Anul XVI nr.

14 (747) 12-18 aprilie 2006 De pe noul album de \nregistr`ri

32 pagini – 2 lei – 20.000 lei vechi
SRI pe band` organizat` (II):
|nainte s-o mo[teneasc`
pe m`tu[a Tamara,
N`stase
se \mprumuta
de la Ioan Niculae

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Cine c\nt` manele acolo unde nu c\nt` coco[:

Copilul familiei Udrea s-a jucat
de ziua lui cu Copilul Minune
a s` nu r`m\n` nes`rb`torit la \mplinirea a 19
C ani[ori, Elena Udrea [i so]ul ei l-au s`rb`torit
pe b`iatul lui Dorin Coco[ la Bonsai. De unde
Adrian Copilul Minune a plecat acas` cu bu-
zunarele umflate din cauza a multe mii de euro,
rezultate \n principal din dedica]iile pe care `la
micu’ i le-a dat insistent mamei lui vitrege. C\t
despre cadoul de la p`rin]i, noi am auzit c-a fost
un Lamborghini. C` a[a-i frumos: s` ]inem a-
proape [i la LamborGhini, [i la r`u. Dar despre
toate astea, citi]i, mai bine, \n
I deea de a p`trunde \n intimitatea unei persoane
\]i d`, trebuie s` recunoa[te]i [i voi, perver[ilor,
un fior de culpabil` pl`cere. V` imagina]i c` senti-
mentul `sta poate fi mult mai intens dac` persoana
a c`rei via]` privat` o vom viola \mpreun` nu e una
oarecare, ci este chiar o vedet`. O vedet` a tenebro-
sului top al milionarilor. Stima]i telespectatori, s`-l
urm`rim \nc` o dat` pe Ioan Niculaeeee, \n direct, de
pe \nregistr`rile SRI. Acum, \mpreun` cu Adrian
N`stase, \n

Pagina 18 Pagina 3
Ploaia de succese din fotbal [i rev`rs`rile de [ampanie de la Golden Blitz lanseaz` o nou` emisiune electoral`:

Mascotele apelor Dun`rii

S`
tr`i]i, vin e! S`
tr`i]i,
vineeee! Ia zi, Gigi, unde te
duc? Hai, c`-s cu barca... P`i,
ce-am b`ut: cinci baterii de vin [i
mult` ap`, nu vezi? Fii serios...
cine-o s`-mi pun` mie fiola pe
[enalu’ inundabil al Dun`rii?!
H`, h`, h`...

...{i
ce-o s` ne fac` viitura
asta, dom’ pre[edinte?! Ce-o s`
ne fac` viitura?! B`, nu m` sperii io
de-o viitur`, m`-n]elegi? Mai repari [i
matale un pod, mai fac [i io cu nepo]ii mei
\nc-un sat din `la de-al meu de sinistra]i...
lu’ `sta o s`-i zic „Becali de jos”... E, [i
p\n` scade apele, noi deja am crescut
\n sondaje, m`-n]elegi? Deja am
crescut \n sondaje...

Traian, m\ntuitorul neamului, [i apostolul s`u Sf. Gigi,

s-ar bucura ca \n postul Pa[telui s` transforme apa \n vin pe toat` zona calamitat`, ca s` instituie apoi starea de ebrietate
2 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
C`linescu vine
la tribunal RAFO,
tuns [i frezat
Cine crede]i c` f`cea scandal,
luni, la procesul lui Tender?
Exact, Flooriiiin C`linescu, care
s-a r`]oit de mai multe ori la
procurorul de [edin]`. S-a sim]it
\ncurajat, probabil, de faptul c`
\n sal` se mai aflau [i al]i sus]i-
n`tori ai lui Tender, precum Ion
Dichiseanu, Gheorghe Turda [i
ni[te pupeze cu alur` de mane-
chine. Pentru viitoarele \nf`-
]i[`ri, \i suger`m inculpatului s`
apeleze la Pepe [i popularii lui,
la Dan Negru [i tot efectivul de
maimu]e de la Ciao Darwin sau
la Andreea Marin [i babele ei de
la Surprize. La nevoie, poate s-o
ia pe Mihaela Tatu, c`, vorb-aia,
la o treab` de-asta grea nu e de
ajuns s` vii doar cu Dichiseanu
[i cu C`linescu tuns!
Procuror TV
A[ez`m\ntul cultural
(BULETINUL ACADEMIEI)
R E DAC}IA:
{tefan AGOPIAN
Ion BARBU
Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA
{ef Birou Mediu: Drago[ BUCURENCI
Redactor-[ef: Doru BU{CU
Trebi juridice: Doru COSTEA
R`zvan CUCUI
Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI
Secretar general de redac]ie:
Gabriel DROGEANU
Consilier tehnic: Florin IARU
Alin IONESCU
Eugen ISTODOR
{ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC
Augustin JULEA
Redactor artistic: Octav MARDALE
Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU
{ef Birou Externe: Ioan T. MORAR
{ef Birou Distrac]ii-Amuzament:
Viorel MO}OC
Drago[ MU{AT
Grafician: Bogdan PETRY
Secretar de redac]ie: Dan STANCIU
Sec]ie Moravuri U[oare: Simona TACHE
Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE
{ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA
Mihai BURCEA (documentarist)
Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru
DU}U, Daniel GOACE, C`t`lin
MATEI, Alexandru V~RZARU
General Manager: Sorin VULPE
[i cititorii no[tri, care s\nt
la fel de inteligen]i ca noi.
Design: © 2002 Concept Multimedia –
Vlad ARGHIR & Florin IARU
Tehnoredactare: Corina M|}~,
Florin PARASCHIV
Marketing Director: Sorin AXINTE
axu@catavencu.ro
Promotion Manager: Roxana BODEA
roxana.bodea@catavencu.ro
Traffic: Ana-Maria SMARANDACHE
anamaria.smarandache@smz.ro
Manager de distribu]ie: Cristian
DOMNI}EANU
cristi@catavencu.ro
Comenzi publicitare la Splendid Media
Mircea IONESCU – senior sales manager
mircea.ionescu@smz.ro
Tel.: 230.57.53
DIFUZARE prin SC Ca]avencu SA,
Cornel SEVASTRE – director distribu]ie
cornels@cotidianul.ro
Tel.: 0727.722.624
Abonamente prin Rodipet S.A.
Nr. de catalog 2002 sau direct
la Academia Ca]avencu
ADRESA REDAC}IEI:
Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6,
Sector 3, Bucure[ti
Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39
Fax: 314.02.58
ISSN 1221-5597
Tip`rit la Tipografia Romånia liber`
Biroul Romån de Audit al
Tirajelor a eliberat
Certificatul de Audit pentru
revista Academia Ca]avencu
\n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit
Internet: http://www.catavencu.ro
E-mail: office@catavencu.ro
marius.bortea@catavencu.ro
Bårfe, [menuri, [u[anele
Omul numit de Adrian
NNN N`stase ca prim-ad-
junct al SIE (Iliescu numea [efii
serviciilor, iar N`stase adjunc]ii),
Marcel Alexandru, a fost numit
relativ recent consul general la
Strasbourg, unde este Adunarea
Parlamentar` a C.E. Unde va da
note vesele despre parlamentarii
europeni \n interesul ]`rii noas-
tre. Dac` Marcel n-ar fi fost un
tån`r ofi]er pe vremea lui Ody [i
Siny, poate nu v-am fi povestit
cazul. So]ia lui M.A. este [efa de
cabinet a viceguvernatorului
BNR, Eugen Dijm`rescu. Mostr`
de sistem „reformat“ \n regimul
B`sescu. Spunem „regimul B`-
sescu“ pe motiv c` pre[edintele
[tie bine despre aceast` numire
[i n-are nimic \mpotriv`. Dar are
el ceva \n cap. Spre deosebire de
ziari[ti. Care n-au, conform ul-
timelor h`h`ieli.
Dup` demisia lui Adrian
NN N`stase din fruntea Came-
rei Deputa]ilor nu s-au mai v`zut
procurori \n jurul str`zii Muzeul
Zambaccian. A murit circul din
jurul cazului N`stase. S` fie oare
metastaz`?! Sau coinciden]`
pur`, floare ro[ie pe gura cui tre-
buie?! Sau poate telefonul la care
au discutat pre[edintele B`sescu
cu Adrian N`stase s` fi fost ur-
mat [i de altceva?! De o discu]ie
mai ampl`, de exemplu?!
Multe materiale „antilibera-
N le“ vin \n pres` dintr-o pre-
ocupare sever` a serviciilor se-
crete ca „grupurile de interese“
s` nu fac` prostii mari \n ]ara
noastr`. Altfel spus, afacerile [i
vorbele premierului, ale mi- al Transporturilor prinde tot mai
nistrului de Finan]e [i ale lui mult` coaj`. Actualul ministru,
Vlad Moisescu, consilierul nu- Gheorghe Dobre, i-a \ncurcat atåt
Bula demnitarului
CATEGORIA
MOTANUL |NC~LZIT
Adrian Iorgulescu (minis- |NC~ O BUCURIE!
trul Culturii [i Cultelor): „Tan-
goul te duce… a[a, c`tre o stare tele Romåniei): „Consider c`
de pre-amor \ntre feline.“ s\nt un om care are dreptul s` se
bucure.“
CATEGORIA
GOLDEN SPIRIT
Gigi Becali (pre[edinte G|NDIRE
PNG): „Eu m-am ata[at de pre- CU PREMEDITARE
[edintele Traian B`sescu pentru
c` l-am sim]it ca pe un om spiri- CNSAS): „Domnul Turianu nu
tual.“ [tie nici m`car unde s\nt clan]ele
de la CNSAS.“
CATEGORIA
GOLDEN {PRI}
Ludovic Orban (pre[edinte
PNL Bucure[ti): „S\nt foarte
\ngrijorat, pentru c` am v`zut c`
B`sescu conduce sub influen]a
alcoolului. Sper c` el conduce nu-
mai ma[ina proprie [i nu Romå-
nia \n ansamblul ei.“
CATEGORIA
PRIMI}I
CU STEAUA
BUCURE{TI?
Gigi Becali (pre[edinte EMIL BOBU
PNG): „M` consider un atlet al
cre[tin`t`]ii – s` m` ierte Dum- „Corup]ii s\nt acum \n alte par- „|n momentul acesta special pen- te [i care s` dea un verdict sigur.“ re… Dar un r`zboinic nu decade
nezeu c` spun a[a, dar a[a e. Lup- tide.“
ta mea e mai mult spiritual`.“
Nicolas Taubman, singurul ambasador care \[i poate compara averea
cu PIB-ul ]`rii \n care func]ioneaz`
m`rul unu al lui C`lin Popescu
T`riceanu, sunt \ndeaproape
monitorizate [i se va intensifica
fenomenul cu cåt se va apropia
campania electoral` anticipat`.
Ambasadorul SUA \n Ro-
NN månia, republicanul N.
Taubman, are o avere de aproxi-
mativ 5 miliarde de dolari [i
avion personal. Probabil c` „]ine“
cu Patriciu (glum`).
Zvonul c` R`zvan Murgea-
NN
nu va fi viitorul ministru
CATEGORIA
B~IETE,
Traian B`sescu (pre[edin-
CATEGORIA
Mircea Dinescu (membru
CATEGORIA
BLONDEN BLITZ
Traian B`sescu (pre[edin-
tele Romåniei): „S\nt mai a-
tractive, din punctul meu de
vedere, blondele. P`i, [i cu so]ia
mea m-am c`s`torit pentru c`
era blond`.“
„|mi plac foarte mult desenele
animate. Dinamica lor este ex-
traordinar`.“
CATEGORIA
Ion Vasile (senator PSD):
tru Romånia, s\nt foarte pu]ini cei Gigi Becali (pre[edinte a[a u[or!“
{tefan Gl`van (deputat PC): care pot concluziona idei concre- PNG): „Am avut a[a, o dec`de-
DEMNITARII SPUN
LUCRURI TR~sNITE
Z`u, doamn`
Z`u, doamna
Nadia,
Nadia, dac`
dac` maimai \n]eleg
\n]eleg
ceva:
ceva: am
am f`cut
f`cut bani
bani oo via]`
via]` \n
\n
SUA ca
SUA ca s`
s` ajung
salariu
ajung s`
salariu \n
s` lucrez
lucrez pe
\n Romånia.
Romånia.
pe
de tare pe mafio]i, pentru c` nu Trei sunt personajele periorul pe linie de servicii al lui
le-a f`cut jocul, \ncåt aproape c`
i-a b`gat \n faliment. Dac` zvonul
NNN de care a depins B`ses-
cu pe vremea cånd era directorul
B`sescu, Isac [i Ionescu, marina-
rul s-a rugat frumos de noi s` nu
se va confirma [i Murgeanu se Agen]iei Navrom din Anvers: Ma- scriem chestia asta, c` Marinic`
va \n]oli \n caftanul de demnitar, rin Antonescu, Adrian Isac [i Sil- a fost un b`iat bun [i c` n-a f`-
\nseamn` c` \ntreprinderile mici vian Ionescu. Dup` revolu]ie, ei cut r`u nim`nui.
[i mijlocii din domeniul semnali- au evoluat astfel: Antonescu a
z`rii drumurilor ne pot pupa din
mers [i s` plece cåt vor vedea cu
ajuns prefectul PDSR al jude]ului
Dåmbovi]a; Isac a ajuns general
Acciduzzu
farurile de cea]`. Locul lor va fi de brigad` \n SIE [i [ef al Direc- Legend`
luat de toate ciurucurile cu care
a lucrat Murgeanu la Prim`rie,
]iei de Neproliferare, Silvian Io- N
nescu a ajuns [eful G`rzii de Me-
bårf` pentru care nu
b`g`m måna-n foc
adic` firma care a plantat stål- diu [i, \n fine, B`sescu a ajuns NN bårf` cu parfum de
pi[ori [i separatoarele de sens, amiral de Golden {pri]. Cånd, \n credibilitate
adic` firmuli]a de apartament a
lui Andrei Popovici, care va de-
1993, Academia Ca]avencu a des- NNN
coperit c` Marin Antonescu a fost
bårf`-beton
veni amanta oficial` a lui Mur- ofi]er acoperit [i [eful antenei
geanu. DIE din Bruxelles [i, implicit, su-
Bineee... Pe urm`toarea
membr` o s-o sun eu... |i propun tot o
avansare pe linie de partid cu condi]ia s`
vin` la mine, sanchi, „la o cafea”. Deci c\t e
scoru’? 435 la 434 pentru tine? Fii
atent c` vine egalarea!
Ludovic „{ic`” Orban apel\nd la expertiza muzicianului, cic`,
Adrian Iorgulescu pentru a-i compune linia melodic` a unei noi arii
a calomniei la care el deja a scris versurile [i le-a recitat la Alba Iulia
|ntunericitul
unora le place
jaful
Fragmente din via]a telefonic` a unui euromilionar:
Ioan Niculae
Ideea de a p`trunde \n intimitatea
unei persoane \]i d`, trebuie s` re-
cunoa[te]i [i voi, perver[ilor, un fior
de culpabil` pl`cere. V` imagina]i c`
sentimentul `sta poate fi mult mai in-
tens dac` persoana a c`rei via]` pri-
vat` o vom viola \mpreun` nu e una
oarecare, ci este chiar o vedet`. O
vedet` a tenebrosului top al miliona-
rilor. Stima]i telespectatori, Ioan Nicu-
laeeee (IN). Cum care Niculae? Fost
ofi]er de informa]ii externe, pe vremea
Prea |mpu[catului, Ioan Niculae are,
azi, o avere de aproximativ o jum`tate
de miliard de euro [i ocup` un bine-
meritat loc 6 \n topul securi[tilor, scu-
ze, afaceri[tilor euromilionari. Dome-
niile de activitate sunt suficient de
variate – de la agricultur` (Interagro),
la asigur`ri (ASIROM), trecånd prin –
of course – petrol (ASTRA ROMÅN~) [i
\ncheind cu inevitabila echip` de fot-
bal Petrolul Ploie[ti. A cå[tigat ilegal
Tutunul Romånesc. L-a pierdut, apoi,
dar este \nc` \n libertate. Tocmai din
acest motiv am sim]it c` merit` s` pu-
blic`m fragmente din documente strict
secrete ale SRI, con]inånd transcrie-
rile convorbirilor telefonice ale lui IN
pe o perioad` de aproximativ 3 ani
(2001-2004). Nu o s` insist`m pe con-
]inuturile delirante ale nesfår[itelor
jocuri de-a rotitul garan]iilor pentru
ob]inerea de credite de la diferite
b`nci, recuper`rile de TVA, licita]iile
aranjate – subiecte care acoper` mai
mult de jum`tate din cele cåteva sute
de file de transcrieri. Ceea ce ne-a fas-
cinat [i ne-a f`cut s` dorim s` v` \m-
p`rt`[im tr`irea este complexitatea
personalit`]ii omului Niculae. Un in-
fractor pentru care femeia este un to-
var`[ de afaceri cu botic, legea este
sfåntul protector al f`r`delegii, ziari[tii
[i patronii de pres` se cump`r` la kilo-
gram, demnitarii sunt \mp`r]i]i \n
dou` categorii – prieteni sau tic`lo[i,
iar mita poart` numele nobil de „\m-
prumut“.
„Am \n]eles!“ r`spunse armata
de secretari de stat. Gheorghe
Oan` (GO), secretar de stat la Minis-
terul Finan]elor (15.01.2002), conver-
sånd peste ocean:
IN: Bun` seara!
GO: La noi e diminea]` aici.
IN: Cånd veni]i \n ]ar`?
GO: La sfår[it de s`pt`mån`. Ce se
aude pe acolo?
… tunci, dumneavoastr` a]i zis c` VI-
IN: V` a[tept s` veni]i, c` avem
multe de rezolvat.
GO: Am \n]eles.“
Acest supus secretar de stat a fost,
din p`cate pentru interesele de afaceri
ale lui IN, schimbat din func]ie nu mult
dup` aceast` convorbire.
Ovidiu Natea (secretar de stat la
Agricultur` la data \nregistr`rii, fost
prefect de Mure[, membru marcant al
PSD [i apropiat al familiei N`stase):
ON: Deci, s-au adunat, s-au v`zut,
au povestit, fiecare \n]elege ce vrea.
Vineri este o nou` reuniune, la care
particip [i eu, pentru c` altfel nu se
poate.
IN: Bun. Deci \n]eleg c` ast`zi nu
se discut`.
ON: Nu…
IN: Bine. Deci pentru vineri acum
este.
ON: Vineri, da.
IN: Pe care o conduce]i dumnea-
voastr` \n]eleg, da?
ON: Exact.“ (27.11.2001)
Conversa]ia a avut loc la o zi dup`
ce cei doi au luat o mas` la un restau-
rant al lui IN: „Deci din minister a]i
Ca dovad` a deplinei mele
deschideri spre transparen]`, m` prezint
\n fa]a presei cu date concrete: Renoir a fost
impresionist, Grigorescu a pictat ni[te care cu boi,
capitala Kenyei este Nairobi, iar Leonardo da Vinci
a tr`it \ntre 1452-1519. Doar de 2001-2004
s` nu m`-ntreba]i, c` am un lapsus!
Adrian N`stase, cu ziari[tii la o mas` rotund` stil Louis XV, achizi]ionat` pe nimica
toat` de pe strada Covaci de un colec]ionar anonim din T`rt`[e[ti care i-a v\ndut-o cu
un milion de euro omului de afaceri Alexandru Bittner care, naiv, i-a v\ndut-o pe nimica
toat` unei anumite doamne M`tu[a Tamara
ie[it [i o lua]i la dreapta. A]i trecut de
Rosetti, de pia]`, pe partea stång` e
ASIROM-ul `la mare. Deci o lua]i pe
str`du]` la stånga [i v` duce la clubul
ARO se nume[te. E al nostru. Eu v`
a[tept acolo“. „ON: Clubul ARO. Am
\n]eles.“ (26.11.2001)
Armata fidel` de femei
Ioan Niculae are aparen]a unui
sfånt fragil, \ncojurat de amazoane pu-
ternice, competente [i gata de orice
sacrificiu. Ele sunt cele care poart`
grosul b`t`liilor, din pozi]ii de direc-
tori executivi ai companiilor lui IN.
Una dintre femei, Ionica Pantazes-
cu, nici m`car nu e femeia lui, e a
ministrului Ovidiu Mu[etescu (a fost
secretar`, apoi consilier juridic [i ero-
tic). Dar IN [tie cum s` o pre]uiasc`.
„IN: Dl ministru este pe aici, prin
jur?
IP: Dl ministru nu este prin jur, este
la partid. O s` vin` dup` 14,30-15.
IN: Vede]i c` la 15 este treaba aia cu
VIROMET (una dintre cele mai mari
companii romåne[ti din industria chi-
mic`, scoas` la privatizare de APAPS-
ul mu[etesc).
IP: {tiu... Din ce am \n]eles eu a-
ROMET-ul s` mearg` \nainte, nu?
IN: Da. |ns` ajuta]i-ne cu treaba aia
legal`, cu [tergerea penalit`]ilor.
IP: Aia nu e nici o problem` Aia se
face. Am f`cut-o pentru toate socie-
t`]ile.
IN: Deci BROADHURST nu mai e
BROADHURST. SUNT EU ACUM. E [i
unul de la mine acolo. Se nume[te
Mirea. E GENERALUL MIREA, care par-
ticip` la negocieri. El e al meu. Deci,
noi avem deja contractul cu ei \n spate.
Deci e \n regul`.
IP: Dl ministru nu [tia asta?
IN: P`i, nu m-am \ntålnit cu el \n
fa]a Guvernului, cum a ie[it de la pre-
mier? A uitat.
IP: Da, a uitat. Eu i-am spus asear`.
...
IN: P`i, cum? Nu i-am spus eu lui
asta? {tia. Zice: «M`i, e[ti sigur?».
IP: Gata, sper s`-l prind.
IN: Prinde]i-l!“ (10.12.2001)
Dup` doi ani, rela]ia e \nc` vie. IN
\i cere Ionic`i s`-i aranjeze o \ntålnire
cu un caiet de sarcini de licita]ie: „IN:
Alo! Ioana, ce faci? IP: Bun` ziua, dom-
nu’ pre[edinte. Ce s` fac, sunt termi-
nat`.
IN: P`i, atunci s` l`s`m pentru luni,
c` vreau s` m` pui tu \n leg`tur` cu
cineva, cu `ia care fac caietul de sar-
cini acolo. IP: P`i, luni, c` acum nu
mai am cu cine.“ (26.09.2003)
Toncea Nicoleta (TN), st`påna afa-
cerilor lui IN la Zimnicea, este, \ns`,
adev`rata amazoan`. Ea se lupt` cu
func]ionarele de stat pentru fiecare
am`råt` de rambursare. {i se lupt` cu
talent, Mariana Prun` (MP) avånd
armele depuse la picioarele Nicoletei.
„TN: Vreau [i eu o rambursare de
TVA.
MP: Cred c` ai turbat de tot.
TN: Tu ai turbat, eu ]i-am spus. MP:
Pe suma aia de rambursare de la voi,
pe miliardele alea de rambursare? TN:
Da. MP: M`i, fugi de aici... Eu fac
cerere, c` trebuie s`-mi dai acolo, o
sum`... MP: ~`, las` c` vorbim. TN: Da’
vezi c` vreau vreo 20 (miliarde lei).
MP: M`i, eu cred c`... TN: Nu sunt
s`n`toas`. MP: Da. TN: Da’ nici tu nu
e[ti, e[ti de-a mea. MP: Deci, p`i asta
e chestia, mam`.“ (24.02.2003)
Sau, cu o lun` mai \nainte: „TN:
Hai, vino s` m`nånci cu mine, aici.
PM: P`i, hai, trimite-mi o ma[in` s`
vin. TN: {i vii cu... ce, [tampilele [i cu
hårtii? PM: Le-am [tampilat pe toate
\n alb... deci ia fii atent`!... {tii cum
facem, fent`m [i ]i-l dau de... mai di-
nainte de 25. TN: Da, puiu]. Tu e[ti
de[teapt`, m`. PM: P`i, de aia intru eu
la mititica [i vii tu frumos la mine. TN:
Nu te l`s`m, b`, nu [tii c` ai prieteni?“
(20.01.2003)
R`splata
la boticu]ul femeii
Nicoleta Toncea este, se pare,
aleasa lui Niculae pentru premiere:
„IN: Boticu], ce mai faci, feti]o? TN:
|\... IN: Te pup, unde e[ti? TN: La birou.
{i zi, terenul de la Agro Prod pe cine-l
lu`m? IN: P`i, eu [tiu, m` botule]? Ori
pe numele t`u, ori pe Iancu. TN: Pe
Iancuuu?...“ (27.10.2003)
Garda de ziari[ti: Curentul.
Mihai Iacob (pe 15.04.2003 era \nc`
proprietarul ziarului pe care, ulterior,
i l-a våndut chiar lui IN). „IN: Urmarea
e la oferta pe care mi-au f`cut-o cei de
la OMNIASIG s` vånd! E un [antaj.
Mihai Iacob: P`i, hai s` punem la atac
pe chestia asta... måine la ora 11 se
duce Zar` [i C`t`lin Antohe.“
academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Sare, apoi, [i garda de la Gardianul:
Angela Toncescu, pre[edinte ASI-
ROM(AT): „{i m` sun` `la, Iacob
(Curentul). Ce fac, \i fac contractul sau
nu? IN: Pe cåt am zis noi atunci, \n
final? AT: 25. IN: Am v`zut c` a ap`rut
ceva \n Gardianul. Era treaba noastr`?
AT: E treaba mea. N-are nici o leg`tur`
cu el. IN: P`i, f`-l pe 25, da?“
(2.05.2003)
Ioan Niculae \[i recupereaz`
statura de måntuitor, scuze, mitu-
itor, atunci cånd e vorba despre marii
demnitari. Dac` femeile lui \nfrunt`
hoardele de func]ionare, auditori,
ziari[ti, el nu se mobilizeaz` decåt
cånd e vorba despre adev`ra]ii b`rba]i
ai na]iunii.
Ovidiu Mu[etescu (OM). „IN: Alo!
OM: Te pup, dom’ pre[edinte. Ce
faci?... Da, domnu’ pre[edinte, am uitat
s`-]i spun c` am ob]inut divor]ul. IN:
Bravo, felicit`ri! P`i, d` [i tu de b`ut!
OM: Mersi. Dar abia pun via. Pån` se
face... IN: P`i, nu po]i s` iei [i tu? Uite,
\]i dau \mprumut pån` se face. OM:
|mi dai \mprumut pån` se fac stru-
gurii? Bine, am \n]eles.“
{eful Mare (nu poate fi decåt
Adrian N`stase) vrea [i el un \m-
prumut: „IN: Eu m-am enervat atunci,
cånd am fost la [eful mare. Am zis:
vre]i s` \l vånd? M` duc [i vånd la 50-
60 de milioane, am 10-15 credite [i am
terminat. {i stau cu burta \n sus, dac`
vre]i. Zice: Nu, nu vrem s` face]i trea-
ba asta... El a rezolvat [i cu (ministrul)
T`n`sescu. El l-a sunat [i i-a zis: Te
\ntålne[ti cu el \n seara asta. Din mo-
mentul `sta (T`n`sescu) e prietenul
nostru. {i mai e ceva. C` are [i el
nevoie de un \mprumut. A zis c`
dac` poate conta. Zic: Po]i conta
1.000%.“ (09.09.2002)
Cum se \ngroap` un dosar \n
Parchet. Dac` n-a]i auzit de nici o
cercetare penal` privind activit`]ile
mafiote ale lui Ioan Niculae, v` reco-
mand`m cu c`ldur` s` revede]i filmul
Na[ul. Noi n-am auzit de nici un
procuror care s` fi avut nevoie de un
\mprumut de la Ioan Niculae. Dar nu
tot ce n-am auzit noi nu exist`.
Mircea TOMA
3
f i nc `
Sluga Elenei f`cut`
Cavaler de Traian
Pe lista decora]ilor de c`tre Traian
B`sescu, list` propus` de Academia
Român` cu ocazia a 140 de ani de la
înfiin]are, se num`r` [i Dumitru Paica, fost
lucr`tor cu munca politic` la cabinetul
academicienei Elena Ceau[escu, absolvent
al {colii de Securitate de la B`neasa. {i
totul s-a întîmplat în plin scandal CNSAS!
Cum func]ia doboar` gradul la astfel de
cadre de n`dejde, de acum, Dumitru Paica
este cavaler. Ziceam c` propunerea a venit
din partea Academiei Române, mai precis
a Cancelariei acestui înalt for. Iar [eful
cancelariei este (a]i ghicit?) chiar Dumitru
Paica! Trebuie s` v` aminti]i de el, este
urma[ul lui Gheorghi Pris`caru, c`ruia
Academia Ca]avencu i-a publicat copia
c`r]ii de munc`. Acolo scria negru pe alb
ce hram purtau prin vremuri cei doi. Faza
cu Elena Ceau[escu este real`. A[a c`
saltul lui Paica (& Pris`caru) din 1990, de
la Cabinetul 2 la Academia Român`, nici
nu este a[a de flagrant. Au plecat de la
cabinetul unui academician doctor inginer
la central`, adic` la Academia Român`.
Decît ofi]er acoperit, mai bine Cavaler
descoperit!
Se poate s` nu
se poat`. Sau invers
Un scandal de propor]ii este pe cale de a
fi m`turat sub pre[ la Sibiu, unde Prim`ria
a f`cut un mic, dar ultradezavantajos
(pentru comunitate) schimb de terenuri în
favoarea unor cet`]eni. Normal, cet`]enii
`[tia nu s\nt fitecine, ci chiar pre[edintele
Judec`toriei Sibiu, Elena Boca, [i so]ul
acesteia, Sebastian Boca. {i la fel de
normal este c` Johannis a f`cut acest
schimb de teren, de[i terenul cedat era
revendicat. Copiangiilor de la DNA o s` le
spunem c` e vorba de terenul din strada
Gheorghe Asachi nr. 60, ce a fost revendi-
cat în 12 noiembrie 2002, dar pe care
pre[edintele Judec`toriei Sibiu l-a primit
pe 26 septembrie 2003, prin HCL 284. Ar
mai fi de pus la cercetat [i consilierul
juridic Dorin Nistor, cel care a semnat
actul de schimb cu so]ii Boca, de[i l-a
asigurat anterior pe mo[tenitorul terenu-
lui, Michael Reisenauer, c` cererea sa va fi
solu]ionat`. {i iat`, chiar a fost solu]io-
nat`, dar nefavorabil!
Puterea de Bihor
s-a rupt cu t`rie
Ruperea Alian]ei D.A. la Bihor nu s-a f`cut
a[a, nitam-nisam, f`r` rezon, ci la coman-
da fra]ilor Micula, care controleaz`, spon-
sorizeaz` [i ordon` la filiala jude]ean` a
PNL, unde [ef este fostul lor angajat,
actualul deputat Cornel Popa. De[i fra]ii
doreau înc` de acum patru luni s` cam
rup` pisica-n dou`, pentru a se r`zbuna
pe primarul PD, Petru Filip. Care primar [i
pedist în acela[i timp le-a refuzat un
schimb de terenuri. Chestiunea ruperii nu
s-a f`cut decît acum, cînd au primit verde
de la însu[i T`riceanu, care le-a dezv`luit
c` are un plan secret de punere cu botul
pe labe a B`sescului. Conform acestui
plan, nici anticipate nu vor fi, dar nici PD
nu va mai fi la guvernare. Ei, scoate]i o
foaie de hîrtie [i începe]i s` calcula]i
procente, c` nou` nu ne-a ie[it nici cu
zecimale!
Platon [i Aristotel
calculînd în chip [i fel
4 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice
„|n partidul `sta, t`ticu’, m-a adus valul, da?“
Stelic` [i Piedone – doi moguli de cartier, doi in[i cu mare des-
chidere la mase. Nu degeaba, deputatul Stelian Du]u se plimb` de la
PD la PNL, la PUR, la PD, iar de s`pt`m\na trecut`, [i la DNA. Nu
degeaba, r`sturn`torul de tarabe Cristian Popescu, zis Piedone,
umbl` de la PSD la PN}CD.
Bazinul
PIEDONE Rep.: Un infantilist?
C.P.: Maiestate, eu nu am fost
Cameleon \n dos, \n[tiin]at de locul meu \nt\i. Mi-am
ling`i pe fa]` dat demisia, fiindc` m` sim]eam
Piedone a trecut de la PSD la ca dup` o slujb` de exorcizare. Am
PN}CD. A[a c` vinerea, la ora 10, vrut s` candidez independent, dar
Piedone vine la biroul s`u de la logistic [i financiar era imposibil,
PN}CD [i aude necazurile: „Am o a[a c` am fost sus]inut de parti-
locuin]` \n Bucure[ti ce a fost dul sindicali[tilor.
v\ndut` pe vremea comuni[tilor Rep.: |l b`tea]i pe Videanu?
[i statul de acum nu mi-o d`“; C.P.: P`i, nu am plecat cu ideea
„S\nt cu o pensie prost calculat`, de a-l bate, primul g\nd a fost s`
vin din B`rbo[i“; „M` alung` poli- m` r`zbun. Dac` luam 1%, m`
]ia s` nu mai v\nd haine la mine apucam de business, dar cei 10%
\n fa]a blocului, p`i unde, c` am din alegeri m-au legiferat, mi-au
copil paralizat“; „De [ase ani la ar`tat c` am bazin la tarabe [i
Gorjului nu avem ap` rece, nu s\nt dator fa]` de bazin. Apoi, da-
avem dec\t fierbinte“ [i altele ast- torit` bazinului, am fost chemat
fel. Pove[tile stau la coad` pentru de partide.
ajutor \n fa]a u[ii lui Piedone. Rep.: S\nte]i curat?
Dar iat` ce cred despre omul C.P.: Foarte curat!
politic Piedone: „oportunist poli- Rep.: {i c\nd zici: PSD, apoi
tic“, „politic, nu dau doi bani pe PN}, nu e pat`?
el, c` a venit de la un partid la al- C.P.: |n situa]ia \n care e Ro-
tul“, „e cameleonic“. Piedone su- månia, nu vede]i ce se \nt\mpl` la
fer` de traseism, iar situa]ia de la st\nga, \n PSD-ul plin de [efi, [efii
u[a lui, de ozenism. au bani mul]i, e partid de bur-
ghezi...
Despre oportunism Rep.: Nu este asta explica-
Reporter: Ce c`uta]i aici? ]ie… cum s\nte]i dumneavoas-
Cristian Popescu: Cum ce tr`, asta e!
caut? Ce caut \n partid sau \n se- C.P.: Dac` m` la[i, t`ticu’, s\nt
diul `sta? vertical… La PN} valul m-a adus,
Rep.: |n ambele.
C.P.: |n partidul `sta, t`ticu’,
fiindc` partidul sindicali[tilor a
intrat \n PN}, iar eu am reprezen-
m-a adus valul! Oportuni[tii s\nt
la putere! M` duceam la PD sau
tat acest partid la Prim`rie. Dac`
tot m-a adus valul aici, atunci
PNL sau la cei din Alian]`. PN} e cred c` v-a]i dat seama c` eu nu
sub 1% [i nu e \n Parlament, nu eram din filmul PSD-ului.
e nic`ieri. Rep.: Din ce film, `sta cu PN}?
Rep.: {i PSD? C.P.: Cred c` din `sta, e un par-
C.P.: Nu au respectat sondajul tid curat, trebuie resuscitat.
Gallup, nu mi l-au adus la cuno[- Rep.: Curat, dar mort.
tin]`, acolo eu eram cel mai bine C.P.: Atunci? Nu e oportu-
plasat pentru Prim`ria Capitalei, nism? |nseamn` c` o s` mor [i
or ei l-au vrut pe Oprescu, Opres- eu.
cu a spus c` nu vrea s` fie ve[ni-
cul \nvins [i l-au pus pe Vanghe- Idealuri: pietricica
lie. Rep.: Care s\nt idealurile dvs.
Rep.: Primul loc, bine\n]eles, \n via]`?
la c\te tarabe a]i aruncat prin C.P.: S\nt un lupt`tor, \mi place
pie]e, la c\te portocale stricate a]i mult s` construiesc. |mi place
jonglat! mult. |mi place s` restaurez. Am
C.P.: Eu s\nt soldat disciplinat. luat o ma[in` veche [i am restau-
Un infanterist. rat-o p\n` a devenit cea mai fru-
moas`. Nu s\nt un oportunist, am
Ce
Ce faci,
faci, domnu’
domnu’
comerciant,
comerciant,nu nu]i-e
]i-eru[ine?
ru[ine! P`i,
P`i,
de-asta
de-asta am am f`cut
f`cut noi,
noi, ]`r`ni[tii,
]`r`ni[tii, mii
mii de
de
ani
ani \n
\n temni]ele
temni]ele comuniste?
comuniste? Ca Ca s`-mi
s`-mi
oferi
oferi dumneata
dumneata [pag`
[pag` ca ca pe
pe vre-
vre-
mea
mea c\nd
c\nd eram
eram lala PSD?
PSD?
Popescu-Piedone, un social-democrat expirat, \ncerc\nd
s` se v\nd` ca produs proasp`t ]`r`nesc pe pia]a cre[tin-democra]iei
numai principii.
Rep.: Care s\nt astea?
C.P.: Principiul meu de baz`
este s`… de fapt, s` deschid o
parantez`, am f`cut \n 2000 un
management \n Germania [i
acolo o profesoar`, care m` sim-
patiza, \i pl`ceau `[tia mai dolo-
fani, mi-a r`mas a[a \ntip`rit:
„B`i, domnule Cristian, \]i iei
pietricica [i ]i-o arunci \nainte,
indiferent cine e pe st\nga, pe
dreapta, uit`-te la pietricica ta [i
g\nde[te-te c` tu s` ajungi la
pietricic`, s-o ridici, ]i-ai atins un
scop [i tu s-o arunci mai de-
parte“. Am intrat \n curtea PN}-
PPCD-ului…
Rep.: Cu pietricic`?
C.P.: O aruncasem deja. Am a-
juns la ea [i am aruncat-o \n 2008.
Cameleonismul
Rep.: Am o \ntrebare… am
stat de vorb` cu cei de afar`, cei
ce stau \n audien]` la dumnea-
voastr`. O parte din ei, 4 din [ase,
ca s` nu crede]i c` manipulez
Gallup-ul, v` cred un oportunist
de dou` parale, un cameleon.
C.P.: S\nt con[tient de acest
lucru. Cameleonul \i rezolv`, dom-
nu’ Istodor.
Rep.: Cum e duplicitatea asta?
C.P.: Oricare om e o dat` \n
via]` cameleon pentru atingerea
unui scop. Afar`, un cameleon v-a
dat interviu, \n`untru eu \l rezolv.
El va contabiliza acest lucru.
STELIAN
DU}U
Cert`re]ul
Rep.: Ce mai face cert`re]ul
de Constan]a?
S.D.: S\nt un om cu atitudine.
Nu ezit nici o clip` s` am pozi]ie.
Din aceast` perspectiv`, par cer-
t`re], dar stau pe o atitudine dem-
n` [i nu mi-e team` de absolut
nimic.
Rep.: Caz patologic?
S.D.: Ehe-he-he, un ziarist ci-
t\nd un ministru a scris de pato-
logia mea, dar, \ntreb\nd minis-
trul respectiv, respectivul a spus
c` nu e adev`rat, nu s\nt pato-
logic.
Doctrina e omul
Rep.: Recunoa[te]i persona-
jul: trece de la FSN la PD, de la PD
la PNL, de la PNL la PUR, de la
PUR la PD iar.
S.D.: Nu, eu nu am fost nicio-
dat` membru FSN. Eu am fost
numai membru PD, \ntr-un con-
text conflictual, eu [i mai mul]i
colegi am plecat din PD. Gestul
l-am regretat ulterior, dar pentru
a ne proteja, eu [i primarii PD pe
care-i aveam atunci, de t`v`lugul,
m` scuza]i de expresie, pesedist,
am trecut la PNL. Acest experi-
ment nu a reu[it atunci, dar sper
ca fuziunea s` c\[tige acum. Tot
pentru protec]ie am trecut la
PUR. De mult voiam re\ntoarce-
rea la PD, dar vicepre[edin]ii de
atunci ajun[i la PSD s-au opus.
Deci, la mine nu e pic de oportu-
nism, ci doar protec]ie.
Rep.: A]i \nv`]at doctrina libe-
ral`?
S.D.: Eu? Mai mult am practi-
cat. Doctrinar, \ntre liberalism [i
social-democra]ie exist` dife-
ren]e, dar ac]iunea politic` arat`
c` nu. Exemplul este chiar acum,
c\nd cele dou` partide, m` rog,
Partidul Democrat face parte din
familia partidelor populare, dar
c\nd s-a creat aceast` alian]` de
guvernare, Partidul Democrat
avea o orientare social-democra-
t`, iar liberalii o au pe cea libe-
ral`, or, \n ac]iunea politic` s-a
v`zut c` nu s\nt mari diferen]e,
r`spunz\ndu-se unei nevoi eu-
ropene.
Rep.: {i \mb\rlig`tura asta ci-
ne o va rezolva?
S.D.: Oamenii din teritoriu [i
rezultatele lor practice pe care oa-
menii le au. Conteaz` activitatea
propriu-zis` din structurile teri-
toriale cu nivel de reprezentati-
vitate la nivelul unor autorit`]i lo-
cale. Sarcina lor e s` g`seasc`
solu]ii pentru \mbun`t`]irea con-
di]iilor de munc` pentru oameni,
iar din punct de vedere al auto-
rit`]ilor locale, condi]ii normale
pentru oameni \nseamn` s` aib`
ap` cald`, c`ldur` \n cas`, dru-
muri, s` circule \n siguran]`,
acces la servicii de \nv`]`m\nt, de
s`n`tate, la servicii de cultur`.
Rep.: |n Constan]a, Maz`re e
mafiotul de bani, Du]u e mafiotul
de oameni.
S.D.: |n ceea ce-l prive[te pe
Maz`re, eu nu vorbesc despre un
asemenea om, c` el consider` c`
dac` eu tu[esc, toat` Constan]a
r`ce[te, el consider\nd c` eu s\nt
la originea a tot ce i se \nt\mpl`.
Rep.: O realitate exist`: turma
v` urmeaz`. Care e secretul suc-
cesului? Cum manipula]i? Orice
partid zice: dac` \l aduc pe Stelic`
\n partid, am luat Constan]a.
S.D.: Nu e m`gulitor, dar oa-
menii au \ncredere \n mine. Am
lucrat \n administra]ia public` \n
Constan]a \nainte de ‘90, ca se-
cretar de prim`rie, nu face]i con-
fuzia c` era politic` aceast` func-
]ie \n perioada comunist`, am lu-
crat \n comune, ora[e, municipii,
am un sistem de rela]ii private
foarte deschis [i sincer cu func]ii-
le jude]ului Constan]a. Eu nu ezit
niciodat` s` merg cu ei la bote-
zuri [i \nmorm\nt`ri, Doamne
fere[te!
E[ti
cu ma[ina, Du]ule?
Hai c` pe mine m-a l`sat ba-
teria... D` [i tu dou` baterii
[i-o ap`, s` pot pleca [i eu
cu ma[ina f`r` grij`!
Stelian Du]u, un traseist
cu carnetul suspendat \n mai multe partide,
admir\ndu-l pe conduc`torul B`sescu,
renumit pentru viteza be]iei
Demolatorul? Nu!
Rep.: P`i, \nainte de ‘90 d`-
dea]i avizele pentru demolarea
satelor const`n]ene \n vederea sis-
tematiz`rii! Vi se spunea „Demo-
latorul din N`vodari“!
S.D.: O, nu este adev`rat! Nu
este absolut adev`rat! Nu este
nimic adev`rat! Este o infamie!
Absolut dimpotriv` [i poate acum
se aude pe un ziar na]ional: eu am
avut de suferit fiindc` m-am opus
demol`rilor, mai ales pentru c` eu
am fost cel care am protejat con-
struc]ia unei biserici \n N`vodari,
am fost sanc]ionat chiar pe linie
de partid. Restul este f`c`tura
„prietenilor“.
Rep.: Bine\n]eles, nu ave]i
nici un ziar cump`rat.
S.D.: Absolut [i aici. Am cuno[-
tin]e, dar nu am partipriuri cu nici
un ziar, eu nu m-am b`gat \n afa-
ceri p\n` \n 2004, am spus c`,
at\ta timp c\t am func]ii adminis-
trative, nu am afaceri private [i
atunci am intrat ca ac]ionar dup`
ce nu am mai fost pre[edinte de
consiliu jude]ean [i ulterior [i \n
alt` societate, dar nu am activi-
tate \n pres` [i nu am nici un in-
teres aici.
Rep.: Ca om politic, de ce v`
trebuie tichia asta, afacerea?
S.D.: Afacerea nu e tichie, s`
vorbim respectuos despre acest
domeniu, afacerea, printr-un mi-
nimum de activitate, poate \ntre-
]ine o familie, s` fim serio[i, c`
din parlamentarism nu se c\[tig`.
Eu am trei fete.
Rep.: {i \nainte c\[tiga]i mai
bine, ca [ef pe plan local?
S.D.: Absolut nu, dar eram mai
aproape de jude].
B`sesciada
Rep.: |n alegerile organiza]iei
locale v-a]i b`tut cu cuscrul, cum-
nata [i fina lui B`sescu. Cum i-a]i
s`pat?
S.D.: Nu are c\t de c\t aco-
perire aceast` afirma]ie. Eu nu
m-am luptat absolut cu nimeni.
Cumnata pre[edintelui B`sescu
este vicepre[edint` \n Biroul Per-
manent Jude]ean, deci nu a fost
\nvins` de nimeni, d\nsa are sus-
]inere \n partid, [i o spun cu toat`
Cuget,
deci subzist
responsabilitatea.
Rep.: {i b`taia dintre ga[ca
lui Stelic` [i ga[ca b`se[tienilor?
S.D.: Absolut eronat, a fost \n-
trecere colegial`, e adev`rat, pen-
tru prima oar` \n at\]ia ani, de c\nd
conduc, au fost dou` candidaturi
la func]ia de pre[edinte, ciudat,
fiindc` era numai a mea de obi-
cei, dar asta e [i o recomandare
statutar` [i regulamentar`, ar fi
fost bine s` fie c\t mai multe can-
didaturi [i a ie[it o formul` din
oameni ce mi-au fost mai apro-
pia]i.
Rep.: Ce nevoie are B`sescu
de rubedenii prin PD?
S.D.: Cumnata domnului B`-
sescu este de mult \n organiza]ie,
iar pozi]ia dob\ndit` nu are leg`-
tur` cu func]ia domnului B`ses-
cu, este un om care munce[te foar-
te mult, eu am un respect aparte
pentru d\nsa, nu s\nt cuvinte pen-
tru a aduce cuiva satisfac]ie, dar
chiar este un element de mare
caracter, un om muncitor, tenace,
unde nu ar fi mai mul]i oameni ca
ea! {i repet, eu nu fac aici o lau-
d`, fiindc` acest om chiar este
absolut un om puternic, cum rar
\nt\lne[ti.
Br\ule]ul
Rep.: Cum a fost la „Br\ule]ul“
pe vremuri?
S.D.: Absolut inexact. Mie \mi
place s` dansez uria[, dar nu [tiu
de unde a]i scos-o c` am dansat
la „Br\ule]ul“. La „Br\ule]ul“ nu a-
veam cum s` dansez fiindc` eu
s\nt \n Constan]a [i, oarecum m`-
ritat, din 1980, c\nd am venit cu
o reparti]ie de la Adamclisi, iar c`
eu am dansat la „Br\ule]ul“ este
gratuit, nefondat [i idealist. Dan-
sul e o stare de spirit pl`cut`, eli-
bereaz`, te dep`rteaz` de tine.
Rep.: Iubi]i mult, \n afara so-
]iei?
S.D.: F`c`turi! Iubesc familia,
\nc\t nu-mi permit a[a ceva.
Rep.: Prea puternic, prea dat
dracului, prea tare \n Constan]a!
De ce nu v` omoar` `[tia?
S.D.: Eu cred c` tr`im \ntr-o
societate normal`, \n care valo-
rile s\nt respectate.
Eugen ISTODOR
6 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
România.
Mici fragmente
de neant.
Nebunul la S9
„Banditule!“, „Legionarule!“,
„M`i, gunoiule!“, „E[ti trimisul
Satanei!“. Sl`b`nog, t\n`r, dar cu
barb` alb`, cu o [ub` tocit` [i
bocanci descentra]i, se lua de c\te
un nefericit care-i nimerea \n
preajm`, pe strad`. „B`ga]i
curent electric \n oameni, ai?“,
„Profi]i de urechea oamenilor!“.
Chestia cu urechea n-a-n]eles-o
nimeni, dar m`car ne-a ajutat s`
b`nuim cam ce hram [i ce
c`ma[` de for]` poart` pe sub
[ub`.
Pionul deconspirat
Dar ce s` mai zici de un tip care,
tot pe strad`, se agita, se ducea
doi pa[i mai \ncolo, se uita dup`
cineva, se \ntorcea, se r`sucea,
mai arunca o privire \n dep`r-
tare, iar din c\nd \n c\nd \[i ducea
gentu]a la gur` [i vorbea \n ea?
Ei?… Iar `sta era t\n`r, \mbr`cat
\ngrijit, tuns frumos (era s` zic
„regulamentar“)… A, da, corect,
omul vorbea \n geant` ca s`-[i
\mbog`]easc` bagajul de
cuno[tin]e…
Un PZD-ist
moldovean
Am v`zut, \n peregrin`rile mele
prin ]ar`, un automobil cu nu-
m`rul X-nu [tiu c\t-CZD. Vede]i,
se cunoa[te c\nd dai peste cet`-
]eni care vorbesc [i g\ndesc \n
dialecte locale, cu regionalisme.
La Bucure[ti, acela[i cet`]ean ar
fi cerut de la Udri[te un num`r
dedicat: X-nu [tiu c\t-PZD.
Ne \ntoarcem
la Lukoile noastre
Pentru c` nu am vrut s` fac pipi
\n superbul decor natural de pe
Valea Oltului, m-am a[teptat s`
g`sesc un WC \n benzin`riile
Lukoil. Dar nici una nu avea a[a
ceva. Cum au primit aviz sanitar
[i cine le-a l`sat s` se ridice f`r`
WC e greu de spus. Mai u[or e
\ns` s` te \ntrebi ce fac ru[ii de la
Lukoil c\nd vor s` se pi[e. Unde
se pi[`? Se pi[` pe Romånia.
Auto Moto Tolu
Am v`zut \n Bucure[ti un
autobuz al firmei SC Mototolea.
{i z`u c` \[i respecta firma: abia
se mi[ca.
Invita]ie
la vecin`
Am o vecin` care ar lua la ea
acas` orice a[ vrea eu s` arunc la
ghen` [i nu ar \nc`pea. Am
aruncat ultima oar` o u[` [i ea a
venit [i m-a \ntrebat dac` poate
s` o ia ea. I-am zis c` da [i mi-a
cerut cheile. Am aruncat odat` o
canapea [i a vrut-o tot ea.
Trebuie neap`rat s` o sun s` o
\ntreb dac` are nevoie de ni[te
pachete goale de ]ig`ri, ni[te
panglici IDE de la un PC [i un
CD-rom stricat.
Ethos, Porthos
[i Aramis
reportaj cu ]ara de g\t
Daciana salveaz` Ro[ia Montan`!
S`pt`m\na trecut`, Daciana
S\rbu, deputat PSD [i delegat la
Parlamentul European de la Stras-
bourg, unde a fost repartizat` fix cal, dominat tot de PSD, fac, u[or-
la Comisia de Mediu, s-a \ntors \n u[or, ca via]a s` fie imposibil` \n
]ar` cu o preocupare nou`. Dup`
cum a declarat [i revistei noas-
tre, \n timp ce f`cea o pauz` \n
programul s`u de la Ro[ia Mon-
tan`: „Am fost la Strasbourg [i
au venit mul]i parlamentari eu-
ropeni la mine s` m` \ntrebe ce
facem cu Ro[ia Montan`. Eu nu
prea [tiam de Ro[ia Montan`, nu
prea [tiam ce se \nt\mpl` aici [i
m-am hot`r\t s` vin la Ro[ia Mon-
tan` [i s` v`d despre ce-i vorba.
Vreau s` ascult [i o parte, [i cea-
lalt`“. Fiind a[a de dr`gu]`, am
iertat-o instantaneu pe Daciana
c` nu [tie nimic despre ce se \n-
t\mpl` la Ro[ia Montan` \n ciuda
tonelor de anchete [i materiale
care s-au scris [i am zis c` mai
bine s` ne bucur`m c` Daciana
e interesat` totu[i de subiect [i
c` ne-a invitat cu ea la \nt\lniri. pentru c` la Strasbourg mi-au
|nt\lnirea Dacianei [i cu unii, [i spus foarte mul]i parlamentari c`
cu al]ii a avut loc la prim`rie. MaiRomånia are o mare problem` cu
\nt\i cu cei de la „Alburnus Ma-
ior“, asocia]ia celor care lupt`
pentru p`strarea Ro[iei Monta-
ne, [i apoi cu doi domni de la Ro- tea s` nu fi]i obiectivi!“.
[iaMin, partenerul romån din
Gold Corporation. Cei de la Gold
Corporation i-au dat, bine\n]eles, David Eugen, unul din capii r`s-
]eap` Dacianei. Mediator a fost cula]ilor, [i zice: „Doamn` sau
primarul PSD Virgil Nar\]` din domni[oar` Daciana, cum s` fiu
Cu ce treab`
pe la noi?
Iat` o mostr` de civiliza]ie
surprins` la amiaz`, \n cartierul
preziden]ial Cotroceni. Chiar
aproape de Golden Blitz exist` un
WC ecologic, european. Dar exis-
t` [i un lac`t cu care e bine fe-
recat. WC-ul public cu lac`t in-
Ro[ia Montan`, un domn ales cu
80% din voturile cet`]enilor din
comun` pentru sloganul „Vom
scoate cangurii afar` din Ro[ia
Montan`“. Fire[te, imediat dup`
alegerea sa, [i-a schimbat com-
plet atitudinea [i a devenit omul
lui Gold Corporation.
Opt oameni vorbesc unii pes-
te al]ii. To]i au ceva de spus. Unii
s\nt u[or turba]i. Marea proble-
m` nu e Gold Corporation, ci chiar
primarul PSD, care, av\nd pute-
rea \n m\ini, \i \ndep`rteaz` [i le
taie sursele de existen]`. Tot fe-
lul de hot`r\ri ale Consiliului Lo-
Ro[ia: zona a fost declarat` in-
dustrial` [i, ca urmare, nu se pot
accesa programe SAPARD sau nu
s\nt l`sa]i s` fac` ferme de pui.
De[i Gold Corporation nu a depus
un proiect, consilierii \[i moti-
veaz` hot`r\rile prin acest proiect
care va veni c\ndva; la judec`to-
ria C\mpeni, or`[el din apropi-
ere, oamenii s\nt p`c`li]i s` re-
nun]e la terenuri; avoca]ii GC \i
ajut` s` se dea \n judecat` unii pe
al]ii; li se iau bani mai mul]i pe
activit`]i de comer] dec\t i se iau
lui GC; mici frecu[uri care fac via-
]a grea. Daciana nu noteaz` ni-
mic din tot ce spun oamenii, dar
poate c` e politician [i ]ine min-
te [i, mai ales pentru c` e foarte
dr`gu]`, toat` lumea o iart`. La
sf\r[it, le zice: „Eu am venit aici
Ro[ia Montan`, s` ascult tot ce
zic p`r]ile. Vreau s` fiu obiectiv`.
Dumneavoastr`, totu[i, s-ar pu-
Se ridic` iar turbulentul de
troduce \n civiliza]ie un nou
obiect de strict` necesitate \n
anumite situa]ii dificile. La fel de
important ca h\rtia igienic` va fi
de acum [i [peraclul igienic.
Hazna de necaz
EE ap`
ap` bun`,
bun`, de-a
cianuri! Po]i
cianuri! Po]i s`
s` bei
bei oric\t,
te
te \n]eap`
\n]eap` un
un pic
pic inima
de
de ame]eal`
ame]eal` s\nt s\nt rare:
Daciana S\rbu interes\ndu-se la primarul din Ro[ia Montan`
dac` nu cumva o catastrof` ecologic` \n regiune ar putea s` mic[oreze
creierii electoratului ca s` voteze din nou cu PSD-ul dlui Iliescu
eu obiectiv dac` dom’ primar [i
consiliul nu ne las` s` acces`m
SAPARD-ul [i s` facem ferme de
pui?“. Sare iar primarul ca ars,
acuz\ndu-l de minciun`. Lupta
iar se \ncinge.
|n fine, pleac` r`scula]ii, intr`
partea cealalt`. Un director de la
Ro[iaMin – Deva, inginerul Dru-
bea, [i \nc` un tip ar`t\nd ca un
homosexual de la ]ar`, \mbr`cat
\n hain` de piele [i pantaloni de
piele, cu inele groase pe m\ini, co-
afat, pom`dat [i vopsit [i vorbind
cu o emfaz` de prost gust. Ei s\nt
partizanii exploat`rii cu cianuri.
Ce bine c` Daciana nu-[i noteaz`
nici ce zic ei, fiind \n felul `sta o-
biectiv`. Oricum, vin [i ei cu va-
rianta lor: Ro[ia Montan` e ora[
minier, a[a trebuie s` r`m\n`,
indiferent cum, c` doar nu or s`
se apuce minerii s`-[i schimbe
Din aurolac \n pu],
din pu] \n D\mbovi]a
|ntr-o frumoas` zi de prim`-
var`, un prieten cu nume de ani-
mal semi-domestic, Oi]a Roz, se
plimba prin Bucure[ti, la bra] cu
un aparat de fotografiat. Ajuns pe
cheiul D\mbovi]ei, nu mic` i-a
mama natur`
tat`l alcoolic
Servi]i, doamn`
Servi]i, doamna deputat!
deputat!
de-a noastr`,
noastr`, de de Ro[ia,
Ro[ia, \mbog`]it`
\mbog`]it` cu cu
oric\t, chiar
chiar ani
ani de
de zile.
zile. C`
C` dup`
dup` aia,
aia, poate
poate
inima \n
\n locu’
locu’ unde
unde aveai
aveai ficatu’,
ficatu’, da’
da’ senza]iile
senza]iile
rare: po]i
po]i s`
s` le
le numeri
numeri pe
pe cele
cele
[ai[pe
[ai[pe degete
degete de de la
la oo m\n`!
m\n`!
existen]a [i s` fac` exploat`ri de culi]a [i mu[chiul \i convin. S\nt
fructe de p`dure [i s` \mpleteas-
c` co[uri, a[a cum vor unii. |[i
c\]iva pesedi[ti locali, atmosfera
e pl`cut`, ca-ntr-o familie, [i pri-
\ncheie pledoaria [i cu o b`nuia- marul \ncepe s` \i toace pe cei
l` la adresa ungurilor care, de de la Alburnus. Capul r`scula]ilor,
fapt, urm`resc s` alipeasc` Tran- David Eugen, cic` a omor\t doi
silvania la Ungaria [i s` fure au- oameni cu jeep-ul [i ar trebui s`
rul de la Ro[ia Montan`. Daciana fie \n \nchisoare, dar nu e, iar alt
observ` [i ea c`, \ntr-adev`r, la domn, la fel de turbulent, cic`, de
Strasbourg, mul]i din cei care fapt, ar fi nemul]umit c` nu l-a
i-au atras aten]ia asupra peri- angajat Gold Corporation. Pri-
colului cianurilor erau unguri. marul iese, pesedi[tii ies [i, r`-
Primarul, homosexualul [i in- ma[i singuri, Daciana zice u[or
ginerul se ridic` \ntr-o lamentare amuzat`: „V` da]i seama \n ce
general` asupra pericolului un-
guresc, Daciana \ncheie discu]ia
situa]ie s\nt. E o problem`. Ce s`
fac, aici primarul e din PSD“.
[i lumea se \mpr`[tie. „Zic s`-l c`lca]i \n picioare!“,
Dup` \ntrevederi, \ntr-o came- o sf`tuiesc cu \n]elepciune.
r` al`turat`, primarul ne invit` „Oricum, nu am \n]eles nimic“,
la un protocol. Br\nz` bun` de zice Daciana.
oaie, [unculi]`, ca[caval, s`l`-
mior. Daciana ia cu mu[tar, nu \i Alexandru V~RZARU
place parizerul, \n schimb [un- alexvarzaru@catavencu.ro
fost mirarea Oi]ei Roz v`z\nd un gol, pentru a face o baie, civilizat,
grup compact de aurolaci care \[i \n v`zul tuturor. Cu toate aces-
scoseser` pungile cu prenadez la tea, se pare c` vom intra, totu[i,
aer – la aerul curat-poluat din \n UE la 1 ianuarie 2007.
Capital`. Doi dintre ei, ceva mai
curajo[i, se [i l`saser` la fundul Pia]a Nudului
teoria
constipa]iei
cuv\ntul care…
se uit` doar la poze
Iaca s-a \ncheiat [i s`pt`m\-
na mare a fotbalului românesc.
Acum, ce ar mai fi? De la „noap-
tea de revelion a fotbalului româ-
nesc“ – expresia care l-a consa-
crat pe Ionel Stoica, dac` mai ]i-
ne]i minte – anivers`m acu[ do-
u`j’ de ani. Deci cu ultraortodo-
xul din Pipera am ocupat Pa[tele,
revelionul era luat, trebuie s` g`-
sim repede loc \n calendar pen-
tru c\[tigarea de c`tre Steaua a
cupei UEFA. Va fi probabil noap-
tea de „Cr`ciun a fotbalului ro-
mânesc“. Sper din tot sufletul ca,
odat` cu trofeul european, s` nu
s`rb`torim un fel de Bun` Vesti-
re. Adic` \nceputul unei cariere
fulminante pentru vreun r`zboi-
nic mediatizat [i a[a abuziv.
Important este c` pe c\t de alb
a fost scorul returului de pe „Lia
Manoliu“, pe at\t de colorate,
chiar pestri]e, au fost primele pa-
gini ale ziarelor de vineri. Ia s`
lu`m noi frumu[el un creion \n
m\n` [i s` facem un clasament
al adev`rului la numai o zi dup`
meciul mileniului.
Libertatea are pe prima pa-
gin` dup` cum urmeaz`: un ste-
list (Dic`), un rapidist (Marius
Constantin), un Becali, un B`ses-
cu, un Copos.
Evenimentul zilei: b`ie]ii lui
Oli, un B`sescu [i un T`riceanu.
E drept c` B`sescu [i T`riceanu
ceva mai mititei, undeva \n josul
paginii. Ba chiar un B`sescu
ceva mai mic dec\t T`riceanu.
Mi-amintesc de faza aceea cu
„Adriane, nici nu [tii c\t de mic
\ncepi s` devii!“. Sau, actualizat,
„Traiane, nici nu [tii cum ai \n-
ceput s` te scurgi spre subsolul
layout-urilor sau al sondajelor!“.
7 plus: un B`sescu foarte
mare, foarte central, foarte la tele-
vizor, foarte \n direct [i, cum alt-
fel, foarte juc`tor. At\t de juc`tor
c` ceilal]i juc`tori ro[-alba[tri
sau vi[inii nici n-au mai \nc`put
cu poz`.
Gazeta sporturilor: cum era
de a[teptat, steli[tii \n prim-plan;
dar semiprofilul lui B`sescu nu
putea lipsi nici de aici.
Jurnalul na]ional: un B`ses-
cu mare plus un Carlos al`turi de
galeria Stelei \n mic.
Ia sta]i, fra]ilor. S` lu`m o mi-
c` pauz`. P`i, v`d c` marinarul
e mai prezent ca fotbali[tii. Ce-n-
seamn` asta, nene? M` rog.
Continu`m.
Cronica român`: un B`ses-
cu, un T`riceanu [i nimic despre
fotbal. V`d aici o fotografie cu Olli,
gata s` m` induc` \n eroare. Dar
este vorba de Olli (Rehn) al lor,
nu de Ol`roiu al nostru.
Cotidianul: un Viorel Moldo-
van pl\ng\nd; un B`sescu \n pi-
cioare, un T`riceanu pe scaun; [i
domnul Doru Bu[cu.
Curentul: un B`sescu mare
juc\nd [ah, o Monica Macovei me-
die, un Iacobov, un Valentin Cea-
u[escu, un Turianu [i un Olli (din
nou Rehn, nu Cosmin). B`i, da
ce s-a lipit Olli `st`lantu’ [i i-a
luat sl`nina din fasole antrenoru-
lui care ne-a dus \n semifinale!
Ziua: din nou Olli al lor, plus
un B`nel dribl\nd un rapidist.
România liber`: c\]iva ste-
li[ti, iar al`turi B`sescu, \n picioa-
re, l\ng` T`riceanu a[ezat.
Pro Sport: Ol`roiu [i Viorel
Moldovan.
Adev`rul: \n sf\r[it, oameni
buni, am spart ghea]a! Aici avem
doar mecla uneia din miile de chi-
nezoaice care vor veni \n Româ-
nia s` munceasc` pe bani mai
pu]ini dec\t confec]ionerele noas-
tre. Bravo, tat`! Deci se poate.
Curierul na]ional: un Sebas-
tian Vl`descu \mpreun` cu cea-
sul s`u.
Ziarul financiar: un Viorel
Cataram` juc\nd golf [i concedi-
ind dintr-o m`iastr` lovitur` 10%
din angaja]ii pe care-i are. Aceas-
t` manevr` \l va ajuta s` recupe-
reze pierderile provocate de ex-
portul de mobil` [i s` prind` [i el
un loc \n panteonul figurilor care
ne-au populat aceast` vineri de
pomin`. Not`: \n ZF apar doar ca-
ricaturile lui T`riceanu [i B`ses-
cu. Deci nu \i vom pune la num`-
r`toare dec\t cu jum`tate de pre-
zen]`.
{i acum clasamentul final: Ra-
pid – 2 apari]ii; T`riceanu – 3,5
apari]ii; Steaua – 5 apari]ii; B`-
sescu – 8 apari]ii plus o carica-
tur`. R`ut`cio[ii ar putea spune
c` \n timp s-ar putea s` r`m\n`
numai caricatura. Al]i mali]io[i
ar spune, poate, c` marinarul s-a
cam calificat \n tot acest timp f`-
r` s` c\[tige, adic` numai cu ega-
luri, asemeni Stelei. Noi ne ab]i-
nem s` tragem concluzii. Ne
deranjeaz` doar c` Olli `la l-a de-
vansat pe Oli `sta. P`i, atunci s`
academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
v` bage `la \n Europa, b`! Voi nu
vede]i c` Rehn `la nici m`car \n
turul preliminar nu vrea s` ne pri-
measc`, ce s` mai vorbim de vreo
final`?
Precizare metodologic`: acest
studiu are o marj` de eroare de
plus sau minus trei ziare r`t`cite
de Nea Virgil \n euforia victoriei
[i a scandilicului; acest studiu nu
a fost comandat de nimeni, [i de
aceea nici nu-l d` pe Becali ca in-
trat \n Parlament sau pe B`sescu
drept pre[edinte \n 2009.
Alexandru DU}U
7
Pinalti una c\nt`,
alta fa[e
Din \nsoritele plaiuri ale Moldovei, un
scandal se face tot mai mare [i mai
mare [i avanseaz` c`tre Capital`: \n
campania electoral` de acum doi ani,
Gheorghe {tefan Pinalti, primarul
penelist al ora[ului Piatra Neam], a or-
ganizat opt concerte cu care i-a ame]it
pe nem]eni, dar a uitat s` pl`teasc` [i
drepturile de autor pentru c\ntece. At\ta
zg\rcenie ne face s` credem c` [i folclo-
ristele acelea de demult, cu care a de-
venit celebru Pinalti, s-ar putea s` fi
r`mas nepl`tite. Sau poate Pinalti le-o fi
pl`tit \n natur`?
Pas`rea Spinalti
Din China p\n`-n
Carpa]i, coasem
pantaloni bufan]i
Dup` ce romåncele au n`v`lit c`tre
c`p[un`riile din Spania [i au l`sat in-
dustria textil` rupt` \n fund, patronii din
domeniu s-au descurcat [i ei cum au
putut [i au importat vreo mie de chine-
zoaice tocmai bune de angajat. |n buna
tradi]ie a industriei chineze[ti de papuci
Adibas [i pantofi Niche, cred c` ar fi
corect ca textilistele astea aduse din
China s` primeasc` nume precum Flow-
erica, Marichica sau Vasilika. |n plus,
mare aten]ie, domnilor angajatori: cu
inunda]iile din zilele astea, ave]i grij` s`
nu intre, s`racele, la ap`, c` [i-a[a s\nt
cu c\teva numere mai mici!
Chimir S\n
8 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Pa[tele cel mare \nghite pe cel mic
– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –
Se va \nt\mpla [i anul `sta ca
Pa[tele ortodox s` fie la o
s`pt`m\n` dup` Pa[tele catolic,
iar cel catolic, s` vezi isprav`, la
o s`pt`m\n` \nainte de cel orto-
dox. Duminic`, \n timp ce
catolicii vor ciocni drobul, la
ortodoc[i abia va \ncepe
E BINE
Gabriel DROGEANU
Sincer s` fiu, nu m` pricep la
problemele astea privind biseri-
ca [i program`rile din agenda
bisericeasc`. La mine \n ora[,
noaptea de |nviere se deosebea
de celelalte prin aceea c` \n curtea
[colii de l\ng` biserica din centru
se g`seau, a doua zi, mai multe
prezervative folosite dec\t de obi-
cei, iar \n discoteci era ceva mai
aglomerat. Despre catolici am
aflat foarte t\rziu, c\nd am reali-
zat c` italienii din satul bunicilor
aveau ma[ini [i case mai mi[to.
|n plus, pentru ca deruta s` fie [i
mai consistent`, primii care-mi
spuneau ([i-mi spun) „Hristos a
\nviat!“ [i „Cr`ciun fericit!“ erau
cuno[tin]ele mele de etnie turco-
t`tar`.
A]i \n]eles, deci, c` s\nt cam ne-
preg`tit pentru acest vot. Totu[i,
tradi]ionala campanie de infor-
mare \n leg`tur` cu indiciile
care deosebesc mielul de c\ine.
E bine sau nu e bine c` Pa[tele
ortodox e la o s`pt`m\n` dup`
cel catolic? – s-o \ntreba [i
Dumnezeu, da’ noi!
eu zic a[a: e bine c` Pa[tele cato-
lic e mai devreme. Catolicii, din
c\te mi-am dat eu seama (vizit\nd,
de exemplu, catedrala \n care se
ruga viitorul pap` Ioan Paul al
II-lea, pe vremea c\nd studia teo-
logia, \n Cracovia), s\nt mai se-
rio[i. A[a c` Dumnezeu, plec\nd
de la o cin` a catolicilor, poate a-
borda odihnit [i relaxat atmosfera
ce-l a[teapt` la cr`pelni]a cu tur-
me de miei, oale de sarmale, bu-
toaie de vin, saci de cozonaci [i
paporni]e de ou` de la ortodoc[i.
Ioan T. MORAR
Ce s` zic? În calitate de arde-
lean, care a tr`it mult în Ardeal,
unde s\nt [i unguri, [i nem]i, ca-
re ]in Pa[tele catolic, zic sincer c`
e bine. Avem dou` ture de s`rb`-
toare, cu dou` ture de ou` ro[ii.
Pe de alta parte, e r`u c` Iisus e
r`stignit de dou` ori, dar e bine
c` învie tot de dou` ori!
Marea
urnire
Simona TACHE rånd. Unul pentru evrei, care este
Pentru fanii c`zutului sub ma- mai abstinen]i, altul pentru cato-
s` [i ai intratului \n spital din ca- lici, care mache[te pu]in, [i, \n
uza exceselor bahice [i alimen- fine, zece pentru nevoile lor per-
tare, e foarte bine, pentru c` pot sonale, hai s` tr`ie[ti, unde zi-
folosi ambele prilejuri: pe unul, ceai c` e |nvierea urm`toare?
\n mod legitim, [i pe cel`lalt din
respect pentru semeni.
|NTR-UN FEL,
Iulian T~NASE E BINE
Da, e foarte bine c` Iisus-cato-
lic \nvie cu numai o s`pt`m\n` Viorel MO}OC
\naintea lui Iisus-ortodox. M`car Zice [i Cartea Sf\nt` c` cei de
la \nvieri s` fim cu doar o s`pt`- pe urm` vor fi cei dint\i. A[adar,
m\n` \n urma catolicilor. Ca orto- sosirea mereu \nt\rziat` a Pa[te-
dox, zic. lui nostru ortodox e un bun prilej
de a le demonstra fra]ilor \ntru
E BINEEE cre[tin`tate c`, totu[i, \ntr-un
anume fel, noi s\ntem \naintea
Cornel IVANCIUC lor. C` noi ne luptam cu turcii prin
P`rerea mea? Este foarte bine mla[tini, c\nd ei \[i f`ceau prin
s` s`rb`torim Pa[tele cåt mai catedrale Pa[tele lor de papista[i!
r`sfirat. Da]i-mi voie s` v`d lu-
crurile din perspectiv` modern`.
Diferen]ele face planeta atåt de
NU E BINE
colorat`. Mai bag` una mare, Daniel GOACE
chelner, a[a, hai s` tr`ie[ti. Evreii Am b`nuiala c`, la fel ca [i la
cu pasca lor, catolicii cu vinul lor tragerea la sor]i pentru desem-
[i cu pasca evreilor, c` evreii este narea optimilor din UEFA, a fost
mai abstinen]i [i catolicii poate aranjament. Normal c` catolicilor
bea vinul evreilor, f`r` s` se su- (scuza]i, cred c` cacofonia e per-
pere nimeni, iar ortodoc[ii, care mis`, la fel ca „Biserica Catolic`“)
este ultimii pe list` la |nviere, [i le convine: ei or s` aib` de S`rb`-
cel mai pu]in abstinen]i, poate tori un Iisus odihnit, \n timp ce
consuma toate trei Pa[tele pe noi, ortodoc[ii, vom asculta iar [i ele \n calcul, pe care \l [i com- vreo sut` de ani, nu doar cu o s`p-
slujbele alea de Pa[te \n format plic`. Pentru c` [i astea difer` de t`m\n`. P`i, noi, „scutul Europei“,
mp3, de pe laptop-ul popii. calendarul solar. {i uite \nc` una: ap`ram cre[tin`tatea de turci [i
exist` ni[te chestii numite pre- ei construia (sic!) catedralele alea
cesie [i nuta]ie, precum [i m`ri- ale lor sau cl`deau civiliza]ia ace-
MI-E EGAL rea perioadei orbitei lunare, care, ea f`r` scuipat semin]e pe jos [i
(0-0) \mpreun`, i-ar z`p`ci p\n` [i pe
sfin]i. {i-am p`strat pentru la sf\r-
[u]i \n tramvaie. Mersi, a[a pu-
team [i noi! Noi am r`mas deci s`
Dan STANCIU [it cea mai fain` treab`: \n emi- celebr`m un fel de |nviere a os-
Mie, personal, mi-e indiferent sfera sudic`, echinoc]iul de pri- p`tarilor, cu o s`pt`m\n` \nt\rzi-
c\nd cade Pa[tele, fie el catolic m`var` pic` \n septembrie, deci ere. Partea bun` este c` Estului
sau ortodox. Dar, fiindc` veni vor- acolo, astronomic vorbind, va fi ortodox [i s`rac \i r`m\n ceva bu-
ba, nu prea pricep de ce Pa[tele posibil ca Pa[tele [i Cr`ciunul s` cate de la Pa[tele \ndestulat al
„cade“, c\t` vreme (teoretic, cel pice \n aceea[i zi. {i asta nu se va Occidentului catolic.
pu]in) ar trebui s` se \nal]e. \nt\mpla la Pa[tele cailor, ci mult
mai cur\nd! Desigur, dpdv astro-
DEPINDE nomic. Atunci s` vezi discu]ii! ALTCEVA
Alin IONESCU
NU E
Dac` e[ti ortodox, atunci e NU {TIU / |N REGUL~
bine c` Pa[tele cade mai t\rziu NU M~ Alexandru V~RZARU
pentru c` po]i s` m`n\nci co-
zonac aburind \n fa]a catolicilor [i INTERESEAZ~ / Cu adev`rat m` enerveaz`
s` le faci \n ciud` c` al lor e deja M~ LAS~ Pa[tele greco-catolicilor, nu cel al
uscat [i nu mai are gust. Dac` catolicilor. S\nt am\ndou` \n
e[ti catolic, atunci e bine c` Pa[- (MURITOR aceea[i zi. Dac` exista dreptate
tele cade mai devreme pentru c`
po]i s` m`n\nci cozonac \n fa]a
{I) RECE pe lumea asta, ar fi fost normal s`
\l pun` la mijloc. Deci cu 3 zile
ortodoc[ilor [i s`-i faci s` pof- Marius BOR}EA dup` al catolicilor [i cu vreo 3-4
teasc` fiindc` ei s\nt \nc` \n post |n aten]ia colegului Daniel zile \nainte de al nostru.
[i nu pot m\nca de dulce. Dac` Goace: cacofonia din „Biserica
e[ti ateu, chiar nu conteaz`, c`ci Catolic`“ poate fi evitat` foarte
Pa[tele e un fel de Revelion la u[or folosind denumirile corecte VOTUL
care se m`n\nc` miel cu orice. „Biserica Romano-Catolic`“, res-
pectiv „Biserica Greco-Catolic`“,
LUI MATEI
C`t`lin MATEI
E IRELEVANT mul]umesc.
|n leg`tur` cu votul: ca cre[tin Vreau s` inventez termenul de
(LA SCAR~ sau, f`r` cacofonie zis, ca roma- „fair-stop“. A[a cum exist` ter-
COSMIC~) no-catolic, nu [tiu [i nu m` intere- menul de „fair-play“, sub semnul
seaz`, iar glume cu |nvierea se c`ruia ar trebui s` se desf`[oare
Nicolae-Ionu] SÅRBU tot fac de 2.000 de ani \ncoace – activit`]ile sportive, cred c` ar tre-
Data Pa[telui se calculeaz` c` pe lumea asta nici s` \nvii nu bui s` existe [i „fair-stop“-ul pen-
complicat, [i anume: Pa[tele este mai po]i f`r` s` fii luat la mi[to. tru momentele \n care fotbali[tii
\n prima duminic` de dup` prima nu joac`. Adic` degeaba ai „fair-
lun` plin` de dup` echinoc]iul de play“ \n timpul meciului dac` du-
prim`var`. Care e hot`r\t de bise- CEVA p` meci \i spargi capul cu o piatr`
ric` pe 21 martie, dar dpdv astro- unui juc`tor din echipa advers`.
nomic variaz` cu ± 2 zile. Dup-a-
NU E {i `la, s`racu’, nici nu are „fair-re-
ia exist` metoda bisericeasc` (a |N REGUL~ wind“ ca s` ]i-o dea \napoi.
lui Meton) de a hot`r\ lunile pli-
ne, care difer` de cea astronomi- Alexandru DU}U
c`. Mai departe, exist` calenda- Normal c` ei s\nt \naintea
rele gregorian [i iulian, care intr` noastr` aproape mereu, chiar cu
natura
de noapte
culta noastr` cea de toate zilele
Un mitropolit pe care nu l-a vrut
nimeni, \n afar` de familia lui
Mitropolitul Lauren]iu Streza, c`
despre el este vorba, a fost preot v`-
duv [i profesor universitar la Teolo-
gia din Sibiu. De aici va fi extras la
insisten]ele mitropolitului Ardealu-
lui, Antonie Pl`m`deal`, care voia s`
scape de el, c`-i st`tea pe cap ca o
p`l`rie de beton. Antonie i-a f`cut
vånt pe u[a mitropoliei, avansåndu-l
ca episcop la Caransebe[. Mitropoli-
tul Nicolae al Banatului, din a c`rui
mitropolie face parte [i episcopia
Caransebe[ului, s-a opus în Sinod
din r`sputeri ca Streza s` fie ales
episcop. De asemenea, în timpul
alegerii lui Streza, arhiepiscopul Clu-
jului [i actualul mitropolit al Ardealu-
lui, Bartolomeu Anania, a cåråit din
str`fundurile r`runchilor ca Streza
s` nu fie uns vl`dic`. Aversiunea lui
Anania fa]` de Streza dateaz` \nc`
de atunci, fiind \ntre]inut` de nepo-
tismul de[`n]at care \l caracterizeaz`
pe fostul episcop. Ca de pild`, \n timp
ce episcopea la Caransebe[, [i-a
n`imit doi copii, c` are [i a[a ceva,
slav` Domnului, unul bibliotecar [i
altul func]ionar la episcopie. {i \n
aceea[i perioad`, un al treilea vl`star
al lui Streza a r`mas ca s`mån]` la
mitropolia Ardealului din Sibiu, tot
pe un post de scribal`u de templu.
Iar pe al patrulea fecior, pentru c` a
fost cuminte [i [i-a f`cut lec]iile, l-a
trimis cu burs` la Roma, de unde s`
se \ntoarc` bursuc de m`n`stire.
Culmea tupeului este c` unul dintre
cei patru fii ai s`i [i-a sus]inut doc-
toratul la Facultatea de Teologie din
Sibiu, în octombrie 2005, la catedra
la care preda „Liturgica“ tat`l s`u,
episcopu’. Ba mai mult decåt atåt, [i
nepotism mai mare ca `sta chiar c`
nu exist`, episcopul Streza a fost [i
pre[edintele Comisiei de examinare
la doctorat a fiului s`u, \n octombrie
2005. |n fine, pe fiica sa, Iulia, c` are
[i o fiic`, mersi Doamne, episcopul
Streza a trimis-o cu burs` de studii
în Fran]a, unde a locuit în palatul
mitropolitului Iosif Pop, \n patul
nup]ial al acestuia. Dup` ce s-a dat
jos din nup]ial [i a absolvit facul-
tatea, Iulia a plecat la Sibiu, unde,
\ntre timp, taic`-s`u tocmai a fost
ales mitropolit peste cåt i-a r`mas
din Ardeal, c` restul i l-a luat cu japca
Bartolomeu Anania.
Cuvio[ii
Izvestie [i Scånteie
academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Lec]ie de st\rpire
a opiatului maselor
Pentru `[tia micii care au senza]ia c` toat`
lumea a ie[it din comunism cu 60.000 de coco
sub centura de pirat, dar [i pentru pira]ii care
mai au dubii c` regimul comunist trebuie s` fie
condamnat nu doar la judecata de apoi, ci [i de
c`tre contemporanii care i-au supravie]uit, mai
oferim o pagin` de istorie. Nu departe de cen-
trul Craiovei se afl` ni[te cl`diri str`vechi în
care, începînd de pe la 1889, func]iona un liceu
de fete, condus de m`icu]e [i patronat de c`tre
Biserica Catolic`. {coala se f`cea în limba ger-
man`, iar admiterea era foarte selectiv`, cu
regim de internat [i sistem de educa]ie tipic
german. A[ez`mîntul a func]ionat pîn` în anul
1948, cînd la fa]a locului s-au prezentat ni[te
tovar`[i care au constatat c` programa [colii nu
mai corespundea adresei de vremuri noi a aces-
teia (strada Stalingradului). Tovar`[ii le-au spus
m`icu]elor s` plece unde le-o spune Domnul,
iar unele mai \nver[unate \n a r`m\ne au fost
[i ajutate s` ajung` la El, cu c\teva rafale de PPS
(predecesorul Kala[nikovului de ast`zi). Com-
plexul pe care l-au p`r`sit a ajuns mai tîrziu
[coal` sanitar` postliceal`, în prezent liceu sa-
nitar cu numele „Charles Logier“. {i, în viitorul
nu prea îndep`rtat, o ruin`, pentru c` nimeni nu
se obose[te s` mai dea m`car un var pe pere]i.
Cît despre m`icu]ele care au avut curajul s`-i în-
frunte pe tovar`[i, ace[tia le-au respectat do-
rin]a. Ele au r`mas acolo [i în ziua de ast`zi [i
a[teapt` s` fie scoase de sub du[umeaua
pivni]ei pentru a fi înmormîntate cum se cu-
vine.
Fra]ii Marx [i Engels
9
bursa [p`gilor
Un poli]ist bun
trebuie s` [tie
s` decline numerarul
Avem o veste bun` pentru [oferii din Ca-
pital`: o nou` serie de subofi]eri a trecut
cu succes examenele de angajare. {i asta
chiar este o veste bun`, ve]i vedea de ce.
Ca la orice examen serios, a avut [i prob`
practic`. Ce prob` practic` s`-i dai unui
poli]ist, la ce capitol trebuie s` fie el ex-
pert pe viitor? P`i, poli]istul trebuie s` fie
cel mai bine preg`tit \n lucrul cu [paga.
Iar ca s` ajung` s` ia, trebuie s`
dovedeasc` mai \nt\i c` [tie s` [i dea. La
examenul de angajare, la \ntrebarea c\t
trebuie s` dea un subofi]er ca s` intre pe
post, r`spunsul corect a fost unul bine ne-
gociat la v\rful IGP-ului: 3.500 de euro.
Cine a [tiut r`spunsul la \ntrebare [i a
ac]ionat \n consecin]` a trecut cu brio exa-
menul. Cine nu, a cam picat la proba psi-
hologic`, singura prob` din examen unde
nu se poate face contesta]ie, examinatorul
deciz\nd de capul lui dac` un candidat are
sau nu cap de poli]ist. Revenim la ce
ziceam la \nceput, [i anume c` e o veste
bunisim`. {oferii [tiu de ce. Poli]istul care
a dat [pag`, tot [pag` e dispus s` ia [i el
pe viitor de la contravenien]i. Dec\t ni[te
poli]i[ti scrupulo[i, pu[i s` dea amenzi
cum scrie la Codul Rutier, mai bine
ni[te [p`gari de meserie, dispera]i
s`-[i recupereze investi]ia f`cut` la
angajare.
Generalul Bereche[
10 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Anacronica TV
Televizorul f`r` cablu
nu face mul]i purici
Influen]a televizorului asupra dez-
volt`rii individului a cunoscut mai
multe etape. Unele bune, altele
rele. Termenul de influen]`, totu[i,
poate fi abordat \n mai multe mo-
duri. De pild`, un televizor f`r`
cablu, a[ezat la mine \n cas` pe
jos, prinde, prin influen]`, dou`
programe cu purici: Eurosport [i
Reality TV. Puricii eurosportivi
erau mai mul]i [i mai rapizi dec\t
cei de la Reality TV. |n schimb, cei
de la Reality TV erau mari, gra[i [i
mult mai agresivi dec\t cei de la
Eurosport: cum m` duceam pe hol,
cum l`sau imaginea mai clar`. Cum
m` puneam \n fa]a televizorului,
cum s`reau pe mine. E clar.
Zg\indu-m` la purici vreo jum`tate
de or` ca feti]ele alea care intr` \n
televizor \n horror-urile japoneze,
am sim]it ce \nseamn` influen]a
televiziunii. |ncepu s` m` m`n\nce
pielea de la purici.
C`t`lin MATEI
Bine faci, bine G`ge[ti
M` mai uit la Cristoiu, duminic`
seara, pe Antena 3, cu sentimentul
cu care mai bag \n mine din c\nd \n
c\nd c\te un hamburger cu cartofi
pr`ji]i la fast-food: s\nt con[tient
c`-mi va \ntoarce stomacul pe dos,
dar nici nu pot s` m` ab]in. Alal-
t`ieri a fost invitat \n emisiunea
Zig-Zag ziaristul Ovidiu Ohanesian.
Poate nu [tia]i, dar d\nsul a demi-
sionat de la România liber` din
cauz` c` nu i-au fost publicate ma-
terialele legate de r`pire. Spre sa-
tisfac]ia lui Cristoiu, Oha vorbe[te
o limb` extrem de apreciat` de
micul g`ge[tean: servicii secrete,
B`sescu, intoxicare, diversiune,
B`sescu, Securitate, B`sescu… Din
c\te \n]eleg, Oha tr`ie[te cu senti-
mentul c` r`pirea lor a fost \nsce-
nat` de serviciile secrete, printre
altele [i ca s` i se dea lui o palm`
pentru anchetele sale jurnalistice.
Am pus pariu cu prietenii c`,
\ntr-un interval de cel mult o lun`,
Ohanesian va \ngro[a r\ndurile in-
vita]ilor lui Dan Diaconescu la
OTV, iar numele s`u va deveni
„Ohanesian Rupet`cerea“,
„Senza]ionalcu Ovidiu“ sau
„Dezv`luirilelui Ohanesian“.
Service-ul Român
de Informa]ii
trampa [i ecranul
★ Mi-am adus aminte cu amuzament
de momentele \n care oamenii din regia
OTV veneau \n patru labe s`-i aduc` lui Di-
aconescu \n din]i mesajele telespectato-
rilor pentru a nu intra \n cadru. Eu cred c`
t\r\tul \n patru labe, mersul piticului [i ros-
togolirea din dep`rtat \n apropiat s\nt
probe eliminatorii la angajarea \n OTV.
De-aia se [i cere stagiul militar satisf`cut.
ANEFS-ul reprezint` un avantaj.
★ Treceam \ntr-o sear` prin fa]a B1 TV
[i m` uitam cine filmeaz` emisiunea
Na[ul. Erau doi cameramani pe ni[te sca-
une de bar care aveau c`[tile pe cap [i,
cum se plictiseau de at\ta vorb`raie, mai
beau c\te o cola [i se mai uitau pe geam
la trec`tori. Ce via]`! Ce meserie! {i nu
poate nici s` ]ipe na[ul la tine, fiind mai
tot timpul \n direct. Iar o dat` pe an vezi
]\]ele Cicciolinei live f`r` s` dai vreun ban.
★ Am rev`zut zilele trecute ni[te filme
romåne[ti format DivX [i am r`mas cu
\ntreb`ri. Poate m` ajuta]i. Deci: \n Un
comisar acuz`, Miclovan moare la final
dintr-un fleac, l-au ciuruit, nu [tia c` doare
a[a de tare. Ac]iunea se petrece dup`
r`zboi, iar Miclovan e r`zbunat \n Ultimul
cartu[ de tovar`[ul Roman, dar nu asta
conteaz`. |n filmul Duelul, eroul nu mai e
comisarul Miclovan, ci Moldovan; am\ndoi
seam`n` at\t unul cu altul, c\t [i cu Sergiu
Nicolaescu. Ac]iunea filmului Duelul, cu
comisarul Moldovan, se petrece \n 1939,
adic` pe vremea \n care comisarul Miclo-
van tr`ia (a fost ucis dup` r`zboi, dup`
cum am mai zis). |nseamn` c`, de fapt,
c\]iva ani buni, comisarul Miclovan a fost
coleg de serviciu sau chiar de birou cu
comisarul Moldovan, cu care sem`na leit.
Cum de nu s-au \nt\lnit cei doi pe treptele
Chesturii, s` se salute cu m\na la p`l`rie
[i s` \ntrebe simultan: „Ce m` imi]i, gri-
jeaniea m`-tii?“.
★ Dintr-un Focus am aflat c` nivelul de
trai al romånilor a crescut \ntr-un mod evi-
dent, chiar scandalos. Mai exact, s-a spus
c` pe l\ng` Dun`re, \ntr-o comun` (Buri-
la Mare sau cam a[a ceva), „beciurile au
devenit adev`rate piscine“. M-am g\ndit
imediat la miliardarii americani [i la vede-
tele de la Hollywood, cu piscine la parterul
sau subsolul vilei, p\n` ce pe micul ecran
a ap`rut un cet`]ean care golea \n ograd`
un lighean cu ap` din piscina din beci. A[a
m-am prins c` ]`ranii din Burila Mare
n-au devenit vedete la Hollywood, ci doar
la televiziunile romåne[ti, deci au fost
din nou inunda]i.
★ Am mai vorbit despre serialul Scrap-
heap de pe Discovery – dou` echipe care
intr` \ntr-un cimitir de ma[ini [i constru-
iesc din resturi, bube, mucigaiuri [i noroi
ceva care s` func]ioneze. Zilele trecute am
f`cut un tur printr-o zon` industrial` a Ia-
[iului [i am admirat minunatele foste \n-
treprinderi socialiste, acum p`r`ginite, din
care s-ar mai putea fura eventual ceasul [i
portofelul paznicului. M-am \ntrebat oare
cum ar ar`ta o emisiune Construc]ii din
fiare vechi \ntr-un asemenea decor. Cred
c`, dup` o zi de munc`, echipele ar reu[i
s` construiasc` un heblu, o [aib` sau chiar
un m`r]i[or 4x4!
★ C\nd eram mic, m` duceau cu clasa
la teatrul de p`pu[i, la expozi]ii, pe la tot
felul de spectacole, ba chiar [i la circ
ne-au dus odat`, s` vedem animalele [i
scamatorii. Am mai fost dus cu clasa la
iarb` verde, \n drume]ie, la filme istorice
romåne[ti, la munc` patriotic` pe spa]iul
verde, la Gr`dina Botanic` sau \n diverse
alte locuri din a c`ror vizitare nu aveam
dec\t de \nv`]at c\te ceva. Timpul a trecut,
dar obiceiul nu s-a pierdut: am v`zut la
televizor c` ni[te elevi din jude]ul Con-
stan]a au fost du[i cu clasa la spital, fi-
indc` f`cuser` toxiinfec]ie alimentar`.
★ Miercuri m-am uitat [i eu, dup`
c\]iva ani de binemeritat` pauz`, la
C\rcota[i. Oare c\t o costa s`-i pui pe cei
din public s` h`h`ie toat` emisiunea, de[i
nu faci nici o poant`? Cred c` G`inu[` va
trebui s`-[i mai ia un job ca s` s`-[i per-
mit` costul `sta – din ce \n ce mai mare,
presupun, iar \n cur\nd exorbitant. ({tiu [i
ce replic` ar da la treaba asta, dar nu v-o
spun dec\t dac` promite]i c` v` h`h`i]i.)
Chiar s\nt curios care dintre h`h`itori o
s`-[i ia primul Mer]an.
★ Vineri sear`, tema emisiunii cu
trenul vie]ii de la B1 TV era „Lupta cu kilo-
gramele“. Invita]i: un medic, un individ
care apare pe la Etno TV [i ne spune s`
bem c\t mai mult` ap`, Diana Munteanu
[i – sta]i pu]in, c` mi s-a f`cut sete –
C`t`lin Cri[an. M-am uitat pu]in, ca s` v`d
cum se minuneaz` medicul de ideile
nutri]ionistului de la Etno TV, dar apoi am
schimbat. S-a nimerit, totu[i, \ntr-un mo-
ment \n care pe alte posturi erau emisiuni
ceva mai incitante: „Lupta cu steli[tii“,
„Lupta cu rapidi[tii“ sau, pe Anten`,
„Lupta cu alcoolul“, av\ndu-l ca invitat pe
\nsu[i pre[edintele Romåniei.
★ Antena 3 a invitat \n studio dou`
vedete porno. Ea – cea mai bun` actri]`
XXX \n 2005, el – Titus Steel, fost zugrav
(da, [tiu, aici ve]i face gluma aia cu
zugr`vitul de unul singur \n baie…), ac-
tual actor, om cu idei [i a[a mai departe,
\n industria pornache de la noi. Titus a
spus c` ar vrea ca filmele porno s` aib` [i
un subiect, o poveste, nu doar s` se
\nt\lneasc` doi (trei, patru, cinci) in[i [i s`
Dom’le,
Dom’le, se se [tie
[tie ce
ce ziarist
ziarist
tunul
mai
impar]ial s\nt:
impar]ial
mai gratis,
s\nt: unde
unde v`d
gratis, oo anchetez
anchetez p\n`p\n` la
catodic
v`d oo friptur`
friptur`
la cap`t,
cap`t, cu
cu
tot cu
tot cu salat`,
salat`, indiferent
indiferent de de cine
cine
d`
d` banu’!
banu’!
Sorin Ovidiu B`lan dezv`luindu-[i metodele jurnalistice:
mai o \n]ep`tur` cu furculi]a, mai o g\dil`tur` cu cu]itul
[i, dac` nu merge \n nici un fel, pac, ancheta la televizor
aib` loc scena aia de sex. Eu a[ merge [i ★ V-am mai zis c` n-am televizor, a[a
mai departe cu conceptul. Cred c` ar fi de c` m` mir [i eu, acum, de sloganul unei
un mare succes un film porno \n care pro- reclame la nu [tiu ce iaurt, parc` Activia.
tagonista s` nu se lase absolut deloc con- Zice cam a[a: „Un lucru at\t de mic rezolv`
vins`. un lucru at\t de mare!…“. Bravo, m`i, dar
★ Vre]i s` [ti]i ce a fost s\mb`t` la An- de ce nu a]i zis direct „o treab` mare“? Pe
dografia zilei, pe B1 TV? Hai, c` [ti]i, e bune, eu cred c` e nevoie s` fim mai echi-
rubrica aceea \n care un nene face un libra]i cu mesajele astea. Ce-a]i zice s` se
desen care seam`n` cu o caricatur`. dea reclama asta \n acela[i timp cu aia
S\mb`t`, Andografia se numea „Debar- pentru Prostamol?
care“. V` las dou` secunde s` v` da]i sea- ★ |l mai ]ine]i minte pe Sorin Ovidiu
ma ce con]inea. Evident, o barc`. Pe ea B`lan, marele investigator care ap`rea la
scria „PSD“. |n barc`, un grup de oameni. Antena 1 [i stropea camera cu scuipat c\nd
Din ea, evident, e cobor\t pe o insuli]` un se r`stea la infractori? Soacr`-mea, pe
tip pe a c`rui valiz` scrie „A.N.“. V-a]i care-o salut, avea impresia c` ]ip` la ea [i
prins? Adrian N`stase e debarcat din PSD se speria de fiecare dat`. Credeam c` s-a
[i izolat pe o insul`, \n mijlocul oceanului! c`rat pe la CNN, pe undeva, dar nu, tipul
De[i lipse[te din decor un celebru element s-a camuflat la N24, unde face exact cam
plin de haz, adic` scheletul de pe[te, se aceea[i emisiune. Totu[i, B`lan a r`mas
poate spune \n acest caz, f`r` team` de a un nostalgic al Antenei [i folose[te tot slo-
gre[i, c` caricatura avea un umor… de- ganul „}ine]i aproape!“. Ar trebui s`-l
bordant, ha, ha, ha! Din p`cate, autorul n-a schimbe, m`car de dragul cameramanului,
fost at\t de inspirat s` scrie pe caricatur` care o fi luat at\tea flegme \n ochi, \nc\t s-o
[i cuv\ntul „UMOR“. fi s`turat, s`racul, s` ]in` aproape.
★ |ntr-o sear`, la Observator, o repor- ★ |n fimul Sex Traffic difuzat pe TVR
ter` blond`, plinu]` [i purie, care tot face 1 l-am v`zut pe Busu, care juca rolul unui
materiale cu poli]ai [i jandarmi, l-a \ntre- pe[te s\rb care sechestra femei. Se chi-
bat pe calul unui jandarm, preg`tit pentru nuia s` vorbeasc` o s\rbo-romån` stricat`,
meciul din UEFA: „Vrei s` m`n\nci un mor- st`tea la o mas` [i bea cam multi[or cu un
covel?“. Hm, oare ce se f`cea reporteri]a p`h`ru] mic, pe care-l golea rapid. Se
dac` respectivul cal \i r`spundea pe m`- vedea c`-i place s` apar` la televizor st\nd
sur`? la mas`, nu \n picioare, cum \i impune
★ |nainte de meciul Steaua-Rapid, o slujba de meteorolog. Domnu’ S\rbu, fie-v`
tip` de la Realitatea TV transmitea primele mil`, dom’le, de Busu [i da]i-i [i lui un
impresii de la tunelul pe care intr` juc`- biroua[ al lui la Meteo, c` n-o s`r`ci trustul
torii. „Atmosfer` de vis!“, zice ea, \n timp din cauza asta! {i, dac` n-ajunge la hart`,
ce \n spatele s`u doi in[i se apucaser` s` \i lua]i un indicator mai lung. Are [i el deja
se \mbr\nceasc`. De unde reiese c` n-a o v\rst` [i e p`cat, z`u a[a, s`-l ]ine]i nu-
fost deloc de vis. Ar fi fost de vis dac` apu- mai \n picioare.
cau `ia s` se bat` ca lumea [i s` dea
m`car un pumn ca lumea – [ti]i vorba:
„I-am dat s-adoarm`, fr`]ie!“.
ministerul
p`rerii na]ionale
tupeu 2006
{pri]edintele
Meciul Mileniului s-a \nche-
iat cu M\rl`nia Mileniului. Me-
ciul Mileniului a fost, de fapt, un
pretext pentru {pri]ul Mileniu-
lui: Traian B`sescu l-a sp`lat
public pe |njur`torul Mileniului.
To]i muncitorii de la Antena 1 au
fost astfel jigni]i printr-un simplu
gest care va intra \n manualele
de Populism Vitez`. To]i ziari[tii
pe care i-a \njurat public Oierul
Na]ional au fost jigni]i dintr-o
prostie a pre[edintelui. To]i poli-
]i[tii pe care urineaz` Gigi Becali
la stop au fost jigni]i de un gest
\nc`rcat de aurul sceptrului pre-
ziden]ial, pe care B`sescu l-a mo[-
tenit direct de la Ceau[escu. To]i
[oferii din Romånia au fost jigni]i
de doi be]ivi care s-au suit non[a-
lant la volan, \n v`zul milioanelor
de participan]i la trafic. Sincer, nu
mai vreau s` particip la traficul
unde pre[edintele conduce b`ut.
Forza Middlesborough!
Ultra-t\mpeu 2006 (1.000 de
puncte): Traian B`sescu. Traian
B`sescu ciocnind o stacan` de
[pri] cu fascistul cre[tinoid Becali
este un pumn \n nas dat tuturor
studen]ilor [i fantezi[tilor care,
\n seara de 12 decembrie, au
alergat ca bezmeticii din sec]ie
\n sec]ie ca s` fac` diferen]a \ntre
B`sescu [i N`stase. Nu Becali a
f`cut diferen]a \ntre PSD [i Ali-
an]` – ci acei studen]i, ale c`ror
sute de voturi v-au f`cut pre[e-
dinte, b`i B`sescule! |n tualeta
de la „Golden Blitz“ v-a]i rev`rsat
licoarea preziden]ial` peste spe-
ran]ele acestor entuzia[ti care au
vrut: s` nu mai existe terenuri fu-
rate de la stat; s` nu mai existe un
al doilea Vadim spurcat la gur`;
s` stea toat` lumea la culoarea
ro[ie a semaforului, adic` s` fie
Dreptate; s` nu mai existe be]ivi
care s` conduc` cu dispens` de
la stat, adic` s` fie Adev`r. Urina
dumneavoastr` am resim]it-o \n
seara aceea pe m\inile cu care
am votat schimbarea. A]i sp`lat
tu[ul votului cu urina dispre]ului
dvs., adic`, pardon, a ta.
M`g`reu 2006 (2 puncte):
Traian B`sescu. B`sescu re-
gret` c` l-a numit pe T`riceanu
premier. „Am crezut c` va fi par-
tenerul meu. Op]iunea d\nsului a
fost s` fie partenerul altui grup“.
|n timp ce B`sescu s-a f`cut par-
tenerul de distrac]ie al cherche-
litului cu Maybach. Frumoas` di-
feren]`. T`riceanu a fost vineri
sear` la petrecerea de dup` avan-
premiera filmului Leg`turi bol-
n`vicioase, unde a discutat scena-
riul. B`sescu s-a dus la petrece-
rea cu iz de cartofi pr`ji]i [i ma-
nele a Becaliotului. Drept pentru
care B`sescu regret` c` a fost
mai
mai s\nt
romåne[te,
romåne[te, oo p\ine
dat
dat numai
De c\nd s-a f`cut bucure[tean sadea, Attila Verestoy tot vrea
s`-l conving` pe Marko Bela c`, de fapt, codru-i frate cu maghiaru’
partener cu T`riceanu. P`i, face-
]i-v` partener cu `la cu Maybach,
domnule P., [i nu o mai da]i \nv\r-
tit`. Iar dvs., domnule T`riceanu,
merge]i la recep]ii cu scenari[ti.
V` st` mult mai bine. De B`sescu
vor avea grij` anticipatele sau,
m` rog, preziden]ialele – cine va
mai alerga cu limba scoas` s`-l
voteze pe partenerul lui Gigi Be-
cali? Poate doar dac` bag` Arma-
ta, c` doar au furat \mpreun`!
Bre Marko,
Bre Marko, ai ai dracu’
dracu’
academia CA}AVENCU 11
s\nt valahii
valahii `[tia!
`[tia! C\nd
C\nd ajungi
ajungi
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
la Bucure[ti,
la Bucure[ti, dac`
dac` nu nu ceri
ceri \n
\n
p\ine nu
nu ]i-ar
]i-ar da!
da! Mie
Mie mi-au
mi-au
numai scutiri
scutiri de
de taxe
taxe [i[i facilit`]i
facilit`]i Traian B`sescu este
de
de export
export lala cherestea,
cherestea,
[ovinii dracului!
[ovinii dracului!
pre[edinte-b`utor
Academia Ca]avencu, \n
parteneriat cu Palatul Cotroceni,
UEFA, Gigi Becali [i restaurantul
Golden Blitz, lanseaz` un nou
concept pe scena politic` [i fot-
balistic` din Romånia: PRE{E-
DINTELE-B~UTOR. C` de pre[e-
dintele-juc`tor ne-am cam
s`turat. B`iete, nota 4!
Grand {pri]
Ne inunda]i
ori nu ne da]i?
C`lin Popescu T`riceanu a afir-
mat, \n timpul unei vizite \n
Ialomi]a, c` nu exist` riscuri ma-
jore de inunda]ii \n regiunea
Fete[ti. Da’ cine este domnu’
T`riceanu, s` [tie el exact cum
or s` fie inunda]iile? {i-a b`gat
el m`car un deget de la picior \n
Dun`re, sco]\ndu-[i pantoful
scump? A luat el m`car o gur`
de ap` din D\mbovi]a, s-a cl`tit
pe din]i [i a zis c` are gust de
Tupeu 2006 (1 punct): Ro- organizeze alegeri numai pentru Mure[? A mirosit el vreo
månia & UDMR. Ferenczy Ka- partidele care ]in neap`rat s` fie mrean`, s` m`soare poluarea
roly, cumnatul lui Verestoy, a cum- primite de UDMR \n Guvern, s` din Tisa? A ]inut el o creang`
p`rat \n 2001 un conac istoric cu [tim o treab`! Oricum, ar fi mai din aia \n form` de Y, zbur\nd
numai 4.000 de euro. Vezi ce palpitant: Vota]i-ne pe noi, c` noi cu elicopterul pe deasupra Oltu-
bine func]ioneaz` prietenia ro- vrem mai mult s` guvern`m cu lui? Nu. Atunci, s` nu-l credem.
måno-maghiar`? UDMR-ul s` UDMR-ul! Ba nu, vota]i-ne pe M`car domnu’ Iliescu avea ni[te
tr`iasc`, singurul partid care nu noi, NOI vrem s` guvern`m cu studii, iar domnu’ Roman a
are nevoie de alegeri ca s` ajung` UDMR-ul! Mincinosule! Noi \notat mult, b`gat p\n`-n g\t \n
la guvernare. Chiar?! De ce mai vrem [i mai mult s` fim cu chestiune, adic` p\n` peste cap.
candideaz` UDMR-ul, c\t timp UDMR! Coana Ialomi]a
c\[tig` de fiecare dat`?! S` se Bursucul drastic
16 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Alexandru C`uti[, oric\t ar vrea,
tot n-ar putea s` redea \n trei r\nduri:
– \nt\mpl`rile cu poduri [i puhoi de bani
rev`rsa]i \n conturi ale pesedistului teleor-
m`nean Liviu Dragnea;
– [menurile \n ultimul grad ale comandantu-
lui Spitalului Militar Bucure[ti;
– aventurile funciare ale lui Luigi Berche[, di-
rector la SNIF.
Pe pre[edintele
CJ Teleorman
l-a luat valul
[i a cump`rat
poduri consumabile
L iviu Dragnea, pre[edintele pe-
sedist al Consiliului Jude]ean
Teleorman, este un personaj cel pu-
]in la fel de cunoscut ca [i fiul s`u,
{erban, o beizadea poreclit` „Te-
roarea verde“ pentru c` forjeaz`
pe str`zile din Alexandria un su-
permotor Suzuki, verde ca prazul.
Deh, apropierea de Oltenia. |ns`
codrul bunelor maniere
Poli]istul, un organ
\n slujba rromului
De ziua rromilor, s-a organizat la
T\rgu-Jiu o frumoas` parad` a cai-
lor, c`ru]elor, fustanelor [i must`-
]ilor ]ig`ne[ti. Rromii au vrut ini]ial
s` fac` parad` cu c`ru]ele, urmate
de gipanele personale, s` vad` lu-
mea de unde au plecat [i unde au
ajuns. P\n` la urm` s-au limitat la
c`ru]e. Dar cu o condi]ie. Au cerut
Poli]iei dou` motociclete ca ante-
merg`tori, s` vad` lumea c`-s ve-
dete. Viorel Caragea, adjunctul IPJ
Gorj, a refuzat, pe motiv c` este
ilegal, la antemerg`tori poli]i[ti
av\nd dreptul doar pre[edintele,
premierul [i mini[trii de stat. |ns`
[eful Poli]iei Comunitare T\rgu-Jiu,
Ion Tudor, a g`sit de cuviin]` c`
E-heei, fiule, a[a e
c\nd ai [efi [i colegi
p`m\nteni: e[ti la m\na lor! Te
schimb` c\nd are ei chef. Io pe
{eful meu nu L-am v`zut niciodat`.
{i, sincer s` fiu, nici nu [tiu dac`
mai e-n func]ie. Da’ salariul
v`d c`-mi merge de ani
de zile...
|n prezen]a criticului literar Eugen Simion,
IPF Teoctist a[teapt` verdictul asupra ultimei sale lecturi:
Biblia – dram` istoric` sau basm popular?
nu numai Dragnea `sta mic are o
pasiune pentru tehnologie, ci [i
seniorul. Dar dac` pu[tiul e pasi-
onat de motoare, `l b`tr\n e \nne-
bunit dup` poduri, pe care, fire[te,
le schimb` mai ceva ca pe Mer]a-
ne. S` lu`m de exemplu podul
peste r\ul Vedea, dintre localit`]ile
Buzescu [i Mavrodin, care a fost
luat de ape la inunda]iile de anul
trecut. |ntr-o prim` faz`, mai-ma-
rele Consiliului Jude]ean a decis
s`-l repare [i a trimis o macara la
fa]a locului. Din p`cate, munci-
torii care \nso]eau utilajul erau
romåni, a[a c` motorina li s-a
scurs printre degete, iar treaba s-a
func]ia de buliba[` e echivalent`
cu cea de pre[edinte, premier [i
ministru la un loc [i a pus la dispo-
zi]ia rromilor doi comunitari pe scu-
tere, de[i nu era prev`zut \n pro-
gram, necum \n fi[a postului poli-
]istului comunitar. De intrarea tri-
umfal`, cu antemerg`tori poli]i[ti,
a beneficiat [i Ninel Potarc`, [eful
oamenilor de afaceri rromi din Ro-
månia, specialist \n v\nz`ri [men`-
rite de fier vechi, inclusiv de la
RAFO One[ti. Bine c` nu au legat [i
c\ini poli]i[ti sub c`ru]e, c` \l miro-
seau cine e [i \ncepeau s`-l fug`-
reasc` pe Potarc` \n plin` parad`.
R\u, r`]u[c`, rromuric`
dosarele chi
perare de cauz`, s-a decis con-
x
a[ezat lejer pe butuci. Apoi, \n dis-
struirea unor poduri improvizate
din tuburi, astfel \nc\t oamenii s`
poat` traversa r\ul. Dar nici asta
n-a mers, pentru c` stimabilul
Dragnea a decis c` nu e cazul s`
se foloseasc` tuburi groase [i
rezistente, ci tuburi mici pe care,
cum se \nfuria Vedea un pic, cum
le lua la vale. Ce s`-i faci, e dis-
cipolul lui nea Nelu de la ape [i
se pricepe. Oricum, asta n-a fost o
chestie chiar at\t de rea pentru
Dragnea dac` ne g\ndim c` po-
durile astea au fost \nlocuite de
vreo 7-8 ori, devenind un fel de
consumabile, asemenea cartu[elor
de imprimant` achizi]ionate de
Consiliul Jude]ean. Normal c` e
mai profitabil s` tot cumperi po-
duri, \n loc s` pl`te[ti o dat` unul
care s` te ]in`. Profitabil, fire[te,
pentru cei care le fac [i pentru cei
care le cump`r`, nu pentru cei
care le traverseaz`. Dar ce mai
Pre[edintele CNSAS, Claudiu Seca[iu, [i Cristian P\rvulescu sper\nd c`,
la at\]ia kilometri de dosare, se vor g`si m`car c\]iva centimetri de informatori
conteaz` ni[te miliarde, acolo,
c\nd te chem` Dragnea [i Teleor-
manul se a[terne la picioarele tale
\n a[teptarea unor inunda]ii noi?
Biroul de Investiga]ii
Dinte pentru dinte,
varianta Spitalul
Militar (III)
P e l\ng` cariera medical` ciudat
de fulminant`, comandantul
Spitalului Militar Bucure[ti, medi-
cul stomatolog-implantolog Ioan
S\rbu, a f`cut [i o carier` militar`
pe m`sur`: locotenent-major \n
1992, c`pitan \n 1994, maior \n
1999, locotenent-colonel \n 2000,
colonel \n 2002 [i ditamai genera-
lul \n 2004. Stagiul minim \n fieca-
re grad este de regul` de 5 ani, dar
se poate acorda \naintarea \n grad
[i mai devreme, dar nu mai devre-
me de doi ani [i jum`tate. |nainta-
B`i
Seca[iule, am o \ntrebare din
partea societ`]ii civile: crezi c` in-
formatorii \[i ]in onomastica [i de
ziua numelui conspirativ?
MANGLA CUM LAUDE
rea \n gradul de colonel [i apoi de
general nu a avut baz` legal`.
Soa]a lui S\rbu, Olimpia S\rbu, nu
s-a l`sat nici ea mai prejos. Din
infirmier` a ajuns mintena[ colo-
nel \n rezerv`, de[i se pare c` nu
are nici m`car 10 minute de pre-
g`tire militar` oficial`. Gradarea
Olimpiei nu e \nt\mpl`toare. Mai
\nt\i a fost coco]at` [ef` de cadre
pe partea civil` a spitalului, dar se
preg`te[te numirea ei pe acela[i
post [i pe partea cadrelor militare
din spital, c`, deh, are grad acum.
Dup` \nl`turarea medicilor civili
din spital, S\rbu a prezentat o or-
ganigram` unde func]iile civile
pl`tite din banii CASAOPSNAJ s\nt
\nlocuite cu func]ii militare pl`tite
din bugetul Ap`r`rii. Postul de [ef
de cadre va fi ocupat automat de
un ofi]er \n rezerv`. Ghici]i cine e
aceasta. E clar deci, Spitalul Mili-
tar devine u[or-u[or o afacere de
familie.
Alexandru C~UTI{
Un lup pus
paznic la stån`
A ctivitatea Societ`]ii Na]ionale de
|mbun`t`]iri Funciare (SNIF)
s-ar ameliora substan]ial dac` ar
sc`pa pu]in definitiv de directorul
ei, Luigi Berghe[. |n nemernicia
sa, Berghe[ a recunoscut c` firma
pe care o arhip`store[te, „Comer]
Cereale“, [i-a permis luxul de a
datora o c`ru]` de lovele tocmai
c`tre SNIF-ule], institu]ia la care
statul l-a pus paznic la stån`. Pe
lång` purcoiul de lovele, Berghe[
mai datoreaz` statului [i penali-
t`]ile de rigoare. Nu numai c` n-a
decartat b`nelul \n termenul de 48
de ore acordat de ministrul Flu-
turelu, dar \mpricinatul a comis [i
inabilitatea de a se l`uda c` \[i va
da foc la valiz`, demisionånd de
la [efia societ`]ii „Comer] Cerea-
le“ \n termenul legal de la numi-
rea \n func]ie. Problemele lui Ber-
ghe[ au \nceput \n 2003, cånd a
concesionat 3.000 de hectare de
teren f`r` contract, \n comuna
primitiv` Mihail Kog`lniceanu din
jude]ul Tulcea, de la apropitarii
din spa]iul cu pricina, pentru care
a pl`tit doar 200 de kile de gråu.
Pentru aceast` isprav`, Tribunalul
Tulcea l-a amendat penal [i litigiul
\nc` nu s-a stins. Da’ s` vede]i
morala dracului. Dup` ce opozi]ia
s-a plictisit s`-l tot fluiere de pe
tu[`, c` n-are ce s` caute \ntr-o
asemenea demnitate cu capul plin
de bube, Berghe[ [i-a luat nasul la
purtare [i a cerut \n termeni ener-
gici demisia lui Ioan Bugariu, di-
rectorul SNIF-i[orului Timi[. |n
cele din urm`, Bugariu a fost
m`tr`[it, pentru c` „existau pre-
mise care conduceau la eventuale
prejudicii \n cadrul sucursalei“,
spune o not` intern`. Prefectul
Timi[ului, Ovidiu Draganescu, a
negat c` Bugariu ar fi \ncasat
sume necuvenite pentru terenuri
neamenajate, dånd de \n]eles c`
acolo a avut loc o r`fuial` politic`,
cu voia comenduirii de la Bu-
cure[ti a Alian]ei mDA.
Biroul de Investiga]ii
Codru] {ere[ merit`
s` i se trånteasc`
Por]ile de Fier
\n nas
mare victorie \n lupta \mpo-
O triva corup]iei a fost s`vår[i-
t` s`pt`måna trecut`. Ministrul
Economiei [i Comer]ului, dl Codru]
{ere[, a dat ceva socoteal` la Co-
misia pentru cercetarea abuzurilor
a Senatului. La ie[ire, domnul mi-
nistru a anun]at – cit`m – c` „va
apela la o firm` de avocatur` în ve-
derea recuper`rii unor penalit`]i
de patru milioane de dolari de la o
firm` elve]ian`, pentru întârzierea
punerii în func]iune a unui grup
de la Hidrocentrala Por]ile de Fier“.
Uuuauuu! Acum mai mult de un an
(2 februarie 2005), acela[i minis-
tru anun]a, \ntr-un un comunicat
de pres`, o „Oprire programat` la
Grupul 6 de la Hidrocentrala Por-
]ile de Fier“ \n urma unei defec]i-
uni – dou` fisuri la dou` palete ale
rotorului. Furios [i necru]`tor cu
vinova]ii, {ere[ anun]a atunci c`
„speciali[tii“ VA TECH vor fi – hai,
ghice[te: omorå]i? Li se va rezilia
contractul? Vor fi penaliza]i? Vino-
va]ii romåni pentru legarea desti-
nelor de VA TECH vor fi cerceta]i
penal? }u]u. Ia s` ne amintim: „Res-
ponsabilitatea tehnic` [i financia-
r` pentru remedierea defec]iuni-
lor revine \n exclusivitate compa-
niei elve]iene“. Dac` urm`ri]i nu-
an]ele, ve]i descoperi c` nu a fost
exprimat` concret nici m`car soli-
citarea remedierii. A fost un uria[
succes c` am ob]inut recunoa[-
terea public` a avariei. Dup` un
an [i dup` s`puneala de la Senat,
abia dac` se discut` despre anga-
jarea unei firme de avoca]i pen-
tru a ob]ine desp`gubiri de 4 mili-
oane de dolari. B`iete! P`i, cum o
s` se ating` fl`c`ii de ditamai gr`-
sana de afacere? Cum s`-i supere
pe a[a-zi[ii elve]ieni (VA TECH e
firm` austriac`) cu ajutorul c`rora
din Romånia s-au exportat peste
un miliard de dolari doar pentru
c` au distrus cea mai mare hidro-
central` din Europa? {i, mai ales,
C`lin Popescu Patriceanu de la Palatul Victoria [i Emil Boc, un Emil Bobu al pre[edintelui
cum or s`-i deranjeze tocmai
acum, cånd s`racul dl T`riceanu –
dosarele chi
unul dintre p`rin]ii afacerii – e \n
pline „negocieri“ cu Elve]ia pentru
a reformula contractul „cadru“ \n
baza c`ruia se preg`tea s` le mai
sifoneze un pachet de vreun mi-
liard? Noroc c` B`sescu a dat cu
pliciul peste masa guvernului.
Unde ajunsese corup]ia. Botezat`
„Elve]ia“.
Pe måna cui a \nc`put
viitoarea capital`
cultural` a Europei
| n urm` cu [apte ani, Guvernoiul
a \ncheiat un acord de \mprumut
cu Banca Mondial`, pentru restau-
rarea Coloanei lui Bråncu[i din
Tårgu Jiu. Banii urmau s` fie ordo-
na]i de secretarul de stat Maria
Berza [i de directorul general al
patrimoniului, arhitectul Sergiu
Nistor. Proiectul a fost implemen-
tat de o unitate creat` \n interio-
rul Ministerului Culturii, \n frun-
tea c`reia Nistor a plantat-o pe
Paula Olteanu, o erbivor` notorie,
fosta lui subaltern` de la Direc]ia
Monumente Istorice. Primul gest
al Paulei a fost s` desemneze Tur-
bomecanica, aceast` fiic` din flori
a Muzeului Luvru, \n urma unei
licita]ii trucate, drept firm` care
se va ocupa de repara]iile coloanei
vertebrale a lui Bråncu[i; al doilea,
s` constate dispari]ia a 700.000
USD, dup` care s` mu[amalizeze
scandalul, \mpreun` cu factorii de
decizie ai aparatului ministerial.
Dup` alegerile din 2001, Nistor
[i-a dat demisia, ca s` evite un
t`mb`l`u public, iar dup` cele din
2004, reapare la Ministerul Cul-
turii [i Cultelor, ca sfetnic de tain`
al ministrului Mona Musc`. Preo-
cuparea lui capital` a fost de a [ter-
ge urmele afacerii Bråncu[i. Drept
urmare, desfiin]eaz` unitatea de
implementare a proiectelor [i do-
se[te arhiva de privirile curioase.
Prin HG 77 din ianuarie 2005, pri-
vind \nfiin]area postului de comi-
sar pentru programul „Sibiu –
capitala cultural` european`
Te
Te mai
mai atac
atac io,
T`ricene,
T`ricene, da’ da’ altceva
altceva e-n
tu’
tu’ meu!
meu! Ce,
Ce, tu
tu crezi
crezi c`
g`sesc
g`sesc solu]ii
solu]ii noaptea,
noaptea, c\nd
c\nd \mi
tatorul
tatorul avionul
avionul preziden]ial
preziden]ial la la poart`,
s`-i aduc
s`-i aduc dou`
dou` sticle
sticle cu
cu palinc`
din
din aia
aia cu
cu m`rgelu[e,
m`rgelu[e, direct
Golden
Golden Blitz?
Blitz?
xXL
2007“, Sergiu Nistor este desem-
nat drept comisarul-[ef al Sibiu-
lui, cu rang de secretar de stat.
Drept urmare, licita]iile organi-
zate pentru lucr`rile de repara]ie
[i restaurare a monumentelor is-
torice din Sibiu sunt cå[tigate \n
condi]ii obscure de firma Asar din
Deva [i de Universitatea de Arhi-
tectur`, unde Nistor este profesor.
Apoi, \mpreun` cu Maria Berza,
Nistor \mbårlig` Ministerul Cul-
turii, exact \n perioada \n care
Mona Musc` se preg`tea s` re-
nun]e la portofoliu, s` \ncheie cåte
un acord cu Funda]ia Pro Patrimo-
niu [i cu Funda]ia Ileana. Funda-
]iile cu pricina sunt conduse de
Maria Berza [i Lumini]a Batali,
care a fost director la Cultur` på-
n` \n 2000, ca subordonat` a lui
Nistor. |n baza acestor acorduri,
ambele organiza]ii vor toca pre-
feren]ial bugetul Culturii, iar Nis-
tor se va \nfrupta inclusiv din deli-
ciile fondurilor comunitare, \mpre-
un` cu tovar`[ele lui de festin, Ber-
za [i Batali. Povestea nu se termi-
n` aici [i abia a[teapt` s` poat`
continua cu prima ocazie, pentru
a v` face o idee despre dezastrul
care se prefigureaz` la anul, \n Si-
biu.
Un deputat ungur
pune „.ro“
sentimentelor
L ucrurile s\nt simple pentru
domnul deputat ungur Soki
Bela. Deputat de Bihor, divor]at,
n`scut \n ‘65, ochi verzi, 71 de kilo-
grame [i 174 centimetri, c\[tig`
bini[or, \ntre 17.000 [i 25.000 pe
an, nefum`tor, consumator ocazio-
nal de alcool, divor]at, nu are copii,
dar \[i dore[te, se afl` pe site-ul
de matrimoniale „Sentimente.ro“
pentru... „spune mai t\rziu“. Hopa!
De unde [tim noi toate lucrurile
astea? Am avut acces la vreun
dosar? Nah. Domnul deputat ma-
ghiar [i-a \mp`rt`[it [i cele mai
intime autodescrieri pe Internet,
pe site-ul matrimonial-erotic
„www.sentimente.ro“: „S\nt un om
io,
e-n sufle-
sufle-
c` mi-e
mi-e u[or
u[or s`
s`
\mi trimite
trimite dic-
dic-
poart`, ca
ca
palinc` dede Cluj,
Cluj,
direct lala
academia CA}AVENCU 17
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
De[i ai zice c` la ora asta doarme,
Mircea Toma vegheaz`, de fapt, cu un ochi
deschis [i cu cel`lalt c`scat la:
– Codru] {ere[, care se bucur` c` a g`sit Por]ile de
Fier descuiate;
– viitoarea capital` european`, r`mas` prin
reprezentan]ii ei de v\rf tot \n Balcani;
– un deputat UDMR, care nu vrea Ardealul, ci
doar romåncele de la sentimente.ro.
sincer [i inteligent“. Evident, un
om sincer este. Adic` detaliile
furnizate conglomeratului de oa-
meni singuri de pe „Sentimente“
respect` cu fidelitate realitatea.
Ocupa]ie: „Politic`/Guvern“. La fel
ca al]i 40 de culturi[ti din V\lcea de
pe acela[i site, dar de data asta e
pe bune. Domnul Soki nu st` mult
pe site. Din c\nd \n c\nd mai d` [i
mesaje [i telefoane. De pild`,
sursa noastr` care s-a dat drept fe-
meie aflat` acolo pentru sex l-a
motivat \n asemenea hal, \nc\t
p`rea dispus s` ofere [i o sum`
pentru serviciile pe care le-ar pres-
ta distinsa doamn`. Ceea ce, pen-
tru un domn ungur, divor]at [i
nefum`tor care are aproape 25.000
de euro pe an, nu e ceva exagerat.
Acum, partea misterioas` a \n-
t\mpl`rii. E drept c` poza sa de pe
site-ul Camerei Deputa]ilor sea-
m`n` perfect cu poza pe care a
trimis-o eventualelor cuceriri sen-
timentale. Este chiar domnul \n
costum, ie[it parc` de la o sesiune
parlamentar`. Dar cine s\nt cei doi
prieteni? Este oare nevoie de
alian]e politice [i pe site-urile de
matrimoniale? Exager`m. De[i
chiar din primul mesaj privat \n
lumea virtual` a \nt\lnirilor \ntre
oameni singuri, deputatul nostru
\[i men]ioneaz` f`r` nici un fel de
jen` sau rezerv` locul de munc`,
ceea ce \l face u[or antipatic, tre-
buie s` recunoa[tem c` are [i mo- lui „constitu]ie“ din descrierea sa. domnului Soki Bela, cu preferin]e
mente \n care soarta \l pune \ntr-o Domnul deputat ungur a r`spuns sexuale normale.
lumin` favorabil`. De pild`, dova- cu toat` sinceritatea politic` a
da sublim` de coeren]` [i fair-play UDMR-ului: „a[a [i a[a“. |i ur`m Biroul de Investiga]ii
o reprezint` completarea c\mpu- succes \n continuare la ag`]at
Nu
Nu pentru
pentru mine
mine amam
furat,
furat, dom’le!
dom’le! Am
Am furat
furat pentru
pentru
fotbalul
fotbalul romånesc!
romånesc! P`i,P`i, puteam
puteam ioio s`-i
s`-i
pl`tesc
pl`tesc salarii
salarii la
la Regele
Regele Hagi
Hagi [i[i lu’
lu’
M.
M. Ple[an
Ple[an doar
doar din
din munc`
munc`
cinstit`?!
cinstit`?!
Fratele Iancu, un proasp`t meloman dup` fotbal,
\mbr`cat \n treling \n vederea unui cantonament
ceva mai lung organizat prin tribunale [i pu[c`rii
18 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Romånia,
]ar`
de p`cat
– indexul evenimentelor mondene –
Reality, [o pe ei
Pentru 7.000 de euro pe emi-
siune, Irinel Columbeanu [i
Monica Gabor devin urma[ii lui
Ozzy Osbourne [i ai lui Vali Vi-
jelie, adic` protagoni[tii unui re-
ality show. Numai s` nu uite
Irinel s` opreasc` filmarea la
fazele \n care Monica-i face
scandal c` ea nu mai spal` far-
furiile dac` nu-i cump`r`
[omoiog de vase din aur [i
m`nu[i din piele de [arpe pe
cale de dispari]ie, asortate la cu-
loarea [omoiogului.
Nimic nou pe frontul
de Lost
Pe 9 aprilie, s-au difuzat pe AXN
cele trei minute cu Monica
B\rl`deanu \n serialul Lost. Din
acest moment, cariera Monic`i
va intra \ntr-o ascensiune
uluitoare. Urm`torul ei rol va
acoperi, cu siguran]`, mai mult
de cinci minute dintr-un film.
Poate chiar cinci minute [i
dou`zeci de secunde…
Mi-e fric`, mi-e fric`
s` sar singuric`
Delia vrea s` sar` cu para[uta,
dar \i e pu]in fric`. S` nu-i mai
fie, s` ia exemplu de la prietenul
ei [i de la al]i b`ie]i care se
iubesc cu colege de-ale ei. Lor
nu le e fric` nici s` sar` cu
para[utele [i nici s` ias` cu ele
\n lume.
Sili con Dios
Denisei de la Bambi \i \nghea]`
siliconul \n buze. Nasol, dar,
p\n` una-alta, ar putea s` zic`
mersi c`, din cauz` c` nu prea
mai s\nt la mod` c`ciulile, nu
s-au inventat implanturile de
silicon \n creier.
C\inii, de-acum
cu covrigi pe fust`
Matilda Pascal Cojoc`ri]a \[i
lanseaz` o linie vestimentar`,
de[i mai are o afacere cu covrigi.
E preg`tit` ca, \n situa]ia \n care
firma asta nou` nu face fa]`
cererii de fuste [i rochii, s`-[i
deta[eze covrig`resele la croito-
rie. Numai pe alea specializate \n
covrigi cu mac pentru c`, se [tie,
bulinele mici [i negre sub]iaz`
silueta.
Lost-ul Pa[telui
Localul b`lan
Picnic la marginea Dun`rii
Dac` ai cumva drum spre
Grecia, Turcia sau pur [i simplu
ai plecat cu ma[ina spre Orien-
tul Apropiat [i ai gre[it drumul
\n apropierea frontierei cu Bul-
garia, la intrarea \n Giurgiu, nu
te \ngrijora, c`ci n-o s` mori de
foame. |]i iei inima \n din]i,
str\ngi volanul \n m\n` ca s`
treci cu succes prin toat` ar`tura
asfaltic` din zona industrial` de
la sudul municipiului, dep`[e[ti
cu semnalizare prin st\nga ce-
tatea lui Mircea cel B`tr\n [i te
muzeul figuran]ilor
de cear`
Udrea [i Coco[ au pui
vii pe care-i hr`nesc
cu ce-[i permit
Ca s` nu mai r`m\n` repe-
tent [i anul acesta (glum```…),
doamna Elena Udrea [i partene-
rul s`u de via]` [i risc, domnul
Tra… Dorin Coco[, l-au s`rb`-
torit recent pe copilul dumnealor
cel mare (m` rog, mai mult al
so]ului doamnei Udrea, c` d\nsa
e doar u[urel trecut` de 30), un
b`iat de sex M, intitulat Alin. |n sistente pe care Alin i le-a dat, cu
clubul Bonsai s-a petrecut t`r`-
[enia. {i, ca s` fie aniversarea
deplin` (da, frate, a fost ziua lui dac` i s-au dat dedica]ii sau nu,
de na[tere, a \mplinit 19 ani, c`
doar nu-l s`rb`toreau fiindc` a
\mplinit num`rul 42 la pantofi),
la urechea micu]ului a c\ntat ni-
meni altul dec\t un alt micu], pe
numele lui de hartist celebru
Adrian Copilul Minune. Da, [tim,
v` intereseaz` mai pu]in cine i-a
c\ntat [i mai mult, mult mai mult
ce cadou a primit de la mami a-
doptiv` [i de la tati, a[a c` n-o
mai lungim: cic` a primit un
Lamborghini!
Doamna Elena Udrea nu este U[or cu lesbianul
de acord cu aceast` informa]ie,
drept care ne-a infirmat-o, iar ca
o consecin]` fireasc` a \ntreb`rii
noastre „Atunci ce a primit dac` m`deal` mare \n fa]` la Cinema
Din Coco[ nu faci g`in`, nici din Udrea – gospodin`
opre[ti frumu[el la o mas` a
restaurantului Perla, aflat exact
pe buza Dun`rii. Priveli[te? C\t
poate ochiul s` vad`: remorchere
cu mu[chi \ncorda]i, \mping`-
toare cu bicep[i de 1.500 de cai-
putere, b`rci mici [i [alupe ben-
goase. La interior po]i admira
decora]iuni mirifice cu plase
pesc`re[ti ag`]ate pe pere]i, \n
care s\nt prinse capete de somn
uria[, [tiule]i de porumb [i pal-
mieri de plastic mai ceva dec\t
`ia ai lui Agathon. Buc`t`ria, \n
nu Lamborghini?“, a \nceput s`
ne explice c` are impresia c`, de
la prieteni, `la mic a primit par-
fumuri. Obraznici cum s\ntem,
am insistat. {i am primit urm`-
torul r`spuns: „De la mine [i de
la so]ul meu a primit… haine“
(Haide]i, doamn` Udrea, ne l`-
sa]i?). Revenind la Adi Minune,
cic` a plecat de la aniversare cu
buzunarele umfl`]ele din cauza
a vreo 10.000 de euro, rezulta]i
\n principal din dedica]iile in-
mare dragoste, lu’ mama lui. Ca-
re mam` ne-a zis c` habar n-are
deoarece dumneaei [i so]ul au
p`r`sit festivitatea pe la miezul
nop]ii [i au l`sat pu[timea s` se
distreze \n voie.
Una peste alta, noi zicem c`
e bine c` Alin a avut parte de o
asemenea petrecere. C\t despre
a[a-zisele haine pe care le-a
primit cadou de la p`rin]i, spe-
r`m c` m`car n-au provenit de la
vreun veri[or mai bogat c`ruia-i
r`m`seser` mici.
pe sc`ri
Vineri noaptea, mare \ngr`-
|l vezi pe domnul acela
superb, cu inim` mare, cu ochi
juc`u[i, scrut\nd viitorul, pu]in
b`ut? Afl`, Dorine, c` acela este
pre[edintele ]`rii noastre [i
un apropiat al meu!
schimb, e sut` la sut` natural`:
ciorbici de somn proasp`t, care
cu o jum`tate de zi \n urm` se
plimba agale prin [enalul navi-
gabil, [al`u cu c`rni]` alb` pre-
cum por]elanul sau [tiuc` um-
plut` cu ce ave]i chef s` b`ga]i \n
dumneavoastr`. Exist` un sin-
gur defect al acestei c\rciumioa-
re pesc`re[ti. Oble]eii pr`ji]i cu
m`m`ligu]` [i mujdei nu cad \n
plas` at\t de des pe c\t \[i doresc
clien]ii, a[a c` \i g`si]i numai
dac` ave]i noroc [i pica]i \ntr-un
Pro sau, dac` prefera]i, \n spate
la Palatul {u]u. Ce s` fie, ce s`
fie? Premiera filmului Leg`turi
boln`vicioase – primul lungme-
traj cu lesbiene al lui Tudor Giur-
giu. Cum intrarea a fost numai
pe baz` de invita]ii, \n]eleg c` \n`-
untru era plin numai cu invita]i.
Am abordat ]inuta de camuflaj,
cu pahar de [ampanie \n m\n`
[i z\mbet larg \ntre urechi, [i ne-
am amestecat printre vedete.
Uite, \ntr-un col], cu [apc` pe cap
e Tudor Chiril`. Pas`mite e actor
principal \n film, a[a c` \n seara
asta de gal` s-a \mbr`cat \n blugi
[i trening. L\ng` d\nsul este o
tip` elegant`, fust` scurt`, cu pi-
cioare frumoase. Le remarcasem
\nc` de-afar`, c\nd se d`duser`
jos dintr-un BMW meseria[. Sta]i
c` se \ntoarce... mi-e r`u... este
Tora Vasilescu, dom’le! Uau! Ui-
te-o pe Andreea Raicu, [i ea \ntr-o
]inut` de ]\]e mari... `staaa... de
zile mari. E [i Cecilia {tef`nes-
cu. Emo]ionat`. Doar filmul e f`-
cut dup` cartea ei. Cine mai era:
Tudor Giurgiu, Electric Brother
[i Vlaicu Golcea – auzisem eu
ceva Aievea prin coloana sonor`,
Vlad Nanc` [i {tefan Cozma –
arti[tii vizuali de la Omagiu (pe
Cozma \l [ti]i din ultimul video-
clip Morandi), regizorii Alexan-
dru Solomon (Marele jaf comu-
nist) [i Radu Munteanu (Furia),
Pruteanu. Avem o singur` dile-
m`: domni[oara reporter care in-
tervieva vip-urile \n fa]a camerei
moment de maxim` inspira]ie.
C\t despre desert, din p`cate, nu
exist` \n meniu nici pl`cint` de
biban, nici tort de scrumbie, dar
o por]ie de cl`tite cu sm\nt\n` [i
stafide sau un tort de \nghe]at`
se mai g`se[te prin n`vod. Aten-
]ie, nu comanda]i tortul casei,
pentru c` e o felie de pr`jitur`
t`iat` ceva mai sub]ire dec\t
salamul de Sibiu! Pe partea fi-
nanciar`, lucrurile stau mai mult
dec\t omene[te, dac` ne g\ndim
c` trei persoane se pot s`tura co-
de filmat avea [li]ul desf`cut la
pantaloni din gre[eal`? Sau mai
nou a[a se poart` chilo]ii negri
cu dantelu]`?
Aplauze la obscen`
deschis`
Tot vineri sear`, la „The Pri-
vate gentlemen’s club“, industria
romåneasc` de pornoial` ob-
scen` [i-a decernat premiile.
Probabil c` numele laurea]ilor v`
intereseaz` la fel de mult ca [i
replicile sau scenariul unui film
XXX (apropo, eu unul nu am
reu[it niciodat` s` aflu dac` el o
iubea cu adev`rat pe ea [i dac`
la sf\r[it chiar r`m\n \mpreun`).
Dar s` v` zic mai bine ce am
aflat \n seara cu pricina. P\n` la
ora evenimentului, b`usem deja
dou` sticle de vin, ca s`-mi fac
curaj, mai ales c` urma s` o
\nt\lnesc [i pe tanti Cicciolina.
A[a c`, la fa]a locului, m-am ho-
t`r\t s` m` regalez cu un pahar
cu ap` plat`. {ti]i c\t costa? Nu-
mai 350.000 de lei. Nu [tiu dac`
erau lei vechi sau noi, dar asta
chiar nu conteaz`. M-a st\njenit
mai tare faptul c` nu aveau dec\t
ap` plat` Vitel, pentru c` pe
mine m` doare burta dac` nu
beau Evian, Perrier S class sau
Hebe de colec]ie (pentru cunos-
c`tori, anul 1976 a fost un an
bun la Hebe). A[a c` m-am uitat
ca Vitelul la poarta nou` [i am
t`iat-o. Dup` ce am mai num`rat
o dat` ridurile de pe g\tul un-
guroaicei celebre, care oricum
nu ar`ta, la cei 55 de ani, cu mult
mai r`u dec\t stripteuzele de
acolo. Doar c` la ea este expli-
cabil: ce s`-i faci, tat`, politica
asta te consum` nervos [i te-m-
b`tr\ne[te \nainte de vreme!
Nu-i transmisie
ca proba \n direct
|n aten]ia nevestelor pe care
le-au enervat \njur`turile so]ilor
microbi[ti de la \nceputul retu-
rului Steaua-Rapid: deci, doam-
nelor, vorbele ur\te care v-au
g\dilat nepl`cut urechile fine nu
erau din cauza meciului, ci oare-
cum din cauza calit`]ii trans-
misiei. Dup` cum, probabil, nu
[ti]i, Realitatea TV a adus, pen-
tru partida \n discu]ie, at\t un
supercar italian, c\t [i un super-
regizor de emisie, la fel de ita-
lian. Care italian, conform unor
b\rfe din televiziunea lui V\ntu,
a tr`it, pe tot parcursul acestor
b\lbe, cu impresia c` nu e \n
emisie, ci \n probe. Cic` au uitat
s`-l anun]e `[tia de la Realitatea
c` a-nceput meciul. Deci aia a
pios cu numai 60-70 de lei noi.
{i, presupun\nd c` nu v` place
pe[tele, experien]a de a sta la un
metru de unda Dun`rii cea fru-
mos curg`toare [i tulbure ca
metalul, acum, cu ocazia inun-
da]iilor, tot merit` efortul. G\n-
di]i-v` c` s\nt unii care s-au dus
p\n` \n Indonezia ca s` vad` un
tsunami la el acas`!
Bursucul gastric
MONDENII VECHI
{I NOI
fost cu \njur`turile din primele
minute. Pentru restul n-avem
nici o explica]ie. {i nici de ce
unele dintre dumneavoastr` a]i
luat b`taie \n seara cu pricina
nu prea putem s` v` l`murim…
Amanta lui Vanghelie
geme \n orele
de lini[te
Domnu’ editorialist de la zia-
rul 7 plus (v` [ti]i dumneavoas-
tr` care s\nte]i), s` [ti]i c` a-
manta dumneavoastr` oficial`
nu e prea cuminte. Domnu’ Ma-
rean Vanghelie de la sectorul 5,
s` [ti]i c` nici amanta dumnea-
voastr` semioficial` nu e prea
cuminte. Domnii cititori, s` [ti]i
c` amanta oficial` a domnului
de la 7 plus e una [i aceea[i per-
soan` cu amanta semioficial` a
lui Marean de la sectorul 5. O
cheam` Simona Sofian, e zia-
rist` (tot la 7 plus c`, na, a[a e
via]a, plin` de coinciden]e!) [i
noi v-am mai informat, prin
2004, at\t despre rela]iile ei str\n-
se cu primarul Ferentariului, c\t
[i \n leg`tur` cu rapoartele (sau
raporturile?) pe care Simona i le
d`dea (sau le avea cu?) fostului
[ef al SPP, Gabi Naghi. Acum,
care-i problema cu domni[oara
Sofian, absolvent` a Colegiului
Na]ional de Ap`rare, ca [i alte
dou` mari nume ale Romåniei,
Floriana Jucan (de la o viitoare
revist` monden`) [i Diana L`s-
c`rescu (de la… Mobexpert).
P`i, problema e c`, \n calitate de
locatar` a unui bloc de pe l\ng`
Mall (din `la de garsoniere jme-
kere [i ultraaranjate), \[i deran-
jeaz` cam tare vecinii. {i \i de-
ranjeaz` la diverse [i imprevi-
zibile ore din noapte, cu conver-
sa]ii pline de gemete [i oftaturi
despre Heidegger, Kant [i cine
se mai nimere[te pe ordinea de
zi, ``, asta, pe ordinea de noap-
te. Care vecini, s`racii, dup` ce
i-au b`tut \n zadar \n ]evi [i-n
pere]i, au decis s` apeleze la
dumneavoastr`, \n ideea c` poa-
te v` convinge]i amanta (ofi-
cial`, respectiv semioficial`)
s`-[i omeneasc` oaspe]ii \ntr-un
mod mai silen]ios. Mai ales c`,
probabil, cu ocazia acestor vizite,
se consum` [i-o gr`mad` de ap`
cald`…
Veninul [i c\nepa
LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`;
DDD ca la tata acas`;
DD
D
ca la mine acas`;
ca la m`-sa acas`.
π ieftin ca braga;
ππ caut`-te-n buzunar
\nainte de a intra;
πππ e bine s` mergi \n ziua
de salariu ca s` nu te
faci de r\s;
ππππ numai dac` te invit`
cineva care pl`te[te.
µ po]i s` [i adormi;
µµ cur`]el;
µµµ ai grij` pe unde p`[e[ti;
µµµµ n-ai putea s` mai rabzi?
frumoasa academia CA}AVENCU 19
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
[i chestia |]i
spun pe bune, Raluco: la
pu[toaicele `lea sub]iri, cu craci
Prietenia la nevoia
dosarele hardcore lungi, ]\]e tari [i buci c\t dou` porto-
cale... bleah!... nici nu m` uit... Au \n cap de PR se cunoa[te
numai gra[i libidino[i, plini de bani [i de |n aten]ia telespectatorilor care
Cuplul Vali Pung`-Raluca B`dulescu aur la g\t, eventual [i copii de barosani.
Nu le condamn, c` [tiu c` e via]a
au pus botul la dezl`n]uirea de
ipocrizie din jurul recentei mor]i

are un nou amant. grea \n Romånia. a c\nt`re]ei Laura Stoica [i a

logodnicului ei, Cristian M`rges-
cu: nu-i a[a c` mai ]ine]i minte
De data asta e al ei! cum [i-a dat Silvia Dumitrescu
ochii peste cap pe la televizor,
Dragostea, chiar [i atunci c\nd e doar de ochii lumii, cum ar veni, \n povestind despre grandioasa,
cazul lui Vali Pung`, doar pentru bani [i, \n cazul Raluc`i B`dulescu, unica, irepetabila, ne]`rmurita,
doar pentru imagine, dragostea deci \[i urmeaz` legile ei fire[ti. Cu vezuviana, rocambolesca [i
alte cuvinte, face dragostea ce face (inclusiv un b`ie]el, pe nume eclatanta ei prietenie cu moarta,
Alex, c`, na, a[a-l chema [i pe iubitul lui tati de la vremea aia…) [i, pe care o numea, f`r` rezerve,
p\n` la urm`, tot intr` \n rutin`. Iar dup` ce intr` \n rutin`, moare. „cea mai bun` prieten` a mea“?
L`s\nd loc, \n cazul lui Vali, unei cople[itoare singur`t`]i [i, \n cazul Ei bine, a sosit momentul s` v`
Raluc`i, unui amant. [terge]i botul de lacrimi [i s`
face]i cuno[tin]` cu adev`rul,
Dac` \n vremurile bune fiica tru o [edin]` de consolare), cum, dragi telespectatori. Care,
fostului senator Doru Laurian cuplul nu se mai afl` \ntr-o si- dezbr`cat la pielea goal`, ar
B`dulescu, doamna analist` de tua]ie at\t de roz, ci dimpotriv`, suna cam a[a: la momentul
mod` Raluca B`dulescu, avea \ntr-una oarecum maro, dup` mor]ii Laurei Stoica, cele dou`
mare grij` de so]ul dumneaei, cum urmeaz`: 1) doamna nu-[i mai vorbeau de vreo trei
domnul strip- B`dules- ani. Chestie care pe noi, cel
per Vali pu]in, ne-a l`sat oarecum
Raluca B`dulescu, aceast` Ileana Os\nzeana a petrecerilor mondene, nel`muri]i. S` nu ne-n]elege]i
urm`rit` de un F`t-Frumos pornit la v\n`toare de balene gre[it: nu c` Silvia Dumitrescu
s-a prezentat abuziv ca fiind cea
a[a ceva nici m`car \n afara car gura lumii nu mai e a[a im- ]epi, care, acum vreo trei s`pt`- mai bun` prieten` a Laurei
c`sniciei (deci n-o mai \n[al` pe portant`, c\t` vreme cei doi \[i m\ni, a \nso]it-o la un eveniment Stoica ne-a uimit cel mai mult, ci
doamna B`dulescu nici cu al]i petrec week-end-urile separat din Kristal [i care, \n general, este c` n-a ie[it la televizor s` se
domni, nici cu alte doamne), mo- (doamna B`dulescu prin Bamboo foarte des v`zut conduc\ndu-i laude c-a fost amanta lui
tiv pentru care este deosebit de [i Bonsai, domnul B`dulescu \n ML-ul de culoare argintie. Sper`m Milo[evici. Care, vorba-aia, era
Pung` (\n cu [i dom- trist; 3) c\nd aude vorbindu-se \n Kristal); 5) doamna B`dulescu se c` nu [i de domnul Pung`, nu de la fel de mort ca Laura, deci nu
sensul c`, da- nul Pung` nu jurul dumneaei de domnul Pun- afi[eaz` \n lume mai mult cu alta, dar s-ar putea s`-i plac` `la putea s` infirme, dar mult, mult
c`-l vedea trist, mai consum` \m- g`, doamna B`dulescu are reac]ii Botezatu dec\t cu propriul so] [i micu’ [i s` simt` tenta]ia de a i-l mai cunoscut dec\t ea, deci
punea repede unghi- preun` momente in- destul de ireveren]ioase, de genul 6) mai nou – [i acum pu]in` sufla so]iei. minciuna ar fi fost mult mai de
ile alea lungi pe telefon time, de circa doi ani de „D`-l \n p… mea!“, „Nu m` inte- aten]ie, v` rog! – doamna B`du- impact.
[i-l suna pe iubitul lui, zile; 2) de vreun an jumate, reseaz`!“ sau „D`-l \n p… mea, lescu [i-a tras un amant. E vorba Vali Baba PR&B
Alex, ca s`-l roage frumos pen- domnul Pung` nu mai consum` nu m` intereseaz`!“; 4) nici m`- de un pu[ti brunet, cu p`rul f`cut [i cei 40 de ho]i
20 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Increediiibil!
Un teext
cu glum` bizooonic```?…
Ia s` vedem, ce avem noi
aici… Uau! Iiincreeediiibiiil! Fi]i
pu]in aten]i… avem un text la ru-
brica Internet! Fantastic! Dom’le,
ce text interesant [i cu umor! Este
incredibil! Ia s` vedem, al cui o
fi acest text frumos cu titlu haios
[i cu ilustra]ie… S` citim ce scrie
sub el… „Signor Daniel Goace“?!
Uau! Este increediibiil!… Dar,
ia s` vedem, oare la cine se re-
fer` acest articol extraordinar de
interesant? Vaai! Cic` se refer`
la un ]`ran ajuns \n Spania care
[i-a luat ma[in`, s-a filmat sin-
gur cu ea exact \n stilul acesta \n
care v` vorbesc acum, [i apoi a
trimis filmule]ul \n ]ar`, ca s` va-
d` [i prietenii lui [i s` moar` de
ciud` c` ce bine o duce t\rlanul o lun` pe site-ul http://youtube.
nostru acolo la Spania. com, un portal de uploadat tot
Filmule]ul a ajuns \n urm` cu felul de filmule]e haioase, de un-
de a fost preluat de blog-ul ami-
cului Zoso (http://zoso.bash.
ro). |n urm` cu vreo dou` s`pt`-
m\ni m-am uitat [i eu la filmule]
[i nu i-am dat importan]`. Ce nai-
ba po]i s` zici: un cocalar cretin
care s-a \nv\rtit de o ma[in` prin
Spania. Doar c`, \ntre timp, ]`ra-
nul interna]ional [i Audi-ul lui
„A Seis“ au inspirat al]i români
pleca]i/r`ma[i pe aiurea, care au
produs la r\ndul lor replici filma-
te [i le-au pus pe Internet. Mier-
curi sear` l-a dat p\n` [i PRO
TV-ul la jurnalul de [tiri. La ora la
care scriu acest material, expre-
sia „}`ran \n Spania“ a ajuns
brand, iar numitul Adrian Tudor,
zis Angy, a devenit vedet`. Eu zic
c` deja poate s` las` dracului c`p-
[unile [i s` se \ntoarce acas` s`
prezint` fo’ emisiune pe Prima
TV cu bigbrazeru’ `la… \mi scap`
acum numele. Ast`zi pe Internet
se g`sesc zeci de replici haioase
care mi[toc`resc filmule]ul origi-
nal. Zoso le-a grupat pe toate (in-
clusiv originalul) la adresa http://
zoso.bash.ro/2006/03/taran-
in-spania.html. Urm`ri]i-le, r\-
de]i-v` de P`cal` `la [i jura]i-v`
s` nu v` \nt\lni]i \n via]a voastr`
cu astfel de indivizi!
Hacker, poli]ist hexan
danielgoace@catavencu.ro
interne]e
f`r` b`tr\ne]e
Pe site-ul TVR latr`
c\inii din Giurgiu
|n noaptea de vineri spre s\mb`t`, \n timp ce pre[edintele Televi-
ziunii, domnul Tudor „Harry Potter“ Giurgiu, se afla la cinema-
tograf, la lansarea ultimului s`u film Leg`turi boln`vicioase, ni[te
pu[ti care nu se uit` la cinema, pentru c` ei descarc` toate filmele
de pe Internet [i le v`d la calculator, p`trundeau fraudulos prin
ma]ele site-ului www.tvr.ro. Pe la miezul nop]ii, c\nd Tudor Giurgiu
\nc` mai ciocnea un pahar cu vipurile prezente la a doua vizionare,
hackerii scurtcircuitau serverul definitiv [i a[a r`m\nea p\n` a doua
zi pe la pr\nz, c\nd catadicseau b`ie]ii de la departamentul IT s`
ridice cornul din pern` [i s` mearg` s` vad` pozna. |n loc de varza
aia albastru-sp`l`cit care este site-ul www.tvr.ro, s\mb`t`
diminea]` trona un ecran negru pe care scria „Hacked By MOR-
FEUS@RooTeRs Team. Undernet“. Asta ca s` se \nve]e minte
domnii de la TVR s` mai… s` mai ce? S` \i fi enervat pe hackeri
faptul c` „PROTV RULLLZ!!!“? Sau c` nimeni n-o pup` pe Alida
(vezi screenshot)?
Sparty Girl
interne]e
f`r` b`tr\ne]e
single player \mpotriva tuturor:
In the name
of The Godfather
Ce v-am promis c` urmeaz`
s`pt`m\na asta? A[a… jocul The
Godfather pentru PC (Best Distri-
bution, 130 RON). Ia s` vedem…
Avem pe copert`, a cui mecl` cre-
de]i, a lu’ Marlon Brando, normal!
Rupem celofanul, deschidem car-
casa, un DVD… Perfect! |l bag \n
DVD-Rom… porne[te. Manualul
este \n limba român`. Ceea ce nu
se poate spune [i despre limbile \n
care po]i instala jocul. Acestea pot
fi, evident, englez`, apoi danez`,
olandez`, polonez` [i suedez`.
Cum dracu’ o suna Na[ul \n po-
lonez`?! Da’ vi-l \nchipui]i pe Don
Vito Corleone \n olandez`: „Hor-
hro-har-hro-hro“…? Bun, odat`
dep`[it acest moment, \ncepe jo-
cul. Muzica o [ti]i – tema filmului
din 1972. {i fe]ele actorilor s\nt \n
majoritate cam tot de-acolo. Ur-
meaz` „New Game“ – configu-
rarea personajului. Nu e ceea ce
v` imagina]i, adic` \i da]i un nume
[i dup` aia, gata, „Next“ [i „Play“.
Nope! |i construi]i mai \nt\i fa]a:
fruntea – vreo trei tipuri de frunte;
ochii – \ncep\nd cu culoarea [i ter-
min\nd cu ridurile [i cearc`nele;
cicatrice – st\nga, dreapta… unde
vrei; aluni]` – da sau nu; nas –
coroiat, sub]ire, c\rn etc; gur` –
mic`, mare, str\mb`; b`rbie, o-
braji… nu v` mai spun… Am stat
o jum`tate de or`. Ideea e c` ]i se
d` fa]a blajin` a unui student la
Litere \n anul 1, iar tu trebuie s`
sco]i un fel de v`r al lu’ Fane Spoi-
toru dup` zece ani de bul`u. Tot jo-
cul se bazeaz` pe impunerea fricii
[i atragerea respectului. Atragi res-
pect – acumulezi puncte. Ai punc-
te – po]i \mbun`t`]i agilitatea,
s`n`tatea, puterea pumnului [i al-
te abilit`]i.
Povestea e a[a: tu e[ti un pu[ti
din Mica Italie al c`rui tat` \i este
executat de Mafie \n fa]a ochilor.
Vrei s` te r`zbuni, a[a c` e[ti luat
sub aripa lui Don Corleone. La \n-
ceput, tutore \]i va fi Luca Barzini.
El te \nva]` s` dai cu pumnul, s`
folose[ti o b\t`, s` dai genunchi sub
centur`, s` str\ngi de g\t. Sistemul
de lupt` e destul de bine implemen-
tat [i pare o inova]ie \n domeniu. Ai
diferite combina]ii de taste din care
po]i ob]ine lovituri interesante. Alt-
academia CA}AVENCU
fel, gameplay-ul aduce \ntruc\tva
a jocul Mafia. New York-ul este \m-
p`r]it \n famiglii: Tattagllia, Strac-
ci, Cuneo, Barzini [i Corleone. Tu
trebuie s` \nghi]i u[or-u[or toate
afacerile [i teritoriile familiilor ad-
verse [i s` devii Don-ul New York-
ului. Pentru asta trebuie s` h`r]u-
ie[ti, s` love[ti, s` mituie[ti [i, la
nevoie, chiar s` ucizi. Jocul este
pres`rat [i cu poante pentru c`, de
regul`, mafio]ii s\nt haio[i. Din p`-
cate, aceea[i problem` ca [i la jocul
prezentat s`pt`m\na trecut` (SWAT
4: Stetchkov Syndicate): nu po]i
salva \n interiorul misiunii. Salvezi
(la fel ca \n Mafia) doar atunci c\nd
ajungi acas`. |n plus, sub nici un
chip nu po]i trece de filmule]ele in-
troductive. Am \ncercat tasta ESC,
Pause, combina]ia ALT-F4, CTRL-
ALT-DEL… nimic, frate! |]i place,
nu-]i place, trebuie s` urm`re[ti
cut-scene-ul respectiv p\n` la sf\r[it.
Sau p\n` la comanda Power Off!
Septimiu Server
21
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
hard de ner`bdare
|n path cu du[manul
Ca s` nu r`m\n` [i anul acesta repetent fa]` de Linux, mama
mare, mami]ica, [i tanti Mi]a au hot`r\t s`-l ia de o ureche pe
neast\mp`ratul Microsoft [i s`-l duc` pe site-ul http://port25.
technet.com „Communications from the Open Source Software
Lab@Microsoft“. Adresa respectiv` reprezint` \ncununarea cu
succes a eforturilor gigantului Microsoft de a deveni interoperabil
cu softul open source. Conform zicalei – pe care am inventat-o eu
acum – dac` nu po]i s`-l \nvingi pe du[man, atunci f`-]i-l prieten,
compania din Redmond a realizat un site ca un fel de „interfa]` la
toate proiectele Microsoft \n domeniul open source realizate \n
laboratoarele sale“.
Un motor at\t de simplu
dup` vorb`, dup` port USB
Am auzit pe cineva pronun]\nd cuv\ntul „Google“? Nuuu?! Cum
nu? P`i, ia mai citi]i o dat` primul r\nd al textului de fa]`! Deci s-a
pronun]at cuv\ntul „Google“… Atunci, apropo de Google, compa-
nia din Mountain View – sper c` a]i observat [mecheria de a folosi
expresii care con]in loca]ia, pe post de sinonime, ca s` nu repete
redactorii Microsoft [i Google la nesf\r[it – a lansat de cur\nd un
pad ingenios. Prin ce e pad-ul Google ingenios? P`i, prin faptul c`
are vreo patru port-uri USB. Deci, acum pute]i conecta mouse-ul
direct la pad. Nu vorbesc de cazul \n care mouse-ul e wireless. {i
nici de cazul \n care pad-ul \nsu[i va fi wireless.
BBC la munte [i la malware
Una dintre ultimele forme de atac pe Internet este trimiterea de
mesaje care con]in invita]ii la ascultarea postului de radio BBC
\mpreun` cu un link care ar trebui s` duc` la site-ul BBC. Cei care
fac click pe link ajung pe o pagin` fals` care le instaleaz` un
keylogger. Acesta monitorizeaz` activitatea utilizatorului pe site-
uri financiare [i transmite informa]iile c`tre autorul keylogger-
ului. Care va s` zic`, a]i putea r`m\ne [i cu BBC-ul neascultat, [i
cu banii lua]i.
Game Ovar
22 academia CA}AVENCU {coala
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
de feste

Cum se pune erosul la treab` eficien]a aparatului. Ca s` n-o su- Or fi destinate b`rba]ilor comple-
p`r, \i explic: „Stai lini[tit`, drag`, xa]i c` au m\na prea mic`? Sau
nu e vina ta! Eu am lucrat \n con- celor mai \n v\rst`, care nu mai
„Un instinct at\t de van, ce Un nene distribuitor de stimu- struc]ii de drumuri. Acolo folo- pot ob]ine o erec]ie satisf`c`toare
le-abate [i la p`s`ri de vreo dou` lente se m\ndre[te cu p`]ania u- seam frecvent maiuri pneumatice de la m\na lor?
ori pe an“. La Bucure[ti, instinc- nui client. Rezultatul prafurilor a (ni[te dispozitive cu care se tasea- La capitolul „Show-uri – pres-
tul acesta se treze[te deocamdat` fost mai mult dec\t evident. Pri- z`, prin vibrare, terasamentele). ta]ii sexuale acrobatice, nemaiv`-
doar o dat` pe an. Bine\n]eles, etena acestuia a r`mas \ns`rci- Poate asta mi-a indus \n timp a- zute, extravagante“ am consem-
prim`vara, mai exact s`pt`m\na nat`. Venirea pe lume a embri- ceast` insensibilitate“. nat doar performan]a vizitatorilor.
trecut`, c\nd a avut loc a treia onului a gr`bit decizia acestora Dintre toate ustensilele v`zu- Ace[tia reu[eau practic s` levite-
edi]ie a t\rgului Eros Show. Nu de a se c`s`tori. Copilul este acum te la acest T\rg, noutatea cea mai ze, contorsiona]i, cu telefoanele [i
[tim ce ar fi spus poetul, c`ruia bine s`n`tos [i, probabil, la ma- mare au reprezentat-o pentru mi- aparatele foto deasupra anima-
sifilisul i-a pus capac, despre ast- jorat va veni s`-i mul]umeasc` ne ni[te mulaje ale unor m\ini, toarelor, tol`nite lasciv pe vreo
fel de manifest`ri. Dar v` vom v\nz`torului de pilule pentru po- destinate introducerii \n diverse scen` improvizat`. De unde, frate,
povesti ce am \n]eles noi de la cei ten]`. De ce? Simplu. Pentru c` locuri. Descoperirea m-a dat pes- mania asta de a ob]ine c\teva poze
te cap. |n]elegeam c` gagicile pot pe mobil, c\nd, \n definitiv, locul
„À quoi bon avoir quitté Coasta Boacii?!“, apela la substitute pentru diverse era ticsit de reviste sau DVD-uri
p`r]i anatomice masculine, care, de profil? |nseamn` c` r`m\ne,
exact asta spuneam [i eu, drag`, nu vezi
\n mod cu totul natural de altfel, deci, valabil`, mai ales aici, vorba
c` m` asalteaz` to]i domnii ace[tia? le lipsesc femeilor. Dar de ce s`-]i aia care spune c` „ce-[i face omul
tic cu pseudonimul „n`scu]i din plece \n Italia, la munc`, [i dorea trebuiasc` o m\n` de plastic? O fi cu m\na lui…“.
prun`“. s` se asigure \n acest fel de fi- pentru cele care nu au nici m\ini?! Alexandru DU}U
Un alt pu[tan, \ns`rcinat cu li- delitatea so]iei. S` sper`m m`car
vrarea la domiciliul cump`r`to- c` vibratorul nu-i va folosi papucii
rilor a feluritelor vibratoare, se la- [i halatul omului plecat la f`cut
ud` cam a[a. La \nt\lnirea de pre- bani. C`, \n rest, stau lini[tit: nu
dare, madama beneficiar` vine vor ap`rea niciodat` suspiciuni
cu so]ul. Toat` tranzac]ia are loc legate de faptul c` viitorii copii ai
\n autoturismul proprietate per- cuplului ar putea avea ochii vi-
sonal`. Femeia trece rapid pe ban- bratorului.
cheta din spate, \[i ridic` poa-
lele-n cap [i testeaz` pe loc noul |n timp ce eu ciulesc urechea
Un nene care a luat-o de bun`: „Haide, m`, vibrator, sub privirile jenate ale la aceste istorii, o tanti se apropie
c` fata te iube[te!“. |n felul lui, toate au c\te b`iatului. Cic` voia s` vad` exact de mine [i \ncepe s` m` m\ng\ie
un loc \n inima sa. Dar bagaboantele astea nu dac` materialul este bun, ca s` cu un deget pe g\t. Observ surprins
vor s`-[i bage actele cu un domn respectabil [tie dac` mai comand` [i alte or- c` \n c`u[ul palmei fata ]ine un
ca ‘mnealui. Nerecunosc`toare, ce s` le faci! gane cu baterii. dispozitiv electric produc`tor de
Mai pu]in ciudat mi s-a p`rut vibra]ii. Aceste vibra]ii se trans- Domni[oar` (m` rog, crede]i ce vre]i!)
care [i-au expus produsele [i exist`. Avem deci de-a face cu o un ]`ran de prin p`r]ile Vasluiu- mit prin degetul ei [i ar avea me- \n exerci]iul func]iunii. E vorba de clien]i,
preparatele din carne \n galan- nou` subspecie de „decre]ei“: lui, care s-a \ngrijit s`-i procure nirea s` m` excite pe mine. Ea pa-
a[a c` ne vom pronun]a encomiastic:
tarele oferite generos de organi- „piluleii“, un fel de fra]i ai copiilor consoartei o astfel de juc`rie pen- re la fel de surprins` de lipsa mea
zatori. concepu]i la be]ie [i alinta]i plas- tru un motiv simplu. El urma s` de reac]ie [i se minuneaz` de in- „Domnul o are normal de mic`“.

O zi din via]a mea

de homosexual gigea
(reportaj semi-senza]ional)
Gigi Becali nu are dreptate:
homosexualii nu se m\ng\ie pe
cap, ei nu au timp de prostii.

Vineri, 7 aprilie 2006. M-am

trezit pe la 9,30 [i mi-am dat sea-
ma c` via]a e frumoas`. Am b`ut
o cafea, am fumat c\teva ]ig`ri [i,
sub du[, m-am bucurat \nc` o da-
t` de calificarea Stelei \n semifi-
nale. Pe la 11 f`r` ceva am ie[it
din cas` [i, \n fa]a blocului, m-am
\nt\lnit cu un prieten. Am schim-
bat c\teva vorbe cu el, apoi, nu
[tiu de ce, l-am m\ng\iat pe cap.
M-am urcat \n ma[in` [i am venit
la redac]ie. |n redac]ie, i-am m\n-
g\iat pe cap pe to]i cei cu care
m-am \nt\lnit. Seara, am fost la
un concert, la Deko, unde c\nta o
moldoveanc`, Alexandrina, pe
care, \ns`, n-am m\ng\iat-o pe
cap. Aici, m-am \nt\lnit cu mai
mul]i prieteni. Cu unul dintre ei,
C`t`lin Neam]u, pe numele lui Vedeta porno Cicciolina, dup` 20 de ani,
adev`rat, m-am pupat pe obraz. [i colegul nostru Iulian T`nase,
Cu Teo de la trupa de stand-up
dup` o sticl` de vin. B`utura a fost destul`!
comedy Deko am tras c\teva re-
prize de r\s, dar am uitat s`-l m\n- meni. Am schimbat c\teva impre- Cicciolina [i, \n timp ce femeia
g\i pe cap. La mas` am stat cu sii literare cu Dan Chi[u, dar nu \mi zicea „After that“, B`rbosu
Bogdan de la Teatrul Act, cu l-am m\ng\iat pe cap, ca s` nu se m` [i tr`gea \n poz` cu vedeta
Florin Piersic Jr., cu Narcisa, cu interpreteze. Pe la 2 noaptea, porno. L-am v`zut \n carne [i
Rona Hartner [i cu Adriana de la l-am luat de g\t pe B`rbosu, el a oase pe Titus Steel, al`turi de
Twice. Pe nici unul dintre ace[tia luat-o de g\t pe prietena lui [i, care am f`cut un pipi la toalet`.
nu i-am m\ng\iat pe cap. Pe la 10 \mpreun`, am plecat la fostul Show-ul de la porno era pre-
f`r` ceva, m-am \nt\lnit \n L`pt`- Melody Bar, unde avea loc de- zentat de Mircea Zara, gay [i ve-
rie cu B`rbosu (pe care l-am m\n- cernarea premiilor din industria det` TV. Nu l-am m\ng\iat pe cap,
g\iat pe cap) [i cu prietena lui, porno din Romånia. Am stat la de[i poate c` nu l-ar fi deranjat.
Elena. N-am r`mas \n L`pt`rie, dou` palme de Cicciolina, cu care Am ajuns acas` pe la 4,30, m-am
c` nu mai erau locuri. Ne-am dus am schimbat c\teva vorbe, dar nu m\ng\iat un pic pe cap [i m-am
\n Twice, unde am servit dou` am m\ng\iat-o pe cap, ca s` nu se culcat. Cu prietena mea.
sticle de vin din partea casei. Nu interpreteze. „May I have a pic-
m-am mai m\ng\iat pe cap cu ni- ture with you?“, am \ntrebat-o pe Iulian T~NASE
CLO{CACU
PUII DE [aur
A \nnebunit prost`nacul!
„De aici, de la Turnu-M`gu-
rele, re\ncepem azi mar[ul spre
re\ntoarcerea la putere a PSD.“
Da. Aceast` propozi]ie nu am
inventat-o noi, ci a fost a lui
Mircea Geoan`. Care folose[te
un limbaj at\t de pompos, c`
parc` e Adolf Hitler vorbind de
victoriile incontestabile ale ar-
matelor germane \n est, \n timp
ce ru[ii bombardau Berlinul.
Dar, fiindc` e haios, ne-am ho-
t`r\t s` furniz`m alt` list` de ex-
presii grandioase pe care le poa-
te folosi Mircea Geoan` din alte
mici localit`]i de pe teritoriul
]`rii, fire[te, f`r` litera „r“, de-
oarece domnul Geoan` este
r\r\it:
De exemplu:
Din satul Ghijana de Sus,
jude]ul Sibiu: „Vom spulbea,
\ncep\nd de aici, toate \ncec`ile
acestei alian]e de incompeten]i
de a opi ma[ul nostu gloios de
cae vobeam la Tunu M`guele!
}aa ne a[teapt`!“.
Din satul Bustuchin, jude]ul
Gorj: „PSD va zdobi, \nt-o m`ea-
]` lupt` de gheil`, pe to]i libealii
[i pedi[tii, pentu c` PSD e su-
peio, e putenic [i ae masele de
patea sa!“.
Sabangia, jude]ul Tulcea:
„Chem al`tui de mine to]i inte-
lectualii, toate fo]ele con[tiente,
s` ne unim efotuile noaste \n
ealizaea idealului m`e] al aces-
tei ]`i, al acestui timp, \nvingea
\n alegei a Alian]ei De A“.
Din satul Tichile[ti, Con-
stan]a: „Patidul Social Democat
va demonsta c` poate \nvinge,
cu o supebie extaodina`, \nt-o
eal` lupt` de idei [i poiecte,
aceast` Alian]` cae s-a f`cut de
u[ine complet de c\nd se afl` la
putee, fiindc` nici nu [tie ce
este puteea!“.
Din satul Coma[ca (nu e tre-
cut pe hart`), jude]ul Giurgiu:
„Bucue[tiul tebuie \n sf\[it s`
teac` de sub jugul \n cae e ]inut
de 16 ani de zile, \n administaea
coect` a PSD, cae a avut, \n pe-
ioada 2000-2004, cel mai suc-
cesfull mandat de dup` evolu-
]ie!“.
Mai avem preg`tite multe
discursuri teribile, fantastice,
senza]ionale, debordante, d`-
r\m`toare, beton, pentru \nc`
zece mici localit`]i din care
Mircea Geoan` ar putea da co-
municate pentru ]ar`. Dac` ni
le cere, i le [i d`m, gratis. S`-i
ur`m, deci, succes!
National Geoan`graphic
academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
S` facem
tortul!
|n frumoasa localitate Dobroie[ti exist` o al-
ternativ`! O alternativ` la c\rciuma satului. Se
nume[te „Cofet`ria Geoan`“. Trecem rapid peste
am`nuntul c`, la ]ar`, cofet`rie \nseamn` de multe
ori „coffe+t`rie“ [i ne ne concentr`m pe un aspect
cel pu]in la fel de interesant: numele unit`]ii.
Nenea Geoan`, nenea Geoan`, ia uita]i ce au f`cut
copiii din Dobroie[ti! Au poreclit cofet`ria cu nu-
mele dumneavoastr`! Eu, \n locul dumneavoastr`,
i-a[ alerga pe uli]` [i i-a[ trage de urechi, s` [tie
[i ei cine e mai mare. Mai mare [i mai [ti]i dum-
neavoastr` cum, c` doar n-o s`-l parafrazez acum
pe Ion Iliescu.
Toto Savariina
23
Lumea de Apoi,
integrat` \n Europa
Ca Romånia s` intre \n Europa, produsele
romåne[ti trebuie s` satisfac` normele europene.
Termenul „produse“ e generos [i cuprinde inclu-
siv accesoriile de ve[nic` folosin]`, printre care
sicriele. Problema e c`, pentru a respecta stan-
dardele europene, un sicriu (racl`, co[ciug,
cop\r[eu, pardesiu de sc\nduri sau cum vre]i s`-i
mai spune]i), fiind considerat bun de folosin]`
\ndelungat`, trebuie s` ofere garan]ie m`car un
an (dac` nu chiar trei, cum se poart` \n ultima
vreme) [i, \n plus, s` posede certificat de radia]ii
[i umezeal`. Ideea, la origini, ar fi c` dac`
repauzeaz` vreun bolnav de ceva contagios, s` nu
ias` cumva viru[ii din groap` [i s`-[i fac` de cap
prin cimitir…
Booon. Ceea ce nu prea pricepem noi e treaba cu
garan]ia de un an (sau chiar trei, dup` cum
spuneam mai sus). Adic` dac` se-nt\mpl`, cumva,
ca \n primul an, cine are curiozitatea a[a, \ntr-o
doar`, s` dezgroape mortul ca s`-i fure ceasul [i
ghiulul [i vede sicriul deteriorat, \l poate duce la
magazin pentru a fi schimbat cu altul nou, de
acela[i model? Sau, mai r`u, dac` racla se stric`
\n timpul utiliz`rii normale, conform prospectului,
locatarul poate suna la reprezentan]`, s` vin`
echipa de me[teri? |n caz de defec]iune, magazi-
nul asigur` piese de schimb [i depanare la domi-
ciliul clientului? Plus c`, pentru a ne \ncadra exact
\n normele europene, pe durata repara]iilor,
clientul trebuie s` beneficieze gratuit de un alt
co[ciug similar, nu?
Oricum, toata treaba asta reprezint` o veste bun`
pentru mor]ii romåni, care se vor bucura, m`car
ei, de un confort sporit [i servicii de calitate,
prompte, competitive, la un \nalt nivel european!
Acum, [i-n rate, doar cu certificatul de deces!
Mortua sud-est
24 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
N`scu]i maidanezi
Dup` ce o gr`mad` de Brijibardo
s-au luptat \n instan]` pentru via]a [i
\ncredin]area lui spre adop]ie,
judec`torii au luat, \n sf\r[it, o
hot`r\re interimar` \n cazul lui
Bosquito, c\inele care i-a luat maul
unui japonez: s` fie ]inut \n ad`post,
la dispozi]ia organelor de anchet`,
p\n` la finalizarea cercet`rilor. Ce
ne-ntreb`m noi, dup` ce am rev`zut
recent N`scu]i asasini: dac` se-ndr`-
goste[te Bosquito de vreo coleg`
maidanez`? Dac` mazilesc \mpreun`
to]i paznicii, elibereaz` to]i c\inii din
ad`post, filmeaz` \mpreun` uciderea
ultimului martor (un reporter de la
OTV care va fi trimis de Dan Dia-
conescu s` transmit` \n direct eveni-
mentul), dup` care dispar f`r` urm`?
Cam nasol, nu? Dar nu mai nasol
dec\t ce am \n]eles din N`scu]i asa-
sini c` va urma dup` s\ngeroasa
evadare. Cum ce va urma? Cei doi vor
tr`i ferici]i p\n` la ad\nci b`tr\ne]i,
timp \n care se vor reproduce inten-
siv. {i problema e c` a[tia nu fac, ca
Mickey [i Mallory, c\te unul, ci direct
c\te cinci-[ase.
Mickey
[i Minnie {pag`
Nou! Parizer
\n multiproprietate!
Vestea bun` e c` a ap`rut moda
achizi]ion`rii de haine scumpe \n
multiproprietate. Asta \nseamn` c`
mai multe doamne f`r` mare dare de
m\n` \[i pot cump`ra o singur` fust`
de fi]e, pe care s-o poarte cu r\ndul.
Ideea mi se pare foarte bun`, mai
ales c` poate fi extrapolat` lejer. De
exemplu, mai mul]i pensionari
romåni \[i pot cump`ra la comun,
c\nd vine pensia, aceea[i bucat` de
parizer pe care s-o mestece cu r\ndul
p\n` la urm`toarea pensie. Iar iarna,
c\nd \ntre]inerea e al dracu’ de mare,
se pot sp`la cu r\ndul \n acela[i
lighean cu ap` c`l\ie. C` aia fierbinte
e scump`, deschide prea tare porii [i
cre[te riscul de pneumonie. Care
pneumonie ar impune ni[te comprese
la comun sau, Doamne fere[te, chiar
o por]ie de aspirina s`racului. Caz \n
care vie]ile triste de pensionari ar
ajunge la apogeu, \ntr-un mod fericit
[i ieftin. Adic`, printr-un co[ciug
cump`rat la comun.
Pneumonica Gabor
Intrare
\n tur(ul pantalonilor)
la ie[irea din tur`
La ie[irea din schimb de la o fabric`
de cherestea, t\n`rul Ovidiu D. din
Bac`u, chiar din ora[, l-a rugat pe un
coleg s`-i cure]e rumegu[ul de pe
haine cu un compresor. Mai degrab`
din joac` dec\t din neaten]ie, colegul
a ajuns s`-i fac` [i cur`]`ri intesti-
nale, \ndrept\nd furtunul cu aer sub
presiune \nspre o magistral` cu circu-
la]ie (\ndeob[te) pe cel`lalt sens,
recte rectul. T\n`rul a le[inat pe loc [i
s-a ales cu o „perfora]ie prin insu-
flare cu aer” a zonei, dup` cum au
spus doctorii. M-a[ fi ab]inut de la a
comenta [tirea asta, dar nu vreau.
Iat` c` s-a inventat, a[adar, b`rbatul
gonflabil. Doar c` pl`cerea e toat` de
partea lui. Posterioar`. De asta o fi
le[inat?
Publius Ovidius Asso
Schimbarea la f`]`rnicie
a lui Dan Pavel
Bun` seara, stima]i con-
sumatori, iubi]i aleg`tori [i b`,
microbi[tilor! Nu [tiu dac` a]i
fost aten]i la fazele alea \n care
Gigi B. \l marca str\ns pe Tra-
ian B., la o mas` a restaurantu-
lui Golden B. Ei, pu]ini s\nt cei
care au observat c` undeva, \n
dreapta lui Gigi, st`tea, z\mbind
timid, analistul politic Dan P. Cu
alte cuvinte, Dan Pavel s-a \n-
tors. S-a \ntors la Gigi Becali,
fostul s`u discipol \n ale poli-
ticii, pe care-l p`r`sise dup`
alegeri pe motiv c` \ncepuse s`
pun` mare pre] pe o organiza]ie
neofascist` ce b`ga materiale
pe banda dreapt` cu mult peste
nivelul, s` zicem, neobositului
B`nel.
Ei, [i [tii cum se \nt\mpl`
c\nd ai paharu-n fa]`: \]i mai
aduci aminte de una, de alta.
A[a [i noi: ne-am adus aminte
de dou` editoriale cu totul spe-
ciale publicate (\n Formula AS)
de Dan P. \n acest mileniu de
\mpliniri m`re]e.
Primul, la scurt timp dup`
boxul verbal dintre CTP [i Gigi
Becali de la cafeneaua Nova
Brasilia (3 februarie 2002). Iat`
ce spunea atunci analistul Dan
Cine pup` poala gropii
Incredibil! Emisiunile
Via]a spiritual` [i Reflec]ii ru-
tiere \[i dau m\na \n acest text
mic, dar incredibil de expresiv,
din Academia Ca]avencu. Prin
grija deosebit` a autorit`]ilor,
ma[ina din imagine a ajuns
nu cu un picior, ci cu toate
ro]ile \ntr-o groap` nesemna-
lizat`. Ah, dar iat` c`, luat de
val, am uitat s` v` \mp`rt`[esc
un am`nunt esen]ial: groapa
se afl` pe strada Icoanei, \n
Bucure[ti. Probabil c` doar
centura de siguran]` [i nu-
mele str`zii au f`cut ca ma[i-
na [i conduc`torul s-o ia doar
\n jos. C` [oferul (o [oferi]`,
de fapt) putea, Doamne fe-
re[te, s-o ia chiar \n sus! Ce-o
zice municipalitatea acum,
naiba [tie! Probabil o s` spun`
c` acolo nu se f`cea doar o
repara]ie, ci o parcare subter-
an`, iar [oferi]a noastr` a vrut
s`-[i pun` \nc` de pe acum
caroseria la r\nd, s` fie sigur`
c` prinde un loc.
Reac]ie \n [an]
P.: „Ziaristul Cristian Tudor
Popescu este amenin]at \ntr-un
loc public cu moartea de c`tre
un dubios investitor \n fotbal,
Gigi Becali“; „Miliardarul care
finan]eaz` clubul de fotbal
«Steaua» crede c` banii \]i con-
fer` libertatea de a face orice“;
Aflu acum c` arogan]a lui Be-
cali a mers p\n` acolo, \nc\t a
lovit [i i-a spus «cioroiule!»
unui african de la nu [tiu ce
emisiune de fotbal. Deci, indi-
vidul este [i rasist“; „Mi se
spune c` face parte dintr-un
clan de «machidoni», dintre
care unii sprijin` pe fa]` mi[-
carea legionar`. Libertatea de
asociere este garantat` \n Ro-
månia, dar parc` extremismul
politic este anticonstitu]ional“;
„Pare un roman cu mafio]i“;
„S\nt destui ziari[ti care \n locul
lui Popescu i-ar fi aplicat agre-
sorului c\teva [uturi \n locul cu
care g\nde[te, \n fund. Dar, dac`
\n mod tipic pentru curajul unor
asemenea personaje, Becali
apela la bodyguarzi, la [i[ sau
pistol, totul ar fi degenerat.
Acum, prin reac]ia sa public`,
prin scandalul de pres` provo-
cat, ziaristul i-a ar`tat agre-
oficina
cea de tain`
sorului c` mitoc`nia nu poate
fi l`sat` nepedepsit` la ne-
sf\r[it“.
Iat` \ns` c` \n repriza a
doua, dup` o pauz` de doi ani,
s-au \ntors de la vestiare un alt
Dan Pavel [i, mai ales, un cu
totul altul Gigi Becali: „Gigi Be-
cali este un produs al vremu-
rilor. El este un self-made man.
Adic` un om care s-a creat/f`cut
pe sine. Are o avere fabuloas`,
\n termeni romåne[ti“; „El este
un om de onoare. Un om cu cre-
din]` \n Dumnezeu, care crede
c` poate sluji interesul public.
Oriunde este invitat, poveste[te
cum a f`cut avere. Recunoa[te
sincer originea sa umil` – ma-
chidon cresc`tor de oi, care politice nu pot \nv`]a ceea ce rului machidon“.
privea cu respect c\nd trecea pe are Becali – evidente calit`]i
l\ng` el orice reprezentant al \nn`scute de lider (are [i de- Se observ`, a[adar, o schim-
lumii bune de la ora[, general, fecte \nn`scute sau dob\ndite – bare incredibil` de ton, cam de
senator, deputat, primar, min- se pune \ntrebarea dac` nu la „pe ei, pe mama lor!“ la
istru, ca s` nu mai vorbim de- cumva, la un moment dat, ele ginga[ul „trup [i suflet pentru
spre premier sau pre[edinte de vor at\rna mai greu dec\t calit`- culooooori!…“ – unde culorile
]ar`. El a avut \ns` norocul de a- ]ile). O parte dintre ace[ti stu- nu s\nt ro[u [i albastru ci, mai
l \nt\lni pe unul dintre cei mai
valoro[i politicieni romåni,
den]i vor fi buni exper]i, con-
silieri, cu timpul unii vor ajunge
degrab`, nuan]ele de verde de
pe bancnote.
Viorel Hrebenciuc“; „Nici cei \n func]ii de r`spundere, dar nu
mai buni dintre fo[tii sau actu- am v`zut la nici unul dintre ei {pri] [i cer[etor
alii mei studen]i de la {tiin]e personalitatea accentuat` a oie-
col]ul conduc`toarei
auto
Cu papucul pe ambreiaj
Pentru mine, ca fat`, chestia c` ai pus lichid de sp`lat par-
asta cu [oferitul nu-i chiar cel brizul f`r` s`-l diluezi cu ap`,
mai simplu lucru din lume. Mai a[a cum scrie \n instruc]iuni, [i
ales c` na[te tot felul de \ntreb`ri e ca [i cum l-ai sp`la cu [ampon.
la care s\nt obliga]i s` r`spund`
prietenii mei de sex tare [i ur\t [i |ntrebarea 3. De ce oglinzile
colegii mei de redac]ie (de sex exterioare arat` obiectele mai
tare [i frumos, c` n-am chef de \ndep`rtate dec\t s\nt ele, de
represalii…) fapt?
Ha, pentru c` s\nt oglinzi di-
|ntrebarea 1. C\nd stai pe loc, vergente, care fac obiectele mai
cu motorul pornit, e normal s`-]i mici [i mai \ndep`rtate, dar \]i
tremure schimb`torul de viteze? acoper` un c\mp vizual mai larg
R`spuns: Ha, ha, ha, da, iar dec\t ]i-ar acoperi o oglind`
la ma[inile foarte silen]ioase, dreapt`.
`sta poate fi chiar un semn c`
motorul e pornit.
Adic` dac` m-a[ da cu rimel
\n ele (la stop, mam`, lini[te[-
te-te!) o s`-mi arate genele mai
|ntrebarea 2. De ce parbrizul
meu e mereu plin de d\re?
mici [i mai multe?
R`spuns: Ha, ha, ha, pentru S.T.
fotografii: Paul S`vulescu
oficina
cea de tain`
protec]ia presei
O ziarist` de la
Ziarul de Bac`u
a fost condamnat`
penal pentru
obr`znicie
Fostul pre[edinte al Tribuna-
lului din Bac`u, Dumitru Pocov-
nicu, a fost dat afar` din func]ie
(de CSM) [i a fost trimis \n ju-
decat` de Curtea de Conturi
pentru excep]ionale calit`]i ma-
nageriale: a reu[it s` umfle con-
turile firmei lui Sergiu Sechela-
riu (Conimpuls) de la 12,9 mi-
liarde de lei (vechi) pån` la as-
tronomica sum` de 99 de mi-
liarde. Cu prima sum`, firma
celebrului constructor de [me-
nuri cå[tigase licita]ia pentru
noul sediu al Tribunalului Ba-
c`u. Diferen]a a fost cadoul ma-
nagerului, pre[edintele Pocov-
nicu. De[i de o spectaculoas`
banalitate, situa]ia a fost re-
latat`, \ntr-o serie de articole, de
Mirela Romane], \n Ziarul de
Bac`u. Ei bine, judele campion
al cheltuielilor din bani publici a
dat-o pe ziarist` \n judecat`.
Procesul a fost str`mutat \ntr-o
localitate de dincolo de grani]ele
Europei, la Babadag. Aici, un alt
judec`tor – Elena-Ivona {tef`-
nescu-Lunca – a reu[it perfor-
man]a s` o condamne pe zia-
rist` pentru calomnie, \n penal!
Pocovnicu a fost revocat din
func]ie de CSM \n 2004, ziarista
a fost condamnat` \n 2006. E
adev`rat, \ntre timp au mai avut
loc ni[te alegeri, Codul Penal a
intrat \n retehnologizare, Eu-
ropa ne-a mai ar`tat ni[te ste-
gule]e ro[ii pentru corup]ie [i
Justi]ie. Evident, asta nu \n-
seamn` c` ziari[tii trebuie s`-[i
fac` de cap.
Unde nu-i lege
e toc[oumeal`
Dup` un an de abstinen]`,
uite c` un proiect de lege a SRR
[i TVR båntuie prin Parlament.
Net mai ambi]ios decåt gluma
\n 4 articole a udemeristului
Hunor Kelemen, proiectul ajuns
acum la Senat are \nc` multe
bube. De fapt, nu, bube avea le-
gea existent`, pudra pus` peste
ele de noul proiect e cam sub-
]ire. Concret, dac` depolitizarea
Consiliului de Administra]ie era
o ]int` pentru noua lege, uite c`
s-a reu[it ameliorarea cu doi
ghiocei: \n CA au fost create
locuri pentru 2 reprezentan]i ai
societ`]ii civile [i unul pentru
salaria]i. Cei trei „civili“, \n opi-
nia ONG-urilor interesate, nu
pot contrabalansa presiunea
celorlal]i 10 membri care vin ca
reprezentan]i ai partidelor; ca s`
nu mai vorbim c` unul vine din
partea guvernului, ceea ce \n-
seamn` c` un partid este repre-
zentat de dou` ori. Pe textul
proiectului [i-a l`sat amprenta
[i un vajnic ap`r`tor al valorilor
na]ional-rrromåne[ti, cu expre-
sii de genul „cultivarea valorilor
limbii romåne“, „identitate na-
]ional`“, „def`imarea ]`rii [i
na]iunii“; din fericire, \ntr-o fa-
z` pu]in anterioar`, a zburat re-
ferirea la „promovarea muzicii
u[oare“. (Cu siguran]`, inter-
ven]iile astea nu apar]ineau
semnatarilor proiectului – Ralu-
ca Turcan, Valentin Iliescu [i
Cristian R`dulescu, ci unor pa-
razi]i din zona ministrului Cul-
turii, de-ai dlui. Iorgulescu).
Una peste alta, principala cali-
tate a proiectului este c` exist`,
dar a[a cum arat` acum nu este
decåt un suport pentru o re-
form` real` pe care ar trebui s`
o opereze senatorii. Cu alte cu-
vinte, proiectul intr` \n lucru la
comisia de mass-media condus`
de senatorul Adrian P`unescu.
Baft`?
Preservativ
academia CA}AVENCU 25
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Science Friction
Inaugur`m aici o nou` rubric`. Z` Sai`ns Fric[`n Corner \[i propune
s` v` potoleasc` setea de cunoa[tere, precum [i s` v` m`reasc`
[ansele de a ag`]a pe la chefuri, unde, dac` fizic nu e, m`car fizica
v` poate da o m\n` de ajutor. Dac` suficient de mul]i vom p`rea su-
ficient de inteligen]i pentru suficient de mult timp, poate ne prinde
pe bune.
Scumpirea Gigacaloriei
[i cum putem noi s` o ieftinim
Acum, c` gerul tocmai a trecut, din nou, de la r`s`rit, vom vorbi de-
spre c`ldur`. Mai ales c`, v` da]i seama, peste c\teva luni va veni
iarna. C`ldura este energie termic`. Se m`soar` \n calorii. {ti]i ce e
aia 1 Calorie (cu „C” mare)? E cantitatea de energie necesar`
\nc`lzirii unui litru de ap` cu un grad Celsius. Mai exist` o unitate de
energie, \i spune Joule, dup` numele lui James Joule. Un Joule este
energia necesar` ridic`rii a aproximativ 100 de grame pe distan]` de
un metru. O Calorie face c\t 4.185 Jouli. Adic` pentru a cre[te tempe-
ratura unui litru de ap` cu un grad trebuie s` ridic`m vreo patru sute
de kile pe distan]a de un metru. N-a]i fi ghicit asta, nu? Dar sta]i c`
asta nu e tot.
Fiecare om elimin` zilnic, \n medie, un litru de ap`. La ie[irea din or-
ganism, apa are o temperatur` de 37o C, iar temperatura va sc`dea,
\n urma contactului cu exteriorul, p\n` la aproximativ 20o C (sau ori-
care ar fi temperatura ambiental`, dac` e musai s` ne eliber`m
afar`…). La o popula]ie a Terrei de [ase miliarde, asta \nseamn`
4.185 (J/kg/grad) x 17 (grade) x 1 (kg/om) x 6 x 109 (oameni) = 4.2 x
1.014 J, sau patru sute de mii de miliarde de Jouli. Ca s` v` da]i
seama ce \nseamn` asta, afla]i de la mine c` bomba de la Hiroshima,
„Enola Gay“, a degajat o energie estimat` la 6.3 x 1.013 Jouli. Cu alte
cuvinte, arunc`m la veceu, \n fiecare zi, vreo [apte bombe atomice. {i
v` mai pl\nge]i c` n-ave]i c`ldur` iarna \n case!
Uraniu, maistru \n [tiin]e
26 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
De la vest
vine natalitatea
|n Timi[oara s-a constatat o
u[oar` cre[tere a indicelui de na-
talitate \n anul 2005. Din c\te
vedem noi problema, o u[oar`
cre[tere nu \nseamn` c` romånii
s\nt mai ferici]i [i mai veseli [i
s-au apucat de f`cut copii, ci pur
[i simplu c` le-au expirat stocurile
de prezervative.
Tyranosaurus Durex
Papagalii
s-au \mboln`vit
de Richter
P\n` la urm` trebuia s` se
\nt\mple [i asta: seismologii de la
Institutul Na]ional de Fizica
P`m\ntului folosesc pe[ti [i papa-
gali pentru avertizarea \n caz de
cutremur. Dac` pe[tii seismici
arat` ca orice om normal, nu
acela[i lucru se poate spune de-
spre papagali care, spre deosebire
de pe[ti, s\nt \mbr`ca]i la costum,
au adida[i albi \n picioare [i
r`spund la numele de Virgil. Cum
care Virgil? Håncu, normal, papa-
galul `la care ap`rea la televizor,
\mbr`cat \n costum de pe[te, pen-
tru a ne anun]a c` vom muri, \n
adida[i albi. {i care ar trebui s`
poarte \nsemne speciale, la fel ca
blocurile. Doar c` nu bulin` ro[ie,
ci dung`, [i nu la intrare, ci dis-
cret, \n buletin.
Seism \n grup
g r`tar 2006
P&J&S&M&L&M&M® v` ofer` rubrica:
Nashpa Turizm v` prezint` noi aventuri \n Romånia pitoreasc`
Azi, Opera]iunea:
„Romåni, distruge]i Bor[a!“
V` las s` v` bucura]i de un
loc[or superb, dintr-o Romånie
mi[to. Am fost de cel pu]in 5-6
ori acolo, it’s guaranteed, mai
pu]in faza cu „turismul rural“,
e destul de inaccesibil dac` pici
noaptea. |n rest, v` rog s` nu ve-
ni]i cu miliardele aici. L`sa]i-ne
s` mai distrugem un an-doi [i pe
urm` veni]i cu copiii, cu mingile
voastre de plastic, cu casetofoa-
nele voastre cu mp3-uri pe band`
de magnetofon. Nu uita]i, avem
o singur` patrie, un singur des-
tin, o singur` bla-bla: nashpa-
turizm@catavencu.ro!
(Anun] foarte discutabil de
important!! To]i cei care a]i fost
publica]i aici trimite]i un C.V. la
aceast` adres`! Nu se [tie nicio-
dat`. {i nu mai trimite]i ano-
nime.)
Ca s` v` fac în ciud`, am ales
acum un itinerar pe care nu-l
ve]i putea str`bate f`r` s` face]i
parte din ga[ca celor ce iubesc
natura. Prin urmare [i în con-
secin]`, s\nt absolut convins c`
nici nu ve]i d`una naturii des-
t`inuindu-v` locuri pe care tu-
ri[tii, mai bine zis naturi[tii
cehi [i polonezi le-au descoperit
deja. Deci, dragilor fani ai plim-
b`rilor cu ATV-ul, cei c`rora nu
li s-au dezlipit înc` teni[ii de
epiderma groas` a t`lpilor, fanii
lui Gu]` [i copilul de minune,
întoarce]i pagina pentru c` ceea
ce voi descrie aici v` dep`[e[te
f`r` s` semnalizeze.
Haide]i în sta]iunea Bor[a.
Dac` a]i fost pe acolo doar la
schi, ve]i regreta c` nu a]i ales
vara pentru excursie. Sta]iunea
este situat` într-o vale ce des-
parte mun]ii Maramure[ului de
cei ai Rodnei. Bineîn]eles c`
aceast` vale se afl` cam la 1.300
metri deasupra nivelului m`rii.
Ca s` v` face]i o idee, la doar 12
km se afl` pasul Prislop, ce leag`
Ardealul de Moldova. Nu s\nt
amator de schi, prin urmare
m-am dus vara. {i nu regret nici
o clip`.
Pentru început, c`uta]i o ca-
zare undeva la o pensiune. Nu
spun s` evita]i hotelurile, ci pur
[i simplu e mai lini[te, mînca-
rea e ]`r`neasc` [i nu de neam
prost, camerele sînt r`coroase
vara [i calde iarna. {i, era s` uit,
e muuuult mai ieftin. E [i aces-
ta un criteriu. Nu?
De[i în „vale“ s\nt peste 20
de grade Celsius, îmbr`ca]i-v`
bine. Sus, la 2.000 de metri, ve]i
dori s` fi îmbr`cat un chilot în
plus. Da, a]i calculat bine, între
1.300 metri [i 2.000 s\nt 700 de
metri diferen]` de altitudine.
Noroc cu telescaunul care ne
urc` pîn` la aprox. 1.500. Dis-
tan]a parcurs` cu scaunul este
de aprox. 2,5 km, parcur[i în 15
minute. Trece]i pe deasupra
unor saivane unde domin` mo-
cirla [i nelipsi]ii cîini. Ambii v`
pot încurca. Am uitat s` spun c`
scaunul nu porne[te f`r` 10 per-
soane, a[a c`, dac` nu v` trezi]i
din vreme [i lipsi]i de la prima
urcare, care se face pe la ora 11,
s-ar putea s` trebuiasc` s` a[-
tepta]i. Or, timpul e pre]ios dac`
vrei s` urci [i s` te întorci înain-
te de înserare. Buuun. Deci am
ajuns, cu bun`voin]a liftierilor,
la 1.500 m. De aici se merge
cam 1 km, bineîn]eles urcînd,
nu altfel, p\n` ce l`sa]i în urm`
[i ultimul brad [i ie[i]i pe p`[u-
nea alpin` a[a cum mul]i dintre
voi nu a]i v`zut-o. Deja aici v`
ve]i bucura c` nu a]i fost putu-
ro[i [i a]i c`rat dup` voi hainele
acelea inutile la urcare. Vîntul e
ca în filmele cu Irlanda. Sufl` tot
timpul [i-]i intr` p\n` la oase. E
bine cînd bate din spate, e [i
acesta un ajutor la urcare. De
fapt, înc` nu urc`m. Dimpotriv`,
parc` cobor\m. În stînga ve]i
Nu se mai vedea p`durea de jandarmi
din cauza copacului
Dup` mitingul ce a urmat
meciului Sevilla-Steaua, steli[tii
au ocupat rapid Pia]a Univer-
sit`]ii [i au st\rnit haosul, blo-
c\nd circula]ia \n centru. Dup`
sfertul de final` cu Rapidul \ns`,
jandarmii au \mpiedicat orice
excese, deoarece au stat cu
ochii pe suporteri ca pe butelie
vedea Muntele Cailor, cu altitu-
dine de aprox. 1.600 m, [i în
dreapta un alt saivan. E bine s`
merge]i în lini[te [i s` nu-i tre-
zi]i pe cîini. Ar putea fi nepl`cut.
Nu v-am spus direc]ia. Mergem
spre piscul care domin` împre-
jurimile, v\rful G`rg`l`u. A[a-i
spun localnicii. Dup` vreo or`
ajungi la poalele lui, unde se afl`
un mic lac din care se scurge un
firi[or de ap`. E Bistri]a Aurie.
Nu [tiu ce origine o avea lacul,
eu b`nuiesc c` nu este glaciar`,
ci mai degrab` îl alimenteaz` un
izvor de la baza muntelui. În
jurul lacului, o p`dure de arbu[ti
interesan]i [i proteja]i de lege –
jnepeni, mai încolo petele ro[ii ce
se întind pe cî]iva ari s\nt o alt`
specie protejat`, florile de rodo-
dendron. Nu ve]i uita cu una, cu
dou`. Parc` a]i fi în Noua Zee-
land`. Oh, n-a]i fost pe acolo?
Nici eu, spuneam doar a[a, s`
v` face]i o idee asupra s`lb`ti-
ciei neatinse de bocancul t\rgo-
ve]ilor din Obor, care v`d totul
prin prisma banilor. Eferves-
cen]a vie]ii din aceste locuri se
produce ciclic de zeci de mi-
lioane de ani. Vede]i de ce am
vorbit de primul neam de înc`l-
]a]i din familiile lor, care n-au
ce admira aici, care ar tulbura
prin simpla prezen]` un echili-
bru milenar? Sta]i acas`, fra]i-
lor, [i uita]i-v` la Teleenciclope-
die. Nu uita]i s` v` lua]i un fla-
con de ap` mineral`. Apa plat`
nu-]i ia setea [i va fi mai greu.
Înc`leca]i [aua [i m`r[`lui]i
spre pisc. {aua e cel mai u[or
acces spre v\rf al oric`rui mun-
te. Poate e mai lung, dar e mai
odihnitor. În cazul nostru, [aua
are vreo 50 cm l`]ime, a[a c`
ochii la picioare! Iarba ce acope-
r` [aua are vreo 30 cm lungime
[i e de un ro[u foc. Din cauza
v\ntului care o biciuie[te, parc`
ar arde. Chiar la baza v\rfului va
fi mai greu, aici nici nu mai e
potec`. Urci pe ni[te bolovani pe
care înghe]ul [i dezghe]ul i-a
rupt din corpul muntelui. O ne-
(nu, nu e o aluzie la Cristi Bor-
cea, [eful de la Dinamo). Totu[i,
cineva a reu[it s` sparg` bara-
jul: o b`tr\n` care umbla crean-
ga, pe mijlocul Bulevardului Ca-
rol, tr`g\nd dup` d\nsa un cop`-
cel. Culmea e c` jandarmii au
l`sat-o s` se \ndep`rteze – \ncet,
cam ca Opri]a – pe o str`du]`
hahalera
45
aten]ie te poate costa scump.
Dar merit` recompensa oferit`
de panorama ce o ai la 2.150 de
metri de pe v\rful G`rg`l`u. De
aici se vede în Ucraina, se vede
pasul Prislop, în cealalt` parte
Vatra Dornei. Ne-am mirat de
num`rul mare al turi[tilor din
str`in`tate. Ca de obicei, ei [tiu
s` iubeasc` natura [i ne cunosc
]ara mai mult dec\t noi.
Cobor\[ul e mai u[or. Dac`
a]i stat pe munte prea mult, nu
ve]i mai putea cobor\ cu liftul.
Va trebui de asemenea s` evita]i
saivanele de care v` vorbeam la
urcare. La baza pantei acesteia
de aprox. 1 km se afl` Cascada
Cailor. Apa cade de la vreo 100
de metri. Acum nu mai e mult
p\n` la sta]iune. Ce ar merita
vizitat, de asemenea, este „tram-
bulina olimpic`“. Este o tram-
bulin` natural` 100%. Singura
din ]ar`. Austro-ungarii, pe vre-
muri, au vrut s` fac` aici olim-
piada de iarn`. V` da]i seama?
Noi nici acum nu vis`m la a[a
ceva. Avem mun]i [i ne l`ud`m
cu ei, dar niciodat` n-am luat
vreun aur olimpic la sporturile
de iarn`. Olanda, care de-abia
izbute[te s` r`mîn` la suprafa]a
p`m\ntului [i face diguri pentru
a se proteja de mare, a luat [i
anul acesta c\teva medalii la
olimpiad`. {tia]i c` cel mai înalt
deal din Olanda are cam 300 m?
Nou` ce ne lipse[te? Merge]i [i
distruge]i acum, c` a]i aflat c`
mai este un loc unde s` v` defe-
ca]i pe gratis, pe plante prote-
jate [i pe cale de dispari]ie.
M`car at\t s` l`sa]i în urm`,
nashpa-turi[tilor!
hocuspoc@freemail.hu
Aceast` rubric`
v-a fost oferit` de
Picior de Japonez
cu Sos de Maionez` pe Limb`
de Maidanez cu M`sline®
(marc` tradi]ional` de tradi]ie)
lateral`, f`r` s` o calce \n picioa-
re sau s`-i bage pomul pe g\t.
S-au g\ndit, probabil, c` f`r` `la
n-are nici o [ans` s` se califice
[i ea \n viitoarea prim`var` eu-
ropean`.
R`muric` R`ducanu
Foamea
culpa
r`spunsuri la scrisori
Ilie Marin (Bucure[ti):
Vrei s` te faci buc`tar, dar
nu [tii ce trebuie s` faci
pentru asta. Sincer s`
fiu, nici eu nu [tiu, cu
toate c` s\nt buc`tar. {i am
\nv`]at asta \ncurc\n-
du-m` prin fustele m`-
tu[ilor mele armence,
care g`teau ca ni[te
zei]e. Din p`cate,
nu-mi folose[te la
nimic, deoarece ne-
vast`-mea, care nu e
buc`t`reas`, face un
imam baild\ de-]i vine s` mori.
Oricum, ai un nume predestinat,
Marin, dac` pui [i un Sanda
l\ng` el, treaba e ca [i f`cut`.
Vladimir Ionescu (Pite[ti):
Ai aflat c` s\nt scriitor [i m`
\ntrebi dac` mi-am citit dosarul
la CNSAS, deoarece scriitorii,
dac` nu erau informatori, pre-
cum dl Paleologu, sigur erau
urm`ri]i de Securitate, precum
Stelian T`nase. Mi-am cerut
dosarul, dar mi s-a r`spuns c`
n-am fost urm`rit. {i ca nu cum-
va s` cred c` s\nt un scriitor oare-
care, mi-au spus (\n scris [i cu
[tampil`) c` urm`rit` a fost nu-
mai nevast`-mea. Din cauza asta
unii (du[manii, evident) zic c`
s\nt un scriitor second-hand.
Iulia Coco[na (Ia[i): Deo-
camdat` nu! |mi place \ns` c`
e[ti perseverent`.
Constantin Irina (Bucure[ti):
N-am \n]eles din scrisoare dac`
e[ti b`rbat sau femeie, dar b`-
nuiesc c` asta n-are nici o
importan]` at\ta timp c\t te
declari un (o) cititor (citi-
toare) fidel (fidel`) a (l) re-
vistei noastre. Te ener-
veaz` c` domnii Daniel
Buzdugan [i Radu Mo-
rar de la Radio 21 fo-
losesc cu neru[i-
nare poante din
Academia Ca]aven-
cu, f`r` s` declare sur-
sa. Nu-i nici o problem`, nu
s\nt nici primii, nici ultimii. Bine
c` avem mai mult dec\t ne tre-
buie [i putem da [i altora.
Radu Ungureanu (Hu[i):
Dup` [tiin]a mea, nu exist` nici
un exemplar cu autograf al c`r]ii
de debut a lui Eminescu. Se spu-
ne c` i-ar fi dat un exemplar cu
autograf doctorului care \l \ngri-
jea la Viena, dar e de b`nuit c`
respectivul doctor, care nu [tia
romåne[te, a aruncat cartea la
gunoi. To]i bibliofilii amatori o
caut`. Inclusiv Vadim Tudor, care,
destul de probabil, are deja trei
exemplare. Justificarea e simpl`:
pooetul, fiind cu min]ile duse,
i-ar fi dat doctorului \n fiecare zi
c\te o carte cu autograf. S-au p`s-
trat trei [i ele au ajuns, cum era
[i firesc, la poetul Vadim.
{tefan AGOPIAN
coasa lux
O via]` sexual` a[a cum a fost
Dac` moare un om e o tra-
gedie. Dac` mor doi, atunci e o
„Coasa lux“ dubl`, sau o coas`
cu dou` t`i[uri. Dac` mor o mie,
atunci este deja statistic`. De
data aceasta nu a murit nimeni,
dar putem spune c` avem de a
face cu un genocid. Totul s-a pe-
trecut la Penitenciarul din Czarne,
Polonia. Un fost de]inut a dat \n
judecat` statul pentru c` \n p\r-
naie a fost supus unui num`r
prea mare de orgasme. Ne st`tea
pe limb` s`-l \ntreb`m dac` [i
partenerii lui de zuhaus s-au bu-
curat de acela[i num`r de orgas-
me. Dar nu cunoa[tem nici nu-
m`rul de condamna]i care \i vor
fi dat bine]e omului nostru pe la
du[uri, [i nici de care parte a bari-
cadei sau a baracudei juca polo-
nezul ofuscat. Adic` dac` era pa-
siv, activ sau, mai nou, proactiv.
Dar de la toate aceste \ntreb`ri
insidioase ne-a \nturnat \nsu[i
reclamantul. Nu era vorba, a[a
cum a]i putea crede, de celebrii
c\rna]i polonezi. B`iatul muncise
pe perioada deten]iei la prelucra-
rea unor pl`ci de beton armat.
Ma[in`ria la care evolua p\rn`ia-
[ul func]iona pe baz` de vibra]ii.
academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
El era nevoit s` o sprijine \n per-
manen]` cu abdomenul. Acesta
a fost \nceputul unei frumoase po-
ve[ti de dragoste care s-a repetat
zilnic ani de zile. „Vibra]iile \mi
provocau o ejaculare la fiecare 30
sau 40 de minute“, \[i argumen-
teaz` petentul solicitarea de a fi
desp`gubit. Necunosc\nd durata
condamn`rii, nu putem face un
calcul total al amorurilor dintre
muncitor [i ma[ina vibratoare.
Putem conchide \ns` c`, dac`
dup` fiecare orgasm acesta fuma
c\te o ]igar`, productivitatea mun-
cii lui a sc`zut cu cel pu]in 33%.
Ca s` nu mai spun c` aventurile
\ntre colegii de serviciu duc de
asemenea la o lips` a concentr`-
rii la locul de munc`. V` l`s`m pe
dumneavoastr` s` calcula]i pro-
por]iile dezastrului umanitar \n-
mul]ind cantitatea de spermato-
zoizi de la o ejaculare cu orele, ju-
m`t`]ile de or` [i zilele de AMR.
Morala acestui incident este \ns`
alta. De[i femeile s\nt cele care
pot avea orgasme multiple, aces-
tea nu s\nt mai niciodat` mul]u-
mite. |n timp ce un b`rbat reu-
[e[te, chiar [i \n condi]ii vitrege,
s` se bucure de o via]` sexual`
\mplinit` cu asupra de m`sur`.
Pasiv Montand
27
Sexul nu e
mare br\nz`,
dac` ai destul`
Speciali[tii de la British Cheese
Association au auzit [i ei c`
sexul vinde orice, a[a c` au
ajuns, dup` cercet`ri uneori mai
\ndelungate, alteori mai scurte
(nu vre]i s` [ti]i!), la concluzia c`
br\nza e un afrodiziac de c\teva
ori mai puternic dec\t ciocolata.
Cic` din cauza feniletilaminei
din br\nzeturi, care permite eli-
berarea \n organism a substan]ei
generatoare a senza]iei de
pl`cere, endorfina. Noi avem
c\teva nel`muriri. 1) Dac` br\nza
permite eliberarea endorfinei, ce
nevoie mai e de sex, c` [i orgas-
mul tot asta face? 2) De-aia s\nt
francezii considera]i a[a de,
hmm, tari \n domeniu? Noi cre-
deam c` vinul era de vin`. 3)
Studiul `sta a fost f`cut pe oierii
mioritici? C` atunci studiul nu
este obiectiv, `[tia nu au nici
alt` m\ncare, nici altceva dec\t
mioare. {i 4) Nu cumva br\nza
cu slan` [i ceap` este \nc` [i mai
puternic`? Doar ajungi foarte
cur\nd s`-]i eliberezi endorfinele
de unul singur…
|mbr\nzitorul de [erpi
28 academia CA}AVENCU Reclame
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
de ras

v-am print, vr`jitoarelor! condica de sugestii [i reclame

Din limbile Eu s\nt calea de mijloc, adev`rul, via]a
de larg`
circula]ie
pe motorin`
Ce mi[to e s` fii copywriter,
adic` `la care scrie textele de
prin reclame! Po]i scrie cum
vrei, po]i inventa cuvinte, anula
gramatica, ignora dic]ionarul [i
toate astea s\nt dovada creati-
vit`]ii. Ceea ce \ntr-o lucrare de
Bac sau \ntr-o tez` ar fi numit`
„perl`“, dac` iese din mintea
unui publicitar devine rod al ta-
lentului. Scris cu pixul pe o coal`
de h\rtie banal`, folosit` \n exa-
men, prostioara e prostioar`.
Trecut` \ns` pe un banner pu-
blicitar c\t blocul, se transform`
\n vorb` genial`. Ma[inile se ali-
menteaz` la motorin`rii, se re-
par` la servicerii, opresc la ke- Bun` ziua, s` tr`i]i, tocmai mi-a furat unul line. Mul]umesc, pe dolari nu merg p\n` c\nd tre-
bab`rii [i se parcheaz` \n par- din colegi [terg`torul de parbriz! Trebuie s` v` zoreria SUA nu-[i reface deficitul bugetar extern,
c`ririi. E genial, nu s-a g\ndit ni- iau pe farmecul meu personal. A[a c` m-am g\ndit m` scuza]i, asta-i via]a. Hai, boierule, spune mai
meni s` gre[easc` at\t de origi- s` m` reprofilez temporar pe texte \n englez`. repede, c` am mai prins vreo dou` coloane ofi-
nal. Toate la timpul lor. Adic` verbele, voiam s` spun. ciale pe ziua de azi [i nu am timp de cer[it aiurea!
Judeca]i [i dumneavoastr` acum. Sau, altfel spus,
Trei crai-putere d` matale singur zoom! |n principiu, pute]i s`-mi George Bernard Show
da]i [i lei, dar numai RON, dac` nu ave]i lire ster-

Colibanca unchia[ului Tom

Iat` ce \nseamn` s` fii dedi-
cat clientului. Nu sediul con-
teaz`, important e ca banii,
at\]ia c\]i s\nt, s` ajung` la cei
care au nevoie de ei. Pun pariu
c`, \n acela[i spirit, directorul
sucursalei umbl` cu c`ru]a, se-
cretara n-a v`zut calculator cu
Solitaire \n via]a ei, iar ofi]erii
de credit o ard prin comun`, pe
r\nd, cu o singur` biciclet`. Ori-
cum nu st` performan]a \n
sediu. Iar dac` se enerveaz`, se
rezolv` c\t ai bate din palme, c`
doar n-o fi asta o problem` pen-
tru o institu]ie care \nv\rte banii
cu lopata. Totul e s` se mi[te re-
pede b`ncile alea care acord`
credite pentru construc]ii de
sedii de b`nci!
Contul Euxin

abera]ia de libertate
Ia-]i ratele \n din]i sau invers
|n sf\r[it, de[i am fi pus
pariu c` primele organe care se
vor vinde \n rate vor fi implan-
turile de [mecherie, iat` c`
stomatologii au luat-o \naintea
tuturor. Acum se v\nd din]i \n unul mare [i r`u la tine care \]i
rate. Curiozitatea noastr` este ia din]ii cu totul sau doar ]i-i
prea mare pentru a nu \ntreba sparge pe jos?
ce se \nt\mpl` atunci c\nd nu \]i
achi]i ratele la timp. Vine cumva Din]i \n ra]e
popoarele academia CA}AVENCU 29
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
denigratoare

intr`m \n UE. Cum ie[im? s`pt`m\na

Sau, mai corect, „Intr`m \n UEFA.
Mai ie[im?“. A[adar, Steaua va juca
nu este doar un avantaj – din cauza
berii, se poate \nt\mpla ca num`rul
str`inilor
\n semifinalele competi]iei cu c\]iva de cer[etori pe care \i vor \nt\lni pe ● Un horticultor de la Universitatea Cornell din SUA
b`ie]i din Anglia, Olanda, Australia str`zile Capitalei noastre s` li se par` recomand` s` ud`m narcisele cu whisky, vodc` sau
sau Spania, pe care \i leag` un singur mult mai mare dec\t au aflat, deja, c` gin pentru a le \ncetini \mb`tr\nirea. Eu i-a[ urma
am`nunt: s\nt, cu to]ii, angaja]i cu este. Vorbim, ]in s` v` reamintesc, de sfatul, dar ce m` fac dac` le scap prea mult din sticl`
contract de munc` la clubul de fotbal Bucure[ti. Nu de alta, dar domnul [i m` trezesc c` peste noapte \mi violeaz` mu[catele?
Middlesborough. Suporterii lui Boro, „futbal_forza“ pare convins c` Mid- ● C\nd pleac` \n c`l`torii, prin]ul Charles \[i ia cu el
a[a cum e alintat` trupa respectiv`, dlesborough joac` \n semifinale cu c\teva tablouri pictate de Camilla, s`-i ]in` de ur\t.
au \nceput deja s` se preg`teasc` Artmedia Bratislava, `ia care, crede M`car \n cazul lui n-o s` poat` spune nimeni peste
pentru c`l`toria spre Bucure[ti, el, i-au b`tut pe Celtic cu 5-4, asta 100 de ani c` a \ncercat s` fug` din ]ar` cu un vagon
unde-[i vor sus]ine, de prin cr\[me, dup` ce i-au b`tut pe Everton cu 5-1. de tablouri valoroase. ● Fochistul [i cercet`torii de
de prin bordeluri sau chiar de pe sta- Preciz`m c` pe Everton i-a b`tut Di- la Universitatea din Zürich au ajuns la concluzia c`
dion, favori]ii. namo, care nu s-a potolit [i, dup` cei care fac mult` [coal` tr`iesc cu 6-7 ani mai mult
c\teva luni, a f`cut 1-1 acas` cu Poli dec\t ceilal]i. Tare m` tem c` dup` [tirea asta cozile
Informa]iile [i mai ales non-in- Ia[i. de la compensate se vor muta la Universitatea „Spiru
forma]iile ce urmeaz` s\nt culese de Haret“. ● |n mai multe state din SUA au fost inter-
pe un forum de pe Internet al fanilor Cel pu]in doi dintre englezii de pe zise luptele dintre c\ini [i porci. E ca [i cum s-ar
din Middlesborough. Una din primele forum [tiu c` Romånia nu este Bul- interzice la noi luptele de cartier dintre c\ini [i be]ivi.
\ntreb`ri: „Unde e Rumania?“. R`s- garia, ceea ce nu e nici de bine, nici Deci, trist. ● |n Germania a fost lansat` o bere
punde domnul „the_broken_ fridge“ de r`u. S` v` explic. Pe o parte, e de pentru poten]`. De-acum, nevestele nu vor mai [ti
(„frigider bulit“, cum s-ar zice la r`u: unul [i-a f`cut un concediu la cum s`-[i a[tepte b`rba]ii r`ma[i cu b`ie]ii dup`
Vaslui): „Rumania este o ]ar` cele- vecinii no[tri, cel`lalt are de g\nd s`-l program: cu tigaia sau cu poalele deasupra capului?
br` pentru produc]ia de rom. Se afl` fac` exact \n perioada meciului [i s` ● La metroul din Moscova se difuzeaz` poezii prin
cam la 150 de mile sud-vest de Ja- vin` la Bucale doar pentru meci. Pe re]eaua audio din vagoane. A[tept`m s` apar`
maica, \n Marea Caraibelor. Moneda: de alt` parte, e [i de bine: cel care a versuri [i la metroul bucure[tean, bine\n]eles,
scoica. E o ]ar` sigur`, dar ave]i grij` vizitat deja Bulgaria \i transmite adaptate la specificul na]ional: „La un semn, des-
la zebrele care m`n\nc` oameni“. colegului s`u sfatul de a renun]a la chis`-i u[a / {i se-apropie de vagon / Un b`tr\n at\t
Evident, omul face mi[teaux de \ntre- ideea de a c`l`tori spre Bucure[ti cu triste]e c` fanii lui Middlesborough cei de la Everton pot depune m`r- de simplu, / Dup` vorb`, dup` portofel“. ● |n Anglia,
barea colegului s`u. trenul bulg`roilor. Iar dac` n-are au reu[it s` afle [i urm`toarele: in- turie. Doar vestea c` din 1999 nu s-a un juc`tor de fotbal din prima lig` a lipsit de la meci
\ncotro, s` stea c`lare pe bagaj, c` nu divizii care opereaz` \n mijloacele de mai \nregistrat nici un caz de rabie \n pentru c` [i-a op`rit p`r]ile intime. Versiunea oficial`
Cu mare ner`bdare [i mai ales cu se [tie cum se evapor` c`lare pe o transport \n comun se numesc „[u]i“; Bucure[ti pare o veste bun`. Dar este c`, în timp ce îi înc`lzea fiului s`u laptele, o
sete de cunoa[tere au a[teptat en- ceaf` lat`. trebuie evitate liniile 226, 336, 368, este, oare, o veste bun`, \n condi]iile mi[care gre[it` l-a f`cut s` scape ap` fierbinte pe
glejii r`spunsul la \ntreb`rile despre 32, 41, 70, 102; pe str`zile Bucure[tiu- \n care am sc`pat de \n]ep`turi cu zona sa intim`. Credem c` varianta neoficial`, în care
Irish-pub-urile din Bucure[ti [i, \n Ei, dar nu v` bucura]i prea tare, c` lui se practic` cu mare succes meto- antirabic, dar s-a trecut direct la so]ia i-a ar`tat c` ea nu e ca Alexandra sau Consuelo,
general, despre pre]urile berii din acum vine minutul 92 cu golul sau da Maradona, aceea prin care fal[i mu[c`turi cauzatoare de moarte? s` tolereze escapadele partenerului, e mai plauzibil`.
Romånia. Au fost l`muri]i, imediat, cu loviturile de pedeaps`. Special poli]i[ti te las` f`r` acte [i mai ales
c` berea este [i ieftin`, [i bun`, [i, pentru cei care au rezistat p\n` la fi- f`r` bani de bere [i femei; c\inii f`r` AgenCIA de pres`
mai ales, destul`. Totu[i, acest lucru nalul acestui text, consemn`m cu st`p\n r`m\n, [i ei, o problem`, iar

Cu ghea]a pre ghea]`

c`lc\nd \n str`chini
Cercet`torii americani nu se
potolesc! De data asta, \ns`, un
profesor de la o universitate din
Florida nu doar c` nu s-a potolit,
dar a mai [i f`cut-o lat`, lu\n-
du-se la tr\nt` chiar cu Iisus Hris-
tos \n persoan`. Dup` cum a]i
aflat deja de la OTV, Noul Testa-
ment zice c` Iisus Hristos a mers
pe ap`, \ns` – n]` [i n]`! – cer-
cet`torul american nu e de a-
cord. El a g`sit o explica]ie a
„a[a-zisului miracol“, lans\nd
ideea c` Iisus ar fi p`[it nu pe
ap`, ci pe o bucat` de ghea]`
plutitoare. Alo, nenea cercet`to-
rul, de unde Dumnezeul m`-tii
[tii tu c` era ghea]`, ai fost tu
acolo? B`i, dar voi chiar nu v`
pute]i lini[ti? Las`, b`i fraiere,
c` o s` vezi tu ce \nseamn` s`
mergi nu pe ap`, ci pe smoal`
[i o s`-]i dore[ti s` dai peste
vreo bucat` de ghea]` \n cazanul
`la \n care o s` plute[ti ca un
fraier \n c`lduri! Bine m`car c`
n-ai zis c` Iisus a p`[it pe ap` cu
sky-jet-ul, fraier conjunctural ge-
netic ce e[ti!
Ghea]a de apoi

Ia blindata, m\ine-i gata!

|ntr-o diminea]`, la {tirile PRO TV, era un ma- dup` cum era [i normal, la „B`l]ata romåneasc`“
terial despre primele ma[ini blindate de tip [i m-am \ntrebat dac` blindata romåneasc` e de
Humvee fabricate la noi. Titlul de pe micul ecran lapte, de pr`sil` sau de carne. De tun.
era „Blindata romåneasc`“. Imediat m-am g\ndit, Tancuri cu Bul`
30 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Jurnalul lui Tetelu munca cu cartea
|ntr-o zi vom afla c` [tiam Adev`rul. P\n` atunci, ne chinuim s`-l
Magazinul de postcoloniale
afl`m. Ce nu ve]i afla s`pt`m\na aceasta: cine este, de unde vine [i Exist` scriitori care fac din
\ncotro se duce Tetelu. Urmeaz` Jurnal`-su. spa]iul natal impregnat de exo-
tism un prilej de literatur`. Dar
dincolo de coaja aceea de ciud`-
]enii locale, care poate fi zg\riat`
cu unghia curiozit`]ii [i \ndep`r-
tat` u[or, nu g`se[ti un miez cu
nimic mai pre]ios dec\t un studiu
de antropologie. Cu cartea* lui
Arundhaty Roy treaba st` altfel [i
\nc` de la primele pagini mires-
mele delicate ale unei literaturi
de soi \]i m\ng\ie papilele literare.
Aceast` bengalez` [colit` \n spa-
]iul postcolonial britanic are toate
datele unei scriitoare de ras` care
reu[e[te s`-[i topeasc` biografia
[i s-o transforme \ntr-un ingre-
dient delicat, care nu se simte la
lectur`, dar te p`c`le[te absor-
bindu-te lent \ntr-o lume fantas-
tic`, reconstruit` literar dup`
toate regulile artei. O carte cu
personaje fractalice, ale c`ror
secven]e vitale se manifest` re-
curent, ici [i colo, compun\nd un
univers de nostalgii, pasiuni [i
obsesii \ntre]esute \ntr-o plas` de
pove[ti, unele mai miraculoase
dec\t altele. O b`tr\n` fabricant`
de conserve al c`rei univers se
\nchide [i se deschide dup` un
ritm secret, precum cochilia unei
scoici, rela]ii de cast` [i frustr`ri
rebelle arte
O nepoat` a lui Icar
[i aripile ei fosforescente
Pesemne c` Aurelia Matei s-a
cam plictisit s` fie disputat` de
Arge[ [i Dåmbovi]a, fiind n`scut`
pe limita iluzorie dintre cele dou`
jude]e, ba \n satul Stråmbu, zic
arge[enii, ba \n c`tunul Humu-
le[ti, pretind dåmbovi]enii, [i ca
s` scape de un r`zboi steril, din
care n-ar fi cå[tigat nimeni ni-
mic a \nv`]at \ntr-o bun` zi s`
zboare. A f`cut-o \ntr-atåt de bine,
\ncåt s-a \n`l]at pån` la cer, iar
cånd s-a \ntors printre noi, ca ab-
show biz da’ cul]i
Alex. vs. Alexandru
● Cu toate c` e un subiect
gras, hot`r\sem s`-l las \n plata
Domnului pe Alex. {tef`nescu [i
s` m` ocup de lucruri mai se-
rioase. N-a fost s` fie a[a! {i asta
din simplul motiv c` tocmai am
primit cartea lui Laszlo Alexan-
dru, carte pe care Alex. {tef`nes-
cu o f`cea harcea-parcea acum
c\teva s`pt`m\ni \n Ziarul de du-
minic`: „Noua carte a lui Laszlo
Alexandru, Toate p\nzele sus!, po-
lemici, poate fi intitulat` Toate
poalele sus!, \n polemicile sale
autorul este lipsit de elegan]` ca
acele mahalagioaice care, c\nd se
ceart`, \[i ridic` poalele \n cap
pentru a-[i ar`ta anumite p`r]i
ale corpului. Mahalagioaicele, cel
pu]in, se ceart` \ntre ele, \n timp
ce Laszlo Alexandru jigne[te din
senin oameni de valoare, care –
dac` s\nt \n via]` [i dac` citesc o
asemenea carte – nu pot r`m\ne
dec\t stupefia]i“. Oamenii de va-
ancestrale care amplific` de fie-
care dat` orice tensiune minor`,
un filobritanic sceptic, un bunic
entomolog ie[it din via]` din pri-
cina ofticii de a nu i se fi recunos-
cut descoperirea unei specii de
molii, doi copii cu o privire mai
atent` dec\t cea a unei camere
de filmat fac din cartea asta un fel
de carusel de figuri ale unei Indii
postcoloniale, ancestrale [i vii-
toare totodat`. |n plus, ve]i putea
intra prin labirintice coridoare li-
terare desenate arhitectural \n-
tr-o sumedenie de microuniver-
suri, nimerind ba \n curtea unei
comunit`]i cre[tine izolat` \ntre
budi[ti, ba \n plin` expansiune a
marxismului postcolonial, ba di-
rect \n inima unei fecioare. Una
peste alta, cartea bengalezei e ca
un magazin de coloniale \n care,
odat` intrat, mirodeniile \ncep
parc` s`-[i intensifice aromele,
n`ucindu-te, povestindu-]i isto-
ria planta]iilor pe care au crescut
[i via]a celor care le-au cules.
Alin IONESCU
* Arundhaty Roy, Dumnezeul
lucrurilor m`runte, Humanitas,
2005.
solvent` a Institutului „Nicolae
Grigorescu“, pe spate \i crescu-
ser` dou` perechi de aripi traini-
ce de pesc`ru[, albe, seara, [i vi-
orii, diminea]a. Ni[te domni mai
cårtitori din fire au zis atunci c`
n-ar fi de pesc`ru[, ci de pelican,
iar ni[te cucoane mai firoscoase
din constitu]ie au garantat cu må-
na pe inim` c` sunt, \n cel mai
neinspirat caz dintre toate cåte i
se pot \ntåmpla unui artist \n
via]`, aripi de leb`d`. |n discu]ie
loare invoca]i de Alex. {tef`nes-
cu s\nt C`linescu, Simion, Goma,
Dan Petrescu, B`dili]`… Scriin-
du-[i articolul, Alex. {tef`nescu
las` impresia c` ap`r` o nedrep-
tate comis` de Laszlo Alexandru.
Ceea ce uit` s` le spun` cititori-
lor s`i Alex. {tef`nescu este m`-
runtul fapt c` printre oamenii de
valoare desfiin]a]i de polemistul
Laszlo este chiar Alex. {tef`nes-
cu. |ntr-un articol intitulat „Fr\na-
rul“, articol de unsprezece pagini,
criticul de la Romånia literar`
(aten]ie, criticul, nu omul) este
pus la zid. Limbajul polemistului
este absolut decent, nimic de ma-
hala \n el: „O clar` op]iune ideo-
logic` de cea mai reac]ionar`
spe]` a fost abil camuflat` de re-
dactorul-[ef al Romåniei literare
\ntr-un stil colocvial-dezinhibat“.
Sau: „|n acest tangou politico-ide-
ologic-literar postdecembrist, a-
bord\nd constant z\mbetul p\n`
s-au b`gat [i ni[te constructori
de aeroplane, care au emis pre-
ten]ia c` aripile Aureliei nu sunt
de p`s`re, ci de liliac, domnule,
crede]i-ne pe cuvånt, c` noi [tim
ce spunem, c` noi suntem licen-
]ia]i \n mecanic` aerospa]ial`,
bionic` [i aerodinamic`. Aurelia
a zis atunci c` face o demonstra-
]ie, ca s` curme ni[te dispute tot
atåt de inutile precum cea legat`
de jude]ul \n care s-a n`scut. {i-a
ales mai multe zile \n care \n
tablourile ei* cerul era pe jum`-
tate senin, iar pe de cealalt`, bu-
c`lat de nouri sidefa]i [i aurii [i
a fålfåit cu putere din aripi, iar
cånd a ajuns sus \n slava crugu-
cronica pe l\ng` teatre
Aici nu se minte
Vine o vreme \n via]a unui om
c\nd se apuc` cu am\ndou` m\i-
nile de nas. Se \nt\mpl` exact ca
\ntr-o proz` de-a lui nenea Gabriel
Márquez: o duhoare teribil` pune
st`p\nire pe ora[. |ns` nu toate
nasurile s\nt ini]iate \ntr-ale ca-
taclismelor olfactive, nu toate mu-
coasele s\nt preg`tite s` simt`
dezastrele subtile din aer. C\nd,
brusc, \ncepe s` \]i put` – ceea
ce, \n Romånia, este perfect posi-
bil –, ce faci? |ncerci s`-]i mu]i
nasul \ntr-un loc suportabil, nu?
Iulia asta a f`cut: cu pl`m\nii de-
vasta]i de duhoare, s-a a[ezat, cu
nas cu tot, pe o platform` \nalt`
din ora[, deasupra c`reia duhoa-
rea nu se sim]ea. La scurt timp,
a ajuns acolo [i Marius, cu nasul
f`cut ferfeni]`. Spectacolul putea
\ncepe. |ntre doi str`ini, uni]i de
complicitatea cumplit` a unui mi-
ros teribil, orice este posibil, [i
aceast` posibilitate nu putea fi
ratat`. Str`inii comunic` bine,
s\nt ferici]i c` nu s\nt nebuni, adi-
c`, stai a[a, nu s\nt singur, mai e
cineva care simte la fel, altfel a[
fi putut crede c` nasul meu a lu-
at-o razna, pe ar`tur`. |n tot acest
timp, so]ia lui Marius se plimb`
pe strad`, de colo-colo, ]in\ndu-l
\n les` pe C\ine, de meserie c\ine.
Marius are mustr`ri de con[tiin]`,
la urechi al amfitrionului sigur de
sine, Alex. {tef`nescu s-a situat
cu consecven]` \n tab`ra reac]io-
narismului critic“. Dup` care ur-
meaz` demonstra]ia „reac]iona-
rismului critic“. Scriindu-[i artico-
lul, Alex. {tef`nescu [i-a \n[elat
cititorii miz\nd pe faptul c` nimeni
nu va deschide cartea cu pricina.
({t. A.)
● Nout`]i la Academia Ro-
mân`. Scriitorul Dumitru Radu
Popescu a devenit membru titu-
lar, al`turi de F`nu[ Neagu. Nico-
lae Manolescu nu a luat voturile
necesare titulariz`rii, a[a c` r`-
mîne membru corespondent. De[i
nu prea scrie (c`r]i), [i Dan H`u-
lic` e membru corespondent! Iar
Eugen Simion s-a retras din cursa
pentru un nou mandat de pre[e-
dinte, evitînd, astfel, (înc`) o ile-
galitate în biografia sa. A fost ales
Ionel Haiduc, fostul vicepre[edin-
te al lui Augustin Buzura la Fun-
da]ia Cultural` Român` (pe stil
vechi). Cu aceast` ocazie, totu[i,
Eugen Simion se alege pe o func-
]ie nou inventat`, special pentru
el: pre[edinte din umbr` al Aca-
demiei Române. {i, apropo de
coana mi]a
beletrista
lui, din ea n-a mai r`mas nimic
altceva decåt un stol de pesc`-
ru[i, un cård de pelicani sau un
pålc de lebede, care tractau [i \n-
v`]au s` zboare un aeroplan, cu
aripi fosforescente de liliac. Cam
a[a picteaz` Aurelia Matei, [i
cånd \i vezi tablourile sim]i c` \n-
vingi gravita]ia [i c` te ridici u[or
de la p`månt, ca un pui de Icar la
primul s`u zbor peste lume.
Cornel IVANCIUC
* Aurelia Matei, Pictur`, Galeria
Orizont, B-dul Nicolae B`lcescu
nr. 23 A.
mai exact, con[tiin]a lui este pro-
fund tulburat` de acel miros pe
care doar el [i Iulia \l simt. Iulia,
\n schimb, are mustr`ri de bust.
Da, a]i citit bine: mustr`ri de bust.
Plecase de-acas` cu g\ndul de a-[i
pune silicoane num`rul 4, pentru
ca iubitul ei s` fie mul]umit, dar
mirosul a ab`tut-o din drum [i a
adus-o \n preajma lui Marius, pe
care s\nii Iuliei – a[a, f`r` sili-
coane – nu \l deranjeaz` deloc.
|n definitiv, c\nd ai suflet mare,
silicoanele devin lipsite de im-
portan]`. {i totul, cum spuneam,
se petrece pe o platform`, unde
singur`t`]ile celor doi, \mpinse
de la spate de un miros \ngrozi-
tor, se \nt\lnesc [i se recunosc.
So]ia lui Marius n-are dec\t s`-l
plimbe pe C\ine p\n` c\nd [i ea, [i
c\inele vor albi, unul \n lesa ce-
luilalt. Iubitul Iuliei n-are dec\t
s` fac` bor[ cu silicoanele tutu-
ror femeilor din lume, pe ea n-o
mai intereseaz`. O pies`* fru-
moas` [i jucat` minunat de doi
actori care [tiu s` te fac` s` sim]i
c` aici sau acolo se simte.
Iulian T~NASE
* Aici nu se simte, de Lia Bugnar;
regia: Daniel Popa; scenografia:
Mihai P`curar; cu: Iulia Popescu
[i Marius Cordo[; La Scena.
respectul pentru istorie [i adev`r,
de ce a fost radiat` Elena Ceau-
[escu din rîndul „nemuritorilor“?
C` nu mai figureaz` printre fo[tii
membri ai acestui for. Dar cei ca-
re au aplaudat-o la intrarea în Aca-
demie [i au votat pentru ea, de ce
mai s\nt prezen]i pe listele actu-
alilor sau fo[tilor membri? Nu le
tremur` mîna cînd semneaz`
pentru indemniza]iile babane?!
● V` semnalez o nou` apari]ie în
rîndul revistelor electronice. Este
vorba despre publica]ia Pr`v`lia
cultural`, care se g`se[te la adre-
sa www.pravaliaculturala.ro. Ini-
]iatorul [i conduc`torul ei este
Cornel Mihai Ungureanu, iar invi-
tatul special al primului num`r
este T.O. Bobe. Revista e simpl`
[i arat` bine. Poate e pu]in cam
redundant` la nivelul ilustra]iei,
în sensul c`, dup` gustul meu,
dac` un capitol se nume[te „Mi-
rodenii“, mi se pare cam mult ca
fotografia s` ne propun` ni[te
mirodenii. În rest, mi se pare o
apari]ie care îmbog`]e[te e-cul-
tura. E de e-bine! (I. M.)
cartona[ul ro[u
cu tricolor
mazeta sporturilor
6 din ’09
Na, alt` belea! Ne-am califi-
cat, deci, cu o echip` romåneasc`
\n semifinalele UEFA. Chestia o
anticipam cumva, pe undeva,
\nc` de c\nd sor]ii helve]i au
hot`r\t s` pice Rapid cu Steaua
\n sferturi. Iac`t` c` Dumnezeu a
fost bun cu poporul nostru, supor-
terii daco-romani au mers [est,
cumin]ei. N-au fost suspendate
ambele echipe, a[a c` p\n’ la
urm`, \ntr-un final apoteotic,
merge mai departe Steaua. Ei, de
aici \ncep, dup` cum spuser`m,
complic`ciunile. C`ci, dac` lu-
crurile merg tot at\t de bini[or,
grandiosul nostru coeficient
UEFA (primul de pe continent!)
ne va pune \ntr-o situa]ie mai de-
licat`: prin 2007-2008 sau, hai,
2008-2009, vom fi admi[i cu 6
([ase!) echipe romåne[ti \n com-
peti]iile europene. Dou` \n Liga
Campionilor, patru \n Cupa UEFA,
restu’ la Prim`rie. De unde le
scoatem, tat`? Soarta destinului
sau, poate, \nt\mplarea hazardu-
lui a f`cut ca, \n ultima etap`, s`
se \nt\lneasc` \ntre ele fix forma-
]iile ajunse pe primele [ase lo-
curi, conform clasamentului la zi
(luni, 10.03.2006). |n umbra fra-
ternului derby Dinamo-Steaua,
au mai jucat a[adar locul 3 cu
locul 4 (FC Na]ional-Sportul) [i,
logic, locul 6 cu locul 5 (Poli
Timi[oara-CFR Cluj). Dup` 270
de minute de titanice \nfrunt`ri
pe trei stadioane, to]i comenta-
torii au c`zut de acord ([i noi cu
ei) c` n-a fost mare [mecherie.
Dac` tot e la mod` Steaua, nici
una din respectivele partide n-ar
fi meritat mai mult de dou`, hai,
trei stele (la Timi[oara) pe o
scal` de la unu la cinci. Cum ar
veni, o mediocritate implor\nd
satisfac]ia. Acuma, or s` vin` al]ii
[i-or s` spun` c` meciuri d-astea,
mai mult mediocre dec\t medii,
s-au v`zut [i pe la case mai mari.
Da, nenic`, \ns` la `ia parc` vezi
mai mult` acurate]e tehnic`, mai
mult angajament, mai mare ge-
nerozitate \n joc dec\t la noi! Ne
putem consola, la mi[to, cu o sin-
gur` chestie: marele derby, dim-
preun` cu derby-urile mici [i mij-
locii ale ultimei etape s-au ridicat
la nivelul unui sfert de final` eu-
ropean`. ~la dintre Rapid [i Stea-
ua, 1-1 [i 0-0. Dar, \n perspecti-
va iminentei ader`ri cu [ase
echipe la UEFA + Liga Campio-
nilor, fie chiar [i-n sezonul 2008-
2009, frate, pic`m pu]intel pe
g\nduri. Ce-o s` ne facem c\nd o
treime din campionatul nostru va
fi angajat` \n competi]iile inter-
na]ionale? Ce-or s` cread` oa-
academia CA}AVENCU
Hai noroc, Gigele, s`-]i
31
tr`iasc` calificarea!Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Scuze, nu am venit
la stadion pentru c` am auzit c` nu te mai
las` s` intri cu b`utur` la meci. Da’ l-am v`zut
menii `ia despre noi? Iat` o tem` aici, la Golden Blitz, cu doi prieteni buni de-ai
de reflec]ie pentru pre[edintele
B`sescu. Dac` tot s-a obi[nuit s`
mei de pe vremea c\nd navigam:
Murfatlar [i Borsec.
[uteze cu [pri]u-n minge pe ce-
lebra aren` „Golden Blitz“, poa-
te-i mai convoac` pe d’alde Gigi [i
al]ii de acela[i rafinat calibru
pentru a elabora strategia na]io-
nal` de integrare deplin` \n
UEFA. Ar veni cam a[a: pentru
preliminarii – ni[te p`linci; pen-
tru fazele superioare – whisky,
vin [i [ampanie; iar pentru final`
– orice, c` nu mai conteaz`. C\t
despre posibilitatea unei even-
tuale suspend`ri, acordate \n
urma ar`t`rii nasului ro[u \n fa]a
fiolei verzi, hai s` fim serio[i, nu
e \n spir(i)tul regulamentelor de
la noi. Cum s`-l aten]ionezi pe
pre[edintele-juc`tor? P`i, au fost
juc`tori simpli care au omor\t oa-
meni cu ma[ina, be]i la volan, [i
n-au f`cut o zi de arest…
Viorel MO}OC
Gigi Becali [i Traian B`sescu, doi r`zboinici care au mari probleme
cu lumina: primul nu vrea s` achite nocturna de pe Ghencea,
iar al doilea nu prea vrea s` se fac` lumin` \n dosarele Securit`]ii

Meci de mare remiz`

A]i v`zut, probabil, c` Realitatea TV a transmis s`pt`m\na trecut`
[i [ah, nu doar fotbal. N-am fost aten]i chiar [i la unghiurile din care
au dat relu`rile de la meciul de [ah, dar, \n schimb, am re]inut alte
detalii. De exemplu, nici nu era nevoie s` scrie pe ecran de la ce
eveniment relateaz` fiecare reporter, c`ci figurile lor fac mai mult
dec\t toate cuvintele din lume! Pe de alt` parte, prin[i de compara]ii,
nu s\ntem siguri de un am`nunt. Am \n]eles c` la meciul de [ah a
fost prezent [i B`sescu [i voiam s` ne l`murim: e adev`rat c` a
cerut ca regele s` fie \nlocuit cu un pre[edinte-juc`tor?

{ah-matol
32 academia CA}AVENCU
Nr. 14, 12-18 aprilie 2006
Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
– indexul altor evenimente –
Viezure, br\nz`,
barz`, grip`
Cuiburile de berze din jude]ul Gorj
au fost puse sub supraveghere de
teama gripei aviare. P`i, de ce le e
fric` oamenilor? Berzele stau lini[-
tite pe st\lpi de telegraf. Ce r`u s`
fac` ele? |n cel mai r`u caz ar mo-
lipsi de grip` c\]iva bebelu[i pe care
\i car` \n cioc, dar poate `ia nici
m`car nu s\nt pentru ]ara noastr`.
Poli]i[tii romi s\nt
\n minoritate
Patru dintre cele cinci locuri de
agent de poli]ie destinate romilor
din Mure[ au r`mas neocupate.
Unul dintre romii care nu au vrut
s` candideze a [i motivat decizia de
a r`m\ne [omer: „P`i, fratele meu,
dac` a[ fi gabor, ori mi-ar fi fric`
de mine \nsumi, ori m-a[ \nchide \n
cas` \ntre 3 [i 5 ani”.
contraeditorial
De la eroi la euroi
Pe [est aproape, f`r`
mi[c`ri de strad`, f`r` tele-
viziuni asediate, la toamn` va
\ncepe o revolu]ie de manual.
Nu va fi totu[i o mi[care de
strad`, ci una pe h\rtie, lent`
[i pa[nic`, ai c`rei eroi vor
disp`rea treptat \ntr-o bine-
meritat` uitare. Nu se vor
trage focuri de arm`, nu se
vor \mp`r]i func]ii dup`, iar
la sf\r[it, din toat` afacerea,
cei care vor ie[i \n pierdere
vor fi politicienii. S` nu v`
mai fierb [i s` v` spun despre
ce e vorba: din septembrie,
anul curent, elevii din clasa a
IV-a vor pune m\na pe alte
manuale de istorie, \n care
eroii oficiali ai romånilor din
ultimul secol [i jum`tate vor
deveni personaje op]ionale
de studiu. Vlad }epe[, Mircea
cel B`tr\n, Mihai Viteazul vor
desc`leca pe \ndelete de pe sta-
tuile ecvestre pe care i-a coco]at
\ntreaga mitologie istoric` a
eroismului na]ional, iar \n locul
lor se vor strecura noii eroi eu-
ropeni, politicieni crescu]i cu
ma[in` la scar`, pentru care
arm`sarul nu-i dec\t un prilej de
hipism. Toat` funda]ia de per-
sonaje exemplare ale statului
na]ional, neclintita arm`tur` de
voievozi medievali lupt\nd cu
barda \n m\n` p\n` la v`ruirea
complet` a pere]ilor ]`rii cu
s\nge otoman va fi supus` unei
implozii controlate [i va fi re-
construit` dup` norme eu-
ropene. Trezirea con[tiin]ei
na]ionale \n Europa celei de-a
doua jum`t`]i a secolului XIX a
avut un combustibil cu cifr` oc-
tanic` ridicat` \n istoriografia
romantic`, un fel de telenovel`
\n care regii, voievozii [i cnejii
Evului Mediu jucau rolul unor
vedete al c`ror unic scop era
p`strarea limbii [i unit`]ii nea-
mului. Acum, b`tr\nul continent
s-a mai ramolit, nu-i mai prie[te
g\lceava, iar s\ngele patimii et-
nice care-i clocotea mai deun`zi
prin vene a \nceput s`-i produc`
varice. Europa secolului XXI vrea
pensie frumoas`, vil` \n Majorca
[i est-europeni care s` admire
de mici elegan]a pa[nic` a unui
costum Armani, nicidecum
croiala unei c`m`[i de zale.
Drept pentru care bunicu]a s-a
hot`r\t s` se ocupe temeinic de
educa]ia nepo]eilor [i s`-i
dezve]e de pove[tile cu Fe]i-
Viteji [i Harapi-Albi pe care
le-au ascultat cu evlavie at\ta
amar de vreme. Eee, dragii mei,
cine v-a spus vou` c` {tefan era
mare [i sf\nt? Era mic, be]iv [i
muieratic. |n schimb, Konrad
dubios
democra]ia trecea
Adenauer era drept [i cinstit.
Dar despre Mihai Viteazul unde
a]i auzit c`-l ardea pipota s`
uneasc` trei ]`ri[oare mici?
Fugi]i de-aici, copii, Mihai era
un dictator medieval pasionat
de expansiune teritorial`. Pe
c\nd Robert Schuman a fost cu
adev`rat un unificator. |ntr-un
fel, de-abia a[tept s` sc`p`m de
babal\cii `[tia care ne-au c`l`rit
istoria modern` [i care, \ntr-un
fel, l-au ]inut pe Ceau[escu \n
c\rc` odat` cu g`selni]a na]io-
nalist` a comunismului. Peste
dou`zeci de ani, nimeni nu va
mai putea s`-i p`c`leasc` pe
pu[tii de azi chem\ndu-i s`
voteze ca s` aib` [ansa s` asiste
la ]epe \n Pia]a Victoriei. B`selu,
Vadim [i Gigi vor fi ni[te pro-
duse electorale expirate ale
c`ror modele politice vor ajunge
\n magazia cu vechituri a isto-
riei. M-am plictisit de muzeul
figurilor de cear` al luptei an-
tiotomane de-acum 500 de
ani, care vine ca o m`nu[`
beneficiarilor ultimelor
r`m`[i]e ale mentalit`]ilor
paternaliste s`dite de
ceau[ismul na]ional. {i, ca s-o
spunem pe-aia dreapt`, care
arde la buzunar, mai s\nt
c\]iva ani p\n` c\nd vor fi
evacuate de pe bancnote ul-
timele frontiere ale imagi-
narului na]ional, chipul unor
Iorga sau Eminescu. Atunci
euromånul va purta \n pan-
taloni nu un portofel cu
portretele personajelor ilustre
ale neamului, ci c\teva poze
valoroase cu por]i, poduri [i
viaducte.
Alin IONESCU

Pensionarii se iau de
multe medicamente
C\teva farmacii din Timi[ au fost
vandalizate de c`tre cei care nu au
mai g`sit medicamente gratuite [i
compensate. Asta e. Pensionarii au
venit s` \[i ia unguente ieftine pen-
tru reumatism [i dureri de spate,
nu au g`sit, au spart tot pe-acolo,
dar m`car au plecat r`cori]i [i cu
buzunarele pline de
anticoncep]ionale gratuite.
Adult Chanel Nr. 5
O veste bun`. A sc`zut dramatic
num`rul abuzurilor asupra mino-
rilor din Prahova. P`i, e normal. Au
crescut [i minorii `ia; acum pot [i
ei, \n sf\r[it, s` abuzeze de ni[te
adul]i.
Sport de periculozitate
Sala de sport din Lancr`m, Alba, a
fost redus` \n \n`l]ime cu 2,60
metri. Acum are doar 30 de cen-
timetri \n`l]ime, iar copiii din
Lancr`m pot \ntreprinde tot felul de
jocuri sau activit`]i sportive cum ar
fi: „mersul r\mei”, „fotbal cu nasul“
sau „relaxare, \ntins pe spate”.
De]inu]i cu for]a
De]inu]ilor Penitenciarului din
Miercurea Ciuc li s-a f`cut un
adev`rat program de vizion`ri de
piese de teatru, expozi]ii sau acti-
vit`]i sportive. Cu alte cuvinte:
teatru – Vasile Marin face o scen`
de apoplexie, expozi]ie – Ion
Purece \[i arat` tatuajele a 49-a
oar` [i activit`]i sportive –
adoarme paznicu’, se sare gardu’ [i
se merge la discotec`.
Ursa maiou
Un urs fl`m\nd continu` s` semene
panic` la marginea municipiului
Miercurea Ciuc. P`i, e [i el un urs
fl`m\nd, deci trebuie s` i se dea de
m\ncare. {i, de preferat, nu doar
ni[te oase de pui \ntr-un [erve]el [i
o scrumier` plin` cu lapte, ca p\n`
acum.
Cronicarul
Grigore dup` Ureche
S`pt`m\na romånilor
Din nou, Giovani a c`lcat pe Becali!
Romånia merge \n semifi-
nale, \ns` \ntr-o direc]ie gre[it`.
Primul [ofer al ]`rii s-a suit ma-
chit la volan, declan[\nd Volani-
ada. Dac` era de[tept, B`sescu
f`cea o chestie ca lumea: beat
fiind la volan, s` se fi dus \n fa]a
ambasadei Americii, unde s`-l a[-
tepte pe Michael Jackson ca s`-l
calce cu ma[ina, ca s` ne r`z-
bun`m [i noi pentru moartea lui
Teo Peter. M`car at\ta lucru ar fi
putut s` fac`, dac` nu s`-l con-
damne pe pu[ca[ul `la marin
beat. Ar fi fost un gest demn,
potrivit pentru un pre[edinte
populist. A[a, B`sescu s-a dus
b`ut acas`, a \nceput s` sparg`
farfurii de nervi c` cu c\teva zile
\nainte l-au huiduit studen]ii
pentru [menul lui cu Ticu Dumi-
trescu de la CNSAS, apoi a des-
chis televizorul pe OTV, unde s-a
uitat la reluarea „Crimei din Pri-
m`verii“, dup` care, fr\nt, s-a
suit \n limuzina preziden]ial`,
s` \mpart` inunda]ii echitabil la
tot poporul, \n Tulcea [i Gala]i.
|n
cazuri din acestea de
agresiune fizic`, noi, evreii,
aplic`m un dicton vechi de zeci de
ani: dac` prime[ti o palm`, f` un
film la Hollywood pe subiectul
➽ |ntrebarea este: fiind a[a de `sta [i umple-te de bani!
populist, de ce nu s-a dus [i \n
Maramure[ s`-i apere pe oa-
meni de inunda]ii? S` \mpart`
ajutoare [i celor din Suceava,
Herculane [i Republica Moldo-
va, s` nu se mai spun` c` \i pro-
tejeaz` numai pe sinistra]ii din
Delt` [i pe sinistrul Becali de pe
islaz. P`i, dac` nu s\nt inunda]ii
\n Maramure[, de ce nu s-a ocu-
pat administra]ia preziden]ial`
s` fie ap` [i \n zonele nesi-
nistrate? S` fi desc`rcat c\teva
[lepuri de Izvorul Minunilor [i
\n Oa[, s` aib` ce ajuta! P`i, ce
face administra]ia preziden]ial`,
doarme?! Vrem [i noi ap` de la
stat, inunda]ii subven]ionate, ca
s` ne fac` [i nou` prietenul pre-
[edintelui, Gigi Becali, vile de o Naty Meir al`turi de Mihai Lupoi, primul ofi]er care a ie[it cu arma \n
camer`, ca `lora din Vadu Ro[- m\n` la televizor \mpotriva pre[edintelui Ceau[escu, dar a c`zut secerat
ca! Adic` numai unii s` aib`
atunci c\nd a ie[it cu falca goal` \n fa]a pumnilor ex-candidatului
parte de viitur`?! S` plimbe po-
dul `la de la M`r`cineni prin preziden]ial Eduard Manole
toat` Romånia, s` se simt` to]i
romånii proteja]i de buhul prezi- de sifilis s` aduc` [i adminis- pe care i-a luat v\nz\ndu-l pe un \ns` pariu c` trebuie s-o viola]i
den]ial. Sau m`car o epidemie tra]ia, s` se renun]e la discri- adidas de-al lui Hagi, \n ‘95, pe doamna nu [tiu care de la nu
minarea asta. O pandemie de adic` 350.000 de euro. Dup` ce se [tie care minister, ca s` fi]i
hlamidia, o catastrof` aviatic`, a chemat institu]iile statului s`-l siguri c` va veni [i la dumnea-
ceva, s` ne bucur`m al`turi de ajute, \n dou` secunde, 20 de voastr` m`car un echipaj de po-
to]i cei pe care-i viziteaz` Golful echipaje de la Poli]ie, Salvare, li]ie pr`p`dit, s` v`-ntrebe seria
preziden]ial. ➽ Apropo, [ti]i de Institutul de Metrologie [i „Sal- [i num`rul de buletin, dup` care
ce [i-a luat B`sescu Golf V? Ca va]i balenele verzi cu pene“ au s` plece cu treab` la sec]ie?!
s` aib` unde ancora vaporul cu sosit prompt s`-l ajute pe cet`-
care aduce ajutoare! H`, h`, h`! ]eanul Becali. Pe simplul cet`- Cronic`
➽ Giovani Becali a distrus un ]ean Becali, ceea ce v` ur`m [i a lu’ {tefan a Petrei
cazinou. Normal, pierduse banii dumneavoastr`. Pe c\t punem
Ve[ti bune
Dac` e Ba1, bal s` fie!
➽ Agen]ia interna]ional` de l-au ]inut pl`m\nii: „Ba unu! Ba Deci, dac` \mp`r]im la 6 ani, c\t
rating Moody’s a anun]at c` men- unu!“. dureaz` intervalul respectiv, vine
]ine riscul de ]ar` acordat Româ- ➽ Consiliul European, Comi- cinci miliarde pe an. Adic` aproa-
niei la nivelul „Ba1“. Cum s-a a- sia European` [i Parlamentul Eu- pe cinci milioane de euro pe lun`.
juns la acest indice? P`i, cic` s-au ropean au decis s` m`reasc` bu- Nou` ni se pare un salariu bun.
certat mult angaja]ii agen]iei in- getul alocat României pentru pe- Oare c\te Matiz-uri pot s`-mi iau
sist\nd pentru niveluri mai \nalte rioada 2007-2013. Iu-huuu! Ast- din cinci milioane de euro?
de risc, \ns` a c\[tigat un tip care fel, România poate primi circa
a avut gura mai mare strig\nd c\t 30.000.000.000 de euro. Super! Str`buna Vestire