
cari ca afacerist e bun tru realizarea revistei Universul
p`durilor, a almanahului P`durea
| ntr-un num`r trecut al revistei,
un coleg, care se vrea mai mult
artist dec\t jurnalist, a f`cut o glu-
[i via]a, a unui portal de Internet.
Sumele c\[tigate s\nt de ordinul a
5.000.000.000 (cinci miliarde) de
m` artistic` spun\nd c` [i Octa- lei vechi. Cu siguran]`, so]ia lui,
vian Andronic ar trebui s` fie con- Mariana, nu i-a dezv`luit niciodat`
trolat la conturile personale, fi- secrete din interiorul RNP, c` a[a
o obliga fi[a postului [i nu voia s`
intre \n conflict de interese. Altfel,
firmele lui Andronic au c\[tigat
bani [i de la alte institu]ii. Avem
a[a: de la Camera Deputa]ilor –
164.839.110 lei, de la Inspec]ia
Muncii – 147.636.000 lei, de la
Agen]ia pentru Strategii Guverna-
mentale – 171.360.000 lei, de la
Curtea de Conturi – 148.393.000
lei, de la Departamentul pentru Re-
la]ia cu Parlamentul – 122.084.147
lei. |n tot acest timp c\t firmele sale
scoteau bani din contracte cu in-
stitu]ii de stat, Andronic \l scotea
[i el basma curat` prin emisiuni
TV pe c\te un Ion Iliescu.
Judec`toarea Can]`r
fur` la c\ntarul
Justi]iei din B`nie
S\mbetei, deci cu costuri fluviale
reduse, toat` sta]iunea Mamaia [i
P re[edintele Asocia]iei de Lupt`
Împotriva Corup]iei [i Abuzu-
rilor (ALICA), Mihai Stancu, a tras
ora[ul Constan]a. c\teva alice \n direc]ia Cur]ii de
Publius Ovidius Nasol Apel Craiova, unde, spune el, anu-
mi]i magistra]i fac jocurile unor
Monica,
Monica, s`s` [tii
[tii c`
c`
la
la noi,
noi, c\nd
c\nd am
am \nceput
\nceput lupta
lupta cu
cu Mafia,
Mafia,
s`reau
s`reau judec`torii
judec`torii [i[i procurorii
procurorii \n \n aer
aer caca la
la
focul
focul de
de artificii.
artificii. Voi
Voi sta]i
sta]i bine.
bine. Din
Din informa]iile
informa]iile
mele,
mele, nici
nici procurorii
procurorii [i[i nici
nici judec`torii
judec`torii vo[tri
vo[tri
n-au
n-au s`rit
s`rit mai
mai sus
sus de
de etajul
etajul doi
doi al
al vilei
vilei
personale.
personale.
Comisarul european Franco Frattini explic\ndu-i Monic`i un proverb mai vechi
daco-roman: „Frattini, Frattini, ma gorgonzola e l’integrazzione s\nt pe bani!“
se
se duser`
duser` [i[i ac]iunile
-- Doamne,
Doamne, iart`-m`
frumosule,
frumosule, io io m-arunc
\ngropi
\ngropi[i[iFondul
sc`zut
sc`zut Antibiotice
„focare familiale de interese“.
Stancu a anun]at c` a trimis pre-
[edintelui B`sescu peste dou`zeci
de dosare în care au fost solu]io-
nate cauze care implicau rude de
gradul întîi ale judec`torilor. E-
xemplul oferit a fost unul de trafic
de influen]`: judec`toarea Elena
Can]`r, pre[edinta Sec]iei de Con-
tencios Administrativ a Cur]ii de
Apel Craiova, în colaborare cu Ion
Munteanu (adjunctul [efului SRI
Dolj), a luat o [pag` de 2.400, res-
pectiv 4.000 metri p`tra]i de teren
în intravilanul Craiovei, din partea
unui b`tr\n, în schimbul „ob]inerii
unui plasament convenabil pentru
terenul ce urma s` i se atribuie în
urma reconstituirii dreptului de
proprietate“. Cu alte cuvinte, pro-
prietarul de drept prime[te teren
\n zona de 300 de euroi/mp în loc
de 10-20 de euro, cum ar fi fost
normal, [i toat` lumea r\de, c\nt`
[i danseaz`. Iat` [i lan]ul sl`biciu-
nilor prezentat de Stancu: so]ia lui
Munteanu este grefiera Elenei
Can]`r, iar toate documentele se
fac la notarul de cas` Eugenia
Papa, personaj secundar [i \n alte
legende ale eroilor [i zeilor locali.
De altfel, activitatea magistratului
Elena Can]`r, fin` de cununie a
celebrului senator PSD (actual-
mente judec`tor la Curtea Consti-
tu]ional`) Ion Predescu, nu se
opre[te aici. Ea este [i autorul ho-
t`rîrii prin care Samir Sprîncean`
cî[tig` lupta cu CNA pentru înfi-
in]area unei noi re]ele de transmi-
sie TV prin cablu în Craiova. Hot`-
r\re benefic` nu numai pentru B`-
nie (prin spargerea monopolului
în domeniul CA-TV), ci [i pentru
madam Can]`r, al c`rei so] a fost
uns director al noului post local
OLTENIA TV, cu un salariu de 2.500
de coco pe lun`. {i pentru c` mu[-
tele trag la perucile magistra]ilor
ca Can]`r, aceasta s-a sim]it, gr`-
bindu-se s`-[i pun` autograful [i
pe protestul împotriva atitudinii
lui B`sescu privind corup]ia din ma-
gistratur`. Ca nu cumva s` ajung`
s` dea cu subsemnatul pe la procu-
rori, ceea ce-i dorim din inim`.
Biroul de Investiga]ii
{i
{i pic```
pic``` indicele
indicele BET...
BET... [i[i
ac]iunile mele
mele de tip futures
de tip
iart`-m` -- dede la
la Sibiu!
Sibiu! Aoleu,
Aoleu, maic`,
m-arunc dup`dup` el
el \n
\n morm\nt
morm\nt dac`-mi
fondul Proprietatea...
Proprietatea... P`i,P`i, de-aia
Antibiotice Ia[i,
de
de lala BVB
BVB pe
Ia[i, c`
c` l-a]i
pe Farmache!
Farmache!
l-a]i dat
dat jos
Poftind la trufandale, Codru] {ere[ se t\rguie[te
cu ni[te babe \n pia]a de capital
Un actual membru
al CNSAS
are o problem`
cu fosta Securitate
ecent, \n conformitate cu no-
R ua lege de deconspirare a Se-
curit`]ii, fostul marinar Traian B`-
sescu a numit un om \n CNSAS,
institu]ia care se ocup` – cel pu-
]in a[a-i zice numele – cu studi-
erea arhivelor fostei Securit`]i. |l
cheam` Drago[ Petrescu, este un
istoric apreciat, a fost p\n` mai
ieri director al Institutului Romån
de Istorie Recent` (IRIR) [i, cul-
mea, are toate [ansele s` intre \n
istorie pentru faptul c` i-a stat \n
g\t, printre altele, tocmai proiec-
tul „Lista lui Secu“. „Lista lui Se-
cu“, pentru cei care au deschis
mai t\rziu revista Academia Ca]a-
vencu, este un inventar al fo[tilor
securi[ti care, nu se [tie cum, au
ajuns, bine-mersi, actuali. Actuali
politicieni, actuali afaceri[ti sau,
[i mai bine, actuali politicieni-
afaceri[ti. La alc`tuirea inventa-
rului au lucrat c\]iva istorici de la
Mul]ime de b`rba]i din Odorhei a[tept\nd
s` se dezbrace secuia r`zboiului
futures
maic`,
dac`-mi
de-aia aa
jos dosarele chi
IRIR, printre care [i Marius Oprea,
reprezentantul lui T`riceanu \n
CNSAS. (T`riceanu, pentru cei
care au deschis mai t\rziu ochii,
este premierul `la care-i st` \n
g\t pre[edintelui.) C\nd Petrescu
a fost numit director la IRIR, „Lis-
ta“ \nc` nu se n`scuse [i nici nu
avea nume – p`rin]ii ei se aflau
abia \n etapa preliminar` a pro-
iectului. Proasp`t director, viito-
rul membru al CNSAS a decretat:
„F`r` Securitate!“. Iar ca mesajul
s` fie [i mai clar, la scurt timp l-a
anun]at pe unul dintre t`tici c`,
din lips` de fonduri, urma s` r`-
m\n` f`r` salariu. P\n` la urm`,
\ncet-\ncet, „Lista lui Secu“ a mers
mai departe, pe picioarele sale,
p\n` a ajuns, \n serial, \n paginile
Academiei Ca]avencu. A fost mo-
mentul \n care Petrescu a \ncer-
cat s` delimiteze IRIR de proiect,
\n condi]iile \n care sigla institu-
tului ap`rea la finalul fiec`rui
episod, [i a declarat c` „Lista lui
Secu“ este un proiect „jurnalis-
tic“, nu „academic“. |n traducere
liber`, asta ar \nsemna c` e lipsit
de valoare. Din p`cate pentru el,
lista avea [i echip`, avea [i valoa-
re, lucru confirmat nu doar de in-
teresul cititorilor, ci [i de spume-
le fo[tilor securi[ti nominaliza]i.
SC Arhiepiscopia
SRL
| n anul electoral 2004, Dana
N`stase s-a plîns so]ului c`,
din cauza g`l`giei pe care o face
Arhiepiscopul Sucevei [i R`d`u-
]ilor, Înaltul Pimen, ea nu se poa-
te concentra la preg`tirea baga-
jelor pentru Palatul Cotroceni.
Pentru c` era deranjat s`-l tot pe
aud` pe Înaltul Pimen vorbind în
gura mare despre ho]ii de pese-
di[ti care-s mai r`i decît comu-
ni[tii [i pentru c` nu voia s-o dez-
am`geasc` pe doamna Dana, so-
]ul acesteia a convins Guvernul
Adrian N`stase s` emit` Ordo-
nan]a de Urgen]` 100. Ordonan]a
cu privire la „trecerea unor tere-
nuri forestiere din proprietatea
public` a statului [i din adminis-
trarea Regiei Na]ionale a P`duri-
...Iat`
...Iat` \nc`
\nc` dou`
revendic`ri
revendic`ri din din cadrul
autonomiei
autonomiei noastre
noastre culturale:
filarmonic`
filarmonic` \n \n limba
limba maghiar`
[i[i balet
balet bilingv!
Noul pre[edinte al Camerei Deputa]ilor,
un Olteanu care s-a bucurat c` la Bucure[ti s-a r`sturnat carul cu fo[ti
lor – Romsilva în proprietatea Ar-
hiepiscopiei Sucevei [i R`d`u]i-
lor“ a ap`rut pe 16 noiembrie
2004, adic` în plin` campanie
electoral`. Înalt Preasfin]ia Sa
Pimen a mul]umit frumos pentru
pomana primit`, l-a urcat în sl`vi
pe candidatul Adrian N`stase [i a
dat ordin ca cele 90.000 de hecta-
re de p`dure s` fie exploatate cît
mai eficient. Dup` ce-au pierdut
puterea, sup`ra]i c` Dumnezeu
tot nu s-a întors cu fa]a la ei, pe-
sedi[tii, ajuta]i de peremi[ti, au
r`pit p`durea [i au dus-o acolo
de unde-au luat-o, adic` în ogra-
da RNP-ului. Totu[i, pîn` în vara
anului 2005, Arhiepiscopia Suce-
vei [i R`d`u]ilor s-a bucurat de
pomana f`cut` de ni[te oameni
cu o oarecare fric` fa]` de Dum-
nezeu, dar cu o team` uria[` c`-[i
vor pierde puterea [i, apoi, liber-
tatea. Direc]ia Silvic` înfiin]at`
pe lîng` Arhiepiscopie a trebuit
s` predea p`durea, pentru c` n-a
avut încotro, îns` n-a spus cî]i bani
a produs [i ce-a f`cut cu ace[tia,
pentru c` nimeni n-a avut curajul
s` întrebe. Noi am pus întrebarea
unor persoane foarte bine infor-
mate [i inten]ionate [i ni s-a spus
c` Arhiepiscopia a dispus exploa-
tarea unei mase lemnoase de
310.000 de metri cubi. La o medie
de un milion de lei metrul cub re-
zult` c` p`durarii în sutan` au
scos 310 miliarde de lei!!! A[a
stînd lucrurile, nici nu e de mi-
rare c`, de curînd, Arhiepiscopia
[i-a permis s` contribuie cu 8,7
miliarde de lei la înfiin]area so-
ciet`]ii comerciale „Diaconia“
SRL. Principalul obiect de activi-
tate al sereleului îl reprezint` –
cum altfel? – „t`ierea, rindeluirea
[i impregnarea lemnului“. Prea-
silvicultorii [i-au mai propus s`
se ocupe de vîn`toare, piscicultu-
r` [i extrac]ia pietrei pentru con-
struc]ii, de prepararea [i vînzarea
c`rnii, de comer]ul cu b`uturi [i
tutun [i de afaceri cu baruri [i
restaurante. Printre obiectele de
activitate ale sereleului popesc
nu se num`r` [i organizarea sluj-
belor de botez, cununie [i înmor-
dou`
cadrul
culturale: vrem
vrem
maghiar`
bilingv!
academia CA}AVENCU 15
Nr. 11, 22-28 martie 2006
}ara arde, Mircea Toma piapt`n`
„Chix“-urile de mai jos
– omul numit de B`sescu \n CNSAS are o pro-
blem` cu Securitatea \nc` de c\nd era directorul
IRIR;
– Arhiepiscopia Sucevei [i R`d`u]ilor bate \n
lemn – cu fier`str`ul;
– Codru] {ere[ vrea s` lase Fondul Proprie-
tatea f`r` fuduliile din portofoliul MEC.
mîntare, fiindc` aceste activit`]i Privind [i mai atent lista, cons-
sînt consumatoare de timp [i aduc ta]i c` majoritatea puicu]elor mai
prea pu]ini bani. Dar, la urma grase sunt \n ograda Ministerului
urmei, credincioasele cu batic [i Economiei [i Comer]ului (MEC)
f`r` din]i în gur` au fost de-atîtea condus de dl Codru] {ere[. Ei bi-
ori la biseric`, încît [tiu ce trebu-
ie f`cut [i-i pot înlocui cu succes
pe preo]ii pleca]i la p`dure cu
ne, \ntorcåndu-ne acum spre ca[-
cavalul Fondului, descoperim c`
el este compus mai mult din g`-
drujba în mîini [i cu pu[ca de vî- uri. {i asta pentru c` dl {ere[ nu
n`toare în spate. a catadicsit s` verse procentele
din ac]iunile pe care le de]ine
Fondul Proprietatea statul \n companiile ale c`ror ou`
este jumulit de aur le cloce[te MEC. Are rost
\nainte de a se na[te s` facem precizarea c` este obli-
gat prin lege? C` legea a fost pro-
C a s`-i desp`gubeasc` pe pro-
prietarii care au r`mas cu bu-
zele umflate, guvernul s-a decis
dus` de guvernul \n care este
membru [i dl ministru {ere[? C`
for]a de convingere a premierului
s` renun]e, \n favoarea lor, la o T`riceanu este ceva mai puter-
parte din averea lui. Foarte fru- nic` decåt cårpa cu care i se lus-
mos! 314 miliarde de euro, asta truie[te ministrului Audi-ul? {tim
este ditamai valoarea estimat` a c` nu e o surpriz` pentru voi nici
Fondului Proprietatea, unde cei
care sper` s` se mai aleag` cu
ceva pot primi ac]iuni \n locul te-
tupeul locotenentului lui Dan Voi-
culescu, nici refuzul mafio]ilor s`
cedeze altora accesul la ugerul
renurilor, caselor sau al altor pro- unor companii ca Hidroelectrica.
priet`]i. Statul renun]` – prin le- Surpriza este c` {ere[ e sus]inut
ge – la o parte din ac]iunile pe
care le mai de]ine la 114 compa-
chiar de ministrul Finan]elor, dl
Sebastian Vl`descu. {i vorbim, de
nii, unde este proprietar majori-
tar, ca s` \nchege un viitor fond
de investi]ii. La o citire mai aten-
fapt, despre o dubl` surpriz`: mai
\ntåi, dl Vl`descu este – oficial –
membru al PNL, dar se poart` ca
t` a listei de companii „donatoa- un subofi]er al partidului lui Voi-
re“ se poate constata c` exist` 2 culescu; apoi, construc]ia Fondu-
mari categorii: una de firme mi- lui Proprietatea se afl` \n sarcina
cu]e, \nc`rcate de probleme – r`- Ministerului Finan]elor, adic` este
m`[i]e ale unor privatiz`ri bu- copilul aceluia[i Vl`descu. Eu, s`
boase – [i, respectiv, o alt` cate- fiu pre[edinte al liberalilor [i [e-
gorie, cea a companiilor min` de ful mini[trilor, dar s` nu reu[esc
aur. Cele din prima clas` furni- s` deranjez banda lui Voiculescu
zeaz` \mpreun` cåteva sute de nici cånd jefuie[te \n complici-
milioane de euro, \n timp ce alte tate cu oamenii mei, m-a[ \ntre-
cåteva restul pån` la 4 miliarde. ba dac` n-a[ fi la fel de util pen-
Nu po]i compara dona]iile de la
Transelectrica (15%), Hidroelec-
trica (20%) sau Petrom (15%) cu
tru ]ar` dac` a[ r`måne acas`.
Biroul de Investiga]ii
Pensiunea P`str`v`rie Floarea
Reginei (79%) sau cu {coala de Ia...
[oferi amatori din Re[i]a (45%).
Cui s` scriu
eu mesaj c-am
ajuns pre[edinte la
Camer`? Deci,
www.colegi.ro... m`
loghez... bogdan_ol-
teanu75... ia s` adaug poz`.
A[a... Mihaela, m` mai ]ii
minte? S\nt Bogd`nel din
r\ndul de la geam! Deci: mai
]ii minte, nenorocito, c\nd
n-ai vrut s` ie[i la
cofet`rie cu mine [i ai
ie[it cu musculosul de
Cristi? E, uite, acu’
s\nt pre[edintele
Parlamentului!
S\c!
16 academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
Romånia,
]ar`
de p`cat
– indexul evenimentelor mondene –
Pip`ie acum,
\ntreab`-m` cum!
Ca \n fiecare an, de 8 Martie,
Piedone a oferit flori femeilor de
la APACA, iar ele l-au c`utat \n
pantaloni [i l-au pip`it de zor, ca
s` verifice c\]i centimetri a mai
sl`bit fa]` de anul trecut [i dac`
nu cumva i s-au l`sat s\nii.
Vaya silicon Dios
Tot de 8 Martie, Axinte de la
Vacan]a Mare i-a pus silicoane
nevestei. P`cat c` a cheltuit o
groaz` de bani pe silicon, \n
condi]iile \n care, dac`-[i t`ia
bostanul `la din cap \n dou`, im- amorurilor Cristinei Sp`tar [i \l
plantul s-ar fi putut face cu ma-
terialul clientului, iar Axinte ar fi palmaresul ei pe patronul de la
pl`tit doar manopera.
Chipp and Dale
Striperii de la Chippendales vor
neveste romånce. Iar romåncele
n-au nimic \mpotriv`, cu condi]ia na. Deci, c\nd i se aminte[te de
ca cip`ndeilii s` nu pretind`
vreun onorariu prea obraznic
atunci c\nd \[i fac datoria conju- enerveaz` instant, face ditamai
gal`.
Dezastre \n aer,
dezastre \n aer
Andreea Marin va prezenta pe
Discovery o serie de docu-
mentare despre dezastrele din
aer. |n felul `sta, ea \ncearc`
sc`derea num`rului de cereri de
aducere \napoi a rudelor emi-
grate pe care romånii pensiona]i
le fac la Surprize, surprize.
Antrenament sana
in corpore sano
Becali [i-a pus bodyguard-ul s` \l
antreneze la sala de sport. Ce
nu-n]elegem e de ce are nevoie
Gigi s` fac` sport c\nd ar putea
s`-i pun` pe R`doi [i B`nel s`
fac` treaba asta-n locul lui, c`
[i-a[a-i pl`te[te din greu.
|n numele Tat`lui
[i-al Fiului, Aminata!
Pe vremea c\nd era cu manechi-
nul Aminata, Cabral \i cerea bani
de m\ncare. Bine c` nu-i cerea
bani de Porsche, de silicoane [i
de manichiur` la Paris, cum ar fi
f`cut Aminata dac`, \n loc s` se
\ncurce cu Cabral, s-ar fi combi-
nat cu un om serios ca Irinel
Columbeanu.
Bostan P`]itul
muzeul figuran]ilor
de cear`
Amintirile mers c` el nu recunoa[te nimic,
\i chinuie[te c` ce, aia a fost rela]ie, aia n-a
fost nici o rela]ie, nene, c` a durat
pe fo[tii iubi]i doar un an [i ce, aia, dup` ce s-a
ai Reginei R [i B culcat cu 300 de b`rba]i, l-a g`sit
V` povesteam acum vreo dou`, pe el de prost s` se-afi[eze? Grele
pardon de expresie, numere c` crizele lui Marcel, fra]ilor [i drag`
regina R [i B, pe numele ei din Cristina. Iar \ntreb`rile lui, [i mai
buletin Cristina Sp`tar, \[i dri- grele. Tot ce sper`m e c` m`car
bleaz` iubitul italian plin de bani cercet`torii americani vor reu[i
cu un manechin romån, plin de la un moment dat s` r`spund` la
nevoia unei solide sus]ineri fi- ele.
nanciare, care o fenteaz` la r\ndul
lui pe gagica italianului cu diver[i
Z\na-[i schimb` rujul,
b`ie]i despre ale c`ror nevoi nu
v` putem da detalii, c` ne e ru- dar n`ravul ba
[ine. Cu ocazia acelei relat`ri, La insisten]ele deja enervante
f`ceam [i un scurt inventar al ale publicului v\rstnic [i telespec-
tator, ne vedem nevoi]i, b`i dragi
nominalizam ca f`c\nd parte din cititori, s` v` spunem cu ce dezi-
luzii se mai confrunt` jum`tatea
Dumars, intitulat Dumitru Mar- moldoveneasc` [i surprinz`toare-
cel S\rbu. Ei bine, a sosit momen- surprinz`toare a cuplului {tefan
tul s` v` explic`m cum reac]io- B`nic` Jr. - Andreea Marin B`nic`
neaz` Marcel `sta c\nd i se amin- Jr. P`i, \n primul r\nd, cic` jum`-
te[te c` a fost combinat cu Cristi- tatea cu pricina se enerveaz` din
ce \n ce mai tare c` so]ul se duce
rela]ia lui cu Cristina, Marcel re- din ce \n ce mai des s`-[i vad`
ac]ioneaz` foarte ur\t. Adic` se copilul din ce \n ce mai m`ricel
(normal, doar timpul trece, nu st`
crizele, pleac` brusc de la locul s` se uite la Surprize, surprize),
discu]iei, dup` care strig` din \n al doilea r\nd, cic` se enerveaz`
Domnule Cristoiu, \i
detest pe ziari[tii care m`
critic` pe motiv c` a[ fi blond`
[i proast`! Nimic mai fals.
S\nt vopsit`!
Elena Udrea, pre[edinta Organiza]iei de Femeile lui B`sescu din PD,
d\nd m\na cu cei mai gigantici 150 de centimetri din presa romåneasc`
MONDENII VECHI
{I NOI
fiindc` \ncerc`rile ei de a-[i b`ga
ad\nc n`sucul \n cariera so]ului s-
altor personaje cu imagine mai
cumin]ic`, ci [i unora cu imagine
dintre Becali [i Vadim, aia dintre
unguri [i romåni, aia dintre Bah-
au soldat cu recomandarea c`l- mai zdruncinat`, gen Simona mu]eanu [i Prigoan`, \n perioa-
duroas` a impresarilor acestuia
de a sta cumin]ic`-n b`ncu]a ei,
P`truleasa sau Oana Z`voranu.
Iar organizatorii de evenimente
dele \n care s\nt divor]a]i, [i aia
dintre Andreea Marin [i Mihaela
cu guri]a-nchis`, iar \n al treilea nu [i nu. A[a se face c` bie]ii PR- R`dulescu? Ura dintre alte dou`
i ajung deseori \n situa]ia de a
r\nd, c` tot veni vorba de guri]`, \[i moldovence, din c\te am auzit
schimb` rujurile, ojele [i culoarea purta negocieri nu doar penibile noi. Sau, mai clar, ura dintre
p`rului \n func]ie de ce-i place lui („P`i, nu pot s` ]i-o trimit, drag`, dou` moldovence de la PRO TV:
{tefan. Ceea ce nou`, personal, pe Andreea la lansarea lu’ par- Iulia V\ntur [i Oana Andoni. Ca-
ni se pare normal, mai ales c` e fumul `la, da’ n-o vrei pe Z`vo- re nu precupe]esc nici un efort
deja notoriu c` B`nic` nu obi[- ranu?“), ci [i complet lipsite de ce poate transforma rivalitatea
nuie[te s` zic` de dou` ori chestii succes. Noi nu-n]elegem, dom’le, dintre ele \n fapte concrete de
din categoria „F`, schimb`-]i dra- de ce at\ta disperare. P`i, Oana via]`. Desigur, nu e vorba de
Z`voranu \[i face singur` publi-
cu’ rujul `la, c`-i de c`cat“, ci, dim- fapte senza]ionale (\n sensul c`
potriv`, zice o singur` dat`, iar a citate [i procedeaz` foarte corect. cele dou` n-au ajuns \nc` s`-[i
doua oar` doar d`. De ce s`-[i piard` femeia timpul dea-n cap), ci doar de banalit`]i
cu inaugur`ri de noi colec]ii de soft din categoria [icane, s`p`-
Nu trage]i \n piari[ti! bigudiuri c\nd poate s` ajung` turi, b\rfe, p\r` la [efi etc., etc.,
lini[tit pe prima pagin` a ziarelor etc. Uite, de-aia ar fi fost mai in-
Nu-i u[or s` fii PR nici dac` te b`g\ndu-[i p...(ula) \ntr-un fo- spirat alde domnul Adrian S\rbu
cheam` Irinel Columbeanu [i o ai toreporter? dac`, \n loc s` se-nconjoare de
client` doar pe Monica Gabor, frumuse]i de-astea col]oase, ar
dar`mite dac`, angajat al unei La PRO TV, Moldova fi angajat mai mul]i prezic`tori
televiziuni fiind, ai de b`gat pe din categoria Brucan. Silviu Bru-
g\tul presei [i al publicului un di- e-n r`zboi can.
tamai m`nunchiul de vedete, care Ce-i mai mare [i mai mare,
de care mai fi]oas` [i mai t\rziu stima]i telespectatori, dec\t ura Veninul [i c\nepa
acas`. S` lu`m a[a, la \nt\mplare,
cazul PR-ilor de la Antena 1 [i de
la Acas` TV. P`i ce, crede]i c` oa- Elena Udrea [i-a luat ma[in` \n teasing
menii `[tia dorm cumva lini[ti]i?
Nu dorm, fiindc` au multe griji. „Risca]i [i dum-
Ca, de exemplu, s` conving` or- neavoastr` ca so]ul
ganizatorii de evenimente s` meu [i o s` v` per-
trimit` invita]ii nu numai Andreei mite]i.“ Asta mi-a
Esca, Alessandrei Stoicescu [i spus Elena Udrea
c\nd i-am zis c` eu
nu-mi permit o
ma[in` de 100.000
de euro. Probabil
c` asta am s` fac
de-acum \ncolo: 5 minute pe zi, \nainte de culcare, am s` risc exact
cum a riscat so]ul Elenei Udrea, Dorin Coco[. Dar oare cum [i ce
anume a riscat Coco[? Asta am uitat s` o \ntreb pe doamna Elena. |n
schimb, am tot \ntrebat-o cum e cu ma[ina cu care se duce pe la talk-
show-uri. Insisten]a mea a cam enervat-o pe doamna Elena: „Nu e
normal, domnu’ T`nase, ca presa, la 15 ani de la revolu]ie, s` pro-
moveze sloganul «s`rac [i cinstit»!“. Avea dreptate, i-am [i zis: „Sta]i
un pic, doamn` Udrea, c` nici eu nu mai merg cu tramvaiul, dar
poate c` nu e tocmai anormal dac` presa, la 15 ani de la revolu]ie,
promoveaz` sloganul «bogat [i cinstit»“. La telefon, doamna Udrea
are o voce foarte sexy, pot s` confirm, [i vocea aceasta catifelat` \mi
zice: „Nu te crede nimeni, domnu’ T`nase, dac` spui c` un bogat din
Romånia a c\[tigat banii cinstit… Afacerile trebuie s` fie legale, nu
morale!“. Am avut o discu]ie foarte interesant` cu doamna Udrea, am
rugat-o chiar s` se calmeze, c`ci se cam \nfierb\ntase [i, pentru un
ziarist t\n`r, o femeie blond` [i \nfierb\ntat` nu este cel mai indicat
partener de discu]ie. „Dar s` v` spun despre ma[in`, ce vre]i s`
[ti]i?“, \mi zice. „Totul“, \i r`spund obraznic. „P`i, e ultimul model de
Mercedes S, cost` peste o sut` de mii de euro, e luat \n leasing pe
una din firmele so]ului meu.“ „Ce rat` ave]i la leasing, doamn`
Udrea?“ So]ul Dorin Coco[ se afla l\ng` ea [i \i sufla: „4.000 de euro
pe lun`“. „Ce avans a]i dat?“ So]ul Coco[ continua s`-i sufle: „30.000
de euro, \ns`, v` repet, domnu’ T`nase, nu e normal, p`i cu ce a]i
vrea s` circul?“. Am rugat-o de mai multe ori pe doamna Udrea s` nu
se enerveze, de[i vocea ei este \nc` [i mai sexy atunci c\nd se en-
erveaz`. P\n` la urm`, a r`mas c` bem o cafea la Golden Blitz. Vorba
ceea: doamn` Udrea, \n]eleg ce spune]i, dar ce-a]i zice de o cafea?
Per pedes Benz

bun`. Problemele erau \ns` la ea. orm`rie de la Pia]a Matache, LEGEND~:

Localul b`lan Pe Internet, pe un site, am g`sit,
de pild`, afirma]ia c` re]eta ori-
ginal` chinezeasc` pentru „ra]a
Pekin“ avea 15.000 de cuvinte.
noaptea, c\nd mi-e foame. A[a c`
prima mea impresie despre \nt\l-
nirea cu civiliza]ia chinez` r`m\-
DDDD ca la mama acas`;
DDD ca la tata acas`;
ne deocamdat` c` mai are vreo DD ca la mine acas`;

Marele reziduu chinezesc M`car 7.000 de cuvinte s-or fi scris

[i pentru puiul Pekin, b`nuiesc.
cinci mii de ani p\n` s` scape de
influen]ele romåne[ti.
D ca la m`-sa acas`.

{i nu pot s` cred pentru nimic \n π ieftin ca braga;

Trebuie s` \n]elege]i c` la
rubrica asta scriu [i oameni cu
bani, [i salaria]i ai lor cu mai pu-
]ini bani. Tocmai de aceea, c\nd
unul din cea de-a doua categorie
ajunge pentru prima oar` la un
restaurant chinezesc, nu o s` \[i
permit` s` comande cea mai
scump` posibil lab` de ursule]
panda \n vin Ming Bao din pro-
vincia Tz\, ci chestii mai accesi-
bile, c\t s` se laude ulterior c` a
pus [i el piciorul \n templul pl`-
cerilor asiatice. A[a am ajuns s`
p`[esc pe treptele care urc` din
pasajul Villacros din Bucure[ti
spre restaurantul chinezesc de la
etaj, nu \nainte s` fi m\ncat bine
acas`, ca s` nu m` apuce vreo
poft` [i s` \mi topesc tot salariul.
Chiar dac` ei ca persoane nu s\nt
de m\ncare, \nc` de la \nceput am
fost dezam`git de lipsa oric`rui
chinez din restaurantul chine-
zesc. Nici chelnerii nu erau chi-
nezi, nici \n buc`t`rie (care era
vizibil` de pe hol) nu era vreun
buc`tar chinez [i nici printre con-
sumatori nu a ap`rut vreunul.
{tiau ei ce [tiau, probabil. Ce am
consumat, a[adar, eu [i prietena
mea? O nimica toat`. Eu o sup`
chinezeasc` de pui chinezesc cu
boabe chineze[ti de porumb chi-
nezesc [i ea pui Pekin cu orez. Ce
s` v` zic? Supa mea era ca o sup`
de pui obi[nuit`, u[or acri[oar`,
dar \ndulcit` din cauza boabelor
de porumb din conserv`. Foarte
lume c` un \n]elept buc`tar chinez ππ caut`-te-n buzunar
din secolul 4 \.e.n. a scris 7.000 de Bursucul gastric \nainte de a intra;
cuvinte ca s` descrie un ciot de πππ e bine s` mergi \n ziua
cop`nel de pui, cur`]at cu grij` M\ncare : DD; de salariu ca s` nu te
de c`rni]` ca s` nu fie prea mult`, Pre]: πππ; faci de r\s;
\ntins cu grij` prin mult ou cu WC: µ. ππππ numai dac` te invit`
f`in` ca s` rezulte un fel de os
cineva care pl`te[te.
[ni]eluit, \n care aproape mi-am
rupt din]ii. Apoi, cred c` [i orezul
µ po]i s` [i adormi;
avea ceva. De exemplu, era foarte
tare [i uscat. Uscat spre cauciu- µµ cur`]el;
cat sau viceversa, mult dep`[it de µµµ ai grij` pe unde p`[e[ti;
orezul pe care \l iau de la o sha- µµµµ n-ai putea s` mai rabzi?
frumoasa academia CA}AVENCU 17
Nr. 11, 22-28 martie 2006
[i chestia
Fata lui Luca, de la fileu la filaj
De-a Alba neagra-n Cel mai fioros sindicalist din România, Liviu Luca, Luca. E vorba de fiul lui Gheorghe Dumitrache, fost

cerul gurii are o fat`, ceea ce nu e r`u deloc. Mai ales c` Ro-
xana nu a fost genul de copil care s` se fi folosit de
influen]a tat`lui pentru a-[i crea avantaje \n dez-
adjunct al SRI Prahova, un tip anchetat \n prezent,
\nc` \n libertate, al`turi de fo[tii s`i colegi P`lt\nea
[i Bucur, care \mpart fr`]e[te o celul` din
Hot`r\t lucru: anul `sta o s` (pentru neini]ia]i, un celebru cre- manechinele g\tul pe podiumurile avantajul p`rin]ilor. Nu a ie[it \n eviden]` deloc, Bucure[ti.
fie iar bun la inunda]ii, dar o s` ator de \nc`l]`minte) \i merge din de prezentare, \mpiedic\ndu-se-n p`str\ndu-[i \n Ploie[ti un „low profile“ de toat` L`s`m \ns` pentru Departamentul de Investiga]ii
fie al dracu’ de slab la pantofi. De ce \n ce mai na[pa. Nu numai c` curelu[ele de la ciocate, dar cic` frumuse]ea, ceea ce v` dorim [i dumneavoastr`. ancheta cu serei[tii prahoveni [i ne ocup`m de
acum c\teva luni, de c\nd i s-a dez- designerii de ]oale nu prea-i mai are oare[ce probleme [i cu so]ia. Toat` lumea [tia despre fata petrolistului c` este nunt`. Care va avea loc pe 17 iunie, la cazinoul din
lipit prima sandal`, lui Mihai Albu fac comenzi, de fric` s` nu-[i rup` Doamna Albu, pentru apropia]i, cuplat`, de ani buni [i ireversibil, cu Jeli P\slaru, Sinaia. Gineric` a dat deja o fugu]` \n Fran]a, de
pur [i simplu Alba, e din ce \n ce unul dintre cei mai tari voleibali[ti români din unde a adus verighetele, \n valoare de 5.000 de
mai nemul]umit` de domnul Albu, toate timpurile. Pentru merite deosebite, dup` ce euroi. Fiind vorba de nunta anului \n Prahova, p\n`
drept care \i face scandal din ce \n s-a retras din activitatea competi]ional`, Jeli a fost [i l`utarii au fost deja pl`ti]i, sumele \nv\rtindu-se
ce mai des, iar uneori chiar nis- angajat, coinciden]`, chiar la Petromservice, o [ti]i, \n jurul a 3.000 de coco pe cap de pleibecist. Mar-
caiva mutri]e acre \n public. Care firma aceea care sus]ine performan]a la Realitatea cel Pavel, Blondy, Györfy, Pepe [i al]ii vor ridica
or fi problemele doamnei Albu, \n TV. darul la cote greu de \nchipuit pentru noi, muritorii
condi]iile \n care problemele dom- Vestea c` Roxana se m`rit`, dar nu cu P\slaru, a de r\nd. La o asemenea distribu]ie, ar fi [i p`cat ca
nului Albu s\nt cele pe care tocmai surprins, a[adar, pe toat` lumea la Ploie[ti, socrul mare s` nu poat` ajunge la nunt`, nu?
le-am enun]at? P`i, problemele uimirea asta ajung\nd rapid [i \n Capital`. Unde au
doamnei Albu e una singur`: c` mai ajuns [i ceva date despre viitorul ginere al lui Careul de nunta[i
vrea s` fie \n aten]ia presei (vrea
s` fie celebr`, vrea s` fie cunos-
cut`, vrea s` \ntoarc` lumea capul
[i botul espadrilelor dup` ea pe
Protocolul Casei Irinale Columbeanu
strad`, pe scurt vrea mult` publi- Episodul I
citate). Pe care domnul Albu se C` tot a intrat u[or \n umbr` \nt\iul amorez al plu, cazul anivers`rii recente a Clubului Office.
Domnule,
Domnule, pen-pen- pare c` nu e \n stare s-o furnizeze
neamului, s` vorbim pu]in despre orgoliul lui, nu |nghesuial`. Coafura lui Iri rezist`. Transpira]ie.
tru
tru meseria
meseria de de creator
creator corespunz`tor cu dimensiuneade alta, dar parc` aduce un pic cu acela al lui Coafura lui Iri rezist`. La fel [i limba lui, bine
a[tept`rilor dumneaei, iar, \n ul-
{tefan cel Mare. Va s` zic`, Irinel cel Mic, c` la el \ncol`cit` cu-a Monic`i, r`sturnat` languros al`-
de
de mod`
mod` \]i
\]i trebuie
trebuie stof`.
stof`. EuEu
tima vreme, de c\nd cu sandalele
ne referim, bine\n]eles, a-nv`]at la [coala de balet turi de el, pe o canapea \nc`p`toare. Agita]ie. Coa-
stof`
stof` am,
am, c`
c` mi-am
mi-am luat
luat [ase
[ase me-
me- alea rupte, nu prea mai e \n stare
[i maniere elegante c` cine e jmeker tre’ s` aib` fura lui Iri rezist`. Ni[te str`ini s\nt invita]i de
traje
traje calitatea
calitatea \nt\i,
\nt\i, de
de la
la Paris.
Paris. s-o furnizeze deloc. A[a c` s` nu
\ntotdeauna \n jurul lui mult spa]iu, care s`-l pun` patron s` ia loc pe canapeaua lui Iri. Nervii lui Iri
Acum
Acum maimai \mi
\mi trebuie
trebuie doar
doar unun zice]i c` nu v-am avertizat: din
\n valoare. Ca o consecin]` fireasc` a acestor nu mai rezist`. Face crize [i amenin]` c`, dac`
creator
creator de de mod`.
mod`. moment ce Mihai Albu are [i [la-
\nv`]`minte, la prezent`rile de mod`, Majestatea cineva-i \ntineaz` spa]iul, \[i cheam` bodyguarzii.
pii dezlipi]i, [i nevasta nervoas`,
Sa Iri pretinde \ntotdeauna o pozi]ie (n.r.: adic` un Problema se solu]ioneaz`, \n cele din urm`, f`r`
n-ar fi exclus ca manelista Car-
scaun) \n r\ndul \nt\i. {i `sta n-ar fi chiar cine b`taie. Mofturile [i coafura lui Columbeanu \ns`
men {erban (o client` fidel` de-a
[tie ce moft, dac` scaunul din r\ndul \nt\i n-ar fi vor rezista dincolo de spa]iu [i de timp. Vom reveni
Mihai Albu, un creator care [i-a f`cut
lui) s` umble, anul `sta, ori des-
solicitat la pachet cu un alt scaun, a c`rui menire cu ritualul alocat Clubului Bamboo.
un obicei prost: se \nc`p`]\neaz` cul]` ori \n adiba[i. e s` g`zduiasc` o blan` luxoas`, abandonat` negli-
s` \mbrace frumos ni[te fete jent [i aristocratic. Protocolul Casei Irinale Colum- Clubul Rubik
c`rora le st` mult mai bine dezbr`cate Albu ca Z`pada beanu nu se rezum` \ns` aici. S` lu`m, ca exem-
18 academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
Nimic nou
pe fontul de Everest
Zilele trecute am primit de la
un cititor o captur` haioas` f`-
cut` \ntr-un dic]ionar electronic
German-Român Tehnic (foto 1).
S\nt convins c` gre[eala respec-
tiv` se datoreaz` unei erori de
introducere a datelor (presupun
c` acolo trebuia s` fie cuv\ntul
„curent“), \ns` chestia asta \mi
aduce aminte c` voiam s` v` vor-
besc mai demult despre singurul
[i cel mai complex dic]ionar elec-
tronic gratis de pe Internet pe
care \l cunosc eu, [i anume Eve-
rest. De regul`, dic]ionarele de
downloadat de pe Internet s\nt:
1) contra cost – deci, nu, 2) free-
ware, \ns` c\nd te apuci s` le folo-
se[ti observi c` s\nt for free doar
interne]e
f`r` b`tr\ne]e
C\nd [eful nu-i acas`,
joci cu [oarecii
sub mas`
p\n` la litera „c“.
Everest este 100% gratuit, se
poate desc`rca de la www.free-
soft.ro [i, dezarhivat, ocup` cam
80 MB. Acoper` vreo 37 de dic-
]ionare interna]ionale, din care 9
limbi (româna, engleza, france-
za, germana, italiana, maghiara,
bulgara, portugheza [i spaniola),
plus c\teva dic]ionare mai spe-
ciale: Englez-Englez Medical, |n urm` cu dou` s`pt`m\ni
Sinonime, Acronime; Englez- v-am prezentat un gadget care
Român: Proverbe, Expresii [i \nlocuia mouse-ul de m\n` cu
Tehnic; Englez-Spaniol: Tehnic; unul de picior sub forma unui
Francez Sinonime [i Larousse; covora[. R`m\nem \n domeniul
Englez Nume Biblice etc. Are un acesta al tehnologiei la picioa-
agent de pronun]ie [i, cel mai francez`, italian`, german`, duc \n c\teva limbi. Astfel, „V\nd rele noastre [i vorbim azi de-
important, un translator online spaniol` [i portughez` (aten]ie, Daewoo Matiz, an de fabrica]ie spre Stealth Switch, dispoziti-
eficient \ntre 6 limbi: englez`, translatorul nu [tie s` traduc` 2004. Are aer condi]ionat [i doar vul care, odat` ap`sat cu picio-
\n/din român`!). 13.500 de kilometri parcur[i. Nu rul, ascunde toate ferestrele de
De fapt, translatoare online a fost lovit. Pre] orientativ: 4.500 pe ecran care nu concord`
care s` traduc` ceva ca lumea \n/ euro“ a ajuns \n englez` cam a[a deloc cu fi[a voastr` de post
din român` s\nt greu de g`sit [i, de bizar: „Vind Daewoo Matiz, (Yahoo Messenger, mail-ul t`u personal, mail-ul personal al cole-
alea care s\nt, nu satisfac. Un e- year from fabricatie 2004. Are air gelor de birou din re]ea, [ah online, site-urile porno, Solitaire etc.).
xemplu ar fi InterTran-ul www. conditionat si doar 13.500 from A intrat brusc [eful pe u[` [i tu e[ti b`gat p\n` la urechi \n folderul
tranexp.com:2000/Translate/ kilometer parcursi. Non of late cu pozele cu el [i nevast`-sa? Pac, ai [i ap`sat cu piciorul dispozi-
result.shtml. Am luat textul bruised. Pret Oriental : 4.500 Eu- tivul respectiv de sub mas` (conectat prin muf` USB) [i pe ecran
unui anun] pe care l-am publicat rope“. apara foaia de calcul a primelor [i a m`ririlor de salariu, \n Excel!
eu s`pt`m\na asta \n Anun]ul de Hacker, poli]ist texan Stealth Popescu
la A la Z [i am \ncercat s`-l tra- danielgoace@catavencu.ro
interne]e academia CA}AVENCU 19
Nr. 11, 22-28 martie 2006
f`r` b`tr\ne]e

single player \mpotriva tuturor: iGod we trust

N`stase trage
cu pu[ca \n p`s`ret
V` pute]i imagina ce penurie
este pe pia]a de jocuri din Româ-
nia dac` am ajuns s` vorbim s`p-
t`m\na asta despre aplica]ia aceea
\n Flash cu Adrian N`stase, pe ca-
re a preluat-o miercuri [i joi a-
proape toat` presa scris`, inclusiv
jurnalele de [tiri, numit` Panic`
la Cornu. Asta \n timp ce tarabele
de soft pirat din Pia]a Universit`]ii
gem de povara ultimelor r`cnete
\n materie de jocuri: ToCA Race
Driver 3, BloodRayne 2 (da, de[i
poate v` este greu s` crede]i, a
ap`rut \n sf\r[it!), SWAT 4: The
Stechkov Syndicate (add-on), Ris-
ing Force Online (MMORPG), Ad-
vent Rising etc.
le la[i s` ajung` l\ng` cl`dire, alea
cu bazook` (la fel de periculoase)
[i, nu \n ultimul r\nd, g`inile-eli-
copter, care te bombardeaz` cu
omlete din cer. V` recomand`m s`
]inti]i \n ordinea invers`, \ncep\nd
cu cele mai periculoase. Cu ce tra-
ge pu[ca lui N`stase? A, da, asta
am uitat s` v` spunem… Cu aspi-
rin`, normal. O rafal` de 5-6 table-
te poate scoate din circuit o \nari-
pat` gripat`. Problema e c`, pe la
scorul de 10.000 de puncte, \n timp
ce N`stase nu mai pridide[te cu
degetul pe coco[, \n jurul s`u mi-
[un` la piept de pui, pulpe [i tac\-
muri de zici c` s-a spart ]arcul de
la Crevedia. Eu unul n-am putut s`
Se apropie sfintele s`rb`tori de Pa[ti [i, ca orice buni cre[tini,
n-ar fi r`u s` v` spovedi]i pu]in \nainte. Nu, nu trebuie neap`rat
s` v` duce]i la biseric`. Ar fi [i culmea… telefonul \l pl`ti]i pe
net, ratele la cas` – pe net, lumina, gazele, Internetul – pe net, era
de a[teptat ca [i spovedania s` se \nt\mple la un moment dat tot
online. Nu, serviciul iGod (www.titane.ca/concordia/dfar251/igod/
main.html) nu este un site oficial al vreunei biserici. Adic` chiar
nu trebuie s` v` a[eza]i \n genunchi l\ng` tastatur` [i s` v` aco-
peri]i capul cu mousepad-ul. |n schimb, pute]i intra, chipurile, pe
un chat privat cu Dumnezeu, c`ruia s`-i \mp`rt`[i]i p`catele, iar
el v` va r`spunde. |n realitate, \n spatele lui „Dumnezeu“ este un
robot (creat cu softul Pandorarobot, o s` vorbim despre asta \n-
tr-un num`r viitor) dresat s` posteze r`spunsuri \n func]ie de anu-
mite cuvinte aflate \n \ntrebarea voastr`.
Penitent captivus

Cu pu]in` \ng`duin]`, Panic` scot mai mult de 15.930, ceea ce e

la Cornu ar putea fi un shooter. |n
sensul c` personajul principal este
un Adrian N`stase cu o pu[c` de
v\n`toare care ucide galinacee de
la balconul conacului s`u de la Cor-
nu. Nu e clar dac` le \mpu[c` de
fric` pentru c` ele ar avea grip`
aviar` sau din cauz` c` g`inile \n-
cearc` s`-i distrug` palatul. S\nt
cel pu]in 4 tipuri de g`ini: cele mai
multe s\nt cele care cioc`nesc cu
ciocul \n pere]ii castelului, cele ka-
mikaze care se arunc` \n aer dac`
foarte pu]in. Ca s` intri \n Top 50
trebuie s`-l dep`[e[ti pe „gamble-
ru prostu“ care a reu[it s` lichide-
ze g`ini \n valoare de 39.730. Ca s`
nu mai zic de num`rul unu al cla-
samentului, care domin` Topul a-
nului de la \n`l]imea celor 109.520
de puncte.
Panic` la Cornu necesit` Flash
8 instalat [i poate fi jucat de la
adresa www.ejocuri.ro/jocuri/pani-
calacornu.
Septimiu Server

hard de ner`bdare
Windows-ul care teste...
S` nu v` mira]i dac` peste 2-3 ani o s` deschide]i calculatorul [i, \n loc
de Windows XP Professional sau ce sigl` v` apare vou` la bootare, de
pe ecranul monitorului o s` afla]i aleator c` cine [tie ce detergent spal`
mai bine dec\t unul obi[nuit sau cutare iaurt este [i s`n`tos, [i delicios,
[i s`n`tos, [i delicios, [i s`n`tos… Angaja]ii lui Bill Gates au \nceput s`
testeze de s`pt`m\na trecut` implementarea bannerelor publicitare \n
aplica]iile sale cele noi (Office Live, Live Mail [i MSN Spaces) pe anumite
pie]e (Australia, SUA, Canada, Brazilia, China, Fran]a, Germania, Italia,
Spania, Anglia). Scump, doamn`, scump! Da’ nehalitul… c\t e nehalitul,
doamn`?

|n the Name of The Mother

S\mb`t`, clien]ii eBay [i Chase Bank au fost victimele unui atac de tip
phishing mai deosebit. |n sensul c` link-ul primit \n e-mail ducea c`tre
un site original [i nu unul modificat, site-ul unei b`nci chineze[ti al c`rei
server tocmai fusese spart. Ceea ce p`rea \ns` suspect era c`, pe l\ng`
ID, parol`, num`rul c`r]ii de credit [i obi[nuitul PIN (care n-are ce c`uta
\n nici un formular oficial pe Internet), scammerii solicitau undeva [i…
numele mamei clientului. Loool! P`i, s` nu-i bagi \n numele mamii lor pe
ei de nenoroci]i?!

Datele au fost luate

V` spuneam la un moment dat c` guvernul SUA se judec` cu Google
pentru c` i-a cerut acesteia din urm` s`-i pun` la dispozi]ie datele str\nse
de la utilizatori pe un anumit interval de timp. Ca s` v` face]i o idee c\t
cost` c`ut`rile voastre pe Google, cum se negociaz` ele [i la ce nivel, o s`
v` spunem c` zilele trecute guvernul [i-a mai redus cererile, evident, la
presiunea ONG-urilor care militeaz` pentru protejarea intimit`]ii online:
„Bine, hai, nu vrem c`ut`rile pe dou` luni“, au zis autorit`]ile, „doar cele
pe ultimele dou` s`pt`m\ni! Plus ultimele 5.000 de cuvinte introduse de
utilizatori [i 50.000 de adrese tastate \n c\mpul Google!“.
Game Ovar
20 academia CA}AVENCU verzii
Nr. 11, 22-28 martie 2006
[i usc`turile

Anul, planul: Cernavod` pune punctul

Delta-planul pe radical din i
Se [tie c` societatea civil` cre[te O [tire foarte ciudat` a f`cut astfel c` dispare ho]ia, primul
\ntr-un an cât fur` o guvernare \n \nconjurul lumii, dup` care s-a efect al logicilor multiple aplicat
[apte, a[a c` nu trebuie s` v` mire \ntors \n redac]ia noastr`. Elevii la ora[ul de la Dun`re. Apoi,
faptul c` Asocia]ia „Salva]i Delta – olimpici din Cernavod`, unde a \ntruc\t copiii din Cernavod`
A.C.“ [i-a s`rb`torit s`pt`mâna fost instituit` carantina din cau- dezvolt` la o olimpiad` local` un
trecut` majoratul precoce cu ocazia za gripei aviare, au interdic]ie s` sistem cu mai mult de patru di-
adopt`rii celui de-al doilea raport participe la olimpiadele na]io- mensiuni, localnicii din Cer-
anual. |n cadrul Adun`rii Generale a nale sau jude]ene. Acum, se na[- navod` \[i dezvolt` via]a sexu-
Asocia]ilor, membrii fondatori [i onorifici, care fac parte din Senatul te un adev`rat scenariu diabolic. al`, astfel \nc\t nu mai trebuie
A.C. [i din redac]ia revistei Aventuri la pescuit, au stabilit strategia s` se deplaseze de la serviciu
Asocia]iei pentru urm`torii doi ani. |n 2006, ac]iunile de lobby vor fi S`-l urm`rim: obliga]i s` nu pentru a face dragoste cu iubi-
dublate de ac]iuni de protec]ie efectiv` a biodiversit`]ii [i de consoli- p`r`seasc` ora[ul [i izola]i de tele lor, aflate la cump`r`turi. |n
dare a sectorului neguvernamental de protec]ie a mediului. Experien]a restul lumii, tinerii din Cernavo- Cernavod` \ncep s` fie astupate
dobândit` \n primii ani de existen]` va fi apoi transmis` la nivel local: d` dezvolt` la olimpiade o [tiin]` g`urile negre \n care intrau ce-
\n 2007, Asocia]ia \[i va deschide o filial` la Tulcea sau va \ncheia un nou`, cu alte reguli dec\t cele de t`]enii cu Daciile, astfel c` o
parteneriat cu o organiza]ie de mediu local`. la celelalte olimpiade obi[nuite. stare de mul]umire se a[az`
|n 2005, „Salva]i Delta – A.C.“ a jucat un rol influent \n chestiuni Astfel, tinerii din Cernavod` peste urbe. Practic\nd sexul liber
prioritare pentru Delta Dun`rii: reconstruc]ia ecologic` a peste o \ncep s` lucreze cu postulate ca cu 6 [i chiar 8 dimensiuni, cet`-
treime din Rezerva]ie, canalul Chilia-B\stroe, protec]ia [tiucii [i a „1+1=3“, ora[ul adopt\nd mate- ]enii din Cernavod` \ncep s` se
sturionilor, poluarea industrial` [i problema concesiunilor. Pentru matici cu mai multe valori de \nmul]easc` din ce \n ce mai paradoxuri logice, care se aplic` poli]ia nu le mai poate elucida,
merite deosebite \n câmpul muncii [i productivit`]ii neguvernamentale, adev`r. Ceea ce \ncepe s` dea mult, \n numai dou` luni, din g`- numai \n Republica Multilogic`: \ntruc\t s\nt s`v\r[ite \n timpuri
Asocia]ia a fost recompensat` cu Premiul special al presei la Gala peste cap alimentarea cu ap`, urile timpului ie[ind trei mili- astfel, sexul cu p`rin]ii nu mai personale ale criminalilor [i, da-
Societ`]ii Civile [i cu Premiul pentru cea mai bun` campanie 1% la din cauz` c`, la \ntre]inere, \n loc oane de noi cernavodezi. Cerna- este interzis; animalele au voie c` nu au cheia matematic`, ei nu
Gala „Oameni pentru Oameni”. de dou` persoane, conform ma- vod` se declar` Republic` Mul- s` m`n\nce copiii nou-n`scu]i, pot intra \n timpul subiectiv al
tematicii din Cernavod`, s\nt tilogic` Matematic-Independen- \ntruc\t faptul c` pot face pipi \n criminalului pentru a-l pedepsi.
|n raportul anual, care va fi accesibil \n curând pe www.salvatidelta.ro, trecute trei sau chiar patru per- t`, condus` de un Rege ales la mai multe dimensiuni \i face su- 2019. Un [oarece intr` \n re-
Asocia]ia [i-a f`cut publice sursele de finan]are din 2005. Majoritatea soane, \n func]ie de logica per- fiecare trei ani de c`tre cet`]eni. periori; to]i locuitorii, teoretic, actorul 2 de la Cernavod`, iar
sunt sponsoriz`ri efectuate de companii comerciale (Tomis, Noel, sonal` a pre[edintelui blocului, |n timp, pornind de la 1+1=3, \n s\nt milionari, \ntruc\t nu mai pipi-ul s`u intr` \n reac]ie cu un
Romtelecom, Frigorifer, Murfatlar, B`neasa), motiv pentru care Aso- care se conduce dup` o mate- Cernavod` se dezvolt` o nou` trebuie s` adune (1+1), ci au neutron, explozia duc\nd la dis-
cia]ia sper` c` [i \n 2006 se vor g`si capitali[tii cu fa]` uman` care s` matic` ce i se pare mai profita- specie uman`. Cernavodezii b`- deja tot ce-[i doresc; astfel, le- pari]ia lumii. Aceasta a fost po-
ne ajute s` ap`r`m Delta de r`uvoitori, ne[tiutori [i alte asemenea bil`. |n cur\nd, lucr\nd cu logici tr\ni, de fapt copiii care au par- nea pune st`p\nire pe ora[; gu- vestea matematicii cernavodeze.
calamit`]i. multiple, bazate pe cercet`rile ticipat la olimpiada din perioada noiul nu mai este str\ns; apar Morala: copii, nu merge]i la
copiilor izola]i din Cernavod`, \n care ora[ul era izolat de restul tot felul de molime care \i ucid Olimpiad`, matematica ucide!
Asocia]ia reiese c` s\nt, de fapt, mai mul]i ]`rii, iar ei au dezvoltat o mate- pe copiii teribili care au inven-
Salva]i Delta – A.C.“ poli]i[ti dec\t cet`]eni, ceea ce matic` intern` (matematica cer- tat matematica cernavodez`; Cernavod` prin lobod`
\ncepe s` sperie ho]ii din ora[, navodez`), dau na[tere la noi \ncep s` aib` loc crime pe care
Foamea
culpa
r`spunsuri la scrisori
Leca Iancu (Buz`u):
Mul]umiri pentru po-
ezia trimis` din care,
ca s` dovedim c` am
citit-o, vom reprodu-
ce sfîr[itul ei: „A[a
c`, finalul [i pontul /
Vom mînca ce-a t`iat
Ciontul / S` se mire
to]i «golanii» / Cum
o duc pensiona-
rii“.
Dorin Pavel
(Bucure[ti):
L-a]i v`zut pe
Florin C`li-
nescu la talk-
show-ul Na[ul [i
acesta sus]inea
c` Republica, ce-
lebrul dialog al lui
Platon, reprezint` o
form` perfect` de democra]ie,
cînd, de fapt, în acest tip de stat
imaginat de Platon, numai de de-
mocra]ie nu poate fi vorba. Ave]i
dreptate! Probabil c` Florin C`li-
nescu s-a l`sat p`c`lit de titlul dia-
logului. Cînd o s` îl v`d, o s` îl rog
s` citeasc` [i restul.
Anatolie Pani[ (Snagov): O s`
încerc`m s` v` ajut`m. Cum mai
sta]i cu scrisul?
Oliver Lustig (Israel): Dup`
cum vede]i, m`tu[a Tamara i-a l`-
sat mo[tenire nepoatei ei, Dana,
nu numai un milion de dolari, ci
[i un milion de necazuri. Cîteoda-
t` banii, vorba cîntecului, n-aduc
numai fericire. Mul]umiri pen-
tru gîndurile bune.
Loredana Vasile (Bu-
cure[ti): A]i pus pariu cu
so]ul c` N`stase nu va fi
arestat. A[a cred [i eu, mai
ales c` s-a luat dup` capul
nevestei, cînd a f`cut ce a
f`cut. {i cîteodat`
e aproape imposi-
bil s` ie[i din gura
nevestei, ceea ce
în justi]ie înseam-
n` circumstan]e
atenuante. Eu
sper la un se-
chestru, m`-
car.
{tefan Po-
pescu (Vas-
lui): Nu m` pricep la
fotbal, dar, din cîte am
în]eles de la prietenul [i colegul
meu Viorel Mo]oc, nu-i r`u c`
ne-am calificat cu dou` echipe în
sferturile de final` ale Cupei
UEFA. Mai aude lumea de noi!
Doina G. (Ia[i): Din cîte [tiu
eu, Gabriela Vr\nceanu Firea a
publicat dou` sau trei c`r]i [i este
membr` a Uniunii Scriitorilor. Dar
asta nu înseamn` neap`rat c` e [i
scriitoare. R`mîne totu[i o per-
soan` agreabil` pe ecranul tele-
vizorului, care pare s` fi citit [i
altceva decît reviste lucioase.
{tefan AGOPIAN
coasa lux
Irak dau [tire…
Noi, pentru ast`zi, la „Coasa
lux“, am avut de preg`tit… Ce
puteam noi s` avem de preg`tit
la „Coas`“? P`i, haide]i \nt\i s`
s`rb`torim [i noi cu fast, acum
\n martie, trei ani de la intrarea
americanilor \n Irak. Ce Dumne-
zeu, fra]ilor \ntru moarte, a fost
ultimul r`zboi mai mi[to din ul-
tima vreme! Unde mai g`seam
noi at\]ia mor]i, pe metru p`trat
sau pe unitatea de timp, \n aces-
te vremuri de restri[te, c\nd oa-
menii se \nc`p`]\neaz` at\ta s`
tr`iasc`? Ca s` nu ne mai amin-
tim ce a urmat. Ni[te rafina]i de-
gust`tori de moarte ca noi nu
mai pot fi nici de partea ameri-
canilor, nici de cea a ciuhapilor.
Noi ne bucur`m, din tot sufletul
nostru curat de copii, c` mor oa-
meni. Nu avem parti-pris-uri
proste[ti legate de uniform`.
De-asta v` rog s`-i ur`m bun ve-
nit unui maestru. Teroristul Hus-
sein Fahmi (28 de ani), capturat
academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
acum dou` luni la Bagdad, le-
gitimat la Al-Qaeda, sec]ia Irak,
clasa profesor-doctor Abu Musab
al-Zarqawi. Gagiul a recunoscut
c` \n ultima vreme a decapitat
cu m\nu]ele lui 116 oameni. Da,
a]i auzit bine. El l-a coafat [i pe
japonezul acela, Shosei Koda,
care \n 2004 a fost printre primii
care au deschis sezonul la c`p`-
]\ni. |l felicit`m pe Hussein, mul-
]umim mamei, p`rin]ilor [i celor
116 care au fost al`turi de el [i
au f`cut posibil` aceast` perfor-
man]`. Celor 116 care au crezut
\n el p\n`-n ultima clip`. Sau,
mai bine zis, n-au vrut s` cread`,
s`rmanii, c` el poate face a[a
ceva cu capetele lor. V` da]i sea-
ma c` omul acesta a omor\t, ma-
nual, mai mult dec\t un bombar-
dier B-2, o minune a tehnicii ca-
re a costat contribuabilii ame-
ricanii miliarde multe de dolari
bucata? Vede]i c`-n moarte, ca
[i-n dragoste, dac` vrei [i crezi
cu adev`rat, banii nu mai con-
teaz`? |nc` o dat` „Bravo, Hus-
sein!“. {i, ca s`-]i ar`t`m c` [i
noi credem \n acelea[i valori ca
tine, propunem ca tu s` fii deca-
pitat cu [i mai mult s\nge rece,
nu \n doar zece minute, ci \n
vreo trei zile de chin [i agonie.
Capul isp`[itor
21
{i nu ne integra
pe noi \n ispit`,
[i ne izb`ve[te
de cel r`UE
Pentru c` politicienii romåni \nc`
nu au reu[it s` pun` cruce inte-
gr`rii \n UE, prefectul jude]ului
Ia[i, Radu Pris`caru, i-a propus
mitropolitului Moldovei [i Bu-
covinei, |PS Daniel, un proiect
conform c`ruia preo]ii din jude] ar
trebui s` le explice enoria[ilor
cum e cu Uniunea asta European`,
care s\nt avantajele [i dezavanta-
jele acestui act politic neprotejat.
Dup` ce preo]ii \[i vor fi ]inut
predicile despre Sf\nta UE, cea
f`c`toare de minuni, probabil c`
mul]i dintre enoria[i vor dori s`
intre \n Europa cu picioarele
\nainte.
|nalt Preasfin]ia S.A.
Fie-i
]igara u[oar`!
Trist, dar adev`rat: omul de
afaceri Florian Anghelescu,
patronul ]igaretelor Anghelescu, a
murit prin sp\nzurare. S-a dovedit
\nc` o dat`, dac` mai era nevoie,
c` tutunul d`uneaz` grav s`n`t`]ii.
Adio, fume!
22 academia CA}AVENCU Reclame
Nr. 11, 22-28 martie 2006
de ras

flagrant deliciu condica de sugestii [i reclame

Nou:
Cereale Au ap`rut alpinistul nautic
[i ]i se va da b`taie [i scafandrul montan

Pentru cine n-are bani s`-[i fac` \ntr-un an un
concediu la mare [i unul la munte, a ap`rut posi-
bilitatea concediilor tip „2 \n 1“. Adic` te duci la
munte [i te sim]i ca la mare. Pensiunea agrotu-
ristic` „Briza muntelui“ e perfect` pentru aceast`
senza]ie mixt`. La munte po]i \nota pe paji[ti, po]i
face scufund`ri, po]i merge cu vaporul prin p`dure.
Aten]ie, nu mai \nt\rzia]i, procura]i-v` bilete din
timp \n zonele de munte care devin mare. Sezonul
inunda]iilor de la munte e gata s` \nceap`.
Pensiunea agroturisctic`

Rug`m pe aceast` cale mi[carea feminist` din

Romånia, care lupt` pentru ca so]iile s` nu mai fie
caftite de be]ivii lor so]i, c\t [i mi[carea masculi-
nist`, care se lupt` pentru ca b`rb`]eii s` nu mai fie
b`tu]i de neveste cu pantoful cu toc cui, s`-[i tem-
pereze ac]iunile de strad`. |n Romånia, violen]a \n
familie este un moft fa]` de ce se \nt\mpl` pe afar`.
Uita]i-v` la televizor, la spotul pentru cerealele Vi-
talis. So]ii se trezesc diminea]a [i se bat s` ajung`
unul \naintea celuilalt la cutia cu cereale [i de-asta
\[i \ntind reciproc capcane, de cu sear` probabil: el
a legat o funie de care s` se \mpiedice ea; so]ia, la
r\ndul ei, a plasat strategic pe drumul \nspre buc`-
t`rie un f`c`le] pe care el s` calce [i s` cad`. Flecu[-
Au [i c\inii animall-ul lor
te]e. Mai nasol e la str`inezia. Tot \ntr-un spot pu-
blicitar, dat pe la Noaptea Devoratorilor de Publici-
tate, so]ii se bat mult mai r`u pentru o ma[in`, ca
s` ajung` unul \naintea celuilalt la volanul ei. Se
electrocuteaz`, \[i dau foc, se mutileaz`, se arunc`
\n aer unul pe altul. Trebuie neap`rat ca p\n` \n 2007
s` \nv`]`m s` ne batem \n familie la standarde UE.
So] [i s-o ]ie \n pumni

abera]ia de libertate
Necuno[tin]e
operare calculator
Ce s` fac` o biat` fat` goal` \n fa]a unui calcu-
lator din care o prive[te un str`in, f`r` cuno[tin]e
de operare PC [i f`r` s` [tie ce o roag` `ia care se
uit` la ea? Nici nu \n]elege de ce trebuie s` se uite
fix \n bila aia de pe monitor. Nici nu \n]elege cine
e „show tits“ sau „masturbate yourself“ de tot apar
pe ecran. Dar problema nu se pune a[a. Dac` tot e
s` fie anti-anun] [i s` nu respecte nici o cerin]`
fireasc` a video-chat-ului, atunci \n mod cert zg\rce-
nia de detalii din anun] a \mpiedicat [i apari]ia celor-
lalte detalii cerute de angajator: sigur fata trebuie s`
fie ur\t`, str\mb`, cheal` [i b`iat.
Pussy-chat
Ce chestie, adic` dac` vrei s` iei hran` pentru m-a]i f`cut [i mai curios. Pun pariu c` pe u[a ma-
animale, trebuie s` dai col]ul? A, nu? |nseamn` c` gazinului alimentar e [i anun]ul `la pe care scrie „|n
am \n]eles eu gre[it… {i atunci care era mesajul? aceast` unitate, accesul cu st`p\ni este interzis!“.
C` hrana de animale se d` la magazinul alimen-
tar? Foarte bine, unde voia]i s` se dea? La vul- Funda]ia „Vier Pofta-n cui“
canizare? La anticariat? La ceapraz`rie? Ba acuma
CLO{CACU
PUII DE [aur
B`sescu, \ntr-o povestire de ap` [i sfad`
Textul de mai jos este un interviu-reportaj cu t\n`rul c`pitan Traian
B`sescu, publicat \n Flac`ra din 31 decembrie 1982. {tim c` acro-
nimul C.O.M. vine de la Comitetul Oamenilor Muncii. Nu [tim ce car-
pete [i blugi au mai fost salva]i, la pachet cu nava Arge[ul, din
incendiul despre care ve]i citi. |n rest, totul e clar.
Anchet` Flac`ra: „Cel mai“,
„Cea mai“
Fapte de eroism
O nav`
[i un echipaj
\n care furtuna
([i focul) love[te
ca \ntr-un munte
„Am dat curs unei ciudate invi-
ta]ii, primit` prin po[t`, semnat`
de «un grup de marinari romåni»
– ca \n drumurile noastre prin
Constan]a s` ne facem timp, dac`
dorim s` cunoa[tem ni[te oa-
meni frumo[i, s` st`m de vorb`
cu comandantul navei «Cri[ana»,
Traian B`sescu. Este – mi se spu-
ne – cel mai t\n`r comandant de
pe petrolierele ]`rii – nici 31 de
ani – comandant c`ruia i s-a \n-
credin]at, ca semn de pre]uire [i
\ncredere, a doua nav` ca m`rime
a ]`rii, nav` al c`rei echipaj atin-
ge v\rsta medie de 27 de ani. Scur-
ta [i enigmatica scrisoare se \n-
cheia astfel: «Nu uita]i s`-l \ntre-
ba]i despre \nt\mplarea cu incen-
diul de pe nava „Arge[ul“, petre-
cut` undeva, \n lume, pe vremea
c\nd nu \mplinise \nc` 30 de ani».
– Ne aflam \ntr-un port, pe un
mare fluviu. Desc`rcam naft`,
produs distilat din benzin`. «Arge-
[ul» se afla \n dana unei mari com-
panii petroliere. Spre sf\r[itul des-
c`rc`rii a izbucnit incendiul. Nu
se [tia de la ce [i cum izbucnise.
Se aflau \n zon` 14 nave sub diver-
se pavilioane. Ardea fluviul \n
plin` zi. Flac`ra atingea 40 m. |n
circa 45 de secunde [i nava noas-
tr` a fost prins` \n aceast` hor`
de fl`c`ri. Mai \nt\i am ordonat
academia CA}AVENCU 23
Nr. 11, 22-28 martie 2006
c` oamenii au avut \ncredere \n \n exploatare p\n` la mijlocul lui aducerii la timp a ]i]eiului acas`. [eful mecanic al navei, Dina Con-
mine – numirea comandan]ilor noiembrie a.c. O singur` zi de (…) Tot din aceast` ad\nc` \n]e- stantin, nu-[i mai g`seau somnul
de nave f`c\ndu-se prin C.O.M. [i scoatere a navei din exploatare legere, acela[i t\n`r echipaj la de sup`rare. «Cum s` arunc`m
cu semn`tura Navromului. Era \nseamn` \ntreruperea fluxului Karg Island, \n zona conflictului noi at\ta valut`, cum s` pierdem
cam acum un an, dup` «ghinio- continuu de aprovizionare a ]`rii iraniano-irakian, a \nc`rcat nava at\]ia bani?» – se tot \ntrebau. {i
nul» cu incendiul. C\nd ne-am cu ]i]ei, \nseamn` valut` pier- \n timpul unor atacuri aeriene. au pornit, ajuta]i de ceilal]i, s`
\ntors \n ]ar`, \ntregului echipaj dut`. Nu \nt\mpl`tor deci ne-am Confrunt`ri cu situa]ii delica- fac` ni[te improviza]ii. Nu, nu-i
trecerea echipajului la posturile i s-a acordat concediu de odihn`, asumat o asemenea r`spundere. te au fost multe \n care hot`r\- bun cuv\ntul improviza]ie – a[
de manevr` cu inten]ia de a scoa- chiar [i celor care \l f`cuser` deja. Pentru a putea \n]elege greutatea toare a fost puterea voin]ei la te- zice mai degrab` c` [i-au pus \n
te nava din zon`. V`z\nd c` nu Un mod frumos, omenesc de r`s- unei asemenea hot`r\ri trebuie melia c`reia a stat aceast` ad\nc` aplicare iste]imea tehnic`. Peste
s\ntem decupla]i [i realiz\nd c` plat` pentru curajul cu care b`ie- s` v` spun c` echipajele petroli- \n]elegere, sus]inut` de excelen- 10 mii de dolari ar fi costat numai
nu putem pleca – s-ar fi \nt\mplat ]ii de pe «Arge[» s-au luptat, \n- ere s\nt cele mai disciplinate, cele ta lor preg`tire profesional`. Erau repara]ia, apoi scoaterea navei
o adev`rat` catastrof` – am hot`- ving\nd. Imediat dup` concediu, mai bine preg`tite profesional. E \n Marea Ro[ie c\nd au descope- din exploatare pentru cel pu]in 6
r\t s` r`m\n cu echipajul la bord mi s-a \ncredin]at comanda navei drept, personalitatea echipajului rit o avarie la condensatorul auxi- zile, alte zeci de mii de dolari, plus
\n speran]a c` incendiul nu va de- «Cri[ana». V` spuneam c` cea o formeaz`, o modeleaz` [i nava. liar. Avaria era vital` pentru sigu- ratarea pozi]iei de \nc`rcare, care
termina explozia tancurilor de
marf` ale navei [i cu inten]ia fer-
mai mare parte a echipajului m-
a urmat. |mpreun` cu ei am d`ru-
Iar «Cri[ana», pe c\t este de impu-
n`toare (n.n. – 4 etaje!), pe at\t
ran]a navei \n manevrele de tran-
zitare a Canalului de Suez. Li s-a
iar`[i ne-ar fi costat o groaz` de
bani.“
m` de a stinge incendiul de pe na- it navei, \nc` de la \nceput, un an este dotat` tehnic. Furtuna love[- alocat de c`tre ]ar` o sum` im-
va noastr` [i de a o salva. Echipa- de exploatare \n plus. te \n ea ca \ntr-un munte! portant` de valut` pentru repa- Mili]ia Spiritual`
jul a trecut deci la posturile de in- – Adic`? – Ave]i un sentiment de mare rarea navei \n Grecia. Echipajul a
cendiu. – Adic` nava ar fi trebuit s` siguran]` travers\nd pe un petro- hot`r\t s` \ncerce mai \nt\i el, cu
– C\t a durat lupta cu focul? intre \n [antier din decembrie ’81. lier criza petrolier` a lumii? for]e proprii, s` g`seasc` solu]ii
– Dou` ore. Dou` ore \n care Echipajul meu, prin lucr`rile efec- – Siguran]a provine din \n]e- de ie[ire din impas. {eful meca-
am stins [i un \mping`tor str`in tuate din mers, a men]inut nava legerea ad\nc` a nevoii vitale a nic, instructor Miu Vasilescu, [i
abandonat de echipaj [i adus de
curent \n pupa navei «Arge[», cu
tancurile de combustibil \n fl`-
c`ri. Pericolul cre[tea alarmant.
Pe de o parte, stingeam fl`c`rile
care ne cotropiser`, pe de alta, un
nou generator de incendiu, adus
de curent, ne amenin]a. A fost o
lupt` titanic`. |ntregul echipaj a
r`mas la posturi. (…) Era situa-
]ia clasic` de abandon a navei.
Nimeni nu ne-ar fi acuzat c` \n-
tr-o asemenea \mprejurare am
p`r`sit nava. De altfel, toate cele
14 nave din zona incendiului au
fost abandonate.
(…)
– Ce-a]i zice, Traian B`sescu,
s` nu vorbim nici despre «Arge[»,
nici despre «Cri[ana», ci despre
dv.? Pare c` nu a fost deloc o \n-
t\mplare c` la dv. nu au mai fost
necesari cei 8 ani necesari pen-
tru «na[terea» unui comandant
de nav`; c`, \n sf\r[it, azi s\nte]i
comandantul celui de-al doilea
petrolier, ca m`rime, al ]`rii, de[i,
dup` cum spune]i, adeseori s\n-
te]i pus \n situa]ia s` v` ar`ta]i
brevetul pentru ca s` fi]i crezut,
\ntr-adev`r.
– M-a bucurat nespus faptul
24 academia CA}AVENCU Cornu
Nr. 11, 22-28 martie 2006
de umbr`

poli]ia presei Telex din R\mnicu V\lcea c`tre \ntreg Globul

La fotbal [i la fabule se pricep to]i c`ci oameni este condu[i cu
O echip` de-a noastr` care n-a primit p\n` acum nici un gol \n Cupa aparatele, camere de luat vederi
Campionilor Europeni sau \n Cupa UEFA este Politehnica Ia[i. |n prima din cas` le vorbea \n urechii, am
etap` din retur, a jucat cu Poli Timi[oara, meciul s-a transmis pe TVR aflat tocmai din anul 1998. Eu
2, iar domnul comentator (i-am uitat numele) a pomenit despre sta- cunosc ce este scris \n dosarul
dionul „Grigore Alexandrescu“ din dealul Copoului. Stadionul din din Woa[ighton este lege, inter-
dealul Copoului poart` numele fostului primar ie[ean Emil Alexandres- na]ional` aprobat` de \ntreg
cu. Domnul Grigore Alexandrescu (1810-1885) nu prea era cu fotbalul, globul ca num`r de persoane
ci cu fabulele. De exemplu, cu „Boul [i vi]elul“, „C\inele [i c`]elul“, cunosc 650.
„Dreptatea leului“ etc. El, Grigore Alexandrescu, care n-a fost primar – Ce scrie D. Constanstantin
la Ia[i [i n-a l`sat numele s`u stadionului din dealul Copoului, a scris este lege.
versurile: „Un bou \n post mare? Drept, cam ciudat vine, / Dar asta se- – Dac` moare D. Constantin
nt\mpl` \n oricare loc. / Dec\t mult` minte, [tiu c` e mai bine / S` ai s`-l urmeze \ntreaga – Romånii.
totdeauna un dram de noroc“. Versuri care r`m\n [i azi la fel de ac- Eu de unde [tiu? Este subiectele
tuale ca [i m\ine. scrise pe plancarde pe numere
de ma[ini-ziare-televiziune-
Cip IE{AN radio. R~ZBOAIELE DIN EUROPI
Sim]ind, mai ales \n interiorul \n Academia Ca]avencu, un telex tin. Camerele de luat vederi, {I AMERICA ROMÅNII E CAPII.
Gardianul a dat cu oi[tea-n gard s`u, c` ceva sc\r]\ie, un cet`]ean
romån din R\mnicu V\lcea, Ro- g`tura!…
ION ILIESCU A FOST LA TOKIO
din V\lcea. Dan Diaconescu, ai le- descoperite (aici e o eroare de
|N ANUL 1990 LUNA MAI DOM-
transmisie [i nu se-n]elege – n.n.)
O glum` de un deosebit rafinament a reu[it Gardianul, pe data de 16 månia, a decis s` dezlege, doar cu NULUI |NP~RAT HAKINITO – JA-
Japonia indic` (spune) [i g\ndul
martie, \ntr-un reportaj despre adunarea maghiarimii de la Odorheiul m\inile sale, c\teva mistere esen]i- „8-03-2006. M` numesc D. omului, F`r` gre[ea (eroare din PONIA – A FOST – INFORMAT
Secuiesc. Un supratitlu care rezuma atmosfera evenimentului – ale pentru mersul lucrurilor pe Constantin n`scut, crescut \n co- nou – n.n.) f`cut probe cu \n- DE C~TRE ION ILIESCU – C~
„Proclama]ia privind autonomia teritorial` a secuilor a fost \nlocuit` P`m\nt. A[a c` a transmis un te- muna, Ro[iile jude]ul R\mnicu treb`ri tuturor copiilor de pe \n- ROMÅNIA |L OMOAR~ pe D.
cu discursuri monotone [i cu o peti]ie ce va fi adresat` Bruxelles-ului“ lex c`tre glob. Din p`cate, st\lpul V\lcea, anul 1953 ziua 14 luna treg (eroare…) 4 ani[ori la 6 CONSTANTIN DOMNUL |MP~-
– era urmat de concluzia fireasc`: „FÅSZ, FÅSZ, FÅSZ“. La prima pe care a lipit el mesajul nu a \n- septembrie, de profesie con- ani[ori, am fost valabil (bun) de RAT JAPONIA HAKINITO A
privire, „fås-ul“ mi s-a p`rut un comentariu par]ial justificat, \ns` nu \n ]eles ce trebuie s` fac`, a[a c` nu SPUS: EU NU OMOR OAMENI.
duc`tor auto. Am lucrat \n Bu- la 6 ani la 15 ani am fost \ntrebat
raport cu cei 10.000 de maghiari care au participat la adunare, ci fa]` a trimis telexul. Noroc c` cineva |N ANUL 2004 – 4 OCTONBRIE –
cure[ti ca [ofer din anul 1975 fel [i fel de vorbe am fost validat
de isteria din pres` care a precedat evenimentul. Abia apoi mi-am a forwardat telexul c`tre noi [i, p\n`-n anul 1992 – 22 Mai am de-n treg globul – eu c\nd eream DOMNUL |NP~RAT JAPONIA
amintit – sunt, totu[i, clujean – rostul ortografierii cu „sz“. Scris a[a, astfel, lumea \ntreag`, inclusiv fost scos din servici f`r` motiv. micu] auzeam vorbind oameni, HAKINITO {I DOMNA |NP~RAT~
cuvåntul \nseamn` ceva \n maghiar`. Nu \mi permit s` traduc, dar pot Japonia, cartierul Titan [i R\m- Din anul 1993 am r`mas f`r` \ntre ei: `sta [tie ce vorbe[te [i JAPONIA CU DOMNUL AM-
s` ilustrez, printr-o analogie: dac` un ziar maghiar ar publica, pe 2 de- nicu V\lcea, vor putea afla leg`- BASADOR JAPONIA AU VENIT
locuin]`, motivul \l cunosc explic. b`tr\ni re]in multe vorbe auzite
cembrie, o relatare despre ziua na]ional` a romånilor, sub titlul (scuze) tura dintre Ceau[escu, Dej, comu- Cineva de prin America a avut o prin comun` ca re]in transform LA BUCURE{TI {I AU SPUS: NOI
„PULÀ, PULÀ, PULÀ“, v-ar umfla råsul? Pute]i transmite r`spunsul di- na Ro[iile, \mp`ratul Hakinito (a idee foarte bun`, s` g`sim un \n adev`r. S\nt scris la Woa[igh- JAPONIA NU D~M BOMBE. D.C.
rectorului Gardianului, dlui Gabriel St`nescu; domnia-sa ar putea, cu nu se confunda cu Akihito), doam- copil pe-ntreg globul p`m\ntesc, ton – America din anul 1959 pe
acest prilej, s`-[i ata[eze la titlul de profesor de deontologie \n jurna- na \mp`rat` a Japoniei, b`iatul de[tept [i bun pentru, oameni. numele lui Gheorghe Gheorghiu- REPET – R~ZBOAIELE CAPII
lism [i titlul din ziar. ales de America, Iliescu [i N`stase. Copilul bun [i de[tept sa g`sit \n Dej iar din anul 1965 pe numele – ION ILIESCU [i ADRIAN N~S-
Mircea TOMA A[adar, \n direct la toate televizi- Romånia comuna Ro[iile jude]ul de Ceau[escu (Nicolae) Con- TASE (\n numele meu c` eu am
unile de pe globul p`m\ntesc [i R\mnicu V\lcea – eu D. Constan- stantin. Eu [tiam absolut nimica dat ordin NU)“
popoarele
denigratoare
intr`m \n UE. Cum ie[im?
S`pt`m\na trecut`, \n timp ce-i num`ram
\n palm` lui Gigi Ax contravaloarea a dou` mo-
torole de Scandic pentru pariul pierdut odat`
cu calificarea Rapidului, m-a lovit din senin:
b`i, noi st`m ca pro[tii la meci \n timp ce mi-
norit`]ile conlocuitoare vor s` se tireze [i s`
intre \n UE \naintea noastr`. Prima dat` m-am
g\ndit la unguri [i nu m-am g\ndit bine. Dup`
aceea mi-au venit \n minte rromii ([i am im-
presia c`, atunci c\nd mi-au plecat din minte,
au luat [i ceva cu ei) [i, nu \n ultimul r\nd, am
visat nem]i [i [vabi cump`r\nd Trabanturi \n
Vitan-B\rze[ti pe c`r`mizi de m`rci expirate.
Merem \n UE cu minorit`]i sau f`r`? |i
lu`m c\nd plec`m la integrare sau avem curaj
s`-i l`s`m singuri acas`? Dat iz za question,
neamule! Ca s` mergem la integrare cu to]ii,
e nevoie de c\teva schimb`ri. |n primul r\nd,
to]i po[ta[ii din Fran]a trebuie s` \nve]e un-
gure[te, asta-i clar, dac` vor s` bea p`linca
noastr` c\nd ne aduc ajutorul de [omaj \n
euro. P`i mie, dac` nu-mi zice fran]uzu’ „kös-
zönés Brizu bácsi“, m` a[a pe ea de pensie, o
dau la cîine. Dac` o s-o vrea [i c\inele, c` [i el
s-ar putea s` aib` preten]ia s` i se vorbeasc`
pe limba lui. Apoi, vom propune ca \n fiecare
]ar` membr` UE s` fie \nfiin]at` c\te o Harghi-
ta & Covasna, s`-i zicem „Har-Co Land“. Poate
omul plecat de la Odorhei la Helsinki la cules
de reni simte nevoia \ntr-o sear` s` fie auto-
nom. Ce face? Bate drumul p\n` \n Romånia?
Merg\nd pe aceea[i linie, cerem cu insis-
ten]`, pentru a nu da na[tere unor st`ri de ten-
siune gratuite [i discrimin`ri care nu \[i au
locul \ntr-o Europ` a concordiei [i \n]elegerii,
ca at\t sc`rile de bloc, c\t [i pasajele de metrou
din Paris s` fie modificate pentru a permite
minorit`]ii rromilor s` intre cu caii: cu alte cu-
vinte, s` se face pe l\ng` sc`ri c\te un drum de
]ar`. De asemenea, hotelurile din Londra vor
trebui s` umble un pic la fa]ad` [i s` pun` ni[-
te turnule]e de tabl`, odat` cu introducerea \n
meniul service-room-ului a f\nului [i g`le]ii cu
ap`, c` doar n-o s` bea Bucifal de la chiuvet`.
Dar integrarea e un drum cu dou` sensuri,
normal: trecem noi going West cu c`ru]ele cu
coviltir [i pe cel`lalt sens se \ntorc nem]ii \n
mer]ane s` ne cump`r` glia daco-roman`. Pre-
cum se vede, `[tia uit` repede c` le-am mai
v\ndut acelea[i case [i acelea[i p`m\nturi de
vreo trei ori p\n` acum. Cu o regularitate [i
o naivitate tipic nem]e[ti, deutschlanderii
cump`r` propriet`]i \n Romånia la fiecare 50
de ani. Facem o revolu]ie, un r`zbel, o nunt`
de ]igani la ei \n curte, [i iar le abandoneaz`,
dup` care iar vin, iar le vindem [i tot a[a. Eu
cred c` nem]ilor nici nu le place \n Romånia,
dar au g`sit motiv s` treac` mereu pe la noi,
c` pot cump`ra ieftin ce au mai cump`rat. {i
chiar [i ce n-au mai cump`rat la noi, dar au
cump`rat la ei [i au r`mas f`r` din cauza sl`-
biciunilor alarmei auto.
Parc` v`d c`, odat` ce scoatem din geant`
pachetul cu minorit`]i [i ceapa, UE o s` str\m-
be din nas [i o s` o dea cotit` c` nu s\nt locuri
la geam acum, c` s` mai \ncerc`m la var`, \n
2750, c` s-a deschis un economat la Tbilisi,
dac` s\ntem interesa]i, care d` coc\r] [i pe cu-
poane de mas` etc. Dar [tiu [i ei prea bine c`,
dac` se opre[te o [atr` de c`ld`rari \n Luxem-
burg s` fac` ne[te cazane [i o poal` de portofe-
le, or s` le cear` luxemburghejii autonomie \n
24 de ore – iar dac` ajung markobelii [i veres-
toyii parlamentari de Alsacia [i Lorena, vor r`-
m\ne `ia f`r` codri c\t ar zice Nincs kegyelem!
Silviu BRIZU,
po[ta[ minoritar cu trafalet
academia CA}AVENCU
|ntreg mapamondul e cu ochii
[i luneta pe Br`ila
Aproape 300 de romåni au fost aresta]i \n Spania, \n timpul
opera]iunii „Br`ila“, cum este numit` cea mai mare ac]iune
comun` \mpotriva unei re]ele de infractori din Europa. Iat`,
spre bucuria mai multor colegi din redac]ie, Br`ila este pri-
mul ora[ din Romånia care se face cunoscut pe plan inter-
na]ional \nc` din perioada pre-aderare. Felicit`ri b`ie]ilor
no[tri care se ocupau cu traficul de persoane pentru modul
ingenios prin care au atras aten]ia lumii asupra Micului Pa-
ris de pe malul Dun`rii. Crede]i c` poli]i[tii spanioli [i-ar
mai fi manifestat interesul pentru bog`]ia cultural` a ora[u-
lui lui Panait Istrati dac` ar fi fost vorba de rezultatele ulti-
mului festival de canto [i nu de TIR-ul de bagaboante aduse
la produs sub amenin]area s`biilor?
Panait Distrati
25
Nr. 11, 22-28 martie 2006
s`pt`m\na
str`inilor
● Prostituatele din Germania au acum dreptul de a se
reprofila. Dar nu ca orice, ci ca asistente pentru b`-
tr\ni. Numai s` nu le revin` vechile obiceiuri [i s`-i
pun` pe b`tr\ni s` pl`teasc` dup` ce primesc medica-
mentele. Sau, de fapt, \nainte s` le primeasc`! E de
presupus c` noile asistente vor avea tarife at\t pe or`,
c\t [i pentru toat` noaptea. C` una e s` plimbi un
b`tr\n o or` prin parc [i cu totul alta s`-i gole[ti oli]a
toat` noaptea. ● În materie de ciud`]enii, nem]ii s\nt
tot pe primul loc (nu-i a[a c` v` plac formul`rile astea
de Album duminical, edi]ia august ’87?). Ni[te euro
fal[i, dar fal[i de tot, cu gagici goale în loc de imagini
europene [i cu Eros în loc de Euro, s\nt folosi]i \n
Germania ca bani adev`ra]i. Ce fraieri [i nem]ii `[tia!
S-au chinuit s` fac` bani fal[i cu gagici goale, c\nd pu-
teau s` cheme un specialist din Romånia care le-ar fi
rezolvat problema mult mai ieftin. Ca s` faci un teanc
de bani cu gagici goale, n-ai nevoie dec\t de dou` banc-
note; interiorul \l umpli cu decupaje cu gagici goale de
la pagina 5. Simplu. ● Tot în Germania, un hotel de
trei stele taxeaz` clien]ii în func]ie de greutatea corpo-
ral`. Înc` un hotel la care nu vor mai putea sta depu-
ta]ii [i senatorii români, din cauza pre]urilor extrem de
mari. |ntrebarea mea, ca romån, este: c\nd te c\nt`resc:
la venire, c\nd e[ti mai sub]irel, sau la plecare, cu scru-
mierele [i s`punul \n buzunare? ● Trecem în Anglia,
dar r`m\nem în zona oamenilor masivi. Majoritatea
suporterilor de fotbal s-au pl\ns c` stadionul Wembley
are scaune prea \nguste. Prin urmare, scaunele au fost
l`]ite cu aproape 10 centimetri. M` îndoiesc c` s-a
cerut aceast` m`rire doar din cauze de gabarit dep`[it.
Eu cred c` huliganii, ca de altfel to]i fanii, aveau nevoie
de acei zece centimetri pentru a fi siguri c` nimeresc
cu scaunul capul rivalului.
AgenCIA de pres`
26 academia CA}AVENCU coana mi]a
Nr. 11, 22-28 martie 2006
beletrista

Jurnalul lui Tetelu munca cu cartea

a comis gestul rar \ntålnit \n
analele noastre, [i cu atåt mai
l`udabil, de a o s`rb`tori cu prile-
franci. Nu [tiu dac` profesorii
Wandei de la Academie, Fritz
Stork [i Jean Alex Steriadi, ar fi

Dec\t s` da]i \n cap la oameni, mai bine citi]i aici. Dec\t s` sugruma]i
Ru[inea ro[ie (II)
vr`bii, mai bine c`de]i pe g\nduri aici. Dec\t s` viola]i b`tr\ne, e mai Cum scriam [i s`pt`m\na tre-
simplu: cite[ti Jurnalul lui Tetelu [i-]i trece. cut`, Ana Selejan, autoarea volu-
melor Tr`darea intelectualilor [i
Reeducare [i prigoan`, a cercetat
presa din perioada 1944-1948 pen-
tru a afla rolul pe care intelectu-
alii l-au jucat \n instaurarea co-
munismului la noi \n ]ar`, dar mai
ales ce rol au avut ei \n distruge-
rea culturii romåne. S-a insinuat,
nu de pu]ine ori, c` evreii intelec-
tuali au hot`r\t cum va ar`ta cul-
tura romån` \n viitorul apropiat.
Evreii au avut [i ei contribu]ia lor,
dar cea a romånilor, care au tre-
cut cu arme [i bagaje \n tab`ra co-
munist`, este cople[itoare. Dac`
dorin]a evreilor de a se r`zbuna
pentru crimele [i umilin]ele sufe-
rite este de \n]eles, dorin]a scriito-
rilor romåni de a deveni groparii
culturii lor nu-[i are explica]ia de-
c\t \n oportunism, lichelism [i, nu
de pu]ine ori, invidie. Dac` Sado-
veanu s-a dat cu comuni[tii din
oportunism, e greu de explicat ar-
ticolul publicat de Miron Radu
Paraschivescu \n Romånia liber`
(nr. 172, 21 febr. 1945), articol in-
titulat „Un impostor: Tudor Ar-
ghezi“. Cum Arghezi era consid-
erat un mare poet [i primise de
dou` ori Premiul Na]ional de
Poezie, se poate b`nui c` invidia
a jucat un rol \n acest caz. Cum
N.D. Cocea a fost toat` via]a un
om de st\nga, alegerea lui nu a
rebelle arte
Wanda zboar` printre noi
cu 90 de ani lumin`
Dac` o s` m` \ntreba]i ce le-
g`tur` exist` \ntre pictorul Geor-
ges Rouault [i insolitul primar al
sectorului 2, Neculai On]anu, o
s` v` asigur c` exist` una, pe
nume Wanda, Wanda Sachelarie
Vladimirescu*. Wanda este o
artist` cel pu]in la fel de str`luci-
jul împlinirii a 90 de prim`veri
pe Wanda. La fel ca Rouault, [i
\ncånta]i s` vad` de unde a ple-
cat Wanda [i unde a ajuns, dar
mirat pe nimeni, dar toat` lumea Wanda ocup` un loc singular de acolo de unde ne prive[te, din
a fost surprins` c\nd G. C`lines- printre arti[tii secolului XX. N`- acuarelele [i uleiurile ei cu dis-
cu [i-a pus condeiul \n slujba cau- d`jduiesc totu[i c` Wanda nu va curs ludic [i clocotind de energii
zei comuniste [i, \n 1945, \[i \n- repeta lec]ia de franche]e a lui dezl`n]uite, lumea este infinit
cheia un articol astfel: „Tr`iasc` Rouault, care la \mplinirea vår- mai luminoas` [i mai debordant`
viteaza armat` sovietic`! Tr`ias- stei de 77 de ani [i-a f`cut inven- decåt ne-o putem imagina.
c` mare[alul Stalin!“. Pu]in dup` tarul operei [i a considerat c`
aceea va candida din partea Fron- anumite tablouri sunt imper- Cornel IVANCIUC
tului Na]ional Democratic con- fecte. Cum nu mai avea timp s`
dus de comuni[ti pentru un loc le refac` sau retu[eze, a consi- * Wanda Sachelarie Vladimirescu,
\n Parlament. Merita acest loc derat c` e mai bine s` le ard`. pictur`, Galeria Galateca,
deoarece scrisese negru pe alb \n Mai \ntåi [i le-a \mprumutat de la str. C.A. Rosetti 2-4, Bucure[ti.
Tribuna poporului: „Muncitorul mo[tenitori, dup` care a distrus
manual s` ia sub ocrotirea sa pe 300 de picturi evaluate la mai
cel intelectual [i s`-i suplineasc` mult de o jum`tate de miliard de
infirmit`]ile structurale“. Ceea ce
se va [i \nt\mpla peste c\]iva ani.
Foarte interesant este [i cazul vi-
itorului anticomunist de la Eu-
ropa Liber`, Virgil Ierunca: p\n` cinem-a p\r\t
la plecarea din ]ar` (1946), a
comb`tut \n ziarele partidului co-
munist. Astfel, \n 1944, chiar \n
|ntre a vedea Crash,
ziua de Cr`ciun, \i anun]a pe
romåni c` „\mp`r`]ia lor nu mai
a \ncasa Cash
trebuie c`utat` \n ceruri, ci nu-
mai pe p`m\nt…“ |mp`r`]ia ve-
[i a månca Cusher
nise, dar nu adusese cu ea raiul Crash nu este un film pentru Keith David – filmul lui Paul Hag-
promis de Virgil Ierunca. care s` scrii o cronic` \n Romå- gis, scenariu [i regie, nu are per-
nia [i \n Academia Ca]avencu, sonaj principal), bine filmat, bine
{tefan AGOPIAN dar, dac` am apucat s` promit c` t`iat, mult mai de[tept decåt ma-
scriu eu despre un film despre joritatea family movies (adic` a
care am crezut c` dac` a luat Os- cretinelor de filme adolescentine
carul pentru „cel mai bun film“ pe care le pot vedea [i p`rin]ii
chiar este unul dintre cele mai datorit` unor actori mari prefe-
bune filme pe care le-ai putea ra]i care au jucat \n urm` cu 15
vedea \ntr-o duminic` dup`-amia- ani \n ni[te filme bune, pe care,
z`, atunci pofti]i la mas`! p`rin]ii, adolescen]i fiind, le-au
Un film sensibil, pedagogic [i v`zut). Este un film pe care nu-
„la zi“ \n ceea ce prive[te politi-
cile sociale [i antirasiale ale Hol-
mai America l-ar vota cel mai bun
film. Europa voteaz` filmele ame-
lywood-ului. Care va s` zic`, Os- ricane ale lui Woody Allen, cum
car previzibil. Un titlu metaforic
ce-[i strig` drama civiliza]iei
este [i ultimul s`u Matchpoint
sau englezescul Via]a la Londra
„meltina]ionale“ americane, un
film despre sociopatia comuni-
cu Audrey Tautou de duminica
trecut`, de pe HBO. Iar eu, \n ulti-
toare precum secolul trecut, com- c`rii urbane \ntre rase [i cet`]eni mul semestru, am fost european.
parat` adesea [i pe bun` drep- ce duce \n final la incon[tienta
tate cu Georges Rouault, un con- crim` cu premeditare. Acum a]i Liviu MIHAIU
temporan al cubismului, expre- \n]eles despre ce e vorba?! Eram
sionismului [i fovismului, care sigur. * Crash, SUA, 2005.
nu [i-a revendicat \ns` niciodat` Bine jucat de c`tre actori mari
apartenen]a la aceste mi[c`ri. Pe \n roluri secundare (Sandra Bul-
24 ianuarie a.c., primarul On]anu lock, Matt Dillon, Loretta Devine,

mului. Asta [i bo[ii Filarmonicii n`scut în 1946, înseamn` c` pen-

show biz da’ cul]i „George Enescu“, într-un interviu
destul de recent, din Ev.Z. Promo-
tru el grani]ele s-au deschis în
1986! Fix c\nd nu mai ie[ea nici

Alex. nihilo nihil vat` Concert Maistru al Filarmo-

● În Observator cultural, nr.
55, trei critici literari, Mircea
Muthu, Paul Cernat [i Carmen
Mu[at, r`spund în ample articole
la întrebarea: „Chiar a scris Alex.
{tef`nescu o istorie a literaturii?“.
Este vorba despre Istoria literatu-
rii române contemporane, 1941-
2000, masivul volum publicat de
Alex. {tef`nescu la sfîr[itul anu-
lui trecut. R`spunsul celor trei la
respectiva întrebare este un cate-
goric nu. Iat` cîteva citate din ar-
ticolul lui Carmen Mu[at: „Stilul
plebeu, de o familiaritate ce fri-
zeaz`, adeseori, grobianismul,
împ`nat cu metafore [i compa-
ra]ii flamboaiante, dezv`luie la
tot pasul lipsa de intui]ie critic` [i
de erudi]ie, marc` inconfundabi-
l` a discursului lui Alex. {tef`nes-
cu“. Sau „comicul involuntar al
unui discurs «critic» care abund`
în sentin]e, în absen]a analizelor
pe text [i a argumentelor, vorbe[-
te de la sine despre «profesio-
nalismul» lui Alex. {tef`nescu“.
„Alex. {tef`nescu minimalizeaz`,
cu program, tot ceea ce îi dep`-
[e[te puterea de în]elegere, face
confuzii la tot pasul – nu distin-
ge, de pild`, între autor [i narator
atunci c\nd cel din urm` vorbe[-
te la persoana întîi, stilul indirect
liber (pe care nu-l nume[te ca ata-
re pentru c` îi lipse[te o minim`
informa]ie teoretic`) i se pare o
«viclenie rudimentar`»…“. {i
mai scrie Carmen Mu[at: „Cît de
credibil` poate fi «o istorie a lite-
raturii» contemporane în care
Norman Manea este taxat scurt,
f`r` argumente, drept un «autor
mediocru», iar Valeriu Butules-
cu este înf`]i[at ca un scriitor de
talia unor «Tagore, Nietzsche, La
Rochefoucauld, Jules Renard,
Cioran»…?“. Orice comentariu
mi se pare inutil. ({t. A.)
● S\nt la mare mod` ajust`-
rile de biografii, astfel încît s` re-
ias` c` ai fost victim` a comunis-
nicii în 1989, când doar delega]ii
la al XIV-lea Congres mai primeau
func]ii, Anda Petrovici pozeaz`
azi în victim` a comunismului.
„S\nt copil de emigrant [i am e-
xemplul tat`lui meu: venit aici ca
emigrant politic din Iugoslavia, a
fost primit cu bra]ele deschise în
România [i se simte foarte bine
aici“. Din p`cate, adev`rul istoric
e pu]in diferit: pentru tat`l Andei
Petrovici, bra]ele le-au deschis
Gheorghiu-Dej [i tovar`[ii de
idealuri bol[evice. În anul de
groaz` 1948, c\nd elita româneas-
c` înfunda pu[c`riile, tovar`[ul
Petrovici, gonit de Tito, se refu-
gia la Bucure[ti unde, toat` via]a,
el [i familia s-au bucurat de privi-
legiile de „FIAP“-ist rezervate
transfugilor proteja]i de Mosco-
va. Nici dirijorul Cristian Man-
deal nu se jeneaz` s` rescrie isto-
ria. „Am ap`rut foarte t\rziu pe
pia]a interna]ional`“ – se vait`
el – „la 40 de ani, efect al grani-
]elor închise de comunism“. Cum
din acela[i interviu afl`m c` e
musca. Doar dac` aproba coana
Leana, în Cabinetul 2. {i dac` ne
mai amintim c` Mandeal a p`[it
în Filarmonica pe care o conduce
ast`zi, adus „de m\n`“ de Gogu
R`dulescu [i de Suzana Gâdea,
care l-au for]at pe directorul Mi-
hai Brediceanu s`-l angajeze di-
rijor, am zice c` a fost un r`sf`-
]at al regimului. Care i-a oferit [i
reparti]ie într-un elegant aparta-
ment, evident na]ionalizat, de pe
Schitu M`gureanu. Dup` ’90, Man-
deal a protestat în mass-media
împotriva restituirilor în natur`,
]in\nd parte, ca to]i adev`ra]ii to-
var`[i, chiria[ilor instala]i în ca-
sele altora. S` fie aceasta cheia
longevit`]ii în func]ia de director
al Filarmonicii din Bucure[ti, un-
de de 15 ani nimeni nu-l întreab`
de s`n`tate? Chiar dac` o con-
duce prin telefon, lipsind din ]ar`
7 luni pe an, cum senin declar`
în acela[i interviu? (I. M.)
cartona[ul ro[u Hai, academia CA}AVENCU
b` George, c` e mi[to fotbalu’ `sta al
27
nostru romånesc! Deci, meciul dintre echipa ta, Nr. 11, 22-28 martie 2006
cu tricolor fost lider utecist care nu-]i pl`te[ti taxele la stat, [i
echipa mea, care am cump`rat terenurile Armatei pe
nimic, mo[ule, va fi transmis de Realitatea TV,

mazeta sporturilor dac` m`-n]elegi pe undeva...

Hai Rapisdeaua!
Situa]ia e complex` [i prezint`
anumite aspecte. Legate, m` rog,
tot de ni[te complexe. E simpa-
tic`, d-un ecsemplu, situa]ia lui
R`zvan Lucescu: dup` ce [i-a ucis
tat`l de la {ahtior Done]k, acum
va trebui s` se bat` pe via]` [i pe
moarte cu fra]ii romåni de la Stea-
ua Bucure[ti. Curat parcurs mito-
logic, de la Oedip la Cain & Abel!
Cam tot \n sensul `sta, legat de
inevitabilul fratricid Rapid-Steaua
din sferturile Cupei UEFA, ]up,
mai sare \nc-o chestie complicat`.
Ca tot romånu’ impar]ial, nici ste-
list, nici rapidist, cum naiba s` re-
ac]ionezi? Pe de o parte, ne vom
califica \n semifinale cu o echip`,
dar, pe partea ailalt`, vom fi elimi-
na]i din sferturi cu alt` echip`.
Vom fi \nving`tori [i \nvin[i \n
acela[i timp, iar din aceast` dile-
m` nu putem ie[i, am zis! Zicem
\n schimb c`, \ncet-\ncet, t\r\[-gr`-
pi[, ca la noi, fotbalul romånesc
\[i dep`[e[te istoricul complex eu-
ropean. |n pas cu ]ara-ntreag`,
odat` cu poporul! Ni se pare cel
mai frumos t\lc al calific`rilor ob-
]inute de Rapid [i Steaua \n me-
ciurile cu Hamburger SV [i Betis
Sevilla. S-a v`zut c` nici `ia, acolo
la ei, pe propriul teren, n-au trei
picioare sau dou` capete. La o adi-
c`, nem]ii au fost cam ]igani (te-
ren infect, juc`tori nesim]i]i, pu-
blic agresiv), \n timp ce steli[tii,
pozi]ie
de moftsaid
b\rfe din sport
● Traian B`sescu a vorbit de concesio-
narea bazelor sportive ale ministerelor
c`tre cluburile de fotbal. Se referea mai
cu taurul lor de pe tricouri, s-au ales la Rapid, Steaua sau Dinamo. Cam
dovedit a fi adev`ra]i toreadori `sta e ultimul trend \n materie, iar cel
pentru bie]ii spanioli r`pu[i. S` mai tare ]ip` \n acest sens ciob`na[ul
ne bucur`m, a[adar! Dar nu peste Jiji. Alternativa ar fi administrarea de
m`sur`. Ne-am \ntors cu fotbalul c`tre autorit`]ile locale, lucru care se [i
`sta al nostru cam prin ’83, c\nd \nt\mpl`, \n general, m`car pe h\rtie, \n
Craiova Maxima era prima care Romånia. Totu[i, am g`sit [i un caz
deschidea uli]a unor performan]e atipic: stadionul ex-„Gheorghe Hagi“
continuate de marele Dinamo al din Constan]a. Printr-un HG din 2001,
lui Mul]escu, }`lnar, Augustin, imobilul este dat \n folosin]` gratuit`,
Orac & comp. Da’ s` nu v-a[tep- pe o perioad` de 49 de ani, Clubului
ta]i c` va veni prea cur\nd un mo- Sportiv „Farul“ Constan]a. {erban Mi-
ment similar cu cel marcat de h`ilescu {p., secretarul general al Gu-
Steaua ’86. Poate prin 2036, la se- vernului de atunci [i unul dintre semna-
micentenar, cine [tie… Hai s` nu tarii hot`r\rii, era [i vicepre[edinte al
uit`m c`, totu[i, totu[i, Cupa UEFA clubului. Pentru amatorii de detalii, nu-
a devenit un fel de Divizia B a con- Conduc`torii cluburilor Rapid [i Steaua, \ngrijora]i c` acum m`rul HG-ului era 666, motiv pentru
tinentului, \n timp ce marii [me- chiar trebuie s` aduc` fotbalul romånesc la nivel european. care credem c` \n galeria echipei ar tre-
cheri din Vest joac` \n Liga Cam- bui s` stea, neap`rat, [i un sobor de
pionilor, acolo unde-s gloria, str`-
Adic` s` traduc` \n englez` „Moarte ciorilor!“, preo]i.
lucirea [i banii. {i-n vreme ce \n „Antonescu - ultima solu]ie!“, respectiv „Mue Steaoa!“. Eva Hen]igova
sferturile UEFA s\nt patru echipe
din Est, ei bine, \n sferturile Cham-
pions League nu-i nici una. E lu-
cru tare bun, chiar [i-a[a, c` ale
noastre au ajuns unde-au ajuns.
Va veni \ntr-o zi [i vremea aia c\nd
n-o s` ne mai pl\ngem at\t de mult
[i nici n-o s` ne \mp`un`m din
cale-afar` pe chestii exterioare
competi]iei: c` istoria, c` clima,
c-am fost [i bolnavi c\nd eram
mici. Sferturile astea UEFA, care
se anun]` a fi deloc academice,
vor fi un test pentru noi to]i. Nu
joac` echipa lui Copos cu echipa
lui Becali, adic` un cripto-utecist
cu un neo-p`[unist. Nici ciorile
din Giule[ti cu magraonii lu’ B`nel
din Ghencea. Joac` doar, a[a cum
s\nt, Rapid cu Steaua. Alb-vi[iniii
cu ro[-alba[trii. Deci, dac` ne lu`m
dup` culoare, aia de pe chilo]i, va
fi numai Dinamo, alb-ro[u pe tot
terenul. Glumeam. Hai romånii,
hai Romånia!
Viorel MO}OC

Un scor de fluier`turi
pentru
speciali[tii \n [tiri

Ce \nseamn` s` fugi prea tare dup` [tiri \n exclusivitate: r`m\i

\n ofsaid. A[a a p`]it Antena 3, joia trecut`. S-a gr`bit [i a dat-o f`r`
s-o mai verifice, de[i o putea face, lejer, din trei surse, adic` B`nel
Nicoli]` de dou` ori [i Victora[ Iacob o dat`. Sau te pomene[ti c` a
fost doar o contr` dat` de muncitorii Antenei, pe partea sportiv`, lui
Jiji? Mai ales c` un coleg de partid al lui Dan Voiculescu, George
Copos pe numele lui, este patron la du[manul steli[tilor, Rapidul. Dar
[ti]i cine iese cel mai r`u din toat` povestea asta? N-o s` v` vin` s`
crede]i: Ronaldinho. P`i, Antena 3 a dat-o o dat` \n bar` [i n-a
crezut-o nimeni. Dar pe el, care zice c` a dat-o de patru ori la r\nd?…

Antena 0-3
28 academia CA}AVENCU
Nr. 11, 22-28 martie 2006
Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
– indexul altor evenimente –
Un sul de pace
|n magazinele din Romånia au
\nceput s` se g`seasc` suluri de
h\rtie igienic` cu imprimeu cu
dolari pe ele. Din p`cate, un sin-
gur sul cost` cam 250.000 de lei.
V` imagina]i c` dac` s-ar hot`r\ [i
romånii s` produc` un sul de
h\rtie igienic` cu imprimeuri \n lei,
l-ar face din plastic, cum s\nt [i
bancnotele?
F\nt\na de m\n`
Doi b`rba]i din Ianca au furat o
f\nt\n` de pe marginea drumului,
sper\nd c` vor face bani buni din
v\nzarea ei. Poli]i[tii i-au descope-
rit foarte u[or pe ho]i, lu\ndu-se
dup` d\ra de ap` [i dup` urmele
de s\nge (\n grab`, g`leata a r`mas
suspendat` [i l-a lovit tot drumul
pe unul dintre ho]i \n cap).
Agen]i Louis Vuitton
Inspectoratul General al Poli]iei a
scos la concurs peste 860 de pos-
turi de agen]i de poli]ie pentru
civili. Deja s-au \nscris aproape
8.000 de candida]i. Dintre cei
8.000 de candida]i, 4.000 or fi
[oferi care au carnetele sus-
pendate [i le vor \napoi, 2.500 –
poli]i[ti sub acoperire, iar 1.500 –
studen]i care nu [i-ar permite
niciodat` un Vento sau o motoci-
clet` alb` ca s` mearg` la dis-
cotec`.
Tablou pe comand`
Un artist plastic amator din
Media[ a realizat din piese de
ceas un tablou care ilustreaz` o
ma[in` BMW. Tabloul s-a v\ndut
cu 10.000 de dolari. P`i, la 10.000
de dolari, aveai alte op]iuni mai
bune. Adic` puteai s` iei un BMW
\n m`rime natural`, pe care puteai
s` lipe[ti multe motoare de
L`stun, f`cute, dup` cum se [tie,
din roti]e de ceas.
Semafor non Blondes
Un bucure[tean a inventat un dis-
pozitiv foarte asem`n`tor unui se-
mafor, care s` fie montat pe auto-
turisme pentru ca pietonii s` [tie
c\nd s\nt l`sa]i de [oferi s` tra-
verseze. Ar mai trebui inventat un
dispozitiv pe care s` \l poarte
pietonii pentru ca [oferii s` \[i dea
seama dac` pietonii s\nt serio[i [i
chiar vor s` traverseze sau dac`
s\nt nehot`r\]i.
Purtat pe ultimul
scrum
Un b`rbat din B\rlad nu a fost
\ngropat cre[tine[te pentru c` nu
[i-a achitat niciodat` contribu]ia la
biseric`. Sper`m ca p\n` la urm`
rudele s` fi pl`tit cele 5 milioane
str\nse ca datorie. Altminteri, preo-
tul ar fi \n stare s` \i dea soma]ii
mortului [i s` \l amenin]e c` \l
arunc` \n strad`. Ceea ce oricum e
mai bine dec\t s` r`m\n` \n sicriu [i
s` \i fie v\ndute organele contra
c\teva milioane de lei.
Cronicarul
Grigore dup` Ureche
contraeditorial
Adrian N`stase, eliminat
din trompeti]iile interne
Pe 26 octombrie 1863,
m`tu[a Tamara nu exista. |n
aceast` zi, la Taverna Franc-
masonului de pe strada Great
Queen din Londra, a luat
fiin]` prima asocia]ie de fot-
bal din lume. |ns` m`tu[a
Tamara, nu – ea nu exista.
Pentru viitoarea m`tu[` a lui
Adrian N`stase, liberul arbi-
tru avea s` fluiere lovitura de
\ncepere a partidei de via]` la
\nceputul secolului urm`tor,
mai exact, la \nceputul seco-
lului trecut. Povestea
\mbog`]irii lui Adrian N`stase
S`pt`m\na romånilor
N`stase c`tre Ion Iliescu:
S` nu ne b`ga]i sula-n case!
Colectivul redac]ional al Aca-
demiei Ca]avencu este al`turi de
cel care a fost pentru lumea po-
litic` domnul Adrian N`stase.
S`pt`m\na trecut`, fostul minis-
tru de Externe, premier, pre[e-
dinte de partid, pre[edinte de
Camer`, om politic de renume
mondial, \nt\iul v\n`tor [i profe-
sor de Drept al ]`rii, so] vrednic
[i bun tat` de familie, a cobor\t
din sediul partidului la ora 3
noaptea pentru a se \ndrepta de-
finitiv spre Lada care \l a[tepta
\n parcare. Este vorba de Lada
de gunoi a istoriei, normal.
Domnul Iliescu, domnul Geoan`,
Mitrea [i Vanghelie s`-l aib` \n
paz`! Odihneasc`-se-n conace!
➽ Nici n-a azv\rlit bine cu ul-
timul cataroi c`tre ma[ina co-
ruptului `luia de Adrian N`stase
care terfelea imaginea partidu-
lui de oameni cinsti]i PSD, c`
social-democratul Vanghelie a [i
fost chemat pe la DNA care este.
„Eu nu s\nt vinovat, tu nu s\nt
vinovat, el, ea nu s\nt deloc vi-
novat“, a conjugat Vanghelie
toat` ziua verbul „af i“ \n fa]a
procurorilor. ➽ N`stase a fost
se \ntinde pe durata a dou` se-
cole, iar eliminarea sa din via]a
politic`, dup` un adev`rat
asediu la por]ile sale, a durat
exact 90 de minute, plus prelun-
giri. Dar s` urm`rim \mpreun`
desf`[urarea partidei.
|n minutul 2 al anului 2006,
ni[te ziari[ti, deloc sportivi, au
descoperit c` m`tu[a Tamara
figura pe foaia de arbitraj a
averii familiei N`stase. |n minu-
tul 5, la o intrare prin alunecare
asupra m`tu[ii, Tamara a dece-
dat pe teren, \n locul ei fiind in-
trodus Un Milion De Dolari. |n
exclus din PSD [i se pare c`
Geoan` mai preg`te[te surprize
[i altor lideri care au probleme
cu imaginea, cum ar fi domnul...
diiip!... c` nu vrem s` d`m acum
nume. ➽ Locul gol ocupat de
posteriorul domnului N`stase la
Camer` trebuie acum ocupat de
cineva. Cin’ s` fie, cin’ s` fie:
poponea]a sl`b`noag` a dom-
nului Bogdan Olteanu din par-
tea Alian]ei, fundul lui Valer
Dorneanu sau dosul delicat al
unei doamne de la Partidul Con-
servator? Da, normal c` partidul
lui Voiculescu a ]inut s` aib`
propriul candidat la [efia Ca-
merei. {i, cum se pare c` Lucian
M\ndru]`, Alessandra Stoicescu
[i Dan Negru au refuzat postul
de candidat la [efia Camerei
Deputa]ilor, doctorul Cristian
Andrei era r`cit, iar Tuc` e ocu-
pat mai mult cu restaurantul,
Voiculescu a numit-o din oficiu
pe aceast` doamn` Popa.
La rubrica „Pierderi“ v` sem-
nal`m c` \n timp ce partidul
d`dea un [ut \n... am epuizat
toate sinonimele pentru cuv\n- s` folosim aici... unor domni din ➽ De asemenea, industria tu- g\tului, respectiv de la un scaun
tul „cur“, a[a c` nu mai avem ce conducere, domnul Neculai On- tunului a pierdut [i ea un om tras de sub picioare.
]anu, primar la sectorul 2, ie[ea important: domnul Florian An-
tiptil, tiptil pe u[a din dos a PSD, ghelescu, om de afaceri. Nu, nu
chipurile s` duc` gunoiul. Nu i s-a tras de la pl`m\ni, ci i s-a
s-a mai \ntors nici \n ziua de azi. tras de la o funie prins` \n jurul
minutul 13 al partidei, terenurile
de joc ale lui N`stase \[i
triplaser` valoarea, poate chiar
mai mult. |n minutul 24, la o in-
trare dur` asupra coechipierului
Zambaccian, arbitrul Daniel
Morar \i arat` cartona[ul galben
funda[ului A. N`stase. Juc`torii
de la DNA \ncep urm`rirea
penal` pe tot gazonul. N`stase
r`m\ne tablouri. Nemul]umi]i de
joc, spectatorii din tribunal
arunc` pe teren cu obiecte din
China [i termopane. Era minutul
45. Unul din obiecte \l love[te
pe N`stase \n fund, un altul \n
Marian Vanghelie, bucuros c` nimeni nu-l mai poate acuza de incultur`,
\ntruc\t acum [tie toate literele alfabetului, adic` D, N [i A
Ve[ti bune
Nou pe pia]a muncii din Romånia:
cartea Somnul recent
➽ Speciali[tii din str`in`ta-
te au tras, \n sf\r[it, o concluzie
[tiin]ific` ca lumea: somnul este
noul sex. |n fine, [efii trebuie
s` accepte c` angaja]ii vor s`
doarm`. Acum, \n final, [efii vor
vrea [i ei s` doarm` mai mult,
ceea ce \nseamn` c` vor trece
[i mai rar pe la serviciu. Aceas-
ta \nsemn\nd mai multe ore
pentru : Messenger, msn, Zuma,
Counterstrike, Quake 3 (4 nu e
mi[to), iubita.ro, gsp.ro (numai
dubios
democra]ia trecea
cap [i arbitrul fluier` sf\r[itul
primei reprize. Era minutul 45,
plus cele 2 luni regulamentare
minute mai t\rziu, N`stase
\nscrie un autogol, invit\nd
ziari[tii s`-i vizioneze caseta.
de prelungiri ar`tate de arbitrul |n minutul 89, colegii de par-
de m`tu[`. La vestiar, N`stase \i
cere lui nea Mircea s`-l autosus-
tid` se sup`r` [i \l faulteaz`
grosolan pe N`stase: este
pende [i se a[az` pe banca de penal(ti) clar. Nepotul regre-
rezerve a partidului. Meciul se tatei m`tu[a Tamara este exe-
reia. |n minutul 48, nea Mircea cutat cu un [ut sec \n fund.
\l reintroduce \n joc pe Arbitrul se uit` la ceas [i
N`stase-[apte pase [i, un minut fluier` finalul mandatului de
mai t\rziu, \n urma unei lovituri la Camera Deputa]ilor.
de la Cornu terenului, acesta N`stase p`r`se[te stadionul,
face hen] \n careu. Arbitrul \i cu jaful \n p`m\nt, \n recla-
arat` un cartona[ alb cu antetul ma]iile mul]imii. A pierdut cel
DNA. |n minutul 65, pre[edin- care [i-a dorit mai mult Pala-
tele FRF de la Ministerul Justi]iei tul Victoria, fiindc` Palatul
\l sun` pe arbitru, solicit\nd o Cotroceni era deja ocupat de
perchezi]ie la vestiarul lui selec]ionerul na]iunii, Traian
N`stase [i un control antishop- B`sescu.
ping. Perchezi]ia este scoas`, in
extremis, de pe linia por]ii Iulian T~NASE
Camerei Deputa]ilor. Cinci
Dom’le,
Dom’le,
m`
ca
ca s`
s` fie
fie clar
m` inerveaz`
inerveaz` c`
clar cu
cu N`stase:
c` are
N`stase: nu
are c`soiul
c`soiul `la
nu
`la cu
cu
termopane,
termopane, aur`raie,
Erea
Erea ceva
Care
aur`raie, tablouri,
ceva frumos...
tablouri, bibilouri...
frumos... Da’
Care mi-a
mi-a venit
Da’ at\tea
venit s`
bibilouri...
at\tea c`r]i?!
c`r]i?!
s` [i[i vomit!
vomit!
Cronic`
a lu’ {tefan a Petrei
filmule]ele). E bun` [tiin]a, a se \nchina cu dreapta [i a bea
p`cat c` e at\t de pu]in`! cu st\nga. S` sper`m c` vom
➽ |nc` o veste bun` care avea parte de un an nou fericit.
vine tot din zona muncii: n-o s` Care an nou?! Care an? Care
avem parte de ea. De s`rb`torile care? Hai noroc, domnu’ care v`
cre[tine. Hotelurile de pe lito- s`rb`tori]i ziua de Pa[te! S` fie
ralul din toat` ]ara vor asigura \ntr-un ceas bun Sf\nta Vacan]`
reduceri de pre]uri \n perioada de 1 Mai!
Marelui Cozonac Liber, cum va fi
numit de acum Pa[tele pentru Str`buna Vestire
muncitorii din toat` ]ara. Mi-
lioane de turi[ti pio[i vor invada
probabil toate hotelurile pentru