Sindroamele clinice din afecŃiunile respiratorii

Sindromul bronşitic
1. Bronşita acută
Reprezintă o inflamaŃie acută a căilor respiratorii superioare fiind frecvent
însoŃită de traheită acută.
Simptome:
- Stare generală influenŃată, febrilă
- arsuri şi dureri retrosternale
- tuse cu expectoraŃie muco-purulentă
Examen obiectiv:
- inspecŃia, palparea, percuŃia- normale
- ascultaŃia: raluri bronşice, sibilante şi ronflante, rar şi subcrepitante
Examene paraclinice:
- examen radiologic – normal
- examenul sputei: cultură cu antibiogramă

2. Bronşita cronică
Simptome:
- tuse cu expectoraŃie mucopurulentă cel puŃin 3 luni pe an, cel puŃin 2 ani
consecutiv
- expectoraŃia este mai abundentă dimineaŃa – toaleta bronşiilor
- dispneea apare tardiv
Examenul obiectiv:
- la începutul bolii poate să nu remarce modificări la inspecŃie, palpare,
percuŃie; după mai mulŃi ani de evoluŃie aspectul poate fi de cord
pulmonar cronic
- ascultaŃia decelează raluri bronşice (sibilante, ronflante), uneori apar şi
subcrepitante la baze
Examene paraclinice:
- examenul sputei cu antibiogramă
- probe ventilatorii specifice pentru o disfuncŃie de tip obstructiv
- grafie torace – emfizem pulmonar
-
3.Astmul bronşic

Astmul bronşic este una din afecŃiunile cele mai frecvente din patologia
respiratorie şi este o boală inflamatorie cronică. Se caracterizează printr-o
hiperreactivitate bronşică la diverşi stimuli care prin intermediul reacŃiilor
imunologice detemină spasm bronşic, edem şi hipersecreŃie de mucus. Ecestea
determină apriŃia de crize de dispnee paroxistică de tip expirator însoŃite de
wheezing.
Alergenii implicaŃi în declanşarea crizelor de astm sunt foarte variaŃi:
polenuri, praf de casă, mucegaiuri, fungi atmosferici (levuri, mucegaiuri), alergeni
alimentari (cacao, căpşuni, ciocolată, etc), alergeni profesionali (lână, pene, puf,
făină, etc), medicamente (listă foarte largă), poluarea, factori meteorologici, fumul
de Ńigară, alergeni de origine animală, stressul psihic, etc. De cele mai multe ori
declanşarea crizei este determinată de o suprainfecŃie bronşică (virală, bacteriană).
In funcŃie de factorii declanşatori ai crizelor, astmul bronşic se clasifică în:
- astm bronşic extrinsec (alergic, atopic)
- astm bronşic intrinsec (prin endogen infecŃios)
- astm bronşic mixt

Astmul bronşic extrinsec: apare mai ales la tineri, pe un teren alergic

predispozant.
Simptome clinice: apar la scurt timp după expunerea la alergen şi se manifestă
prin criza de astm bronşic, care poate dura aprox. 1-2 ore. Pacientul prezintă o
serie de simptome prodromale care anunŃă instalarea crizei (aura): strănut, rinorre,
lăcrimare, cefalee, tuse seacă. Crizele apar predominant noaptea şi trezesc
bolnavul cu dispnee, tuse, transpiraŃii şi o stare de agitaŃie care se accentuează pe
măsura instalării crizei.
Dispneea este de tip expirator, este paroxistică, bradipneică însoŃită de
wheezing.
Tusea, la început iritativă, seacă, devine productivă, la terminarea crizei
fiind însoŃită de o expectoraŃie albă, vâscoasă, aerată (sputa perlată). In această
fază finală a crizei apare şi poliuria.
Examenul clinic obiectiv:
a. in perioada crizei: pacientul este agitat, stă la geam în ortopnee, sprijinit pe
mâini (se ajută în respiraŃie cu muşchii respiratori accesori), este cianotic,
transpirat.
Examenul toracelui arată un torace destins, imobilizat în inspir, cu amplitudini
reduse
Palparea arată un freamăt pectoral diminuat.
PercuŃia evidenŃiază hipersonoritate pe toată aria pulmonară.
AscultaŃia găseşte un expir prelungit, m.v. diminuat, iar supraadăugat, apar
ralurile bronşice, sibilante şi ronflante, precum şi raluri subcrepitante, toate
determinând „zgomotul de porumbar” (wheezing).
b. după şi între crize, examenul poate găsi totul normal sau un grad de dispnee
cu obstrucŃie bronşică, cu prezenŃa de raluri ronflante şi sibilante.
Dacă crizele sunt continui şi nu cedează la tratament, durata crizei fiind
peste 24 ore se numeşte stare de rău astmatic şi este o urgenŃă medicală prin
insuficienŃa respiratorie acută.
Examene paraclinice:
- examen radiologic – hipertransparenŃă pulmonară
- examenul sputei: eozinofile, cristale Charcot-Leyden, spirale
Curschmann (sputa perlată)
- probele ventilatorii (nu se fac în plină criză) – disfuncŃie ventilatorie
obstructivă sau normal între crize
- teste alergologice, cutanate şi de provocare (nu se fac în criză)
- hemograma poate arăta o hipereozinofilie moderată,
8-10/mm3
Astmul bronşic intrinsec: apare la persoane adulte, inflamaŃia bronşică fiind
determinată de infecŃii.
Simptome:
- debut mai puŃin brutal, după infecŃii respiratorii
- dispneea este de tip expirator dar nu aşa dramatică
- expectoraŃia este mai abundentă dar cu aspect mucopurulent
Examenul clinic obiectiv:
- acelaşi ca în cel extrinsec dar între criye persistă ralurile bronşice
Examene paraclinice:
- radiografia – hipertransparenŃă
- examenul sputei – cultură cu antibiogramă
- probe ventilatorii – disfuncŃie ventilatorie obstructivă ce persistă între
crize
- teste inflamatorii pozitive
-
Astmul bronşic mixt (intricat) – reprezintă o combinaŃie între astm bronşic inŃial
şi complicaŃii infecŃioase ulterioare sau apariŃia sensibilităŃii alergice la un
bronşitic cronic. Aceşti pacienŃi au evoluŃia spre emfizem pulmonar şi ulterior
spre cordul pulmonar cronic.

4. Sindromul clinic din bronhopneumopatia cronică obstructivă

Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPCO) include asocierea

bronşitei cronice cu emfizemul pulmonar, cu predominanŃa uneia.
Simptome:
- la pacienŃii cu bronşită cronică dominantă apare tusea cu expectoraŃie
mucopurulentă, matinală
- la cei cu emfizem, predomină dispneea, rar apare tusea
Examen obiectiv:
Examen general:
- degete hipocratice
- aspect cianotic (blue-bloater)
- aspect de pink-puffers, dispnee, polipnee, mai ales la emfizematoşi
- semne de insuficienŃă respiratorie cronică cu manifestări cerebrale:
somnolenŃă, tremurături
Examenul toracelui:
- inspecŃie – torace emfizematos
- percuŃie - hipersonoritate
- palpare – amplitudine respiratorie şi freamăt pectoral diminuate
- ascultaŃie – m.v. diminuat, raluri bronşice şi subcrepitante, bilateral
Examene paraclinice:
- grafia toracică – hipertransparenŃă pulmonară
- examenul sputei cu antibiogramă
- probe ventilatorii – disfuncŃie ventilatorie de tip obstructiv sau mixt
- EKG – prezenŃa P-lui pulmonar şi/sau hipertrofie ventriculară dreaptă
 5. Sindromul clinic din bronşiectazie

Bronşiectazia reprezintă o dilatare a bronşiilor, congenitală sau dobândită,

putând lua diverse aspecte: sacciform, moniliform, chistic, la nivelul cărora pot
stagna secreŃiile bronşice. In timp, prin suprainfecŃia lor apare o supuraŃie
pulmonară cronică.
Simptome:
- stare generală influenŃată, febră, astenie, transpiraŃii, scădere ponderală
- tuse cu expectoraŃie sero-muco-purulentă (stratificată în 4
straturi:spumos, mucos, seros, grunjos) cu miros fetid; uneori pot apare
şi hemoptizii
- dispnee
Examenul obiectiv:
- cianoza extremităŃilor
- febră, transpiraŃii
- degete hipocratice
- examenul toracelui relevă modificări în funcŃie de: întinderea leziunilor,
de starea lor, înainte sau după expectoraŃie, putând lua 4 aspecte
clinice:de condensare, bronşic, pleural sau cavitar.
Examene paraclinice:
- grafia toracelui: accentuarea desenului peribronhovascular cu zone de
condensare în jur
- examenul sputei stratificate, cu polimorfonucleare, fibre musculare, floră
cu antibiogramă
- bronhoscopie şi mai ales bronhografia cu lipiodol
- EKG – P pulmonar
- Teste ventilatorii de tip obstructiv sau mixt

SINDROAME DE HIPERINFLAłIE

Emfizemul pulmonar
Reprezintă o boală care se caracterizează prin creşterea cantităŃii de aer din
plămâni având ca urmare distrucŃia parenchimului.
Simptome:
- astenie
- dispnee de efort
- tuse seacă
Examen obiectiv:
InspecŃie – torace emfizematos
- diminuarea amplitudinii respiratorii
Palpare: - diminuarea amplitudinii la baze şi vârfuri
- freamăt pectoral diminuat
PercuŃie: - hipersonoritate pe toată aria pulmonară
AscultaŃie: - murmur vezicular diminuat
- expir prelungit
Examene paraclinice:
- grafie torace – hipertransparenŃă pulmonară
- probe ventilatorii arată semne de obstrucŃie bronşică : scăderea raportuluiVEMS/
CV, creşterea volumului rezidual, scăderea elasticităŃii pulmonare

SINDROMUL DE CONDENSARE PULMONARĂ

1. Pneumonia virală
Clinic: debut insidios, cu febră, transpiraŃii, cefalee, mialgii, aspect tipic de gripă sau
viroză.
Simptome– tuse seacă, uşoară dispnee
Examenul clinic: poate fi normal sau cel mult o accentuare a murmurului vezicular
Examene paraclinice: grafie torace cu accentuarea desenului peribronhovascular

2. Pneumonia bacteriană
Reprezintă o inflamaŃie fără supuraŃie a Ńesutului pulmonar ca reacŃie la infecŃii cu
diferiŃi germeni: pneumococ, stafilococ, klebsiella, haemofilus infuenzae, etc.

Simptome:
- debut brusc, cu febră, 39-40 grade celsius, herpes nazo-labial, frison major,
astenie, cefalee, transpiraŃii
- junghi toracic de partea afectată
- inŃial, tuse seacă, iritativă apoi apare tuse productivă
- expectoraŃie ruginie, aspect de jeleu de coacăze
- dispnee polipneică
Examen obiectiv:
InspecŃie – diminuarea amplitudinii respiratorii de partea afectată
Palpare – freamăt pectoral accentuat
PercuŃie – submatitate sau matitate de partea afectată, pe o zonă delimitată
AscultaŃie – suflu tubar în centrul zonei cu coroană de raluri crepitante (de inducere)
laînceput, apoi, dispare suflul şi apar raluri subcrepitante; în final, apar din nou raluri
crepitante de reducere.
Examene paraclinice:
- teste inflamatorii nespecifice pozitive
- leucocitoză cu neutrofilie
- grafie torace: opacitate pulmonară neomogenă, triunghiulară, cu vârful la hil
- examenul sputei cultură cu antibiogramă

3. Bronhopneumonia
 Este una din cele mai severe boli respiratorii care afectează bolnavii taraŃi şi în
care procesul inflamator este difuz în plămân.
Simptome generale: stare generală influenŃată, febră peste 40 grade Celsius
Pulmonar: dureri toracice, dispnee, polipnee, cianoză marcată,
tuse cu expectoraŃie mucopurulentă
Examen obiectiv:
InspecŃie: polipnee
Palpare: freamăt pectoral accentuat difuz pe toată aria pulmonară
PercuŃie: zone de submatitate şi matitate diseminate pe toată aria
AscultaŃie: murmur vezicular accentuat difuz (respiraŃie suflantă), raluri bronşice,
subcrepitante şi crepitante difuz pe toată aria pulmonară
Examene paraclinice:
- teste inflamatorii pozitive
- radiologic: multiple opacităŃi pulmonare diseminate

4. Abcesul pulmonar
Abcesul pulmonar este o altă afecŃiune gravă respiratorie fiind o supuraŃie cronică
în care sunt implicaŃi germeni aerobi şi anaerobi, care de obicei produc cavităŃi la
nivelul plămânului. Examenul unui pacient cu abces pulmonar va decela modificări în
funcŃie de etapa de evoluŃie a abcesului.
a. Examenul în faza de constituire:
Simptomatologie: debut relativ brusc, cu febră, frisoane, dureri toracice chiar junghi,
stare generală alterată, dispnee, tuse seacă inŃial
Examen clinic: este tipic pentru un sindrom de condensare (depinde de localizarea
procesului faŃă de peretele toracic)
Palpare – freamăt pectoral diminuat sau abolit dacă este cu bronşie obstruată şi
accentuat dacă este cu bronşie liberă
PercuŃie – submatitate sau matitate localizată
AscultaŃie – murmur vezicular diminuat
- suflu tubar
- raluri subcrepitante
Examene paraclinice: - teste inflamatorii intens crescute
- grafia arată opacitate neomogenă, slab delimitată
b. Examenul în faza de deschidere: este tardiv şi apare vomica cu o expectoraŃie
sero-muco-purulentă
c. Examenul în faza de supuraŃie:
Simptome:
- transpiraŃii, scădere ponderală
- dispnee moderată
- scăderea febrei după vomică
- expectoraŃie fetidă
Examen clinic:
InspecŃie – fără modificări
Palpare – freamăt pectoral diminuat la nivelul cavităŃii dacă este cu bronşie obstruată
şi accentuat dacă este liberă
 PercuŃie – hipersonoritate chiar timpanică dacă cavitatea este mare şi aproape de
perete
AscultaŃie – sufluri cavitare sau amforice, raluri cavernoase
Examene paraclinice:
- teste inflamatorii crescute
- grafia de torace: imagine hidro-aerică, în funcŃie de cantitatea eliminată ( opacitate
bazal cu hipertransparenŃă deasupra)

5. Chistul hidatic pulmonar

Este o afecŃiune relativ rară şi apare prin infecŃia cu taenia echinococus transmisă
de animale (câinele). Poate fi descoperit întâmplător cu ocazia unor radiografii sau
când apare vomica cu lichid clar ca apa de stâncă.
Examenul clinic poate realiza un sindrom de condensare sau unul cavitar, în
funcŃie de deschiderea chistului şi eliminarea prin vomică.
Paraclinic – teste ELISA pentru determinarea prezenŃei anticorpilor
- radiologic – imagine de opacitate bine delimitată, cu pereŃi subŃiri;
imagine hidroaerică sau cavitară, după vomică
6. Sindromul clinic din tumorile pulmonare
Neoplasmele pulmonare pot îmbrăca mai multe aspecte clinice realizând
sindroame de condensare, pleurale, cavitare sau atelectazie. Uneori examenul clinic
pulmonar poate fi chiar normal. Ele pot fi primare sau secundare, metastatice.
Simptome: - sindrom de împregnare neoplazică
- tuse seacă, iritativă, rebelă
- hemoptizii în cantitate mică, uneori cu aspect în „jeleu de coacăze”
- subfebrilităŃi sau febră de etiologie neinfecŃioasă
- dispnee (apare tardiv)
- dureri toracice care nu cedează la calmante obijnuite
- scădere ponderală pe un fond de inapetenŃă şi alterare a stării generale
- în neoplasmul de vârf pulmonar apare sindromul Pancoast –Tobias ce
cuprinde: sindromul Claude-Bernard-Horner: ptoză palpebrală, mioză, enoftalmie,
edemul braŃului, nevralgie de plex brahial; sindromul clinic frecvent întâlnit este de
condensare cu bronşie liberă sau obstruată.
De menŃionat că pot să apară sindroame paraneoplazice chiar înainte de
manifestările clinice: tromboflebite migratorii, polimiozite, polinevrite, hipocratism
digital, osteoartropatie pneumică, hipercalcemie, etc.
In funcŃie de localizare, tumorile pulmonare pot fi centrale (situate în hil, cu punct
de plecare endobronşic) sau periferice (cu punct de plecare bronhoalveolar).
Examenul clinic va fi cel determinat de forma de sindrom realizat.
Examene paraclinice:
- radiografii pulmonare: opacitate sau opacităŃi, atelectazie, pleurezie
- bronhoscopie cu biopsie sau lavaj
- tomografie computerizată +/- puncŃie biopsie transtoracică aspirativă
- examenul sputei – celule neoplazice
- examenul histopatologic sau chiar imunohistochimic
6. Sindromul clinic din atelectazie
 Atelectazia este un sindrom determinat de obstrucŃia unei bronşii având ca urmare
un defect de ventilare pe o zonă aferentă realizând sindromul clinic de condensare cu
bronşie obstruată. Cauzele pot fi multiple: corpi străini, adenopatii compresive,
tumori endobronşice sau compresive.
Simptome: date de boala de bază, semnul caracteristic fiind dispneea
Examenul clinic:

InspecŃie: scăderea amplitudinii mişcărilor respiratorii de
partea respectivă uneori cu tiraj

Palpare: freamăt pectoral diminuat sau absent în zona
respectivă

PercuŃie: submatitate sau matitate

AscultaŃie: murmur vezicular diminuat sau abolit
Examene paraclinice:
- grafii toracice – opacitate retractilă, atragerea de partea bolnavă a traheei,
diafragmului, cordului
- examen bronhoscopic pentru precizarea cauzei
- tomografie computerizată

7. Sindromul clinic din infarctul pulmonar

Infarctul pulmonar apare ca o consecinŃă a obstruării unei ramuri a arterei
pulmonare prin tromb sau embol. Sindromul realizat este cel de condensare cu
bronşie liberă sau obstruată.
Simptome:
- debut brusc cu durere toracică intensă, localizată
- tuse cu expectoraŃie hemoptoică
- dispnee severă, polipnee
- febră
- stare generală alterată
- tahicardie
Examenul clinic obiectiv:

inspecŃie: amplitudine respiratorie redusă de partea afectată

palpare - freamăt pectoral diminuat sau accentuat; rar poate apare
frecătură pleurală supraiacentă zonei infarctizate

percuŃie – zonă de submatitate sau matitate

ascultaŃie: murmur vezicular diminuat; uneori suflu tubar sau frecătură

Examene paraclinice:
- grafie toracică – opacitate necaracteristică sau chiar zonă de hipertransparenŃă
prin dispariŃia desenului vascular
- scintigrafie toracică
- EKG

SINDROAME CAVITARE
 Sindromul cavitar apare după evacuarea Ńesutului pulmonar în cadrul unor procese
pulmonare de tipul: abcesului pulmonar, TBC pulmonar, neoplasmului pulmonar,
chistului hidatic pulmonar.
Simptome: sunt secundare bolii de bază.
Examenul clinic depinde de localizarea cavităŃii, de mărimea ei şi de stadiul de
evacuare al cavităŃii.

InspecŃie: poate fi normală.

Palpare: freamăt pectoral este diminuat sau accentuat în funcŃie de bronşie
dacă este obstruată sau liberă

PercuŃia: hipersonoritate timpanică în zona cavităŃii.

AscultaŃie: murmur vezicular diminuat sau accentuat peste care se adugă raluri
cavernoase şi sufluri cavitare sau amforice.
Examene paraclinice:
- grafie torace – cavitate semi sau total golită
- bronhoscopie – pentru elucidarea diagnosticului

SINDROAME PLEURALE

1. Sindromul pleural lichidian (inclusiv mezoteliom pleural)

Apare prin acumularea de lichid în marea cavitate pleurală din diferite cauze.
Simptome: depind de etiologia bolii.
 Dureri de partea afectată la debut care cedează la creşterea cantităŃii de
lichid
 Dispnee (depinde de cantitatea de lichid)
 Tuse seacă, iritativă
 Polipnee
Examenul clinic obiectiv:

InspecŃie: bombarea hemitoracelui cu lichid

Palpare:- amplitudinea mişcărilor bazei respective redusă; posibil
la început, frecătură pleurală
- freamăt pectoral abolit la baza respectivă

PercuŃie: matitate bazală delimitată superior de curba lui
Damoiseau

AscultaŃie: - murmur vezicular abolit la baza respectivă
- dacă este o cantitate minimă, posibil, frecătură
pleurală
- dacă este o cantitate medie, posibil, suflu pleuretic
Examene paraclinice:
 Grafie toracică: opacitate lichidiană bazală cu concavitatea în sus
 PuncŃie pleurală cu analiza lichidului: reacŃia Rivalta, examen
citologic şi bacteriologic, micologic

2. Sindromul clinic pleural solid

Se referă la sindroame care apar în simfize pleurale, pahipleurite şi tumori

pleurale. Primele sunt secundare afecŃiunilor pleuropulmonare.
 Simptome:
 Tuse seacă, iritativă
 Durere toracică la baza plămânului, accentuată de tuse şi chiar respiraŃie
Examenul clinic:

InspecŃie: reducerea amplitudinii mişcărilor respiratorii la baza
respectivă; uneori poate apare retracŃie sau tiraj

Palpare: freamăt pectoral diminuat sau abolit

PercuŃie: submatitate sau matitate bazală

AscultaŃie: murmur vezicular diminuat sau abolit; uneori, frecătură
pleurală
Examene paraclinice: grafie pulmonară – opacitate bazală cu linie superioră dreaptă

SINDROMUL CLINIC DIN PNEUMOTORAX

Pneumotoraxul poate apare din cauza acumulării de aer în cavitatea pleurală: prin
ruperea bulelor de emfizem la vârstnici sau la cei cu BPCO cu dominanŃă
emfizematoasă; mai frecvent în urma traumatismelor toracice; uneori el poate fi
realizat terapeutic sau în urma toracentezelor.
Din punct de vedere anatomopatologic deosebim:
 Pneumotorax închis - are o evoluŃie favorabilă prin închiderea orificiului
de pătrundere, resorbŃia aerului Ńi revenirea plămânului la perete
 Pneumotorax deschis – are tendinŃa la cronicizare prin menŃinerea fistulei
fiind necesară intervenŃia chirurgicală
 Pneumotorax cu supapă – cel mai grav datorită orificiului care permite
doar intrarea aerului în inspir şi acumularea lui în pleură cu creşterea
presiunii şi colabarea plămânului
Simptome:
 Debut brusc de obicei însoŃit de durere violentă
 Tuse iritativă, seacă
 Dispnee tot mai intensă, pe măsura acumulării de aer
 Polipnee
 Cianoză
 TranspiraŃii reci sau chiar stare de şoc la cele cu supapă
 Rar, pot fi asimptomatice
Examenul clinic:

InspecŃie: hemitorace bombat, cu ampliaŃii reduse, cu coaste lărgite

Palpare: abolirea freamătului pectoral

PercuŃie: timpanism pe partea respectivă

AscultaŃie: murmur vezicular abolit, posibil suflu amforic
Examene paraclinice:

Radiografie toracică – hipertransparenŃa hemitoracelui, fără desen pulmonar,
cu plămân colabat la hil

PuncŃia pleurală este terapeutică şi evacuatorie
Frecvent apare hidropneumotorax în urma toracentezei evacuatorii iar examenul
clinic relevă semnele date de asocierea celor două sindroame.
SINDROMUL MEDIASTINAL

Apare secundar unor procese patologice de tip tumoral, benign sau malign care se
dezvoltă la nivelul mediastinului anterior, posterior sau mijlociu. In funcŃie de
organele comprimate pot să apară diverse manifestări.
In general sindromul clinic se manifestă prin:

cianoza extremităŃii faciale

edem în pelerină,

circulaŃie colaterală în treimea superioară,

dispnee,

tuse seacă,

disfagie,regurgitaŃii (prin compresiunea esofagului),

disfonie sau voce bitonală prin paralizie de recurent,

paralizia simpaticului cervical cu sindrom Claude-Bernard-Horner,

edem de torace asociat cu cel de membru superior, revărsat pleural chilos sau
ascită chiloasă (prin compresiunea canalului toracic).
Cele mai frecvente cauze sunt: guşă plonjantă, adenopatii mediastinale în cadrul
unor limfoame, tumori, TBC, timom, etc.
Examene paraclinice:
 grafie torace, faŃă şi profil
 tomografie computerizată
 RMN
 PuncŃie –biopsie sub tomograf
 Biopsie din tumoră prin toracoscopie sau mediastinoscopie cu examen
histopatologic