MARTA MARINESCU.HIMU SI'FDLICIA VANT.

$TEF

Datoriti unificdrii vielii economice, politice ;i culturale a statelor grece$ti,

n inglobarea lor in statul lui Alexandru cel Mare, se formeaz[, pebaz'a dialec-
ui atic, limba comund greacd,numitd de greci rorvrl. Lirnba rotvtl s-a bucurat de
ared.rispindire; prin ea comunicau intre ele popula{iile din Balcani, Asia Micd,
ipi in imensul imperiu al lui Alexandru; in rorvr1 au scris Polibiu, Plutarh, Ar-
n. Lucian etc.
perioada medie sau bizantind se intinde din secolul al Vllea e.n. pini in secolul
XVlea e.n. Din secolul al XVIJea e.n. pini in zilele noastre se vorbe;te neo-
)aca sau greaca modernd.

FONETICA
ALFABETUL GREC

Limba greacl are scriereafonologicl, literele alfabetului noteaziafonemele, adici

sunetelecare servescla diferenlierea sensurilor intr-un complex sonor dat.
Scrierea cu litere, ca semne ale sunetelor, pe care o intilnim azi in mai multe
tipuri de alfabete, igi are obirgia in alfabetul grec. Aceastd scriere este rezultatul
unor eforturi milenare pe care le-a depus omenirea in drumul ei spre civiliza{ie.
Omul pegterilor, nu atit pentru desfitare cit pentru a semnala multiplele
prirnejdii care il ameninfau, isi acoperea perelii'locuinlelor, pe care i le oferea
natura, cu tot felul de desene.Acele desene,prin care el incerca sI comunice seme-
nilor sdi o anumitd realitate din lumea inconjurdtoare, constituie un fel de pre-
istorie a scrierii, cunoscuti in qtiinf[ sub numele de pictografie. Semnele picto-
grafice redau mai mult sau mai pulin exact aspectul formal al obiectelor care pot fi
percepute cu simlurile. Ele nu pot transmite idei decit foarte rudimentare.
Din pictografie, dupi un gir lung de epoci, s-a dezvoltat ideografia. ldeogra-
mele noteazd nofiunile, ceea ce inseamnd un pas uria; spre abstractizare.Inventa-
torii ideogramelor sint egiptenii. De la egipteni. scrierea ideografici a fost luati
de popoarele cananeene;ele au redus simlitor semnele si le-au adaptat la notarea
consoanelor, creind scrierea silabic6.
Dupd o ipotezia,suslinut5 de majoritatea invdlalilor pinl de curind, fenicienii,
popor de negustori, au fost cei care au dus scriereadin Asia Micd grecilor insulari,
de unde s-a rispindit la toli grecii; de aci, mulli i-au considerat pe fenicieni inventa-
torii scrierii.
t Dupi descifrareainscrip{iilor cretane in linearul B din secoleleXV-XIII i.e.n.,
s-a emis teoria cd atit alfabetul grec cit qi scrierea <fenicianti> s-au dezvoltat din
ideogramele egiptene, prin intermediul Cretei.
ln mod sigur, grecii au sdvirqit o adevdratl revolufie epigraficl inventind scrierea
cu litere.
Cel mai vechi alfabet grec poa$i numele de alfabet cadmean1. Urme ale al-
fabetului cadmean se gdsescin special in insula Thera, deoarece aici au zdbovit
fenicienii cel mai mult, dupd cum spune legenda.
Din alfabetul cadmean s-au dezvoltat mai multe alfabete locale (vreo treizeci
la numdr), care au fost folosite concomitent. Cu tirnpul, alfabetul ionic, cuprinzind
I DupI numele legendzrrului
Cadmos,care a venit in Grecia in fruntea fenicienilor.
 ,t
FELICIA VANT-STEF LIMBA ELENA t75
t74 MARIA MARINESCU-HIMU SI .li

doulzeci gi patru de semne, a fost adaptat de toate cetdfile grecegti, fiind considerat Literele r qi u marcheazd ;i semivocalele j (ca in iarnd) gi g (ca in dau), dupd"
cel mai potilvit. La Atena, acest alfabet a fost introdus sub arhontatul lui Euclid,
I
1 disparifia celor doud litere: "I (iod) gi F (digamma sau vau).
t' Diftongii sint forma{i dintr-o vocald si o semivocald. Existd diftongi proprii,
in 403 i.e.n. I
Iatd descriereaalfabefriui: cind se pronunfd ambele elemente ale diftongului; c,1 (:ai), er(:ei;, or(:ei;,
^t u1 (:ii), ou (: au), eu (: eu), ou (: u, la origine : ou)1 qi diftongi improprii,
formali din vocalele lungi Z, I Si crrcu r subscris (in cazul literelor mici): q, r1,
i... q); adscris (in cazul literelor mari): Ar, Hr, Or; in cazul diftongilor improprii,
J lltere "o.".p.
latrne
I denumirea a.n.in s.. Observafii
I mart
I I I nu se pronun{d decit primul element al diftongului.

o A alpha ci)"tpcr Consoanele se subimpart in

p B b beta Fiiro
gamma y inainte de guturale (y, oclusive:
v f 1(rpp(r
66)"to K, X, 6) se pronunfd n
6 A 8_2 delta
E e e psilon 6 Vrl"6v velar labiale guturale dentale
r z z zeta (iro
n H ; eta flro
$,0 o rh theta $frro surde
L I I iota idlta
K K kappa ronno
), I lambda ),ripF6o
sonore
p M tn my p0
N n ny vS
xi qr
o o o o micron d prrp6v aspirate
II p pi ni
p P r rho Pd) ()
E sigma oillttt C la sfir$itul cuvintelor, o lichide: 1",p
t T t tau to0 in celelalte cazuri
u Y f
y psilon i ryil"6v
(p o nh phi Ai nazale: p, v
X kh khi Xi
ry Y nc psi Vi siflantd: o
c) fi o o mega 6 pb1a
duble: dentald, ( (: 6S sau o.6)
guturali, 6 (: rg)
labial[, V (: rq)

CLASIFICAREA SUNETELOR (

LEGE.A. CONSOANELOR FINALE

Dintre cele doudzeci qi patru de litere ale alfabetului grec, gapte noteazd vocale,
gaptesprezece,consoane,
Vocalelese deosebescprin timbru qi cantitate. Din punctul de vedere al timbru-
lui, in greaci existd cinci vocale: a, e, o, i si y (il); din punctul de vedere al cantitdtii,
fiecare vocale poate fi lungi sau scurtd. Sunetele a, i, si / nu au semne speciale,
dupl cantitate; astfels, 1, D noteazd gi vocalele lungi gi vocalele scurtecorespun-
zdtoare; suretele e gi o sint redate prin r, o, cind sint scurte, prin 4 gi rl, cind
sint lungi. ln felul acesta, pentru cinci vocaie, in greacd existd ;apte titeie. t
t D9 fapt vocaleie scurte gi au doud serii de vocale lungi corespunzitoare: lungi deschise,
€ o
1 gi ro 9i lungi inchise, at gi ou provenite din contrac{ie qi din lungiri compensatorii.
Cuvintele grecegtinu se pot termina decit in vocald, in consoanele v, q, p sau
in consoaneleduble y, (. Apar citeva exceptii, dar ele sint numai in scris; in vor-
bire sint rostite impreuni cu cuvintul urmitor (exemplu ork oi6o (nu gtiD), o0I
6tr <nu ci>, ir rtq X6pog <din tard> etc.
r Dar semneleergiou nu noteazdtotdeaunadiftongi, ci gi vocaleleelung inchis gi o lung
inchis, spre deosebirede q gi o care noteaze E gi a deschise.
Existi gi diftongi in -u cu primul element lung: du, rlu, ou; ei se intilnesc rar, limba tinde
si-i elimine prin scurtarea vocalei.
 \1.\lil\ ,\\AliiNlSCt;'lltI\U $l I : l : l - l ( l l . \ V A N ' f- $ i E F LIMBA ELENA
I 7ti t7i

PRONUN'TAREAGREACA oul,-1,4p-6qv; dac[ a doua consoani este r, F, V, p, ambele consoane trec

in
silaba a doua: 6n)"ov == 6-nxov, rs0vdor : r€-Ovd-or. La Homer, oclusiva
cu
sonantasint heterosilabice: 6n-1,ov, ts0-vd-ot. cuvintele compuse cu prepozitie
Existir doud feluli do pronuntalrc a limbii elene:reuc'hlinieuui ;i erasnricd. se despart in elementele componente: &v-tytuo,6rc-1,einal.
Rostireareuchlinianiriqi trage numelede la savantul umanist gcrman Reuchiin
flrt55-1522). Acesta a rirspindit in Germania pronunlarea modernl a elenei,
aga cuul a invir{at-oel in ltalia dc la grecii refugiafi in urma caderii Constantinopo-
lului sub turci. Aceastitprorrunfarcare ufmitoarelc particularitati: t. L)'Tl, n, cr;i PUNCTUATIA
x
or sc citesci; crt se citestc-c; eu;i cu sc pronun{n el'9i a/'inaintc de consoani surdi,
rl si nv. inaintc de cortsoanlisonol'atsau de vocalS.
Rostirea erasnricii se datoreazir savantului olandez Erasmus din Rotterdanr I lt-rgreaci existtipu'ctql (.) ii virgula (,), cu aceeagi
( t...167-1536), carc a pornit de la icleeacii atcnienii secoluluial V-lea i.e.n. trebuie - valoareca in lirnba romdnd
Spie deosebire de semnelede din romdni, ingreacdmai existd:.,,r
sri li pronunlat a$a ctrm au scris. Dnci.iin antichitate s-ar fi rostit ca in greacamo- sus ('), careechivaleazd..cu -punctualie
doud punctesau cu punctlivirguli ai"ro-anaid;;*ai
dcrrrii,ar apdrea unels urrne ale acesteipronun{Iri in inscriplii. Dar asemeneaurme cxist?ipunct si virguli_(;), care in greacrestesemnul.intre6drii,;iuportroiJ(,j,
lipscsc.Gramaticii greci vechi chiar specificd pronun{area unof,a dintre semnele care inlocuiegte o vocaldsuprimati la sfirgitul cuvintului,prin aga-nurnitaeliziun6
iri disculie,astfel.de pilda. cir 11esteegal cu e i e. u cu !/, apoi cu ii. dar nu cu l.
1,Iai rnuli decif atit, apol'onia vocalicii l,einol, iitnov, )"€)ro[7r0n-ar fi avut nici un
191cjacd.et qi ot s-at it pt.t.t.tnfat tot i. De fapt, e estefali de q ca o fafd de or, adici
repreziltd varianta lungii a aceluiagi sruret. in afarir de acestea,transcrierea cuvin-
teior grece;tiin latini duce la aceeasiconcluziesi anume ci in antichitatese pronunta ACCENTTIL
u;".i- se scria.Acesteasint argumenteleprincipale atlusede-Erastnus.in facultd- V
qiie rroastrepronunlareil reconrandatiteste aceastadin urmi. 1
in greacd, cuvintele poartd accent muzical sau tonic, constind din ridicarea
tonului silabei pe care se afld. Numai ultimele trei silabe poartii accent. Existd.
trei
feluri de accent: ascu{it ('), care poate sta pe ultimele trei iilabe, indiferent
SPIRITILE * de can_
tilaje, (:{erple.: dvOprrrnoq,90.oq, ciya06g); grav ('), .urc rle n*mai pe
ultima
sitaba si inlocu^iegteaccentul cind nu urrneazi'nici un semn de punctualie
(exernp[: .ascufit
Cuvintele cale iucep cu vocalii, diftong sau p primesc pe inilialS un setnil. -riyoOoq riv0prrlnog); circumflex (-), care std numai pe ultirnele doud
silabc,totdeauna cu vocale lungi'sau diftongi,(exemple: odlpo, Aopeio6, 'A0nvd).
numit spirit. Spiritelesint de doud feluri : spirit aspru (') cu valoarede h, 9i spirit lin('), Pentru fixarea accentului unui cuvint, se
care nd se pronunli. Literele mici poartd spiritul deasupra (6); literele mari, in 1ilie seainl de caniitatea ultimei sitaU6.
Dacd ultima silabd are lungd, nu poate stq accent ascu,;itpe antepenultima,
stinga ('O); diltongii, pc al doilea eletnent (o[). SLrneteleu 1i p, initiale, primesc .v.ocald
ni.ci circttmflex pe penultima.Dacdultima silabd are vocald truin, penult'ima,lungi
totdeauna spirit aspru (1, p). Exenrple: tiv0pc'xog (<om)). oiroq, <;asi>. iinvoq 'ri ,c'<:enrucrtd,
occentul va fi circumfe.r (legeapenultimei lungi accentuate).
'A0qvd
((son.!n)). prltc'tp...retor", <zei1aAtena>.'E),itrq ,.rElada> .Cuvintelecrriniliala
v o c a i i c i , i n c o n r p u s.e p i c r d s p i r i t u l : e i v u t , d a r n c p a i ' " r . rc.tLc . l n i n t e r i o r . g e t n ! Exemple: Sdrpov,dar Srilpou<dar>
nata p poaltr:rspirit pp. civ0pronoq,dar crvOprbnou(om)).
Cuvintele flexibile isi modificd accentul astfel:
-- acccntul ascutit de pe
DESPAR'TIREA iN SII,ABE antepenultimatrece pe penultirna dacd ultirna silabd
sc lr.rngeqtc:

${r},u.oou,dar $o},croo.Iq (mare))

O consoani intre doui vocale trece in silaba a cioua: yuy"l se desparte in si-
'labc: Sirorcr, dar 8rraiotv <drepti>
y u - 1 { . D o u i r c o n s o a n ei n t c r v o c a i i c e s e c i e s p a r ti n d o u l : o u } " ) ' t l P b r l v :
accentul asculit devine circumflex dacd, stind pe p e n u l t i r n al u n g d ,
I lalir, <Je 'A0frvar ultima,
'Atrtrcil 'eiorv. exenrplu, 'fo
cum sc citegte accl:r1i text in celc dcuir variantc: Ai *v tfl sr: scufte azii :
ije cioru cu)ro n6rpa ioriv dv ne8irl naploLrcouprfvrl xr!rc}"c.0.in citirea
t e r . r c h l i n i a n d : . . 1 - l { :A t h i n e e n t i A t t i l ( i i s i n . T o d e a s t i a f t o p e t r a e s t i n e n p e d i o p e r i i c u m e n i " , no),itqg, dar nol"ira <cetti{ean>
ln citirea erasmicir: .,ilai Athenai en te Attil<e eisin.'fo de astii auto petra estin cn pedio perioi-
cumcnc kiiclo". lcirpc. dar 16pcr <tard>
1:r-l21ll
t78 MARTA,MARINdscU-Htrrru $l FELIcIA VANT-STEF LIMBA ELENA 179

- accentul ascufit devine circumflex daci sti pe ultima lungi, la cazurile

c) dacd accentul cuvintului anterior este ascufit pe penultima silabd, encli-
oblice: ticul bisilabic primegte un accent pe finald:
ryu1f1, dpr VDXflg <suflet>
dl.qOf1g, dar d).r10o09 <<adevdrat> gi)"og ioti <este prieten<
regol,{, dar reqc},flq (cap> <pil,or ttv6q <nigte prieteni>

- accentul circumflex devine asculit daci std pe penultima silab6, iar ultima N o t i r. Cind se intilnegte un proclitic cu un enclitic, procliticul primegte
se lungegte: un accent ascu{it:
6drpov dar 8rbpou <<dar> rbq gi re devin i6ore <inciD
K0po6 dar K0pou <<CYrus> oi gi te devin oUre <nici>
- accentul circumflex devine ascufit dacd std pe penultima, iar cuvintul se 6 si 5e devin 66e (acestaD
oi gi 6c devin oi6e <accstia>
lunge;te cu o silabi in Plus:
I gi 6e devin ii6e (aceasta))
odrpc, dar o6Potog (corp)) oi Si 6e devin o16e (acesteaD
npdypa, dar nPaYPutog <lucru>
Deci in cazul intilnirii unui proclitic cu un enclitic nu se aplici legeapenultimei
lungi accentuate.
{
CUVINTE ATONE

FENOMENE FONETICE
In greacd existd cuvinte neaccentuatesau atone, care se sprijind fie pe accentul
cuvintuiui urmdtor, qi, in acest' caz, Se numesc proclitice, fie pe accentul cuvintului
precedent, in care caz se numesc enclitice.
In cursul vorbirii au loc o serie de modificiri ale sunetelor, pricinuite in cea
Proclitice sint zece la numdr: mai mare parte de contactul cu sunetele invecinate. Existd insd qi unele schimbdri
necondilionate de pozifia sunetului intr-un complex sonor dat, ca de pildl alter-
adverbul de negalie: o0 (o0r, o01)
nanlele vocalice.
conjuncliile: 6q : ca, ei : dacd
p r e p o z i l i i l e :8 v : i n , l a , e i q : i n , l a ' d r ( d O : din Cele mai importante fenomene fonetice din limba eleni sint: alternanlele
vocalice, scurtlrile 9i lungirile de vocale, rezolvarea hiatului, rnodificdrile conso-
articolul: 6, f1, oi, oi,
nantice in coatact sau la distan{6. Si le cercetdm pe rind.
Enclitice sint unele forme ale pronumelui personal: pou' pot' pt' ooD' oot'
os; pronumele indefinit 'clq, Il,,6ineva, ceva"; indicativul prezent al verbului
((cumva)' 9i particulele:
eipi <sinil ;i qrlpi ((spun);-adverbeleindefinite ca nE(DCr
yt, $ev, Kt, Tt, fiep, Tot etc,
Encliticele se comportd fatd de cuvintul accentuat pe care se sprijind in felul r. ALTERNANTELEVOCALICE
urmitor:
a) dacd"accentul cuvintului anterior se afld pe silaba finald, accentul grav
devine ascuiit, iar encliticul nu primeqte accent: Sint schimbdri calitative si cantitative ale vocalei dintr-un morfem.2 Cel mai
dyc06q 6otr <<estebun>> des se intilneqte alternanfa vocalei din rdddcind gi din silaba predesinenliald.3
Variantele alternanlei se cheamdgrade apofonice: vocala e reprezintigradul n&mal,
np{ oe <<tecinstegte))
vocala o constituie gradul flexionar, iir lipsa vocalelor e qt o se Cheami gradul
b) dacd,accentul cuvintului anterior este ascu{it pe antepenultima qi circum-
flex pe penultima, cuvintul accentuat mai primegte un accent asculit pe finald: r Fiecare capitol
de giamatici va aduce gi ultele observa{ii privitoare la particularitS{ile
,
oe accentuare soecifice.
dv0pr,lr6q r1q (un om oarecare> 2 Morfenrui este parte
o constitutivda cuvintului: ridlcind, afix gi desinen{6.
odpri tl (un corp oarecare) " sltaba care precede desinenta.
 r80 A1ARIA MARTNESCU.HIMU SI FELICIA VANT.STEF LIMBA ELENA l8l

zero. Dacd' vocalele care alterneazl au cantitatea lung5, gradul apofonic respectiv Scurtarea in hiat
se cheamd lungit sau gradul plin lung.
O vocald lungd inainte de vocald devine scurtd. ln timp ce aceastd schimbare
Exemple de alternanle: foneticl constituie o lege in latin5, in greacd ea apare doar dialectal. Pentru ci cel
mai des se intilneqtein dialectul ionic, ea se mai numegteEi scurtare ionicd. Iati
}"sin-o/l,s-l,ow-u I't -Xw-ov citeva exemple:
nei 9-opar/n€-ror$u/d-nr0-6p11v
Hdt. vfeq, fafa de atic vfleq <cor[biii>,
{ Hdt. ltepo6tov < {'ftrepotlcov<*ilspoorov <al pergilor>;
ln acesteexernple,alternanla este e io/ zero; acestaeste cazul cel mai obiqnuit.

Alte exeinple: ri-$r1-pr/ $rrr-po;/ ti-9a-pev

I ion. (6q, fa{i de atic (tr.rt1<via!5>
Hom. fipoo;, faliatdc atic iiproog <al eroului>.

sau
6i-6opri 5[-6o-pev

6aiprov/ 3ui;rov-oq
rorpr1v/ notp6v-og
i
I
I,l
Lungirea pentru a se evita mai mult de trei silabe scurte consecutiv

Fdrd a fi o lege care si cuprindd toate cuvintele, existd in greacd tendin{a de a

ln acesteexernpleapare alternan{a q/ al e; at o; q le.
ln flexiunea nurrrelui cel mai des alterneazi vocala lungl cu scurta corespunzatoare.
Alternanlele vocalice au rol morfologic; ele creeazd distinc{ii intre temele
temporale la verb, intre cazuri, la nume; de aci ele constituie asa-numitaflexiune
internL, care inso{egteflexiunea <<externd>>,adicd flexiunea cu a-iuic,ruldesinenlelor.
Dlgi bine reprezentate. alternan{ele vocalice nu mai constituie in greaci. o
categorie productivd; numai unele cuvinte vechi, mogtenite din indo-europeani
mai comportd apofonie vocalicd.
2. SCURTART
!;I LUNGIRI DE VOCALE
Am vdzut cii vocalele pot sd fie lungi sau scurte. Cantitatea unei vocale se
modifici insi in anumite conditii bine cleGrminate.
evita mai mult de trei silabe scurte consecutiv. De aceea, in anumite cuvinte,
# una dintre silabele scurte igi lungesc vocala. Acest fapt se constatd cu regularitate
.lacomparalia adjectivelor cu tema in -o1.
fi De exemplu, adj. oog6q <inlelepD are comp. oo<ptb-tepoq,sup. oorpcb-totoq;
adj. 6e(r6q <de dreapta) are comp. 6e[tciltepog, sup. 6e(rril-toto6.
adj. ve6q <tindr> are comp. verb-repoq, sup. verb-tctog.
1l
Lungirea compensatorie
Este lungirea unei vocale scurte drept compensa{ie pentru cdderea uneia din
cele doud consoane care urmeazd (cu exceplia geminatelor2).Vocalele i ;i ; se lun-
g e s ci n r g i n ; d > a . g i r l ; o > o D ; t > s t .
Iatd citeva exemple:
Ac. pl. *oi-vq>hom. 6i6 <ob>; *r100-vg>i1$ug<peqtil>;D. pl. *novt-ot>ndot <ttt-
turor>; aor. *e-<pnv-ou>6tpqva<am aritat>; particip. aor. pas. *l.u-$evt-q>Iu$etq
<dezlegab>;particip. aor.a. *Tvovt-qs; yvofg <cunoscind>; Ac. pl. l,6yovq>1,6-
youg <cuvinte> etc.

Scurtarea unei yocalc potririt cu legen lui Osthoff

Metatezz cantititii

O vocald lungir. urmatl de o sonantd(tr, p, p, v, *i gi *g)plus Este schimbarea cantitilii intre doud vocale invecinate. Astfel, de exemplu,
s a up t u s - o . - ,d e v i n e v o c a i i s c u r t d corespnnzdtoare.
o oclusivi
Astfel,de exemolu: fa{d de forma homericd Boor},floq <al regeluil>,dialectul atic prezintd o formd
1 r.. comparafia adjectivului, p. 216,
vuUg,vd.^ig<corabie>; t,veuvrarq > veuvidrg <tinerilor> 2 Geminatele sint doui consoane identice in contact; reducerealor la una singuri nu pro-
>F
jJdYq, Bou6 <bou>; *l.oyr,rtgi ),6yorq <<iuvintelor> voacd lungire compensatorie.
Au-un-vr-oq> ),u-96-vr-og<al celui dezlegat>; 3 Dintr-un grup de trei consoane, prin asimilare (ca aici -vt-q>vo-q) gi reducerea gemi-
natei, se ajunge la un grup de doui consoane vq din care una v cade gi lungeqte compensatlv
Tvco-vr-r> yv6-vr-r <<celuicare cunoagte>etc. vocala prccedentf,.
 182 MARIA MARINESCU.HIMU SI FULICIA VANT-STEF
LIMBA ELENA 183
c.u me.tatezd,.Bcoil,6rrrE, d_eci
_vocalele q $i o gi-au schimbat intre ele cantitatea
-oragului<,
Crasa
devenind e gi ol. Alte exemple: hom. 16l,11o9>>a atic n6l,ecrrq,ion. l,noi
(popor), atic l,edtE.etc.
Este contracfia silabei finale a unui cuvint cu silaba inigiald a altui cuvint,
in hiat. Regulile de contopire a vocalelor, in crasd, sint in general aceleagica in
cazul contrac{iei; dar r se subscrienumai dacd s-a gdsit in al doilea cuvint (roi eira
3. REZOLVAREAHIATTILUI
) r{ra) qi dispare dacd s-a aflat numai in primul (roi 6dv> x&v). Rezultatul con-
tracliei poartd deasupra un semn ('), numit coronis.

Hiatul constl din intilnirea a doud vocale. Deoarece atit in interiorul Iatd citeva exemple:
cuvin-
tului cit ;i intre cuvinte pronun{area a doud sau mai multe vocale consecutive
este o dvqp> dvrlp <birbatub>
greoaie, limba a gisit mai multe posibilitnli de a evita hiatul. Rezolvarea
hiatului rd 6vopo> roflvopa <numele>
in greacd este de mai m.ulte feluri: prin diftongare qi contracfie, in interiorul
tului, prin -v eufonic, eliziunegi crasd,intre doud cuvinte. ";;i* rcai 6ni>xdni <qi pe>,
roi 6>1riit <9b>(plus articolul)
tq dl.l.o>r&l"l,o <celelalte) etc.

,I
Sinereza
{
.i
Este evitarea hiatului { Eliziunea
.prin diftongare; cele doud vocale aflate in hiat se rostesc i4
t
impreund, intr-o singurd silabd. Astfel, de exemplu: ,.1
la optativ *tr-,9e-r-p-sv>tr-$ei-pev(am pune)); *6r_6o_r_pev>
6r_6oT_pev
<am da>; *Bootl,e-r> Buorl"el <regelui>> etc. {
Este cdderea vocalei finale in fala unei vocale iniliale. Dac[ aceastd.iniliald
poartd spirit aspru, oclusivele care ajung in contact cu spiritul aspru, in urma eli-
ziunii, aspird corespunzdtor.

Contractia Exemple de eliziune:

d)"},d 6yrb devine &1.)"' dlrb <<dareu>
rcrrd arjtdv devine ror' o0t6v <dup5 el>
Este contopirea a doud vocale in hiat din interiorul aceluiagi
cuvint, avind oiire dv devine offt'dv <nicb>
ca rezultat o vocal5 lungd. Constatdm urmitoare-le r"g"ri g"""turi
a" our< 6otr 6n<rlqlo0rcdo$'drcoq <e cu neputin!5 sb. Dupd cum reiese
vocalele de acelagitimbru gi inchidere se contrag in vofala "o"iru"ii",
iunle timbrul qi in_ gi din exemple, locul vocalei elidate se marcheazd printr-un apostrof.
c h i d e r e ae l e m e n t e l ocr o m p o n e n r (ea d i c di + i > i ; i + z ",, Prepozifiile, deveirite prefixe ale verbelor, elid vocala finald in hiat, in afard de
> o; a * u=>a; o 1o
) ou_1: ru lung inchis); + u-.?er (:e lung inchis);q nepi, np6 si dp<pi.
vocal5 scurtd plus r sau u" se diftongheazd.,o 'ocald + rt ! n,o, + o,>o,.O
lungd il subscrie pe r.r
-d, Astfel: &vu-ypdrgo <inregistrez>, dar impf. dv-6ypogov;
ln dialectul atic, 6 este mai puternic in contraclie (arunc in altd parte), dar impf.
decit i qi decft e; ina- peto-Bdl.l"cr pet-68o1,1.ov;
inte de r ieseinvingdtor-asupra lui ri, dar nepr-Bol,l.ro ((arunc in jur>, dar impf. nepr-6Bol.l.ov;
'A'r1voa> cind se afld dupd r este invins de i
l^11u^ exemplef aelua or"iF At;;;-?",, vo's <minte>; npo-po),l"ro ((arunc inainte>>,dar impf. npo$pol.l,ovr.
"t*u?^ <iubeste>;'Epp6oq
f_1i^1,
rpi).er > ,Eppflg<izeulHerm.rr;-iipo-r>ripa <cin_ Uneori, mai rar, se elideazd iniliala vocalicd a cuvintului urmltor, in loc de
steste) etc.
finala cuvintului precedent. In acest caz eliziunea este inversd. Astfel de exemplu:
--,-lt'ulr1r-ul contracliei va purta accentul circumflex, daci a fost
prtma vocald (rruo-rrl>r,rp6), accent ascufit, accentuatd td ttft inrlropeiv <a nu da inapoi> ) ro pr1 "ntlropeiv.
dacd a fort u"""nirratd a doua vo-
cald (trpo-6ror ) truutor);i n9 va purta
accent, dacr nici una din vocalere con_ I Aspira{ia articolului a trecut asupra ini{ialei, transformindu-l pe x in
trase nu au fost accentuate ("it o_;;;adl. 1; r nu se subscrio
fiind in primul cuvint, cr* o :.' ro.
2 ln forma nporipol"l,ov s-a petrecut contractia celor dou6 vocale in hiat(o*e > ou);. deoa-
r Pentru
amdnunte, vezi fiecare categorie gramaticali rece npd gi prii,Irrr sint doui cuuinte distincte, contracfia poartd coronis, fiind considerati
care comporti contractii.
crasd.
 I84 A1ARIA MARINESCU.HIMU SI FELICIA VANT.STEF
Ll,\1ll;\ EI.EN.\
li

Evitarea hiatului prin -v eufonic Exemple: 76vog <neam>>-, ropa[ <corb>, ypaOg <babd>, Ba,or],e0g<rege>, o.ib6
<pudoare>>,g),6y <vinb etc. puor).eO <(o, rege)), yp*U <o, britrinor
:ct{}oi (.(r. c0r-'}\'ingere<
etc.
Hiatul se mai poate evita prin adiugarea consoanei -v la sfirsitul clrvin-
tului terminat in vocali. Deoarece acest -v elimind hiatutr gi deci servegte la
imbundtd{irea pronun!6rii, el se cheamd eufonic (pentru faptul cd se pune la Oclusiye Ei nazale inainte de -o-.
sfir;it de cuvint, el se mai numegte -v 6<pe),ruottr6v).
Astfel, de pild5: o16e eioiv ffvOptonor <acestia sint oameni>, ln combinalie cr,roclusive.si.c'"rnazal9, siflanta -o- se ciovede$tein pozilit
l.el,6raorv dv0p6nouq <au dezlegat oameni>, tare, menfinindu-se.ln general si oclusivelese mentin inainte de -o-, cu exceptir 'st
o0r 6otrv dpoprdverv (nu se poate gresi>>, oclusivelor dentale, care sint asimilate total de -o-, iar geminata (-oo.-i
rri. inrtrl8ero. doreud.rcsorvoi riv0pornor<oamenii au procurat reduce apoi; de aci, mai simplu, spunem cd dentalele inainte de -o- cad. La fe
cele necesare>. ca oclusiveledentale, si sonantanazald.dentalS-v- cadeinainte de o. Cddereaoclu.
sivelordentaleinainte de o nu provoaci lungirea comJlensatorie a vocaleiprecedente
- Oclusivele labiale plus siflanta o creeazdconsoana dubld> ry: *ApuB-g>
-ApuV
<arab>; *g)"eB-or>q),erpi <vinelon>; *Bl"en-oro>B)"ey<o
<voi vedea>j'rru<p
4. MODIFICAR,ICONSONANTICE
osrot> $tnyeror <isi va iumorminta>.
- Oclusivele guturale plus -o- formeazii consoana dubld (: itcy-oco>tir.(r
ln cadrul consoanelor au loc de asemeneao selie de modificiri pricinuite de <voi aseza>; 'Fyuvarr-or>yuvor(i <femeilor>; *rpt1-e> $pi[ <par>.
pozigia consoanei intr-un complex sonor. Dintre consoanelecare sint cel mai pufin - oclusiveie dentale urmate de -o- se asirnileazdtotal cu o, apoi cei doi oo
stabile in greacd 9i care produc multe modificdri in contact cu alte sunete sint se reduc la unul. Astfel, de exernplu:*lcrprt-q> *Xupro-g> 7,oprg<gra!ie>; i.oreuc6-
siflanta o si semivocalelej gi -F. ool> r:rceuriooor> oreudoo <r.oi pregdti>; *ner$-oco> xneioool> neiocrl; <voi
c o nv i n g e r > .
- Grupul derrtalic -vr- cade inainte de -o-, cu lungire compensatoriea vo-
Comportarea lui o J gi F c a l e i p r e c e d e n t er: l s t , o > o u , d > c , U > 0 .
Astfel, <le' exernplu: 'tluu9e-vt-q> l-u0e[q <<dezlegat>>,
In pozilie inifiali urnate de vocal5, 61--, J- qi F- cad lasind spirit aspru,pierdut 'FLeovt-or> l.6ouor <leilor>,
in unele cuvinte in cursul evolu{iei limbii. 'ryryuvr-;> <uria9>>,
Tiyuq
Astfel, de exemplu: *otorrlpr (v. lat. sisto) ) <lotr1pr> ((a aleza)>, *jrjrlpr>lqpr 'r6srrcv[-vr--(>8crrcvuq <ardtind>.
(a arunca)); Ffroq>Eroq <an>.
- Nazala dentalir -v cade inainte de sigma cu gi fdrd compensalie.
in pozilieintervocalicd,o,,Igi Fcad,ldsindvocalele in hiat; dupl ciderea lui -o- De exemplu: 6otpc,tv,8aipovog <divinitate>la D. pl. *6oipov-or> Doipoor; nor-
gi 7'-, vocalele rdmase in hiat se pot contrage, gi in dialectul atic ele se contrag pr1v, norpfvog <pdstor>, D. pl. 'rnor;r6v-or>.norp6or; darl,6yoq,-ouAc.pl. ','l,o-
intotdeauna; dupd clderea lui -f'- nu se contrag decit vocalele al ciror yo-vE > i"6youq.
reztltat este er.
Exemple: *yeveq-oq>y6veog> yevouq (<al neamuluil>; Oclusive, lichide ;i nazale urmate de j
*ruer$oj-o6>ner96og>ner$o0g <al regeluil>;
*Boorl,qF-oq>Boorl,floq>Boor),6c06 <al regeluil> I Oclusiveleurmate de j suferd urmdtoarele transformdri:
*Boorl"r1F-r>
Booll,fl-r> poorl,ei <regelui>;
; I Oclusivelelabiaie plusT dau grupul nr. Astfel, de exemplu:
*rcpug-jol>Kpu?xro <a ascunde>;
In pozitie finald, -q se menline dupd orice sunet, "I gi ,F se glsesc doar dupi vocald,
'Fxl.en-jco> r<l,6nrol <a fura> ;
formind diftong cu vocala precedentde.
+B)"up-jrrl> <<avdtdma> etc.
Bl.drrco
1 Consoanao - se mentine in pozi{ie iniliali
I Oclusivele guturale si dentale surde gi aspirate plusT au ca rezvltat ooftr.
9i in interior de cuvint daci se sprijini pe o l
oclusivi sau pe un alt o. Astfel: orotoq ,,agezat",iorqpr ,,a ageza" etc.
2 Consoana 4dup5 o vocald qi inainte de o consoani, devine al doilea element al diftongului, De e;remplu: *gu},arc-jo> gul"dooro/<pul,d,rr<rr <<apazl>>;
- -
la fel-ca in pozitie finald. Interconsonantic ;i final dupi consoan5,j Si F devin vocalele r-gi u- +topaX-jrrl> topnoo<rl/toputr<o <atulburu;
Astfel:* poorl,nF-g >-9sorl€6€; *poorl.4F> paorl.e$; *iXQF-g> i1Qriq; *i10F > iX06; *n6l,j-g *iper-jor > ip6oo<rl/ip6rrrrr <a visli>;
) n6ltg; *nolj > nol,r. *rcopu$-jco>ropr.'oocrr/roputtrrr (apunecasca).
 LIMBA ELENA

q-I'L'"'^JYJ"I
MARIA \4ARINESCU-HIMU
186 sonore aspird cr
- Inainte de o consoanl aspiratd, consoanele surde 9i
in consoa' de la verbul tp6n-
sonore urmate de j se transformi respunzdtor, adicd n, B devin 9; K, Y de^vin 1' Exemple:
Oclusivele guturale ;i dentale fost intors"; de la radicalul l'op- :
apare forma B-tp69-0qv ,,am
na dubli (. ,,iiiot""
forma 6-1'r19-01v fost prins"; form
verbului l,opBevol ,,prind* existd "am
*dpnol-jo> &Pru(to <a rdpi>; d-gul.ri1-9nv ,'am fost pdzit", 9i fot
Astfel: *vopr6-j<o> voP[(co (a socoti(; u"it"re *6-<puior-0nv devine prin asimilare
*oreua6-jo >oreud(rrr <a pregiti<. .u-ir-roy-gr1v devine i-to1-oqv ,,am fost a;ezaf". SpiriJul aspru asimileaz
devine pe$-' icrutQ ,,cu sine'
asemindtor consoana precedentd peta 6out(l
guturali devine 1, orice den
precedate-d" o' ^:' ' $i urmate
de j suferl fenomenul lnainte de p, orice labiall devine p, orice
Lichidele p 9i nazalele v
tal6 devine o' ExemPle:
metatezei,lalinversariicelordouiconsoaneincontact:-pt-'vt->-1p-'-tv-'
Iati citeva exemPle: *ypag-jro y6-1pop-pot ,,s-a scris despre mine",
<a curdfi>>; ,,scriu"
*rco$op-jco>roQc(ptrl *toy-jro #.-ray-Pan ,,am fost a$ezat";
*uep-iar poipo <soartd>; ,,asez
*oreuo6-jto ,,pregdtesc", doreuoo-Pcr ,,am fost PregItit".
*ioglo"-iu,,'90eip<rr <a distruge>:
-{ffirp-iA r' btanetPa <exPerien{6> :
-i"ou-fi, ).6orvs <leoaicd>;
-ay*oi-ja, tiyrorva <braf indoit>; Nazala dentali- v
*"jy-16ri reivrtl <a intinde>.

zd tolal pe j' avind ca rezultat l'tr' lnainte de cientald, v se menfine: 6v-6uro ,,scufund"
Lichida 1,,urmatd de j, asimilea
inainte de labiald, v devine p: dv-poivco>dppoivt'r ,,intru"
Astfel: "dYYel.-jo> dYl6l')'<r (a anuntaD; se asimileazd total, devenind )" sau p: ouv-}'op-
* Bul.-jto> Bril.l,rrr (a arunca)); iirainte de i, sau p, v
im-
*otel.-jro>ot6l,Ico <<atrimite>. pcrvro>oul.Loppdvro,,iau impreunS"; ouv-pinto' ouppinto "arunc
preund"
scrie y:
inainte de guturald, v devine nazald' velard 9i se
Asimilarea ouv-1rop6to> oullrop6trl ,'merg impreun["'

Estefenomenulfoneticprincareseextinduneletrdsituriarticulatoriiale Disimilarea
din apropiere.
.rn.ri-roo"i asupra altui sunetinvecinat sau
Astfel: ':ate identice sau asemdndtoar
- ,-rx qt aspu devin surde Este fenomenui fbnetic prin care douS consoane
- lnainte de o consoandsurdd' consoanelesonore fate de tptB-or se diferenliazd in trdsdturile lor articulatorii' Astfel:
r' Exemnll
corespunzitoare, adici p, <p devin n-; l' i'de'in <care poate fi mdcinaD; -dentaldinaintedeoaltldentaldseschimbdin.-o:fa].;ddenei$()(con-
<<macin>>,adjectivut *rUli corespunzlto'"lt"-"ptn-t6g rpun-t6q,*:1:: p-1?:-: vin-e>apare fo.n.,u *"-ner$-$qv care, prin disimilare, devine
i-neio-$qv <am fost
esie
din radicalulrpug- ,,;^;;;rr;a;>, adjectivulver6al este roK-ro6 *e-oreuu6-9qv> d-oreucro-$qv <am fost pregdtiil;
ascuns); din radicalul ta1- <a a
Pule,. .aqeza>>', primei
plural esie *$prr-oi scris $pr(i'
"dl-ttti;:1.-":rbal - dou[ aspirate in silabe consecutivese disimileazd prin inlocuirea
"orl*ui"rr;
din radicalut?ptil npat'i ouiiuul
<<fixat>>; 're-$0-gnv
- Inainte de o consoandsonord, surde Ei aspirate devin so' aspirate cu surda corespunz5toare:fald de s6rrl <jertfesc>
apare forma
""p;;;;;;;"..i
"oiroun"t" Eiemple: r1q $i
adicd n, rp devin i-ru-$r1v <am fosi jertfit>; fald de qefyro <fug>
nore corespunzdtoare, care. prin disimilare, ievine
este 6p6opoq ,,al gaptelea".;
numeralul cardinal C^rA,i,"0,.;' riumeratut!.Oiitdi de 6rtrb "oPt"' forma 'r'q6-<peuyodevine prin disimilare n6-<peul-o
<am fugit>'
fa[6 de Tpoqro,,scriu", existd forma^yptiiiAnv "sgriin-$"i]j1 forma 6rcoyp6g
apare terminate in aspiratelerp' 11
existd 6y6oog,,al optulea"; fafl de 8rrbriro,,u'mdresc" Notd. Dacd radicalele monosilabice cu iniliala t,
urm[rire", trece asupra inilialei: "rptx'\
piertl aceste aspirate in cursul flexiunii, aspirafia
sau schim- ,devine $pil <piu, tdq-jol devine O&ntr'l <<ingrop>>'
r Recapitulind, metatezaeste, agadar,in-versarealocului a dou6 sunetein contact
doui vocale;;;;td4riil. irif"l, > polvro; n6lqog > n6?r"sroq'
barea intre "-r,"u-.it
l8i MARr.{ AIATtlNESCU-HIMU SI I"ELtCIA \rAi\iT-$TEir

Epenteza

Este jntercatrareaintre doui consoane sonante a unei consoane oclusive, pentru

a ugura pronuntarea. Astfel, intre -pp-, -pl.- se intercaleazd' B (deci o labiald,
pentru cd qi grupul sonantelor confine o labiald, p), intre -vp-, (-vl,-)1 se interca-
leazl 6 (deci o dentall, pentru ci grupul sonantelor conline o dental[, v).

De exemplu: *yopp6qrTupBp6q <<ginere>r;

xpfpl.oru> p6pBl.olrct <am venit>;
*dvp6E>dv8p66 <bdrbal> MORFOLOGIA
r Pentru grupul -v1,- lipsescexemp'els.

PIRTILE DE VORBIRE FLEXIBILE

ln limba greacirexistl zecepdrfi de vorbire: articolul, substantivul,adjectiv

pronumele,numeralul,verbul, adverbul,prepozilia,conjunc{iagi interjeclia.
Dintre acestea,articolul, substantivul, adjectivul, pronumele gi numera
formeazd clasa numelui, adicd a acelorpdr{i de vorbire care se caracterizeazd" pt
categoriile gramaticale ale cazului, numdrului gi genului; flexiunea acestora
cheamd declinare.Verbul formeazd o clasd aparte, cancterizatd.prin categori
gramaticaleale modului, timpului, diatezei,aspectului,numdrului; flexiunea ve
bului se cheamdconjugare.O parte a numeralului,adverbul,prepozilia,conjunc
9i interjecliasint pdrli de vorbire neflexibile.

NUMELE 1

Numele se grup;azd dupd tem[2 in trei declindri: declinareaI are tema -

declinarea a I[-ir are tema -o, declinarea a III-a are fie temd consonaniicS, fie ten
vocalicd.
Fiecare declinare are cinci cazuri: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ qi vocati
ele au, in principiu, valoarea cazurilor din limba rom0ni, cu excepfia faptului
prin cazurile oblice 3 greaca exprimd qi complementele circumstanfiale, cu sau fI
prepozilie. Greaca, in cele cinci cazuri mogtenite din indo-europeanS, a fuzion
;i funcliile altor cazuri dispirute. Astfel, genitivul a preluat gi funclia ablativulr
care indici punctul de plecare in spaliu qi in timp; dativul a insumat qi valoar'
instrumentalului, care exprimd mijlocul prin care se face o acliune, gi a locativ
lui, care redd locul ;i timpul desf5guririi acliuniia.

1 in clasa numelui intri gi unele forme verbale: participiul gi adjectiveleverbale.

z Tema este rirddcina plus un suflx.
3 Cazuri oblice sint toate in afara nominativului, care este caz drept;
a Pentru valoarea cazurilor v. Sintaxa cazurilor, p. 316