Professional Documents
Culture Documents
inferioare
- (sau "arterita" cum mai e numita) este o boala a arterelor care determina
reducerea progresiva a diametrului acestora, cu scaderea fluxului de sange ce
ajunge la tesuturi. Arteriopatia cronica obliteranta este mai frecventa la
persoanele varstnice (peste varsta de 70 de ani - 18,8%, fata de persoanele sub 60
de ani - 2,5%). De asemenea este mai frecventa la barbati, dar si femeile cu factori
de risc pot fi afectate.
1
da la nivelul extremitatilor.
1. Fumatul
- are o contributie majora la aparitia bolii;
- in studii mari efectuate, 90% dintre pacientii cu arterita sunt fumatori sau fosti
fumatori;
- la pacientii care continua sa fumeze, progresia bolii catre ischemie critica de
membre sau amputatie este mult mai importanta decat la cei care renunta la fumat.
2. Diabetul zaharat
- pacientii diabetici dezvolta o arteriopatie mai extinsa si cu leziuni mai severe.
3. Dislipidemia
- este data de consumul de grasimi animale si dulciuri in exces;
- pentru fiecare crestere a colesterolului cu 40–50 mg/dl (valoarea normala este de
maximum 200 mg/dl), riscul de aparitie a arteriopatiei obliterante creste
semnificativ.
4. Hipertensiunea arteriala
- creste riscul de boala arteriala de 2,5 ori la barbati si de 4 ori la femei.
Principalele manifestari:
In cazul acestei boli, exista o dependenta semnificativa fata de efort. Astfel,
simptomele apar sau se intensifica la efort, dispar sau diminua odata cu incetarea
efortului.
Durere
In stadiile initiale ale bolii, durerea este resimtita ca o "crampa musculara"
(termenul medical este "claudicatie intermitenta"), care apare în diferite grupe
musculare (in functie de localizarea ingustarilor/obstructiilor arteriale), cel mai
frecvent in gamba, dar şi în coapsa, sold, fese sau in picior (talpa). In mod
caracteristic, durerea apare la efort, este reproductibila (apare la aceeasi distanta) in
timpul mersului, si se amelioreaza sau dispare la scurt timp dupa incetarea
efortului.
2
Initial, durerea apare la distante de mers mari, pentru ca, pe masura ce boala
avanseaza, sa apara la distante din ce in ce mai mici. De asemenea prin expunerea
la frig, durerea apare sau se accentueaza, pentru a disparea sau diminua la
revenirea in mediu ambiant cu temperatura agreabila. Cand boala progreseaza in
timp, durerea apare si in repaus. Initial, durerea de repaus apare la nivelul degetelor
si piciorului, este mai accentuata noaptea si se ameliorează prin mentinerea
picioarelor atarnate la marginea patului. Ulterior durerea devine permanenta,
intensa, bolnavul nu se poate odihni.
Amorteli
La pacientii cu boala mai avansata, cu capacitate de efort limitata, in afara durerii
la mers, pot apare si alte simptome - amorteli, furnicaturi, senzatie de raceala a
membrului afectat.
Alte manifestari:
Pielea este lipsita de elaticitate, uneori cu aspect pergamentos sau solzos.
Pilozitatea este redusa. Grupele musculare diminua cantitativ, iar tonusul muscular
este diminuat semnifivativ.
Prevenirea:
1. Oprirea fumatului - fumatul este cel mai important factor de risc asociat cu
arteriopatia obliterantă.
2. Controlul dislipidemiei - scaderea colesterolului opreste progresia bolii si
reduce simptomele; scaderea lipidelor poate fi obtinuta prin modificarea stilului de
viata (dieta si exercitiu fizic) si medicatie hipolipemianta. Exista mai multe tipuri
3
de medicamente: statine, fibrati, inhibitori ai absorbtiei de colesterol.
3. Regimul alimentar - evitarea alimentelor ce contin grasimi animale si
consumarea a cat mai multor fructe si legume.
4. Controlul tensiunii arteriale - pentru controlul tensiunii arteriale este necesara
scaderea cantitatii de sare din alimentatie si normalizarea greutatii corporale. Unii
pacienatt hipertensivi necesita tratament medicamentos pentru scaderea tensiunii
arteriale.
5. Controlul glicemiei - mai ales la pacientii cu diabet zaharat
6. Controlul greutatii corporale – importante sunt alimentatia si activitatea fizica
7. Igiena optima a piciorului ischemic - trebuie sa se elimine orice factor care ar
putea favoriza infectia: traumatisme, unghii incarnate, micoze.
Cea mai frecventa cauza de arterita este ateroscleroza, de aceea multi pacienti
arteritici prezinta tulburari circulatorii si la nivelul arterelor coronare ale inimii sau
ale creierului.
Aproximativ 63% dintre decese se produc prin infarct miocardic, 9% prin
accidente vasculare cerebrale, iar 8% datorita altor probleme cardiace.
Cuprins articol
1. Generalitati
4
2. Care sunt simptomele?
3. Ce se poate face?
4. Antrenamentul la efort
5. Tratament medicamentos
Cel mai adesea, pacientii se plang de aparitia unei dureri intense, lancinante la
nivelul pulpelor, coapselor sau feselor in timpul mersului, dureri care ii obliga sa se
opreasca (claudicatie intermitenta). Sediul durerii este in directa relatie cu locul
unde este blocata circulatia.
Ce se poate face?
5
Deoarece valorile crescute ale colesterolului, ale trigliceridelor si hipertensiunea
arteriala sunt legate de aparitia aterosclerozei, cu toate consecintele ei arteriale,
cardiace si cerebrale, echilibrarea lor prin mijloace dietetice sau/si medicamentoase
este foarte importanta. O alimentatie saraca in grasimi de origine animala si bogata
in vegetale este foarte utila pentru controlul colesterolului.
Antrenamentul la efort
„Renunta la fumat si continua sa mergi!” este poate sfatul cel mai intelept pentru
pacientii cu arterita. Chiar daca produce durere cand se depaseste o anumita limita,
exercitiul nu trebuie nicidecum evitat.
Exista studii foarte interesante care arata ca exercitiul fizic favorizeaza productia
unor factori de protectie vasculara (oxid de azot, prostacicline, factori de crestere
vasculara) care produc vasodilatatie si formarea de noi capilare sangvine,
favorizand oxigenarea tesuturilor. Datorita fluidizarii sangelui, a scaderii
agregabilitatii plachetare si a imbunatatirii fibrinolizei, exercitiul fizic poate stopa
progresia si poate duce chiar la diminuarea aterosclerozei. In acelasi timp, vasele
de sange devin mai elastice si pot prelua si distribui cu mai multa usurinta sangele
pompat de inima.
6
antrenament la posibilitatile pacientului in vederea evitarii unor posibile aritmii sau
a infarctului miocardic in timpul efortului.
Tratament medicamentos
Masuri igienice:
- repaus la pat (se aplica la indicatia medicului, in functie de stadiul bolii); repausul
indelungat, fara nici un efort fizic este nociv;
- abandonarea fumatului, definitiv, si evitarea oricarui contact cu fumul de tigara;
- incaltaminte larga, cu talpa groasa si elastica, captusita cu blana sau cu alt
material izolator; evitarea incaltamintei stramte sau incomode;
- evitarea frigului si a umezelii;
- spalarea picioarelor cu apa calduta si sapun, apoi stergere usoara si masaj bland;
- unghiile vor fi taiate in linie dreapta, pentru evitarea incarnarii, cu mare grija
pentru a nu se produce rani;
- eliminarea jartierelor sau a legaturilor circulare la membrele inferioare , pentru a
nu stanjeni circulatia sangelui;
- purtarea de ciorapi de bumbac sau de lana, cei din material plastic fiind
contraindicati;
- evitarea statului mult timp in picioare sau pe scaun;
- interzicerea aplicarii de sticla cu apa calda sau perna electrica pe piciorul bolnav;
- temperatura camerei trebuie mentinuta constanta, evitandu-se variatiile mari;
temperatura optima este de 26 - 28 grade C; iar depasirea temperaturii de 32 grade
Celsius este nociva.