Anul XVI nr. 13 (746) 5-11 aprilie 2006 Senza]ional!

Un nou album de
32 pagini – 2 lei – 20.000 lei vechi \nregistr`ri SRI pe band` organizat`:
Mesajul lui Ioan Niculae
c`tre [eful Micky {pag`:
„Dac` nu,
s`-mi dea banii!“

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Gazul umflat la pre] st` s` explodeze:

Ilie Boto[ s-a f`cut
cu dosar la DNA
n urm` cu vreun an, \ntr-o capital` european`,
| se \nt\lneau reprezentan]ii unei firme britani-
ce cu un ministru de-al nostru. Trebuia neap`rat
s` se g`seasc` o solu]ie operativ` pentru a u[ura
cet`]eanul romån de excedentul de venituri. Pe
ministru \l cheam` {ere[, iar pe cet`]ean, exact
cum te cheam` pe tine, un bun consumator de
gaz scump ce e[ti. |n schimb, pe cet`]eanul care
s-a ales cu dosar la DNA \n urma acestei pove[ti
\l cheam` cu totul altfel: Ilie Boto[.
P ublic`m o pagin` din cele aproximativ 500 de tran-
scrieri ale convorbirilor telefonice purtate de nu-
mitul Ioan Niculae cu muuuult` lume. |n convorbiri
– \nregistrate de SRI la solicitarea PNA, \n perioada
ianuarie 2003 – aprilie 2004 – s\nt probe c`c`l`u pen-
tru a deschide nu unul, ci mai multe dosare de corup-
]ie [i crim` organizat`. Iat` o replic` a lui Niculae:
„{i s`-i spun [efului: a[a nu se poate. Dac` nu, s`-mi
dea banii“. Numitul „[eful“ este {erban a lu’ Micky
{p. Gata cu vorba, trece]i la sume [i transcrieri \n

Pagina 17 Pagina 16
De c\nd a f`cut blat cu echipa Securit`]ii, pre[edintele-juc`tor a c`p`tat un
B`,
B`, am
am crezut
crezut
c`
c` cu
cu alegerile
alegerile astea,
astea,

TICU NERVOS at\t

gata,
gata, i-am
de

at\t trage
\n
i-am organizat
de retragere
uite-al dracu’,
uite-al
Munteanu!
Munteanu! Cu

\n tinere]e,
organizat meciul
retragere lu’

Cu c\t
trage mai
meciul
lu’ Ticu.
dracu’, parc`-i
Ticu. Da’
Da’
parc`-i Dorinel
Dorinel
c\t \mb`tr\ne[te,
mai tare!
tinere]e, c\nd
\mb`tr\ne[te, cu
tare! Am
c\nd era
Am auzit
auzit c`
era funda[
funda[ la
cu
c`
la
Zarca
Zarca Aiud,
Aiud, ]inea
]inea oo sut`
sut` pe
pe
picior
picior cucu ghiuleaua
ghiuleaua de de
fier.
fier.

A]i
A]i aranjat
aranjat
bine
bine zidu’,
zidu’, [efu’!
[efu’! C\t
C\t s\nt
s\nt io
io
\n
\n poarta
poarta arhivei,
arhivei, promit
promit c` c` nici
nici
unp`ianjen
un p`ianjen n-on-o s`
s` fie
fie
deranjat!
deranjat!

Meciul cont\nd pentru primul loc \n CNSAS se va disputa Turianu–Returianu

2 academia CA}AVENCU
O
O secund`,
secund`, v` v` rog,
rog,
DEMNITARII SPUN
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
ciente,
c` nu
c` nu [tiu
[tiu de
ciente,studente,
de unde
unde s`
studente,subordonate
s` v`
v` iau…
subordonatesau
iau… S\nte]i
S\nte]i pa-
pa-
sausimpatizante
simpatizantede-
LUCRURI TR~sNITE
ale mele?
de-ale mele?
Sta]i,
Sta]i,
nu-mi
nu-mispune]i!
spune]i!Paciente
Pacientenu nu
s\nte]i,
s\nte]i,
c` c`
nu
nu
mi-a
mi-aap`rut
ap`rutplicu-n
plicu-n
buzunar...
buzunar...Studente
Studente sausau
angajate
angajatenu,nu,
c`
Filozoful Ioan B`lin,
omul care i-a f`cut
Bårfe, [menuri, [u[anele c`
v` v`
v`dv`d
\mbr`cate…
\mbr`cate…
s`v-aud:
Ias` v-aud:oo[ti]i
|nseamn`
|nseamn`
[ti]ipe-aia
Kent,
Kent, nu
pe-aiacu
nu vrem
c` c`s\nte]i
cumine?
s\nte]i
mine?„Nu
vrem valut`…“
valut`…“
pesediste!
pesediste!
„Nuvrem
vrem
Ia

pe inginerii Lipsit de aportul liderului informal

de la Ca]avencu NN al „revolu]iei“ din PSD, Ioan Rus,
bolnav de o perioad` mai lung` de timp,
s` respecte c`r]ile,
PSD-ul pare \ntors cu fundu-n sus \n fie-
s-a stins care s`pt`mån`. Ba mai mult, circul` un
din via]` luni. zvon cum c` s-ar fi mers pån` la a-i pro-
pune lui Cozmin Gu[` o re\ntoarcere \n
|i dator`m PSD. Miron Mitrea este preocupat de blo-
o mare parte carea dosarelor lui Necolaiciuc, fost di-
a umorului rector la CFR, care a reu[it performan]a
s` cumpere un [urub cu 20 de euro [i o
[i a cititorilor piuli]` cu 30 de euro, Mircea Geoan` este
inteligen]i. presat de so]ie s` se ocupe mai mult de
afaceri [i mai pu]in de politic`, iar N`s-
S` ne tr`ie[ti,
tase trage targa pe uscat la Procuratur`
Jean! [i Camera Deputa]ilor. Din aceast` forfot`
din sediul din Atena se pare c` are de cå[-
tigat Iliescu, care vrea s`-i \mping` la
Detalii legate conducerea partidului pe S`niu]`, Opres-
de ultimul omagiu cu [i Puiu Pa[cu.
la 021/314.02.38.
Se lucreaz` intens la Parchetul Gene-
N ral la fundamentarea unor dosare
care-l privesc pe Radu Timofte, directorul
SRI. De[i \n]elegerea pre[edintelui B`-
A[ez`m\ntul cultural sescu cu actualii [efi ai serviciilor secre-
te este de a mai r`måne un an [i jum`- Profesorul Sorin Oprescu, beneficiarul unui renume binemeritat:
tate pe func]ii, pån`-n iunie, dup` rapor- cel mai mare politician dintre chirurgi [i cel mai mare chirurg dintre politicieni
tul favorabil de ]ar`, totu[i se pare c` un
mic import de echipament de suprave- din Parlament a unui guvern f`r` PD [i, pentru luare de subven]ii \n regim prefe- revine liberalilor, dar din cauza tensiu-
(BULETINUL ACADEMIEI) ghere electronic` realizat printr-o firm` ultima pe list`, cu voia lui B`sescu, alege- ren]ial; Petre Daea, senator PSD, fost nilor din cadrul Alian]ei, B`sescu l-a scos
R E DAC}IA: din Cipru, unde echipamentul [i-a dublat rile anticipate care vor aduce, cel mai pro- ministru al Agriculturii, cercetat pentru la \naintare pe democratul Blaga de la
{tefan AGOPIAN valoarea, s-ar putea s` creeze cåteva pro- babil, dou` partide la guvernare: PNL-ul acordare ilegal` de subven]ii clientelei po- Interne, pe care \l preg`te[te ca premier.
Ion BARBU
Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA bleme diviziunii generalului Zamfir (cel [i PD-ul! (sic). litice pesediste; Ilie S\rbu, senator PSD De aici [i nervii pre[edintelui pe Flutur,
{ef Birou Mediu: Drago[ BUCURENCI care ne ascult` pe noi [i-i spune pre[e- de Timi[, fost ministru al Agriculturii, cåt [i atacurile pesediste \mpotriva minis-
Redactor-[ef: Doru BU{CU
dintelui c` nu ne-ascult` [i pre[edintele Cine \l atac` pe ministrul Flu- cercetat pentru abuzuri [i ilegalit`]i la trului Agriculturii, care vin m`nu[` pla-
Trebi juridice: Doru COSTEA
R`zvan CUCUI
Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI
se face c`-l crede [i ne face [i pe noi sufi-
cient de pro[ti [i neinteresan]i ca s`-l cre-
NNN tur? Exact acele scule pesedis-
te care au probleme penale cu Parche-
ADS; Ion Dumitru, deputat PSD de Dåm-
bovi]a, fost pre[edinte director al Romsil-
nurilor preziden]iale.
Secretar general de redac]ie: Acciduzzu
Gabriel DROGEANU dem). tul. Adic`: Teodor Ni]ulescu, deputat PSD va, cercetat pentru un prejudiciu de circa
Consilier tehnic: Florin IARU de Teleorman, fost prefect de Alexandria, 2 milioane de euro.
Alin IONESCU Dup` raportul de ]ar` se pot refu- cercetat de DNA pentru acordarea priori- Legend`
Eugen ISTODOR
{ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC
Augustin JULEA
NN la multe. A[a c` exist` trei posi-
bilit`]i: ori PNL-ul rupe alian]a cu PD-ul,
tar` de subven]ii neamurilor politice pe-
sediste teleorm`nene; fostul prefect al NNN Este a doua oar` \ntr-o s`pt`- N
mån` cånd Traian B`sescu a no-
bårf` pentru care nu
b`g`m måna-n foc
Redactor artistic: Octav MARDALE iar B`sescu va \ncerca formarea unui gu- Aradului, Vasile Ungureanu, actual sena- minalizat Ministerul Agriculturii, b`tånd NN bårf` cu parfum de
Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU
{ef Birou Externe: Ioan T. MORAR vern de tehnicieni (mai disciplina]i decåt tor PSD de Arad, cercetat pentru punere [aua pe Flutur, ca minister problem`. credibilitate
{ef Birou Distrac]ii-Amuzament: politicienii), evident, condus de nimeni \n posesie preferen]ial` pentru firmele Problema nu e ministerul, ci Flutur, care NNN bårf`-beton
Viorel MO}OC altul decåt Theodor Stolojan, ori T`ricea- lui Bittner (Ungureanu risc` s`-[i piard` \ncurc` planurile preziden]iale, de \nlo-
Drago[ MU{AT
Grafician: Bogdan PETRY nu nu vrea s` cedeze puterea [i negoci- imunitatea parlamentar`); Doru Ioan T`- cuire a lui T`riceanu. Conform protocolu-
Secretar de redac]ie: Dan STANCIU az` intens cu PSD-ul pentru sus]inerea r`cil`, senator PSD de C`l`ra[i, cercetat lui dintre PNL [i PD, postul de premier
Sec]ie Moravuri U[oare: Simona TACHE
Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE
{ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA
Mihai BURCEA (documentarist) E-heei,
E-heei,Olteanule,
Olteanule [i [i tu,
tu,
Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru Bourene,
Bourene, voi,voi, tinerii
tinerii liberali
liberali din
din ziua
ziua de
de azi,
azi,
DU}U, Daniel GOACE, C`t`lin
MATEI, Alexandru V~RZARU
General Manager: Sorin VULPE
[i cititorii no[tri, care s\nt
Bula demnitarului ave]i
\n
ave]i alte

post
post de
alte posibilit`]i
\n func]ii
posibilit`]i dec\t
func]ii \nalte.
\nalte. P`i,
de ministru
ministru al
P`i, pe
dec\t aveam
pe vremea
aveam noi.
vremea mea
al Sportului
Sportului \ntr-o
mea abia
Una-dou` ajunge]i
noi. Una-dou`
abia dac`
ajunge]i
dac` prindeai
\ntr-o coali]ie
prindeai un
coali]ie mai
mai instabil`
un
instabil`
la fel de inteligen]i ca noi.
Design: © 2002 Concept Multimedia – CATEGORIA dec\t
dec\t Alian]a.
Alian]a. Deh,
Deh, ce ce s`
s` fac
fac dac`
dac` ne-a
ne-a pus
pus naiba
naiba
Vlad ARGHIR & Florin IARU ENERGIE NU PREA CLEAR~ s`
s` vot`m
vot`m \n \n ’96
’96 Conven]ia...
Conven]ia...
Tehnoredactare: Corina M|}~,
Florin PARASCHIV Mircea Geoan` (pre[edinte PSD): „Am reu[it s`
Marketing Director: Sorin AXINTE evacu`m energia negativ` care se acumuleaz` \n mod
axu@catavencu.ro firesc \ntr-un partid la trecerea \n opozi]ie.“
Promotion Manager: Roxana BODEA
roxana.bodea@catavencu.ro CATEGORIA
Traffic: Ana-Maria SMARANDACHE
anamaria.smarandache@smz.ro SCUZARE CU PREMEDITARE
Manager de distribu]ie: Cristian
DOMNI}EANU Crin Antonescu (deputat PNL): „Nu intr` \n fi[a
cristi@catavencu.ro postului meu s` schimb p`rerea pre[edintelui de par-
Comenzi publicitare la Splendid Media tid.“
Mircea IONESCU – senior sales manager
mircea.ionescu@smz.ro CATEGORIA
Tel.: 230.57.53 MAI DANEZ CA HAMLET
DIFUZARE prin SC Ca]avencu SA, Dan Voiculescu (pre[edinte PC): „Traian B`ses-
Cornel SEVASTRE – director distribu]ie
cornels@cotidianul.ro cu are o atitudine de maidanez: vine, mu[c` [i pleac`.“
Tel.: 0727.722.624
Abonamente prin Rodipet S.A. CATEGORIA
Nr. de catalog 2002 sau direct
la Academia Ca]avencu
VIA}A POLITIC~ DE APOI
Mircea Geoan` (pre[edinte PSD): „Un om politic
Crin Antonescu, un politician care a reu[it
ADRESA REDAC}IEI:
Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, veritabil este \ncheiat c\nd este la Ghencea-Militar sau s` \mb`tr\neasc` frumos \n ipostaza de t\n`r liberal
Sector 3, Bucure[ti \n alt cimitir.“
Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39
Fax: 314.02.58 s` scrie \n lege «Traian B`sescu», n-are rost s` jignim procurorilor c\teva elemente de clarificare pentru a ex-
CATEGORIA
ISSN 1221-5597 cei 250 de comandan]i de nave pe care \i are Romånia.“ plica ce scrie \n Constitu]ie.“
Tip`rit la Tipografia Romånia liber` S-O }IE PE NEVAST~-MEA!
George Copos (viceprim-ministru): „Doamna CATEGORIA CATEGORIA
Biroul Romån de Audit al
Tirajelor a eliberat Copos este o persoan` special`.“ ATEN}IE, GLUM~! CNSAS-UL DIN M|NEC~
Certificatul de Audit pentru
revista Academia Ca]avencu
{erban Mih`ilescu (senator PSD): „Ai grij`, tele- Vasile Blaga (ministrul Administra]iei [i Inter-
CATEGORIA
\n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit fonul meu e on-line.“ nelor): „Nici tata n-a fost informator al Securit`]ii,
CU LUSTRA}IA LA PSIHIATRU nici bunica n-a fost \n CC.“
Internet: http://www.catavencu.ro
Traian B`sescu (pre[edintele Romåniei): „S\nt CATEGORIA
singurul comandant de nav` \ntr-o \nalt` func]ie IRONIA MARE
E-mail: office@catavencu.ro
marius.bortea@catavencu.ro |ntunericitul
politic`. Propun parlamentarilor care au ini]iat [i votat Adrian N`stase (deputat PSD): „Le voi trimite
unora le place academia CA}AVENCU 3
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
jaful

f i nc `
Infatigabilul Eugen Simion pe]e[te pentru
a treia oar` pre[edin]ia Academiei Romåne
Pentru trei institu]ii de ]ar` \n jude]ul Vaslui, Mitrea a fost salahor cu munca politic` Dom-
Dom-
din Romånia a fost inginer \n Bac`u, Andea la cabinetul tovar`[ei viceprim- nilor colegi,
nilor colegi,
este, m` rog, doctor \n [tiin]e ministru academician doctor academicieni, m`
academicieni, m`
n-a existat revolu]ia din de- tehnice [i profesor la Politehni- inginer Elena Ceau[escu. Paica prezint doar
prezint doar cu cu reali-
reali- Maiorul în rezerv`
cembrie: Armata, Biserica [i ca din Timi[oara, iar Zgonea a a manipulat urna cu voturi de
Academia. Eugen Simion, zis fost inginer de c`i ferate \n sta- fiecare dat` [i a transportat-o, z`rile
z`rile mele:
mele: de de exemplu
exem- al pre[edintelui
Jenu, este pre[edintele Acade- ]ia CF Craiova. Pe 27 septem- probabil, la Jenu acas`. Paica am am
plu, reu[it
reu[it
\n zece
\n zece ani ani
s` De Ziua Jandarmeriei, Gheorghe Andru[c`
miei Romåne la a doua legis- brie 2005, prim-ministrul Gu- semneaz` absolut toate docu- \ntocmesc
s` \ntocmesc o carpet`
o carpet` com- a tr`it momente de neuitat, cu ocazia par-
latur`, adjudecat` \n urma ale- vernului Romåniei i-a scris mentele capitale ale Academi- plet` cucuchipul
complet` chipulpoetului
poetului ticip`rii sale, în calitate de invitat special,
gerilor din 2002. Pentru a putea pre[edintelui Senatului c` „Gu- ei. Jenu nu se culc` seara pån` na]ional Marele
na]ional Marele MihaiMihai Emi-
Emi- la manifest`rile organizate de Inspectora-
candida a doua oar`, camarila vernul Romåniei nu sus]ine ce Paica nu \i d` stingerea [i \l nescu. Iar el
nescu. Iar el ee \n
\n func]ia
func]ia tul de Jandarmi Suceava. Andru[c` este
lui a mutilat legea de organiza- adoptarea acestei ini]iative leg- s`rut` pe frunte, ca un drac p`- de poet
de poet na]ional
na]ional de de peste
peste maior (de jandarmi) în rezerv` [i veteran
re din 1990, astfel c` \n decem- islative“ (facsimil 1). zitor. Odat` ce a schimbat sta- de r`zboi. Pentru acest frumos cadou,
brie 2001 era votat noul statut, tutul, Jenu [i-a trecut numele sut` de
oo sut` de ani
ani pepe parcur-
parcur- b`rbatul în vîrst` de 87 de ani trebuie s`
håd [i pervers, al Academiei. Lucrurile la gr`mad`, pe o list` de 82 de sul c`rora
sul c`rora nunu l-a
l-a atacat
atacat le mul]umeasc` demnilor no[tri jandarmi,
Jenu Simion va \mplini frumoa- nu s-au oprit aici, membri care \ntrunesc toate nimeni c`
nimeni c` de
de ce ce are
are dar nu trebuie s`-i uite nici pe cei care
sa vårst` de 73 de prim`veri c` Jenu n-a \mb`trånit de- condi]iile pentru a aspira la func- at\tea mandate,
at\tea mandate, l-au ajutat pe ginerele s`u s` cî[tige ale-
luna viitoare [i, din totalul aces-
geaba. Deoarece nu mai are ]ia de pre[edinte, pentru alege- a[a cum
a[a cum p`]esc
p`]esc gerile [i s` devin` pre[edintele României
tei vie]i pilduitoare de critic lite-
nici o alt` preocupare decåt rile de s`pt`måna aceasta. Ca io!
io! [i cel mai iubit fiu al poporului format din
rar, care n-a inventat o alt` lite-
propria sa clonare, reu[e[te på- un amuzament, am calculat cadrele active [i în rezerv`.
ratur` romån` [i nici ni[te va- n` la urm` s` stråmbe statutul vårsta total` a celor 82 de con-
lori pe m`sur`, [i-a petrecut Academiei, cu ciocanul de [ni- curen]i [i am ob]inut 6.302 ani. Ovidiu Marian promoveaz`
deja opt ani ca pre[edinte. ]ele. Precum administratorul
interesele turistice personale
Acum [i-a pus \n cap s` devin` unei mo[ii, [i Jenu \ncepe s` Al]i oameni
pre[edintele pe via]` al Acade- se confunde tot mai mult cu va- Odat` cu venirea \n septembrie 2005 a lui
miei, c-a[a vrea mu[chiul s`u loarea mo[iei. Sub pretextul c`
de \ncredere Ovidiu Marian \n fruntea Autorit`]ii Na]io-
cerebral. Or, pentru asta, legea pe 4 aprilie se \mplinesc 140 de ai lui Jenu Simion nale pentru Turism, grupurile de interese
mai trebuie cosmetizat` \nc` o ani de la fondarea Academiei sunt Nicolae Nicolae [i Nico- au \nceput s` roiasc` precum albinele. Dar
dat` cu toporul [i fer`str`ul. Romåne, Jenu a schimbat data lae Iliescu. Nicolae x 2 este [e- prima mutare a [efului ANT a fost s`-[i
Stratagema lui Jenu Simion alegerilor, din februarie, pen- ful resurselor umane, iar Nico- aduc` pe post de consilier` pe fosta sa
este etapizat` dup` cum ur- tru prima s`pt`mån` a lui apri- lae Iliescu este secretarul [tiin- profesoar` din facultate, Cristiana Cristu-
meaz`. Unu: se aliaz` cu Nico- lie, ca s` aib` timp s`-[i fac` ]ific al Sec]iei de filologie. Dac` reanu, care acum are [i o alt` preocupare,
lae Manolescu, pe care \l unge lobby [i s` umble la lege cu bul- primul a fost director \n Minis- ...Iat` vine-un nul de critic c-un poet \n v\rf aceea de a fi coordonatoarea lucr`rii de
ca membru al comisiei \n plen dozerul. Apoi s-a dat peste cap terul Educa]iei Na]ionale, unde de b`]! / Cine [tie [i cunoa[te \l prive[te doctorat a lui Ovidiu Marian. Doamna con-
a Consiliului Na]ional de Ates- ca calu’ lu’ F`t-Frumos [i a ob]i- putea aranja anumite chestii cu dispre]. / El e Simion, m`i frate. silier` coordoneaz` [i doctoratul direc-
tare a Diplomelor [i Certifica- nut acceptul colegilor s`i, aca- pentru interesele pre[edintelui, Eugen, pentru intimi. / {i ar vrea toarei de la promovare din ANT, Carmen
telor Universitare, condus` på- demicienii, pentru a organiza cu orice resurs` uman` din sis- s` se realeag` sus]inut de al]i rechini. Moraru, care este prieten` la cataram` cu
n` de curånd de Simion; pe de \ntålniri separate cu fiecare temul educa]ional romånesc, Ovidiu Marian. Practic, ANT o pl`te[te pe
alt` parte, Academia \l nume[te sec]ie. |n cadrul \ntålnirilor, nu cel de-al doilea este un soi de miei, \[i \mprumut` oameni de Maya s` devin` pre[edintele Cristiana Cristureanu s`-l consilieze pe
pe Manolescu – nu se [tie cånd, i-a \ntrebat pe academicieni maidanez de atitudine, care \l la Academie cånd are ea chef, Funda]iei Elias. Cred c` nici nu [eful institu]iei, dar \n acela[i timp [i pen-
la propunerea c`rei persoane dac` au v`zut meciul Steaua- sfå[ie \n presa cu tiraj confi- plus c` preia o parte din fon- mai merit` s` ne r`cim gura de tru ca acesta s`-[i finalizeze studiile. Cine
[i \n ce condi]ii – ca [ef al comi-
Rapid din sferturile de final` den]ial pe oricine ar \ndr`zni durile Academiei, prin ni[te poman` cu am`nuntul c` acest poate oasele turismului romånesc le
siei pentru redactarea noului ale Cupei UEFA [i cu cine au s` se ia de sfin]enia lui Jenu vase comunicante foarte bine lucru nu putea fi posibil, din roade. Mai trebuie precizat faptul c`, de la
statut. ]inut, ci le-a spus clar c` el are Simion. Pentru meritele-i deo- puse la punct [i pe care Curtea simplul motiv c` Maya n-a fost venirea \n fruntea institu]iei, Ovidiu Ma-
de gånd s` mai candideze o sebite, Academia l-a gratulat pe de Conturi nici m`car nu le-a niciodat` membru ales al fun- rian s-a remarcat prin dou` performan]e:
Statutul prevede dat`. De[i noul statut a fost Iliescu cu premiul „Ion Crean- visat vreodat`. FNSA nu a fost da]iei. De cånd Simion este men]inerea tuturor directoarelor din ANT
proiectat pe un ecran \n aula g`“ [i cu premiul Funda]iei supus` nici m`car \n glum` pre[edintele Comisiei na]iona- l`sate mo[tenire de Agathon lui Mitrea
ca mandatul Academiei, o parte din membrii Na]ionale pentru {tiin]` [i Art` vreunui control [i, cåt` vreme le pentru acordarea indemniza- (Dinc`, Moraru, Olteanu, Matei) [i consoli-
de pre[edinte \naltului for s-au opus discut`- (FNSA), \n valoare de cåteva Jenu Simion n-are nici un pic ]iei de merit, pre[edintele Co- darea pe posturile de la birourile de
s` fie, cum ziceam, ve[nic. rii \n prip` a noului statut [i, cu mii de dolari. Problema cu fun- de jen` cånd insinueaz`, mai mitetului Na]ional Romån pen- turism ale Romåniei din str`in`tate a
Apoi, proiectul de lege pritocit atåt mai r`u, vot`rii acestuia la da]ia asta este foarte necu[er`. nou, c` este camarad cu pre[e- tru UNESCO [i pre[edintele oamenilor planta]i de cumnatul lui Maricel
\n cabinetul lui Jenu Simion prima lectur` sau vizionare. Jenu s-a autonumit din prima dintele B`sescu, este de a[tep- FNA, averea lui a sporit expo- P`curariu, Marius Sorin Criv]onencu.
este preluat de cinci deputa]i pre[edintele FNSA, iar ca vice- tat ca funda]ia s` fie premiat` nen]ial. M`ria sa s-a mutat din
PSD [i se transform` \n ini]ia- Chiar dac` pre[edinte a numit-o pe Maya de Pre[edin]ie cu Ordinul na- strada Apolodor pe strada Lis- Tocata de Bach la
tiv` legislativ`. |ntrebat dac` Simionescu, vicepre[edinta Aca- ]ional „Serviciu Credincios, [i ter, \ntr-o cas` na]ionalizat` [i
[tie ceva despre acest demers,
n-a existat cvorum demiei. Rela]ia lui Jenu cu Maya pe fa]`, [i pe dos“. revendicat`.
conducerea Poli]iei Ploie[ti
pudibondul, feciorelnicul [i can- de [edin]`, este atåt de intim`, \ncåt nici Dup` tentativa e[uat` de impunere a lui
didul Jenu Simion se jur` cu statutul tot a fost votat \n unul nu face nimic pån` nu se Maniera Membrii Prezidiului Alexandru {teoalf` la conducerea Poli]iei
måna pe picior c` habar n-are cele din urm`. Cum era [i firesc, consult` cu cel`lalt. Spiritual`,
prin care Biroul II, Academiei Municipiului Ploie[ti, comisarul-[ef Iulian
despre ce este vorba. Cele cinci presa i-a s`rit lui Jenu Simion ca de obicei, lumea academic` nu au semnat declara]ii de Bach, [eful IPJ Prahova, face acum presi-
scule pesediste care nu dorm la jugular` [i a mu[cat din ea i-a botezat Biroul I [i Biroul II. adic` Maya, avere pe care s` le fac` publice uni ca acesta s` fie m`car adjunct. Ca
noaptea de grija Academiei cu tot cu tiroid`. Ca [i cum nu a ajuns [i pre[edinta Funda- [i nici nu au fost supu[i verifi- atare, \ncearc` s`-i elimine pe to]i contra-
sunt celebrul Florin Iordache, s-ar fi \ntåmplat nimic, pre[e- FNSA a ini]iat ]iei Elias este stranie. Membrii c`rii CNSAS, de[i se pare c`, \n candida]ii lui {teoalf`, invoc\nd motive
cunoscutul Dumitru Bentu, no- dintele s-a extras din dantura acordarea premiului consiliului de administrare [i anii studen]iei, Jenu [i-ar fi de- care mai de care mai stupide, cum ar fi
toria Manuela Mitrea, ilustrul cåinilor, a dat saliva [i balele la de excelen]` \n cultur` „Eu- conducere al funda]iei se nu- mascat public un coleg, dup` faptul c` o femeie nu are cum s` fac` fa]`
Petru Andea [i vestitul Valeriu o parte [i a emis cåteva preci- genia Våntu“, \n valoare de 50 mesc la patru måini, de c`tre \n`bu[irea revolu]iei din Un- acestei func]ii, chiar dac` UE recomand`
Zgonea. Cu excep]ia Manuelei z`ri, din care cititorii s` nu de mii de parai, care este fi- Academie [i Ministerul Educa- garia, din 1956. Dac` ar fi s` promovarea acestora. |n schimb, Bach uit`
Mitrea, a c`rei notorietate con- poat` pricepe decåt atåt cåt are nan]at de Sorin Ovidiu Våntu. ]iei, iar mandatele lor sunt clar tragem linie la tot ce a f`cut faptul c` protejatul sau Alexandru {teoalf`
st` \n faptul c` este nevasta el chef [i cåt s`-i fac` lui pl`ce- Situa]ia patrimoniului FNSA determinate. Numele pre[edin- pentru Academie, singura con- are o declara]ie de avere fals`. Acesta a
blond`, cu un nas, o gur`, un re. Voturile – ehehei, dragi ci- este neclar`. Bilan]ul ei con- telui se extrage ca un num`r tribu]ie a lui Simion este aceea uitat s` men]ioneze c` fiul s`u – Corneliu
sutien [i dou` picioare a lui titori, c` abia acuma \ncepe tabil este [i mai tulbure. Fun- cå[tig`tor, dintre membrii deja de a propune, la sugestia unor Eduard {teoalf` – de]ine societatea Teba-
Miron Mitrea, de ceilal]i parla- paranghelia – au fost num`- da]ia nu are contabil, nu este confirma]i ai funda]iei. Dup` colegi francezi, reluarea vesti- com SRL Ploie[ti, care are sediul chiar \n
mentari aproape c` n-a auzit rate de omul de \ncredere al lui transparent`, se substituie Aca- dispari]ia academicianului Ca- menta]iei specifice. „Cå]iva co- pia]a central` a ora[ului (Halele Ploie[ti),
nici dracul. Iordache a fost in- Jenu, tovar`[ul Dumitru Paica, demiei, editeaz` „Operele fun- jal, Jenu a anun]at Prezidiul legi cu care am discutat“, a pre- unde {teoalf`-senior a dijmuit ani de zile
giner la fabrica de mobil` din [eful Cancelariei Academiei Ro- damentale“ \ngrijite de pre[e- Academiei c` disp`rutul i-a cizat Simion \ntr-o scrisoare, tot ce se vindea \n aceast` zon`. Trebuie
Caracal, Bentu a fost profesor måne. Pån` la revolu]ie, Paica dinte \n locul Editurii Acade- transmis testamentul lui oral: „se tem de reac]ia presei [i, prin precizat c` Alexandru {teoalf` a fost mul]i
ea, de eterna zeflemea romå- ani [eful postului de poli]ie din incinta
1 2
neasc`“. Pe noi nu costumul de Halelor Ploie[ti at\t pe vremea lui Ceau-
membru al Academiei ne inte- [escu, c\t [i a lui Iliescu. |n plus, pe {teoal-
reseaz`, ci faptul c` s-ar putea f` senior Revolu]ia l-a prins subofi]er de
ca sub aceast` uniform` s` se mili]ie [i, printr-un concurs de \mprejur`ri
ascund` pentru a treia oar` ace- [i de pile, a ajuns s` fie f`cut ofi]er de
la[i pre[edinte Eugen Simion, poli]ie.
care n-a f`cut decåt s` promo-
veze mediocritatea, sub diverse Platon [i Aristotel
pretexte academice. d\ndu-se \n carusel

Cornel IVANCIUC
4 academia CA}AVENCU Cuget,
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
s\nte]i
Domnule
s\nte]i sigur
sigur c`
c` `la
deci
Domnule premier,
premier,
`la \n
subzist
\n smoking
smoking ee
osp`tar
osp`tar aici,
aici, la
la Guvern?
Guvern? C` C` seam`n`
seam`n` mult
mult cu
cu
un
un c`pitan
c`pitan care
care m-am-a anchetat
anchetat pe pe mine
mine \n
\n strada
strada
Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice Eforie.
Eforie. M`M` uit
uit lala el
el c`
c` de
de juma’
juma’ de
de or`
or` toarn`
toarn` \n\n
pahar
pahardin
dinaceea[i
aceea[isticlu]`
sticlu]`de
deCola.
Cola.~~sta
sta ori
ori ee

„Omul este lup pentru om“ securist,

securist ori
ori ee unun tor]ionar
tor]ionar din
Alimenta]ie Public`.
Alimenta]ie Public`.
din fosta
fosta

Dou` m\nc`torii au explodat s`pt`m\na trecut`. Prima e cu Orban: Nici T`ricenii,

Turcan a ajuns \n politic` din patul lui Stolojan. Lovitur` de gaf` nici Dorelii
sau de adev`r? Numai Raluca Turcan [tie, fosta consilier` a lui nu au fa]` de lideri
Stolojan [i actual parlamentar PNL. A doua e cu Ticu: cei doi B din
lumea guristicii na]ionale, Boc [i B`sescu, i-au dat [men la vot Rep.: Darea afar` a so]ului
venerabilului anticomunist-antisecurist. Despre culisele astea ne este rodul muncii de culise a lui
poveste[te Marius Oprea, v\n`tor de nomenclatur` [i Securitate. Dorel {andor? Cine s\nt adev`-
ra]ii lideri, T`ricenii sau Dorelii?
R.T.: Nici unii, nici al]ii, fi-
RALUCA TURCAN g\t nim`nui. Din p`cate, uneori,
realitatea m` contrazice.
indc` un lider adev`rat nu pre-
zint` datele nici unuia dintre ei.
Dorel {andor este un personaj
Orban are mintea din T`riceanu a fost care se simte bine fie \n culise,
„Jurnalul lui Tetelu“ molicianu cu Orban fie sus, la sfori. Din p`cate pentru
Reporter: Dou` lovituri \n c\- el, p\n` acum, eforturile depuse Marius Oprea, unul dintre istoricii care s-au obi[nuit mai greu
teva zile: so]ul, dat afar`, cariera Rep.: De ce demiterea [i vor- nu au produs cine [tie ce rezul- cu studiul teoretic al comunismului \ntruc\t a-nceput direct cu practica,
dumneavoastr` politic` descris` bele au venit din partea partidului tate, dl Petre Roman poate con- test\nd cu propria c\rc` bulanele securi[tilor
ca o crea]ie a alcovului. dumneavoastr`? firma. Se pare \ns` c`, \n sf\r[it,
Raluca Turcan: N-am apucat R.T.: Fiindc` a[a \n]eleg unii munca de sfetnic a lui Dorel {an- avut ocazii s` cunoasc` detaliile Deci, noi nu putem vedea nimic ne dea toate arhivele de pe lume,
\nc` s`-mi iau diploma de licen]` colegi, cu [taif liberal doar \n cali- dor a dat roade: demiterea lui Va- comunismului. S-a dat prea rar dec\t p\n` \n ‘76. Pe de alt` parte, institu]ia este la fel de lipsit` de
\n [coala vie]ii, a[a c` nu pot vorbi tatea costumelor [i a pantofilor, leriu Turcan. jos din vapor ca s` [tie cu adev`- Arhivele au r`mas cu aceea[i bi- eficien]`. Se descarc` arhivele,
din aceast` perspectiv`. Dar, dac` s`-i trateze pe cei care au opinii Rep.: V` da]i demisia din PNL? rat ce este cu comunismul. rocra]ie. Iliescu a clasificat docu- vrafuri de dosare, [i? SRI nu le-a
vre]i un citat din filosofia propriu- diferite de ale lor. Faptul c` sus]in R.T.: Nu. Nu, fiindc` nu vreau Rep.: Dar n-a v`zut dou` ore mentele CC al PCR ca strict se- dat inventarele. B`t`lia se d` pe
zis` care s` defineasc` situa]ia, detensionarea rela]iilor cu aliatul s` fac politic` dup` oportunit`]i de program la TV, prostia de blo- crete. Iliescu [i-a protejat astfel cartotec`. |n cartotec` avem nu-
ar merge ideea lui Hobbes, con- nostru natural, PD, [i fuziunea personale, ci dup` valori. S\nt curi \n care a locuit [i c` m`-sa nu trecutul. Deschiderea Arhivelor mele real, numele de cod [i leg`-
form c`reia omul este lup pentru liberal-democrat`, se pare c` i-a mult mai liberal` \n g\ndire [i ati- era acas`, ci la coad`? nu ar fi dus la privatizarea comu- turile pe care le-a avut cu ceilal]i
om. Teza aceasta se pred` la scos serios din pepeni pe ace[ti tudine dec\t mul]i dintre colegii M.O.: Cu TV-ul e simplu: avea nismului. Regimul comunist s-a oameni. Cartoteca e baza de da-
[coala politicii române[ti, iar eu colegi. S\nt cei care au reu[it con- care fac acum parad` de liberalis- casete video. B`sescu nu a prea privatizat. Deschiderea Arhivelor te, apoi se merge la dosare. Or,
nu aveam cum s` lipsesc de la traperforman]a de a pune dina- mul lor. suferit \n comunism, [i-a cl`dit o [i condamnarea oficial` ar ar`ta CNSAS prime[te ni[te materiale
lec]ia cu pricina… mit` la baza Alian]ei D.A. \n doar Rep.: Orban a vorbit [i de carier` beton, nimeni nu are ce lucrul acesta. de la SRI [i nu cartoteca.
Rep.: Academia Ca]avencu a 15 luni de guvernare, cei c`rora Udrea ca de dumneavoastr`. O s`-i repro[eze. De aici [i p\n` la a
fost cea care a pomenit prima de- umorile personale le-au \ntunecat ave]i ca model pe Elena Udrea? judeca c\t de bun a fost comunis- Turianu [i Ticu Anticomunism,
spre o leg`tur` de amor dintre ra]iunea. R.T.: Modelul meu politic este mul e mare diferen]`. Declara]iile Rep.: Ce ai cu Turianu?
dumneavoastr` [i Stolojan. Cre- Rep.: E r`zbunarea lui T`ri- altul – Michelle Bachelet, pre[e- lui B`sescu \mi amintesc de Ili- M.O.: P`i, el [i-a f`cut debutul
scurt` nebunie
de]i c` putem folosi vorbele dom- ceanu \mpotriva lui Stolojan? A dinta statului Chile. escu, Iliescu spunea c` e bine s` \n magistratur` \n 1951, c\nd de- Rep.: Pe tine [i pe Ticu nu v`
nului Orban ca a doua surs`, jur- Guvernului, \n r`zboiul cu Pre[e- vedem partea plin` a paharului. buta procesul de colectivizare. As- face nebuni \ncr\ncenarea asta?
nalistic vorbind? din]ia? S` condamn`m doar crimele co- censiunea lui s-a f`cut \n anii ne- M.O.: Eu s\nt c\t se poate de
R.T.: Nu cred c` Ludovic Orban R.T.: Nu [tiu ce are \n minte dl munismului, or crimele au fost gri ai comunismului p\n` la nivel s`n`tos la cap. Ticu, la fel.
poate fi utilizat ca surs` jurnalis- pre[edinte T`riceanu, pe cine [i MARIUS OPREA f`cute de un sistem, Iliescu [i B`- de pre[edinte de tribunal. E im- Rep.: Bine, dar lupta asta cu
tic`, din motive obiective. |n ge- cum vrea s` se r`zbune. Cert este sescu uit` c` ordinele legale ale posibil s` nu vezi c` Turianu era morile de v\nt de at\ta timp...
neral, vorbele lui pot fi \ncadrate, \ns` faptul c`, surprinz`tor pentru 12 [efi dobor\]i sistemului au f`cut posibile cri- imposibil s` ocoleasc` procese \n M.O.: S` [tii c` numai o astfel
\n cel mai bun caz, la „Jurnalul un om pe care poza de grup \l de o Ordonan]` mele. Regimul, deci, trebuie con- care se judecau du[manii poporu- de lupt` are importan]`. Tot mai
lui Tetelu“. M` \ndoiesc c` profe- calific` drept manierat, dumnea- damnat. Cehii nu aveau nevoie de lui. mul]i oameni, chiar din serviciile
sionalismul care v-a consacrat v` lui a tolerat declara]iile lui Ludo- Reporter: Ticu a spus c` ser- studii ca s` intre \n dubii ca Ilies- Rep.: |i pl`cea aparatul. secrete, s\nt de partea acestei pu-
permite s`-l califica]i pe Ludovic vic Orban. |n loc s`-i taxeze dur viciile \i toarn` venin lui B`sescu. cu [i B`sescu. M.O.: Ca omul. S\nt parado- rific`ri a aerului. Fiindc`, cu tre-
Orban ca „a doua surs`“, pentru ie[irea de cartier, care a f`cut de Ce-i spun serviciile lui B`sescu? xurile romåne[ti. |n ‘90, exista un cerea timpului, chiar [i \n r\ndul
a confirma calomnia men]ionat`. r\s PNL \n ochii opiniei publice, Marius Oprea: Serviciile \n- Eroii \nalt magistrat \n Justi]ie care serviciilor secrete au fost angaja]i
Rep.: A]i fost consiliera dom- pre[edintele partidului parc` l-a cearc` s` conserve c\t pot de mult de 500.000 de lei condamnase o via]` de]inu]i poli- oameni care nu au leg`tur` cu
nului Stolojan [i apoi, f`r` noto- m\ng\iat pe cre[tet. din arhiv` \n posesia lor, \n condi- Rep.: M` uit la MTV, halesc pe tici, iar acum d`dea adeverin]e de acest trecut. Exist` blocaje, oa-
rietate politic`, parlamentar. Nu Rep.: De ce v` ap`ra]i so]ul? ]iile \n care Ordonan]a Guvernu- Discovery, ce-mi trebuie mie con- fost de]inut politic. El mi-a spus: meni cu func]ii ce blocheaz` sis-
crede]i c` acest mic pas pentru Dac` nu a fost v`zut \n media, nu lui spune clar c` Arhiva vine la damnarea comunismului de B`- „Eu i-am b`gat la pu[c`rie, tot eu temul.
dumneavoastr` a fost unul otr`vit exist`. CNSAS. Tot efect al acestei Ordo- sescu? le dau adeverin]` pe chestia asta“. Rep.: Se poart` manelele, ma-
pentru ceilal]i? R.T.: Vreau s` fi]i sigur c` nan]e este demisia a 12 [efi ai M.O.: Orice ai face, condam- Rep.: A fost Ticu turn`tor? [inile mi[to, tu tot cu trecutul...
R.T.: Domnul Stolojan m-a aju- nu-mi ap`r so]ul din considerente SRI. narea asta e semnul desprinderii M.O.: Am v`zut documente ce M.O.: Stai pu]in, nu toat` lu-
tat enorm. Ar fi o prob` de ipocri- de interes personal ori familial. Rep.: De ce? de trecut, care p\n` ast`zi nu s-a circul`, or documentele alea nu mea e la fel. |n situa]ia \n care nu
zie maxim` din partea mea s` sus- Nici nu cred c` ar fi cel mai bun M.O.: C\nd Ordonan]a intr` \n f`cut. De ce? Fiindc` o condamna- ar`tau acest lucru, ci faptul c` el se vorbe[te de trecut, de comu-
]in faptul c` prezen]a mea \n poli- [i cel mai viteaz. |ns` [tiu c` este vigoare, serei[tii vor fi verifica]i re implic` [i consecin]e juridice. era sub urm`rire. El era obiectiv nism, exist` pericolul ca trecutul
tic` nu se datoreaz` [i domnului un om de bun`-credin]`, compe- de CNSAS, iar dac` CNSAS dove- Trebuie anulate condamn`rile po- al Securit`]ii. S` fim serio[i. Ticu s` se transforme \n nostalgie. Nu
Stolojan. Domnul Stolojan este cel tent [i calificat pentru func]ia de de[te c` au f`cut poli]ie politic`, litice din trecut. Exist` oameni ca- Dumitrescu ar fi normal la cap s` e deloc pl`cut. Lumea a uitat co-
care m-a promovat [i \ncurajat, pre[edinte al Agen]iei pentru Stra- \nseamn` c` au declarat \n fals la re \nc` s\nt condamna]i de comu- lupte ca nebunul pentru deschi- zile…
a[a c` dumnealui \i datorez debu- tegii Guvernamentale. Dac` apli- angajarea lor \n SRI. Iat` dovada nism pentru rezisten]a lor. Oa- derea arhivelor Securit`]ii? E Ticu
tul carierei mele politice. |mi pla- c`m criteriul vizibilit`]ii în me- simpl` c` fosta Securitate a de- meni c`rora li s-a nenorocit via]a. at\t de prost ca s`-[i sape groapa? Banane
ce s` cred c` acest debut nu a o- dia, c\]i mini[tri putem spune c` venit noul SRI. Recompensa acum e o pensie de Rep.: Alegem \ntre Turianu [i Rep.: C\te banane ai m\ncat
tr`vit pe nimeni [i c` nu stau \n exist`? Rep.: Pe `[tia 12 de ce nu-i ia 500.000 de lei pe lun` pentru fie- Ticu. |ntre dou` istorii [i dou` pe vremea lui Ceau[escu?
Justi]ia? care lun` de pu[c`rie comunist`. v\rste. Alegem pe „t\n`rul“ Turi- M.O.: Dou`-trei pe an. Le ]i-
Hai,
Hai, Raluco,
Raluco, nunu tete M.O.: Justi]ia nu-i ia, de[i ar Li s-a nenorocit via]a fiindc` ani anu. nea tata pe dulap.
sup`ra
sup`ra chiar
chiar a[a
a[a pe
pe m`g`riile
m`g`riile debitate
debitate de de trebui, c` ei au declarat c` nu au de zile au fost urm`ri]i, ei [i fami- M.O.: Nu e deloc energic Turi- Rep.: S` se \nnegreasc`.
{ic`
{ic` Orban!
Orban! Las`,
Las`, tu...
tu... uite,
uite, io
io \n
\n ultima
ultima vreme
vreme f`cut poli]ie politic`. Ordonan]a liile lor. anu. Avem o lege [i avem un p`- M.O.: Da. C\nd eram profesor,
s\nt
s\nt cam
cam nepromovat`
nepromovat` [i[i nervoas`...
nervoas`... \ns` prevede ca CNSAS s`-i dea Rep.: Locul lor \n societate e rinte al ei. Nu ]i se pare la mintea pe vremea lui Ceau[escu, eram la
pe m\na Justi]iei pentru fals. Dar marginal, iar faptele lor de glorie coco[ului? cules cartofi, cu clasa a cincea. |n-
asta c\nd va intra \n vigoare. nu s\nt modele pentru societate. Rep.: E prea mo[ [i prea \nr`it tr-o pauz` de mas` am auzit o dis-
Rep.: Chestia asta nu va lovi [i M.O.: Sigur, at\ta timp c\t sen- Ticu. cu]ie ce m-a f`cut s` pl\ng la ora
\n Parlament? tin]ele nu s\nt anulate, totul plu- M.O.: Turianu e la prima tine- aia. Era o s`soaic` [i un Paulic`
M.O.: Parlamentul nu at\t de te[te \n incertitudine. re]e? Apoi, \n materie de securi[ti, s`rac. Clasa s-a \mp`r]it repede \n
tare, fiindc` in[ii care ar fi viza]i Rep.: De ce m`-sa totul e com- s` [tii de la mine: nu se poate dou` tabere, \ntre cei care sus]i-
[i-au luat func]ii mai ascunse. plicat? De ce o dovad` simpl`, c` umbla cu dou` m`suri. Securi- neau c` banane exist` [i cei care
Publicitatea celor care au dat cu ai avut acum cincizeci de ani o ca- tatea niciodat` nu a f`cut acest credeau c` un asemenea fruct nu
bastonul se va face \n Monitorul s`, e greu de ob]inut? lucru. Ai nevoie de mult` determi- putea exista.
Oficial, dar mai amplu, specific\n- M.O.: E greu. Toat` legisla]ia nare. Ticu are aceast` determina- Rep.: A[a va fi [i cu comunis-
du-se [i faptele de care se fac vi- ’90-’96 a pus Arhivele la ad`post. re. E vorba de v\rst`? P`i, are oa- mul.
nova]i. Iat`, B`sescu spunea c` va dese- meni \n subordine! El e pus acolo M.O.: B`sescu a v`zut multe
cretiza arhiva „Dun`rea“. Foc de s` traseze coordonatele institu]i- banane pe atunci, a[a c` nu poate
B`sescu paie, fiindc` legea spune c` astfel ei, nu s` care dosare cu c\rca. ]ine cont de p`rerea celor care nu
Norica Nicolai [i Raluca Turcan, dou` doamne [i comunismul de dosare se desecretizeaz` dup` Rep.: P`i, B`sescu le-a dat do- au v`zut banane, dar [tiu c` comu-
Rep.: De ce B`sescu nu con- 30 de ani, iar dac` dosarul e clasi- sarele. E nevoie de c\rc`, nu de nismul le-a distrus vie]ile.
care adapteaz` o zical` misogin`: „Promovezi,
damn` comunismul? ficat secret de c`tre comuni[ti, do- simboluri.
nu promovezi, vremea carierei politice trece“ M.O.: |nainte de ’89 nu a prea sarul se va vedea peste 50 de ani. M.O.: S` fim serio[i! Poate s` Eugen ISTODOR
teoria
constipa]iei
cuv\ntul care…
turuianu
S\nt m\ndru de to]i colegii zia-
ri[ti care l-au p`r`sit pe Turianu la
conferin]a pe care i-o furase bietu-
lui Ticu. S\nt trist pentru to]i zia-
ri[tii care nu au fost \n stare s` \[i
ia microfoanele din fa]a lui Tu-
rianu [i s` plece c\nd ceilal]i ple-
cau. Dar s\nt pur [i simplu entuzi-
asmat s` [tiu c` au existat o gr`-
mad` care l-au l`sat pe n. de Turi-
anu s` vorbeasc` ca un p., f`c\ndu-
l s` se simt` penibil ca un d. [i i.
ce este, stric\ndu-i planurile lui de
t. n., pe care e vizibil` de la o po[-
t` lucr`tura securistic`. Ce efect
au creat! La ce minune am asistat!
Cum i-au \nchis gura p.-ului! {i
nu at\t p., c\t n., un mare n.!
● {i totu[i, nu poate s` nu te
doar` inima c\nd vezi c` presa are
st`p\nii ei. De pild`, Jurnalul na-
]ional. Era clar pentru toat` lu-
mea c`, la conferin]a lui Ticu
Dumitrescu, anun]at` de om pen-
tru ora respectiv` [i \n camera res-
pectiv`, s-a lipit [i Turianu. Ei
bine, ce \n]elege Jurnalul din trea-
ba cu Ticu s-a v`zut a doua zi din
materialele despre eveniment. O
poz` cu Ticu [i Turianu avea ur-
m`toarea explica]ie: „Bruiaj: Ticu
Dumitrescu a \ncercat s` boico-
teze conferin]a de pres` a noului
[ef al Colegiului, Corneliu Turi-
anu“. Nu era inexplicabil` expli-
ca]ia asta din moment ce \n edi-
torialul aburitor de s\mb`t` al lui
Dan Constantin, unul din redac-
torii-[efi adjunc]i, se spune c`:
„Privi]i la rece, doi b`tr\nei ce au,
fiecare \n parte, preten]ie de \n]e-
lep]i au oferit un spectacol penibil.
Nici m`car nu mai are importan]`
cine a convocat conferin]a de pre-
s` – dl Turianu sau dl Ticu“. Uite
c` avea importan]`.
● Dar s` revenim la chestii
mai relaxate [i s` remarc`m arti-
cola[ul aruncat par[iv \n 7 plus de
vineri, cu titlul „O vedet` a fash-
ionului romånesc, diagnosticat`
cu SIDA“. Bine\n]eles, nu se spune
nic`ieri cine e respectiva vedet`.
|n articol, puteai citi: „Ca o con-
firmare, parc`, respectivul star a
dat semne, \n c\teva interviuri [i
apari]ii TV, c` e m`cinat de o pro-
fund` triste]e [i apatie“.
|n orice caz, m-am uitat \n
toate ziarele s` v`d dac` \l dibu-
iesc respectivul. Ca s` constat p\n`
la urm` c` toate vedetele noastre
s\nt cam obosite.
● Am impresia c` mar]i [i vi-
Cicciolina versus Udrealina
Scrie \n ziare c` Cicciolina vrea s`
\l cunoasc` pe B`sescu, despre
care a m`rturisit c` a auzit multe.
Ehe, slabe [anse! Domnul B`sescu
e \ntr-o etap` a vie]ii \n care se
cunoa[te cu doamna Elena Udrea
Un b`rbat trebuie s` aib` moa[e
Incredibil, dar adev`rat!
S`n`tatea site-ului Ordinului
Asisten]ilor Medicali [i Moa[elor
din Romånia a fost tulburat` de
un hacker musulman, care a
lansat amenin]`ri de natur`
religioas`. „Respecta]i-l pe
profetul nostru Mahommed sau
ve]i vedea adev`rata furie
musulman`!“, zice Yusuf Kara,
s`racul. B`i, mo[ule, uite care e
academia CA}AVENCU 5
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
Absolut nou \n Academia Ca]avencu!
Un text despre tombac!
neri, titlurile din pagina de politi-
c` a 7 Plusului le pune cineva ca-
re e profund marcat de o experi-
Haide]i s` lu`m urm`toarea informa]ie oficial`: „Banca Na]io-
nal` a Romåniei, \n conformitate cu prevederile Legii nr.
en]` militar`. Care e foarte posibil 312/2004 privind Statutul BNR, va pune \n circula]ie o mo-
s` fi fost plutonier sau chiar capo- ned` din aur, o moned` din argint [i o moned` din tombac
ral. Uita]i-v` [i voi ce hal de titluri cuprat, avånd valorile nominale de 50 lei, 5 lei [i 1 leu“. V`
cu rezonan]` r`zboinic` pune da]i seama ce vor spune marii mafio]i din Romånia la aceast`
omul vineri: „Lovitur` \n plin: informa]ie: b`, fir-ar a dracu’, aur [i argint am furat at\]ia ani ca
popularii europeni dau cu flit PD / pro[tii, da’ tombac cuprat s` mor eu dac` am ciordit vreodat`!
Alt` lovitur` pentru Coali]ie: Or- S`-mi aduce]i acum un miliard de tone de tombac din `sta cu-
donan]a Gojdu a fost respins` / De- prat, s`-mi umplu casa, ce, noi s\ntem mai pro[ti dec\t N`stase,
clara]ie de r`zboi a lui B`sescu / c` `sta sigur avea [i tombac din `sta pe pere]i dup` cum am
Pre[edintele atac`“. Iar mar]i: v`zut la teveu, d`-l dracu’, c` nu ne-a spus [i nou` niciodat`!
„Dan Voiculescu atac` tot mai dur
N`stase, Patru Grase
Cotrocenii / R`zboi cu na[i, fini,
so]i, so]ii [i amante / Atacul lui
Orban…“
● Am v`zut un documentar pe
Un bebe]iv
Discovery despre cum un vas de Medicii legi[ti au descoperit la un sugar o alcoolemie de aproa-
r`zboi american a dobor\t un avion pe 2 la mie, cam cum au gunoierii de la mine din cartier \n
iranian de pasageri \n anii ’80. Li seara zilei de salariu. Mama copilului zice c` a b`ut jum`tate de
se p`ruse ofi]erilor de pe vas c` p`h`rel de vin \nainte de al`ptare, dar medicii cred c` \[i \mb`ta
avionul coboar` pentru un atac \n copilul ca s` tac`. O alt` explica]ie ar fi c` bebelu[ul n-o fi av\nd
picaj, de[i toat` aparatura de bord tat` [i o fi trebuit s` preia de la o v\rst` foarte fraged` rolul de
indica faptul c` avionul ia altitu- cap de familie; [i a \nceput prin a-[i bea singur aloca]ia.
dine. Asta pentru c` intraser` \n- Superbere
tr-un fel de trans` r`zboinic` [i
efectiv nu mai vedeau bine. A[a [i
cu meciul Rapid-Steaua. Eu am
v`zut un joc modest, \n care Stea-
ua nu a jucat nimic, \n care Rapid
a jucat nimic, iar spectatorii au
plecat de la stadion cam nedu-
meri]i. Dar ce crede]i c` au v`zut
ziarele? ProSport-ul: „Superfot-
bal demn de Europa! Fotbal demn
de semifinale! Atomic fotbal! La
\n`l]ime / Rapid [i Steaua au jucat
fantastic. Hai s` le trecem \n ma-
nuale!“. Gazeta sporturilor: „Me-
ciul mileniului / Show [i tactic`,
adic` fotbal / A \nvins spectacolul“.
A \nvins autosugestia!
● Libertatea de luni, 3 aprilie,
public` fragmente din cartea Ro-
mani]ei Iovan, Cuv\ntul care ucide.
M`car o gogom`nie de acolo poate
fi citat` [i de noi: „(El, ho]ul) era
convins c` numai eu eram \n cas`,
av\nd drept repere c\teva detalii:
singura ma[in` parcat` \n fa]a
casei era a mea, iar din planul de
zbor al so]ului meu se putea \n]e-
lege c` este \nc` \n curs`“. Ce s`
crezi din asta? C` planul de zbor al
pilo]ilor este trimis \n fiecare zi de
c`tre directorul aeroportului Oto-
peni fiec`rui ho] din ]ar`? Cineva
de la aeroport, care a \ncurcat orele
domnului Iovan, ar trebui s` pl`-
teasc` scump gre[eala. Nu at\t c`
a murit un om, c\t din cauz` c` a
ap`rut cartea asta na[pa!
Alexandru V~RZARU
alexvarzaru@catavencu.ro
[i e periculos s` intri \n competi-
]ie cu d\nsa. Ce, vrea s` se tre-
zeasc` c` iese doamna Udrea pe
la televiziuni s` spun` ce afaceri
cu petrol face Cicciolina?
Dinu Patriccio
treaba! Noi zicem s` te lini[te[ti,
fie pe pat de spital, fie pe
canapea, c`ci Allah te fere[te s`
ajungi tu la m\na asisten]ilor
medicali sau a moa[elor cre[tine
din Romånia. Oric\t ai fi tu de
musulman, dac` nu dai o [pag`,
o aten]ie, ceva, vei vedea tu ce
\nseamn` adev`rata furie
cre[tin`!
Ecumenie de pia]`
6 academia CA}AVENCU mama natur`
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
tat`l alcoolic
România.
Mici fragmente reportaj cu ]ara de g\t
de neant.
Cer[etoare cu c\ntec
Azi-diminea]`, pe la un 12, somnul meu lini[tit a fost
C\inii ro[ii latr`, sfertul de final` trece
tulburat de o cer[etoare b`tr\n`, care mergea pe aleile Ce
Ce faci,
faci, b`
b` muistule!
muistule! }ii}ii
dintre blocuri [i c\nta un c\ntec prin care cer[ea. Cum televizoru’ p`
televizoru’ p` meci?!
meci?! Mut`-n
Mut`-n caru’caru’
\mi pl`cea vocea ei, am ie[it pe geam s` o \nregistrez meu
meu p`p` TVR
TVR Cultural,
Cultural, c`
c` ee T\rgul
T\rgul de de
cu telefonul. C\nd m-a v`zut, \nalt, frumos, cu tricou
alb [i ceva argintiu la mine \n m\n`, a venit rapid sub
Carte
Carte Gaudeamus
Gaudeamus [i-i
[i-i b`taie
b`taie p` p`
geamul meu. M-am enervat [i am intrat \n cas`. Am C`rt`rescu! Mam`,
C`rt`rescu! Mam`, ce-a[
ce-a[ da da [i[i io
io cu
cu
a[teptat un pic, dup` care am ie[it din nou la geam. pumnu’!
pumnu’!
Baba, cu ochii pe sus, dup` mine. De data asta m-am
enervat [i m-am retras definitiv \n`untru. Ce naiba?
Cred c` era nebun` dac` \[i imagina c` i-ar arunca
cineva un 6230 i silver, un mac mini sau m`car o lin-
guri]` din argint.

Limbari]a noastr` e o comoar` Dar de ce s` nu v`d eu meciul \n

Eram \n tramvai, urc` o pirand` cu fuste, cozi
\mpletite, batic \nflorat, so] must`cios [i doi puradei.
Le sun` mobilul. Evident, r`spunde ea, c` doar nu mo-
totolul `la de b`rbat-su, care era ocupat cu scobitul \n
n`ri. A[adar, scoate ea telefonul, apas` pe tasta „Yes“
[i zice: „Heeaalooo! Ando tramvai!…“. {i a continuat
\n limba lor, a[a c` n-am mai \n]eles mare lucru. Dar
de ce mi-a r`mas \n cap faza asta: din cauza amestecu-
lui for]at de cuvinte, acel „tramvai“, \mprumutat din
romån`, d`, \n limba lor at\t de ciudat` [i \nc\lcit`, cam
ca o nuc` \n prelata coviltirului. Totu[i, este un
fenomen inevitabil, oric\t ar s`ri prutenii lor s`
protesteze. Cred c` [i ei zic „week-end“, „laptop“ sau
„test drive“. Oare ar fi fost mai bine s` spun` „Ando
trenul galben f`r` cai!“?
Porumbeau [i m`n\nc`
La fereastra mea, care d` \n curtea blocului, veneau
mereu porumbei. V` da]i seama: firimiturile de p\ine
care-mi r`m\neau mie la ei \n burtic` ajungeau. Dar,
de o vreme, nu au mai venit. S`pt`m\na trecut` mi-am
dat seama de ce: la intrarea \n bloc, un pensionar de-
ment le \mpr`[tie salam f`cut buc`]ele. Uite, eu nu
mi-am dat seama p\n` acum c` porumbeii s\nt vege-
tarieni doar pentru c` nu aveau alt` op]iune. Dar mi-e
dor de ei. O s` m`run]esc [i eu, la fereastr`, un piept
de pui, pr`jit sau f`cut gr`tar, o s` pun [i ni[te cartofi
pai sau piure, o s`l`]ic` de ro[ii cu castrave]i [i ni[te
m`sline… {i suc natural de portocale… Oare or s`
vin`?
Dup` goluri, mergeau [i ni[te goale
Joi noaptea, dup` meci, \ncadrate de scutieri, coloanele
Rapidului [i Stelei se scurgeau civilizat spre Groz`ve[ti,
tocmai pe l\ng` clubul Bavaria. Dou` sau trei
dansatoare, \n curul gol, st`teau [i dansau \n vitrina
clubului. Nu puteai s` nu te g\nde[ti c`, nesatisf`cu]i
de egal, miile de oameni ar cam fi vrut s` marcheze.
Ethos, Porthos
[i Aramis
cel mai sigur loc de pe p`m\nt,
acolo unde dac` strig de bucurie
„goooool!“ ca stelist, nu o s` m` pot
trezi cu un pumn \n gur` de la un
rapidist, iar dac` sar \n sus ca ra-
pidist c\nd, s` zicem, ar \nscrie
Moldovan pentru inima mea mare
de feroviar forever, nu m-ar lua
ni[te nenoroci]i de ultra[i la b`-
taie? |n ziua de azi, ei s\nt peste
tot, infiltra]i \n orice restaurant cu
televizor [i nu am garan]ia c` pot
sc`pa cu via]` la nici o teras` de
cartier. M`car pe stadioane mai s\nt
jandarmi, dar \n ora[ e moarte cu-
rat`. Tocmai de aceea, am \nt\m-
pinat cu real` satisfac]ie sugestia
colegului Drogeanu, care-mi do-
re[te \ntotdeauna numai binele, de
a urm`ri primul meci dintre Rapid
[i Steaua \n acel local micu], intim,
lini[tit, aflat la intrarea stadionului
Dinamo. Restaurantul Red Dog.
Mult spus restaurant. E, de fapt, o
[aorm`rie cu c\teva mese, unde
po]i bea o bere ca la tine acas` [i
unde po]i urm`ri un meci Rapid-
Steaua de parc` ai avea loc pe cel
mai civilizat stadion din Anglia.
C`ci, s` fim serio[i, ce-ar avea un
dinamovist cu mine dac` a[ s`ri \n
sus c\nd ar marca Nicoli]` [i a[
]ipa: „Bine, m`, mai da]i-le dou`
boabe!“?
Joia trecut`, a[adar, cu priete-
na [i cu doi amici cu care am con-
venit \n prealabil s` p`rem tri[ti \n
caz c` d` Steaua gol, am ajuns la
timp ca s` lu`m o mas` la Red Dog.
|n`untru erau a[a: o ga[c` de pu[-
tani dinamovi[ti, un tip \mbr`cat
elegant, un fan dinamovist de carti-
er, un nene cam b`nuitor, \n pa-
puci, pentru c` avea ambele pi-
cioare umflate [i bandajate, [i \nc`
Fani din galeria dinamovist`, adev`ra]i \mp`timi]i ai volumului Orbitor,
mai ales c\nd dau jandarmii cu lacrimogene
un fan dinamovist \mbr`cat casu-
al, \n trening. La u[` mai st`teau
ni[te jandarmi pe care \i a[tepta o
noapte grea dac` ar fi c\[tigat Stea-
ua, pentru c`, la meciul de la Sevil-
la, c\teva mii de steli[ti veniser` \n
{tefan cel Mare s`-[i umileasc`
du[manul de moarte, apoi un nene
care nu avea bani s` intre [i r`m`-
sese pe prag [i un b`iat de parcare
care o vreme a fost [i prin parcarea
redac]iei [i-i sp`la ma[ina lu’ Bobby
P`unescu c\nd avea restaurantul
Nababbo, care a dat faliment c` nu
venea nimeni.
B`ie]ii comandau de zor beri [i
pungi de semin]e [i f`ceau pariuri.
Fanul dinamovist de cartier, cu ni[-
te vechi t`ieturi pe fa]`, spunea c`
merge pe m\na Rapidului [i c` face
pariuri cu oricine \n sensul `sta,
iar tipul elegant [i fanul casual, care
p`reau s` se cunoasc` [i \ntre ei, [i
cu b`iatul de cartier, erau sceptici
\n privin]a [anselor vi[iniilor. Noi
am comandat [aorme [i semin]e [i
meciul a \nceput. Pentru c` musiu
comentatorul spunea la televizor
„acest meci senza]ional, aceast`
sear` senza]ional`, acest eveni-
ment senza]ional“, fanul \n trening
a f`cut observa]ia decent` c` „adic`
ce e senza]ional aici, c` nu-i nimic
senza]ional?!“ [i Steaua a [i dat gol
prin B`nel, la care faz` tipul ele-
gant a zis „Gol“, iar ceilal]i nu au
zis nimic, iar noi nu am s`rit \n pi-
cioare [i nu am strigat [i nu ne-am
bucurat [i am stat s` ne g\ndim
dac` s` ie[im pe r\nd afar`, s` mer-
gem dup` vreun bloc [i s` strig`m
acolo „goooool!“ [i s` ne \ntoarcem.
Comentatorul a zis la un moment
dat: „B`nel Nicoli]`, poreclit B`ne-
linho“, la care toat` lumea din local
a pufnit dispre]uitoare. Nenea cu
picioarele umflate se uita ur\t la
noi, iar fanul \n trening totu[i nu
credea c` pierde pariul [i le zicea
`stora doi c` Rapidul recupereaz`.
La un moment dat, unul din jan-
darmi a intrat [i s-a interesat: „B`,
au \nceput s` strige aiureli?“, iar
nenea care nu \[i permitea s` intre
a intrat totu[i [i s-a a[ezat pe un
scaun liber. Semin]ele se auzeau,
la despicare, ca o mitralier`, nimeni
nu zicea nimic, meciul mergea \na-
inte. La pauz` s-au mai luat ni[te
beri, apoi a marcat Rapidul, to]i au
frem`tat u[or de bucurie, fanul \n
trening a zis c` „vede]i voi c` am
avut dreptate, bate Rapidul“, ceilal]i
nu erau am`r\]i c` puteau s` piar-
d`, apoi, cu un sfert de or` \nainte
de sf\r[it, pu[tanii au pl`tit [i au
plecat, „s` prindem [i noi 135-u’“,
meciul s-a terminat f`r` nici o bu-
curie, omul cu picioarele umflate
s-a mai uitat o dat` b`nuitor la noi
[i a plecat t\r[\indu-[i picioarele
umflate, elegantul i-a pl`tit ni[te
beri treningului [i seara s-a \nche-
iat lini[tit \n cel mai lini[tit loc de
pe p`m\nt, adic` l\ng` Stadionul Di-
namo, unde urma s` se joace, peste
dou` zile, meciul Dinamo-Jiul, f`r`
spectatori \n tribune.
Alexandru V~RZARU
alexvarzaru@catavencu.ro

C`l`torului \i [ade bine

cu drumul accidentat
Ce nu ne spune indicatorul este la ce
fel de accidente s` ne a[tept`m: ne-
fericitele accidente rutiere sau obi[nu-
itele accidente interetnice din H`d`reni?
De fapt, nici m`car nu e clar cine l-a pus:
Brigada Rutier` sau „Combaterea Dis-
crimin`rii“? Dincolo de incertitudini,
\ns`, e clar c` anun]ul este extrem de in-
spirat [i c` trebuie s` fim la fel de vigilen]i
[i cu gropile din carosabil, [i cu localnicii
care se alearg` pe drum cu topoarele \n
m\n` sau \n ceaf`, dup` caz. {i \nc` un
lucru e clar: \n momentul \n care vede]i
ro[u \n fa]a ochilor sau chiar preling\n-
du-se pe ochi, trebuie s` pleca]i \n vitez`
c`tre cel mai apropiat spital, c`ci \n H`d`-
reni sigur nu s\nt semafoare.

Brigada Derutier`
teoria
constipa]iei
culta noastr` cea de toate zilele
Fere[te-te de greci
[i cånd \]i sparg
comunitatea
romåneasc`
Istoria parohiei romåne[ti
din Geneva dateaz` de dup` re-
volu]ie. Ion Bro[teanu [i Octavi-
an {tef`neanu, liderii Comunit`-
]ii Romånilor din Elve]ia (CRE),
l-au adus din ]ar` pe preotul Adri-
an Diaconu, cu scopul form`rii
parohiei din Geneva. Pe 17 mai
1992, adunarea general` a CRE a
votat \nfiin]area parohiei „Sfån-
tul Ioan Botez`torul“, aflat` sub
jurisdic]ia canonic` a Bisericii
Ortodoxe Romåne (BOR), din
Chêne-Bourg Geneva. Biserica
parohiei a fost \n`l]at` \n 1995
de me[teri maramure[eni [i este
primul l`ca[ de cult construit \n
Europa Occidental` de c`tre
refugia]i romåni din perioada
comunist`. Serafim, \ntåist`t`-
torul Mitropoliei Ortodoxe Ro-
måne a Europei Occidentale [i
Meridionale, a stabilit ca sluj-
bele s` fie oficiate dou` dumi-
nici de parohul Adrian Diaconu,
iar celelalte dou` duminici ale
lunii de popii Damian Ionescu
[i Vergil Vålcu. Pe la jum`tatea
anului 1996, parohul Diaconu
n-a mai putut deschide biserica,
descoperind c` o mån` de iud`
a schimbat broa[tele. Apoi, co-
munitatea i-a pus parohului \n
vedere c` este mai bine s-o taie
acas` [i s`-i lase \n pace pe
enoria[ii donatori, f`r` s` ofere
nici o explica]ie plauzibil`. Mai
tårziu, pentru a evita scandalul
de pres`, comunitatea a pus pa-
rohia „Sfåntul Ioan Botez`torul“
la dispozi]ia bisericii catolice
din Grand-Lancy. Iosif, actualul
mitropolit al Mitropoliei Ortodo-
xe Romåne a Europei Occiden-
tale [i Meridionale, a f`cut toate
diligen]ele pe lång` Ion Bal[, ac-
tuala c`petenie a CRE, pentru
a-l ruga s` nu dea biserica pe
måini str`ine. R`mas singur pe
baricade, [i cu sprijinul lui Bal[,
popa Damian Ionescu a \nstr`i-
nat pån` la urm` frumosul l`ca[
\n stil gotic maramure[an. La
data de 22 februarie 2006, el a
fost resfin]it de Ieremia, mitro-
politul grec ortodox din Elve]ia.
Practic, biserica a fost scoas` de
sub jurisdic]ia canonic` a BOR
[i pus` sub cea a Greciei. Pån`
acum, nu se cunoa[te nici o si-
tua]ie \n care vreo biseric` gre-
ceasc` sau ruseasc` din dias-
pora s` fi cerut s` se pun` sub
jurisdic]ia lui Teoctist, dar in-
vers avem deja o c`ru]` de ca-
zuri de \nstr`inare, unul mai
scandalos decåt cel`lalt.
Dulce ca fierea e
bomboana Patriarhiei
Poate v-a trecut pe l\ng` u-
rechi faptul c` elevilor [colii din
Dane]i, jude]ul Dolj, le trecur`
prin stomac ni[te bomboane de
pom, drept care se intoxicar` \n
mas` (sau, mai degrab`, \n loc
de mas`). Exist` o leg`tur` in-
teresant` \ntre dulciurile care
erau cît p-aci s` se transforme
în „bomboane pe coliv`“ [i |PS
Teofan Savu, prin ctitoria aces-
tuia, Funda]ia „Cuv\ntul care zi-
de[te“. Pe 3 noiembrie 2005, fir-
ma Felvio Distribution SRL din
Craiova achizi]ion` 12 tone de
bomboane de pom, cantitate ce
cuprindea trei loturi cu valabil-
itate pîn` pe 26 martie 2006 [i
unul cu termen la 28 aprilie 2006,
nimic anormal pentru Cr`ciunul
ce se apropia. Acesta veni, se s`r-
b`tori, plec`, dar ni[te bomboa-
ne r`maser` prin depozite. Firma
f`cu atunci un contract de spon-
sorizare cu Funda]ia „Cuvîntul
care zide[te“ [i îi livr` 660 de
kilograme de bomboane de pom
pe care funda]ia le distribui în
vreo 18 localit`]i din jude]ul Dolj.
Concluzia care se poate trage
este c` o firm` î[i rezolv` o par-
te din pierderi sub acoperirea
unei sponsoriz`ri c`tre o funda-
]ie apar]inînd Mitropoliei Olte-
niei, mitropolitului Teofan în
particular, acesta închise ochii
[i morm`i o rug`ciune \n barb`,
toat` lumea avu de cî[tigat [i
via]a merse înainte. Totu[i, pen-
tru un |nalt Prea Sfin]it cu aspi-
ra]ii la [ezlongul de Prea Fericit,
e cam medieval s` ia Evanghe-
liile ad litteram. „L`sa]i copiii
s` vin` la mine“ nu \nseamn`
s`-i ajut`m, fie [i prin neglijen-
academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
]`, pe cei mici s` ajung` \n ce-
ruri. Asta s`rind peste faptul c`
nu e prea cre[tin nici s`-i \m-
pingi \n ispit`, cu bomboane de
pom, dar nu [i de post(ul Pa[te-
lui).
Cuvio[ii
Euthanasie [i Eugenie
7
Asocia]ii de la
Finan]e ai lui
Boeric` fac legea
\n Cetatea Banilor
Anul trecut, cam pe vremea c\nd
se f`cea zaib`rul, ne miram c`
Genic` Boeric`, unul dintre cam-
pionii return`rilor ilegale de
TVA, este asociat \ntr-o firm`
chiar cu c\]iva [efulici de la
Direc]ia General` a Finan]elor
Publice Dolj. Pe vremea aceea,
Genic` era liber [i avea 90% din
G.R. Corporation, iar un domn
pe nume Constantin Osiac era
[ef de serviciu la DGFP [i cenzor
la aceea[i G.R. Corporation. Ei
bine, trebuie s` [ti]i c`, fa]` de
acea vreme, situa]ia s-a cam
schimbat. Genic` este acum \n
p\rnaie. C\t despre Osiac, [efii
lui au s`rit [i au luat m`suri.
Ce-i drept, nu au s`rit ca ar[i, ci
mult mai \ncet, astfel c`
m`surile s-au luat abia luna tre-
cut`: Osiac a fost numit director
la Direc]ia de Control Fiscal Dolj!
Nu [tim exact dac` un senator
PD a sunat ca s`-l recomande
sau s`-l impun`, dar [tim un
lucru: domnilor, dac` tot vre]i s`
face]i treab`, m`car face]i-o
p\n` la cap`t, c` oameni compe-
ten]i exist`. Ce zice]i acum de un
Genic` Boeric` \n locul lui
Bodu?
Boericii min]ii
8 academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
Un IQ mai bine pentru dvs.
– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –
Ng\, ng\, ng\… ce vreau s` zic?
Ng\, ng\… Aaaa, mi-am amintit,
ng\! Cic` noi, romånii, am fost
pu[i pe locul 23 din 25 \n clasa-
mentul inteligen]ei popoarelor
din Europa, ng\, m\nca-]i-a[! Pe
primul loc e germanii [i olande-
jii, care unii din ei e [i pe locul
2, ng\… Ng\, eu cu ce votez?
E BINE
Marius BOR}EA
Este extraordinar [i m` bucur
exact ca prostu’ de pe locul 23.
S\ntem pro[ti, dar mul]i, ceea ce
mi se pare extraordinar din nou,
pentru c` puteam fi pro[ti [i pu-
]ini sau chiar pro[ti [i pro[ti, dac`
nu pro[ti de-a binelea. Dar [ti]i
cum putem urca \n top? Simplu.
Dac` renun]`m la moldoveni ur-
c`m pe 20, dac` renun]`m [i la ar-
deleni ajungem pe 15, dac` renun-
]`m apoi [i la b`n`]eni s\ntem pe
11, dac` renun]`m [i la olteni
prindem un loc 8, dac` renun]`m
[i la dobrogeni ajungem pe 2, iar
dac` renun]`m [i la reg`]eni s\n-
tem campioni, dar pu]ini [i ne
bate toat` Europa c\nd ne prinde
la discotec`. A[a c` mai bine pe
locul 23 [i noi s` fim s`n`to[i [i
Marea
urnire
Poate \mi sufl` nem]ii [i olan- ]ia pe Terra, o s` le-ar`t`m noi tele lui inteligente. {i la ce \i folo-
dejii ce s` votez. Gata, mi-au cine s\nt urma[ii lui Deceneu, se[te de[tept`ciunea asta? C`
suflat: e bine sau nu e bine c` Duras Diurpaneu [i Scorillo, de frigul i-a f`cut pe nordici mai dez-
s\ntem pe locul 23 din 25 \n care pun pariu c` nici n-au auzit. ghe]a]i la minte, dar le-a \nghe]at
clasamentul `sta? Ng\, care [tii
pe veci restul. Mai bine s` fii
s` cite[ti vezi mai jos ce au
Iulian T~NASE prost, dar capabil.
votat ni[te romåni care cred c`
Nu \n]eleg, adic`, sta]i pu]in,
[tie s` scrie.
asta \nseamn` c`, m` rog, n-a[ E BINE
b`ga m\na \n, de[i e posibil, cu
toate c`, \n fine, important e s`
(c` s\nt ei de[tep]i!)
fim oameni, deci e bine. Poate m` Nicolae-Ionu] SÅRBU
repet, dar asta \nseamn` c` s\n- B`i, nu prea [tiu c\t de de[-
neb`tu]i, c` de de[tep]i e plin` tem o insul` de stupiditate \ntr-o
lumea. mare slav` de \nger. Bine c` s\nt
tep]i s\nt germanii. S` constru-
ie[ti, cu migal` [i sacrificii, c\te N-AVEM MOTIVE programele de adoptare [i imple-
Pe de alt` parte, cred c` ne-au ei de[tep]ii [i noi, pro[tii site-ului. un imperiu la fiecare treizeci de mentare a IQ-ului comunitar!
pus pe locul 23 din 25 doar ca s` Care site? Nu [tiu, s\nt prost. ani [i s`-l s`rb`tore[ti cu c\te un
DE |NGRIJORARE
ne retrogradeze pe 25 \n caz c` ne r`zboi mondial dup` care s` m`- Dan STANCIU FRIGUL
unim cu Republica Moldova sau Simona TACHE ture pro[tii podelele Europei cu |nainte de a-[i \ncre]i fruntea
pe 24 \n caz c` nu ne unim, dar \n- Da, rar s\ntem mi[to. Las` c` tine, nu mi se pare foarte inteli- [i de a c`dea pe g\ndurile care i-au
NU STIMULEAZ~
cerc`m. s\ntem frumo[i [i mul]i, mai ales gent. Despre olandezi, ce s` zic: mai r`mas dup` ce a aflat c` e INTELIGEN}A,
gagicile. Ceea ce ne-ajut` (mai nici m`car n-au o limb` a lor, cam prost, romånul ar trebui s` CI ALCOOLISMUL
Alin IONESCU mult dec\t inteligen]a pe ur\tele Dutch e doar Deutsch ortografiat [tie cum arat`, de fapt, scara inte-
E perfect. Cine vine din urm` de nem]oaice [i de olandeze) s` gre[it. Iar dac` vikingii `[tia s\nt ligen]ei europene. |n ordine des- Cornel IVANCIUC
are mai multe [anse s` c\[tige. g`sim fraieri de[tep]i [i cu bani a[a de[tep]i, cine dracu’ \i ]ine \n cresc`toare, aceasta se prezint` Opinia apar]ine unui englez
Plus c` noi nu s\ntem pro[ti de-a- care s` ne ia de neveste. frigiditatea aia polar`, \n timp ce astfel: 1) inteligentissim; 2) inteli- care s-a \mb`tat cu ]uic` de car-
dev`ratelea, ci facem pe pro[tii noi ne relax`m frumos la soare, la gentaceu; 3) inteligent`loi; 4) in- tofi, stånd cu fundul pe mama lui
cum f`cea Doina Melinte c\nd st`- Alexandru C~UTI{ teras`, cu bere [i semin]e, [i le teligentifer; 5) inteligentual; 6) c`zut` deja \n com` alcoolic`.
tea pe la coada plutonului [i ac- Din cauza frigului, deci, s\nt ag`]`m blondele? inteligentativ; 7) inteligentular; Conform acestei teorii, frigul te
celera pe final. A[a [i noi, a[tep- ei mai de[tep]i. Nu-i nimic, e bine. 8) inteligentinos; 9) inteligentier; face mai de[tept, iar c`ldura mai
t`m \n coad` momentul optim ca P`i, tat`, noi avem fete frumoase, E FALS 10) inteligentonal; 11) inteligen- tåmpit. Ar \nsemna ca englezii s`
s` le-ar`t`m cine s\ntem cu ade- fierbin]i, [tim cu to]ii, [i cam tuist; 12) inteligentogen; 13) in- fie cel pu]in la fel de inteligen]i ca
v`rat. Deocamdat` \i l`s`m s` se prostu]e, dup` cum arat` clasa- Alexandru DU}U teligent; 14) inteligentizat; 15) in- eschimo[ii, iaku]ii, eniseii sau
bucure [i ei c` au inventat Merce- mentul pe na]iuni. S` zicem c` Deci occidentalii `[tia cu stu- teligentator; 16) inteligentoid; 17) toat` ga[ca de triburi circumpo-
desul [i morile de v\nt, dar spre vine un de[tept din `sta de neam] diul spun c` noi am fi printre cei inteligenticel; 18) inteligenti[or; lare, care cresc reni, vorbesc lim-
final, c\nd o fi s` dispar` civiliza- sau olandez [i le vr`je[te cu tex- mai pro[ti, iar nem]ii [i olandezii 19) inteligentule]; 20) inteligen- ba ren`, beau lapte de ren, m`-
dau pe-afar` de IQ. Bineee! A- toia[; 21) inteligenticu]; 22) in- nånc` mu[chi uscat de ren, se
tunci, ia spune]i, m`i nem]ilor, voi teligentagiu; 23) inteligentulache; c`s`toresc cu femele de ren pe
[ti]i care-i capitala Bangladesh- 24) inteligento[at; 25) inteligen- care le las` gravide [i nasc ni[te
ului? Dar [ti]i cumva care drum t`l`u. Or, dac` asta e scara [i astea ar`t`ri pe jum`tate reni, care vor-
este mai bun spre R\mnicelu: cel s\nt treptele ei, care-i problema? besc engleza, m`nånc` porridge
prin Cazasu sau `la prin Silistra- Nu-i chiar a[a de r`u s` fii inteli- la troac` pån` bor`sc, joac` fotbal
ru? Ca s` nu mai spun c` nu [ti]i gentulache. [i se omoar` pe stadioane, pån`
exact nici m`car c\nd vom intra cad jos mor]i.
noi \n UE… V-a[ mai pune [i o E O PROSTIE
\ntrebare \ncuietoare: „Cum m`
cheam` pe mine?“, dar parc` e Gabriel DROGEANU
NU {TIU
prea grea [i nu ar fi corect. A[a c` Cred c` s-au ofticat dup` ce au Alexandru V~RZARU
mai l`sa]i-ne, fra]ilor! v`zut ce fac romånii la fotbal [i Nu [tiu, dar m` \ntreb: dac`
atunci au zis ei c` gata, dac` [tim frigul face popoarele mai de[tep-
Daniel GOACE fotbal s\ntem pro[ti, mai ales la te, asta \nseamn` c` iarna Romå-
Nu cred c` lucrurile stau chiar dirigen]ie [i la citire. Uita]i-v` [i nia avanseaz` \n clasament?
a[a. Din c\te [tiu eu, s\ntem ceva voi, germanii [i olandezii, adic`
mai iste]i dec\t locul 23 din 25. Ce tocmai `ia pe care i-au eliminat ai VOTUL LUI MATEI
p`rere a]i avea dac` v-a[ spune no[tri, s-au pus pe primele locuri!
c`, \ntr-o noapte, un român a reu- Bine, m`, c` s\nte]i voi de[tep]i! C`t`lin MATEI
[it s` se strecoare cu o radier` P`i, dac` tot e a[a, eu zic s` facem De ce ]ine cangurul puiul \n-
p\n` la flip chart-ul `lora care au o afacere. Ne vre]i \n Europa? Da- tr-un buzunar pe burt` dac` tot
f`cut studiul, modific\nd 5-ul din ]i-ne ni[te fonduri – rambursa- nu are degete s` \l m\ng\ie pe cap?
25 astfel \nc\t s` par` 3? bile, nerambursabile, nu contea- Ca s` nu i-l fure cineva \n auto-
z`, ne descurc`m noi – pentru buz, normal.
natura academia CA}AVENCU 9
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
de noapte

mili]ia spiritual` sosit c\teva materiale semnate de

diferite cadre didactice, lucr`tori
\n Justi]ie [i al]i speciali[ti \n

Turianu, pre[edinte dreptul socialist. Iat` ce spunea,

\ntr-unul dintre aceste materiale,
(Era socialist` din 10 iunie 1984)

CNSAS al PCR Corneliu Turianu, la acea vreme

Traseistul politic Corneliu Tu-
rianu a fost mai \nt\i \n PN}CD,
unde s-a ales [i senator (1996-
2000), apoi a intrat \n ANCD-ul
lui Victor Ciorbea, unde a stat c\-
teva luni, dup` care a trecut la ApR
(Teodor Mele[canu). Din ApR, va
ateriza \n PD, unde se va ocupa
cu dezvoltarea legisla]iei anti-
corup]ie. |n acest partid \l g`sim
[i-n zilele noastre fripte, c\nd a
fost ales pre[edinte CNSAS dup`
ce PD le-a ordonat membrilor Co-
legiului un scurt „Pe Boc coman-
da!“.
Tovar`[ul Corneliu Turianu
are o \ntreag` carier` de justi]i-
abil al statului comunist. Aceast`
carier` [i-a \nceput-o ca secretar
al Tribunalului Popular al Raionu-
lui Caracal (1958) [i a continuat-o
astfel: executor judec`toresc la
aceea[i instan]`, judec`tor la
Judec`toria sectorului 1 (din
1971), vicepre[edinte al Judec`-
toriei sectorului 8 (1978) [i pre-
[edinte de sec]ie la Tribunalul mu-
nicipiului Bucure[ti (1979-1990).
Conform legii 58/1968 de or-
ganizare judec`toreasc`, judec`-
torii Tribunalului municipiului
Bucure[ti erau ale[i sau revoca]i
de c`tre Consiliul popular mu-
nicipal Bucure[ti (pentru cei ti-
neri, consiliile populare erau or-
gane locale ale puterii de stat [i
\nf`ptuiau pe plan local politica
marxist-leninist` a PCR), la pro-
punerea ministrului Justi]iei.
A[adar, ca s` ajungi judec`tor-
pre[edinte de sec]ie trebuia s` fii
un cadru de n`dejde cu un dosar
beton la sec]ia de cadre a PCR.
Asta pentru c` ministrul Justi]iei
era \n acela[i timp [i membru \n
CC al PCR, pre[edintele Consili-
ului popular municipal Bucure[ti
era [i prim-secretar al Comitetu-
lui municipal de partid [i mem-
bru \n CC al PCR, iar deputa]ii
Consiliului popular municipal
Bucure[ti erau \n marea lor ma-
joritate [i activi[ti ai Comitetului
municipal Bucure[ti al PCR.
|n anul 1974, Corneliu Turia-
nu public` Infrac]iuni contra dem-
nit`]ii persoanei, iar \n 1984, lu-
crarea sa de c`p`t\i, Reeducarea
prin munc`, \n care s\nt prezen-
tate beneficiile institu]iei execu-
t`rii pedepsei \nchisorii prin mun-
c`, f`r` privare de libertate, cu-
noscut` sub denumirea de mun-
c` corec]ional`, introdus` \n Codul
penal din 1973 (cartea este plin`
cu citate din Nicolae Ceau[escu).
La \nceputul anului 1984, re-
vista teoretic` [i social-politic` a
CC al PCR, Era socialist`, a orga-
nizat, \mpreun` cu Academia
„{tefan Gheorghiu“, o dezbatere
(cu toate ghilimelele posibile)
consacrat` „rolului dreptului so-
cialist \n conducerea vie]ii social-
politice“. La dezbatere (cu [i mai
multe ghilimele) au participat
v\rfurile Justi]iei comuniste de la
acea vreme: Ioan Ceterchi – vice-
pre[edinte al Academiei „{tefan
Gheorghiu“; Gheorghe Chivules-
cu – ministrul Justi]iei; Nicolae
Popovici – procurorul general al
RSR; Nicolae Popa – actualul pre-
[edinte al |naltei Cur]i de Casa]ie
[i Justi]ie; Ioan Muraru – actua-
lul Avocat al Poporului; Dan Mir-
cea Popescu – lector univ. la Aca-
demia „{tefan Gheorghiu“ (azi
senator PSD); Drago[ Iliescu –
actualul pre[edinte al Consiliului
Legislativ [i alte cadre de n`dejde
ale PCR. Stenograma discu]iilor a
fost publicat` \n numerele 4-
5/1984 ale revistei mai sus amin-
tite. Pe marginea acestei dezba-
teri, la redac]ia Erei socialiste au
pre[edinte de sec]ie la Tribunalul
municipiului Bucure[ti: „Cre[te-
rea continu` a rolului dreptului
socialist \n conducerea vie]ii so-
cial-politice constituie o coordo-
nat` esen]ial` a evolu]iei socie-
t`]ii noastre \n actuala etap` de
dezvoltare. Acord\nd o aten]ie de-
osebit` perfec]ion`rii func]iei so-
ciale a dreptului, Tovar`[ul Ni-
colae Ceau[escu a prefigurat cu
clarviziune, \nc` din momentul
adopt`rii actualei Constitu]ii – \n
anul 1965 –, direc]iile principale
ale edific`rii unui nou cadru ju-
ridic de desf`[urare a \ntregii ac-
tivit`]i economico-sociale, con-
tribuind \n mod hot`r\tor la orien-
tarea politicii legislative a par-
tidului [i statului, la ad\ncirea
principiilor democratice [i a[e-
zarea pe criterii de ra]ionalitate [i
eficien]` a \ntregii activit`]i de
creare [i aplicare a dreptului.
Opera teoretic` [i activitatea prac-
tic` a pre[edintelui Nicolae Cea-
u[escu au adus, totodat`, o con-
tribu]ie de inestimabil` valoare
la \mbog`]irea unor concepte fun-
damentale ale dreptului socialist
\n ansamblu. De la teze de larg`
amplitudine, viz\nd restructura-
rea unor capitole centrale ale
dreptului constitu]ional, cum s\nt
sistemul organelor statului, siste-
mul electoral sau drepturile [i \n-
datoririle fundamentale ale ce-
t`]enilor, p\n` la referiri concrete
ce au l`rgit orizontul cunoa[terii
juridice, \mbog`]ind con]inutul
no]iunilor de proprietate socialis-
t`, contract economic, personali-
tate juridic`, raport juridic de
munc` etc., de la preocup`ri pri-
vind perfec]ionarea dreptului in-
tern p\n` la contribu]ii majore la
progresul dreptului interna]ional,
\nalta personalitate politic` [i
[tiin]ific` a tovar`[ului Nicolae
Ceau[escu se reg`se[te \n fiecare
pas \nainte, ca [i \n totalitatea mu-
ta]iilor calitative \nregistrate \n
evolu]ia fenomenului nostru ju-
ridic socialist“.
Frumos, nu-i a[a? At\ta pupin-
curism l-ar fi f`cut invidios [i pe
Emil Boc.
Mihai BURCEA –
Mili]ia Spiritual`
10 academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
Anacronica TV
Ce faci, noi?
Bine, noi!...
{ti]i cum se nume[te o emisiune de
pe OTV, s\mb`t` noaptea? Noi
\ntre noi, scris cu corp mare de
liter` \n col]ul din st\nga jos.
Dedesubt „Cu Andrei”, scris tot
mare, ca s` aduc` cumva a „cu An-
drei Gheorghe”. {i apoi „P`unes-
cu” scris jos, jos de tot [i cu litere
foarte mici. Aici – de parc` numai
aici – n-am prea \n]eles prea bine.
Care noi \ntre noi? Noi, odraslele
de bard na]ional cu func]ie \n Par-
lament? Atunci trebuia s` fie \n
studio [i cel pu]in b`iatul lui
Dol`nescu. Sau noi \ntre noi, copiii
ai c`ror p`rin]i fac accidente ru-
tiere cu mor]i, dar nu pup` o sin-
gur` zi de pu[c`rie? Dup` vreo or`
de emisiune, \n studio a sunat tele-
fonul [i Andrei [i-a exprimat mi-
rarea fa]` de un domn din Arad,
cum de reu[e[te d\nsul tot timpul
s` prind` leg`tura primul. P`i, An-
drei, nu cumva telespectatorul res-
pectiv era primul pentru simplul
motiv c` oricum nu sun` nici
dracu’ la emisiune?
Arde-i P`unescu
„C\nd“-ul popular
Am fost la ni[te prieteni s` m` uit
la Alfa TV. La Alfa TV era Ion
Dol`nescu, un b`iat t\n`r care
st`tea la mas` ca moderator [i o
interpret` de muzic` popular`, at\t
de machiat` [i pensat` \nc\t
sem`na cu Marusha (raveri]a ger-
man` a anilor ‘90). La un moment
dat, \n direct a intrat un telespecta-
tor, care a \nceput s` c\nte. Ime-
diat, Marusha [i Dol`nescu au
\nceput s` \l acompanieze. Am mai
v`zut a[a ceva doar \n serialul Doc-
tor Quinn, c\nd c\nta Scully la chi-
tar`, al`turi de doctori]` [i de calul
lui Scully. Sau, mai degrab`, scena
p`rea rupt` din |nt\lnire de gradul
III, \n care oamenii ini]iaz` o con-
versa]ie cu un OZN cu ajutorul
unei succesiuni de 6 note muzicale.
A[a comunic` adep]ii muzicii
populare: prin intermediul c\ntului.
Iar dac` telespectatorul ar fi vrut
s` devin` ostil, ar fi putut s` stre-
coare la un moment dat un „Shake
your ass!“ dup` care s` \nchid`
brusc, l`s\ndu-i pe oameni s` se
panicheze [i s` se ascund` \n
bunc`re tricolore.
C`t`lin MATEI
trampa [i ecranul
★ Pfuu, ce-mi place promo-ul de la
Alfa TV, `la \n care sigla se \nv\rte pe
glob pentru a se opri la un moment dat
deasupra Oceanului Pacific! Mi se pare,
a[a, un suflu nou \n industria promo-
urilor care posteaz` Romånia de fiecare
dat` \n centrul Europei. S` mai sim]im o
briz`, s` mai vedem un pe[te, zic.
★ Habar n-aveam c` vechiul Atomic,
cu sigla lui oval`, \nc` mai exist`. Sau a
reap`rut. S` facem un calcul. Avem „U“,
„Atomic“, „TV klumea“, „MTV“, „VH1“.
|n cur\nd, or s` fie mai multe posturi TV
de muzic` dec\t radio-uri. {i atunci o s`
auzim, \n sf\r[it, \n taxiuri, doar posturile
de manele FM.
★ Toat` ziua de joi am auzit, la Prima
TV, despre „Meciul Secolului“. |n acest
timp, la Antena 1 se vorbea despre „Me-
ciul Mileniului“. Dac` a[ fi stat mai mult
pe Discovery \n ziua aia, cu siguran]` a[
fi auzit despre „Meciul Erei Glaciare“.
N-am stat, fiindc` m-am \ntrebat ce
\nseamn` „Meciul Mileniului“, de vreme
ce mileniul de-abia a \nceput. O fi fost
ideea c` vreme de nou` sute nou`zeci [i
cinci de ani de-acum \ncolo nu mai
pup`m noi dou` echipe romåne[ti \n-
tr-un sfert de final` a Cupei UEFA? Dac`
meciul din 30 martie a fost al mileniului,
atunci returul de pe „Lia Manoliu“, al cui
va fi el? Propun s` fie al mileniului ur-
m`tor, ca s` aib` [i urma[ii no[tri cu ce
se m\ndri.
★ {ti]i postul `la cu fluture pe el, Eu-
foria TV? Ei bine, m-am uitat vineri
noaptea la emisiunea Jurnal intim – era
o chestie despre pozi]iile de p`c`tuit. Din
c\nd \n c\nd se b`gau imagini cu doi
parteneri, \mbr`ca]i \n lenjerie (chilo]i,
sutien, de la caz la caz, plus ni[te co[u-
le]e pe umeri – el); st`teau pe un pat, ne
ar`tau acele pozi]ii, morm`iau ceva [i
chiar ne-a p`rut c` nu se \n]elegeau prea
bine, ca [i cum ar fi ]inut cu echipe dife-
rite. Cu toate astea, la un moment dat
parc`-parc` s-au \nveselit; pesemne
auziser` [i ei comentariile doamnei din
studio, care zicea c` femeia trebuie s`-[i
potriveasc` vaginul peste cel al b`rbatu-
lui.
★ Este o reclam` la re]eaua de ma-
gazine Flanco: \n reclam` se spune ceva
la modul c`, dac` achizi]ionezi acum
ni[te produse, r`m\i [i cu bani pentru
Pa[te. Spotul este ilustrat cu un fel de
tunul
catodic
Cu
Cu m\nu]ele-astea
m\nu]ele-astea dou` dou`
Dau
Dau prin
prin p`r
p`r [i[i dup`
dup` aiaaia
Prin f`in`,
Prin f`in`, unt
unt [i[i ou`
ou`
La
La „Gigi“
„Gigi“ servesc
servesc tigaia!
tigaia!
desene animate din care eu am \n]eles
c`, dac` faci cump`r`turi, ajungi s` –
pardon de expresie – iei mielu’ \n bra]e
cu banii r`ma[i pentru Pa[te.
★ {ti]i cum e cu prim`vara, cu sen-
timentele, cu natura care se treze[te din
nou la via]`. Ei, e mai mult dec\t at\t, e
[i cu ou`, miel, iepura[, m`r]i[or, serb`ri
de gust c\[, cu concursuri, antren, veselie
etc. Booon! Deci, sf\r[it de martie, \nce-
put de aprilie, sf\r[it de lun` [i de s`pt`-
m\n`, deci, la televizor, emisiuni tema-
tice. Am prins ni[te secven]e dintr-o [tire
despre un fel de panaram`, „concursul
sirenelor“ sau cam a[a ceva. |n secven-
]ele alea am v`zut doar ni[te domni[oare
\n costume de baie, care se relaxau \ntr-o
piscin`; \n rest, vreo siren` care s` che-
me romånii la treab`, canci! Unde e[ti
tu, Vasile Roait`?
★ Tare mult \mi place s` m` uit la
jurnale de [tiri infrac]ionale [i s`-i v`d
pe reporteri cum \ncing c\te o reconsti-
tuire la fa]a locului. |n rani]a fiec`rui re-
porter sau cameraman se afl` m`car c\te
un baston de actor. Un schelet a fost dez-
gropat din ]arina unui cet`]ean; legi[tii
ziceau c` respectivele oase zac acolo de
m`car jum`tate de veac. La sf\r[itul ma-
terialului am r`mas tare dezam`git: ni-
meni nu s-a g\ndit s` fac` vreo recon-
stituire! Eu eram curios s` v`d care re-
porter ar fi mers cel mai bine \n rolul
scheletului. M` g\ndisem la vreo trei
dudui anume care apar des pe la televi-
zor. Fotodocument \n care Dumnezeu este surprins
\n timp ce se crede Florin C`linescu
★ M` g\ndesc c` o fi o ierarhie [i \n
r\ndul reporterilor-actori, \n sensul c` de televiziune la care lucreaz` doi b`ie]i ★ Florin C`linescu s-a ras \n cap. Am
unii or fi mai talenta]i ca al]ii. Ce destin care fac o emisiune de glume [i a mai lu- avut discu]ii pe tema asta cu mai mul]i
trist pe reporterii-actori mai pu]in ta- crat [i un tip care prezenta o emisiune la amici. S-au vehiculat mai multe variante:
lenta]i, v` da]i seama? ~[tia nu prind care puteai c\[tiga un miliard blureaz` Kojak din Berceni, C\nt`rea]a chelioas`
dec\t roluri de c`rat o tav` pe l\ng` un p\n` [i semnul de pe volanul unei ma[ini a lui Ionesco, Mama Omida dup` un
grav accident rutier. germane celebre, alta dec\t aia cu sem- tratament cu citostatice. P`rerea mea e
nul cu o stelu]` \ntr-un cerc [i alta dec\t c` seam`n` cu Lauritzen, dac`-l mai
★ Cred c` a fost pe toate posturile aia cu patru cercuri legate, a patronului ]ine]i minte, `la din filmul nem]esc cu
de televiziune un reportaj de la discote- de la grupul `la de firme care face sava- familia Guldenburg. {i `la era pe bune cu
ca din F`urei, ora[ul de ba[tin` (era s` rine [i care a \nceput afacerile v\nz\n- unii care aveau afaceri cu bere la fel ca
zic „de Bo[tin`“) al lui B`nel Nicoli]`. du-[i televizorul de o marc` incert` [i [i nea Floric`. Poate c` singura diferen]`
Ideea era c` steli[tii [i rapidi[tii au che- care acum este [i patron la un club de e c` lui Lauritzen din Pache \i place mai
fuit \mpreun` \n timpul meciului Rapid- fotbal care joac` l\ng` [inelele companiei mult rromul dec\t berea.
Steaua. Motiv pentru care solicit`m care transport` oamenii cu trenul“.
UEFA s` ne mai lase, s` nu mai vad` ★ |ntr-o reluare pe Realitatea TV din
totul \n negru \n Romånia [i s` deschid` ★ Am v`zut [i eu zilele trecute (de ciclul „S` st`m de vorb` cu Tatulici de-
o reprezentan]` la F`urei. Forza F`urei! fapt, v`zusem de mult, dar am uitat) c` spre lume [i via]`“ era invitat Gigi, care
Gabriela Vr\nceanu Firea realizeaz` la spunea c` lui, de c\nd era mic, i-a pl`cut
★ Nu se [tie din ce motive, Prima TV Antena 3 o emisune care se nume[te mereu tot ce e mare. Ma[ina mare, m`-
blureaz` toate m`rcile care apar pe {tirea zilei. Nu mi se pare prea original garul mare, gura mare [i a[a mai de-
ecran, de la semnul BMW de pe volanul titlul `sta, care seam`n` cu Evenimentul parte. Dac` e pe a[a, atunci de ce nu
lui Copos p\n` la Abibasul de pe fesul zilei sau Chestiunea zilei, a[a c`-i suge- poart` p`rul mare, o cravat` p\n` la ge-
unui [omer din ora[ul B`lan. Ooops, rez o alt` variant`: Firea zilei. nunchi [i mai ales de ce tunde meli-
scuze! Corect era s` spun a[a: „Un post noasele [i nu le las` cu plete mari?
ministerul
p`rerii na]ionale
tupeu 2006
Lustrare scris` cu avertisment
Romånia este cel mai mare
parc de distrac]ii din Europa. Aia
civilizat` – c` \n aia necivilizat`
s\ntem normali. Romånia este
cea mai mare tiribomb` de ve[ti
proaste despre fosta Securitate,
\n care se dau alde Ristea Priboi
f`r` nici o grij`. Un Dracula Park
de securi[ti nelustra]i, un mega-
Disneyland de dubio[i masca]i \n
Mickey Mou[i cumin]i [i cu nepo-
]ei, care au cei mai mari col]i de
bunici din lume, cu care sperie
copiii care cred \n democra]ie.
Copiii care se dau \n tobogane
ajung jos \n gura unor mon[tri de
carton deghiza]i \n parlamentari
care nu au chef s`-[i schimbe
m`[tile alea de dinozauri cu care
se r\njesc la copilul `la sensibil
pe care \l cheam` Democra]ia,
dup` m`-sa, [i Dictatura, dup`
ta-su. Nu c` n-ar fi o ]ar` haioas`,
dar, c\teodat`, ca s` promoveze \n
Mircea Sandu [i Mitic` Dragomir, doi vechi oameni de fotbal care nu
[i-au g`sit \nc` arbitrul care s` fluiere „Hen]“ de c\te ori au pus ei m\na
clasa a cincea a democra]iei, co-
piii `[tia au nevoie de pu]in` se-
riozitate. {i de unde s-o \nve]e,
de la PD?!
Tupeu (3 puncte): Comisia
juridic` a Senatului. Comisia
asta comic` a am\nat din nou
dezbaterea proiectului Legii lus-
tra]iei. Ca alde Priboi s` o taie
lini[ti]i din ]ar`, iar c\nd se \ntorc
s` fie din nou ca pe vremea lui
Cea[c`. S` nu \i streseze prea
tare. S` nu se sperie c\nd se \n-
torc din ]`rile unde \[i petrec li-
ni[ti]i b`tr\ne]ile [i de unde sper`
Hormon, mon amour
Un lider PD din Mure[ a g`sit
explica]ia: Ludovic Orban ar fi
spus ce a spus despre Elena
Udrea, Mioara Mantale [i Raluca
Turcan din cauza deregl`rilor
Dai un [ut, dar stai \n fa]`
A]i auzit de B`nel [i Jardel? Dar
de B`sescu? Dar de Dic`? Dar de
Ticu? S`pt`m\na trecut`, \n para-
lel cu meciul secolului, \n paralel
chiar cu meciul mileniului, cum
exagerat a fost poreclit meciul
Rapid-Steaua, au mai avut loc
s` revin` \ntr-o zi, pe post de gu-
vernan]i. V` da]i seama c\t` grij`
pentru ni[te b`tr\nei? Doamne
fere[te, s` nu aib` vreun [oc –
ei, [i nu victimele lor, care pot
muri lini[ti]i de la pulanele primi-
te \n arestul Securit`]ii. Ce, vre]i
acum ca, de dragul a dou`-trei-pa-
tru mii de disiden]i s` se distrug`
un sistem creat \n zeci de ani de
URSS? P`i, oamenii `ia au inves-
tit at\]ia bani \n educa]ia securi[-
tilor, vre]i s` vin` acum o demo-
cra]ie de doi lei care s` anuleze
experien]a c\[tigat` \n at\]ia ani
de know-how-to-kill sovietic?!
P`i, ce fel de Parlament ar fi `la
care ar da afar` din sistem mii
de oameni cu diplom` de rupt oa-
sele?! Inuman, nu?!
Tupeu romånesc (2 puncte):
Federa]ia Romån` de Fotbal.
A[a cum se a[tepta jum`tate de
redac]ie, FRF a revenit asupra de-
UEFA, normal
UEFA,
dus
dus [i[i de
de data
Romåniei
Romåniei la
Da’
Da’ m`
m` aiaaia \n
n-am
n-am avut
avut de de unde
oopereche
pereche
doze
doze la la copila[i.
ciziei de a sanc]iona echipele
care promoveaz` violen]a pe sta-
dioane, astfel c` derby-ul Dina-
mo-Steaua, care fusese propus a
se desf`[ura cu por]ile \nchise,
va avea loc \n mod normal: adic`
cu „mama dumneavoastr` este
stelist`“, adic` curv`, [i invers.
Marea demonstra]ie de curaj a
FRF s-a oprit dup` cinci minute,
timp \n care s-a votat pentru reve-
nirea la omorul calificat de dragul
unei echipe de fotbal. S` tr`i]i,
b`i, intransigen]ilor, p\n` la moar-
te facem ceva pe spiritul civic al
hormonale generate de soarele
prim`verii. Aha, deci asta era:
soarelui i s-a pus pata pe femei,
i-a trimis o salat` de raz` lui
Orban care, brusc, s-a dereglat
alte dou` meciuri din fierturile
de final` ale Cupei UE. Meciul
Secului, disputat \ntre CNSAS [i
Ticu Dumitrescu, scor 1-0 (Traian
B`sescu a fost prezent), [i meciul
m\rleniului, \ntre Ludovic Orban
[i femeile din politic` (scor
academia CA}AVENCU 11
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
FRF, p\n` la moaaarteeeee, nu e
Steaua, nu e Steaua!
Tupeu (1 punct): Traian B`-
sescu. Pre[edintele a fost la Con-
gresul Partidului Popular Euro-
pean de la Roma. Adic`, la con-
gresul alor lui din Europa, chemat
probabil pentru c` dumnealui e
popular pe la noi prin ]ar`, m`car
ca pre[edinte chel. De acolo, B`-
sescu a venit cu lec]ia \nv`]at`:
c`, de fapt, orice pre[edinte repre-
zint` partidul care l-a adus \n
fruntea ]`rii, \ns` dumnealui n-a
vorbit la Congres dec\t ca om, [i
nu ca pedist. E ciudat c` to]i oa-
menii politici de la noi se rapor-
teaz` la Europa, dar numai c\nd
vine vorba de f`cut lucruri pe in-
vers, nu [i c\nd trebuie cur`]at pe
jos de mucuri. E adev`rat c`, ori-
unde \n lume, pre[edintele re-
prezint` partidul care l-a propul-
sat. Adic` PD-ul este un partid
Eu,
Eu, ca
ca oficial
oficial
normal c` c` am
am con-
con-
data asta
asta delega]ia
delega]ia
la meciul
meciul Rapid–Steaua.
Rapid–Steaua.
\n ea
ea de
de delega]ie
delega]ie c`c`
unde s`
s` iau
iau m`car
m`car
dede blugi
blugi[i dou`
dou`
copila[i.
mi[to, care trebuie promovat
chiar dac` voteaz` \n favoarea se-
curi[tilor, doar pentru c` fostul
s`u pre[edinte zice \n Europa c`
e democrat. C\nd, de fapt, e un
partid condus de un tip c`ruia i se
rupe de individa Doina Cornea,
\ntruc\t doamna asta nu e pedist`,
nu?! Ce dac` a m\ncat b`taie, a
b`tut-o Boc cu papucul?! Nu, dar
ne-a tras una la to]i, doar pentru
c` domnul B`sescu e Popular la
congrese \n Europa.
Bursucul drastic
hormonal la cap [i a declarat ce
a declarat. Da, iat`, \n sf\r[it o
explica]ie [i mai serioas`!
Alian]a PA
0-20). Retururile se anun]` cel
pu]in la fel de interesante, mai
ales c` oficialii UE s\nt cu arbitrii
pe noi.
Meci codobelci
12 academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
Trenu-n gar`
patineaz`,
Necolaiciuc vila-[i
doteaz`
Celebrul fost director de c`i fe-
rate Necolaiciuc s-a g\ndit c`
oric`rui ceferist, oric\t de pa-
sionat de mersul trenurilor ar fi,
tot \i vine cheful s` se a[eze [i el
undeva pe p`m\nt, s` nu mai
aud` cl`n]`nit de ro]i sub pi-
cioare, a[a c` [i-a tras o vil` de
recreare pentru subalterni la
Snagov. Dar nu orice vil`,
stima]i c`l`tori care v` \nghe-
sui]i paporni]ele cu g\[te [i
saco[ele de rafie pline cu pet-uri
prin vagoane congelate, ci un fel
de palat bun de \nchiriat sulta-
nului din Brunei \n cazul \n care
se nimerea prin Romånia, la
ag`]at. A[adar, obr`joarele fine
ale mai-marilor ceferi[ti nu se
puteau odihni – am citit \n Gån-
dul – dec\t pe perne de 1.300 de
euro, iar de s`rat, gagiii nu-[i
putea \nmuia ceapa dec\t \ntr-o
solni]` de vreo 400 de euro. La
a[a \nzestrare, \ntrebarea e cum
or fi ar`tat veceurile. Probabil
c` Necolaiciuc o fi angajat ni[te
pictori care s`-i m\njeasc`
toaletele cu diverse tonuri de
ocru, astfel \nc\t cei caza]i s` se
simt` totu[i ca la ei \n gar`.
Gar` pentru boi
verzii
[i usc`turile
Codrule, codru]ule,
ce-]i mai fac, dr`gu]ule?…
Datul cu p`rerea putat ]`r`nist), Pimen (ajuns ar- tali ai PSD, explicând apoi cum
în cârcium`, în chilie hiepiscop al Sucevei) [i Gheor- se va face treaba: „Bisericile sunt
ghe Flutur (metamorfozat din sil- ca ni[te b`trâni bolnavi, banda-
[i în Guvern vicultor în senator liberal [i mi- ja]i care, pentru îngrijire, au ne-
De 15 ani, românii asist` ne- nistru al P`durilor). În disputa voie de foarte mul]i bani (da, a]i
putincio[i sau indiferen]i la ne- pentru st`pânirea ecosistemului citit bine! – n.m.). De aceea ce-
gocierea destinului ([i declinu- forestier s-au mai amestecat, rem s` ni se retrocedeze fondul
lui) ecosistemului forestier car- dup` caz, RNP Romsilva, ca ges- forestier bisericesc. Ceea ce va
patin ([i a celui deltaic, [i tot tionar etatist adesea abuziv [i, trebui s` aloce statul jude]ului
a[a) de c`tre [i între indivizi ab- prin acoli]i sau direct, puterea Suceava va da în alt` parte [i va
solut lipsi]i de con[tiin]a civic` politic`, reprezentat` pe rând de face economie, pentru c` Bise-
generoas` [i de statutul [tiin]ific CDR, PSD [i Alian]a PNL-PD, rica face mai ieftin, mai bine [i
(inclusiv ecologic) necesare unei legile purtând numele 18/1991, la timp“. Gura lui Pimen „ade-
astfel de teme grave. Faptul c` 1/2000 [i 247/2005. Protagoni[tii v`r“ gr`ie[te, [i înc` unul sim-
un anonim avocat are p`reri de- disputei asupra Carpa]ilor s-au plu de-]i faci cruce: constitui un
spre acest subiect nu e grav, cât` acuzat mereu [i reciproc de pa- sereleu, iei p`durea, o tai, o
vreme le spune amicilor într-o tronarea „mafiei lemnului“, de vinzi, câ[tigi foarte mul]i bani [i
ber`rie. Nici p`rerile unui umil desp`duriri masive, de vân`tori cu ei î]i faci treaba de… „prefect vinei a avut-o doar în adminis- declararea funda]iei ca fiind de
c`lug`ra[ bucovinean nu sunt excesive, de braconaje, p`rând în sutan`“. trare), ignorând sute de mii de „utilitate public`“ (de[i prin
importante, dac` r`mân între desprin[i dintr-o caricatur` inter- bucovineni – pensionari, profe- statut, activitate, bilan]uri con-
pere]ii chiliei sale. Dac`, îns`, belic` semnat` de Anestin: co- Ciocane în sutane sori, [omeri [i copii ai str`zii – tabile [i înscrierea în Registrul
un „specialist“ atestat prin di- co]ate la tribune înalte, o serie În anul 2001, 27 de indivizi care, cu acela[i „drept“, puteau Comer]ului doar în 2004 con-
plom` agit` amintitele p`reri în de persoane publice se spurc` extrem de simpli „dup` vorb`, cere acela[i lucru spre a ie[i din travine flagrant legilor în vi-
campanii electorale populiste, reciproc în gura mare: „Por- dup` port“, purtând, drept recu- foame. În 2005, cu toate demer- goare). Dac` lucrul se va face –
transformându-le în legi [i apli- cule!“, „Escrocule!“, „Boule!“, zit`, unii sutan`, al]ii p`l`riu]` surile legislative f`cute de PNL ce nu se poate sub Alian]a PNL-
ca]ii guvernamentale amatoris- „Ho]ule!“. Un cet`]ean, ascul- verde [i ciocan de marcat arborii, [i Flutur (legea 247), asocia]ii au PD în fascinanta Românie? –
tice, cu afect`ri de mediu irecu- tându-i, murmur`: „To]i au drep- au înfiin]at Funda]ia Fondului aflat c` nu pot mo[teni averile atunci e posibil ca, tot prin legi
perabile, faptul e de neiertat. C` tate“. Ast`zi, despre „dreptatea“ Bisericesc Ortodox al Bucovinei. ]`rii, funda]ia lor nefiind de uti- speciale, prostituatele s` ob]in`
respectivii o fac din incultur`, c`lug`ra[ului Pimen. Printre ei se aflau – a]i ghicit! – litate public`, ci, simplu, o g`[- virginitatea dup` „pensionare“.
prostie sau interes, judeca]i dum- ÎPS Pimen [i Gheorghe Flutur, cu]` de interes privat. Despre afacerile sereleului FFBOB,
neavoastr`. Jude]u’ c’est moi! fost director al Romsilva Sucea- cifrele acestora [i, mai ales, de-
„Da]i-ne p`durile [i jude]ul va. Sluji]i de creiera[ele lor (atât
Legi speciale spre „oamenii sfin]iei sale“, de-
To]i au „dreptate“ Suceava va înflori“, spunea ar- cât erau ele), grupa]ii au reven- pentru popi talii într-un material viitor.
Cele 3 personaje chiar exist` hiepiscopul Pimen, la 16 septem- dicat proprietatea asupra 192.158 [i „pensionare“
în inevitabila Românie real` [i brie 2001, într-o adunare public` ha de p`dure (pe care vechiul La ora aceasta, membrii FFBOB Nicolae R. D~R~MU{
se cheam` Vasile Lupu (fost de- asistat` de frunta[ii guvernamen- Fond Bisericesc Ortodox al Buco- a[teapt` o lege special`, pentru
Darurile academia CA}AVENCU 13
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
au fost aruncate
Parcajul [i etajul
Unde se duce Cetatea Sighi[oara E o chestie care-mi place la Dalli Exim,
firma asta a grupului de la Golden

c\nd se duce p`m\ntul de sub ea?
S`pt`m\na trecut`, \n noap- familii de sub cetate, afect\nd Cauzele stabilite: precipi-
tea de miercuri spre joi, \n jurul gardurile [i dependin]ele. De ta]iile abundente de anul trecut,
orei 3, o bucat` de vreo 35 de asemenea, un c\ine a fost r`nit capacitatea de absorb]ie redus`
metri din zidul Cet`]ii Sighi[oa- u[or. Panicat, el a ]inut s` ne de- a solului, infiltra]iile din cana-
ra (foto 2) [i-a luat la revedere clare: „Ham pus-o!“. lizarea cet`]ii, care e veche de
de la restul zidului [i a plecat \n peste 100 de ani; zidul nu avea
lumea larg`, la vale. Desp`r]irea Abia spre diminea]`, au- guri de drenare. Alte concluzii:
torit`]ile au luat primele m`suri:
a avut loc chiar \n fa]a prim`riei, corpul principal al cl`dirii pri-
exact \n locul unde \n urm` cu o telefoane la prefectul Ciprian m`riei nu se afl` \n pericol ime-
lun` \ncepuser` s` cad` c\teva Dobre, la pre[edintele Consiliu- diat, dar aripa nordic` e foarte
lui Jude]ean, Lokodi Editha, la
buc`]i din zid (foto 1), antrenate aproape de partea de zid r`mas`
de un \nceput de alunecare de ministrul Borbely [i la Institutul \nc` \n picioare.
teren. Na]ional al Monumentelor Is-
torice. Ac]iunea a fost \nso]it` |n urm` cu o lun`, \n acela[i
Buc`]ile de zid [i p`m\ntul de un succes r`sun`tor: toat` loc s-au pr`bu[it primele buc`]i
plecate de la poalele prim`riei lumea a r`spuns la telefon. de zid, f`r` s` cad` [i p`m\ntul
au ajuns apoi \n cur]ile a cinci pe care-l sus]ineau. La acel mo-
ment, s-au cerut avize de la In-
stitutul Na]ional al Monumen-
1
telor Istorice pentru lucr`ri de
urgen]`. Abia pe la mijlocul lunii
martie s-a eliberat un aviz provi-
zoriu de la Comisia Zonal` a
Monumentelor Istorice de la
Cluj, urm\nd ca prim`ria s` g`-
seasc` surse de finan]are. Pri-
m`ria s-a scotocit cu o m\n` \n
buzunare [i, c\nd a v`zut cum se
prezint` situa]ia, [i-a luat fru-
mu[el cealalt` m\n` [i i-a direc-
]ionat palma spre fund.
Spre sf\r[itul s`pt`m\nii, pre-
fectul a venit val-v\rtej la Sighi-
[oara de la Bucure[ti [i l-a luat
pe primar la trei-p`ze[te, apoi la
Blitz, la care a fost ac]ionar [i domnul
Udrea, sau cam a[a ceva. Iat` chestia
– sediul social al firmei este \n parca-
jul subteran Bucur Obor, iar firma are
2 dou` birouri (eu citez aici din infor-
ma]iile oferite de ei, s` [ti]i): unul \n
parcajul subteran Intercontinental [i
unul \n parcajul subteran Bucur Obor.
P`i, nene, deja miroase a economie
subteran`! Plus c` mi se pare cam
inuman: angaja]ii de la birouri nu au
[i ei un balcon, unde s` trag` o ]igar`
ori s` fluiere dup` o trec`toare. {i
cred c` nu au nici m`car o fereastr`,
la care s` pun` [i ei c\teva boabe de
gr\u pentru porumbei – dar \mi
\nchipui c`, \n schimb, s-au ata[at de
[obolani, c`rora le presar` otrav` din
c\nd \n c\nd.
Sub Parcare SRL
patru [i la cinci-ferea, c` de ce stitutul Na]ional al Monumente- Spartul
st` [i tot a[teapt` dup` avize [i lor Istorice, care coordoneaz` cu balonul rotund
autoriza]ii. Imediat, a fost \nde- proiectul de reabilitare [i con- O veste incredibil de credibil` vine de
p`rtat` statuia lui Petöfi Sandor servare a Cet`]ii. Proiectul tre- la Constan]a, la doar c\teva minute \n
din fa]a prim`riei. Terenul r`- buia s` fie g`tat \nc` din 2004. urma ultimilor ultra[i dinamovi[ti
mas a \nceput s` se \ncline peri- N-a fost g`tat \n 2004, nu a fost st\lci]i pe l\ng` stadionul Farul. Cic` In-
culos, \ncep\nd de l\ng` zidul nici la vizita din 2005, nu este spectoratul de Jandarmi al jude]ului
prim`riei. Nu este exclus ca \n nici acum [i s-au ratat mai mul- Constan]a a organizat, la sf\r[itul lui
viitorul apropiat localit`]ile din te [anse de a se prinde finan- martie, un turneu de – incredibil! –
deal s` se trezeasc` cu \nc` o ]`ri. Singura [ans` a Cet`]ii fotbal! Au participat mai multe echipe
prim`rie. {i, dup` aceea, chiar este ca de ea s` se ocupe auto- de jandarmi [i una a presei. Special
[i cu o \ntreag` cetate. rit`]ile din jude]ele vecine, dup` pentru acest eveniment, s-a aprobat o
ce aceast` va ajunge acolo, zid derogare de la regulamentul jocului
|n februarie anul trecut, la cu zid. de fotbal: loviturile de pedeaps` s-au
Sighi[oara a venit \n vizit` mi- executat \naintea turneului.
nistrul Culturii de atunci, Mona Karate Zid Jandarmii
Musc`. {i a adus-o cu sine pe [i extraterori[tii
arhitect Corina Lucescu, de la In-
14 academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2005
din nou la cass`
Despre Priboi,
SIF [i Priboi
Tristea Priboi, despre care Co-
tidianul a scris s`pt`m\na trecut`
c` ar fi plecat \n Dubai [i c` [i-a
l`sat barb`, are \nc` leg`turi
foarte puternice cu SIF Oltenia,
fiind [i reprezentantul acestuia
\n Consiliul de Administra]ie al
Biofarm. Na, pune [i el um`rul,
cu tot cu epole]i, la un biznis pri-
vat, \n calitate de specialist \n eco-
nomie politic` – actuala form` de
existen]` a fostei poli]ii politice.
SIF-urile – o obsesie mai nou` a
lui Traian B`sescu – s\nt, toate,
conduse de o ga[c` de feudali
care se ]in \n func]ii profit\nd de
faptul c` ac]ionarii – \n cea mai
mare parte fo[ti cuponari de-ai
lui V`c`roiu – nu pot forma cvo-
rum la AGA, din cauz` c` s\nt foar-
te mul]i [i greu de adunat. Singu-
ra cale prin care ar putea fi da]i
jos este preluarea SIF-urilor de
c`tre investitori mai mari, \ns`
de evitarea acestui lucru s-au ocu-
pat pre[edintele B`sescu [i Comi-
sia Na]ional` a Valorilor Mobilia-
re, sprijinind o abera]ie legisla-
tiv` cripto-comunist` unic` \n
toat` Europa: limitarea dreptului
de proprietate asupra SIF prin
interzicerea cump`r`rii de c`tre
o persoan` a mai mult de 1% din
ac]iuni. De altfel, Traian B`sescu
s-a [i revoltat fa]` de „ac]iunile
viguroase de a pune m\na pe c\t
mai multe SIF-uri“ \ntr-un dis-
curs ]inut \n fa]a cadrelor MAI,
ceea ce \nseamn` c`, \n viziunea
pre[edintelui, gestul de a cum-
p`ra ac]iunile unei companii pri-
vate, legitim \n toate democra]ii-
le, este un fel de infrac]iune fa]`
de care mili]ia ar trebui s` ia re-
pede o atitudine, ceva.
Infractorul Mahmmur AVAS,
care a cump`rat de la burs` ac-
]iuni SIF Oltenia (e drept c` mult
sub limita de 1%), ]ine s`-[i feli-
cite angaja]ii care conduc SIF-ul
pentru inspira]ia de a-l numi pe
Ristea Priboi \ntr-o asemenea
func]ie [i s` le ureze multe astfel
de idei [i pe mai departe, c` ori-
cum nu-i poate schimba nimeni.
|i mai anun]` [i c` o s` le cear`
dosarele de la CNSAS, dar, bine-
\n]eles, numai dac` \l las` dom-
nul pre[edinte, dac` nu se simte
cumva deranjat.
Despre proprietari,
Priboi [i minijup
Ca s` avem un termen de com-
para]ie la problema de mai sus,
s` spunem c` Fondul Proprieta-
tea, care va fi al 6-lea SIF, nu va
avea nici o limitare pentru num`-
rul de ac]iuni de]inute de o per-
soan`. Iar managementul va fi
asigurat de o companie str`in`,
care mai mult ca sigur nu \l va
numi pe Ristea Priboi \n vreo
eu,
eu, puse
...{i atunci
...{i
puse pu[ca
atunci v\n`torul
pu[ca la
v\n`torul cel
la ochi
ochi [i...
cel bun,
[i... poc,
poc, poc!...
capitalul
bun, adic`
adic`
poc!... \mpu[c`
\mpu[c` lupii
lupii
cei
ceir`i
r`icare
careurlau
urlau\mpotriva
\mpotrivatovar`[ului
tovar`ului Nicolae Ceau[escu,
mentorul
mentorul Bunicu]ei.
Bunicu]ei. {i, {i, uite-a[a,
uite-a[a, Scufi]a fra]ilor marx
Scufi]a Ro[ie
Ro[ie aa tr`it
tr`it fericit`
fericit`
p\n`
p\n` la
la ad\nci
ad\nci b`tr\ne]i
b`tr\ne]e[i[ioomai maitr`i
tr`i[i[iazi
azi\n\ninimile
inimile
noastre dac`
noastre dac` nunu dau
dau bandi]ii
bandi]ii `[tia
`[tia Legea
Legea
lustra]iei.
Lustra]iei.
func]ie nici dac` acesta va sta \n va fi pl`tit de majoritar minorita-
Dubai p\n` \i va cre[te barb` de rilor. Dar, din cauza reglement`-
c`lug`r. Chiar: ce i-o fi venit lui rilor prea permisive [i a actului
Priboi s` \[i lase barb`? O fi dat de supraveghere superficial, dac`
\n mintea `lora de-i alerga pe stra- nu suspect de rea-voin]`, de regu-
d` pe vremuri. Doamne fere[te, l`, \n Romånia, auditorul calculea-
s` nu-[i lase [i plete [i minijup! z` cel mai dezavantajos pre] pen-
tru minoritari. |n cazul de fa]`,
metodele de evaluare au fost ast-
Despre metoda 1, fel aplicate \nc\t s` rezulte un pre]
metoda 2 [i at\t c\t mai mic. Imagina]i-v` c\teva
Urmeaz` o poveste despre minute c` citi]i „Vocea contabilu-
bani. Senza]ional! Ac]iune, urm`- lui“, fiindc` alt` cale de a v` ex-
riri, contabilitate! {i b`taie! De plica cum s-a operat nu e:
joc. L`sa]i orice grij` [i, cu ochiul
pe care nu-l ]ine]i pe portofel, ci- Prima metod` de evaluare: a
ti]i r\ndurile de mai jos. Se \nt\m- activului net corectat. S-a corec-
pl` \n Romånia, la burs`, unde, tat activul net cu un provizion (a-
vorba unui ilustru ho] \mbog`]it ve]i dreptate, am vrut s` spunem
din tranzac]ii cu ac]iuni, „dac` ci- „Vocea expertului contabil“) f`-
neva c\[tig`, neap`rat al]ii tre- cut pentru un proces comercial \n Ristea Priboi, un securist de poveste
buie s` piard`“. care societ`]ii i se cer 350 de mi- care s-a ascuns \n Dubai pentru c`, normal,
liarde de lei. De proces nu s-a [tiut \i aducea aminte de vremurile
Iranienii Mird Jabbar Seyedin p\n` s` apar` problema delist`rii c\nd c`ra noaptea oamenii cu duba
[i Kanani Jabbar, ac]ionarii majo- [i nici nu se [tie dac` va fi pier-
ritari ai societ`]ii buzoiene Agri- dut – \ns` provizionul s-a f`cut sese la doar 7 miliarde. O expli- ac]iune. Cum v` spuneam, nu
cover (simbol bursier COWB), au deja. Iar treaba asta a \njum`t`]it ca]ie ar consta \n premierea ad- vorbim de un caz izolat, ci de o
decis s` \nceap` procedurile de capitalurile proprii ale societ`]ii, ministratorilor cu 105 mii USD, mod` profund tolerat` de insti-
delistare. Adic` de ie[ire din bur- \n consecin]`, a sc`zut pre]ul ac]i- pentru performan]e deosebite, tu]iile de supraveghere [i control.
s`. C\nd iese din burs`, orice so- unii calculat de evaluator. dar celelalte explica]ii nu s\ntem Conducerea Bursei de Valori a
cietate este obligat` s` angajeze A doua metod`: a fluxurilor fi- \n m`sur` s` vi le prezent`m. Re- spus acum c\teva s`pt`m\ni c` \n
un auditor avizat de Comisia Na- nanciare. {i \n cazul acestei me- zultatul e acela[i: profit castrat, urm`torii ani inten]ioneaz` s`
]ional` a Valorilor Mobiliare, care tode, rezolvarea a fost simpl`. Du- pre] pe ac]iune minuscul. atrag` sute de mii de oameni la
s` stabileasc` pre]ul pe ac]iune p` ce s-a raportat la 9 luni un pro- A[a se face c`, de[i valoarea burs` – deci, victime lejere ale
ce va fi pl`tit ac]ionarilor minori- fit net de 35 de miliarde de lei, la contabil` a ac]iunii COWB este acestor practici care deocamdat`
tari ce nu vor s` r`m\n` \n firm`. finalul anului financiar, c\nd se de 10.000 lei, pre]ul care se va dorm lini[tite.
Iar auditorul angajat are obliga]ia a[tepta s` se raporteze un profit oferi minoritarilor de c`tre ma-
s` stabileasc` un pre] corect, ce de 40 de miliarde, acesta ajun- joritari a fost calculat la 2.950 lei/ Mahmmur AVAS
CLO{CACU
PUII DE [aur
Loc de retrocedat cu capul
Ia-i pogonu’,
d`-i pogromu’
Doamna S. a fost arestat` f`r`
s` i se spun` de ce, f`r` s` i se
permit` s`-[i ia ceva din cas`, a
fost aruncat` \ntr-un tren de vite
\mpreun` cu al]i zeci de oameni
aresta]i \n acela[i mod. |ndesa]i
unul \n altul, au fost transporta]i
timp de trei zile c`tre nic`ieri,
f`r` m\ncare [i ap`, f`r` s` li se
spun` unde merg. C\nd garnitu-
ra de tren s-a oprit \n sf\r[it, erau
at\t de stor[i de vlag`, c` unii
dintre ei picoteau de-a-mpicioa-
relea [i, p\n` s` fie da]i jos din
tren de solda]i, i-a luat somnul
de veci. Doamna S. a rezistat [i
a putut s` se mute la noua locu-
in]`, \n care avea s` stea c\]iva
ani buni: o barac` de lemn prin
care sufla v\ntul [i ploua molcom.
S` stea, e un fel de-a spune, c`
n-a stat mai deloc, fiind vorba de
un lag`r de munc` for]at`.
Cred c` deja v` g\ndi]i c`
doamna S. este o evreic` depor-
tat` sub regim fascist. De data
aceasta e vorba \ns` de un trata-
ment similar, aplicat de romåni
unor romåni, mai exact, de co-
muni[ti, „chiaburilor“. Din p`ca-
te, nu s-au f`cut filme la Holly-
wood, Spielberg habar n-are de
pogromul chiaburesc din Romå-
nia, \n [coli nu se \nva]` despre
holocaustul boierilor romåni, cine
neag` public c` burghezia romå-
neasc` a fost decimat` progra-
matic nu risc` nici un minut de
pu[c`rie, Ion Iliescu sau Adrian
Severin nu vor cere niciodat`
scuze din partea statului pentru
atrocit`]ile la care au fost supu[i
pe teritoriul Romåniei cet`]enii
din r\ndul burgheziei. De un pro-
ces al comunismului, similar cu
procesul nazismului, nici g\nd,
\ntr-o ]ar` care se screme s` dea
p\n` [i un f\s de lege a lustra]iei,
care s` \i ]in` pe tu[` numai zece
ani pe comuni[tii notorii. Pogro-
mul burgheziei e altfel dec\t cel
evreiesc. E cu mor]i, e cu s\nge,
e cu calvar, dar e altfel: continu`
subtil [i acum. Doamna S., cu-
noscut` \n satul Chirnogeni, ju-
de]ul Constan]a, drept boieroaica
St`nescu, a fost deportat` de co-
muni[ti \ntr-un lag`r de munc`
din Bicaz [i supus` unui trata-
ment inuman, iar so]ul ei a fost
legat de un cal [i t\r\t pe jos \n v`-
zul comunit`]ii, pe motiv c` aveau
moar` \n sat, o cas` mare [i mult
teren agricol. Diverse tertipuri
post-comuniste au f`cut ca nimic
din avutul celor doi s` nu fie retro-
cedat urma[ilor. AVAS-ul a cerut
acte de proprietate \n original, pe
care, nu-i a[a, orice om care plea-
c` \n concediu de relaxare \n la-
g`r sau \ntr-o c`l`torie, legat de
coada calului, le pune bine, la p`s-
trare. Nu au contat pentru AVAS
actele din Arhivele Statului. Pri-
m`ria Chirnogeni s-a \ncurcat [i
ea la num`r`toare [i a declarat
c`, de fapt, statul a confiscat de la
St`ne[ti o cas` cu dou` camere [i
nu cum scrie \n actul de confis-
care [i cum [tiu b`tr\nii din sat,
adic` un imobil cu cinci camere
[i dou` saloane. Iar actualii de]i-
n`tori ai morii, firma Spicul, s\nt
de p`rere c` cl`direa morii e a lor,
fiindc` s-a stricat aparatura veche
a St`ne[tilor [i au luat ei una
nou`.
Revenind la materia de studiu
„Holocaust evreiesc“, \n progra-
ma [colar` ar trebui introdus` [i
o materie practic`, de atelier, gen
„S` ne descoperim singuri po-
gromurile actuale ale patriei“.
Alexandru C~UTI{
alexandrucautis@catavencu.ro
academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
descopery
Mic \ndrumar
pentru cunoa[terea
filtrelor de dragoste
Afrodisiacele sau filtrele de
dragoste sunt toate acele pro-
duse care stimuleaz` poftele
sexuale. Cuvåntul afrodisiac
vine de la numele Afroditei,
zei]a dragostei, n`scut` din
mare dup` ce Cronos, tat`l ei,
[i-a castrat tat`l [i i-a aruncat
testiculele pe valuri. A[adar,
Afrodita nu era z`mislit` atåt
din spuma valurilor, cåt din
sperma bunicului ei amestecat`
cu apele m`rii. P`måntul este
plin de afrodisiace. {ofranul,
pe[tele an[oa, scor]i[oara, car-
damomul, caviarul, ienup`rul,
sparanghelul, creve]ii, semin]ele
de bumbac, mierea, stridiile,
pe[tele-spad`, somonul, ]iparul,
trufele, vanilia, aripioarele de
rechin, jinsengul, morcovii,
]elina, p`trunjelul sau usturoiul
sunt numai cåteva dintre afro-
disiacele cele mai cunoscute. Pe
lång` propriet`]ile sale afrodi-
siace, anticii credeau c`, dac`
este consumat cu regularitate de
femei, [ofranul stimuleaz` circu-
la]ia sangvin` a uterului. Dup`
Kama Sutra, infuzia din bobi]e
de ienup`r este o b`utur` care
15
\]i d` o mare vioiciune sexual`,
ca [i amestecul de semin]e de
cardamom cu cel de-al doilea
strat de scor]i[oar` recoltat` de
pe arbori, amåndou` pisate bine
[i cernute printr-o sit` m`runt`,
peste un bol cu salat` de ron-
dele de ceap`, care se consum`
la temperatura camerei. Nu
numai creve]ii au propriet`]i
afrodisiace, ci cam toate crus-
taceele [i molu[tele care mi[un`
\n mare. Trufele, ni[te ciuperci
din regiunea mediteraneean`,
de culoare violet-negricioas`,
care cresc \n p`månt, fiind re-
coltate de cåini [i porci dresa]i,
con]in o mare cantitate de fe-
romoni, care sunt hormonii
masculini. De[i cultivat la noi \n
]ar`, bumbacul nu este cunoscut
[i pentru semin]ele sale foarte
aromate, de form` sferic` [i
culoare fistichie, asociate \n
Orient cu dorin]a [i instinctele
carnale, iar \n China, cu
secre]iile vaginale.
Dura sex
16 academia CA}AVENCU MANGLA CUM LAUDE De
De lala bun
bun \nceput
\nceput am
am
academia CA}AVENCU 17
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006 militat pentru
militat pentru independen]a
independen]a Nr. 13, 5-11 aprilie 2006

x xXL
politic` aa Parchetului,
politic` Parchetului, am am fost
fost mereu
mereu
echidistant.
echidistant. Am Am executat
executat slugarnic
slugarnic [i[i la
la timp
timp
comenzile
comenzile PSD-ului,
PSD-ului, iar iar acum
acum promit
promit s` s` exe-
exe-
Alexandru C`uti[, dac` n-ar fi fost
cum este,
dosarele chi cut
cut respectuos
respectuos [i[i \n
dinele
dinele Alian]ei
\n bune
Alian]ei D.A.
bune condi]iuni
condi]iuni or-
D.A. Da...
Da... ‘tr`i]i,
‘tr`i]i,
or-
dosarele chi Cornel Ivanciuc depune m`rturie
c` procurorul general este cercetat pentru
am
am \n]eles!
\n]eles! suspiciunea de complicitate cu mafia; c`
adic` zg\rcit, mai c` ar fi dat c\te o bere de partide, pentru a putea r`måne Prim-procurorul dat` pe s`pt`mån`. G`in`riile lui prim-procurorul Maramure[ului este un
colegilor s`i care au scris: acolo unde curge lapte [i miere, Demeter nu se opresc aici: el \i pu- g`inar autentic, care a primit 150 de g`ini;
– despre convorbirile pres`rate cu [pag` ale adic` acolo unde gura oportunis- Maramure[ului este ne pe subalterni s`-i numere ou`- c` Doan` n-a fost numit adjunct al Parche-
lui Ioan Niculae, interceptate de SRI; tului este cel mai aproape de osul un g`inar autentic le, vånzåndu-le cu de-a sila ou`le telor Militare pentru c` a cerut s`-[i duc`
– despre cui face jocul de noroc Dan Reg- l`ptos [i mieros. Regman a lucrat ouate de ou`toarele primite plo- dosarele la cap`t; c` [eful Spitalului Militar
man, de la Loterie. pån` \n 1999 la Direc]ia General`
a V`milor, ca director al V`mii Bu-
cure[ti, iar apoi pe postul de con-
C ånd vorbe[ti despre un g`inar,
este bine s` te asiguri mai \n-
tåi c` vrei s`-l vorbe[ti de r`u, de
con de la traficantul de heroin`.
Apoi a reparat sediile procuraturi-
lor din jude] cu firma fostului de-
[i-a mutat clientela de la privat la stat, pen-
tru a putea opera lini[tit statul.

silier al lui Nini S`punaru. De[i pild` c` e procuror, ca s` nu-]i iei putat de Satu Mare, Vasalie Moi[, bil, ei vor r`spunde simplu, fiind bu ilegalit`]i crase. Dar putem su-
O mån` s` fi fost trimis \n instan]`, a[a am om de \ncredere al liberalului Ni- nici cea mai elementar` m`sur` la pre]uri de zece ori mai mari. Iar vorba de vot secret: „De-aia, b`!“. gera procurorilor militari, c\t [i
auzit [i noi c` dosarele Securit`]ii ni S`punaru, zis Cl`buc, zis Palmo- de precau]ie. Dac` ]i-ai luat una cu ce [i-a tras din bugetul de pe re- Dac` îns` ne întreba]i pe noi, Corpului de Control al Guvernului
[pag` vor fi deconspirate pe bune. |n po- live, Regman a fost adus, totu[i, singur`, ar zice borfa[ii c` e[ti la[ para]ii [i-a cump`rat o vil` lång` chiar avem un r`spuns competent. ni[te \ntreb`ri pe care ar putea s`
pe alta vestea de mai jos, fostul ofi]er DIE pe filiera democrat` a lui Petre Ro- [i n-ar mai da doi bani pe opiniile Budapesta, \n care l-a mutat pe Una dintre condi]iile puse de Doa- le pun` \n rechizitoriul lui S\rbu.
Ioan Niculae vorbe[te deschis de- man. Liberalii \l dau jos \n ’99, pen- tale. Cu Ioan Demeter, prim-pro- fii-su, care face afaceri cu mafia n` pentru a fi avansat a fost aceea Pacien]ii \i pl`tesc direct doctoru-

} inem mor]i[ s` ne aresteze [i

pe noi cineva pentru violarea
documentelor strict secrete. Drept
care public`m o pagin` din cele
aproximativ 500 de transcrieri ale
convorbirilor telefonice purtate de
numitul Ioan Niculae cu muuuul-
t` lume. |n convorbirile – \nregis-
trate de SRI la solicitarea PNA, \n
perioada ianuarie 2003 – aprilie
2004 – sunt probe c`c`l`u pentru
a deschide, nu unul, ci mai multe
dosare de corup]ie [i crim` orga-
nizat`. A[a cum a]i auzit voi de
vreun dosar \n care Ioan Niculae
spre o [pag`, cu cine crede]i? V`
spun la sfår[it.
tru ca \n 2001, Regman s` fie re-
cuperat de PSD [i numit secretar
Ei bine, cin’ s` fie „[efu’“ care,
dac` nu-[i face treaba, e musai
general al sindicatelor din Agen]ia
Na]ional` a Func]ionarilor Publici.
s`-i „dea banii“ lui Niculae? P`i, Dup` ie[irea la scen` deschis` a
normal, e tocmai placa turnant` a
traficului de influen]` [i a [p`gi-
Drept`]ii [i Adev`rului, \n stagiu-
nea electoral` a toamnei 2004,
lor, dl {erban Mih`ilescu, mai cu- Regman a revenit [i el la mai ve-
noscut sub numele de cod „Micky
{pag`“. Ceea ce nu [tim este nu-
mele procurorului \n al c`rui ser-
chea dragoste de partid, Partidul
Democrat, la primul r`get de goar-
n` al trombonistului Boc, care l-a
tar zace de doi ani de zile dosarul chemat la ordine. Zis [i f`cut. Reg-
cu aceste sublime probe. Dosar ca- man s-a dat jos din fruntea sindi-
re pentru noi este o minunat` c`- catului func]ionarilor publici, un-
l`torie \n culisele corup]iei, c`l`- de l-a pus PSD-ul, [i s-a c`]`rat
\ntr-o loj` de unde s` poat` supra-
curorul Maramure[ului, mafiei din
nord-vestul ]`rii nu i-a fost ru[ine
s` defileze pe Corso. O vorb` veche
din b`tråni zice c` un ungur [me-
cher este mai periculos decåt o
sut` de olteni [mecheri. Iar cu un
ins care este [i ungur, [i [mecher,
Ilie Boto[, un procuror de trei stele,
[eful Parchetului General sau, poate, colonel [i procuror po]i r`sturna legea. Ca
Cum ne scumpe[te sonal. De asemenea, se cuvenea
orice [mechera[, [i Demeter are
dou` certificate de na[tere. Pe
unul [i-a scris prenumele Ioan, iar
gazul contorul s` fie omeni]i to]i cei care puneau pe cel`lalt, Iano[. Cum este ungu-
um`rul la acest proces de extrac- ra[ din S`tmar, iar UDMR-ul l-a
lui Boto[ ]ie din banii poporului – recte [i-ar cau]ionat politic, e de \n]eles de ce
| n urm` cu vreun an, \ntr-o capi-
tal` european`, se \ntålneau
fi meritat [i Interlink partea [i,
teoretic, or fi avut [i ru[ii voicule[-
Demeter trebuie s` spun` c`-l
cheam` Iano[, atunci cånd \l in-
lemnoas` din Maramure[.
De ce i-a lipsit
CSM-ului o doag`
în cazul procuroru-
lui Doan`
P e 17 martie, Monica Macovei,
cunoscut` [i ca ministru al
Justi]iei, i-a trimis lui Traian B`-
sescu, tipul acela chel care se pare
c` e chiar pre[edintele ]`rii, propu-
nerea de numire a procurorului
Vasile Doan` la conducerea Par-
chetelor Militare din ]ara asta care
de a fi l`sat s`-[i duc` la cap`t do-
sarele pe care le instrumenteaz`
lui S\rbu contravaloarea implantu-
rilor, a manoperei de fixare \n os,
în prezent. Cum în dosarul „rafi-
n`ria Astra“ cercet`rile procuroru-
precum [i lucrarea protetic` ulte-
rioar` de refacere artificial` a din-
lui se apropie de linia de sosire, telui cu metale [i por]elan? Con-
urmînd s` cad` nume grele ale ma-
fiei petrolului din Prahova [i nu
form legisla]iei, lucr`rile dentare,
inclusiv implanturile, nu s\nt pl`-
numai, avansarea lui Doan` le-ar tite de Casele de Asigur`ri [i, ca
fi venit unora ca o m`tu[`, ptiu,
scuze, m`nu[`. Astfel, grupul tra-
fican]ilor de produse petroliere ca-
urmare, spitalele nu achizi]ionea-
z` materiale pentru implanturi
dentare. Comandantul S\rbu face
re controleaz` Consiliul Suprem al comer] cu implanturi \n cabinetul
Magistraturii a g`sit o modalitate s`u din Spitalul Militar? |ntruc\t
de a-l saluta pe procurorul Doan`, este interzis orice comer] privat \n
care trebuie s` în]eleag` c` e bine
s` avanseze, dar cu m\na goal`.
incinta unit`]ilor MApN, cu excep-
]ia comer]ului cu ziare [i automa-

codrul bunelor maniere torie pe care o vom face – ce fru-

mos paradox – interceptånd tele-
fonul unui fost ofi]er de Securi-
veghea scena [i s`-[i aleag` rolul,
la momentul oportun. Imediat dup`
ce Vl`descu a ajuns finan]istul-[ef,
reprezentan]ii unei firme britani-
ce cu un ministru de-al nostru. Tre-
buia neap`rat s` se g`seasc` o so-
tii lor; nu trebuia uitat nici dl Do-
rin Iacob, un foarte activ specialist
\n codo[låcuri de acest gen – c`
specteaz` [tabii partidului s`u
condus de Marko Bela, [i de ce zi-
ce c`-l cheam` Ioan, atunci cånd
r`spunde la numele de România
[i în care, din p`cate, tr`im cu to]ii.
Tipul `sta, Vasile Doan`, care
Drago[ P~TRARU

Dinte pentru dinte,

te de ap` potabil`. |ncaseaz` spi-
talul sumele importante percepute
de S\rbu clien]ilor s`i? {i dac` da,
tate. Regman n-a mai a[teptat s`-i dea lu]ie operativ` pentru a u[ura ce- doar el a umblat ca argintul viu s` \l viziteaz` barosanii de la Parche- a reu[it s`-i trimit` în pu[c`rie pe s` se vad` dac` au contrasemnat
Mircea TOMA, Boc nu [tiu ce sinecur`, cånd Vl`- t`]eanul romån de excedentul de g`seasc` o companie dispus` s` tul General din Bucure[ti. Deme- [efii SRI Prahova, P`ltînea [i Bu- varianta Spitalul pentru \ncas`ri directorii respon-

Comunismul a murit. \n colaborare

cu altPHel, Ploie[ti
descu i-a zis franc: B`iete, e[ti
magic! Te fac consilierul Loteriei.
venituri. Cum forma cea mai u[oa-
r` a banilor este gazul, s-a discu-
se implice la o asemenea treab`.
Iar cum crima organizat` trebuie
ter a trebuit s` p`r`seasc` S`tma-
rul \n clipa \n care s-a aflat c` este
cur, în dosarul rafin`riei Astra, s-a
remarcat de-a lungul timpului (iat`,
Militar sabili de chit`n]`ria spitalului. La
patru implanturi pe zi, prin m\na

Tr`iasc` comunismul! De ce a tras

La intrarea \n Bucure[ti, investi-
torul european e \nt\mpinat cum
se cuvine, cu p\ine [i cu ceva ce-i
sare \n ochi de la sute de metri
distan]`: mega-mozaicul comu-
nist de pe peretele \ntreprinderii
Danubiana. „E ceva frumos, artis-
tic, ne m\ndrim cu el, e respect
pentru o epoc` a istoriei acestei
n`]ii“, „E cu oameni ai muncii,
care nu erau ca acum, aveau loc
de munc`, era alte vremuri,
merit` s` ne amintim de ele“,
s\nt de p`rere paznicii \ntre-
prinderii, care mai mult p`zesc
mozaicul, „c` \n rest, n-avem ce
p`zi, s-a furat deja fierul \ntre-
prinderii“. Partea interesant` cu
mozaicul este c`, imediat dup`
Revolu]ie, a fost vopsit cu
lavabil`, s` nu se mai vad`.
S-au chinuit o s`pt`m\n` ni[te
alpini[ti s`-l v`csuiasc`. Peste
ci]iva ani, la cererea noului pa-
tron al Danubianei, Gelu Tofan,
alpini[tii s-au urcat din nou pe
perete [i au r\c\it vreo dou`
s`pt`m\ni vopseaua, ca s` scoat`
din nou la iveal` m`rea]a ctitorie
comunist`. Ce rezult` de aici? C`
Nicu Ceau[escu n-a avut drep-
tate. Unii au reu[it nu numai s`
„zugr`veasc` ce a construit tata“,
dar [i s` dea apoi jos zugr`veala
abia uscat` pe construc]ia lu’ `l
S Loteria Romån` este Dan Reg-
b`tr\n. Deci se poate.
Secera [i Tofanul
Regman num`rul
cå[tig`tor
la Loteria Romån`
ingura scul` care merge bine la
man. Tipu’ e membru al CA [i al
AGA la loterie, \n calitate de mem-
bru al Retromobil Clubului Romån,
calitate \n care de]ine un Mercury
Comet model 1971, care este, de
fapt, un Maverick deghizat. Come-
ta lui Regman are vopseaua sut`
la sut` original` [i 60 de mii de
kilometri la bord. Vopsit sut` la
sut` este [i Regman, care a schim-
bat pån` acum nici nu [tiu cå]i [efi
|n noiembrie 2005, l-a \n[urubat
\n AGA [i CA la Loterie, de unde
Regman a s`ltat banu’ cu automo-
tostivuitoru’, iar cånd Vl`descu l-a
dat jos pe Cristea, a zis a[a: „Voi
\nlocui to]i membrii CA de la Lo-
teria Romån`, cu o singur` excep-
]ie: Regman“. Excep]ia Regman
este excep]ional` din toate punc-
tele de vedere, mai ales cele care
au vedere spre SRI. |n to]i ace[ti
ani, [i tri[ti, [i veseli, SRI a avut
grij` ca Regman s` nu se r`t`ceas-
c` [i s` trag` num`rul cå[tig`tor
la loterie, atunci cånd ]ara va avea
nevoie de el [i-i va da o nou` misi-
une de lupt`.
Biroul de Investiga]ii
tat despre intermedierea achizi-
]ion`rii gazului metan de la ru[i.
Schema e simpl`, ca orice act de
corup]ie prin decizii ale guvernu-
lui: statul cump`r` scump. Se [tie
deja c` Romånia este \ntre pri-
mele ]`ri din Europa la pre]ul ne-
gociat pentru importul de gaze.
Evident, ideea nu este s` mearg`
to]i banii la Gazprom, ci s` fac`
un popas de redistribuire \ntre
[mecheri. Popasul \nseamn` un
cont intermediar, iar acesta ar fi
putut fi al firmei britanice Inter-
link. De aici, parte din b`nu]i ar fi
luat calea Codru]ului. A, uitai, mi-
nistrul de la mas` este dl Codru]
{ere[, dar cu un [ef ca dl Dan Voi-
culescu, nu cred c` domnia-sa ar
fi \n stare s` fac` ceva \n nume per-
s` se profesionalizeze pentru a fi
recunoscut` ca mafie \n Europa,
unde se fur`, se cere s` fie asigu-
rat` [i protec]ie. {i iat` cum a
ajuns dl Ilie Boto[ s` aib` un dosar
penal la DNA pentru c` ni[te z`p`-
ci]i de euroi au parcat neregula-
mentar \ntr-un cont de procuror
general. Asta pån` s` demareze
afacerea, pentru c`, deocamdat`,
ru[ii n-au fost de acord cu \mp`r-
]eala. Cåt despre rolul lui Boto[ la
conducerea Parchetului General,
nu mai este de mult un secret c`
misiunea lui acolo este ceea de
santinel` pentru afacerile marilor
imuni ai na]iei. Adic`, dac` nu e su-
ficient de clar, Ilie Boto[ este sus-
pect de complicitate cu marii in-
fractori. Acum \n cercetare penal`.
\ngerul p`zitor al lumii interlope
din jude]. Ajuns în Baia Mare, era
cåt pe-aci s` intre la bul`u pentru
luare de mit`, constånd \n trei
sute de litri de palinc`. I s-a elibe-
rat mandat de arestare, dar cu spri-
jinul hoaverilor s`i udemeri[ti,
cazul a fost mu[amalizat pån` la
urm` de fostul procuror-[ef Eugen
Ro[ca. Apoi, Demeter s-a combi-
nat cu un bandit care a fost arestat
la Timi[oara, pentru de]inerea a
cinci kile de heroin`. Demeter s-a
dat peste cap pån` l-a eliberat, iar
\n schimbul libert`]ii, nelegiuitul
i-a dat mit` omului legii o sut`
cincizeci de g`ini. Demeter [i-a
mutat or`t`niile \ntr-una din vilele
sale din Satu Mare, iar traficantul
s-a angajat s` le aduc` p`pic`, o
putem fi [i pozitivi, vorba lui Hagi)
prin instrumentarea unor dosare
grele, cum ar fi „Mineriada“, „Ban-
ca Interna]ional` a Religiilor“,
„Sec]ia 5 Poli]ie“, „Mit` la RADET“.
Ba atît de r`u cic` e Doan` `sta,
încît fostul s`u [ef, Ioan Amarie, a
fost pus la un moment dat în situa-
]ia penibil` de a-i confisca lu’ `sta
micu’ dosarul RAFO II, ca s` nu
fac` vreun pocinog înainte de ale-
gerile din 2004.
De[i CSM nu a avut vreo obiec-
]ie cînd a venit vorba s`-i dea aviz
procurorului Dan Voinea, propus
ca adjunct al [efului Parchetelor
Militare tot de Monica Macovei, în
cazul lui Doan` votul a fost nega-
tiv. Dac` îi ve]i întreba pe cei de la
CSM de ce nu au dat aviz favora-
V -am ar`tat c` doctorul Ioan S\r-
bu a reu[it s` \nha]e un ciolan
gros, de comandant al Spitalului
Militar din Bucure[ti, devenind \n
mod subit, din strungar, mare me-
dic militar cu grad de general. {i
nu mai d` drumul ciolanului, c` are
din]i tari care-l ajut`. {i nu s\nt ne-
ap`rat din]ii lui, ci din]i din guri
mai bine puse \n ierarhia Armatei.
C`ci Ioan S\rbu, ca medic stoma-
tolog-implantolog, a ascu]it mu[-
c`tura generalului Vasilescu, [eful
auditului din Armat`, a generalu-
lui Gurgu, [eful cadrelor militare,
a secretarei generale a ministeru-
lui, ca s` nu mai vorbim de rudele
ministrului Ap`r`rii. Nu [tim dac`
nasurile de deasupra acestor dan-
turi au mirosit \n opera]iile lui S\r-
lui S\rbu trec, la un calcul estima-
tiv, \n jur de 3.500 de euro. De ce a
preferat S\rbu s`-[i mute clientela
de la cabinetul s`u privat la cabi-
netul din spital? Nu cumva fiindc`
dispune aici de investigare radio-
logic` gratuit`, de personal auxi-
liar pl`tit de spital, de laboratorul
de tehnic` dentar` al spitalului?
Au fost pacien]i care au stat doar
dou` ore pe scaunul stomatologu-
lui S\rbu, dar care au fost trecu]i
drept interna]i \n spital, ca s` se li-
vreze de la Casa OPSNAJ sume de
bani importante? Noi [tim r`spun-
surile la aceste \ntreb`ri. Poate [i
Parchetul Militar le va afla. Dac`
vrea ministrul Atanasiu.
Biroul de Investiga]ii

Mist`r
Mist`r chept`n,
chept`n, bu-f\,
bu-f\, bu-f\?
bu-f\? Ca
Ca Salut,
Salut, Gigi!Gigi! Ce chilu’
Ce chilu’ meu mai
pe
pe vremuri?
vremuri? V-am V-am pus
pus a[a:
a[a: vederi
vederi cu
cu chinezoaic`
chinezoaic` care
care faci, m` b`iatule? Hai la noi,Hai
meu mai faci, m` b`iatule? la noi,
tat`! tat`! ca
O punem
face
face cu
cu ochiu’,
ochiu’, ]ig`ri
]ig`ri Golden
Golden DeerDeer [i[i Ancient
Ancient Porcelain,
Porcelain, maiouri
maiouri dede O punem ca lumea, m\nca-mi-ai! Da’ strict pe
lumea, m\nca-mi-ai! Da’ strict pe partea economic`, partea eco-
m`-
bumbac
bumbac cucu g`urele,
g`urele, palete
palete ping-pong
ping-pong Double
Double Circles,
Circles, creioane
creioane cu
cu gum`
gum` Great
Great nomic`, m`-n]elegi... Ei, crede]i c-a ie[it bine,
n]elegi... Ei, crede]i c-a ie[it bine, domnule Becali?domnule Be-
Esti-
Wall,
Wall,gume
gumeparfumate
parfumateFriendship.
Friendship.}e? }e?A]iA]ivenit
venitcucuavionul?!
avionul?!Aaaa...
Aaaa...sisinoi
noile- cali?ma]i
Estima]i c`, dac` rafinez acest tip de
c`, dac` rafinez acest tip de discurs, am discurs,
le-am
am dusdus\n \n
port,
port,la la
vaporul
vaporul romånesc!
romånesc! }e}egreseal`!
greseal`!Tovar`se
Tovar`seLai,
Lai,
sun`
sun`
la am [anse dede
[anse a atinge
a atingenivelul
niveluldvs. dede
dvs. popu-
Domnu’DIP,
Domnu’ Dip, [i
[i Ce-s
Ce-s astea,
astea, H5N1
H5N1 de de aviar`?!
aviar`?!
la port
port sisi spune
spune c`c` our
our friend
friend chept`n
chept`n B`sescu
B`sescu aa venit
venit cu
cu laritate?
dac`
dac` prin
prin absurd
absurd v-aresteaz`,
v-aresteaz`, {i
{ilele]ine]i
]ine]i\n\nfrigider,
frigider,ai?!
ai?!P`i,
P`i,bine,
bine m`m`
avionu’
avionu’ lu’
lu’ tovar`[ul
tovar`[ul Ciao]escu.
Ciao]escu. pute]i
pute]i s`-l
s`-l angaja]i
angaja]i pe pe v`ru-miu,
v`ru-miu, care-i
care-i de[tep]ilor,
de[tep]ilor, normal
normal c`c` oo s`
s` se-mboln`veasc`
se-mboln`veasc`
gardian
gardian lala Jilava?
Jilava? EE b`iat
b`iat bun,
bun, prahovean
prahovean toate
toate de
de grip`
grip` dac`
dac` ]ine]i
]ine]i viru[ii
viru[ii \n
\n
de-al
de-al nostru:
nostru: spal`,
spal`, calc`,
calc`, v`v` face
face curat
curat \n
\n frigul
frigul `sta!
`sta!
celul`,
celul`, nu
nu pune
pune m\na...
m\na... Dac`
Dac` trebuie
trebuie reco-
reco-
mand`ri,
mand`ri pute]i
pute]i vorbi
vorbi cucu domnii
domnii Teme[an
Teme[an
sau
sau Bivolaru,
Bivolaru, c-ac-a lucrat
lucrat [i[i la
la d\n[ii
d\n[ii
[i[i au
au fost
fost mul]umi]i.
mul]umi]i.

Dan Ioan Popescu \ncep\nd s` cugete

Plecat \n China ca s` echilibreze balan]a comercial` dintre cele dou` ]`ri, la nimicnicia vie]ii \n libertate unde, vrei,
Mircea Geoan`, fost [ef la MAE, [i Gigi Becali, Ministrul Agriculturii, un politician din genera]ia Flutur-Power,
pre[edintele Romåniei a reu[it [i \n acest voiaj s` dezechilibreze complet o nav` ancorat` nu vrei, e[ti \nconjurat de o gr`mad`
actual [ef la MUE Rapid care strig` \n postul mare: „Veni]i de lua]i g`in` [i incinera]i-o!“
\n rada portului Shanghai de lume s`rac` [i insuportabil de cinstit`
18 academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
Romånia,
]ar`
de p`cat
– indexul evenimentelor mondene –
Radio Neag`
Andra spune ca este iubita lui M`-
ru]` (deci Academia Ca]avencu a
avut din nou dreptate!), iar acesta
neag` vehement. Probabil nu vrea
s` aib` probleme cu vecinii [i cu
administratorul de la bloc, care i-ar existen]` (at\t pe cea privat`, c\t
impune s` treac` fata de urgen]`
\n spa]iu, plus s` pl`teasc` o
gr`mad` de ap` cald` din urm`.
Canalul
Invidia N`vodari
Iubita lui Irinel Columbeanu este
invidiat` de sora ei mai mic`,
Ramona: „A[ fi ipocrit` s` spun c` triv` (ba chiar ne face mare pl`-
nu mi-ar pl`cea s` fiu \n locul
Monic`i. Orice femeie \[i dore[te
s` aib` bani [i s` fie apreciat`“.
Monica n-are \ns` de ce s`-[i fac`
griji: la 17 ani, pentru Columbeanu, treb`m, \n felul nostru unic [i ire-
Ramona e mult prea bab`.
Tip }op Mini }op
|n topul celor 100 de femei de
succes realizat de revista Capital, verul mai sus numit, zis [i Pepe?
Mihaela R`dulescu s-a situat pe
locul 70, \n timp ce Andreea Marin cine a alergat Oana \nainte s`
ocup` numai locul 86. Rezult` c`
B`nic` Jr. a abordat topul de sus \n mare flit? R`spunsul este c\t se
jos, ceea ce ni se pare normal, din poate de simplu: dup` nimeni,
moment ce, \mb`tr\nind, orice om frate. {i, c\nd am zis „nimeni“,
trebuie s` mai scad` din preten]ii. ne-am referit, evident, la Mihai
AmenDa sau nu
Tot Andreea Marin a fost amendat`
de poli]ia din ora[ul ei natal,
Roman, pentru parcare \n locuri
interzise. Las` c` le vine [i lor
r\ndul. Or s-o implore ei s` le
aduc`, la Surprize, nepo]ii boga]i
din America, iar ea, de-a naibii, o
s` li-i aduc`, a[a, ca din gre[eal`,
p-`ia s`raci [i puturo[i, din Spania,
de la c`p[uni.
Casa fLux de numerar
Cristina, Regina R&B, [i-a v\ndut
casa, ca s`-[i fac` un videoclip. De
fapt, nu [i-a v\ndut casa, ci una din
case, iar de cump`rat a cump`-
rat-o, probabil, tot ea, mai ales c`
nu de bani de videoclip avea
nevoie, ci de un nou pretext pentru
a-[i face PR.
To be actor not to be!
Mirabela Dauer a debutat ca
actri]`, pe Acas` TV. Av\nd \n
vedere c` la nun]i [i botezuri nu
prea se joac` piese de teatru, nu
putem spune c` [i-a ales o carier`
prea promi]`toare.
Mirabela Karoly
Localul b`lan
Un pedagog de Chocolat nou`
La vreo 4-5 ani de la difuzarea
\n cinematografe a filmului Cho-
colat (cu Carrie-Anne Moss, Judi
Dench [i Johnny Depp), cineva a
avut ideea original` de a lansa [i
\n Bucure[ti un local cu acela[i
nume. S-a deschis doar de trei
s`pt`m\ni [i \l pute]i g`si pe In-
trarea Stavropoleos col] cu Calea
Victoriei, adic` str`du]a de viza-
vi de CEC-ul mare, care ajunge
drept \n centrul vechi. Chocolat
e foarte u[or de g`sit dac` cumva
homle[ii din zon` n-au apucat s`
muzeul figuran]ilor
de cear`
Z`voranu
l-a alergat, Mito[eru
nu s-a-mpiedicat
Dac` cineva ar ]ine cu tot di-
nadinsul s` scrie (pentru bani,
logic!) biografia Oanei Z`voranu,
ar fi nevoit s`-i \mpart` distinsa
[i pe cea „artistic`“) \n mai multe
perioade, gen „\nainte de Pepe“
(\.P.), „dup` Pepe“ (d.P.), „\nainte
de telenovele“ (\.t.), „dup` tele-
novele“ (d.t.) [i a[a mai departe.
Noi nu vrem s` scriem biografia
Oanei Z`voranu (nici m`car pen-
tru bani!), dar n-avem nimic \mpo-
cere!) s` i-o r`scolim un pic. S`
lu`m, de exemplu, prima er` Oana
Z`voranu, adic` pe cea de dina-
inte de Pepe. Dup` care s` ne \n-
petabil, adic` f`r` urm` de ironie
(glum```!): dup` cine a alergat
Oana Z`voranu, zis` [i Querida,
\nainte s`-l cunoasc` pe latino-lo-
Sau, ca s` fim [i mai exac]i: dup`
se-mpiedice Pepe [i a primit un
Oana Z`voranu preg`tind noua genera]ie
pentru telenovela de incontestabil succes Lacrimi de lovire
\n]epe chiar toate cele o sut` de
baloane galbene cu care patronii
[i-au \mpodobit u[a localului.
Atmosfera din`untru este prie-
tenoas`, personalul format dintr-o
t\n`r` [i un t\n`r plus femeia mai
\n v\rst` de la cas`, toate miros a
mic` afacere de familie inspirat`
de ceva excursii \n str`in`tate,
acolo unde astfel de cafenele s\nt
c\te dou`zeci la fiecare sut` de
metri. C\nd am nimerit noi aici, \n
urm` cu dou` duminici, era des-
tul de frig, \ns` odat` cu c`ldura e
Mito[eru, un adev`rat VIP miori-
tic, o celebritate care n-a f`cut
niciodat` nimic, iar mai nou nu
face nimic pe l\ng` trupa de strip-
tiz masculin a lui Cornel P`sat,
c`reia cic` \i prezint` spectacolele
de dat jos diferite izmene cu fran-
juri. Dar de ce naiba o fi refuzat-o
Mito[eru pe Oana Z`voranu? As-
ta-i \ntrebarea, nu „A fi sau a nu
fi?“, de care, sincer, ne-am plicti-
sit p\n` peste cap. Oare a sim]it ce
poten]ial de vedet` zace \n ea sau
pur [i simplu nu-i plac gagicile cu
gura mare?
Rocsana
prezint` vremea
\n camere de hotel
Umbl` vorba c` Rocsana Mar-
cu, cunoscut` \n primul r\nd ca
fost` prezentatoare a rubricii
„Vremea“ din ziarul Libertatea,
calitate \n care a refuzat, acum
vreo doi ani, avansurile lui Mutu,
atr`g\ndu-[i un SMS scris la nervi
\n care Briliantul o f`cea „]`ranc`
gras`“, umbl` vorba deci c` Roc-
sana Marcu face vizite cam dese
la Hotelul Fenicia. M` rog, cic` mai
corect ar fi fost dac` formulam
dup` cum urmeaz`: „Umbl` vorba
c` Rocsana Marcu face vizite dese
prin diferite camere ale Hotelului
Gagico,
Gagico, \l\l vezi
pe
pe avocatul
avocatul `la`la de-acolo?
Du-te
Du-te [i[i scuip`-l!
n-auzi?!
n-auzi?! Du-te
Du-te [i[i scuip`-l!
a[a
a[a aa zis
zis Pepe!
Pepe! Hai,
distr`m
distr`m [i[i noi
noi p\n`
meu,
meu,c` c`cecepuii
iarb`
iarb` verde
verde duminica?
posibil ca patronii s` fi mutat c\-
teva mese [i \n fa]`, pe trotuar,
profit\nd de lini[tea ob]inut` \n
urma \nchiderii traficului \n Cen-
trul Vechi. Ce s` zic… m` aflu \n
situa]ia jenant` de a nu avea de
ce s` m` pl\ng. Poate doar col]ul
acela de chifl` de cas` \n care este
\nfipt` o lum\n`ric` aflat` pe fie-
care mas` aduce pu]in a kitsch…
|n rest, servirea este OK, m\ncarea
– ca la orice local aflat la \nceput
– este bun`, iar pre]urile s\nt pe
m`sura zonei. Cafelele s\nt unde-
Fenicia“. Sau dup` cum urmea-
z`: „Umbl` vorba c` Rocsana
Marcu merge des \n vizit` pe la
diver[i clien]i ai Hotelului Feni-
cia“. Tot nu e destul de clar? Dar
dac` v` relat`m o conversa]ie te-
lefonic` pe care Rocsana a avut-o,
la un moment dat, \n public, cu o
zi \nainte de o mic` „vacan]`“ \n
Turcia [i cu volumul telefonului
dat la maximum, v` prinde]i? Va
s` zic`, vocea de la cel`lalt cap`t
al firului zicea a[a: „Vezi c` mai
am trei care vor, mai g`se[te trei
fete!“. Iar Roxana se indigna u[or,
dar ferm: „Unde mai g`sesc eu
acuma trei fete, m\ine avem avi-
on, dac` n-au pa[aport…!?“ Hai
c` mai clar de-at\ta nici c` se pu-
tea! P`i, ce, voi a]i putea s` tr`i]i
doar din rarele [i penibilele apari-
]ii pe care Rocsana le mai are pe
la televizor?
To]i oamenii
din telenovele s\nt
muritori. De foame
A fost o vreme c\nd sondajele
de audien]` legau telenovelele la
capul patului de cr`pau telespec-
tatorii de pl`cere juc\ndu-se cu
d’alde Papi (Alexandru Papado-
pol), Oana Z`voranu [i tot nea-
mul lor cel adormit pe platourile
de filmare. Din p`cate pentru
marii telenuveli[ti ai ]`rii, un v\nt
rece bate acum dinspre rating-uri.
E na[pa, fra]ilor! Papadopol, Lili
Sandu [i Maria Dinulescu nu vor
vezi
de-acolo?
scuip`-l! Da,
Da, m`,
m`,
scuip`-l! Zici
Zici c`
c`
Hai, pui...
pui... ne
ne mai
mai
p\n` vine
vine gagicu’
gagicu’
pui mei
mei s`s` faci
faci lala
duminic`?
va pe la 50-60.000 de lei (eu am
b`ut un espresso at\t de tare \nc\t
mi-a stat ceasul de la m\n` din
cauza pulsului), ceaiul e 60.000,
au [i ni[te beri speciale (din cele
trapiste, dac` nu m` \n[el) pe la
180.000, iar sticla de „Lacrima lui
Ovidiu“ pl\nge numai dac` sco]i
din portofel 400.000 de lei. |n prin-
cipiu, specialitatea casei s\nt pr`-
jiturile [i cremele de ciocolat` (v`
recomand spuma de ciocolat`),
\ns` \n buc`t`rie se mai coc [i
ni[te pite din alea ardelene[ti cu
crusta grunjoas` perpelit` prin
f`in`, de-]i st` mintea \n loc, iar
ca s`-i prind` pe angaja]ii de la
birourile de figuri din zon`, pa-
tronii au introdus [i un mic dejun
plus ni[te sup` [i salate de pr\nz.
Mi-am notat pe un [erve]el cam
mai juca \n urm`toarele teleno-
vele f`cute de Acas` TV, [i asta
pentru c` blestematele de sonda-
je spun c` personajele jucate de
ace[ti mon[tri acri ai micului
ecran nu prea mai au c`utare la
gospodinele cu ketchup pe [or-
]ule]. Lui Papi i se va da totu[i s`
prezinte o emisiune, asta p\n` c\nd
\i va expira contractul cu Acas`
TV, \n schimb, Lili [i Maria, pa [i
p…, la revedere. C\t despre Oana
Z`voranu, dup` cum poate a]i
aflat de pe Discovery Civilization,
nici ea nu se simte prea bine \n
costumul din P`catele Evei, din
moment ce salariul ei a intrat pu-
]in la ap`. Trist, dar adev`rat: toa-
te telenovelele s\nt muritoare.
Felicit`ri, tati, avem
un prompter cabrio!
Un vechi proverb rrom spune
cam a[a: „Cine n-are decolteu s`
\[i cumpere“. |n timp, aceast`
foarte subtil` vorb` din poporr a
suferit transform`ri dramatice,
ajung\nd s` sune astfel: „Cine
n-are pist` de decoltare s` zboare
naibii de pe micul ecran“. Adina
Halas, fata din reclama aia cu ca-
brio, manechin, femeie [i logodni-
c`, n-are probleme cu decolteul,
dimpotriv`. Ea \nfrunt` via]a se-
xual` cu pieptul \nainte [i via]a
asta i-a adus [i satisfac]ii. Cea mai
explicit` satisfac]ie provine din
faptul c` Adina este logodit`, pe
de o parte, cu micul ecran, pe de
alt` parte cu Daniel Onoriu, ne-
potul l`utarilor Gabi Lunc` [i Ion
Onoriu. Daniel este om \nsurat,
a[ezat la turnule]ele lui, cu trei
copii alerg\nd frumos prin palat.
Pe Onoriu, Adina l-a cunoscut la
cursele de motoare, de[i ea n-are
nici motor, nici permis. Motivul
pentru care v-am deranjat cu acest
mic articol este c` Adina Halas va
prezenta, cic`, [tirile sportive la
Antena 1, \n paralele cu Simona
P`truleasa, alt` de]in`toare de
pist` de decoltare.
Nu-mi r`spunzi
la sexsemes…
C\rcota[ul {erban Huidu a
avut impertinenta inspira]ie de a
da pe post, la Kiss FM, num`rul
de mobil al Elenei B`sescu, mezi-
na pre[edintelui. Numai cine n-a
vrut nu [i-a notat [i salvat num`-
rul Elenei, m\nca-o-ar tata de fru-
moas`. De atunci, biata fat` pri-
me[te mesaje de la to]i obseda]ii
de politic`, sex [i telefonie mor-
bil`. Fat` aprig` [i degrab` v`r-
s`toare de ruj de buze nevinovat,
Elena a vrut s`-l dea \n judecat`
pe nesim]itul `la de Huidu, dar a
a[a: 65.000 de lei supele, o omlet`
la micul dejun e 95.000, iar por]ia
de salat` [i paste e 140-160.000 de
lei.
Mare aten]ie cum pronun]a]i
numele localului \n timp ce chel-
nerul se \nv\rte prin jurul mesei
dvs. Nu de alta, dar un „{iocola“
pronun]at mitoc`ne[te, f`r` nici
un fel de accent fran]uzesc, o s`
v` aduc` la mas`, \n plus fa]` de
ce a]i comandat, [i o Cola.
Bursucul gastric
Buc`t`rie: DDDD;
pre]: ππ;
WC: µ.
MONDENII VECHI
{I NOI
fost sf`tuit` s` nu fac` aceast` im-
pruden]`, mai ales c` acum ea
este membr` de partid [i, ca om
politic, trebuie s` te por]i ceva mai
superior. Politica sub]ire nu cu
cheltuieli de judecat` se ]ine.
Greutatea Ioanei
a r`mas gravid`
C` tot veni vorba de fetele pre-
[edintelui: vine un moment \n
via]a unei femei c\nd \ncepe s`
se \ngra[e la corp. Unora li se tra-
ge de la ereditate, altora de la m\n-
care, iar celelalte se \ngra[`, poa-
te, pur [i simplu din snobism. Ori-
care ar fi fost motivul, Ioana B`-
sescu, aia mare a lui Traian, s-a
\ngr`[at at\t de tare \n ultima
vreme, \nc\t, la meciul de joi sea-
r`, dintre Rapid [i Steaua, Ioana
a fost felicitat` de foarte mult`
lume. Pentru ce felicitat`? Cum
st`tea ea la tribuna oficial` a sta-
dionului din Giule[ti, Ioana, aju-
tat` de kilogramele din dotare,
p`rea o femeie \ns`rcinat` [i [ti]i
cum s\nt oamenii: cum te v`d \n-
s`rcinat`, cum \ncep s` se bucure
pentru tine. Unul nu ]i-ar da un
ceai de sl`bit sau vreo re]et`, ceva,
dar la felicitat nu-i \ntrece nimeni,
mai ales c\nd te cheam` B`sescu.
Mai pune]i, b`, m\na [i pe carte,
nu doar pe carne!
Fata
cu celularul de foc
For]at de \mprejur`ri s` intru
pu]in \n Mall, de[i nu aveam
pantofi ascu]i]i [i nici geac` de
piele cu Michael Schumacher, am
fost uimit s` constat acolo c`
M`d`lina Manole are telefon mo-
bil. Ei, hai c-am exagerat, mi se
pare normal s` aib`, dar vreau s`
spun c` dup` ce am auzit-o ce [i
cum vorbe[te la el \n public, s-o
aud` [i lumea din jur, nu numai
nefericitul/nefericita de la cel`lalt
cap`t al firului (vorba vine),
mi-am schimbat complet p`rerea
despre ea. |n sensul c` \nainte nu
aveam nici o p`rere, iar acum am
una. Dar haide]i s`-i d`m M`d`-
linei cuv\ntul: „Poate tu vii cu ta-
xiul, c` eu nu merg cu taxiul! Da?
Deci nu tu m` iei cu taxiul pe
mine, da? Vezi cum te exprimi,
a[a c` reformuleaz` urgent, ai \n-
]eles?“. B`, a]i \n]eles? Reformu-
la]i urgent, [ti]i c` e inflamabil`!
Cred c` cel mai bine ar fi s` nici
nu mai vorbi]i cu ea – doar o su-
na]i [i-i pune]i piesele ei la tele-
fon, s` se enerveze [i mai tare!
Veninul [i c\nepa
LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`;
DDD ca la tata acas`;
DD
D
ca la mine acas`;
ca la m`-sa acas`.
π ieftin ca braga;
ππ caut`-te-n buzunar
\nainte de a intra;
πππ e bine s` mergi \n ziua
de salariu ca s` nu te
faci de r\s;
ππππ numai dac` te invit`
cineva care pl`te[te.
µ po]i s` [i adormi;
µµ cur`]el;
µµµ ai grij` pe unde p`[e[ti;
µµµµ n-ai putea s` mai rabzi?
frumoasa academia
g`sit
g`sit tutu la
Eu nu
Eu nu [tiu,
la Prigoan`
[tiu, drag`,
drag`,ce-ai
CA}AVENCU
Prigoan` `sta
ce-ai
`staalalt`u...
t`u...C`
C`numai
numai\n\n
19
scandaluri oo ]ine]i.
scandaluri ]ine]i.Nr. 13, 5-11 aprilie 2006 s\nt
Tu
Tu [tii
[tii c\]i
c\]i b`rba]i
b`rba]i singuri
singuri s\nt\n\n
[i chestia ]ara]ara
asta? {i mai
asta? boga]i,
{i mai [i mai
boga]i, [i handicapa]i.
mai handicapa]i.E[ti E[ti
fat` fat`
t\n`r`,
ce naiba!
t\n`r`, ce |]i g`sesc
naiba! eu un b`iat
|]i g`sesc eu unbun,
b`iatmiliardar, cu cel pu]in
bun, miliardar, cu cel
pu]inmembre
dou` lips` [i lips`
dou` membre s`rit [i
des`rit
80 de deani!
80 Ba[ca
de ani!c`Ba[ca
nu tre-
c`

Cuv\ntul care-[i ucide cititorul buie s` mai faci

nu trebuie copii,
s` mai
probabil numai
pensionari,
c`copii,
faci are deja
buni de
pensionari,
el, probabil
c` are
mo[tenit.
numai buni
deja el,

t`m la o discu]ie pe care Mama

Toamna trecut`, so]ul fostei iubite a lui Irinel Columbeanu, Romani]a Zina o are cu un chelner. „Ce-i
Iovan, a \mpu[cat un ho]. Romani]a a suferit [i a pierdut o sarcin`. aici?“, \ntreab` ea ar`t\nd un
Din suferin]ele ei s-a n`scut o carte, scris` la reportofon. Cartea s-a pahar. „Botox“, \i r`spunde fo-
lansat vineri, \n prezen]a noastr`, care pur [i simplu nu ne-am putut tograful nostru aparte. Apoi, eu
ab]ine s` particip`m la eveniment. Al`turi de multe babe [i de Zina mai fumez \nc` o ]igar`, iar el
Dumitrescu. se mai arunc` de c\teva ori \n
genunchi \n fa]a c\te unui mo[
Intru \n loca]ie, \mpreun` cu c\nd a scris cartea? „Numai oa- necunoscut, ca s`-i p`c`leasc`
fotograful, printr-un nor zdro- meni frumo[i s\nt aici“, comen- pe colegii lui de breasl` c` e
bitor de parfum, care n-are le- teaz` cineva. M` uit \n jur [i vorba de un VIP. |i iese. Plec`m.
g`tur` cu noi, ci cu ni[te doam- r`m\n la p`rerea mea c` e plin Pe drum, ne d`m seama c` am
ne. Lume pu]in`, multe babe [i de babe. O fost` manechin`, uitat s` poz`m fotografiile f`cute
mul]i mo[i veni]i \n mod clar atins` serios de trecerea timpu- din avion de so]ul Romani]ei.
dup` fursecuri (foto 1 [i 2). |m- lui, Melek (nu v` d`m poz`, c` Nu-i nimic. Ne descurc`m cu o
br`cat` \n roz, Romani]a d` in- prea era disperat` dup` bli]uri), poz` f`cut` de un coleg, tot din
terviuri. O aud cum repet` o explic` cuiva: „{tii ce frumoase? avion (foto 6). Nou` ni se pare
chestie pe care-a mai repetat-o Din alea cu floricelele \ndrep- mai mi[to dec\t ale lui Iovan, o
de 345.373 de ori p\n-acum, la tate-n sus“. Nu [tiu de ce erau dat` fiindc` pe-ale lui Iovan nu
televizor, la radio, la coafor sau la floricelele alea-ndreptate-n sus le-am v`zut [i a doua pentru c`
ea \n baie: „Din aceast` nevoie [i nici nu m` intereseaz`. M` in- autorul acesteia e de-al nostru.
de a comunica s-a n`scut car- tereseaz` c` au ap`rut deja VIP- Pentru comenzi, suna]i la re- 4
tea“. O repet` [i pe-aia cu: „Am urile: fosta so]ie a lui Adrian dac]ie [i cere]i cu el. O d` ieftin:
\ncercat s`-mi sintetizez tr`i- S\rbu, Lavinia, \ntr-o fust` prea doar 112,5 euro plus un [trudel
rile“. {i pe-aia cu: „Am sim]it [i scurt` (foto 3), Mihai Albu, cu br\nz` [i un lapte b`tut, cu tot Creatoarea Zina Dumitrescu, \n postura de martor` de onoare
am scris!“. Uff! Cartea, am uitat Bahmu]eanu [i Mama Zina (foto cu ram` [i paspartu. la ultimul partaj al Adrianei Bahmu]eanu
s` v` zic, se cheam` Cuv\ntul 4). {i, bine\n]eles, Fane Jeg. Ecou de Romani]`
care ucide. Romani]a e blond`, |ntre timp, Romani]a a intrat (cu
dar are v\rfurile pletelor negre. flori \n bra]e, ca la cununia ci-
I-o fi sc`pat p`rul \n cerneal` vil`, vezi foto 5) \n sala de fes-
tivit`]i. I se pune pumnu-n gur`
lui Freddie Mercury, care urlase
p\n-atunci, pe repeat, Show must
go oooon [i \ncep spiciurile. |n
timp ce vorbe[te un domn, m`
plictisesc a[a de tare, c` \ncep
s`-i z\mbesc lui madam Bahmu-
]eanu, ca s-o fac s` cread` c` ne
cunoa[tem. |mi z\mbe[te [i ea.
Se termin` spiciurile [i \ncep
autografele. Primesc [i eu unul,
pentru \ntreaga redac]ie: „Pen-
tru Academia Ca]avencu, v`
mul]umesc pentru prezen]a \n
via]a noastr`. S\nte]i pican]i [i
1 haio[i. Cu dragoste, Romani]a
Iovan“. Fum`m o ]igar` [i asis-

5 3

6
20 academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
S` punem AI-ul
cu bot-ul pe labe
|n urm` cu vreo dou` s`p-
t`m\ni, un cititor mi-a trimis
link-ul cu iGod – „Repenting
made easy“ (www.titane.ca/
igod). Dac` merge]i la adresa
respectiv`, o s` g`si]i o fereastr`
care simuleaz` un fel de chat cu
Dumnezeu. E, hai… sper c` nu
trebuie s` explic nim`nui c`
n-are nici o leg`tur` cu Dumne-
zeu. E doar o glum`, o mic` blas-
femie pentru care ni[te progra-
matori or s` fie tr`sni]i din senin
prin sistemul de ventila]ie, \n
timp ce stau pe WC citind revista
preferat`. Cel care \]i d` aici
replica la orice fel de \ntrebare
tastezi acolo este o aplica]ie nu-
mit` bot, creat` foarte simplu cu
unul din softurile de scris bo]i e-
xistente pe Internet.
Prin clasa a IX-a, c\nd am \n-
v`]at primele no]iuni de informa-
tic`, primul lucru pe care am \n-
cercat s`-l fac, \n afar` de exer-
ci]iile imbecile din manualul de
info de pe vremea aceea, a fost
s` \nv`] calculatorul s` r`spund`
la ni[te \ntreb`ri scrise de la tas-
tatur`. V` reamintesc c` era vor-
ba de anii ’91-’92, calculatorul era
HC 90, iar limbajul – BASIC. Dac`
\mi aduc bine aminte, trebuia s`
utilizezi din greu instruc]iunile
Let, Input [i If… Then Goto…
Acum lucrurile stau mult mai
simplu. Bo]ii cunosc by default
r`spunsuri gata f`cute la o mul]i-
me de \ntreb`ri, tu n-ai de f`cut
dec\t s` le modifici, personaliz\n-
du-le, sau s` adaugi alte r`spun-
suri la \ntreb`ri noi. Practic, se
nume[te c` ai de antrenat bot-ul.
Astfel de programe ajut`toare le
pute]i g`si la www.alice.org (Ar-
tificial Intelligence Foundation),
acolo unde este o list` \ntreag`
cu bo]i tip AIML (Artificial Intel-
ligence Markup Language): Pan-
doraBots (www.pandorabots.
com), AIML Scripting Resource
(www.aiml.info), AiTools (www.
aitools.rog) [i altele.
Internetul e plin de bo]i. Pro-
babil c` nu o dat` a]i fost apelat
de c`tre vreun necunoscut pe
vreun chat oarecare (Yahoo! [i
MSN s\nt pline), cu care a]i reu-
[it s` lega]i o scurt` conversa]ie
p\n` s` v` prinde]i c` vorbi]i cu
un robot. Ei, robotul respectiv pro-
babil c` a fost f`cut cu una din
aplica]iile men]ionate mai sus.
Eu unul am testat Pandorabot-ul
[i trebuie s` [ti]i c` e destul de
simplu de antrenat. Doar r`bdare
v` trebuie pentru a-l \nv`]a c\t
mai multe r`spunsuri. Dup` ce
l-a]i antrenat suficient, site-ul v`
pune la dispozi]ie [i un link unde
s` v` publica]i bot-ul respectiv.
Cui pune botul la ideea asta \i
urez succes!
Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro
interne]e
f`r` b`tr\ne]e
Guvernul caut` re]eaua
fericirii
La fiecare loc de munc` exist` [i timpi mor]i. Fanii extratere[trilor
\[i conecteaz` calculatoarele la programul Seti@Home. Al]ii \[i
dedic` fiecare minut liber, [i nu numai, voluntariatului \n cadrul
proiectului Solitaire. Noi, mai telurici ca star-trekker-ii [i mai socia-
bili ca soliterii, mai tragem cu ochiul pe forumul Guvernului (deh,
deforma]ie profesional`). {i ce ne-a fost dat s` g`sim? P`i, hai c`
v` ar`t`m direct, oricum o poz` valoreaz` c\t o mie de cuvinte, pe
care e foarte greu s` le pui \n acest text \ntr-o duminic` dup` mas`
cu soare, flori [i fete \mbr`cate lejer, de prim`var`. Cineva, \ngrijo-
rat pesemne de faptul c` domnul Guvernu’ o freac` prea mult pe
site-uri de profil, s-a g\ndit s`-l ajute \n g`sirea unui partener real.
Trebuie s`-l anun]`m pe binevoitor c` postul e deja ocupat de
don’[oara Romånia (o slujnicu]` din cas`), cu care Guvernu’ a fost
tandru din toate pozi]iile, ba chiar a inventat c\teva noi, de ro[esc
p\n` [i copertele Kama Sutrei. De[i la c\t a epuizat-o pe fata asta,
poate c` e timpul s`-[i g`seasc` alta. {i pe Romånia s` ne-o lase
nou`, chiar a[a, [i sedus`, [i cu banii lua]i.
Puterea sexecutiv`
interne]e
f`r` b`tr\ne]e
single player \mpotriva tuturor:
Sindica]ii pre]ioase
Gata, au venit jocurile, tat`! De
s`pt`m\na trecut` am ce s` m`
joc! Dac` b`ie]ii de la Best Distri-
bution mai \nt\rziau mult, deja m`
preg`team s` scriu aici despre ul-
timul Solitaire, Vapora[ele [i Table
online. Ca s` nu mai spun c` \l ru-
gasem pe colegul C`t`lin Matei s`
se antreneze pe RPG-ul {otron,
strategia Elasticul, shooter-ul Ra-
]ele [i v\n`torii, precum [i race-ul
Leap[a pe ouate. Am s` \ncep cu
add-on-ul pentru SWAT 4: The
Stetchkov Syndicate. Am zis
add-on-ul, deci a]i \n]eles c` v` va
trebui [i originalul SWAT 4. (Pen-
tru s`pt`m\na viitoare se preg`-
tesc urm`torii: The Godfather, The
Battle for Middle Earth 2, Empire
Earth 2 [i Onimusha pentru con-
sola PS2). Nu insist aici pe seria
academia CA}AVENCU 21
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
hard de ner`bdare
Google s-a cam delete
|n ziua de 27 martie, blog-ul oficial al Google de pe Blogger a fost
SWAT, dup` p`rerea mea unul din- unavailable pentru c\teva ore. „L-au spart la nas pe Google?“,
tre cele mai bune tactical shooter- s-au \ntrebat to]i utilizatorii. P`i, dac` au spart blog-ul lui Google
e publicate vreodat`. O s` \ncerc \nseamn` c` se poate sparge orice blog, nu? Ei bine, nu! Explica]ia
s` vorbesc strict despre add-on-ul a venit a doua zi tot din partea Google: \n urma unei gre[eli,
respectiv, ce aduce el nou fa]` de Google [i-a [ters blog-ul cu m\na lui, fapt care a permis unui user
SWAT 4, respectiv p`r]ile bune [i anonim s` \nregistreze \ntre timp domeniul respectiv. Acum
p`r]ile proaste. blog-ul s-a \ntors cuminte la oooo-le lui, iar comunicatul oficial \l
Ce aduce nou. Hai s` \ncepem pute]i g`si la http://googleblog.blogspot.com sub titlul „And
cu armele. Ca primary weapon ai we’re back“.
nou un 48 mm Grenade Launcher
care [tie s` trag` cu toate tipurile
de proiectile (gaz, flash, stinger
De cee put celulareele…
etc.). Arsenalul de la secondary Samsung a anun]at c` are \n proiect realizarea unui telefon care
weapon s-a \mbog`]it cu pistolul poate emite, pe l\ng` obi[nuitele tonuri, [i emana]ii olfactive. A]i
non-letal Cobra Stun Gun, un fel \n]eles? |n momentul \n care sun`, aparatul emite \n aer [i un anu-
de Taser care func]ioneaz` tot pe mit miros. Spre exemplu, dac` sun` nevasta, mirosul va fi de
sistemul EMD (Electro Muscular ceap` [i varz` c`lit`, dac` sun` amanta, mirosul poate fi de mosc
Disruption), doar c` are o raz` de cu accente exotice. De-acum, pe l\ng` c` va trebui s` v` obi[nui]i
ac]iune mai mare. Tactica este [i cu expresia „Du-te, b`, [i r`spunde, c`-]i miroase telefonul!“, ve]i
ea \mbun`t`]it` \n The Stetchkov fi obliga]i s` cump`ra]i c\te dou` sticlu]e de parfum persoanei
Syndicate. Dac` ]ii ap`sat` tasta CTRL atunci c\nd dai o anumit` SWAT 4 nu are sistem de save iubite: una pentru d\nsa [i cealalt` pentru reumplerea cartu[ului din
comand`, echipa doar se va pre- point-uri in game. Po]i s` te chi- celular.
g`ti s` execute ordinul, \ns` nu-l nuie[ti o or` pentru ca s` „bring
va executa dec\t atunci c\nd vei da
tu ordinul final. Personajele din joc,
order into chaos“ \ntr-un building
cu 10 etaje, dup` care s`-]i iei un
Auzi A6
at\t coechipierii t`i c\t [i suspec]ii glon] \n cap \n ultima debara pe |n timp ce utilizatorii iPod-urilor nu mai [tiu cum s`-[i download-
[i civilii, au personalit`]i bine dez- care ai verificat-o mai superficial eze mai repede de pe net patch-ul care dezactiveaz` limitarea de
voltate. AI-ul este [i el mai bun. Nu la subsol. |n plus, are timpi de \n- sonor, compania Apple a anun]at lansarea update-ului 1.1.1
mai po]i deschide o u[` \n spatele c`rcare enormi [i, dac` nu ai RAM (disponibil gratuit pe site-ul Apple) care limiteaz` volumul
unui terorist f`r` ca acesta s` se suficient, po]i s` mergi s` faci aparatului. Se \nt\mpl` asta deoarece compania are multe procese
\ntoarc` [i s`-]i v\re \n coaste AK- pia]a \ntre dou` niveluri. intentate pe motivul c` playerele pot produce pierderea auzului
ul sau s` execute ostaticul, ceea ce utilizatorului. Se \nt\mpl` asta pentru c` \n lume exist` mul]i
\nseamn` Game Over. C`ci, am Septimiu Server cretini care \[i pierd auzul ascult\nd muzic` la maximum [i dau \n
uitat s` v` spun, [i aici deja am tre- judecat` produc`torul \n loc s` dea sonorul mai \ncet.
cut la Game Ovar
P`r]i proaste – \n continuare
22 academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
Stadionul „23 August“ – trecut, prezent. {i viitor?!
Unii dintre voi s\nt invidio[i
pe `ia care au g`sit bilet la me-
ciul Steaua-Rapid [i vor avea oca-
zia s`-l vad` de aproape pe B`nel,
da? Ei bine, nu prea ave]i motive.
|n primul r\nd c` nu-l vor vedea
de aproape, ci de la c\teva zeci de
metri, din cauz` c` stadionul „Lia
Manoliu“ din Complexul Sportiv
Na]ional este doar un oval imens,
un fel de copaie de p`m\nt, beton
[i plastic din care abia z`re[ti te-
renul de joc. Guvernul de azi, po-
reclit „T`riceanu“, dup` numele
celui care spunea c` nu [tie dec\t
motociclism, dar apoi a-nceput s`
se dea vechi microbist, promite c`
\n trei ani vom avea un stadion
modern, de 100.000.000 de euro.
Repet [i pentru babele surde care
stau pe ultimul r\nd al peluzei: o
sut` de milioane de euro!
Booon. Am vorbit
despre planuri
(„planuri de viitor“, cum se
mai zice pe alocuri) fanteziste,
acum eu propun s` ne \ntoarcem
la un pic de istorie. Stadionul „23
August“, a[a cum \l/o chema pe
„Lia Manoliu“ \nainte de finala
de la T\rgovi[te, a fost ridicat prin
1953, dup` model sovietic. Cum
spuneam, e un oval mare cam c\t
un ora[ mai mic. Pe laterale s-au
construit dou` cl`diri cu vestiare,
birouri [i alte acareturi de o ur\]e-
nie, vorba lui Marin Preda, parc`,
incredibil`. Dac` la \nceputuri a
g`zduit mai mult sportivi, pe par-
curs s-a predat \n fa]a cultului lui
nea Nicu. Meciurile s-au r`rit, Na-
]ionala s-a mutat pe stadionul
„Steaua“. Dup` ‘89, prima agita-
]ie ce amintea de marile „cuplaje“
ale anilor ’70 a fost „cuplajul“
Michael Jackson: cele dou` con-
1 Federa]ia vorbe[te despre prezen-
{coala
de feste
certe din ‘92 (30 septembrie, 1 oc-
2 3
tombrie). Prin hot`r\re de gu-
vern, cabinetul Stolojan a permis
organizatorilor utilizarea gratu-
it` a arenei. Au mai fost r`zle]e
partide de fotbal, minifotbal, rugbi
[i concursuri de atletism. Plus
meciul cu Danemarca, jucat pe
nisipul asigurat de firma lui Adri-
an Opri[an. {i „Gala Hagi“, de la
care ne-au r`mas sloganul „Meri-
t` un stadion plin de recuno[tin]`“
[i strig`tura „Gic`, Gic`, nu vedem
de sticl`!“ (era vorba de o sticl`
imens` de plastic, pe post de re-
clam`). ple suporturi pentru graffiti-uri stadion. Nu am v`zut niciodat` un
anti-Na[ul. Aleea care \nconjoar` astfel de afi[. Iar singurele reguli 4
Ast`zi, stadionul este un pericol pentru care se aplic` s\nt regulile (de
amatorii de plimb`ri. Asfaltul este multe ori ie[ite din perimetrul
copaia comunist` [tirb, praful se desf`[oar` \n tih- logicii) urlate de jandarmi. Sta-
s-a mai schimbat. Are gazon n`, iar molozul a c`s`pit spa]iile dioanele romåne[ti au pu]ine c`i
„ca o mas` de biliard“, cum ne pl`- verzi (foto 2). Cei 50.000 de posi- de acces \n tribune, iar drumul
cea s` spunem despre terenurile bili spectatori au la dispozi]ie, c`tre un scaun este de multe ori
vizionate cu antena de bulgari la ]ine]i-v` bine (sau face]i-v` nevo- o aventur`, c`ci biletul nu-]i ofer`
televizoarele noastre alb-negru. ile de acas`!), 8 grupuri sanitare! \ntotdeauna certitudinea c` vei
Are pist` de atletism, are drenaj, Opt! Opt co[melii cu cabine f`r` avea acces la meci. „Lia Mano-
sistem de \nc`lzire subteran` a u[i [i cu tencuiala bolnav` (foto liu“ nu face excep]ie de la regul`.
suprafe]ei de joc, are scaune de 3). Nu am intrat s` v`d c\te cabi- Un alt loc care nu se vede la
plastic care re]in cojile de semin- ne [i c\te pisoare s\nt, deoarece televizor sau din tribun` este un
]e mai bine dec\t b`ncile de lemn. soarta m-a ferit de nevoi pe par- tunel insalubru care face leg`tu-
Asta pe interior. Adic` ce se vede cursul meciurilor vizionate aici. ra, pe sub tribuna a II-a, \ntre te-
[i la televizor. Pe exterior, fra]ilor, Dar merit` s` fac urm`toarea ren [i exteriorul tribunei (foto 4). pu]in 10.300.000 de dolari. Banii nistru delegat pentru Lucr`ri Pu-
adic` ce se vede printre pulanele compara]ie: \n timp ce Federa]ia |nt\mplarea face ca \n dreptul s`u au venit din fonduri de rezerv` blice) [i Florian Gheorghe (PUR,
aplicate de jandarmi, este Bronx Romån` de Fotbal a stabilit c` s` se afle [i singurul spa]iu mai ale Guvernului ([i au fost destulepre[edintele Agen]iei Na]ionale
curat. Din cele dou` tabele de mar- pentru 20.000 de spectatori, un sp`lat din complexul „Lia Mano- guverne) sau de la Loteria Romå- pentru Sport) au zis c`, de fapt, va
caj scorojite, func]ioneaz` doar stadion trebuie s` asigure mini- liu“, [i anume Casa Fotbalului, n`. Au trecut peste stadion vreo fi coafat acela[i b`tr\n comunist
una, dar [i \n aia, c\nd nu s\nt me- mum 30 de toalete pentru b`rba]i, adic` sediul Federa]iei Romåne despre care vorbim aici. A uitat
trei valuri de bani. |n ‘94 a \nceput
ciuri, odihnesc porumbeii (\mi 83 de pisoare [i 10 toalete pentru de Fotbal. Este ridicat` pe un te- iure[ul pentru organizarea Cam- toat` lumea c`, \n 2004, ANS [i
pare r`u, am ratat fotografia, dar femei, UEFA recomand` ca la ren concesionat gratuit, de c`tre pionatului European de Fotbal FRF anun]au pentru 2007 un sta-
jur pe punctele echipei mele fa- 1.000 de spectatori s` existe 5 stat, pe 49 de ani. Banii, mu[tarul dion de 50-70 de milioane de eu-
pentru echipe de tineret (din ‘98).
vorite c` a[a este). St\lpii instala- toalete cu scaun pentru b`rba]i, 8 [i carnea de mici au fost din par- Apoi, valul de dup` necalificarea ro, cu 50.000 de locuri [i cu adre-
]iei de nocturn` s\nt rugini]i, gar- pisoare [i 5 toalete cu scaun pen- tea FRF-ului. la CM din 2002 (]ine]i minte, pro-sa pe l\ng` Bucure[ti, adic` \n Po-
durile [i s\rmele ghimpate de la tru femei. V` las vou` pl`cerea de babil, noroiul din „Ghencea“, de pe[ti-Leordeni, \n Dragomire[ti-
intr`ri s\nt ruginite, por]ile s\nt a executa ni[te opera]iuni sim- Dac` tot la barajul cu Slovenia, din toam- Vale sau la Ciorog\rla (nu e glu-
ruginite (foto 1), co[urile de gunoi ple de mate. Pentru atmosfer` [i m`). Spre deosebire de cel cu sta-
na lui 2001). Al treilea val a urmat
s\nt ruginite. Copacii au ruginit pentru a fi siguri de un rezultat
am ajuns la bani, dup` splendoarea \n nisip din dionul de o sut` de milioane, acest
[i ei. Cl`dirile nu s\nt ruginite, dar exact, v` sugerez s` le face]i \n cred c` ar fi momentul s` facem martie 2003, acel 2-5, chiar pe anun] era destul de apropiat de ce
le curg fa]adele [i au devenit sim- timp ce urina]i, dup` modelul o aproximare (cu marj` de eroare „Lia Manoliu“, cu Danemarca. se \nt\mpl` pe l\ng` noi: bulgarii
spectatorului romån, pe un copac. \n minus extrem de mare) a chel- N`stase a pus picioru[ul \n prag vor construi p\n` \n 2009 un sta-
tuielilor cu „modernizarea“ aces- dion ultramodern de 100 de mi-
[i a tras o rafal` de hot`r\ri pri-
]a la aren` a unor afi[e cu „Regu- tui complex sportiv. M`car cu cele vind finan]area lucr`rilor de mo- lioane de leva (cam 50 de milioa-
lile stadionului“. Aceste reguli ([i propuse – [i vorbim aici de ulti- dernizare a stadionului. 2004 [i ne de euro), iar grecii de la Pana-
informa]ii) se refer` la chestiuni mii 12 ani –, c`ci la un inventar 2005 au adus hot`r\ri de vreo 8 thinaikos Atena preg`tesc o are-
precum: descrierea interdic]iilor exhaustiv al celor efectuate nu vi- milioane de dolari. Acum c\teva n` de 40.000 de locuri ce ar costa
[i penaliz`rilor (exemplu: cele cu seaz`, cred, nici cel mai fanatic [i s`pt`m\ni s-a \ncheiat moderni- 80 de milioane de euro. De „Emi-
privire la aruncarea obiectelor în mai optimist controlor fiscal. O zarea suprafe]ei de joc. Urmeaz` rates Stadium“-ul din Londra,
spa]iul de joc sau p`trunderea evaluare bazat` pe hot`r\ri [i or- concertul Depeche Mode, dup` ca- 60.000 de locuri contra a 357 de
spectatorilor pe teren), restric]ii donan]e de guvern spune c` \n milioane de lire sterline, nu mai
re va veni o nou` opera]ie estetic`.
cu privire la alcool, petarde, reguli ace[ti 12 ani s-au alocat pentru spun nimic, c` nu s\ntem o revis-
cu privire la locuri, cauze pentru repara]ii, studii de fezabilitate, P\n` una-alta, \n toamna lui t` de SF.
evacuarea de pe stadion, anula- proiecte, lucr`ri de amenaj`ri sau 2005, T`riceanu promitea un „sta-
rea sau am\narea evenimentelor, achizi]ii de b`nci pentru rezerve, dion nou“, de 100 de milioane de Gabriel DROGEANU
analize de risc specifice pentru fanioane, plase, ace, brice etc., cel euro. Laszlo Borbely (UDMR, mi-
CLO{CACU
PUII DE [aur
Lucrurile se complic`
La Ploie[ti a ap`rut gripa avionar`
Virusul febrei petrolului a lovit
puternic jude]ul Prahova. De[i
drama asta a avut loc în urm` cu
mai bine de 10 ani, fiind atin[i
iremediabil oameni de afaceri,
oameni politici, sindicali[ti, sere-
i[ti, procurori [i poli]i[ti, efectele
au început abia de curînd s` apa-
r`. Febra petrolului se manifest`
prin apari]ia unor pete negre [i
urîte, în urma c`rora se formeaz`
dosare. Nenorocirea e c` aceste
dosare nu mai pot fi acoperite de
Justi]ia local`, ai c`rei mafio]i au
fost în ultimul an sco[i la pensie,
închi[i sau se afl` pe ultima sut`
de metri.
Unul dintre politicienii oa-
meni de afaceri prahoveni afec-
ta]i de febra petrolului este dom-
nul Sorin Serioja Chivu, fost pe-
dist de n`dejde, trecut la PSD
dup` 2000. În calitatea sa de afa-
cerist cu produse petroliere, Chi-
vu lua, folosindu-se de influen]a
sa politic`, benzin` de la rafin`ria
Petrobrazi, pe care o revindea cu
un comision de 1.000 de lei la
litru. Pentru evitarea birocra]iei
[i a taxelor c`tre stat, banii erau
da]i organizat, în saco[e de un
leu, la negru.
Atît de prins de febra asta a
fost în perioada ‘94-’97 domnul
Chivu, încît a ajuns s`-[i cumpe-
re de la ru[i un elicopter, pentru
a justifica astfel cantitatea impre-
sionant` de benzin` avio scoas`
de la rafin`rie. Iat` o problem`:
s` se afle cît` benzin` avio con-
sum` într-un an un elicopter care
nu se ridic` de la sol. R`spuns
corect: multe, multe cisterne. De-
taliem.
Mai mul]i fo[ti parteneri de
afaceri, care, spre deosebire de
onorabilul Serioja, au pl`tit cu
ani, nu cu bani, declar` c` eli-
copterul lui Chivu nu a venit, de
la mama lui, echipat [i cu elice.
Nu m` pricep, dar presupun c`
elicopterele cu elice s\nt mai
scumpe, pentru c` s\nt prev`zute
cu func]ia „zboar`“, în timp ce
astea f`r` elice s\nt folosite la
mersul pe jos. Întrebarea e care
dintre ele consum` mai mult`
benzin` avio.
Drago[ P~TRARU
academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
P`c`liciul
de 1 Aprilie
O vorb` din b`tr\n spune c` Mircea Geoan` e prost`nac.
De 1 Aprilie, de Ziua p`c`lelilor pentru cei mici, dar [i pen-
tru cei mai mari [i mai s`raci cu duhul (c` de restul s`r`ciei
s-au ocupat soacrele), Geoan` a fost p`c`lit de Antena 1, care
i-a spus c` Adrian N`stase a plecat la PD. F`r` s` g\ndeasc`
de dou` ori (nici n-avea cum, fiindc` probabil nu g\ndise nici
prima dat`), Geoan` a condamnat vreo 5 minute politicile de
racolare ale PD. Interesant e c` Mr. Pro. tocmai \mp`r]ise oa-
menilor de pe str`zile Clujului plicuri portocalii cu promi-
siunile electorale ale Alian]ei D.A., \n chip de p`c`leli. Se
putea [i mai r`u, de exemplu s`-i spun` cineva de 1 Aprilie
c` e pre[edinte de partid [i el s-o ia de bun`, a[a cum a mai
luat-o [i \n nenum`rate alte zile.
Vladimir P`c`lici Lenin
23
poli]ia presei
Declara]ia
drepturilor mortului
Dintr-un interesant jurnal pe teme
edilitar-infrac]ionale de la ora 5 am
aflat c` portretul-robot al criminalu-
lui „a fost realizat pe baza
declara]iilor victimei”. Asta vine ca [i
cum ai spune c` persoana ucis`, fiind
mai iute de picior, a fugit de la locul
crimei. |n plus, conform portretului-
robot dat la televizor, respectivul cri-
minal este un tip gras, dar cam firav,
scund cam la un metru nou`zeci, cu
p`rul blond spre brunet [i care
poart` o glug`, deci nu i se vede fa]a.
Imediat m-am uitat la cei din jurul
meu [i am r`suflat u[urat: nu p`reau
suspec]i, fiindc` nu aveau glug`!
CIP Ie[an
Patru l`bu]e
cu temei…
La Constan]a va fi \nfiin]at` o clinic`
mobil` pentru sterilizarea c\inilor co-
munitari. Nu prea \n]elegem cum
func]ioneaz` clinica asta mobil`. Pen-
tru c` ar fi inuman s` \ntreprind`
opera]ii pe c\ini dup` care s` \i lase
unde i-au g`sit cu testicule. Tare ne e
team` c` doar \i masturbeaz` de pe o
zi pe alta.
Decebalus per Sterillo
24 academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
Siliconu’ Leonida
fa]`
cu interac]iunea
Studii de ultim` or` au dovedit
c` femeile care [i-au f`cut im-
planturi de silicon nu pot face
parte din echipajele misiunilor
care ies \n spa]iu, din cauza
efectelor presiunii sau ale for]ei
gravita]ionale, nu mai [tim
exact, pentru c` nu ne-a intere-
sat. Ideea e c` am descoperit \n
sf\r[it un loc \n care Andreea
Marin B`nic` Junior poate
merge lini[tit`, f`r` teama c` ar
putea fi urmat` oric\nd de Mi-
haela R`dulescu.
Coca-Colagen
Factorul uman
versus
factorul po[tal
Miercuri am v`zut la televizor o
[tire despre pensionarii din
T\rgovi[te care au ie[it s`
protesteze \mpotriva pensiilor
mici. Oamenii \mbr`caser` cu
to]ii hainele alea bune, de ie[it
la votat PSD-ul din patru \n
patru ani, respectiv de plimbat
prin centru cu so]ia de 23 Au-
gust. |ns` ceea ce m-a frapat pe
mine era c` to]i purtau la m\n`
o banderol` alb`, din aia cum
au muncitorii afla]i \n grev`
japonez`. Cum ar veni: „Aten]ie!
Dac` nu primim ceea ce soli-
cit`m, abandon`m to]i cozile la
medicamente [i piesele de [ah
din parc, [i atunci s` vedem noi
cine mai munce[te \n
T\rgovi[te!”.
Grevista presei
Avirara
avis
\n Bucure[ti
Aaaaaaaaa! S`ri]i! S`ri]i!
Toat` lumea, toat` lumea sare
acum cu mine! V` prezent`m
imagini calde (vechi de dou`
s`pt`m\ni, c` at\t ne-a trebuit
p\n` s` ne \nt\lnim cu fotorepor-
terul nostru ca s` ne dea aceste
Col]ul conduc`toarei auto
Cu papucul pe ambreiaj
Am permis de [apte ani, dar
n-am condus p\n` mai ieri. |na-
inte s` plec singur`, am luat c\-
teva ore c-un instructor [i am
mers, de vreo trei ori, seara, cu
prieteni. Via]a mea a devenit
\ns` un sitcom, de-abia dup` ce
am pornit singur` la drum.
Prima zi singur`
M` trezesc la 5 diminea]a, ca
s` nu prind trafic aglomerat. Nu
reu[esc s` m` decid cu ce m`-m-
brac, a[a c` plec de-abia pe la 7.
Prind [i trafic aglomerat [i prind
[i un camion pe avarii, la stop, fix
\n fa]a mea, pe banda de f`cut
st\nga. To]i cei din spatele meu
se prind [i o tulesc pe l\ng` mi-
ne, pe contrasens. Dau [i eu
semnal, dar nu m` las` nimeni.
C\nd, \n sf\r[it, m` urnesc, dau
nas \n nas cu unul care mergea
regulamentar, pe sensul lui.
Fr\nez. |n timp ce a[tept s` se
fac` iar verde, deschid geamul
[i-l \ntreb pe tipul care-[i repara
camionul de ce-mi face asta \n
prima mea zi de [ofer. Ridic`
din umeri. Normal, lui i se pare
c` nu mi-a f`cut nimic. Seara,
n-o mai parchez sub b`t`torul
de covoare, fiindc` mi-au l`sat
vecinii bilet c` ei vor s` bat` co-
voarele [i n-au unde. Nu-n]eleg
chestia asta. |n doi ani, de c\nd
locuiesc acolo, n-am v`zut nicio-
dat` pe nimeni b`t\nd covoare.
{i, oricum, mai e un b`t`tor li-
ber imediat l\ng` cel sub care
puneam eu ma[ina. Nu mai con-
teaz`, nu mai pot s` parchez
imagini incendiare) de la moar-
tea tragic` a unui gugu[tiuc \n
fa]a sediului CNVM (vizavi de
Mall Vitan, pentru cet`]enii de la
ora[). Nu se [tie de ce a murit
bietul gugu[tiuc, dar se [tie cu
precizie (ne-am aflat f`r` s`
vrem la fa]a locului [i n-am avut
cum s` fugim) c` o pisic` a fost
mai rapid` dec\t stropitorii cu
substan]e de la for]ele anti-avia-
r`. Cu doar o or` \n urm` v`zu-
sem trec\nd prin acela[i loc un
cet`]ean \mbr`cat cu trening [i
\nc`l]at adecvat, cu pantofi. Un
alt gugu[tiuc, cum ar veni. Nu
[tim dac` \ntre cele dou` eveni-
mente exist` vreo leg`tur`, dar
ne place s` credem c` exist` sau
c` nu exist`. V` prezent`m, a[a-
dar, imagini de neuitat de la neu-
tralizarea gugu[tiucului decedat
acum dou` s`pt`m\ni pe o stra-
d` din Bucure[ti [i despre care
n-am mai auzit nimic de atunci.
Oricine ne poate da mai multe a-
m`nunte este rugat s` se ab]in`.
Aviarul de Molière
acolo [i gata.
A doua zi singur`
Sau, mai exact, a doua sear`.
Ca s` parchez, acas`, tre’ s` urc
un d\mb, dup` care s` dau cu
spatele. Nu am loc s` urc pe
d\mb fiindc` [i-a pus un bou
cinic [i crud ([i egoist!) ma[ina
acolo. M` urc doar p\n` la ju-
mate [i \ncep: h\], h\], h\]…
Dup` vreo 546 de manevre \mi
dau seama c` m` aflu perfect
de-a curmezi[ul str`zii. |n fa]`,
pom, \n spate, ma[in`. E miezul
nop]ii. M` rog s` apar` cineva
s` m` salveze. S\nt dispus` ca,
dac` apare vreun [ofer de TIR,
s`-i spun, cu lacrimi \n ochi:
„Domnu’ [ofer de TIR, ave]i cel
mai frumos tatuaj din lume,
ave]i cel mai frumos ghiul [i cea
mai frumoas` unghie lung` la
degetul mic. V` rog din suflet,
parca]i-mi [i mie ma[ina, o s`
v` recompensez!“. Nu apare
\ns` nici un [ofer de TIR. Cobor
s` evaluez situa]ia. Descop`r –
mul]umesc, Doamne! – c`, \n
spate, mai aveam un metru li-
ber. Execut \nc` 765 de mane-
vre, la cap`tul c`rora m` pot
considera, \n sf\r[it, parcat`.
A patra sear` singur`
Opresc \n benzin`rie, la doi
pa[i de cas`, s` alimentez. Pe
partea opus` rezervorului, e-
vident. M` sui \napoi s-o mut la
alt` pomp`. Bag cheia [i…
nimic. |ncerc de c\teva ori. |n
oficina
cea de tain`
zadar. Sun la prieteni. Nimeni
nu-[i d` seama ce-ar putea fi.
Un angajat al benzin`riei se \n-
v\rte \n jurul meu. Ar vrea s`
m-ajute, dar nu [tie cum. |mi
spune c`, dac` e ceva, pot s-o las
acolo peste noapte. M` duc aca-
s`, s` iau cealalt` cheie, cum m`
sf`tuise un prieten. Sun [i la Vo-
cea Clientului. Tanti de-acolo \mi
zice c`, dac` vreau, poate s` tri-
mit` echipa s-o ia pe platform`
[i s-o duc` la service, chiar \n
noaptea aia. M` sun` cineva
[i-mi spune c` s-ar putea s` fie
blocat volanul. |mi zice s`-l mi[c
\n timp ce dau la cheie. S\nt ho-
t`r\t` s` \ncerc. Pe drum, \nt\l-
nesc o Dacie plin` cu poli]i[ti co-
munitari. Dau frumos din gene
[i `ia deschid u[a. Le povestesc
ce-am p`]it [i-i \ntreb dac`, \n
cazul \n care nu m` descurc sin-
gur`, m-ar putea ajuta. Se dau
jos vreo doi. |mi pornesc ma[i-
na, dup` care m` pun s` repet
ce-au f`cut ei, ca s` vad` dac-am A [asea zi singur` scoat` roata [i c` o duce cu taxi-
\nv`]at. |nv`]asem. Le mul]u- ul, la vulcanizare (n-are permis,
mesc [i-i rog ca, dac` mai fac E luni. Ajung devreme la re- de-aia nu poate s` duc` ma[ina
vreo prostie, s` nu m-aresteze. dac]ie [i b`ie]ii din parcare con- cu totul). |i dau bani pentru ser-
Mut ma[ina de la alt` pomp`. stat` c` am pan`. R`m\ne s` g`- viciu, vulcanizare [i taxi. S\nt
Adic` la 83 de metri distan]` de sesc o solu]ie. Urc. Colegul [i mul]umit`. Povestesc, m\ndr`,
alt` pomp`. Amabil, domnul din prietenul Marius Bor]ea insist` solu]ia, \n redac]ie. B`ie]ii s\nt
benzin`rie \ntinde furtunul c\t s` m` duc la vulcanizare, noap- de p`rere c` ar fi fost [i mai bi-
poate [i-mi face plinul. |l \ntreb tea, c\nd se termin` de f`cut zia- ne s` \mprumut o roat` de la un
dac`-i bine f`r` plumb, zice c` e rul, pe undeva pe l\ng` Foi[orul taxi, dup` care ori s` tractez ta-
bine. Pl`tesc [i fac cinste cu cio- de Foc. |mi deseneaz` traseul. |i xiul ori s`-i dau taximetristului
colat` tuturor angaja]ilor ben- explic c` nu umblu, noaptea, pe bani s` vin` cu alt taxi s`-[i re-
zin`riei, \n num`r de doi. Pen- str`zi necunoscute, \n c`utarea cupereze roata de la service.
tru sprijinul emo]ional pe care violului. Caut o solu]ie mai inte-
mi l-au oferit pe parcursul \ntre- ligent` [i mai comod`. Pe care, (va urma)
gii \nt\mpl`ri. Ajung, \n fine, de fapt, mi-o propun, p\n` la ur-
acas`. Parchez din 117 manevre. m`, tot b`ie]ii din parcare. Unul S.T.
dintre ei \mi promite c` o s`
Societatea comercial`
e lipsit` de obraz
B`nuiam noi c` p\n` [i fir- s` ajung` p\n` la un boschet, \n
mele din Romånia s\nt mai alt- care s-au b`gat repede. Apoi
fel dec\t firmele din UE. Nu au am\ndou` firmele au \nceput s`
cei [apte ani de-acas`, de[i mul- g\f\ie [i s` geam` sacadat. Une-
te \mplinesc 17 ani de c\nd au le firme care poart` batic [i au
avut voie s` se nasc`. Orice a]i sediul social la ]ar` merg [i mai
spune, ni se pare prea pu]in c` departe: rup iarba, c` cic` le tre-
se d` amend` firmelor nesim]ite buie pentru porci.
doar pentru c` ele calc` iarba.
Problema e: de ce calc` firmele Dividende et impera
iarba? Nu cumva firmele calc`
pe spa]iul verde ca s` ajung` la
un pom dup` care s` fac` pipi?
{i-am v`zut [i cazuri \n care
dou` firme au c`lcat pe iarb` ca
oficina academia CA}AVENCU 25
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
cea de tain`

Cine banul public seac`? Komunikat

Aron Popa f`r` teac`
Ioan Aron Popa, parlamentar
liberal de vaz`, a dec`zut de c\nd
este la putere. Nu mai e aface-
ristul de alt`dat`. |n opozi]ie era
privit ca mare ba[tan, implicat
\n industria ascuns` a armelor
chimice. A fost acuzat \n pres`
c` a v\ndut planurile combina-
tului Carom SA cu un milion de
euro unui iordanian, mare iu-
bitor de pace [i fan al ameri-
canilor, bine\n]eles. Acum, fiind
la putere, senatorul Popa nu mai
poate fi acuzat dec\t de m`-
run]i[uri, buzun`reli de tram-
vaiul 16. |ntr-un fel, e de \n]eles,
e foarte ocupat cu munca politi-
c`, nu are timp de mari tunuri.
Pe l\ng` faptul c` munce[te ca
senator, mai are pe cap [i pre-
[edin]ia Comisiei pentru Munc`
din Senatul Romåniei. {i fiind-
c`-i place munca at\t de mult,
nu s-a putut ab]ine s` fac` ni[te
afaceri cu munc` pur`, munc`
de calitate. Prin firma sa, Expert
Audit Group din One[ti, Popa s-a
oferit s` \nve]e Agen]iile Jude-
]ene de Ocupare a For]ei de Mun-
c` cum se munce[te. Expert Au-
dit Group din One[ti a sus]inut \n
ianuarie 2006, la Sinaia, cursuri
de instruire pentru angaja]ii din
administra]ia public` Neam].
Tariful a fost de 7.300.000 de lei
cursul, pe cap de func]ionar, plus
6.900.000 de lei, serviciile turis-
tice, pe burdihan de func]ionar.
Banii au fost publici, din vistieria
AJOFM Neam]. Suma e infim`, e
banal`, e ridicol`, pe l\ng` aran-
jamentele financiare de un mi-
lion de euro care i se puneau
odinioar` \n c\rc` lui Ioan Popa.
Dar [i a[a mic`, nu merit` s`
fie cunoscut` de t\rtanii electori.
Directoarea firmei Expert Audit
Group din One[ti a negat c` ar
fi [colit func]ionari publici, \n
ciuda faptului c` Agen]ia Na]i-
onal` a Ocup`rii For]ei de Mun-
c` a confirmat participarea a doi
angaja]i nem]eni la seminarul
de la Sinaia. Expert Audit Group,
\n continuare din One[ti, a orga-
nizat [i alte seminarii cu teme
publice. {i tot la Sinaia, c` are
primar din acela[i partid cu sen-
atorul penelist Popa: Reforma
contabilit`]ii publice \n Romå-
nia, Drept financiar public, Re-
forma sistemului de pensii pub-
lice. |ntr-un fel, e bine. Arat` c`
la One[ti mai exist` [i alte spe-
cii, mini-afaceru]ele cu substrat
politic, nu numai mega-afacerea
RAFO.
Biroul de Investiga]ii
Cu privire la articolul nostru din num`rul 10
a.c. („La Romexpo, aere condi]ionate, con-
di]ionate de o [pag`“), dup` ce am primit de
la firma UNICOMP unele preciz`ri edifica-
toare, ne vedem nevoi]i s` aerisim pu]in cele
scrise acolo. Clasarea pe locul 3 la pre] nu
este nici pe departe un criteriu relevant
\ntr-o licita]ie (ba am zice, dimpotriv`).
Dac` vorbim de ceilal]i parametri, UNI-
COMP-ul distribuie produsele Carrier Inter-
national Corp. USA, cel mai mare produc`tor
de asemenea echipamente pe plan mondial
(membru, al`turi de Otis – ascensoare, Pratt
& Whitney \n corpora]ia United Technolo-
gies). {i cum Carrier a pus \nse[i bazele con-
ceptului de climatizare (\nc` din 1902),
zicerea precum c` nu are certificare Eurovent
e sub]ire ca o adiere, mai ales c` standardele
Eurovent, \n majoritatea lor, \l au pe Carrier
ca reper. |n consecin]`, celelalte criterii pre-
cum parametrii de garan]ie [i post-garan]ie
au situat UNICOMP-ul pe primul loc, ceea ce
face ca pre]ul s` ajung` [i el, pe termen
lung, tot acolo. Cool, nu-i a[a?
A.C.

Mili]ia Spiritual`
arat` ce Secu vine

Alegerea lui Turianu \n fruntea CNSAS a fost o chestiune de tro-

tuar. Politica a ie[it \ntr-o zi pe trotuar [i, dup` ce [i-a ridicat fustele
p\n` la PD, s-a trezit c`-l na[te pe noul [ef al CNSAS. Tat`l – ne-
cunoscut, fiindc` e greu s`-l identifici dintre at\]ia securi[ti.
R`spunsul la un gest de trotuar a venit pe strad` [i a constat \n
c\teva manifesta]ii de protest l\ng` CNSAS, la care au participat [i
colegii no[tri de la Mili]ia Spiritual`. Ceea ce ne bucur` at\t de
mult, c` v` prezent`m [i poze! At\]ia tineri protestatari ne fac s`
credem c`, \ntr-adev`r, viitorul sun` ceva mai bine. Problema e c`,
dac` sun` [i r`spunzi, e posibil s` fii ascultat de trecut.

Ace Venturiano
26 academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
O cerere care
frezeaz` absurdul
Pentru ca senatorii s` nu r`m\ie
repeten]i [i anul acesta, au soli-
citat, printre chestii precum site
de limb` francez` [i firm` de
catering, s` capete [i un salon
de frizerie/coafur` propriu.
Acum e oficial: ]ara arde (pe
motive de venirea apelor, \nde-
p`rtarea integr`rii, r`m\nerea
pe pozi]ii a securi[tilor [i
corup]ilor) [i mo[negii se
piapt`n`. Domnilor senatori, s`
v` explice colegii dvs. mai vechi
\n meserie: nu conteaz` c\t de
lung ai p`rul, important e c\t [i
cum chiule[ti. L`sa]i c` cererea
asta cu tunsul [i frezatul se va
rezolva la urm`torul loc de
munc`, `la unde ve]i face scaune
[i pl`ci de \nmatriculare. Tichii
de m`rg`ritar v` aducem noi la
vorbitor.
Emil Coc
P\n` c\nd sexul ne va
desp`r]i prietene[te
S` fie, oare, tot m\na cercet`to-
rilor americani? Afl`m, cu
stupoare, c` prietenia nu poate
dura prea mult \ntre femei [i
b`rba]i, [i asta din cauza tensiu-
nii sexuale. Nasol! |n cazul `sta,
femeilor [i b`rba]ilor nu le
r`m\ne dec\t s` fac`, mai \nt\i,
sex platonic [i abia apoi s` se
\mprieteneasc` s`lbatic.
{ah-pat
g r`tar 2006
S&M&P&BO® v` ofer` rubrica:
Nashpa Turizm v` prezint` noi aventuri \n Romånia pitoreasc`
Azi, Opera]iunea:
„Romåni, distruge]i Turnul ~if`l!“
Bun` ziua, stima]i consuma-
tori! Din meniul de ast`zi: mun-
te, mare, r\u, pet, sticl` de bere \n
cap, nudism cu chilo]i tetra. A re-
venit sezonul. Micii s-au \ntors!
LADIES AND GENTLEMEN, THE
GR~TAR IS BACK!
Toat` lumea care merge la
Paris î[i pune în gând s` bifeze
musai pe lista cu obiective vi-
zitate Turnul Eiffel. Dar vizita
asta, crede]i-m`, este mai de-
grab` un co[mar decât un vis
frumos devenit realitate. S` ex-
plic de ce. Pentru c` turnul [i tot
ce se afl` în jurul lui pe o raz`
de câteva sute de metri com-
ploteaz` la enervarea [i jecm`-
nirea turistului. S` v` fereasc`
sfântul s` merge]i vara. La fie-
care picior al turnului se fac cozi
la care se a[teapt` câte dou`-
trei ore… pân` s`-]i iei bilet.
Americani s`n`to[i [i zâmbitori,
spanioli care zbiar` dup` copiii
obraznici, coreeni cu frizuri ]e-
poase, corp lâng` corp, într-o
c`ldur` insuportabil`. La chio[-
curile din jur, apa cea mai mic`
3 euro, înghe]ata cea mai ieftin`
4. Din când în când, mai apare
printre oameni un chinez care
vinde ap` rece cu 2 euro. Unii
încearc` s` negocieze. Chinezul
nu se las`. Când se apropie jan-
darmii, dispare nu se [tie unde,
dar întotdeauna se întoarce.
Dup` trei ore în care nu faci alt-
ceva decât s`-i fixezi pe cei din
jur, ajungi s`-i înve]i gesturile
pe dinafar`.
Dac` ai noroc, î]i convingi
prietenul s` r`mân` singur la
rând (dar nu prea mult, c` face
figuri) [i dai o rait` pe la ghe-
retele cu suveniruri: brelocuri
cu turnul, juc`rii made in ghici]i
ce ]ar`, tricouri cu Che Guevara.
Dup` ce v-a]i luat biletul, ur-
meaz` coada la lift sau îmbul-
zeala pe sc`ri, dup` preferin]e.
De la nivelul al doilea pân` în
vârf nu e decât lift, deci mai de-
vreme sau mai târziu tot coada
te m`nânc`. {i dup` tot calvarul,
în vârf te pozezi din reflex cu un
Paris care arat` mai bine în ve-
deri [i te a[ezi resemnat la coa-
d` ca s` cobori. La ie[ire, un a-
merican s`n`tos exclam` u[u-
rat: „We’ve made it!“. Amin.
{i acum, partea de really
nashpa turizm, [i anume nash-
pa turizmu’ à la roumaine. Ce
face românul în vârf? P`i, la 300
de metri deasupra p`mântului
întinde bra]ele, simte briza [i
mai c` nu strig` „I’m the king of
Animalele viziteaz` gr`dina zoologic`
Gr`dina Zoologic` B`neasa.
C\nd eram mic, [tiam c` e cea
mai mare gr`din` zoologic` din
]ar`. |mi imaginam mereu c`
aici stau toate animalele alea
care umbl` prin ]ar` doar la circ.
Dup` mai bine de 20 de ani,
am apucat s` aflu [i eu cum e la
gr`dina zoologic` miraculoas`,
loc al tuturor fanteziilor mele a-
limentate de atlasul zoologic.
|ntr-adev`r, erau foarte multe
animale care se plimbau prin
fa]a cu[tilor, vizit\nd.
|n primul r\nd, e remarcabil
efectul animalelor asupra oa-
menilor. To]i cocalarii Bucure[-
tiului \[i scoseser` pi]ipoancele
la plimbare prin gr`dina zoolo-
gic`. Se opresc \n fa]a cu[tii leu-
lui, fac ca leul. Se opresc \n fa]a
cu[tii tigrului, fac ca tigrul. Ani-
malele \i privesc pe sub gene. Un
cet`]ean \ntunecat \[i plimb`
copilul tuciuriu [i ur\t \n c`ru-
cior, iar deasupra capului copilu-
lui bubuie un casetofon cu ma-
nele. {efi de [antier gra[i [i-au
parcat Solenzele [i joac` fotbal
dezbr`ca]i prin iarb`. Elefantul
nu se mai vede din cauza unui
nor de fum gros [i alb de la gr`-
tarele de mici. Ursul brun doar-
me plictisit, av\nd sub bot c\teva
kilograme bune de portocale. La
100.000 caserola de coac`ze sau
Ce se-nt\mpl` cu Bosquito?
Asocia]ia pentru protec]ia m`i-animalelor din
Academia Ca]avencu, „Patru l`bu]e la un picior de
japonez“, \[i exprim` sincer falsa \ngrijorare pen-
tru soarta animalului maidanez, pe nume Bosqui-
to, re]inut pentru ucidere din pulp` [i de care nu
prea s-a mai auzit nimic, nici m`car un „Auuuuu!
the world!“. Adic` scuip` din
turn, înjur` imaginându-[i c`
nu-l în]elege nimeni [i face mi[-
to de francezi, mama lor de fan-
dosi]i, cu turn cu tot. {i, pentru
a pecetlui aceast` stare de spirit
exuberant` pentru care trebuia
neap`rat s-ajung` în Fran]a, î[i
marcheaz` teritoriul scrijelin-
du-[i numele (foto) la câ]iva cen-
timetri de anun]ul care te roag`
tocmai a[a ceva s` nu faci, fiind-
c` turnul e un monument care
trebuie respectat [i restul pove[-
tii. Nu insist asupra românilor
de jos, dintre picioarele turnu-
lui, care-s cu mâinile pe fundu-
rile str`inilor (în buzunare, evi-
dent, nu v` gândi]i la altceva)
sau a celor care, mai elegant,
cer[esc în englez`. Cu ei nu e
mure, e [i normal. Un babuin
doarme pe spate cr`c`nat, ar`-
t\nd trec`torilor testiculele imen-
se. Pi]ipoancele chicotesc [i ara-
t` cu dege]elele aurii, frustrate
de testiculele atrofiate ale pri-
etenilor lor. Copila[i de 7-9 ani
culeg iarb` de prin vecin`tatea
cu[tilor [i o \ndeas` printre gra-
tii [i la oi, [i la capre, [i la urs, [i
la leu. Al]i lideri de g`[ti de car-
Ajutooor!“. S\ntem cu at\t mai \ngrijora]i cu c\t
c\inele uciga[ se pare c` a nimerit \ntr-o celul` cu
c\]iva de]inu]i deosebit de virili, \n fa]a c`rora
s`racul Bosquito st` mai tot timpul \n patru labe.
hahalera
45
indicat s` te pozezi, fiindc` ri[ti
s` r`mâi f`r` obiectul muncii [i
nu numai. V` da]i seama ce-ar fi
fost dac` Turnul Aif`l era la Bu-
cure[ti… Nu, n-ar fi fost dez-
membrat noaptea [i vândut la
fier vechi, dar în mod sigur ar fi
fost loca]ia cea mai c`utat` pen-
tru concursurile de scuipat la
]int`.
Lavinia BRANI{TE
Aceast` rubric`
v-a fost oferit` de
Scaune de Ministru din Plastic
din Bucur Obor®
(marc` tradi]ional` de tradi]ie)
tier cu l`n]icuri galbene bat cu
degetele \n acvariul imens pe
care troneaz` afi[ul cu „Nu cio-
c`ni]i, pericol…“. La intrarea \n
gr`dina zoologic` se v\nd pistoa-
le cu bile. Din p`cate, animalele
nu le pot folosi. Unde e[ti tu,
Mowgli, Doamne?
C.M.
BOT TV
Foamea
culpa
r`spunsuri la scrisori
Col. (r) Pårvulescu Ma-
rin (Ia[i): Sus]ine]i c`
este gre[it ca ultimii ani
de domnie ai regelui
Carol II s` fie caracte-
riza]i drept dictatur` re-
gal`. A[a o fi, numai c`,
\ncep\nd din 1938,
Carol II a f`cut urm`-
toarele: pe 20 febru-
arie 1938 a abrogat
vechea Constitu]ie
pentru a o \nlocui
cu alta, mult mai
pu]in democrat`; pe
31 martie acela[i an
a desfiin]at prin de-
cret toate partidele politice; la
data de 9 mai 1939 dispare votul
universal. A mai f`cut [i altele,
dar n-am s` le \n[ir aici pe toate.
Elena Ciulin (Bucure[ti):
Mi-ai trimis \nceputul unui ro-
man (5 pagini) [i vrei s`-mi afli
p`rerea. Ce s` zic? Sun` prost
c\nd te c`zne[ti s` ai umor cu tot
dinadinsu’. Dup` cum tot prost
sun` c\nd \]i caracterizezi singu-
r` personajele. Dezvolt` o poves-
te [i las`-l pe cititor s`-[i dea sea-
ma singur ce-i cu ele. Sfatul meu
este s`-]i faci m\na \ncerc\nd s`
scrii texte mai scurte.
Mariana Lil` (Bucure[ti):
Din c\te [tiu, a fost deja cump`-
rat` o colec]ie a revistei noastre.
Mul]umiri pentru g\ndurile bune.
Vasilache Marin (Timi[oa-
ra): Ai impresia c` mariajul din-
tre PNL [i PD (f`r` a pune la
socoteal` PC [i UDMR) a tre-
cut de stratul de miere din
butoiul numit Alian]a D.A.
[i a ajuns la cel de c`cat,
mult mai consistent. Asta e
[i impresia noastr`, pro-
blema e c` PD-ul a în-
ceput s` put` mult
mai mult decît PNL-
ul. A[a c` divor]ul, pe
motive de nepotri-
vire de miros, pare
iminent.
Maria Alboiu
(Drobeta-Turnu Se-
verin): V` mira]i c` mili-
tarii [i poli]i[tii nu [i-au
pl`tit pîn` acum asigur`rile de
s`n`tate, a[a cum trebuie s-o
fac` to]i românii. Dup` cum [ti]i,
[i militarii, [i poli]i[tii sînt obli-
ga]i prin statutul lor s` fie s`n`-
to[i tun, a[a c` de ce s`-[i mai
pl`teasc` asigur`rile de s`n`-
tate?
Anton Corl`]eanu (Bucu-
re[ti): Nu în]elegi de ce pre[e-
dintele B`sescu o d` cotit` în
problema comunismului. P`i, e
simplu! Gînde[te-te c` pentru Tra-
ian B`sescu comunismul a fost
un fel de rai pe p`mînt. Rai în care
el se sc`lda în blugi, Kent-uri, ca-
fea [i carpete cu R`pirea din se-
rai. {i cînd se ducea la bordel în
vreun port, î[i putea vedea lini[-
tit de treab`. Nu ca acum.
{tefan AGOPIAN
coasa lux
|n maraton cu moda
Dac` re]iu eu bine minte, par-
c` pe 29 noiembrie anul trecut a
avut loc accidentul acela pe DN2,
\n apropiere de Slobozia. Un mi-
crobuz doldora de pasageri (27 la
num`r) nu mai poate evita un co-
pac care traverseaz` neglijent [o-
seaua. Mare lucru dac` arborele
n-o fi fost chiar beat. C` p-`[tia
de pe la ]ar` nu-i mai satur` ni-
meni de macheal`. {oferul s-a
conformat spontan proverbului [i
nu a mai v`zut p`durea de co-
paci, dar nici copacul de p`dure.
A v`zut doar negru, mult negru [i
doliu \n fa]a ochilor, [i a trimis pe
lumea cealalt` doar 16 din cei 27
de pasageri. Ini]ial se vorbise
pentru un grup de cin[pe oameni
de transportat dincolo. Dar dup`
normele agen]iilor de turism, la
un grup de cin[pe persoane, al
[aisprezecelea, ghidul sau \nso]i-
torul, are gratuitate. |ns` pentru
academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
Mihai-Emilian Mateia[ a contat
doar faptul c` acolo a murit iubi-
ta lui, Liliana-Raluca Enache, de
18 ani. |n memoria fetei, junele
de 19 ani s-a hot`r\t s` alerge dis-
tan]a C`l`ra[i-Slobozia. Pe 1 sep-
tembrie, ziua \n care va \mplini
20 de ani, Emilian va parcurge cei
50 de kilometri. „Voi alerga (…)
pentru a-i ar`ta Lilianei c` am
iubit-o cu adev`rat! Nu am apu-
cat s`-i spun niciodat` \n fa]` ce
simt pentru ea. S\nt sigur c` de
acolo, din cer, m` vede“, a decla-
rat b`iatul pentru Libertatea. M`i,
Emilian, noi nu putem s`-]i spu-
nem dec\t c` \n mod cert fata te
va vedea, chiar dac` va fi vreme
\nnourat`. Dar, pentru a fi mai
sigur, po]i s`-]i iei [i tu o vest`
de-aia reflectorizant`. {i te mai
sf`tuim urm`toarele: 1) dac` obo-
se[ti cumva, s` nu te pun` naiba
s` te urci \n vreun maxi-taxi
de-`la; 2) fii foarte atent la micro-
buzele supra\nc`rcate, dar mai
ales la copacii de pe marginea
[oselei, [i nu-i da talp` cu mai
mult de 90 la or` afar`; [i 3) nu
lua cu tine mai mul]i c`l`tori
dec\t prev`d specifica]iile tehnice
[i normele de securitate rutier`.
Asta indiferent de c\te stele ai
v`zut tu la testul de siguran]`.
Forrest Dumb
27
F`-te frate cu mortul
p\n` treci puntea
Alexandria e un ora[ obi[nuit pe
care-l po]i traversa f`r` s` ob-
servi ceva special. La ie[ire, \ns`,
te poate a[tepta o surpriz`: cimi-
tirul. Mai precis, cortegiul fune-
rar ce se formeaz` pe viaductul
care trece peste r\ul Vedea [i ca-
re, la fiecare \nmorm\ntare, para-
lizeaz` [oseaua pe vreun kilo-
metru [i ceva. Deci, pac, pleac`
cineva la Domnul, pac, [oferii
\njur` de to]i sfin]ii [i se umplu
de draci. E ca [i cum s-ar face un
cimitir undeva la Otopeni [i ori-
ce bucure[tean mort ar \nt\rzia
c\teva zeci de mii de bucure[teni
vii s` ajung` la munte. M` g\n-
desc c` poli]ia teleorm`nean` ar
putea m`car s` instaleze ni[te in-
dicatoare de genul „Aten]ie, ci-
mitir!“, „Drum blocat cu un
mort“. Sau dac` nu, atunci s`
construiasc` un pod separat
pentru deceda]i.
Rutiera ateist`
P`s`rica de pe
acoperi[ul fierbinte
Virusul gripei aviare a fost con-
firmat la o bufni]` din Constan-
]a. Lucrurile intr` pe un f`ga[
normal. |n cur\nd, cucuvelele or
s` anun]e moartea, dar nu ca
\nainte, prin strig`tul caracteris-
tic, ci „Buf!“, printr-un zgomot
surd, de pas`re c`zut` pe
acoperi[.
Cucuvea [i Pup`za
28 academia CA}AVENCU Reclame
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
de ras

v-am print, vr`jitoarelor! condica de sugestii [i reclame

Pui prodest? Oltence fierbin]ici
Au dreptate, dom’le, [i oamenii `[tia cu
CNSAS-ul. P`i, uita]i-v`, fra]ilor, p\n` unde a
ajuns Securitatea s`-[i bage coada. Mai nou avem
chiar [i pui biosecuriza]i. E drept c` ace[ti biose-
curi[ti bipezi, dar cu unghii mai pu]in late, s\nt
interesan]i doar mor]i. A[a cum \i st` bine \n
general unui securist. Dar zbur`toarele astea nu
s-au mul]umit cu at\t. Acum s\nt vedete [i ating
„audien]e remarcabile“. Hai s` fim serio[i! E[ti
tu cu nevasta la mas`, mai invi]i pe na[i, deci per
total ar veni vreo patru puncte de audien]`. Hai,
patru puncte [i jum`tate, dac` mai pui [i c\inele
care va h`p`i oasele.
O, sole bio!

Textele cu „P“
nu vor mai con]ine
\n nici un caz Poli]ie
Vasile Blaga, ministrul de In-
terne, vrea s` schimbe \n pro-
funzime Poli]ia Romån`. Printre
schimb`rile absolut necesare, se
aude c` Blaga a ordonat ca poli-
]i[tii [i ma[inile de poli]ie s` nu
mai apar` \n spoturi publicitare.
C` cic` el a ob]inut suficiente fon-
duri de la buget pentru angaja]ii
din subordine, pentru ca ace[tia
s` nu mai vrea s` c\[tige [i din
campaniile publicitare \n care
apar ei, uniformele sau ma[inile
lor. (Din asta se \n]elege c` Poli]ia
Romån` e mai tare ca FBI-ul. Care
FBI se vede c` n-are bani dac` ac-
cept` s`-[i \nchirieze recuzita
tipic`, ma[inile cu sigla biroului,
\n tot felul de filme [i spoturi ame-
ricane.) Domnule Blaga, e com-
plet gre[it` atitudinea asta. Nu
publicitatea e de vin`. La noi,
chiar dac` nu vor mai ap`rea \n
reclame, poli]i[tii tot vor fi cum-
p`ra]i \n continuare en-gros [i en-
détail.
Alian]a amenDA recunoa[te nimeni, ca s` nu existe riscul s` te dea
Ce faci, ca olteanc` fierbinte pensionat` pe caz
de boal` sau, m` rog, pe caz de boli lume[ti? |]i des-
chizi un magazin de m\ncare undeva unde nu te
vreun be]iv cu cracii-n sus pe tejghea. S` zicem \n
Bra[ov. Dup` care organizezi o furtun` \n creier,
ca s`-i g`se[ti un nume. Pe lista scurt` r`m\n ur-
m`toarele: „Sun` acum, s\nt fierbinte!“, „Sun`
acum, s\nt fierbin]ic`!“ [i mult mai simplul [i mai
sincerul „Fierbin]ica“. Pe care \l [i alege pictorul
de firme, din cauz` c`, pardon de expresie, nu-i
\nc`pea ceva mai lung.
Fierbin]ic [i {trul

Tarifele DDTV r`m\n

\n urma oric`rei imagina]ii

Iat` ce ofert` de publicitate ne-a parvenit la
redac]ie. |n cazul \n care era]i curio[i la ce pre] v`
pute]i cump`ra spa]iu de emisie la DDTV, acum v`
putem furniza r`spunsul. Pentru numai 1.500.000
de lei vechi, ave]i la dispozi]ie 30 de secunde pen-
tru a v` face auzi]i. Cea mai tare faz` este c`, dup`
un calcul sumar, cu dou` miliarde de lei pute]i
cump`ra 24 de ore de emisie DDTV. Adic` 60.000
de euro, dar las` [i la 500 de euro, dac` pui banii
jos.
Publicitate demascat`

abera]ia de libertate
pe care le aveau notate \n ni[te minuni c\nd nu ]i-ai \nv`]at lec-
F`-te frate mape de aur [i cu handsfree-uri ]ia.
cu vr`jitoarea sfin]ite \n urechi, f`c`toare de Mapa vie

p\n` treci mapa

Dup` cum se precizeaz` \n
anun], Baba Ecaterina, de 70 de
ani, a fost meditatoarea mai mul-
tor vr`jitoare. Parc` le vedem pe
Mama Omida [i fiicele ei, \n fa]a
castelului Ecaterinei, a[tept\nd
s` intre la medita]ii de la ora 17.
|n timpul `sta \[i repet` vr`jile
popoarele
denigratoare
To beer
or not to beer
Cic` cehii din Chodova Plana au
dat drumu’ la tratamente cu bere. Ma-
saj, cosmetice, dar mai ales sesiuni de
\not \n uria[ele b`i victoriene din sta-
]iune, umplute cu, desigur, bere. Mai
mult chiar, dac` dup` c\teva ture de
bazin li se face sete, clien]ii pot coman-
da o halb` la barul aferent piscinei.
Totul la pre]ul modic de 116 euro/week-
end. Acum, eu nu [tiu pe unde erau
cehii în topul `la european al prostiei
de care am tot auzit, da’ musai st`teau
mai, hmm, pro[ti ca românii. S` v` de-
Maidanezul moare
de drum lung [i olandeza
de grija sexului
Ham-ham, da]i-mi voie s` m` pre-
zint. Numele meu este Sl`nin`, s\nt
un maidanez din Cernavod`, ador se-
xul \n aer liber, resturile de hambur-
geri [i urinatul pe ro]ile Daciilor. Nu
[tiu cum s` spun, dar, de[i pe la noi prin
ora[ au \nceput s` treac` o gr`mad` de
ma[ini capitaliste, pi[atul pe Dacie are
alt farmec, e o chestie old fashion.
Mi-am luat inima \n din]i ca s` latru
aici la ziar \mpotriva unei prezentatoa-
re de televiziune din Olanda, care vrea
s` pozeze \n Playboy ca s` str\ng` fon-
duri [i s` vin` la Cernavod` s` ne cas-
academia CA}AVENCU 29
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
s`pt`m\na
str`inilor
monstrez: un uichend de 120 de euro, ● Un indian a divor]at în somn. Asta pentru c`
plus transportul vreo 200, plus cheltu- a rostit de trei ori cuv\ntul „talaq“ (în traducere
ieli pentru amant`, alt` mie de euroi, liber`, „divor]ez de tine“), ceea ce în religia
iese un total net de 1.320 euro. Pe pu- musulman` este necesar [i suficient pentru un
]in. P`i, la banii `[tia, dac` iei bere la divor] valid. Fosta so]ie trebuie, conform
pet, \]i ajunge de vreo 760 de litri. religiei, s` se rec`s`toreasc` [i apoi s` divor-
Muuuulte uichenduri! |n plus, parc` ]eze din nou pentru a se putea c`s`tori cu so]ul
nu mi-ar pl`cea s` beau o halb` într-o actual. Ce fraier [i indianul `sta, s` spun` ase-
piscin` plin` ochi cu al]i b`utori de menea lucruri \n somn… Nu-i mai bine s` bei
bere. Incontinen]ii [tiu de ce! ca porcul [I s` nu mai po]i vorbi nici \nainte s`
te culci, dar nici dup`, din cauza sfor`itului?
Arap Halb Uite, dom’le indian, cum salveaz` Scandilicu’
at\tea c`snicii prin Europa de Est! ● Atunci c\nd
suni la num`rul de urgen]`, te a[tep]i ca aceia
care vin s` te ajute s` nu se certe între ei. În
Chile, poli]ia a confundat pompierii cu un grup
de ho]i, deoarece în timp ce izbucnea incendiul,
la aceea[i adres` se raporta [i un furt. Poli]i[tii
au declarat c`, dup` c\t de ingenio[i s\nt ho]ii în
timpurile noastre, nu se [tie niciodat`. Pom-
pierii au dat în judecat` oamenii legii pentru
abuz. Nu era abuz, ci exces de zel; abuz era
treze. Dar ce, b`i, nene, s-au terminat
maidanezii din Amsterdam? Nu mai
M` doare dac` îi [i b`teau [i îi puneau s` revendice toate
jafurile nesolu]ionate din ultimul an, ba[ca
pot doi c`]ei s` umble lini[ti]i \n c`l-
duri sau s` r`m\n` \ncovriga]i \n ploa-
un extraterestru duodenal incendiile cu autor necunoscut. ● Tot la poli]i[ti
r`m\nem. Trecem îns` în Anglia, unde brigada
ie, c` imediat se treze[te una s`-[i bageCercet`torii – britanici de ast` dat` naibii! Te pomene[ti c` de aia m` du- de poli]i[ti pe role a fost desfiin]at`, din motivul
bisturiul \n el de love story! Ei i-ar con-
– nu se lini[tesc! Cic`, \n cel mult 20 rea pe mine stomacul zilele trecute, c` e greu de alergat dup` infractori pe iarb` [i
veni dac` Feti]a, aia cu ]\]e mari [i mul-
de ani, extratere[trii vor \ncepe s` co- poate c` oi fi \nghi]it vreo celul` din c` nu e pl`cut s` cazi pe asfalt la o vitez` mare.
te de la garajele centralei atomice, ar
munice cu oamenii. Se mai zice de aia extraterestr`, \n timp ce dormeam De aceea s-a trecut înapoi la biciclete. Asta doar
poza \n Playdog ca s` fac` rost de bani
c`tre cercet`tori c` extratere[trii as- cu fereastra deschis`. Dac`-i pe-a[a, ia la englezi, c` la noi s-a trecut de la Dacii Logan
cult` deja P`m\ntul, poate chiar cu aju-
cu care s`-i castreze pe droga]ii `ia de s`-i stropesc eu pe extratere[trii `[tia înapoi la ma[ini normale, pe motiv c` e greu s`
homle[i olandezi? torul SRI. |ns` cirea[a de pe tortul ga- cu ni[te palinc`, s` vad` [i ei ce \n- alergi un suspect c\nd fr\nele nu te ]in [i c` e
laxiei este urm`toarea: extratere[trii seamn` ospitalitatea romåneasc`! nepl`cut s` te r`storni la primul viraj brusc.
Fidel Castrat ar fi putut ateriza deja pe Terra sub
forma unor celule bacteriene. M`i, al Marte domnului L`z`rescu AgenCIA de pres`
30 academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
Jurnalul lui Tetelu munca cu cartea
Dac` s\nte]i deprima]i, nu citi]i Jurnalul lui Tetelu. Dac` s\nte]i
Irezistibilele corcituri
ferici]i, cu at\t mai mult nu citi]i Jurnalul lui Tetelu. |n general,
nu citi]i Jurnalul lui Tetelu!
ale Americii
Gloria [i farmecul Americii
poart`, \n mod cov\r[itor, sem-
n`tura corciturilor. Meti[ii Lumii
Noi [i-au amestecat culturile [i
adjectivele dominante cu o fante-
zie irepetabil`. Dup` acostare,
imigran]ii [i-au donat superla-
tivele. Rasele nou venite au injec-
tat gazdele cu hormoni campioni,
iar civiliza]ia local` a importat
vreme de trei secole modele ex-
emplare. A rezultat un [uvoi pros-
per de sperm` selec]ionat`, sclip-
itoare [i eficient`, care a stropit
pe rever o Europ` vanitoas` [i su-
ficient`.
Geniul literar [i talentul artis-
tic al Americii Extinse vin din se-
xul interetnic. Genera]iile hibride
au atins azi un apogeu care umi-
le[te \n fiecare zi eforturile ]\f-
noase ale Lumii Vechi. Chuck Pa-
lahniuk e un produs al acestei acu-
pl`ri multiculturale [i o dovede[te
de fiecare dat` c\nd pune m\na
pe laptop. Primul mare succes,
Fight Club, a rupt gura criticii, a
umflat arcada lui Brad Pitt, a b`-
gat \n com` catalogul american
de pruden]` social` [i l-a f`cut pe
Chuck celebru. Jurnal*, ultimul
bestseller, schimb` strategia sti-
listic`, dar p`streaz` efectul de
supradoz`. De ast` dat`, violen]a
e grupat` la final, iar \n spa]iul
rebelle arte
Ochii atoatev`z`tori
ai {tefaniei Nazem Peligrad*
Am senza]ia c` am nimerit la
un festin din care nu voi ie[i \n-
treg. Portretele ce multiplic` o
singur` \nf`]i[are, de femeie-
sfinx, sunt supraumane [i stau
parc` la pånd` [i \mi dau senza-
]ia c` m-au a[teptat toat` ziua ca
s` m` \nghit` de viu, \nainte de
a m` \ntreba de unde vin, cine
sunt [i de ce am deschis gura.
|nc` de la intrare sunt luat \n pri-
mire de o pereche de ochi nefi-
resc de deschi[i, care \mi spun:
Bine ai venit. Las` c` ai s` vezi
show biz da’ cul]i
Un autor opular
● N-am citit (\nc`) Istoria lite-
raturii romåne contemporane,
1941-2000, volum publicat de dl
Alex. {tef`nescu la sf\r[itul anu-
lui trecut, a[a c` nu-mi pot da cu
p`rerea despre el, dar constat c`
s-au \ndesit atacurile la adresa
acestui op intitulat, se pare gre-
[it, Istoria… Astfel, Paul Cernat
se \ntreab`, oarecum retoric, da-
c` nu cumva aceast` carte nu co-
boar` prea mult [tacheta, fiind
„povestit` pe \n]elesul vedetelor
[i al «oamenilor recen]i».“ Pen-
tru a trage \n final urm`toarea
concluzie: „Masivitatea sintetic`
vine s` compenseze, probabil, [i
un complex, o team` secret` de
inconsisten]` [i superficialitate.
Or, tocmai inconsisten]a [i super-
ficialitatea frapeaz` la lectura
evacuat Chuck instaleaz` cea mai
ingenioas` proz` american` de
la Corec]iile lui Franzen \ncoace.
Povestea e stranie [i captivant`,
amintind, pe ici, pe colo, de zilele
bune ale lui Vonnegut: \ntr-o in-
sul` populat` cu ]icni]i, e a[tepta-
t` pictori]a care va salva comuni-
tatea produc\nd tablouri. Gagica
exist`, e racolat` prin c`s`torie
[i \mpins` cu for]a s` creeze. Misty
Wilmot, eroina gras` [i bun` la
desen, este victima ideal` pentru
unul ca Palahniuk, inovator noto-
riu, provocator recidivist [i per-
vers \n arta cuv\ntului. Misty e
\ntins` cu tot cu viziunile ei pe un
jurnal misterios, injectat` cu mo-
nologuri [i sedat` cu suspans. Se
adaug` crime, delir, descrieri cli-
nice [i umor. Finalul bubuie, in-
sula sare \n aer, iar explozia e pro-
vocat` de picturi. La vernisajul
final se pot num`ra 124 de ca-
davre, o eroin` mutilat` senti-
mental [i 195 de pagini citite
parc` prea rapid. Romanul miroa-
se bini[or a marijuana, duhne[-
te a inteligen]` [i pute a talent. E,
a[a cum spuneam, rezultatul unui
amestec.
Doru BU{CU
* Chuck Palahniuk, Jurnal,
Polirom, 2006.
ce-o s` p`]e[ti, \nchipuitu’ nai-
bii. |n apele lor albastre, cu re-
flexe viorii, se zbat umbre ce
aduc parc` cu o plas` de fluturi.
Amurgul acelor ape se alunge[te,
pe m`sur` ce fac o fandare spre
dreapta [i apoi un pas \n spate,
iar plasa pare c` st` s`-mi cad`
\n cap dintr-o clip` \ntr-alta. Alt`
pereche de ochi imen[i, magen-
ta sau ciclam, se rotesc dup`
mine ca ni[te ceasuri solare [i
\mi urm`resc fiecare mi[care.
Un portret cu o expresie u[or
agreabil`, antrenant`, a acestei
c`r]i populare [i inutil costisitoa-
re asemeni unui vin spumos am-
balat ca [ampanie de lux…“ (v.
Paul Cernat, „Almanahul canonic
al lui Alex. {tef`nescu“, Cuv\ntul,
nr. 3, martie a.c.). Un vin spumos
produs, a[a cum face orice romån
care se respect`, \n debaraua de
la subsolul blocului \n care auto-
rul locuie[te, vin cu care, cel pu-
]in p\n` acum, s-a \mb`tat numai
produc`torul. ● Observator cul-
tural continu` s` publice articole
pe marginea \ntreb`rii „Chiar a
scris Alex. {tef`nescu o istorie a
literaturii?“, \ntrebare legitim`
m`car pentru simplul fapt c` au-
torul se consider` continuatorul
lui G. C`linescu. S`pt`m\na tre-
cut`, {tefan Borbély a r`spuns
mirat` [i cu un aer de expert \n
caractere m` m`soar` din cap
pån` \n picioare [i m` ana-
lizeaz` intens, de ce \mi fr`månt
måinile ca un [colar idiot care
[i-a falsificat carnetul de note,
\n timp ce visa s` se fac` critic
de art` cånd va fi mare. Altuia \i
lipse[te parc` gura [i, \n timp ce
\mi ]in r`suflarea ca s` nu-l
enervez, abia dac` realizez c`
lipsa gurii \i face privirea [i mai
p`trunz`toare. Mai apoi, sunt
aruncat de la un ochi la altul, ca
o minge de tenis, [i azvårlit \n
cele din urm` la picioarele unei
cinem-a p\r\t
Sharon Stone
(14 ani mult mai t\rziu)
Tot timpul p`]esc a[a: v`d pe
la \nceputul s`pt`m\nii dou`-trei
filme bune despre care \mi pro-
pun s` vorbesc aici, dup` care ni-
meresc duminic` sear` la un film
prost despre care nu am cum s`
nu scriu. Spre exemplu, eu a[ fi
vrut s` spun dou` cuvinte despre
Broken Flowers, Good Night and
Good Luck sau De battre mon
coeur s’est arrêté (dac` ave]i
noroc s` le mai prinde]i pe unde-
va), iar acum m` v`d nevoit s`
v` avertizez \n leg`tur` cu t\m-
penia asta care tocmai a intrat
pe ecrane: Basic Instinct 2*.
Luna trecut`, cu ocazia \mpli-
nirii a 48 de prim`veri, produc`-
torii i-au f`cut lui Sharon Stone
o surpriz`: au lansat \n cinemato-
grafe sequel-ul Basic Instinct 2 [i
i-au \nm\nat actri]ei un cec baban
de 14 milioane de coco pentru ro-
lul principal. |ns` cel mai mare
cadou Sharon [i l-a f`cut ea sin-
gur`: a dovedit lumii \ntregi c`,
de[i trecut` bini[or de a doua ti-
nere]e, \nc` \[i mai poate permi-
te un film \n care s`-[i arate ]\-
]ele l`sate, vizibil ajustate pe de-
desubt cu silicon, fundul platizat
[i pielea pistruiat` de pe picioare
ascuns` sub o ton` de fond de ten.
S\nt r`u? Sta]i c` n-am terminat.
Personajul jucat de Sharon Stone
pare genul de femeie disperat`
care, de[i trecut` de menopauz`,
\nc` se mai \mbrac` [i fardeaz`
provocator, sper\nd s` st\rneasc`
ceva, orice, la b`rba]ii din jurul ei.
hot`r\t la \ntrebarea pus` de re-
vist`: „A avea, acum, \n anul de
gra]ie 2005, preten]ia de a realiza
sinteza critic` a unei perioade pe
care nu a \n]eles-o dec\t epider-
mic e cel pu]in prezum]ios, dac`
nu de-a dreptul tragic, \n condi-
]iile \n care e de presupus c` Isto-
ria… de acum e chemat` s` fixe-
ze locul lui Alex. {tef`nescu \n
peisajul autohton al disciplinei
pe care o practic`. Omene[te, e
foarte trist s` consta]i c` «sin-
teza» prin care ]i-ai surprins con-
temporanii, la o v\rst` a
senectu]ii timpurii sub aspect bi-
ologic (59 de ani – n.m.), dar la
aceea a senilit`]ii avansate sub
aspect literar, e complet caduc`
metodologic, bun` eventual ca o
telenovel` pentru neini]ia]i – sau
ca un «roman», cum s-a mai spus
–, dar total de nefolosit de c`tre
speciali[ti (…) Istoria… e \n
consecin]` un imens e[ec, nu
numai al autorului, ci [i al formei
coana mi]a
beletrista
doamne care seam`n` cu toate
portretele din galerie, care \i
poveste[te via]a unui domn f`r`
gur` [i cap. |i suråd stingher,
\nainte de a m` l`sa devorat de
ochii ei imen[i, de un verde fos-
forescent, dup` care m` arunc
\n strad`.
Cornel IVANCIUC
* {tefania Nazem Peligrad, Pic-
tur`, Galeria C`minul Artei, stra-
da Biserica Enei 16.
Nu neap`rat prin formele corpu-
lui, ci mai degrab` prin limbaju-i
indecent. De parc` n-ar fi de-a-
juns, filmul este plin de replici
proaste, partenerul ei n-are nici
un farmec, Charlotte Rampling
pare din alt film, scenariul este
lipsit de suspans, coloana sonor`
se bazeaz` pe aceea[i tem`, \n
plus ne este f\]\it` tot timpul prin
fa]a ochilor o cl`dire \n form` de
vibrator. Ce s` spun, mare [me-
cherie…
|n ceea ce prive[te tr`irea ero-
tic`, dac` prin ‘93, c\nd am v`zut
eu Basic Instinct 1, scenele de sex
din film f`ceau s` se zguduie \n-
treg r\ndul din spate de la cine-
matograful „Gloria“ din cartierul
Titan, plin cu elevii chiulangii de
la seralul liceului industrial IOR,
ast`zi singurul impuls pe care ]i-l
st\rne[te continuarea Basic In-
stinc 2 este s`-]i bagi m\na \ntre
picioare, acolo unde ]ineai punga
de floricele, s` te ridici \n picioa-
re [i s` ie[i naibii de la idio]enia
aia de film…
Daniel GOACE
* Basic Instinct 2, thriller penibil,
Anglia, 2006. Regia: un nimeni
care nu se compar` cu Paul Ver-
hoeven. Cu: Sharon Stone [i
Charlotte Rampling, c` pe
altcineva n-am mai recunoscut.
critice unilaterale, foletonistice
pe care el a practicat-o“ (v. Obser-
vator cultural, nr. 57). ● Aflu din
t\rg c` dl Alex. {tef`nescu e
foarte m\ndru c` Istoria… dom-
niei sale se vinde bine, mai ales
la oamenii simpli care, astfel,
\n]eleg [i ei c\te ceva din liter-
atura romån`. Eu unul n-a[ fi
chiar a[a de m\ndru de o aseme-
nea \nt\mplare. {i asta din cauz`
c` m` g\ndesc la un anume Logh-
in Constantin, care \n 1926 a
publicat o Istorie a literaturii
romåne, istorie care \n numai
optsprezece ani a ajuns la pais-
prezece edi]ii, tocmai fiindc`,
vorba lui {tefan Borbély, era o
„telenovel` pentru neini]ia]i“, un
„roman“ popular [.a.m.d. (v. Dic-
]ionarul scriitorilor romåni, D-L,
1998). Ast`zi despre Loghin nu
mai [tie nici dracu’. Ceea ce e de
presupus c` se va \nt\mpla (din
fericire, mult mai repede) [i cu
Istoria… dlui Alex. {tef`nescu.
cartona[ul ro[u academia CA}AVENCU 31
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
cu tricolor H`,
H`, h`,
h`, h`...
h`... AA ajuns
ajuns
dosarul
dosarul „Flota:
„Flota“s`s`stea
stea\ntre
\ntreafacerea
aface-
cu
reaterenurile
cu terenurile
Armatei
Armatei
[i ]eapa
[i ]eapa
de lade
Lote-
la

mazeta sporturilor ria Romån`!

Cupa UE, pa!
Muie la Europa, fuck you USA! Adic`
vine unu’, neica-nimeni, Craig R. Barrett
pe numele lui, pre[edinte la Intel Corpo-
ration, [i zice \n Adev`rul de luni: „C\nd
am sosit \n Romånia, am fost \nc\ntat de
entuziasmul cu care toat` lumea urm`rea
«meciul secolului». Dac` Romånia ar
depune tot at\ta energie \n educa]ie [i
dezvoltare economic`, nimeni [i nimic
nu v-ar mai putea opri“. Hai s`-nnebu-
ne[ti, mo[ule! Vorbe[ti serios? Adic` s`
ne punem cu burta pe \nv`]`tur` [i pro-
duc]ie [i s` renun]`m la specificul nostru
na]ional? S` ne l`s`m, a[a, dintr-o dat`,
de huiduial` [i b`utur`, de fumat ma-
hoarc` [i tocat la semin]e? Canci, nu
]ine! Asta s` fie acolo, la voi, \n lumea
a[a-zis civilizat`! Nou` ne [ade mai bine
a[a cum ne [tim de veacuri – cu c`ciulile
pe frunte, cu ghioagele-n m\ini, cu stri-
g`turile noastre rasiste. S`raci da’ prost
crescu]i, m\rlani da’ lipi]i p`m\ntului. Fot-
balul `sta european n-are nici un chichi-
Loteria Romån`!Iote,
p`raft
Iote,
b`, b`,
raftlalaDNA!
parc-am
DNA!
Un model de sportivitate la meciul Rapid-Steaua: trei suporteri
care nici \n ruptu’ capului nu [i-ar arunca scaunele de sub fund
rez pentru noi dac` nu sim]im, prin
fumul peluzei, maxilare scr\[nind, tibii
trosnind, ]este p\r\ind \n jerbe multicolore
de m`sc`ri porcoase! ~sta-i marele re-
gret pe care l-am \ncercat dup` prima
rund` Rapid-Steaua, P`i, dac` ne trebuia
derby european, puteam s` ne uit`m,
frate, la Barcelona-Real, c` doar de-asta
ne iau o gr`mad` de bani escrocii de la
cablu! A[a, la noi acas`, pe glia str`bun`
a gazonului romånesc, am stat timora]i [i
am f`cut to]i pe cumin]eii. O desf`[urare
de for]e ce n-a v`zut Micul Paris – cu eli-
coptere ca-n Matrix [i c`l`re]i ca-n Broke-
back Mountain – a asigurat desf`[urarea
lini[tit` a spectacolului fotbalistic. De
parc` lini[te [i fotbal ne trebuie nou`…
parc-am
fi p`
fi
Ajungem, a[adar, \n miezul problemei.
A]i observat cum se comport` romånu’
c\nd merge \n Europa? E civilizat, amabil,
z\mbitor, nu arunc` mizerii pe strad`, nu-
[i sufl` mucii-n palm`, nu se pi[` pe sta-
tui. C\nd se \ntoarce acas`, \n Romånica,
e parc` altfel. Dar acum, c` a venit Eu-
ropa pe la noi cu UEFA, iac`t` c` ne-am
f`cut b`ie]i buni [i pe teren propriu. De
ce? Pen’ c` a[a ne-a cerut \naltul for con-
tinental [i nu se face, m`-n]elegi, s` ie-
[im de cacao \n ochii str`in`t`]ii. Juc`-
torii s-au comportat fair-play, galeriile au
fost okay, p\n` [i pre[edin]ii celor dou`
cluburi, dr`gu]ii de ei, ai fi jurat c`-s
europeni sadea, nu unii care alt`dat` se
\ntreceau \n pizduieli [i f`ceau afaceri
dubioase cu statul romån. Din \naltul tri-
bunei 0, \n[i[i pre[edintele [i premierul
ar`tau ca doi veritabili alia]i \ntru drep-
tate [i adev`r, dispu[i s` asigure intrarea
demn` a na]iunii \n Europa… Toate as-
tea, repet`m, doar fiindc` [tiam c` a[a ni
se cere de la Europa. N-avem nevoie de
tine, curvo, pa! Dup` cum se-arat` trea-
ba, returul va fi o simpl` formalitate, pen-
tru oricine s-ar califica. {i chiar nu mai
vedem nici o [ans` pentru poporul `sta,
dac` nu iese cu trosneal` m`car la eter-
nul derby Dinamo-Steaua. Fuck you USA,
muie la Europa!
Viorel MO}OC
pozi]ie
de moftsaid
b\rfe din sport
● Nu [tim dac` intr` ca bonus la pri-
ma de joc a lui Nicoli]` [i R`doi, dar
cert este c` odat` cu sosirea pe melea-
gurile ghencisto-danubiene-pontice a
trofeului UEFA, ne vom pricopsi [i cu
una bucat` biseric` ctitorit` de Jiji la
Maglavit. Becali a dat o fug` p\n` la
malul Dun`rii, ca s` l`mureasc` la fa]a
locului treaba cu vila asta a Domnului.
{i acolo, M`ri, ce-mi vedea r`zboini-
cul?! C` italienii i-o luaser` \nainte [i
cl`diser` m\ndr` biseric` \nc` de pe
vremea c\nd Petrache Lupu devenea
din simplu cre[tin un complex fenomen
social. Oierul s-a mul]umit atunci s`
pun` banii dintr-un buzunar \ntr-altul
al chimirului [i s` treac` la planul B,
mai ieftin. S-a calculat pe capota May-
bach-ului un deviz pentru urm`toarele:
tencuirea, zugr`virea [i pictarea de
icoane [i niscaiva \mbun`t`]iri arhitec-
tonice. E vorba de \n`l]area unui turn
de clopotni]` al`turi. Acest cel mai \nalt
turn, mai mare ca Turnu Severin sau
M`gurele, e musai s` fie gata p\n` la
Sf\nta Maria Mic`, pe 8 septembrie, ca
s` ias` pohta ce-a pohtit Mihai Viteazu’
Mic. {i uite-a[a primul cre[tin al ]`rii a
negociat cu Atotputernicul. De la bise-
rica mult promis` a reu[it Gigi s-o
scoat` doar la o spoial` cu var [i un
turnule] de clopotni]`. Sper`m ca m`-
car turnule]ul s` nu fie cu tabl` zincat`
ca la rudele mai bogate ale lui B`nel.
Eva Hen]igova
32 academia CA}AVENCU
Nr. 13, 5-11 aprilie 2006
Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
– indexul altor evenimente –
Multe droguri
de hr`nit
Jandarmeria din Suceava nu are
cu ce s`-[i antreneze c\inele dresat
pentru depistarea stupefiantelor.
|n primul r\nd, jandarmii s\nt
nemul]umi]i c` trebuie s` vin` cu
droguri de acas`. |n al doilea r\nd,
din cauza lipsei de antrenament a
c\inelui, jandarmii trebuie s`
perchezi]ioneze fiecare om care
are \n buzunar gum` de mestecat,
bomboane mentolate, [erve]ele
parfumate sau s-a dat cu un after-
shave mai puternic.
Metane grele
Un s`tean din comuna v\lcean`
L`losu, c`ruia a \nceput s` \i
emane gaz metan din f\nt\n`,
sus]ine c` Dinu Patriciu o s` fie
minciun` pe l\ng` el c\nd o s`
\nceap` exploatarea. Exact. Adic`
atunci c\nd o s` \nceap` ex-
ploatarea, sco]\nd g`le]i de metan
din f\nt\n`, o s` fac` mai multe
drumuri la spital dec\t a f`cut
Patriciu la Parchet.
Grupa sanitar` mic`
Copiii dintr-un cartier al munici-
piului Slobozia frecventeaz` de
anul trecut o gr`dini]` modern`
care a costat 60.000 de euro, dar
pe care edilii au uitat s` o doteze
cu grup sanitar. P`i, e simplu c\nd
e[ti copil. Po]i s` faci pe tine, [i
dac` nu, \]i d` doamna educatoare
o r`]u[c` sau o g`letu[` cu nisip.
{i te [tergi cu lop`]ica.
Malldova
La Ia[i a fost inaugurat al doilea
mare Mall, numit Moldova Mall. |n
cur\nd o s` fie c\te un Mall pentru
fiecare provincie istoric`. S` vede]i
c` la un moment dat o s` apar`
unii care or s` vrea alipirea lui
Basarabia Mall la Mall-ul mam`.
Stare] a[a
[i nu m\na]i!
Aproape 1.000 de pelerini, nervo[i
din cauza deciziei Mitropoliei
Moldovei de a-l schimba din
func]ie pe stare]ul M`n`stirii
Petru-Vod`, l-au luat la b`taie pe
noul stare]. S` zic` mersi c` l-au
b`tut cre[tinii, c` dac` era stare]
budist, lua numai karate [i
nunceakuri \n cap.
D`-i antirabice,
b`iete!
O vulpe turbat` a b`gat \n caran-
tin` mai multe localit`]i din Valea
Jiului, unele intr\nd \n carantin`
de gradul al treilea. Aoleooo. Asta
\nseamn` c` iar or s` vin` minerii
la Bucure[ti. De data asta de fric`
s` nu fie mu[ca]i, nu invers.
Cronicarul
Grigore dup` Ureche
contraeditorial
Trei teorii despre cåt de bun a fost comunismul
cu Traian B`sescu
Teoria num`rul 1. Sunt de
acord cu Traian B`sescu. Au
fost [i lucruri bune \n comu-
nism. Unul dintre ele a fost
\ntålnirea dintre maic`-mea [i
taic`-meu. F`r` comunism
este pu]in probabil ca
procreatorii mei s` fi avut
itinerarii tangente cu apari]ia
mea pe lume, a[a c` nu
pute]i fi atåt de ingra]i [i
cinici \ncåt s` m` pune]i s`
aleg \ntre existen]a mea pe
lume [i dictatura comunist`.
A[a c` o dovad` vie,
[tiin]ific`, a inspira]iei
materialist-dialectice [i a
umanismului comunist sunt
eu, o måndre]e de b`iat. O
alt` prob` irefutabil` a
aceleia[i teorii este \nsu[i
S`pt`m\na romånilor
One, two, SRI…
CNSAS-ul vrea copii!
La ora la care scriu acest
text, cel mai important eveni-
ment al s`pt`m\nii \l reprezint`
conferin]a prilejuit` de bilan]ul
Serviciului Român de Informa-
]ii. Cu o m\n` scriu [i cu cealalt`
butonez telecomanda. Uite, toc-
mai a ispr`vit de vorbit domnul
ministru Blaga… bla, bla, bla…
iar acum a trecut la pupitru pre-
[edintele Traian B`sescu… b`,
b`, b`… D\nsul li se adreseaz`
tuturor [efilor [i [efulicilor SRI
care cic` se afl` \n sal`, \ns` eu
m` uit de o jum`tate de or` [i
camera nu s-a desprins o se-
cund` de pe fa]a lui Traian B`-
sescu. Probabil c` fe]ele liderilor
serviciului secret s\nt [i ele se-
crete [i nu pot fi filmate. F`r`
imagini din sal`, am senza]ia c`
Comandantul Suprem al Armatei
Romåne, proiectantul }epelor
din Pia]a Victoriei, Pre[edintele
juc`tor: Traian B`sescu. Comu-
nismul a fost \ng`duitor cu el.
Dup` propria sa declara]ie,
marinarul B`sescu a ie[it cu
vreo 60.000 de dolari din
dictatur`.
Teoria num`rul 2. Procesul
nazismului, cunoscut ca procesul
de la Nürnberg, a fost judecat
de c`tre \nving`tori, [i nu de
c`tre poporul german. Prin
consecu]ie, ar fi trebuit s` fim
ocupa]i pentru a-i judeca
conform m`car Codului Penal pe
t`tucii comunismului nostru.
Statistic vorbind, nu a existat act
de corup]ie de propor]ii,
devalizare bancar`, banditism
B`sescu vorbe[te de unul sin-
gur.
Ca s` nu ave]i [i voi aceea[i
senza]ie, ne-am g\ndit s` facem
o list` cu principalele evenimen-
te ale ultimelor zile, care au fost
desecretizate [i pe care le-a]i
putut urm`ri prin toat` presa.
Meciul Rapid-Steaua de
joia trecut`. Nu e nici un secret,
s-a terminat 1-1. A \nscris ]ig…
hopaaa, c` s\nt [i observatori
UEFA pe stadion! A \nscris dom-
nul Nicoli]` B`nel \n minutul 4
pentru Steaua, respectiv Viorel
Moldovan \n minutul 49. Apropo,
oare cum li s-a tradus oficialilor
UEFA care monitorizau scand`-
rile rasiste expresia cel mai des
\nt\lnit` pe stadion: „Pe ei, pe
eeei… pe mama loor!“?
de comer] exterior sau r`pire de
ziari[ti romåni \n care s` nu fi
fost amestecat cel pu]in un fost
activist de partid sau un fost
securist. Legea lustra]iei nu-n-
seamn` nici de fel \ngr`direa
dreptului la circ sau circula]ie, la
asociere, munc` sau furt pentru
fo[tii activi[ti [i securi[ti, ci doar
depopularea pe banii contribua-
bililor a administra]iei de regnul
\n cauz`. De spirito, lustra]ia
vine din latinescul lustratio, care
a fost o ceremonie prin care se
purifica o persoan` sau un cåmp
(de persoane), lustrul fiind un
sacrificiu expiator care se f`cea
o dat` la cinci ani \n Roma
antic`.
Dac` te afli undeva \ntr-o
]ar` european` [i declari
gurii
gurii nu
provoc`rilor
provoc`rilor la
fruntariile
fruntariile patriei,
dou`
dou` baze
Alegerile de la CNSAS. Lu-
crurile stau foarte simplu: c\nd
fu Oni[oru la CNSAS, nu fu Ticu.
Iar c\nd fu Ticu, fu [i Turianu.
Legea lustra]iei. Miercuri,
senatorii au \ncercat s` promo-
veze un proiect de lege privind
lustra]ia. Acesta con]inea [i un
amendament care interzicea ac-
cesul la func]ii publice al fo[tilor
comandan]i de nave. Destul de
neclar. Trebuia s` se specifice
a[a: „se interzice accesul la func-
]ia de pre[edinte, \nc` un man-
dat de cinci ani, pentru fo[tii co-
mandan]i ai petrolierului «Biru-
in]a» care au \n prezent chelie [i
un frate care se ocup` cu fabri-
carea \nghe]atei“.
„Letea“ lui Sechelariu [i
fabrica lui Tender au luat foc.
Av\nd \n vedere c` am\ndoi pro-
prietarii s\nt judeca]i \n arest,
credem c` ar trebui s` se ia ceva
mai multe m`suri de siguran]`
antiincendiu [i la blocul din Zam-
baccian, respectiv la sediile Rom-
petrol.
Cronic`
a lu’ {tefan a Petrei
Ve[ti bune
Un milion de securi[ti, o singur` solu]ie:
Dumitrescu! Ticu Dumitrescu.
➽ Lituania a ratificat trata-
tul de ratificare a ader`rii Ro-
måniei la UE. Sau Letonia?
Ori… Lituma? Sau Liechten-
stein?! Poate Lamborghini?
Leganza a ratificat tratatul?! Da’
de ce nu, poate Laguna? Sau
chiar Loganu’! A ratificat... Ra-
tatul de alergare a Romåniei la
Cuie?! Ori Litovoi? Lexus? Le-
dubios
democra]ia trecea
[mechere[te cum c` nu e[ti atåt 4) Ur`[te boga]ii. 5) Pensiile
de sigur c` nazismul a fost r`u [i statutul ofi]erilor din
\n totalitatea sa, s-ar putea s` servicii (include]i-i aici [i pe
nu mai po]i intra sau ie[i din securi[ti). Sper ca acestea
acea ]ar`. |n Romånia, ]ara unde cinci s` nu fie, de fapt, [ase:
s-au f`cut peste un milion de \mpiedicarea deconspir`rii
ani de \nchisoare politic`, cel Securit`]ii \n totalitatea sa.
mai popular om al momentului Pentru c`, nu-i a[a, domnule
o spune despre comunism cu pre[edinte: au fost [i securi[ti
non[alan]a omului de pe chei de treab`! Cå]iva sunt oameni
ie[ind dintr-un bordel din de baz` \n Partidul Democrat.
Anvers. C`rora nimeni nu le va
Teoria num`rul 3 [i v` las. \mpiedica måntuirea prin act
{ti]i care sunt cele cinci motive de credin]` sau filantropie,
pentru care \l ador` serviciile
secrete pe Traian B`sescu? 1) E
dar la butoanele siguran]ei
na]ionale [i la valorile
cu poporul. 2) Respect` na]iunii nu au ce c`uta!
institu]iile [i oamenii \n uni-
form`. 3) Le-a redat måndria Liviu MIHAIU
na]ional` ([optit: s-a luat de
occidentali [i de unguri).
Reiese
Reiese [i[i dindin bilan]ul
bilan]ul pe
pe
anul
anul acesta
nu ne-au
acesta c`
ne-au luat
c` am
la adresa
am r`spuns
r`spuns cu
adresa siguran]ei
luat Ardealul,
cu succes
succes
siguran]ei na]ionale.
Ardealul, Dobrogea
na]ionale. Un-
Dobrogea aa r`mas
Un-
r`mas \n\n
patriei, iariar agen]ii
agen]ii no[tri
no[tri auau descoperit
descoperit
baze militare
cealalt`
cealalt` la
militare americane,
americane, una
la Kog`lniceanu,
Kog`lniceanu, care
una lala Babadag
care operau
Babadag [i[i
operau lala lu-
lu-
mina
mina zilei
zilei [i[i nu
chiar
nu se
nici \n
se sfiau
sfiau s`
\n ziare.
ziare.
s` apar`
apar`
Pe scurt, Radu Timofte – un r`spuns pentru
cei care \nc` se mai \ntreab` de ce \n Romånia
serviciile secrete nu se numesc „Intelligence“
nor? Leberwurstu’?! Letconul a [i ies \n strad` pentru principii.
rarefiat substratul de aberare a Securitatea trebuie s` se team`
M\rl`niei la OAE? de oamenii `[tia: dup` ce i-a ]i-
➽ Revolu]ionarii bra[oveni nut zeci de ani \n foame, acum ei
au intrat \n greva foamei pentru s\nt \n form` pentru a ]ine o gre-
a protesta \mpotriva [menului v` a foamei ca lumea. Securi[ti,
de la CNSAS, iar Ticu Dumitres- venim peste voi! Ticu, Ticu, pe
cu s-a dus s` \i sus]in`. E bine ei, pe ei, pe mamaaa loooor!
c\nd oamenii protesteaz` nu doar
c\nd \i doare stomacul de foame Str`buna Vestire