Ing.

PAUL BIRO

ANTENE
PENTRU

RADIOAMATORI

E.D I T U RAT
BUCURE~TI

EH NI CA
1958

INTRODUCERE
Antenele sint dispozitive de r adiatie 9i captare a undelor r adioelectrice din spatiu. Acestea din urrna sint de aceeasi natura ca lumina, razele inirarosii, cele ultraviolete, razele X si razele gamma (ernise de substantele radioactive) -

ele sitit unde electromagnetice.

Fenornenul de radiatie a energiei electrornangetice sub forma de unde poate fi explicat in baza teoriei electrornagnetismului. .. Se $tie ca un corp incarcat cu sarcini electrice crecaza in spatiul dimprejur un cimp electric, in care se maniiesta actiuni mecanice asupra altor corpuri incarcate electric. Marimea care caracterizeaza cirnpul electric intr-un punet dat este intensitatea cirnpului electric, E: ea reprezinta ca marime, directie si sens - fort a care actioneaza asupra unitatii de sarcina electrica pozitiva, asezata in punctul respectiv. Pe de alta parte, in spatiul din jurul corpurilor magnetice este un cimp magnetic, care se manifests prin actiuni rnecanice exercitate asupra altor corpuri magnetite si asupra sarcinilor electrice in rniscare (de exemplu asupra unu i conductor strabatut de curent electric). La rindul Iui, cirnpul magnetic se caracterizeaza prin intensitatea cimpului magnetic. S-a constatat de asemenea ca sarcinile electrice in 111i:;:care si cimpur ile electrice variabile dau nastere si ele Ul1U1 cirnp magnetic, iar cimpurile magnetice variabile creeaza un cimp electric. Functionarea generatoarelor si motoarelor electrice constituie aplicatia pr actica a fenomenelor de rnai sus. De aici rezulta ca inire cimpul electric si eel magnetic 3

exista 0 interdependenta strinsa : de tapt ele reprezinta cele doua aspecte ale unei forme de existentd a materiei numite cimp electromagnetic, care - in aiarade cele aratate mai sus - se bucura de proprietatea de a se propaga in spatiul fiber cu 0 oitezd de 300000 krn/s. In cazul unei antene, A (v. fig. 1) curentul alternativ sinusoidal I care circula prin ea provoaca in spatiul inconjurator aparitia unui cirnp magnetic alternativ, iar acesta creeaza la rindul lui instantaneu in spatiul inconjurator un cirnp electric alternativ. Inlantuirea succesiva a acestor cimpun cuprinde treptat, din aproape in aproape, intregul spatiu, propagindu-se cu viteza mare in tcate directiile si alcatuind ceea ce se nurneste 0 unda electrornagnetica. .Intr-un punct oarecare al spatiului, cimpul electric t?i cel magnetic sint perpendiculare intre ele, hind in acelasi timp perpendiculare pe directia de propagare a undei. In fig. 1

Fig. 1

este reprezentata distributia in spatiu a intensitatii cirnpului electric, E, si a intensitatii cirnpului magnetic, H, dupa 0 directie anumita t?i pentru un moment ales arbitrar. Planul determinat de directia lui E ~i a lui ff intr-un punct oarecare constituie [roniul undei. Directia intensitatii cimpului electric se nurneste directia de polarizare a undei : 0 antena verticals emite unde polarizate vertical.Intensitatea cimpului electromagnetic se exprirna prin intensitatea cimpului electriccare face parte din el si este data de obicei in rnilivolti pe metru (mV/m) sau in microvolt! pe metru (fAV/m). Distants parcursa de unda in tirnpul unei perio~de de oscilatie T a curentului din antena se nurneste lungime de unda. Dupa cum se observa in fig. 1 in dou a puncte situate la 0 distants A,intensitatea cirnpului are aceeasi iaza. Intre
4

Irecventa f a oscilatiilor, perioada T, lungimea de unda A si viteza de propagare v exists urrnstoarele relatii : 'A=-j-=v.
V·

T.

Orice cimp este legat de 0 anurnita forma de energie. Astlel, in cazul unui condensator incarcat, lucrul mecanic cheltuit pentru transportarea sarcinilor electrice de semn contrar de Ia 0 arrnatura la alta a condensatorului se regaseste sub forma de energie inmagazinata in cimpul electric dintre cele doua arrnaturi. In cursu I propagarii, cirnpul electromagnetic transports energie - nurnita energie electromagnetica - a carei valoare depinde de dirnensiunile antenei, de curentul care '0 strabate si de repeziciunea cu care variaza acest curent, adica de irecventa curerrtului. Pe rnasura ce ne indepartam de antena, intensitatea cirnpului scade treptat, invers proportional cu distanta : unul din motive este ca energia pc care 0 transports se distribuie intr-un spatiu dince in ce mai mare. In aiara de aceasta insa. slabirea cirnpului este provocata 9i de Iaptul ca energia undei este, in parte, absorbita de rnediul pe care-I strabate, Daca unda r adioelectrica intilneste in drumul ei 0 antena de receptie, ea Ii cedeaza 0 parte din energie. Cimpul electromagnetic induce /11. aniena de receptie 0 tensiune electromotoare de inalta [recoenia, care corespunde exact curentului din antena de emisie (Irecventa celor doi curenti este identica, iar amplitudinile sint proportionale ). Drumul pe care-l parcurg un dele de la antena de emisie pina la cea de receptie poate Ii Ioarte variat. Astiel, 0 parte a energiei radiate este iniluentata dire' de prezenta parnintului si de constitutia solului. Acea constituie unda terestrii. Una din componentele ace" din urrna : unda de suprajata, se propaga de-a lungul S' ietei parnintului si asigura cornunicatia dintre ante ernisie si cea de receptie In; cazul cind acestea se imediata apropiere a solului (fig. 2, a). Cealalta nenta a undei terestre-: unda spatiala, asigura co dintre antena de, emisie si cea de receptie ill cazr stea sint ridicate deasupra supraletei parnintuli
(

time de citeva lungirni de unda si .vlztbilitatea directa' dintre cele doua antene este asigur ata (cu alte cuvinte dreapta care uneste cele doua antene nu atinge supralata convexa a parnintului ). Unda spatiala este Iorrnata la rindul ei din unda directd (fig. 2, b, unda A) $i cea reilectata de parnint (fig. 2, b, unda B).

Fig. 2, a

Fig. 2, b E - antena de ernlste; R - antena de receptte ,

A - unda dtrecta; B - unda rerjectata.

alta parte a energiei se poate propaga sub forma de unda troposjerica, prin paturile inferioare ale atmosferei fiind supusa la reflexii $i refractii in regiunile in care COIlstanta dielectrica a atmosferei are variatii bruste (de exernplu la Iirnitele de separ atie dintre mase de aer cu temperatura, presiune sau urniditate diierita ). In sfirsit 0 mare parte a energiei este radiata spre paturile superioare ale atrnosierei, situate la distante cuprinse intre 60 si 400 krn, 'care constituie asa-nurnita ionosjerd. Aceste straturi sint ionizate, adica sint formate din electroni liberi, din ioni pozitivi si negativi. Ionizarea are loc in special sub actiunea radiatiei ultr aviolete si corpusculare ale scarelui. In iunctie de conditiile variabile existente in aceasta regiune, und~le radiolectrice pot sa strabata ionosfera $i sa se piarda in spatiul cosmic - sau sa surere

reilexii si reiractii si sa se intoarca spre parnint, eonstituind asa-numita unda ionosjerica (v. fig. 3). Masura in care se maniiesta iniluentele multiple ale mediilor de propagare asupra undelor r adioelectrice depinde ~

~~~~" " ',-.........._~ ~'I? ,/

/,/f,>C.
~/ t

~~

"

~--:::-----::-~

-.:..__

'I /

"/ /

i""'~" ""t

"

Fig. 3.
Iionosfera; i - unde ionosferice;
t-

unda terestra.

In mare rnasura de lungirnea de unda a acestora. De aiel rezulta ca fiecare banda de jrecoente se, distinge prin caracteristici de propagate speciiice si acestea constituie [actori hotdriiori in ceea ce prioeste constructia antenelor utilizate in comunicaiiile radioelectrice.

CAPITOLUL

LINII DE TRANSMISIE

1. Generalltatl In cazul antenelor, liniile de transmisie au rolul de J transmite energie electrica de la ernitator la antena de emisie, respectiv de la antena de receptie la receptor *). Cunoasterea fenomenelor care au loc pe liniile de transmisie este Ioarte irnportanta, aceleasi fenomene fiind ~i la baza functionarii sistemelor radiante propriu-zise. Dad Iungirnea liniei este 0 Iractiune mica din Iungimea de unda putem spune ca - la un moment dat - III fiecare punct al liniei apar tensiuni ~i curenti de aceeasi valoare. De aceea, procesele care au loc pe linii scurte se studiaza nurnai In iunctie de timp. In cazul unei linii lungi, lungimea liniei poate sa corespunda cu 0 portiune insernnata a lungirnii de unda sau chiar ell" mai multe lungirni de unda. Astfel, la un moment dat, In diieritele puncte ale liniei tensiunea sau curentul pot avea valori sisensuri diferite. Din acest motiv procesele care au loe pe liniiIe lungi trebuie studiate nu numai In iunctie de timp, ci si In functie de spatiu,

Circuitele electrice obisnuite sint formate din bobine, condensatoare si rezistoare,' care reprezinta inductan]e, capa*) In

distribuite.

Din considerentele de mai sus, este rational ca lungimea liniilor de transmisie, Iolosite In radiotehnica, sa se r aporteze la Iungirnea de unda, De aceea se spune ca 0 linie are lungimea 'A/4, ').../2,n, 31, etc. . o linie se comports ca un circuit electric cu constante

Liniile utilizate pentru transmiterea oscilaiiilor electromagnetice de inalta [recoenta sint linii fungi.

tarea

practica curenta liniile de transmisieutilizate antenelor poarta numele de fideri.

pentru

alimen-

citati si rezistente "concentrate", deoarece fiecare din aceste elernente sint distincte si separate unele de altele. Aceste circuite sint circuite eu constante concentrate. Sa exarninarn eea mai sirnpla linie de transmisie: aceasta este fermata din doua coriductoare paralele, izolate intre ele printr-un dielectric. Divizind linia in mici portiuni de aceeasi lungime (fig. I-I, a) se observa ca fiecare por-

a) 0==-

L_J
L/2 L/2 L/2

b)
L/2
L/2 R/2

L/2

1.:/2'

c)
Fig. 1-1.

[iune constituie un condensator elementar, iar segmentele de conductor reprezinta cite 0 inductanta elementara *). Portiunile elernentare fiind identice, parametrii electrici care Ie caractertzeaza sint egaJi si ei apar uniform distribuiti de-a lungul liniei, Valoarea lor depinde de dimensiunile care caracterizeaza linia si de natura dielectricului care inconjoari'i conductoarele, Astfel, 0 linie poate fi reprezentata sub
~i de rezistenta
*) In prima aproxirnatie, se face abstractie de pierderi a condensatoarelor. de rezistenta bobinelor

ell eel din fig. I-I, b. Dad conductoarelor, precurn si de rezistenta de pierderi, care deterrnina curentii de scurgere prin dielectric, schema echivalenta va fi cea aratata in fig. I-I, c. Aici G reprezinta iconductanta, adica valoarea reciproca a rezistentei de pierderi. Inductanta totala L si rezistenta totals R a portiunii element are sint repartizate ega! pe cele doua conductoare ale portiunii de linie, tiedruia dintre conductoare revenindu-i 0 inductanta L/2 si 0: rezistenta R/2. Constantele liniei se raporteaza de obicei la unitarea de lungime. In studiul Ienomenelor fundamentale ne vorn referi -, pentru simplificare - la circuitul echivalent din fig. I-I, b considerind ca linia este 0 linie ideala, tara pierderi.

tinern seama si de rezistenta

forma unui circuit echivalent

2. Regimul de unde progreslve

Sa considerarn 0 linie, reprezentata prin echivalent si sa presupunem d la bornele de stinga) se conecteaza 0 sursa de curent continuu. tul conectarii va lua nastere un curent prin circuitul ei intrare (din In momeninductantele

elementare ~ ~i prin condensatorul elementar C din prima sectiune. Condensatorul C se incarca si la bornele sale apare 0 diierenta de potential. Aceasta la rindul ei deterrnina trecerea unui curent prin elernentele celei de-a doua sectiuni si procesul continua inaintind spre capatul opus al liniei: capacitatile elementare se inca rca pe rind, si intre conductoarele liniei apare un cimp electric, iar inductantele element are sint strabatute de un curent care creeaza in jurul lor un cimp magnetic. Fenomene asemanatoare au loc si atunci cind la capatul liniei seconecteaza un generator de curent alternativ. In acest caz de-a lungul liniei se propaga 0 tensiune alternativa, iar prin conductoare curge curent alternativ. Corespunzator cu aceasta, cirnpul electric si eel magnetic care apar, variaza periodic, Iorrnind un cimp electromagnetic, care se propaga de-a lungul liniei. Viteza de propagate a undelor electrornagnetice pe linie - in cazul cind dielectricul dintre condudoare it constituie aerul - este egaJil 10

cu viteza de propagare a undelor electrornagnetice In spatiul liber, adica cu viteza lurninii : v=300000 k1l1/s=3 . 108m/s. Sa urrnarirn mai de aproape modul In eare variaza tensiunea de-a lungul liniei si In acest seop sa consider am ca generatorul conectat la linie da 0 tensiune alernativa eu irecventa de 1 .MHz. Perioada oscilatiilor este deci :
T [s] = f
[:fz]

= 1000000 = 1 . 10-

= 1 us,

(1)

Sa presupunern ca In mornentul conectaru gener atorul ui (t=0 ), tensiunea de la bor-, nele aeestuia are valoarea maxima pozitiva (fig. 1-2,b). Din acest moment tensiunea se propaga de-a .1ungul liniei cu viteza luminii. Dupa un sfert de perioada, adica 1[1 us, tensiunea va parcurge .0 distants II (fig. c)

i-O

mornentul

tl·

0,25

c)

.. L

Ii~'

=3 '108• 0,25.10-6 = ~=75 m. Intre timp, ten•L I'\. / 225m siunea de la bornele ~1=o,75'ps "-../ I e) generatorului a scazut la zero. La sfirsitul semiperioadei urrna"'/ toare (t2 = 0,5 us) t~= 100lLs , or "-./ f) 300m tensiunea generatorului devine din nOll »L maxima, insa sensul 375m ei este negativ. In fs=1.25jlS""-/ aeest moment, tensiug) nea aplicata initial (la Fig. I-2. Unia s;Jatiala. t = 0) pe intrarea

ll=V.t1

ft~ ftp

/l

.,

/l

11

liniei ajunge la 0 distants l2 = 150 rn, iar tensiunea nula apare in punctul 11 = 75 m (fig. 1-2, d). In mod analog putern urrnari proeesul propagarii si In momentele t3 = 0,75 us, t4 = 1 u s, ts = 1,25 us. Observant ea tirnpul care a treeut intre momentele to si t4 este egal tocrnai eu perioada T a oscilatiilor. In consecinta drurnul in aeest interval este egal - prin definitie - eLI lungimea de unda
l4 :- vt4 = v • T = 3 . lOST = A In cazul de fata A =-- 3 • 108 '. 10-6 = 300 m.

(2)

Coneomitent eu unda de tensiune are loe si 0 deplasare a sareinilor electrice de-a lungul liniei, ceea ce constituie 0 unda de curent in jaza cu unda de tensiune. Trebuie me l' at ca i tiune eleme t ~ oareeare a liniei, curentii din eel ~ onductoare au valori e_g_?<~_l~2.!.!.~t opusi ea sens. Cirnpul e ec rIC ~1 ce magne1ie variaza ca valoare si sens in conform it ate eu tensiunea, respectiv cu curentul care Ie da nastere. Repartizarea acestor cimpur i in momentul t4 = T = 1 u s este redata in fig. 1-3.

" 6

Fig. 1-3. Prcpagarea undelor.

Procesul descris se caracterizeazd prin [aptul ca undele electromagnetice se propagd de-a lungul liniei inir-un singur sens si transmit energia de la generator spre capatul opus al liniei. Acest regim de lucrti al liniei este denumit ~im de unda progresiva S(J2QflliLslL.a.ibtL(.o.LlliJ,J:1J..aL®k_a l/7,J;:e_alI.a enerftLea undelor electromaflnetice_.gs1e. ..1lb_$Qrbita La cg2lJtul liniei. Tn cazui regimului de unda progresiva, raportul dintr~ amplitudinea U in a tensiunii si arnplitudinea 1; a curentului

12

este 0 ~ru:g§ cOt:l~tant? date. Ac,easta marime se ,g__fu!j§i (lQJ. Ea depinde tele distribuite LI, CI, Rs, are loc expresia

pentru orice punct (11 unei liriii nume9te impedanta caiacteristica deconstructia Iiniei, de con"SGnGI. In cazul liniilor fara pierderi

ZO-I-. ! C1

_,1

fT

(3)

Dat fiind ca 111 regirnul de unda progresrva, 111orice punct al liniei tensiunea si ~urentul Slot 10 faz_!t irnpedanta caracteristica este de natura rezistiva. o marime importanta pentru generatorul care alimenteaza linia 0 constituie impedanta de intrare a liniei. In mod evident, aceasta irnpedanta este egala cu raportul dintre tensiunea si curentul de la bornele de intr are ale Iiniei. Dupa cum an; vazut, raportul U m/1m = lo este acelasi In orice punct al liniei, prin urmare in regt'mul de uncle QrO'gresioe, i fa de inTrare este e ala cu impedanta carocieristica a liniei. sa ar in acest caz 1111a repr . ~ generator 0 sarcina rezistiva si puterea debitata de generator este 0 putere activa, In principiu, regimul de unda progresiva se stabileste atunci eind linia conectata la generatoreste "infinit lungs", deoarece in acest caz energia este transrnisa in mod permanent intr-un singur sens: .de la generator spre "capatul de la iniinit" al liniei. Desigur ca practic nu .se poate realiza 0 linie inlinit lunga. losa regimul de unde QCQgresI1Je
se.s1_abile:jte $Ii at unci cincTia caRatul unei Linii de lungime finifa 1S'e conecfeaza 0' . ~ ezistiva a carei valO'are f:§,te eggJJ;L_fY_ lmpe anta caracteristica a liniei. Intr-adevar, dat

fiind ca irnpedanta de intrare a unei 11111i inlinit lungi este egala cu irnpedanta car acteristica lo, orice linie iniinit lungs poate Iitaiata intr-un punct al ei situ at la distants Iinita, iar portiunea detasata, care este tot 0 linie "infinit lunga" poate fi inlocuita cu 0 sarcina R = lo,tara ca regimul de lucru al liniei sa sufere vreo modificare. In acest eaz se realizeaza asa-numita adaptare [ntre sarcina :ji linie: Hnpedantele lor fiind egale, ener~a debitata de generafor este tr ansrnisa 13 sarcina care"o cOnSllma in lntregime.

3. Reglmul de unde stat.onare

a) Distributia

cureniului

si a tensiunii

La capiit,cu alte cuvinte este terrninata pe 0 irnpedanta de sarcina Z, = 0 (v, fig. 1-4, a). Linia fiind conectata la generator, pe ea se transmite energie, care ajunge la capatul scurtcircuitat. Desi eurentul diriconductorul de scurtcircuitare este mare, intr-o sarcina de irnpedanta nula nu poate avea loc nici un consum de energie. De asernenea, energia nu poate parasi linia. In consecinta ea se reflecta In locul de scurtcircuitare si incepe sa se propage inapoi spre generator. Astfel, pe linie exista doua unde progresive: una incidentd, care se deplaseaza de la generator spre cii"patufscurtclfcuitat al Iiniei, ~j~relLectatii care se propaga cu aceeasi viteza in sens invers. Considerind 0 linie ideala, fara pierderi, energia undei reflectate este egala CLl cea a undei incidente . • Distributia curentului de-a lungul liniei este dataJ:!~ rezl!.!t?!yl, compuner11unGel 1I1cli:Ie~racelerrefTeCfate. Laeapatur-s:curtclrculfii'rarul11ei, eurentuI reflect at are aceeasi amplitudine ca eel incident ~i este in Iaza cu el: valoarea rezultanta este eg ala cu dublulcurentului incident. In toate punctele de pe linie, a carer distanta fata de ea atul scurtcircuitat este egala cu un multi II.! intre e, /2, se produce aceeasi relatie de Iaza ~'i curentu are amp 1 udine maxima. Aceste puncte sint numite r~!.!.~.!§_~.§...u antinoduri de curetit. ....--..~ In alte piincte, curentii momentani rezultati din insumarea celor doua unde sint mereu in opozitie de faza si se anuleaza, Astfel de puncte, In care curentul este mereu zero, se nurnesc ,nodud de cUrejJt si sint situate fata de capatul scurtcircuitat al liniei la distante egale eu un muItip2;$~aa Qe A_jj . .,....., Pentru 0 frecventa data a oscilatiilor produse de generator, nodurile ~i ventrele rarnin in aceleasi puncte de pe
scurtcircuitatd

Unde statianare apar: p.e_1illii dg transmisie d,e.JJJ.agi{ne linitd !ii terminate cu __ im/2€!_.qgnt4.>.ditefitiL e._imp8danta 0 __ d caractenstidi 'a liniei. Sa exarninarn unul din cazurile extreme: linia este

"------~

--~

14

linie si luerurile se petrec ca si cum unda rezultanta "ar sta pe loc". Din acest motiv ea a iost denumita._Y:l1dasta_t(Qngrq. Daca se mascara curentul de-a lungul liniei cu ajutorul unui ampermetru, se gaseste 0 distributieca -cea reprezentata in fig. 1-4, b. Aceasta insa nu reprezinta 0 imagine cornpleta a undelor stationare care iau nastere, deoarece arnperrnetrul nu indica faza curentului rnasurat. In realitate ===':!~ a) faza curentului se 0 la schirnba Cll cite 180 Iiecare nod de curent: acest lueru se observa in fig. 1-4, c, in care este reprezentata distributia curentului de-a Iungul liniei (intr-unul din cele doua conductoare), pentru momentele t = 0, t:=TI8;~=TI/4, t='3T/8 si t . T/2, T Hind perioada oscilatiilor d) prod use de generator. 'J De asemenea, intr-un punct oarecare de pe linie, in cele doua conductoare curentii sint in opozitie de ~ el iaza (fig. 1-4, d). ~~ / Dupa cum se poate constata, pri!!!:EFig. 1-4. deosebiie esentiirl4 --------dfritre rerfimul de unde progresioe si regimul de unde stationare constd in aceea ca. in primul caz amplifudinea curentului este aeeea~i in orice punet de p~ lime, wf7azasa ~ariazade-a lungul liniei (ceea ce inseamrui cd maximele se deplaseazd cu oiteza constanid de-a lungul ei), iar in af doilea caz a.mpfitudinea variaza de fa un punet fa altul inire .zero s! dublu! amplitudinii icoresputizatoare regimului de
~b::=$

\~/~;1ib)

......-...~v

,.J

uncle progresive si faza cureniului oariazd disconitnuii cu 18(j 0 fa intervale de A/2 (ceea ce insearnna ca maximele si minimele isi pastreaza pozitia pe .linie ). Variatia tensiunii de-a lungul liniei este asernanatoare cu variatia curentului, Deosebirea consta in aceea cii la capatul scurtcircuitat al Iiniei tensiunea este nula, ceea ce denota cii tensiunea reflectata este in opozitie de faza cu cea incidenta, cu alte cuvinte prin reflexie unda de tensiune sulera 0 defazare de 1800. Rezultatul este ca unda stationara de tensiune prezinta nod uri in punctele corespunzatoare ventre lor de curent si invers - adica unda stationara de tensiuneeste decalata cu A/4 fata de unda stationara de curent (fig. 1-4, e). In cazul. cind linia este deschisd fa capat, adica functioneaza in gol, curentul de la capatul liniei este, evident, zero, dar intre conductoare poate exist a 0 tensiune ridicata. $i in acest caz energia incidents este reflectata spre gene" rator si iau nastere un de stationare. Unda de curent sufera prin reflectie 0 defazare de 180°, asa incit rezultanta undei incidente si a celei reflectate este - dupa cum am remarcat mai sus - nula in acest punct, Unda de tensiune se ~e reilecta fara a-si schimba Iaza, deci lacapatul liniei se obtine o tensiune maxima cu ampliu tudine dubla fatade cea a undei incidente.· Astfel, Iinia in gol prezinta la capat un nod de curent si un ventru Fig. 1-5. de tensiune, iar distributia curentului sri a tensiunii este decalata cu un sfert de lungime de unda in cornparatie cu linia in scurtcircuit, (fig. I-5). linia terrninata ell 0 sarcina rezistiva diferita anta caracteristica Z 0 ar eener leI ransrruse pe linie es a sorbita e sarcina, Iar cealalta par e este refiectaHi. Din cauza ca energia reilectata este mai mica decit eea incidents, un dele de curent si de tensiune refleetate vor avea amplitudini mai mici decit eele incidente. Astfel cele doua unde (cea incidenta si cea reflectata ) nu vor

~,,/~

v=v=vi
e

16

da in nici un punct de pe linie 0 rezultanta nula, Totusi, vitezacu care se propaga cele doua unde este aceeasi, ca in cazurile examinate anterior; deci relatiile de faza sint asemanatoare ca in cazul unei linii in gol, respectiv in scurtcircuit.

----O~a rezistenta de sarcina este mai mica dedt impe,danta caracteristica, distributiacurentului [si a tensiunii) searnana cu cea dm cazul liniei in scurtcircuit, cu deosebire cit la ventrecurentul este mai rnic decit dublul amplitudinii undei de curent incidente, iar la noduri curentul nu scade la zero, ci numai la 0 valoare mica. _____Dad rg;dstenta de sarcina este maj mare dedt imped_anta car actenstica, distributia curentului (~i a tensiunii) seamana cu cea din cazul liniei in gol; si in acest caz, la ventre maximele sint mai putin pronuntate, iar la nod uri 'Curentul nu devine zero. _,-----In ambele cazuri, regimul liniei este un re im de e mixte, in care exista 0 '1lnd~ progresiv3 si una sf.ationar.~: Pentrti caracterizatea regimului, se fploseflte [actorulde unde stationare 0, care exprinul ra oriul dintre arf!a .rhaxima $i cea minima a am t udinii curentului (si a teiisiiuiii e-a iingulliniei :

l m ax

0=

Imin

umax

Umin

Factorul de un de station are indica in ce masura este neadaptata sarcina in raport cu linia si este determinat de r aportul
(J

z, = Rs -

daca Rs

<Z

si

(J

= Rs Zo

daca R,

> ZOo

In fig. 1-6 este reprezentata distributia de curent pentru rnai multe valori ale irnpedantei de sarcina pur rezistiva, de la R s = 0 pina la R s = 00. In majoritatea cazurilor practice, irnpedanta de sarcina este rezistiva. ~a nu consta in eneral dintr-ull rezistor real, ci din impedan a e a unui SIS __ "__ , care are un caracter pronuiilatrezistrv.-Distributia curentului si a tensiunii
2 - Antene pentru radloamatorl

17

devine mai cornplicata in cazul cind sarcina are 9i 0 componenta reactive. Fata de cazul cind sarcina are aceeasi impedanta, insa este pur rezistiva, regirnul de unde mixte -::10 Rs

$'-

sufera

doua

rnodifi-

i~Hs=fJ

,t
~ Ilsdn

cari : pozitia ventrelor si a nodurilor se decaleaza in Iunctie de marimea si natura reactantei: energia reIlectata si iactorul de unde stationare cresc de asernenea. In fine, cind sarcina este pur reactive,

linia

functioneaza

in

Fig. 1-6.

depinzind

de valoarea

reactantei

regim de un de stationare pure, pozitia nodurilor $i ventrelor sarcinii.

b) l mpedania

de inirare

Spre deosebire de regirnul de unde progresive, in care irnpedanta de intrare este 71, egan cu imped anta caracteristica Zo, in regimul de unde stationare Z, ponte lua diierite oalori, in [unctie de factorul d." unde siationare $i de Iungimea liniei. In cazul general, deterrnin area irnpedantei de intrare este complicate. '" ici vom arata nurnai rnodul de comportare a impedantei de intrare In cazul unei linii in scurtcircuit si ell unei Iini: in gol, Dupa cum se observa din fig. 1-7 0 Iinie fara pierderi, scurtcircuitata la capat, prezinta generatorului conectat la bor.iele de intrare 0 irnpedanta a carei val-rare poate varia intre co si oo, putind fi inductiva sau capacitiva, in iunctie de Iungirnea liniei. -'aca aceasta lungime este un multiplu de 'A./2, linia prezinta 0 irnpedanta nula $i se tOIl1porta ca un circuit rezoriant serie Cind lungimea liniei este un mu!tiplu impar de 'A/4, linia prezinta 0 irnpedanta

•n 1: )

infinite si se cornporta ca un circuit rezonant paralel. In cazul unei linii 111 gol, variatia irnpedantei este analoga, insa decalata cu A/4 (fig. I-8). (In realitate, din cauza pierderilor, liniile, care se cornporta ca un circuit rezonant serie, au 0 impedanta de intrare rezistivamica, dar nu zero, iar cele care se comports ca un circuit rezonant paralel, au o irnpedanta de intrare rezistiva mare, dar nu infinita ).

"

l" D
-L

r
I

Fig. 1-7.

Fig. 1-8.

In fig. 1-9 sint date valorile relative ale reactantei In cazul cind lungimea liniei este cuprinsa intre 0 si A/4. Daca Iungimea liniei este mai mare, reactants variaza conform cifrelor din tabela cuprinsa inlegenda fig. 1-9. Datorita Iaptului ca hn;pedar1tad~)ntrarea unei linii care lucreaza in regim de'lYhde'-lirogresive'''este rezistiva si egala cu Zo, independent de Irecventa de lucru, 0 astfel de linie se mai nurneste linie neacordatd sau nerezonanta. In schirnb, In regim de undesL3ficinafe,'impedarifade iritr are este rezistiva nurnai la irecven]e pentru care lungimea liniei reprezinta un multiplu intreg de A/4; din acest motiv 0 astIel de linie se rriai numeste linie acordatd sau rezonanta . . In fig. 1-6 se observa ~a tensiu~~~~icurenturd~i~ bornele de intrare sint aceleasi ca la bornele de iesire daca lungimea liniei este un multiplu de A/2 si acest lucru este adevarat la orice valoare a lui Zo si a lui R s Frin urmare, irnpedanta de intrare a unei !inii a carei lungime l=m·'}., 12, este egala cu irnpedanta de sarcina. 0 astjel de linie poate
19

fi utilizatd

altul, jar« co oaloarea ei sa se modijice.

peniru

transferul

impedaniei

dinir-un

punct in

~5t---+--:

~o1---1---

Lungimea

Fig. I - 9. Componenta react iva a impedantot de intrare : ! ele ctrtca : Ie = T . 360°. Car·acterul reactantet este dat
de tabela ; I
)..

I
O ••• I. 3A
4

i,

0"'4
)..

90· 180·

Linie in scurtcircuit inductiva capacitiva inductiva capacrttva

Linie in gol

i
I

capacitiva tnductrva capacitiva inductiva

x 2-'"
3A 4

4'''2

90' ..•

180· , •• 270' 270· ••• 360·

... x

Pe de alta parte, dad lungirnea liniei este un sfert de lungime de unda, sau un multiplu impar al acestuia, impedanta de intrare este data de relatia : Zi
=

R: .
Z2

Practic, in cazul cind irnpedanta de sarcina este mar mica decit ZQ, irnpedanta de intrare Z i va fi mai mare decit aceasta ~i invers, L' . in ·A!4 acfioneazii deci ca un transforl11ator de imQeaantii.~Aces ap, upa cum vorn vedea Irfciftirziu, poate fi utilizat cu succes pentru realizarea adaptarii dintre antena si Iinia de transmisie. ~ ~
"

./

4. Ltnl! ell pierderi Am examinat pina acum Iuncticnarea liniilor ideale,. fara pierderi. In realitate insa, in orice linie exists pierderi de energie, care se datoresc pe de 0 parte radiatiei conductoarelor, iar pe de alta parte electului Joule si incalzirii izolatiei liniei de catre curentii de. scurgere. Dupa cum s-a aratat in introducere, orice conductor strabatut de curenti de inalta Irecventa radiaza' in spatiu energie electrornagnetica. In cazul unei linii de transmisie fermata din doua conductoare paralele ~i de acelasi diarnetru, presupunind ca nimic nu modiiica sirnetria sistemului, in orice punct de pe linie curentii din cele doua conductoare sint ega!i si in opozitie de Iaza. Aceasta ar lnsernna ca intensitatile cimpurilor electromagnetice care iau nastere intr-un punct oarecare~ din spatiu datorita curentilor din conductoare, ar fi egale si de sens contrar, deci s-ar anula reciproc. Dar pentru ca cele spuse sa fie adevarate, ar trebui ca cele doua conductoare sa ocupe acelasi loc in spatiu. In realitate exists 0 distants lntre conductoare ; cele doua cimpuri nu dau 0 rezultanta nul a si in consecinta !inia radiaza energie. Radiatia este cu atit mai mica cu cit distania dintre conductoare este mai mica in comparatie cu lungimea de undd a oscilatiilor transmise ; cind aceasta distanta este mai mica decit 0,01 A, energia radiata este neglijabila. Pierderile care iau nastere priti incdtzirea conductoarelor si a dielectricului erese cu [recoenia. Pierderile din conductoare sint, de asemenea, mari daca irnpedanta caracteristica a liniei este mica, din cauza ca In acest caz, pentru 0> putere transrnisa data, cureritul din conductcare este mai mare. In ceea ce prrveste pierderile din dielectric, acestea sint mai mari pe liniile ell irnpedanta caracteristica ridicata, deo arece in acest caz tensiunea dintre conductoare este mare.

Datorita pierderilor, In regimul de unde progresive arnplitudinea curentului si a tensiunii descreste dupa 0 lege exponential a, cu alte cuvinte dad distanta creste In progresie aritrnetica, curentul $i tensiunea descresc in progresie geometries. Prin urmare, daca 0 linie este divizata In mai multe sectii de aceeasi lungime, raportul dintre curentul de la intrarea si curentul de la iesirea unei sectii sint aceleasi pentru toate sectiile. Atenuarea pe care 0' suiera unda in cursul propagarii de-a lungul liniei se caracterizeaza prin raportul de mai sus, determinat pentru 0 portiune de linie de lungime egala cu unitatea (1 m sau 1 krn ). Ea se exprima In unitati logaritmice : decibeli sau neperi.

admisa, este necesar sii se reducd puterea transmisd in regim de unde stationare tata de puterea maxima admisibila in regim de utide progresive. 5. Constructla tlpurtlor prtnclpale de linii
Se folosesc doua tipuri principale de linii: linii compuse din doua conductoare paralele, sau pe scurt linii bifilare si Iinii concentrice sau coaxiale. Liniile biiilare se utilizeaza in mai rnulte forme de executie (fig. 1-10). Cea mai raspindita este cea care nu
:22

valonle electIve ale curentului si ale tensiunii cresc pe masura ce Iactorul de unde station are creste, ceea ce duce la rnar irea caldurii degajate de conductoare $1 de dielectric prin efectul Joule. De aeeea atenuarea aditionala in regim de unde mixte este cu atit mai mare cu cit iactorul de un de station are este mai mare. Un ali dezavantaj al Iunctionarii liniei In regim de unde stationare (sau rnixte) il eonstituie iaptul cii puterea maxima ce se poate transmite prin linie scade pe rnasura ce Iactorul de unde statioriare creste, Intr-adevar, tensiunea dintre conductoarele liniei nu poate depasi 0 anurnita valoare maxima, peste care izolatia liniei sedistruge prin strapungere. Tinind searna de iaptul ca, pentru 0 putere tr ansrnisa data, amplitudinea tensiunii creste cu iactorul de unde station are, peniru a nu depasi tensiunea maxima

In cazul unei linii date, pierderile sint minime cind ,inia-'lucreazii in"re [m de unde ro resive si cr sc -j true sint unde ,sia,wnare. Aceasta se datoreste iaptului ca

dora

are invelis izolant, distant a dintre conductoare Iiind rnentinuta prin bare din material ceramic, numite distantiere (fig. I-10, a). Aceste linii se nurnesc linii cu dielectric de aer 9i prezinta avantajul ca au pierderi mid In dielectrrc .. Acest tip de linie poate fi confecticnat cu mijloace simple. Alte tipuri de linii bifilare paralele, produse de industrie, sint formate din doua conductoare multifilare, invelite lntr-o

Fig. 1-10.

vina de material plastic, de obicei polietilen, de 0 sectiune corespunzatoare (fig. 1-10 b si c). Aceste cabluri de inalta Irecventa sint flexibile, usoare de instalat si protejate fata de influente atmosferice ; In schimb, avind pierderi dielectrice insemnate, prezinta 0 atenuare mare. Ele sint utilizate In special In instalatii de receptie, Pentru emisie se utilizeaza liniicu izolatie de aer si linii construite ca in fig. I-10, d. . , Impedantacaracteristica a liniilor biiilare este data de relatia Zo=~

Vs

log

2D d

in care D si d corespund cu notatiile din fig. I-10, a, iar IS este constanta dieletrica a izolatiei. Cu ajutorul diagramei din fig. I-II se poate determina direct impedanta caracteristica a liniilor cu dielectric de aero Diagramele permit de asernenea sa se determlfle dlstanta necesara dintre cele doua conductoare, in Iunctie de dia-

rnetrul lor pentru diferite valori ale irnpedantei caracteristice. Valoarea acesteia este cu prinsa in general intre 300 si 800 Q. , In cazul liniilor bifilare cu dielectric solid calculul .impedantei caracteristice este ingreunat de faptul ca 0 parte din liniile de forta ale cimpului electric strabat am dielectrtcul, cit ~i aerul; valoarea ei este data in specrlicatia cablului respectiv ~i este in general cuprinsa intre 50 si
.300 Q.

50

75

oo.

ZOO JOO mm

Fig. 1-11.

La instalarea liniilor biiilare cu dielectric de aer trebuie sa se acorde ,0 ateniie deosebitd ca sistemul sa fie simetric din punct de vedere electric. Daca dintr-urr rnotiv oarecare curentii din cele doua conductoare nu sint egali sau nu sint exact in opozitie de Iaza, linia va radia In spatiu 0 parte insemnata a energiei destinate sa fie transrnisa de lagener ator la sarcina. Pentru ca linia sa lucreze echilibr at.Tn prirnul rind este riecesar ca dispozitivul de cuplare a acesteia cu generatorul (ernitatorul, respectiv antena de receptie ) si cu sarcina (antena de emisie, respectiv receptorul de radio sau televiziune )sa asigure simetria electrica a instalatiei. De exernplu, Iinia trebuie legata cu antena in centrul electric al acesteia (intr-un ventru de curent sau de tensiune). Pozitia liniei trebuie sa fie perpendiculars pe antena eel putin pe 0 dis-

nta egala cu un sfert de lungime de unda, Linia trebuie fie asezata cit mai departe (eel putin de 5 ori distant a ~ intre conductoare) de orice obiect meta lie, cum ar fi: acoperis metalic, burlane, instalatie electrica, conductoare telefonice etc. Apropierea obiectelor metalice puse la parnint introduce capacita]i parazite care constitute 0 sarcina reactiva pentru linie. 0 astfel de sarcina, dupa cum am vazut, produce unde stationare, deci liniariu mai po ate lucra in regim de un de progresive. Linia coaxiala sau concentrica este 0 linie asirnetrica. Ea este cornptrsa difitr-un conductotr interior, masiv sau multifilar ~i dintr-un conductor exterior, cilindric, cele doua conductoare fiind separate printr-un dielectric (fig. 1-12). Conductorul exterior se comports ca un ecran si cimpul electromagnetic exista nurnai in interiorul ~ cablului, in dielectric. Asti _. •. d 0 [el, linia coaxiala rui radiazd si nu capteaza energie din spatiul exterior. Conductorul exterior poate Fig. 1-12. fi pus la parnint. Pentru aplicatii de mica iputere, linia se executa sub forma decablu flexibil. Conductorul exterior este format in acest caz dintr-o tesatura din fire de cupru. Dielectricul consta de obicei dintr-o rnasa plastica (polietilen, clorura de polivinil etc.) compacta, sau cu canale de aer longitudinale. Conductorul exterior este protejat in general cu un invelis de vinilin. Dezavantajul cablurilor coaxiale consta in Iaptul cii pierderile in dielectric sint ridicate. Din acest punct de vedere, cele mai avantajoase sint cablurile coaxiale cu dielectric de aer,cu distantiere ceramice sau de trolit, in forma de rnargele. Impedanta car acteristica a unei linii coaxiale este data de relatia

z o = _!_3~ Ys

log _Q_
d

in care D si d sint dimenstilriIle- indicate in fig. 1-12. CabY-

25

rile ccaxiale produse in industrie au 0 impedanta caracter istica cuprinsa intre 40-150 Q. Pentru aplicatii speciale se utilizeaza si alte tipuri .de linii. Linia Iorrnata din patru conductoare (v. fig. 1-13, a) are avantajul de a radia mai putina energie decit cea cu doua conductoare. Irnpedanta caracteristica este: 20 = 138

log

2S·) d-

21

Foarte avantajoasa este utilizarea liniei bifilare ecranate (fig. 1-13, b), deoarece la conectarea ei la antena nu

Ioo-S-i

Fig. 1-13.

V=--

constanta dielectrica si permeabilitatea magnetica relativa a mediului. Aceasta din urrna este egala cu 1 la toti dielectricii utilizati in constructia liniilor.
€ -

in care

c este viteza luminii in spatiul vid,

fA. -

v-;-;

26

Dat fiind ca constanta dielectrica a materialelor izolante este mai mare decit unitatea, viteza de propagarepe linii este mai midi decit cea din spatiul vid (sau din aer ), deci si lungimea de unda masur ata pe linie este mai mica decit cea din vid. Factorul de scurtare, ell care trebuie sa se rnultiplice lungimea electrica a liniei pentru a obtine lungimea Iizica este l/V;-· In cazul unor linii biiilare cu dieletric de aer, prezenta distantierelor si a suporturilor izolatcare produce 0 mica scurtare a liniei, 9i anume in rnedie, cu Iactorul 0,975, iar la linii bifilare cu izolatie de material plastic, iactorul de scurtare este cuprins intre 0,68 9i 0,85, in iunctie de tipul liniei. In eazul cablurilor coaxiale fadorul de scurtare est~_Q.illi. nUelecinc maslv) sau 0,85 (dielectric de aer, ell margele ceramice).
17
DAt 15
fit

18

15

IOdS .9 8 5
t,-

7 Ao

13

12 II III 9
8
7

2 I
r

6 5

3
2

"
I 2
3

~5 0,2

0.1

'r

cr

fj

78910

20

Fig. 1-14.

Atenuarea liniilor biiilare, cu dielectric de aer, este data de relatia

= 0,262

2D dlog-d

Vi

db/km ,

27

In care f este Irecventa in MHz, D ~i d dimensiunile liniei In em. Atenuarea cablurilor coaxiale se deterrnina mai greu prin calcul : ea figureaza in specilicatiile date de Iabrica. In regim de unde progresive, atenuarea este in general mica. In fig. 1-14 este data atenuarea totala At in regim de unde rnixte, in Iunctie de atenuarea Ao in conditii de adaptare periecta si de Iactorul de unde station are o, In tabela 1-1 se dau datele constructive si caracteristicele electrice ale citorva cabluri de inalta frecventa fabricate in U.R.S.S.~i in alte tari, utilizate in instalatii de emisie de mica putere si in instalatii de receptie.

6. Masurari pe linii de transmisie

Acordul ~i reglarea unei instalatii de anteria, precurn ~i controlul regimului ei de Iunctionare necesita efectuarea unor masurari : este irnportanta in special determinarea distributiei cureniului sau a tensiunii de-a lungu! liniei si determinarea [actorului de unde staiionare. eel rnai simplu indicator de tensiune 11 constitute 0 Iarnpa cu neon. Daca se atinge unul din electrozii Iarnpii de conductorul unei linii alimentate de un ernitator si celalalt electrod se leaga la pamint printr-o capacitate (deexemplu ttntnd cu rnina balonul Iarnpii), luminozitatea va varia in functie de tensiunea punctului respectiv de pe linie. Deplasind lampa de-a lungul liniei, se pot deterrnina pozitiile ventrelor de tensiune. Insa dad iactorul de unde station are este rnic, variatiile de lurninozitate ale larnpii devin imperceptibile, Un indicator rnai putin sensibil este eel format dintr-o larnpa de scala .legata la 0 bucla de cuplaj fermata din 1-2 spire. Lurninozitatea maxima indica pozitia ventrelor de curent, Pentru rnasurari cantitative se utilizeaza un voltmetru cu impedanta de intrare cit rnai mare, pentru a nu produce perturbatii in Iunctionarea liniei, Un asemenea voltmetru se realizeaza cu ajutorul unui instrumentcu irnpedanta interna ioarte mica (un miliampermetru), legat la punctele terrninale
23

a) Cablu

bifilar

Tabela I - 1
cu dielectric din masa plastica ej ectrfce
I

Dimensiuni Marca Fabrica~ia

Caracteristici
I

~S'tl;ls ~;:s
;ag
ca ~ ~

'5 ~ M~.1""4

/"'t;:s ....;:: Z. .e",'tl~§ Q ;o~2 ,

U) •..-t ~+'I

I ca 1+0>4)011.1

C pF/m

Atenuare dBrlOOm. MHz

I

I MHz I MHz 60 100

20 13 ,

y~
1

',' !C

EGY EGY SAL5a! 24 K 25

I! CSR I

0,48 1 " RFG 17XO,31 Ang lia 7XO,3! " 7XO,3

3,5 9 7 4,9 9,5

1188 i295 1240! 17 \150! 35 ,300: 15

1

I 0,33 I\
I'

0,9 '0,45

I,
I

0,73 0,82 4:8 0,81 10,51 0,79 5,4 0,83

b) Cablu

coaxial,

c1Ldie_!ectric Dimensiuni

I,

l1V-; = 0,66

din

masii

plastica ej ec tr ice Atenu are . dB/100 mm 1

.... ,
;:So'

Marca

F'abrf catf a

t t·5 ..... E 1:; Q)::l.""'

"Oul-l

.... , , ~.B ~ M +-l<:.lQ)oS::

Q)

Caracteristici

E'tl~:UE .~§?~
0,68

-1j <.J

.~g ~~
M

E'tl~:UE

;::::1.,-1.,...,

....

~'5 ;:s.... ... ::sS Z. Q ~'~E

.:::! ~
'd ,~

Ill ...

.::s

u~ ~.2~
~5 , 5,5 1 1

"'CJ;:.

110 1100 MHZIMHZ

I
I

PK-l PK-2 PK-6 PK-19 PK-47 PK-50 EGY 22 EGY 32 AL 3 AL 7 PT 34 PT 36 RG 8/u RG 59/u
c)

URSS URSS URSS URSS URSS URSS CSR CSR RFG RFG Anglia Anglia S.U.A. S.U.A.

I 0,68

5,2 7,4 3,8 7XO,85 0,68 3 7,9 7XO,71 6,8 ' 0,30 3,85 0,55 1,1 7,2 0,6 7 3,7 0,8 0,74 8 16,6 3,52 7XO,72! 8,2 , 4,7 0,64
ecranat,

7,3 77\66 9,6 92 55 12,4 52 96 4,2 52 96 10,3 52 96 8,8 157 25 5,5 70 75 9,4 70 70 9,2100 52 5,5 60 84 10,3 951 53 20,6 60, 81 10,3152\97 6,1 73 69
1

I
\

11,3\ 8,7 i 1:65 5,5 20 1 5 1 ,6 8,71 2,2 8,7\ 1,4 14,4i 0,7 7,8i 7,2: 0,7 11,11 0,6 0,6 6'~1 3,3 0,26\ i 6,3 ~,6 ! 11, 11

I~ 2

Cablu

Marca

PLH51 P.lJ.-16 P.lJ.-20 LF 8 BA 8 . AS 8(!

I \ I,"b"=';'I,ondu'_"-1I d"m",u'i .
Dimensiuni ecranutur, mm diametrul. rUl';ll tn terto r, mm

bifHar

Ct. izolatie

din

masii

plastica Caracteristici erectrtce

diametrul tnvertsutut mm

z,
Q

'

C pF/m

\ Atenuare,

1-

dB/100 mm 10-1100 MHz MHz

URSS \ URSS URSS RFG I Anglia AngUa

0,68 0,68 0,8 0,74 1,2

I,ll

8.2X16,4110X18,81150 8,OX 16,0 10,8X 18,4.200

34 25

7,2X14,6 9~X17'rJO
90 6,70 12,60

120 40 95 35 150 20

25

2,2 2.2 2,2

8,7 8,7 8,7

11

12 I 7,2

29

ale unei Iinii In /",/4 (fig. 1-15). Datorita Iaptului d 0 linie In 'A!4 se cornporta ca un tr ansiorrnator de irnpedanta (v. paragraful 1-3), impedanta de intrare Intre punctele q-b este foarte mare. Fiind yorba de curenti de radiofrecventa, instrumentul se leaga la linia In JJ4 prin intermediul unui circuit de redresare (redresor cu germaniu sau terrnocuplu ). Pentru a reduce la minimum erorile de rnasurare, linia In

J
Fig. 1-15.

Fig. 1-16. Dispozitiv pentru rnasur area curentului pe linii de transmisie bifilare:
C, 50 pF; C, 1000 pF; L" L, sint: pentru 7 MHz - 4 bobine in fagure, de cite 0,5 mH, pentru 150MHz - 20 spire dintr-un conductor de 0,8 mm, diametrul bobinei fiind 8 mm.

"A. se scurtcircuiteaza /4 printr-o placa rnetalica perpendiculara pe linie, de forma patrata (fig. 1-16), avind latura aproximativ de trei ori distantarlintre conductoarele liniei in "A./4.In rnijlocul placii se practica doua orificii prin care trece 0 bucla de cuplaj legata Ia circuitul redresor. Acesta este asezat sub placa intr-un ecran inchis. Drept instrument indicator se utilizeaza un galvanometru sensibil, conectat Ia redresor printr-un cablu ecranat. Datorita Iaptului ca redresorul are in general 0 caracteristica neliniara (curentul continuu redresat nu este proportional cu tensiunea alternativa aplicata la bornele sale), dispozitivul de masurare necesita 0 etalonare. In acest scop linia se alirnenteaza cu 0 energre suficient de mare pentru ca la un ventru de tensiune devia30

tia instrurnentului de rnasura sa atinga valoarea maxima. Apoi se mascara tensiunea de-a lungul liniei intre doua nod uri si se construieste 0 curbs de etalonare, stiind ca in realitate tensiunea variaza dupa 0 sinusoida avind aceeasi valoare maxima ca eea rnasur ata. Pentru rnasurarea curentului se utilizeaza 0 bucla cuplata magnetic cu Iinia si legata la un rniliampermetru de radiolrecventa. Este important ca in timp ce se deplaseaza bucla de-a lungul liniei, cuplajul sa fie rnentinut constant. Aceasta se realizeaza cu ajutorul constructiei din fig. 1-16. Latimea b a buc1ei este egala cu latirnea liniei bifilare pe care se eiectueaza rna sur area. La frecventa de 7 1\lHz lungimea l se ia de cca 1Oem, iar la 150 MHz de 2 ern. Bucla trebuie sa fie plana; ea se coniectioneaza dintr-un conductor de cupru rnasiv, neizolat, cu diarnetrul de 1 mm si se Iixeaza intrt-o placa de trolit PI cu grosimea de 3 mm. In acest scop bucla se incalzeste cu ajutor ul unui fier de ,<:3.1eaL Placa P2 se coniectioneaza din textolit. Legatur a la aparatul de masurat se face prin doua conductoare, infasurate in forma de spiral a pe cite un suport izolant flexibil SI, respectiv S2. ' In cazul dispozitivului de mai sus, armoni-cile superioare ale curentului de inalta Irecventa, Fig. 1-17. care parcurge linia, pot '•• " provoca erori de rnasu0.' to rare. De aceea este de prefer at schema din fig. I -17 in care dioda este conectata la bornele unui circuit acordat pe Iundamentala. Aparatul de masurat Iiind montat mai departe de linie, regimul de lucru al liniei este modificat in rnai mica masura in tirnpul masurarii. Metoda directs pentru determinarea Iactorului de unde stationare CJ consta in rnasurarea valorii maxi me si minime (l tensiunii, respectiv a curentului din linie. '

31

alta metoda consta in Iolosirea unui indicator de unde station are. Cel mai simplu indicator este format dintr-o pereche de Iarnpi cu consum redus, conectat la linia biiilara (linia are de obicei 0 impedanta caracteristica de 300 Q) in modul aratat in fig. 1-18. Datorita cuplajului combinat (capacitiv si inductiv ) In indicator se separa efec-

~-==============-~
Fig. 1-18.

tulenergiei livrate de ernitator de eel al energiei reilectate. Cind a este mare, ambele larnpi Iurnineaza cu aceeasi intensitate, cind insa este sub 2, numai lampa dinspre ernitator Iurnineaza normal. Lungimea Iiniei auxiliare se ia de aproximativ 20 - 60 cm : ea trebuie sa fie mai mare atunci cind Ii ~J puterea ernitatorului este mica si cind se E ~. ·---0~--lucreaza la' frecvente "v -mai joase. Cu toate ~a 12~ 10 dispozitivul nu per7:-----= mite deterrninarea val_ lorii lui a, el constituie un rnijloc practic Fig. I-19. ioarte folositor pentru reglajul antenei, Oispozitive de rnasur are larg raspindite sint puntile directionale (fig. 1-19). Acestea cuprind 3 impedante curioscute, a patra hind impedanta de intrare a liniei. Dad linia lucreaza in regim de unde progresive, ea reprezinta fata de punte 0 rezistenta, care absoarbe energie Iivrata prin
d

32

interrnediul puntii - deci pun tea poate Ii adusa la echili-« bru printr-un reglaj convenabil al irnpedantelor Zl. Z2. Z3. Dad insa pe linie se produce 0 reflexie, linia se comports i fata de punte ca 0 irnpedanta in serie cu un generator ~it puntea nu mai este in echilibru. Indicatia aparatului V, depinde de amplitudinea undei rellectate. Cind irnpedantele Z2, Z3 sint rezistive (Rl. 22• R3) si R, ~i R2 au acee asi valoare, in cazul unei unde directe, puntea este in echilibru dad R3 = Zo (Zo Iiind irnpedanta caracteristica a liniei ). In schirnb unda de tensiune reilectata produce 0 deviere a aparatului de rnasur at. Factorul de unde stationare se obtine din relatia

z..

= -=U,::-,d,-,-+_U~r
Ud-Ur

raa1~~ii~frf~~E~~~~PJeT:~I~~'I.
'\le n1e;Tiifnrta-:30,i\;'H_-I z. I:e 11 LI tr [.fcea:3'fii··trebl'j'j'e"evTt,de cupTaAntel'lflA'entl'l.l fBdiollmlltorl ,3 -

in care VI' este tensiunea reflectata, iar Vd tensiunea undei directe. Aceasta din urrna se mascara deconectind liniasau scurtcircuitind borne le a-b. Pentru a asigur a precizia masurarilor, este necesar ca inainte de a masur a V d si VI', sa se veriiice dad I.e.rn. E. r J, aplicata la intrarea puntii, eire valoareaconstanta si 13 nevoie sa se ajusteze cuplajul dintre generator I?i linie. tI6 Drept aparat de masurat) se utilizeaza un voltmetru de curent continuu cu rezistenta intern a mare (de ordinul 'a 10000 QN)' cu limit a de rnasurare de 5 V, prev.izut CLl 0 , dioda redresoare cu gennaniu. In fig. 1-20 este reprezentaUi. schema electrica a unei unti directionale Iorl1l:lte dill Fig. 1-20.. Puntevdir ectionala reZ1S oare, es ina a pentru pentru masurarea ractorului de unde stationare : masurari pe 0 lillie coaxiala. D" D, - diode cu gerrnantu 3NN40; In cazul unei constructii inRI. R2 - rezistoare neinductive

'r=r=

50 Q, ,/, W; R:r-rezlstor netriducttv, de vajoare egala cu trnpedarrta car acterrstrca a cablulul coaxial; R, ~i R5 - 10 kQ. W; Ru= 16 g. 3 W; C,. C,. Ca. C, = condensatoare eu mica, 1000 nF

.c: 33

jele mutuale dintre inductaniele proprii ale rezistoarelor 7{J:·-P~-,--R";·-O:§~=fr~_c::Y~_[lf~=:aL6LaIO.'[t-·zecilorde-mega herti . fce-ste-mductan t~_JEUlJaL.s.inLll.eg I i ia5m~);· prectnn . si ell pla-_fete-litntre-a-ce-sTea si ~irc.l!_j_tg)ede. r~gIesafe---rz)i;·C2;R5·/'C, r-espectrv1J;'·C:;-:.R4cC3}.Reziifoa-[~JgR~n1Ti ·se-a-$ai"iI 'perpenale u rar·-Ti1lr~ __ 1.~_!__l?E.J~1_truu _p_t:_o_pii!:l-]i ~ I}.!ea s-lt)I~_<:l~~Tl 1 ire e dere-dYeKcffe se_pun~!!.lL.~CI?n. RezistoareTe--Pl ~i R2 se Ir$"azlr-Ici aC:e-ei~i distants lata de peretii cutiei, pentru a asigur a aceleasi capacitati parazite, iar conexiunile lor tre-l buie sa he cit mai scurte, Voltrnetrul se utilizeaza atit pentru masurarea tensiunii reflectate, hind conectat in. diagonala puntii (pozitia B), cit si pentru masurarea tensiunii aplicate la intr are (pozitia A), trecerea Iacindu-se cu ajutorul unui cornutator. Linia coaxiala care asigura legatura cu generatorul, se conecteaza la punte prin interrnediul unui cuplaj coaxial h care constituie bornele de intrare ale puntii. La rindul ei, linia care urrneaza sa fie masur ata, se leaga la bornele de iesire reprezentate prin cuplajul coaxiaL.b.-------~ . Pentru verificarea puntii, la bornele de intrare I, co ~ aplica 0 tensiune suiicient de mare, pentru a obtine pe aparat in pozitia B deviatia maxima, borne Ie de iesire 12 hind in gol (sarcina neiiind conectata la iesire ). I'roba se face la eea mai inalta irecventa la care urrneaza sa fie intrare (in pozitia A), se scurtcircuiteaza bornele de ie~ire 12 si se readuce tensiunea de intr are la valoarea anterioara. Se comuta apar atul in pozitia B ~,i trebuie sa se obtina dill nou deviatia maxima. Dad deviatia este diierita, rezistoarele R, ~i 'R2 IlU sint perfect egale, Se repeta procedeul de rnai sus la 0 irecventa rnai mica (de exernplu la Irecventa mafx/2). Dad de aceasta data in pozitia B tensiunilc ma surate siut rnai apropiate intre ele, cauza probabila a nesirnetriei este dilerenja dintre capacitatile sau inductantele parazite (distribuite) ale br atelor RI si R2. __ ,_.----" Dupa ce s-a realizat egalitatea tensiunilor ~asurate. boruele de iesire 12 Iiind in gol si in scurtcircuit, ~e,verifica echilibrul puntii conectind la bornele 12 LIn rezistor No avind rezistenta eUclla' im edanta caracteristic:a a liriie'i utilizate. Acest rez istor se mon' eaza r-o rsa l'oaXiala, in "jiOzTtie centrata r i ell conexiuni cit rnai scurte. In pozitia B,

utilizata

puntea.

Dupa

aceea

se

mascara

tensiunea

de

34

voltrnetrul trebuie sa indice tensiune nula la tcate free.ventele. ." Cind tensiunea este diferita de zero si este constants la toate Irecventele, rezistorul Ro nu are aceeasi rezistenta ca R3, iar daca' tensiunea variaza cu frecventa, exists reactante parazite si cuplaje nedorite intre diferitele part: ale puntii. In continuare, trebuie sa se verifice daca puntea rarnine in echilibru, conectind In mod succesiv Ro 13 bornele de iesire 12 prin interrnediul unor segmente de diier ite lungimi din cablul coaxial pentru care este destinata puntea. Dad echilibrul I1U se rnentine trebuie sa se ajust~ rezistoarele R3 si Ro. Pentru etalonare se conecteaza dreotzsarcina la iesirea puntii diferite rezistoare chirnice Rsn.e valoare ohrnica cunoscuta. 111 prealabil se regleaza "cuP'Iajul liniei cu ernitatorul In asa fel incit cu bornele de iesire 12 In gol, aparatul sa arate indicatia maxima, in pozitia B. Apoi se mascara tensiunea de intrare (In pozitia A), se conecteaza sarcina RSl, se ajusteaza cupl ajul 111 asa fel incit tensiunea de intrare sa rarnina constantasi in sfirsit se citeste tensiunea reilectata Un, trecindu-se apar atul pe pozitia B. Repetlnd procedeul la 0 serie de rezistoare se obtin datele care permit trasarea curbei de etalonare. Factorul de unde statio-, nare se calculeaza cu aiutorul relatiei :
(J=~~

daca

e;» n,

(J

= :: daca R;

< Ro.

Curba de etalonare consta in reprezentarea graiica a var iatiei lui (J in Iunctie de tensiunea Ur• Fentru a efectua masurarile cu ajutorul puntii se aplica de la ernitator, la intrarea puntii 0 putere mica, suiicienta pentru ca aparatul sa indice deviatia maxima In pozitia B, bornele de iesire 12 Iiind 111 gol sau 111 scurtcircuit. Se citeste tensiunea de intrare, se conecteaza linia care urrneaza sa fie rnasurata, se readuce tensiunea de intrare 1a valoarea anterioara si se citeste tensiunea rellectata comutind apa35

ratul 111 pozitia B. Factorul de unde stationare se deterrnini cu ajutorul curbei de etalonare *).1 Cind rnasurarile se Iac pe 0 linie biiilar a, se utilizeazi .circuitul de cuplaj reprezentat in fig. I-21. Pentru reglajul acestui circuit se conecteaza Ia bornele a-b un rezistor R, avind rezistenta eg ala cu irnpedanta car acteristica a liniei bifilare si se ajusteaza prizele bobinei L2 si capacitatea COIl·

c,
sarr
9C'[)t'r,,~

r-I
Punll' ~

C'2 . C; LIme

/J

Fig. 1-21.

densatoarelor C, s! C2-C; pina cind puntea ajunge la echi!ibru. Dupa aceea se scurtcircuiteaza bornele a-b si se regleaza puterea furriizata de einitator pina cind aparatul din punte indica deviatia maxima. In continuare, masurarea se eiectueaza in modul descris anterior.

*) Esle recomandabil sa se verifice daca energia de In<lltil Irecventa, livrata de ernitator, llU contme arrnonici superioare sau subarrnonici, deoarece prezenta acestcra poate provoca erori de masurare.

36

CAPITOLUL

II

NOTIUNI DE BAZA DES PRE ANTENE

1. Antene rezonante
Dupa cum a111 vazut, in cazul liniilor de transrnisie exists tendinta de a se reduce la minimum radiatia conductoarelor care alcatuiesc linia. In cazul antenelor de emisie insa, problema se pune invers: se cautd sa se realizeze sisleme care, jiind alimeniate cu energie electromagnetted de. la uti radioemitator (de obicei priti intermediul unei linii de transmisie ), sa radieze direct in spatia unde radioelectrice, eu pierderi cit mai mici, asigurind totodata o atiumitd distribuiie dorita a puterii radiate in diieritele directii din spaiiu. Pentru realizarea antenelor se poate porni de la liniile de transmisie, cautind sa se elirnine cauzele care irnpiedica radiatia acestora. Astiel, se poate modifica pozitia relativa a celor doua conductoare, se poate reduce lungimea unuia dintre ele, se poate rnari distants dintre ele sau se poate rnodiiica defazajul dintre curentii care Ie parcurg. Toate aceste modilicari contribuie la marirea r adiatiei ansamblului de conductoare, deci la transform area liniei de tr ansrnisie In antena. Ca si liniile, antenele pot function a in diferite regimuri de lucru : astiel deosebim antene cu unde progresive sau antene nerezonante si antene care lucreaza in regim de unde station are, nurnite antene rezonanie. Dat Iiind ca majofitatea tipurilor de antene sint antene rezonante, se va examina in prirnul rind eel mai simplu tip de antena rezonanta : aniena acordatii monoiilara. In legatura cu aceasta se vor defini si marirnile care caracterizeaza orice tip de

antena,

37

de lungirne l, alirnentat cu 1II1 prin doua borne alese in 1ll0~ convenabil, constituie 0 antena monoiilara. In cazul cl111 bornele sint situate in centrulconductorului, aceasta anteui poate fi considerata 0 lnie cu lungimea 1/2,deschisa Ii capat, conductoarele hind desfasur ate in linie dreapf (fig. II-l).- Din acest rnotiv, distributia curentului si a ten siunii de-a lungul antenei este analoga cu cea care are l« pe 0 linie deschisa la capat : datorita rellexiei care se pre duce la capetele libere ale conductorului, iau nastere und:

curent de lnalta irecventa,

Un conductor

drept,

Fig. II-l.

stationare. Curentul este zero Ia capetele anlenei, adica aici exists un nod de curent (~i ventre de tensiune ) ~i aceasta situatie se repeta Ja distan]e e:gale CLl multipli deW. Curenjii din sectiile situate de 0 parte si de cealalta ale unui nod sint in opozitie de Iaza. Radiatia antenei este cu afit ma: puternica, ell cit curentul care 0 strabate este mai mare. Pentru ca in conductorul antenei sa obtinem oscilatii de interisitate maxima. este necesar ca Irecventa tensiunii date de generator sa tic egala cu Irecventa de rezorianta a antenei. Dupa cum ;:UlI vazut in prirnul capitol, daca 0 linie deschisa la capat esle alirnentata de. un generator si Irecventa acestuia este aleasa in asa fel incit lungimea liniei sa corespunda cu un rnultiplu de A./4{lungimea totals a celor doua conductoare cstc In acest caz un rnultiplu de A;2), linia se comports ca un circuit rezonant: irnpedenta de intrare a ei este pur rezistiva. I n mod analog, la Irecventa la care lungirnea totals a unei

38

antene este egala cu un multiplu de 'A/2, anteria se cornporta ca un circuit rezonant. Aceste frecvente se numesc [recoenie de rezonania ale antenei, iar cea mai mica dintre ele este irecoenia proprie a antenei. 0 antena monoiilara poseda un nurnar mare de frecvente de rezonanta : ele sint armonicile Irecventei proprii a antenei. . Cind 0 antena iucreazd .pe [recoenia proprie, de-a lun!flul ei se desiasoara 0 sitigura dnda stationara de cureni, cu /ungimea 1>./2 si antena se numeste dipol in iumatate de lungime de undd sau dipol in semiunda. Atunci cind generatorul, care alirnenteaza antena (ernitatorul ), esf€ acordat pe 0 Irecventa de rezonanta superioara antenei, se spline ca antena "func(ioneaza pe armonica",
Exemplu, Lungimea pe Irccventa de 7 MHz, teoretica este : 1 a unui 300 dipol in I.. /2. care 150 lucre aza

1 lo (rn) = TAl

= T i, [MHz] -

fl [MHz)

150 lo = -;:;= 21,4 m. Frecventi II = 7 MHz reprezintii Irecvenja proprie a acestei an.tene. aceeasi antena intra in rezonanta ~i pe frecvente mai man, pe armonicie sueprioarc ale Irecventei II = 7 MHz, si anurne pe freeven[ele !2 ,= 14 MHz. 13 = 21 MHz. 14 = 28 MHz (fig. TJ·2). Lungimea
T nsa

Fig. II-2.

%
fit
r-'

!'

II
1

~'2 '--t-i-N'--t-r-t--!

Ii: i 11 1-l-+++'~--I,-I-T-+--+-+++-1· rff! I\. I _J__+! -+-+-1-++~--+--I

9
r-

i 'I -+-+-t-H-++l ~- ,!

ill

\.!

II I
~I
i

7:; 8<-++++++_+'4r-

.r
.

il

__

!.

+-~~r- _. -1
1

--

; r++++-j+--+-----+~, 5

'-1+-+ ++ -+---1

.f 25

~[i~:=-·:=:'
JfJ W 50

1'1"--"-....J ....

=:-

_+-'::200 3flll

100

-_::~=~
-r-

lol r/~ ')./2r!

5(J(J,\filliP

Fig. II-3.

iectionate din conductoare subtiri (sirrna, lila), acordate pe arrnonici, in pr actica se adrnite scurtarea:
/).1

2,51'0 din 1.

Exetnplu. Sa .se determine lUllgilllea reaia a uuui dipol in semiunda, destinat lucreze pe Irecventa de 100 !,vH-Iz, conductorul uliliza! Iiind. un tub ClI diamelrul de 2 CIlI.

sa

40

Lungirnea

teoretica ~ lo=~=lOO=
150 150

1,5m=
fold 1;0 = 75.

150 em.

Se calculeaza Din diagr Deci

r aportul
lold

arna

se obtine pentru lold -

7S

~:=
~l

8,7/'o ~ 0,087. 150 = 13 em

l = Lo - ~l = 150 - 13 = 137 em. Antenele de diferite forme si dirnensiuni, avind insa aceeasi valoare maxima a curentului radiaza cantitati diierite de energie. Pentru a putea compara antenele de diferite tipuri s-a deiinit 0 marirne de calcul : inaltimea electiva he a antenei. Aceasta este lungimea unui dipol Iictiv, strabatut de un curent constant, egal cucurentul maxim al antenei rcale, care produce aceeasi intensitate de cirnp 1.1 0 distanta

= 0,057 .

Fig. II-4.

data, dupa directia In cazul dipolului

principala de radiatie, ca ~i antena in A./2, hc= (1,54 (Y. fig. IIA).

reala.

2. Impedanta de Intrare a antenel

Antena este 1.1 0 pereche de lntr-un loc ales nea aplicatd la alirnentata ell energie de radioirecventa de borne, intercalate in conductorul antenei in mod convenabil. Raportui dintre tensiubomele anienei si curentu! absorbit de la

41

generator, in absenia oricarui cimp produs de alte surse, se numeste impedanta de inirare sau impedania fa borne a ontenei. I2.i;JcacurentuJ si tensiu!]f8 sint exact in iaza jmQf: si§.nta de intrare este pm rezistiva I\rest l1!C!.p are 10c cind 3ntena este acordata exact la rezonanta si bornele de intrare sint situate intr-un ventru de curent sau de fensiune. Cind aceste conditii nn sint indeplinite impedanta de intrare are si 0 components reactiva. Puterea activa primita de la generator paraseste antena pe de 0 parte sub forma de caldura, datonta Incalzirii conductoarelor si a materialelor dielectrice in apropierea antenei, pe de alta parte sub forma de putere electrornagnetica r adiata in spatiu. Dad 1 estecurentul care intra in antena 13 bornele sale, puterea trarrsiormata in cal dura se exprima prin relatia :
Pp = [2Rp'

in care R;,. este rezistenta de pierderi, care consta dill rezistenta coriductoarelor si rezistenta de scurgere pr in izolatoare. In mod analog, puterea r adiata se cxpr irna pr in relatia P=I2Rr.; aici Rz esle 0 rezistenta Iictiva introdusa pentru usur area calculelor, nurnita rezistenta de radiaiie a anienei. Daca in locul antenei se conecteaza la bornele ei de intr are un rezistor de valoare R», acosta va disipa o putere egala cu cea r adiata de antena. D_~__ bieei, se presupune ca rezistoo rul R"£ este legat Ia n pereclie de norne srtuate intr-un ventru de curent. Transierul de energie realizat de antena se caracterizeaza prin r andarnentul antenei: raportuJ dintre puterea utila, radiata si puterea prirnita de antena. Randamentul ontenei este ell alit fila': hun cu cit rezistenia este mai mare. in raport ell rezistettia de pierderi. In cazul unui dipo! iii ')../2 utilizat in benzile de radioamatori, in general, rezistenta de pierderi este neglijabila in comparatie cu rezisterita de r adiatie, daca antena este deg ajata de obiectele inconjuratoare si este ridicata la 0 inaltirue sulicienta deasupra solului. 0 astfe! de antena lucreaza CLl randarnent ridicat.
42

pc;EJ.ja .. I a·c!__!!_.§_Q__§DfT9l!_i:iC_!'§_J.L2.g)JJiwato:d[_f;_,~)j~.~ cum ~i de grosimea conductorului utilizat. Inconditii ideale de 'tspatiu liber" adica atunci cind in irnprejurimile antenei 1111 se .afla niei un obiect, rezistenta de radia_iie a unuidiJ2QI ideal ill A/2. Mica construit dintr.:JJn conductor extrem de

ezistet1ta de radia{ie a unui diP2J in '),,[2.s!E2.indede

este 73 Q, independent de irecventa de lucru a antcnci. tn practidi. . se oate considera ca antena este situata in ~aUIlJ liber, (Jtun lsanta ei fata de sol ?i de alte obiecte este de dteva lungimi de unda. tn fig. II-5 este reprezentata variaba rezistentei de r adiatie a unui dipol in i./2, acordat exact la rezonanta in spatiu liber, in iunctie de raportul dintre lungimea si diamotrul conductorului. In cazuldipolilor in '),,!2 construiti din sirrna sau din !ita, ~ este dg aproxilllativ 65 Q, LilC cind sint coniectionati dm bara salt teava, RJ:. este cupnns de obicei intre 55 si 60 Q.
fl,70 55 5/J

s1i1Jfl"fe,

v..... V
IIJ

"7

.e!.

50

/
I

rfll-11
.-

r-1-r'~
I
1-'"

\'

I
,50 tOO ?OO

2fJ

5()O f(J(J{l ZOO!! SfJ(J(J.7/11!

lq/d Fig. II-5.

In cazul diferitelor tipun de antene rezistenta de radiatie ia valori foarte variate. Adrnitind ca rezistenta de pierderi este neglijabila )i in general acesta este cazul, rezistenia de r adiatie reprezinta sarcina ernitatorului conectat la antena prin intermediul liniei de transrnisie : eu alte cuvinte, impedania de intrare Zl a unei antelte rezonaltte alimetltate intr-un ventru ae curent este aproximativ egafd eu rezislent a de' radiatie a antenei. Cunoasterea valorilor (uT7&'
i

43

este irnportanta pentru realizarea intre linia de transrnisie si antena, In cazul unei antene monofilare, creste cu lungimea antenei. In fig. variatia lui Rx (r~tata Ia un nod

unei

adaptari

corecte

rezistenta de radiatie II-6 este reprezentata de curent) , In iunctie

20

f-""F-~-+-4"- "-.j-i--4-.+--.

--f-- "_

o ~---"-r-

,--- --_- --+-+--I---i-+-I--+-+.-Lf

.. 12
fLf

If)

it

Fig. II-G.

de Iungirnea antenei. Deci, aceasta diagr arna ne iniorrneaza despre irnpedanta de intrare a antenelor monolilare, Iunc[ionind pe arrnonici :;;i acordate exact la rezonanta. Dad un dipol este excitat ell 0 tensiune de () Irecventa difer ita de
Irecventa proprie, apare

Fig. II-7.

,-

component a reactiva a impedantei de intr are : valoarea acesteia prezinta var iatii pronuntate 111 Iunctie de Irecventa.

44

3. Caractertstlca de radlatle sl cisttgul antenei

Se constata 111 general ca r adiatia antenelor nu este unilorrna In toate directiile : ea este puternica In anurnite directii, iar in altele este Ioarte sl aba, putind sa se reduca chiar la zero. De aceea se spune ca radiaiia antenelor este directioa. In general 0 antena (sau un sistem de antene ) are una sau mai rnulte directii favorizate, In care este COIIcentr ata cea mai mare parte a energiei radiate. Aceste directii se numesc direciii principale de radiatie. Pentru car acter iz area directivitatii antenei, se utilizeaza 0 reprezentare grafid indiclndt;-se .intensitateu relativa a cirnpului la 0 anurnita distants ~i In toute directi.le, fata de un ax al antenei sau al sistemului de antene. Aceasta reprezentare, numita caracteristicd de tudiulie (sau caracterstica de directivWlte) este un solid tr idimeusional si, III pr incipiu, se obtine III inodul urrnator : se imagineaza u slera In centrul careia este asezata autena data si se rnasoara inteusitatea cirnpului III toate punctele de pe supr alata sierei. Datele obtinute se utilizeaza [a constr uirea unei suprafete lacare in Iiecare directie distauta de [a Ull PUllet fix pina la supraiata este proportion ala cu inlensitatea cunpului, rnasur ata in directia respectiva. Reprezentarea printr-un desen bidimensional a caracteristicilor de r adiatie s atiale liind dilicila, .se obisnuieste sii se re rezintecara' rIS ;ci (e' . ane, obtinute prin intersectia caracteristicii spatiale Cll anumite planuri bine definite. Astlel, in cazul anteneJor lI1orlOfi~are acoLCiak,_~ tivitatea este perfect detffiiTIilata rr in Qoua ~flraster.i5Jjci : caracierisiica e tadiaile din planu/llle.Lidillfl (adica un plan care confine axa antenei ) \')1, caracteristica de radiatie din
planu{ ecuatorial

(adiea planulperpendlcular

pe axa antenei

45

la mijlocul ei). Aceste car acteristici plane se rnai nurnesc si diagrame polare * . n eeea ce priveste dipolul in serniunda, s-a stabilit - atit teoretic, cit si practic - ca acesta are radiatia maxima in toate directiile perpendiculare pe conductorul din care este format si nu radiaza de lac in directia axiala, Acest Iapt se observa bine in diagram a polara din planul meridian reprezentat in fig. II-B, a. In schirnb in planul ecuatorial, dipolul nu prezinta elect de directivitate; este nedirectiv, sau cum se mai spune, este omnidirectional; diagrarna polara din acest plan (fig. II-8, b) este un cere. In cazul antenelor rnonoiilare acordate pe armonici, caracteristica de r adiatie dilera sirntitor de cea a dipolului in 'A.!2. Radiatia se concentreaza dupa mai multe directii si corespunzator cu acest Iapt in diagrama polara din planul meridian apar mai multi lobi. In fig II-9 sint reprezentate diagrame polare pentru antene monofilare cu lungimea 1 = 'A, 3 J../2 $i 2'A. Se observa ca pe rnasura ce creste lungimea antenei, creste si numarul lobilor rnino~i din diagrarna, iar lobul principal Iorrneaza un unghi din ce in ce mai rnic cu axa antenei. Fig. II-S. Pentru aprecierea directivitatii diferitelor tipuri de antene, se iau drept cornpar atie proprietatile unei antene de referinta, care r adiaza uniform in toate directiile. 0 astfel de antena r U oate Ii realizata in ractica, deci este 0 antena fictiva ; ea este enU11l1 a radiator lZO ro.p.-· . Sa presupunern ca recePtionam sernnalele ernise de un
polare, gulare.
*) Denumirea

provine Aceste caracteristici

de la modul de reprezentare In coordonate se pot reprezenta ~i In coordonate redan,

46

ernitator care lucreaza ell un radiator izotrop si deterrninarn ell ajutorul unui Svrnetru *) tar ia semnalelor. Daca inlocuirn pe urrna r adiatorul izotrop ell 0 antena reala, direc-

Fig.

II-g.

tiva,

si

orientam

In asa
spre

lel inclt
locul

r adiatie

sa fie dir ijata

directia de receptie,

principala

de

vorn observa

*) Svmetrul este un aparat de musllrll utilizal III rcceploare de lfaii,' s i in receptoare de amatori avind drept scop masur are a valorii relative a tensiunii serrmalului aplicat la iutrarea receptorului, acesta dill urrna Iiind acordat pe Irecventa sernnalului. Aparatul de rnasura .este actionat de tensiunea de control automat al amplilicari: si indicatiile instrurnentului urrneaza 0 lege logaritrnica. Scar a instrumentului este divizata In asa-nurnite unitati S (de la 0 Ja 9). care corespund aproximativ la cite 6 dB.

47

ca taria semnalelor (deci intensitatea cimpului ) a crescut. Asadar, prin utilizarea unei antene directive am obtinut acelasi elect ca si cum am fi rnarit puterea ernitatorului. Pentru a obtine un semnal de aceeasi tar ie ca in cazul radiatorului izotrop, trebuie sa reducern puterea din antena, Raporiul dinire uterea radiata de aniena de referinta s_i puierea cu care irebuie sa se a lmenteze antena a a, penira ca intr-un punel sduat pe dlrectia prinClpata de radiatie sa sz o7Jtinii aceew;i miensdate de cinip electrol1wgnetLc, se numeste Ci$tLgul anteJun re1ipectwe~ Cistigul dipolului in 1../2 este: G = 1,64. Cind antena de rererinta este radiatorul izotrop, valoarea cistigului nu poate fi determinata direct prin rnasurari, deoarece radiatorul izotrop nu poate fi construit in mod real. Din acest mot iv, in practica se ia drept antena de referinta dipolul in A/2. De exemplu, in fig. IJ-6 este reprezentat cistigul in raport cu un dipol in ],/2 al antenei monoWare acordate, in Iunctie de lungirnea ei exprirnata in lungimi de unda. Este de retinut iaptul ca, In general, cistigul antenelor se exprirna in dB (decibeli) *). Cstigul antenelor poate fi rnarit in mod considerabil utilizind un numar mare de elemente radiante, asez ate si alimentate cu energie de radiofrecventa intr-un mod convenabi!. Astle! de antene, cornplexe, se nurnesc sisteme de

antene.

*) Decibelul este 0 unitate practice pentru evaluarea raportului 11 doua puteri, respectiv a doua tensiuni sau a cioi curenti, deoarecc expr ima mai lidel eledul asupra auditie i produs de modilicare a puterii decit tususi raportul celor doua puteri (respectiv tensiuni sau curenti). Aceasta se datoreste particular itatii Iiziologice a auzului omenesc, con lorm care ia senzatia auditive IlU creste proportional cu presiunea sonora. ci cu logaritmul aoesteia In mod practic, lin decibel reprezinta 0 variatie minima - crestere s au descreslere, Incli observabila prin auditie, a tilriei unui semnal, independent de valoarea absoluta a sernna(ului. . Raporlul :1 doua puieri PI si P2, exprimat In decibcli este dal elirelatia Gp Cind se expruna III decibeli relatia de translorrnare este : U2

10 log ~

raportul

a doua

P2

lensiuui

sal! curenii,

G u = 20 log!!'!'_;

G I ~"'" log 20

!.2_..
12

48

4. Efectul pamintulul asupra radiatlei antenelor

Pina acum am studiat antenele, considerindu-Ie izolate de obiectele Inconjuratoare, In realitate, antenele sint asezate in apropierea suprafetei pamintului si acest fapt are 0 influenta considerabila asupra radiatiei si asupra proprietatilor de directivitate ale antenelor. Pamintul fiind 0 supralata conducatcare, rellecta ca 0 oglinda undele radioelectrice radiate spre el. Undele refleetate se cornbina cu cele directe in diferite mod uri In Iunclie de orienterea antenei in raport cu parnintul, in iunctie de inaltirnea la care este situata antena lata de supralata parnintului si in Iunctie de conductibilitatea solului. In principiu, eiectul parnintului asupra r adiatiei antenelor se studiaza cu ajutorul metodei imaginilor. Exarninind fig. II-IO se poate considera ca undele reflectate de supra-

Anlena imagine

v'"

»>

Fig. II-tO.

lata parnintului provin de la un dipol identic cu eel real. Se spune eli dipolul fidiv constituie imaginea dipolului real, 1nsa situ at pe cealalta parte a supraietei reflectante, in pozitie simetrica, fata de dipolul real. In acest fel actiunea cornuna a dipolului si a .supraietei reflectante poate fi inlocuita prin actiunea unui sistern cornpus din doi dipoli. Caracteristica de radiatie a unui asemenea sistern va fi studiata ulterior. Aid se vor indica numai unele concluzii.
4Antene pentru radioamatori

49'

Eiectul solului asupra earaeteristieii de radiaiie poate 1i exprimat prinir-un factor F p eu care trebuie inmultitd intensitaiea cimpului antenei din spatiul liber pentru a obtine intensitatea cimpului real in prezenia pamintului. Acest factor variaza in fun die de inaltirnea antenei lata de parnint si de unghiul de elevatie e (unghiul pe care-l face o directie din spatiu lata de planul orizontal). In diagrams din fig. II-II este reprezentata aceasta variatie a iactorului Fp pentru cazul cind conductibilitatea solului este infinit de mare. in realitate insa supraiata pamintului nu este perfect conducatoare. Cornportarea ei depinde si de irecvenia de lucru. La frecvente mai mici (unde kilometrice ~i hectornetrice), unda patrunde destul de adinc in sol, intlmpinind 0 sectiune conducatcare mare; asa incit pina la frecventa de 3,5 Ml-lz, majoritatea tipurilor de sol pot fj considerate drept bune conducatcare. La Irecvente mai 90 mo~o~o~oMo~·m·~·v· inalte (la un de decarnee trice) penetratia undelor scade si din punct de veFig. II-H. dere electric parnintul devine echivalent cu un dielectric, ~i nu cu un material bun conducator. Drept consecinta este absorbita cea rnai mare parte a energiei radiate dupa unghiuri de elevatie mid. AstIel, pentru unghiur i de elevatie rnai rnici de lOll iactorul F If scade fata de valoarea indicata in diagrarnele din fig. 11-11, iar sub 3° devine Ioarte mic. In banda undelor rnetrice, atit antena de emisie, cit si cea de receptie sint situate in general la inaltirne mare lata de parnint (in cornparatie cu lungirnea de unda ) ; datorita acestui fapt iniluenta parnintului asupra caracteristicii de r adiatie a antenelor este neglijabila.
50

Prezenia

pdmintului

are inituenia si asupra rezisteniei

de radiatie a antenei. Aceasta se datoreste iaptului ca undele emise de antena si reilectate de supr aiata pamintului lntilnesc din nou in drurnul lor anteria de emisie si indue In aceasta un curent. Rezistenta de radiatie a alltenei creste
Q

HIO

80
80 70 . R 50 50
I;{}

11\
~

11'\

l\1

J;

IV

V\

--

v-

30 20
10 Q

i
fl,25 0.50 fl,75 1,0 1.25 1,50 1,75 2,0 2252,5fJ

4H

Fig. U-12.

sau scade In iunctie de defazajul dintre cureutul initial si eel indus de unda rellectata. In fjg. II ·12 este reprezentata variatia rezistentei de r adiatie a unui dipol In 'A /2 orizoIltgJ. in Iunctie de inaltimea antenei deasupra palllJntului, acosta fiind consider at perfect conducator.

5. Antena aslmetrlca pusa la pamtnt

Daca se pune la parnint capatul inferior al unei antene verticale, aceasta Iorrneaza impreuna cu imaginea sa un dipol simetric (fig. II-13). Lungirnea de unda pe care intra in rezonanta aceasta antena este de 4 ori mai mare decit inaltirnea ej geometrica. Din acest motiv acest tip de antena se mai nurneste antend in sjert de tungime de unda. Utilizarea ei a Iost propusa de savantul rus A. S. Popov 111 1895 siconstituie si astazi unul din cele rnai raspindite tipur i de antena,

51

;lceastij anterui este aoantajoasa peniru ca lunpimea de unda proprie este mare lata de lungimea geollletrica si este simp/a din punct de oedere constructio,

Fig. II-13.

Caracteristica de r adiatie a unei antene ill i../A este <1nHtoga cu cea a unui dipol 111A/2, vertical, insa, bineinteles,

rI

l =.3_ 2

Fig. II-14.

trebuie sa se ia in consider are numai jurnatatea corespunzatoare spatiului de deasupra pamintului, 0 antena pusa la parnint, ell lungimea mai mica decit /../4, poate fi adusa la rezonanta prin incarcarea antenei ell 0 inductanta legata in serie la baza ei (fig. II-14, a). Cu cit antena este mai scurta, cu ant inductanta trebuie sa fie rnai mare. ' 52

J:

~J2,

'/.;/8 si A.

Cind lUlIgimea antenei este mai mare decit 1./4, ea poate la rezonanta cu ajutorul unui icondensator de fY(jloare corespunzatoare, legat in serie Ia baza antenei .ffig. II-14, b). paea lun~mea antenei ere9te de la 'A./4 la ventrul de eurent se eplaseaza ll1 sus pe a£lterla, rami:'· .j')iiiC!riiereLila 0 dTStanta de XF4 de 1a capatul superior. Daca 4 = }~/2, QPare la baza antenei un nod de eurent si un veritr~ de tensilfil€si antena poate II "lImen.tata pri!1JL:lllL.cir<?tlth-e-seiranr derivatie, acordat pe .lrecventa de lucru a 31:tenei (fig. 1l-14"cJ. Caraderlstica de radiatie a antenelor vertic ale puse lei pamlnt este data in fig. II - I 5, pentru lungirni cuprinse intre

~f adusa
•·

M~.
l:.H/'Fig. II-l5.

1=}.,

de radiatie a antenelor verticale, puse la conform diagramei din fig. II-16, _In functie de inaltirnea antenei. Elementele de acord nu intluenteaza rezistenta de radiatie; aceasta estedeternunata nurnai "de lungirnea electrica ~ conducatorului antenei. Se observa, ca rezistenta de radiatie a unei antene III 'A./4 este de :)6,5 n, adica jurnatatea rezistentei de radiatie a unui dipol simetric, In }~ /2. Spre deosebire de dipolul In A/2, autena verticala pusa Ia parnint lucreaza ell un randament reclus datorita Iaptului

parnint,

Rezistenta

variaza

53

de pierderi nu mai este neglijabila fata; de rezistenta de radiatie, La aceasta contribuie In special rezistenta prizei de parnint si rezistenta bobinei de incarcare (dad! exista ). Din acest motiv construirea unui sistern elicace de punere [a parnint are mare irnportanta.
ca rezistenta
~, f80 /50

/20 I 1\

If

17
\rJ

r\

I 7
1\ I

\
1\

r
\J
I

1\

,
\

II
30 0'0

I
I

_...v
0.2

o,t,.

0.5

0.8

1,0

1,2 hlA.

f,1r

!,fi

1.8

2/J

2,?/

Fig. II-16.

Avind in vedere ca realiz area unei prize de parnintcu: rezistenta mica prezinta adeseori diticultati, este de dorit: intotdeauna, ca antena verticals pusa [a parnint sa aiba <Y inaltirne eiectiva cit mai mare, decarece in acest caz rezis-

a)

0)
Fig. II-17.

c)

tenta der adiatie si in consecinta ~i randarnentul, cresco Daca' inaltimea U4 nu este realizabila din motive constructive" anteria poate fi scurtata, iar portiunea care lipseste, se inlo54

~Uie~te cu 0 capacitate terrninala. Aceasta capacitate poate Xifermata de un conductor orizontal si parnint, obtinindu-se "in acest fel 0 antena in I' (fig. II-J 7, a) SClU 0 antena In T (fig. II-I7, b), de un sistern de conductoare asezate radial (fig. II-J 7, c), de 0 slera, de un inel, sau de un cilindru ~i parnint. .Prelungirea" antenei cu 0 capacitate terminals C011stituie 0 metoda mai avantajoasa de a aduce la rezonanta .antena, decit intercalarea unei inductante la baza antenei, .deoarece prin aceasta constructie, distributia curentului pe portiunea vertical a a antenei se irnbunatateste considerabi!: unda stationara de curent se deplaseaza in sus, prin antena circula un curent mai intens, inaltirnea etectiva - deci si energia radiata - cresco

CAPITOLUL

III

ANTENE DE RECEPTIE PENTRU UN DE KILOMETRICE $I HECTOM.ETRICE

1. Conslderattt generale Antena de receptie este un element hotaritor in ceea ce priveste obtinerea unei receptii de buna calitate. Datorita sensibilitatii mari a receptoarelor rnoderne, ascultatoni inclina in general sa renunte la utilizarea unei antene exterioare, deoarece in rnajoritatea cazurilor se obtine un volum sonor satisiacator si cu ajutotrul unei antene improvizate. Instalarea unei antene exterioare este necesara pentru a putea reception a in conditii bune un nurnar mai mare de statii . . Scopul antenei de recepiie este de a capta, din cimpul electromagnetic existent La locul de recepiie, 0 energie utild suiicient de mare, pentru ca sa depdseascd intr-o mdsurd apreciabila energia zgomotelor produse in circuitele de intrare ale receptorului si sa mai existe in aiard de aceasta o rezerod de putere suiicientd peniru cazul unui fading. Fara 0 antena de bun a calitate, circuitele de reglare automata a ampliiicarii nu au nici un rost, Forta electromotoare indusa in antena de receptie este data de relatia Ua=E· he. unde E este intensitatea cirnpului, iar Iz e - inaltimea eiectiva a antenei. lntensitatea cimpului creata de statia de eniisie poaie ti pusa in oaloare numai itur-utt Lac perfect deuaiat. Orice conductor situat in calea undelor constituie un radiator seeundar ~i deiormeaza cirnpul proven it de la ernitator. In aeest fel cladirile cu diversele lor instalatii metaliee, ell sche56

letul d,e beton annat ~i copacii influenteaza in mare rnasura r~ceptla: AsHe1,_ s-a constatat ca pe unde hectornetrice cirnpul incepe sa sufere 0 atenuare incepind de la distanta de 30 m de Ia 0 cladire ell inaltimea de 15-20 m. Daca distanta este de 10 m intensitatea cirnpului se reduce la 6Oo~ iar linga zid 1a citeva o. procente (fig. III-!). '\ In ceea ce priveste '001- - interiorul unei cla75 diri, considerind drept 50 . 100°/ 0 intensitatea lS t5m cimpului la inaltirnea de 5 m deasupra aco:''----'L--1....JC.. _....., __ perisului unei cladiri '0 ?fJ ]f}", cu doua etaje, in pod Jlst,mlD intensitatea maxima Fig, III-1. €ste de aproximativ 75%, la etajul II de 50%, la etajul I de 20%, 1a parter de 5-10%, iar la subsol de 3-5%.

b£L- - .--- - _.---- '

dimensiunile geometrice ale antenei si de pozitia antenei fata de directia de polarizare a undei captate, Antena cap: teaza energie maxima dintr-ound~. incidenta ~aluncicind 'condlidorul ei este paralel cu direciia de pol ariz are a undei . .- Foria electrornotoare U a nu ajunge in intreg'ime la mtrarea receptorului : ea se repartizeaza intre irnpedanta antenei, la' impedanta de intrare a receptorului Z; si rezistenta de punere la parnint Rp (fig. III-2). In rnodul acesta tensiunea de la intrarea receptorului este data de relatia Ur = Ua
Zr

Pe Ungii 'amplasarea antenei, valoarea tensiunii electromotoare induse U a este determinatd de indltimea ejectioa a antenei, he. Aceasta din urrna depinde de constructia, de

+ :: + R p

In banda de Irecvente cea mai utilizata (150-1 500 kHz) irnpedanta Z a poate fi echivalata cu un circuit .sei'ie (fig. III-3). Acest circuit are 0 impedanta de 1000-10000 ohmi. Irnpedanta Z, de pin de si ea de irecventa, lnsa poate fi echivalata aproximativ ell 0 rezistenta de 2500 Q. Rezistent a Rp are in general 0 valoare neglijabila. Din relatia de 57

mai sus rezulta deci ca Ia irecventa de 150 kHz tensiunes de intrare este U; ."-' 0,2 U; iar la 1500 kHz: U, "-' 0,7 Ua; Asadar, In cazul undelor kilometrice (lungi) sint necesare antene rnai bune. De~i rezistenta Rp n~ influenteaza tensiunea in mod consider abil, ea trebuie sa fie totusi cit rnai mica. lata de ce: daca se induce,de exernplu, prin capacitatea par azita dintre instalatia de iluminat si conductorul de pun ere Ia: parnint In acesta din urrna 0 tensiune perturbatoare U la bornele de intrare ale receptorului poate sa ajunga 0 parte din aceasta tensiune si anurne 0 ir actiune cu atit mai mare ell cit rezistenta Rp 0 valoare mai ridicata.

u,

$'

are

R3-50Q
La = ZOJLH

Ca=250pF Fig. III-3.

Fig. III-2.

Dupa cum s-a aratat In intrcducere, fa constructia antenelor trebuie sa se tina seama de caracteristicile de propagare specijice ale undelor care urmeazd sa fie recepiionate, caracteristici care depind de lungimea lor de aneta. Prin urmare este util sa se exarnineze aici caracteristicile propagarii undelor intrebuintate in radiodifuziune. Energia r adiata de statiile de radiodiiuziune din banda de unde kilometrice (unde lungi) ajunge in locul receptiei mai ales sub forma de .unda de supraiata. Aceasta asigura un cimp satisiacator pe distante rnari, (aproximativ I 000 krn ). In cazul statiilor de pe unde hectornetr ice (unde medii), undele de supraiata deservesc zona prirnara de serviciu (in care cirnpul E>1 mV/m) care se intinde pe 0 raza: de 60- 100 km in jurul statiei. In zona secundara de serviciu (D>150 ~200 km) receptia este posibila noaptea ; 58

il€nergia r adiata soseste aici pecalea undelorionosierice. tlntre aceste doua zone exists 0 Iisie in care unda de supra\lata si cea ionosferica produc cimpuri de acelasi ordin de " marime ; aici calitatea receptiei suiera datorita Ienomenului <de fading selectiv cauzat de interferenta dintrecele doua unde. De fapt fenomenul de fading apare si in zona secun-dara, datorita interierentei undelor ionosferice care parcurg <drum uri diferite. Antenele de emisie utilizatein r adiodiiuziune slut antene verticale, si emit prin urmare unde polarizate ver'tical. Totusi, in cursul propagar ii, directia lor de polarizare :sufera rnodilicari. Astiel unda de supraiata suiera din cauza ccnductivitatii reduse a solului 0 inclinare de aproximativ 15° fata de verticala, in directia propagarii. De asernenea, -datorita reflexiei in ionosiera, undele care se intorc spre sol prezinta 0 directie de pol ariz are diierita de cea initials. De .aici rezulta ca : in punctul de receptie cimpul posed a 0 componenta verticals ;;i una orizontala. De aceea polarizarea antenei de receptie are 0 irnportanta secundara. Datorita faptului ca receptoarele de radiodifuziune aLI 'in general 0 sensibilitate ridicata. 0 antena CLI 0 inaltirne -eiectiva de citiva metri este capabila sa asigure un nivel al -semnalului uti! care sa depaseasca sirntitor nivelul de zg.omot al receptorului, In cazul receptoarelorcu detector de cristal, la care singura sursa de energie 0 constituie antena -de receptie, aceasta din urrna trebuie sa aiba 0 inaltime -eiectiva cit mai mare. Din motive constructive in banda de un de kilornetrice si hectornetrice nu se pot realiza decit :antene scurte fata de lungimea de unda. Ele lucreaza neacor-dat, deoarece acordarea lor la rezonanta pentru Iiecare staiie receptionata ar implica diiicultati in constructia si in ananevr area receptoarelor de radiodifuziune.

2. Forme de realizare practlca

Antenele orizoniale 10-15 m; daca inaltimea
obiectele 1a care se construiesc CLl lungirnea de lor fat a de priza de parnint si de puse la pamint este de 5-6 111, inaltimea electiva ne putern astepta este de aproximativ 2-4 m.

59

Antena cea rnai raspindita este cea in I' (fig. IlIA). Lunl gimea partii orizontale se ia de 1 pina la 3 ori inaltiniea., Este recomandabil ca antena si coborirea sa fie iacute din acelasi conductor, deorece contactele prin Iipituri sau prill clerne devin nesigure cind sint expuse timp indelungat la. intemperii, inrautatind considerabil periormantele antenei. Cind situatia locals permite, doua antene in I' pot fi legate in prelungire, prin intermediul unei portiuni de conductor izolat, instalindu-se astiel doua antene pe 0 pereche de suporti. La nevoie, punctul de legatura al cablului de coborire poate fi asezat :;;i in mijlocul partii orizontale fl antenei (nntena In T).

•
Fig. II,I -4.

Dad spatiul disponibil este redus, capacitatea terrninala a antenei poate fi marita construind antena din doua conductoare par alele, montate la 0 distanta de 1,5-2 m. Capacitatea proprie a antenelor orizontale este de aproximativ 150-250 pF. In erase, lipsa de spatiu pentru antene orizontale a dus la utilizarea antenelor verticale. Acestea prezinta in acelasi timp un avantaj prin faptul ca nu sint paralele cu conductoarele retelei de distributie de energie electrica 91 capteaza in acest fel mai putini paraziti. Antetia vergea (fig. III-5, a) consta dintr-o tija sau teava cu sectiunea treptat descrescatoare si cu lungimea de 3-4 rn, rnontata izotat pe un suport metalic tubular de 2-,-6 111. Inaltirnea eiectiva a acestor antene este de 1-3 m. Se pot construi antene verticale scurte (de 2-2,5 m) rnarindu-se inaltirnea etectiva a acestor a cu ajutorul unei capacitati terminale ade-

cvate (fig. III-5, b). Anteneleverticale au 0 capacitate proprie de aproxirnativ 40-80 pF. In lipsa de alte posibilitati, se pot utiliza ~i antene interioare instalate III pod, la distanta potrivita de ziduri (0,5-1 111); astfel de anteue au inaltimi elective sub 0,5 111, capteaza un cirnp util de intensitate redusa si sint expuse la influenta parazitilor. Antene improoizate, cum ar fi 0 legatura la instalatia de apa, de gaz, de incalzire central a sau la reteaua de lumina (pr in intermediul unui condensator de 250-500 pf Iii I 500 \7) au 0 inaltirne eiectiva :loarte redusa.

trCab/tI ecrsnst

0)
Fig. JII-5.

Cadrul electromagnetic consta dintr-o bobina de Iorrna patrata sau circulara (fig. III-G, a). Dirnensiunile cadrului 5111t mici in r aport CLl lungimca de unda, asa inclt curentul are aceeasi intensitate si faza in tcate spirele din care este iorrnat cadrul. Pentru ca tensiunea Iurnizata la borneJe de iesire sa fie maxima, cadrul -se acorda pe Irecventa undei receptionate cu ajutorul unui condensator variabil, conectat in paralel la bornele de iesire. Daca polarizarea cimpului este verticala, tensiunea electrornotoare se induce nurnai in segmentele verticale A si Bale cadrului. Sensu! acestei tensiuni In cele doua br ate este acelasi. Daca pozitia cadrului este perpendiculars pe 61

directia de propagare a undelor (fig. III-6, b) adica atunci cind frontul undei ajunge sirnultan in dreptul celor doua sezmente, tensiunile induse vor avea ~i aceeasi Iaza, deci prin 'insumarea lor de-a lungul unei spire a cadrului se obtine 0 rezultanta nula. Asezind cadrul intr-o alta pozitie, cele doua segrnente A si B vor fi atinse de frontul undei succesiv, cu un decalaj de timp; tensiunile induse in A si in I3 vor fi deiazate si va apare 0 tensiune rezultanta dife-

II
B

a)

b)

c)

d)
Fig. !I'-5.

riUt de zero. Teusiunea rezultanta este maxima atunci cind planul cadrului este paralel cu directia de propagare a undei reccpiionate (fig. III-El, c). In acest iel, car acteristica de dircctivitate a cadrului are forma aratata in fig. III-6, d. Datorita iaptului ea minirnul caracteristicii este foarte prcnuntat, cadrul poate fi utiliz at eu succes pentru elirninaren rnor seinnale perturbatoare (de exernplu a unor paraziti ind ustri ali) care interlereaza statia receptionata, daca cele dona unde sosesc din directii diferite. Rezistenta de r adiatie a cadrul ui este mica; ea se deterrnina eu ajutorul relatiei : Rl:=640n4 62

noF)2 (~

in care It este nurnarul de spire al cadrului, iarF supralata cadrului In m". De asemenea inaltirnea eiectiva a cadrului este icarte mica .

In practica, he are 0 valoare de ordinul centimetrilor prin urrnare tensiunea Iurnizata receptorului este Ioarte mica chiar ~i in caz de rezonanta. In prezent, cadrele se utilizeaza In special in cazul receptoarelor portabile, bind rnontate pe uriul din peretii cutiei (nemetalice). Recent s-a introdus 0 forma modilicata a cadrului cunoscuta sub denurnirea de anieiui cu [erita. Aceasta consta dintr-o bob ina din lita de lnalta Irecventa, prevazuta cu un rniez de Ierita cu diametrul de 8-10 11l1n si cu Ingimea de 150-180 111m. Proprietatile rnagnetice ale ier itei asigura 0 concentrare a liniilor de forta rnagnetice, astlel incit aceasta antena echivaleaza cu uncadru CLl supralata de aproximativ 200 X 200 rnm cu acelasi numar xiespire ca bobina. Antena cu Ierita este avantajoasa datorita spatiului foarte redus pe care-I ocupa, precurn ~i datorita directivitatii sale, insa energia captata de ea este destul de mica. Periormantele unei antene inalte, bine construite pot Ii compromise, dad cablul de coborire capteaza 0 tensiune ridicata indusa de paraziti. Experieni a arata ca niuelul de paraziti este mare in aprapiei'"e'll Cta~l1tru camba: terea lor...tensiuneaindusa in antel1a se tratismite fa recep:. i.QLl2t.intr-un cablu ecranat. de obicei implies insa 0 reducere a tensiuriii UTI1e obtinute 101 bornele de intrare ale receptorului, deoarece capacitatea distribuita a cablului si capacitatea proprie a antenei formeaza un divizor de tensiune (fig. III-7, b). In cazul unei capacitati distribuite de 30 pF/m si a unei capacitati de antena C = 100 pF, la capatul unui cablu eu Jungimea de 10m nu sta la dispozitie decit un siert din tensiunea indusa din antena. Dad cablul de coborire este lung, trebuie sa se utilizeze transiorrnatoare de adaptare lacele doua capete ale cablului (fig. 11-7, c). Transiorrnatorul de intrare se con-

coa~ar1\Cesrru:cru

63

64

struieste cu un raport de transformare coboritor de 1a 7: I, pina Ia 10: 1, iar cen de iesire, cu un raport ridicator de J : 4, 1 : 5. De obicei se cauta ca adaptarea sa fie optima la .cea rnai jcasa Irecventa -a ..benzii-receptionate.vdeoarece ·la aceasta irecventa inaltimea eiectiva a antenei este cea

rnai mica.

prevazut cu un eclator zirntat. In mod normal, comutatoru! se asaza in pozitia a, facindu-se astfel legatura intre cablul de coborire si borna de antena a receptorului. Pe tirnp noros, cind atmosfera este incarcata, eclatorul asigura des- a) 8or!7ade carcarea sarcinilor induse in antena a!7ff!fl3a cind potentialulacesteia din urrna fata recepiorl/il/i de parnint depaseste ;340 V. Pe timp Ca%de coborlrp de Iurtuna, cind antena poate suieri EC/(Jtor" un traznet direct, antena trebuie sa fie pusa la parnint (pozitia b). Partite 8ornadepimi'!1f receomet a I·! a e suportu 1ui d e antena treIce lorl/IIJI buie sa fie In permanents legate de bJ l priza de parnint, de preierinta de con- 'Pmide!J8mi'!71 ductorul de parnint al paratraznetului cladirii . Tresa rnetalica exterioara a Fig. II1-S. cablului de eoborire ecranat se pune la parnint irrtr-un singur punct, la capatul dinspre receptor. buna priza de parnint consta dintr-o bucata de teava de otel zincata, ell lungimea de 1 m batuta In parnint fntr-un loc umed. Conductorul de punere la pamint trebuie sa aiba rezistenta cit mai mica (slrrna de otel zincata eu diametrul de 3 nun sau sir rna de cupru izolata, cu diametrul de l,5mm).
[l

Orice antend inaltd trebuie sa fie preoazuta cti un dispozitio de proteciie impoirioa descarcarilor atmosierice. In acest scop se Ioloseste un comutator de antena (fig. III-B)

() categorie speciala de antene 0 eonstituie cele u~i1i~ zate la autovehicule. Deoarece in cazul aces.t?ra np eXl~ta posibilitatea de a [i puse la parnint, se utilizeaza ~asl_ul masinii drept contragreutate. Antenele pentru vautoI?ob~le trebuie sa opuna rezistenta mica fata de aer ~1 sa nu unpiedice eondueerea masinii. ··65

in fig. II 1-9 sint reprezentate citeva posibilitati de execurie. Evident, antena trebuie sa fie izolata de partile metalice ale autovehiculului.

t!!-::",;;i,!i: ..
'.~.,.

::>'?z.~~/"
':;:",;::::~~:Aj~>"
Fig. III-g.

:!;iF;-,~'<,

Antenele moderne pentru autovehicule se construiesc din tevi ~j sintextensibile (antene telescopice ). Inaltirnea efectiva care poate fj obtinuta este de aproximativ 0,7-1 m

CAPITOLUL

IV

ANTENE

PENTRC

LINDE DECA!'vlETRICE

1. Antene

ell

dlrectlvltate redusa

In cazul undelor decametrice, polariz area antenei llU are. mar~ importanta, deoarece la receptie undele reflectate de ionostera au 0 directie de polarizare diterita de cea de la emisie. Din acest mot iv, pentru cornunicatii pe unde decametrice se pot utiliza am antene orizontale, cit si antene verticale, ' a) Dirotut orizoniai
in f. /2

Acesta este tipul de antena eel rnai frecvent utilizat In banda undelor decametrice. Unul din avantajele lui 11 constituie Iaptul ca este redusa iniluentaconductivitatii finite a solului asupr a car acteristicii de radiatie ~i asupra rezistentei de r adiatie a antenei. In. realizarea practice a anienei ne intereseaza in primul rind doua probleme : obtinerea unei caracteristici de radiatie corespunzatoare scopui ui urmdrit $1 alimentarea In planul or izontal, diagr arna de radiatie a dipolului este identica cu cea din spatiul liber (fig. II-8, a). Aceasta insa nu ne Iurnizeaza inforrnatii suficiente asupr a directivitatii antenei dupa diierite @jliiii:!lunHdirectii eografice ), deoarece undele care asigurti comunicdi to a I . 'tanie nu sin! radiate orizontal, ci sub un anumit utighi fata de planul orizontal, I1 J.mit unflhi de radiaiie. Unghiul de r adiatie de'Pinde de distanta dintre locul de ernisie si 10c\11 de receptie si de inaltirnea stratului ionizat pe care se produce reilexia. Faptul ca reflexia are loc pe stratul D (situat la 0 inaltime de 50-90 km), pe stratul E (100-120 krn ), pe stratul F1 (aproxirnativ 200 km) sau pe
I

tare.

anienei ell randament

optim, ill conditii

rationale

de expica-

67

stratul F2 (250-350 km) depinde de frecventa de lucru, ora zilei, de anotimp si de gradul de activitate solarii. Fiicin., .. du-se un numiir mare de rnasurari, s-au stabilit va lon medii pentru diierite irecvente si distante. Astiel in caztf benzilor de amatori, *), pentru comunicatii la mare distants; se pot utizila urrnatoarele valor i orientative :
banda de 7 MHz-30o: banda de 14 MHz-1So banda de 28 MHz-9u :

dl

Din rnotivele aratate rnai sus, fa ategerea date/or constructive ale antenei ne intereseaza diagrama ei de radiatie in planul vertical. In fig. IV-I sint reprezentate diagramele de radiatie in platiul vertical ale dipolului In ,. /2. Acestea se reiera la doua planuri verticale : cele trasate cu linii pline reprezinta caracteristica de radiatie in planul perpendicular pe axa antenei, iar cele trasate ell linii intrerupte reprezinta caracteristica in planul care contine axa antenei, Diagrarnele sint date pentru diferite inal[irni de asezare a dipolului deasupra unui parnint perfect conductor. Scara diagramelor este arbitrara : lungimea unei raze duse din originea sisternului de coordonate pina la un punct de pe diagrarna este proportionala cu intensitatea cimpului la 0 distants Iixa, in directia r zei respective. Se observa ca pentru un hiuri de eleva iimicl, r adiatia este considerabil mai mica in irectia an ener curbele trasate intrerupt) dedi in directia perpendiculars pe ea (curbele trasate plin ) ; In schirnb, la unghiuri de ~vatip mari radiatia are aceeasi intensitate in cele doua planuri. Sa examinam directivitatea antenei cu ajutorul unui exemplu. Fresupunern cii dipolul este asezat la inaltirnea h =A dupa directia N-S si unghiul de radiatie pentru distanta la care se face cornunicatia este de 15°. Raportul inten*) Not ii, Frecventele benzilor alocate pentru comunicatit de radioamatori sint urmatoarele :

3500 . .. 7000 14000 21 000 28 000

3800 71'10 14350 21 450 29700

kHz kHz kHz kHz

kHz

144... 420... 1215 ... 2300 •.. 5 650 •.. 10000 ...

146 460 1300 2450 5850 10500

MHz

MHz MHz
MHz MHz MHz

68

.. ~~-+--+_-+-:;a ~~-+--+--~~~

~ I--j--+-

----1------1:

" ~l_-I__-I__-I_____l!

...
til

+>
til

...

'" ~

'"

69

sitatilor de cirnp obtinute in directia E- V (perpendicular pe antena : curbele trasate plin) respectiv N-S (in planul care contine conductorul antenei: curbele trasatecu linii intrerupte ), pentru unghiul de radiatie de 15° poate Ii cititdin fig. JV-l si se obtine 4 : 0,9 Calculat in decibeli, acest 20 log 4,44

4,44. corespunde
=

raport

la :

= 20 . 0,65

13 dB

Asadar, in directia E- V puternica declt in directia N-S, considerabila in posibilitatile doua directii. De aic'i rezulta d alegerea

radiatia este cu 13 dB mai ceea ce inseamna 0 diierenta de a realiza legatur i pe cele orientar ii antenei este irnpor-

tanta : aniena trebuie sa fie orientatd perpendicular

pe azimutui in care dorim sa aoem 0 burui comunicatie la distania mare, in special at unci cind unghiui de radiaiie esie 111'ic
(dupa cum rezulta din diagramele IV-I). De asemenea, inaltimea lacare este asezata antena, trebuie sa fie aleasa in iunctie de conditiile de lucru. De exemplu, dupa cum s-a aratat pentru banda de amatori de 7 MHz, unghiul de r adiatie la distants mari este aproximativ 30°. In acest caz, dupa cum reiese din diagrarnele din fig. IV -1 este Iavorabila inaltimea h = A/2. Pentru banda de 14 MHz, unghiul de radiatie mediu este 15°, iar inaltirnea cea rnai Iavorabila este h =A . In cazul benzii de 28 MHz, unghiul de r adiatie este de 9°, iar inaltirnea iavorabila corespunza ~toare : h
=

3A 2'

, Trebuie subliniat faptul ca aceste calcule sint bazate pe .conditii ideale: parnint perfect conductor, degajare cornpleta (~eccnstructii metalice, de retele electrice si de linii tcleionice ~i distributie perfect sinusoidal a a curentului pe antena. Din acest motiv nu putem sa ne asteptarn ca in conditiile de lucru reale periorrnantele antenei sa concorde exact cu cele determinate teoretic. '70

Tinind seama de [aptul cd de obicei se [ac legaturi si la distanta mai mica, sealege in general 0 soluiie de compromis : antena se asazd la 0 inaliime cuprinsa intre h = A. /'2 si li = f....

b) Alimeniare

prin tinie nerezonanta

Dad! linia de alimentare este nerezonanta, adica lucreaza In regim de unde progresive, pierderile din linie sint minime, iar puterea ce se po ate tr ansrnite tara a peric1ita izolatia liniei este maxima. In prgcticd, ~ caasiderd cd linia este nerezonanta dacd tactorul de unde siationare es e mm mic'de 1,5 si e 111ulteori amatorul se multumeste "daca poate sa-1 men't1l1a sub valoarea 2. '> ' In eazu1 unui. dIJ)()I. 111 X/Z, aumentat in centru si situat Ia Inaltimea Ii = /2, im ta_:::ge~tr_are._ .. ste e ell ririsa 1 <: Q. Utilizind 0 linie bifilara cu dle'~ lectric de sa lastica, eu 1ITipeaanta'-caY?Cteristlc~de 50:_120.Q, nu sIn J1~re masuiC~peclaTe de'adaptare .. . Cermai irecvent este -caz'iircYnd anfeila simetrica se alimenteaza printr-o linie bililara ell dielectric: de aer 9i adaptarea se face cu ajutorul unui transformator de irnpedanta. ,eel rnai simplu transformator de irnpedanta este format dintr-o linie In 1-14 (fig. IV-2). Dupa cum s-a aratat in

1
Fig. IV-2.

cap. I, pet. 3 b, dad sarcina unei asemenea Iinii este rezistiva, Rs, impedanta de intrare va fi tot rezistiva, Rh 9i va' avea valoarea .
Z2 Ri=_o Rs

in care Zo este impedantacaracteristica

a Iiniei in '}.,j4~
711

Exemplu. Sa se realizeze eu ajutorul unui transformator in}. /4 adaptarea unei linii bifilare de 600 Q la 0 antena cu irnpedanta de intrare de 65Q. Din relatia de rnai sus se obtine

z, = YR{ Rs = V6~600 = 195 Din diagrama!-! 1 se gase~te ea linia in }./4 ar putea Ii realizatii din doua conductoare cu diametrul de 4 mrn, asezate la 0 distants de JO mm (intre axe), sau din doua tevi eu diametrul de 10 mm, avind distanta dintre axe de 25,5 mm. In practica se prevede posibilitatea de a modifiea in limite mid distanta dintre conductoare, pina clnd adaptarea este perfects, deoarece se poate intimpla ca impedanta de intrare sa difere Intructtva de valoarea ei teoretica.
AIt dispozitiv de adaptare este eel mirea de dis ozitiv in forma de Y (sau pozitiv lima se conec eaza a an ena 10 impedanta antenei este egala cu eea a cunoscut sub denudelta). La acest disdoua puncte, in care liniei (fig. IV-3). In

Fig. IV-3.

Fig. IV-4.

cazul unei linii de 600 Q pentru un dipol in J.. /2, eu impedanta de intrare de 70 Q dimensiunile dispozitivului sint date de. relatiile
I

A[m]

= =

f [MHz]
34,5 f [MHz] 45

:36

pentru pen t ru

frecvente
f reeven +e t

mai mal .

mici mari

de de

30 MHz. A [m] 30 MHz = f [MHz] • Daca irnpedanta antenei diiera rnult de valoarea sus dimensiunile A sf B trebuie sa fie determinate me~tal. De aceea este bine sa se prevada mijloace tare, ca eel din fig. IV-4. Acesta este 0 piesa pentru
B[m]

de rnai experide ajuslegarea

'72

'1iniei cu antena, care poate fi deplasata de-a Iungul conductorului anteneisi poate fi fixata cu unsurub. ! Pentru a asigura a ada tare mai favorabila In mai muite cazuri se utilizeaza dilXlliiru;,.SL anna 1 111 oua sau trel conductoare (fig. -Tn). Ac~~ti dipoli au aceeasi caracteristica de directivitate ca dipolul sirnplu, insa Irnpedanta lor de intrare este mai mare. De exernplu, un dipof inchis, format din doua conductoare de aceeasi grosime, are impedanta de intrare de aproximativ 290 Q, deci poate Ii alimentat direct printr-o linie biiilara cu dielectric din masa plastics, la care impedanta caracteristica Zo = 300 Q. Variatia i edantei de intrare a unui dipol 1nchis 1n func1ie de ~cven,a, es e mal nllca eCI 1I1 cazuI dlpolulUl slmplu; de aceea aceasta antena oatefi uWizata pe 0 banda de trec-' vente mai Iarga, In iurul frecventel e rezonan,a, a,a ca facforuI de unde station are sa creasca prea multo

~ ~,! :s ;d~
,d,
, d2

A.

1!

[I i it,

~s

1j

Fig. IV. 5.

Variatia raportului de transformare n a impedanjei de intr are, realizabila cu. ajutorul dipoli1or inchisi, in Iunctie de diametrele conductoarelor si distants dintre ele este reprezentata in fig. 'IV-6, pentru cazul dipolilor Iorrnati din doua conductoare, respectiv III fig. IV-7, pentru cazul dipoIilor Iormati din trei conductoare.
inaltirnea Sa se construiasca 0 antena pentru .banda de 7 MHz.; la care se poate suspenda antena este 25 m. Ce constructie trebuie aleasa, pentru ca antena sa poats Ii alirnentata direct pr intr-o linie nerezonanta, de 600 2,

Exemplu.

73

~
\
1\
\ -o-

!\ 1I
\
~

'\

""
~

1\
~
~

,
'2';0., \ -~
\

I \! \\:\~ -~---_
~
I

__ ~'. '\i--J

" ~

'<:>

II

.7'

~ ~

,
~

_';;?,

'" f?f\..'

'8

-,

!\
.~

\\

TT

~ co

'2';~

I-<

\ 1\
\

II
\ \

t-'K
I

""
'c
-lC»

'00

--- I'\..

"

\.

\\

t\

!\ \ \
!'

"II.

1\
I

1\1\ I ~
I

1\ 1\

\ \

1\ ~\

1\ '\

1.0"1'\.

\\

IJI/V

,,-.
'--

~ ~

....,

0;;-

--

'74

"/Banda de amatori de 7 MHz se~l tinde de la 7,0 PIna la 7,15 MHz; prin urmare frecvent~ mijlocie a be zii es!e .7,075 '.'v1Hz,~are cores~und: la lungimea de unda A = 42,4 i 1. Tnaltllneah= 2:J rn, exprirnata in )ungimi de unda este deci _h = 0,6 A. Din diagrama 1I-12 giisim ca un dipol orizontal ln 1../2 asezat Ia aceasta inaltirne, are 0 rezistenta de radiatie R l:1 = 68 Q. Pentru a determina micsorarea lui R}; datorita grosimii finite a conductorului antenei, calcularn raportul lo/d. Presupunind ca diarnetrul conductorului utilizat este d = 2,5 mrn, rezulta ca : lo/d Din punde Pentru aceeasi

= A/2d = ~2.;~~ ==

8480.

diagrama 11-5 se gase~te ca la aceasta valoare a lui lo/d coresR",£, = 65 Q, adica 89% lata de valoarea teoretica de 7.39. a gasi 0 valoare orientativa a rezistentei de radiatie, aplicarn reducere la valoarea gilsita anterior RL., = 68 Q si obtinem R"'£ = 60
Q.

'Raportlll este

de trall~re

necesar

(neglijind 10 .

rezistenta

de pierderij

n =~=600=
R

60

Examinlnd diagramele IV-6 si IV-7 se gilse~te ca solutia cea mai lavorabilil este construirea unui dipol inchis cu trei conductoare, Se observa ca pentru r aportul de transformare 10, distanja dintre conductoare nu este prea critics. Trebuie sa utilizarn doua leluri de conductoars- si anurne raportul diarnetrelor trebuie sa fie cuprins intre d<./d] = 0,55 s i 0,7. Dad) se alege d, = 2,5 rnrn si d2 = 1,75 rnrn raportul este d2/dl = 0,7, . iar: din diagrama din fig. IV-7. rezulta ca S/d2 = 40, cu alte cuvinte distants idntre conductoare trebuie sa fie aproxirnativ de 70 rnrn. Aceasta distants se realizeaza plasind la intervale de 0,5 I rn distantiere izolante.

Fig. IV-S. Alirnentarea dipolului se face la rnijlocul conductorului central; aici se intrerupe conductorul prin 1-3 izolatoare, in Iunctie de distarrta dintre conductoarele liniei de transmisie (fig. IV-8).

75

Un dispozitiv de adaptare important !rl±1Jchiu1. de lin ie, Prineipiul de iunctionare este urrna orul.Pe 0 lillie dmectata la 0 sarema re:Z"istiva (ZS = R s) diier ita de irnpedanta caracteristica a liniei, Zo, se stabileste un regirn de unde mixte. Irnpedanta de intrare Z/ a liniei variaza dupa Iungirnea liniei; considerind ca lungirnea liniei var iaza de Ia 0 11:1A/4, coinponenta rezistiva a impedantei deintrare \' ar iaza de la R; la Z~/Rs. Se poate veritica usor, ca Zo este totdeauna cuprins intre cele doua valori extreme de mai sus, deci se va putea gasi 0 lungime A, 13 care componenta rezistiva a lui Z/ este egala.cu Zoo Dad in aeest punct. se anuleaza printr-un mijloc oarecare cornponenta reactiva (J lui Z I' se obtine Z, _ Zo, ceea ce insearnna ca linia poate fi prelungita cu 0 portiune de lungirne arbitrara !?i aceasta por-tiune va lucra nerezonant (in regim de unde progresive). Cornpensarea reactantei Ia distants il. se face cu ajutorul uuui 'trunchi de linie, deschis Ia capat, sau scurtcircuitat, care prezinta 0 reactants egala eu componenta react iva a irnpedantei Z I inpunctul consider at, insa cu sernn opus. Practic, exists doua cazuri : P s>Zo si Rs<Zo. In prirnul caz, cind rezistenta de sarcina este rnai mare decit impedanta caracteristica a Iiniei, trunchiul de linie este scutcircuitat Ia capat (fig. IV-9, a). Dimensiunile A si B se determina cu ajutorul diagrarnei din fig. IV-9, c. In al doilea caz, cind rezistenta de sarcina este mai mica decit irnpedanta caracteristica a liniei, trunchiul de linie este deschis Ia capat (fig. IV-9, b). Dimensiunile dispozitivului de adaptare se deterrnina in acest caz cu ajutorul diagramei din fig. IV-9,d. Diagramele sint valabile nurnai in cazul cind trunchiul are aceeasi constructie ca linia de alirnentare insaei,
Exemplu. Se pune dilWI ell irnpedanta de', buie sa se utilizeze un ~.iollare (filrii adaptare) problema adaptarii unei linii de 300 Q la un intrare Ri = 60Q. D~tfiind ca Rs<Zo, tretrunchi de linie deschis. Faetorul de unde staeste:

r~

cr=~=~.Q=5

e,

60

Dill diagrama

din fig. IV-9, d rezulta ca : A=0,o67 A st B

= 0,168

A.

"76

!...._;...~::J.jW--f--''---._!"---t---t-:~, ~,

I'"

~~~--~+-~~~~~~_J%.
\ C'l

:::-

;
!__---·----T·-.--------

77

Dileo Irecventa de lucru este 14 MHz (A = 21,4), ractorul descur tare a liniei Cll dielectric de polietilen Iind de exernplu 0,82, rezulta ca
A=

= 0,168·

0,067' 0,82· 21,4 = 1,17 m 0,82 . 21,4 = 2,95 m

Sistemele de adaptare cu ajutorul unui trunchi de linie pot fi aplicate ;;i la linii coaxiale. In acest caz, constructis se face conform fig. IV-I0.
,..__--;; ----I

-------

,
i

Fig. IV-lO.

Trebuie mentionat Iaptul ca sistemuI de adaptare eu trunchiuri de linie poate Ii utilizat ~i in cazul dnd sar~i!:!.a, pe care debiteaza linia I1U este pur rezfstiva, Cl e--;;i 0 components reac1Jva Imporfanta. In acest caz, pentru stabilirea punctului de jonctiune a trunchiului de linie, trebuie sa se determine in primul rind, pozrtia exacts a unui ventru de eurent sau a unui nod de curent. Intr-o asernenea aplieatLe._._ 9[stant~@ deterrninata cu ajutorul nornogr arnei din {fg. 1\1 -9';c-reprezinta distanta punctului de jonctiune a trunchiului, de la un nod de curent spre ernitator, iar cea determinata dupa fig. IV -9, d reprezinta distanta punctului de jonctiune de la un ventru de curent spre ernitator. forma rnodilicata a dispozitivului tie adaptare CiJ trunchi de linie este 8) ~_ odortare ~in:J.Mt reprezentata in fig. IV-Ii. Se observa ca, iata de disIn pozitivul eu trunchi de linie, aici portiunea de linie de tI) lungime A si trunchiul de linie de Iungime B se-

78

$ransform8 intr-o singura sectie de linie cu lun:tne~ A + B 1./4, iar linia 'de alimentare proprrutlSa se leaga In punctele 171si n ale sectiei de adaptare In "A/4. Dimensiunile A si ,B se iau din diagr arnele din fig, ,JV-9, C !;>1 Iv-9, d. Dad se rae ajustari experimentale ale dispozitivului, sectia scurtcircuitata la capat este mai avanta.ioasa, deoarece coriductorul de scurtcircuitare po ate fi usor d:plasat de-a lungul sectiei de adaptare. Chiar si in cazul ;,cmd Rs Zo, cind ar trebui sa se utilizeze 0 sectie In /, /4 deschisa la capat, aceasta poate fi prelungita, dad spatiul 'permite, cu 0 a doua sectie in /, /4, scurtcircuitata la capat (al carei reglaj este considerabil rnai simplu), fara sa 5e 'produca vreo modificare in functioriarea dispozitivului, . Un diplol in ')../2 poate fi alirnentat si pr intr-o linie rez»'rt,mta monoiilar a (fig, IV-12). Cealalta borna a generatorului se pune la parnint- si eircuitul se include prin capacitatea dintre antena ?i parnint. Asemenea aritena cunoscuta si sub nurnele de antena Windom, iunctioneaza cored numai in cazul unei adaptari per,iecte, deoarece In caz contrar Iinia radiaza energie. Tabela IV-l cuprinde date aproxiniative privitor la dirnensionarea mstalatiei. Valorile exacte se deterrnina experimental.
0.J

<

Tabela IV-l

I
~.i.

ao: 0,076 10-3 0,095 10-3

P-

I
0,4751 0,470
I

o
6,6 10-2 6,1 10-2
/

0,123 10-3 ....

I 10-2 0,4651 5,4

Fig: IV-12 .

Exemplu. Sa se determine dlrnens iunile aproxhuaiive pe ntru 0 antena Windom lucrind in banda de 14 MHz. Banda de 14 MHz cuprinde Irecvente Ie de la 14,0 pina ia 14,350 /"1Hz. Frecventa rnijlocie a benzii este deci 14,175 :v\Hz, ceea ce corespunde la 21,2 rn. Presupunind ca grosimea conductorului disponibil este de 2 mrn, raportul d] ar-e valoarca :

d
"

~-=21,2

2· 10-3.

= 0,u943

. 10-3

79

Conform tabelei IV-I, acestui tabela) ii corespund:

r aport

(apropiat

de 0.095 . 10-3 din

!J.

l/~ = 0,470 ~i !J./A. = 6,1 . 10-2 Din aceste relatii se deterrnina lung-imea antenei a prizei de alimentare :
l

si excentricitatea

= 0,470
10-2

. A.
• A.

!J. = 6,1 .

= 6,1

= 0,470

. 21,2 = 9,95 m • 10-2 • 21,2 = 1,30 m.

In general, reglajul instalatiei este rnai dificil decit in cazul unei alirnentari simetrice, deoarece Iunctionarea intregii instalatri este influentata in mare rnasura 'de conductibilitatea solului, deinaltirnea antenei, de prezenta unor obiecte apropiate etc. Este important ca linia sa fie perpendiculara pe antena inIocul r acordului, coturile de pe traseu sa fie rotunjite 9i pr irnul cot sa fie cel putin la distanta ..,./4 de antena. c} NeRla/lil dispozitioelor
de adaptare

se aplica si la alte

80

· de lueru si deterrninind distributiacurentului de-a lungul liniei. Dadi, pornjnd de la antena spre ernitator eUrentul de ~J!nie seade, imedanta antenei este m· ica dedt cea {I Hniei Za 0) ; in cazul cind eurentul de pe true cres e di~tena spre emitator, irnpedanta antenei este niai mare decit eea a liniei (Za >20) (v. fig. IV-13, a si b). Pe urrna se deconecteaza linia de antena ; capatul liniei se Iasa deschis daca Z Zo si se scurtcircuiteaza dad Za Zoo Se alimenteaza linia eu putere redusa, se rnasoarf curentul de-a lungul ei si se stabileste primul nod de curent N, (fig. IV-13, c si d), rnarcindu-i-se pozitia. Dupa aceea, se conecteaza din nou linia la aritena si se deterrnina pozitia prirnului nod Nt' in aceasta situatie (rninirnul eurentului este rnai putin pronuntat in acest eaz). Dad pozitia lui N I' este deplasata spre antena fata de Ni, antena este prea lunga : in eazul cind N;' este deplasat fata de NI spre emitator, antena este prea scurta. Se ajusteaza pe urrna lungimea antenei pin a cind N l' coincide eu Nl• Operatia poate Ii efectuata utilizindu-se drept reierinta si un alt nod de curent, cu pozitia mai convenabila. Se stabileste mai inainte pozitia Nk', linia fiind conectata la antena: pe urrna sa determina pozitia nodului celui mai apropiat posibil Nk, masurarea Iaclndu-se pe rind cu linia in gol si in scurtcireuit. Daca sc util_i~~~__]!n indicator de tensiune, tr$buie sa se tina searna Oe faptul ea nodunle d teosi1!oesint decalate cu tap ~~le de...cJJrent '(fig. 1-4, a).· • Reglaiul dispozitiuului de adapt are var iaza de la Ull tip de dispozitiv la altul. Un transformator de irnpedanta S2 regleaza variind distant a dintre eondudoare si controlindu-se in acelasi timp Iactorul de unde station are cu a jutorul unui indicator in punte (v. cap. 1 pd. 6). Dispozitivu I de adaptare in forma de Y. (sau delta) se regleaza prin rnodilicarea pozitiei prizelor pe antena, rnentinindu-se simetria, ~i dupa aceea prin varierea distantei B; in tot timpul regiajului se mascara Iactorul de unde station are. In xontinuare, se va descrie metoda de reglaj a unei sectii de adaptare il A/4, reglajul dispozitivului de adaptare eu trunchi de lin ie Iiind, in principiu, analog. Sectia de adaptare este prevazu'ri la capat cu un conductor de scurtcircuitare deplasabil. Dirnensiunile A si B sedeterrnina pe baza unor date cuncs-

<

a>

£0

6-

Antene

pc ntru radiuamatcrt

81

,+.-----1
1,0,

~pprrt?:J

a)

, Z,>2,
A.

=£tj
:~d)

b)

?J/jJC)
~

~
Nt

~e)
N,'
;fnlen8 pre» lunga

~r)
IV,' Anten» ares /unga

~h)
Antend pred scurf

Anlena pres SCi/rill

~:r-di)
Antena acorddla la IY!zonan,ta 82

==+===
An/em; cordata
{1JrI'EZOnan!a

r:--J

j)

Fig. IV-13.

cute (R s si Zo) sau pe baza Iactorului de unde station are masurat cind linia de alirnentare este legata direct la antena acordata la rezonanta. Dupa aceea linia se conecteaza in punctele m-:n ale sectiei de adaptare, care la rindul ei este conectata la antena. Se verifies pozitia nodului N' k> situat eel mai aproape de un nod de reierinta N k (acesta poate fi eel stabilit cu ocazia acordarii antenei). Daca N' k este deplasat fata de N k» irnpedanta pe care 0 "vede" linia de alimentare in punctele m - n, poseda pe linga cornponenta rezistiva si una reactiva. Pentru anularea acestei componente se regleaza pozitia conductorului de scurtcircuitare pin a cind N' k va ajunge in punctul N k- Acum se mascara factorul de un de station are cu una din rnetodele descrise in cap. 1. Daca valoarea lui este mai mare de 1,5 - 2, se va modifiea pozitia prizelor m - ti de pe sectia de adaptare. Pentru fiecare pozitie incercata, .se anuleaza reactants prin reglarea conductorului de scurtcircuitare. In acest fel S6 poate ajunge la situatia optima, cind (J are 0 valoare minima. d) Alimentarea prin linie rezonanta

Daca 0 linie cu impedantacar acteristica de citeva sutc de ohmi se conecteaza direct la un dipol, din cauza lipsei de adaptare se produc un de stationare: Pierderile pe linie cresc, randarnentul transmisiel scade ~i izolatia Iiniei este supusa la tensiuni considerabil mai mario Cu toate acestea acest gen de alirnentare este utilizat pe scara larga datorita sirnplitatii sale si datorita Iaptului ca perrnite utilizarea liniei de alimentare pe 0 banda larga de irecvente. Cind 0 antena este alimentata lntr-un ventru de curent (de exemplu un dipol in A/2 alimentat Ia mijloc), dad! lungimea liniei de alimentare este apropiata de un multiplu par de }./4, c<2,!,'Jiorm celor expuse in paragraful l-?, b, I;~ capatul dinspreemitator apare un ventru de curent ~l II11pC· Janta de intrare a instal abel formate dm hl11e SI antena este mic~. Pentru asigurarea transierului optim de .energie de la ernitator la linie, circuitul de cuplaj )rebuie sa aiba im~edania mica la rezonanta (sa alirnenteze linia cu un curent mare.). D~ acesf caz:euplajul dintre emitator ~i linie se realizeaza cu un circuit oseilant sene, siinetric 83

La instalarea antenei este important sa se respecte simetria iniregului sistem, deoarece III caz contrar linia
radiaza energie, pierderile cresc si caracteristica tie a antenei se deiorrneaza.

(fig. IV-14, a) acordat la rezonanta. Qaca lungimea liniei>;, este apropiata de un multiplu impar de l/4, la intrarea.; lin!e! apare ura ventru de tens!une, 1l11pecfan.aae intrare estei .nare ~i circuitul de cuplaj este eel par alel (fig. IV-14, b).1 Pentru a nu avea ierderi rea mari, estebineca lungirneaj Hille! s ~ aseasca ' A. --., de radia-

a)
Fig. IV-14.

b)
Fig. IV-15.

Alirnentarea dipolilor In centru prezinta uneori diiicultati, din punct de vedere constructiv. In aceste cazuri se poate alege alimentarea la capat (fig. IV-IS). Acest gen de instalatie de antena este cunoscut sub numele de antena .Zeppelin" si se utilizeaza des la ernitatoare de mica putere. Alimentarea la capat se bazeaza pe Iaptul ca Ia capatul dipolului exista un nod de curent ~i un ventru de tensiune. Aceeasi situatie exists si pe 0 linie deschisa la capat. Prin urmare se poate face legatura dintre un capat al liniei :;;i un capat al antenei, far a ca distributia curentului .sa sufere vreo modificare. Este recomandabil ca prin reglaj sa se realizeze 0 distributie egala acurentilor pe cele doua conductoare, cad In caz contrar, r adiatia liniei inrautateste Iunctionarea instalatiei.

84

~) Antena

oerticaia, pusa fa pdmint

F Din punct de vedere constructiv, aceasta este antena eea mai sirnpla. In acelasi tirnp are avantajul ca acordul ei nu prezinta dilicultati si caracteristica ei de radiatie este favorabila comunicaiiilor. de mate distaniti. Pe de alta parte, aceasta caracteristica este intlueniata in mare masura rie conductibilitatea solului (v. fig. IV-16). De aceea acest

Fig. IV-l6. Diagrama de radiatie a unei antene verticale pusela pamint:

1.- pamrnt ideal, cu conductibilitate infinita; 2SOl ell co nducttbttttate mare; 3 - sol ell co nductibili tate mijlocie; 4 - 501 cu conductibilitate mica. ]l

Fig. IV-l7.

lip de antena se recornanda in cazul cind ernitatorul este situat la malul unei suprafe]e de apa intinse, In caz contrar, trebuie sase construiasca un sistern eficace de punere la pamint. Un astfel de sistem consta dintr-o serie de conductoare ingropate la 0 adincime de aproximativ 0,5 m in sol asezate radial in toate directiile si unite la centru (v. linile punctate In fig. IV-I?). Lungimea lor trebuie sa fie de 0,25-0,5 A, iar nurnarul lor cit mai mare posibil (minimum 4). Radialia dupa unghiuri de elevatie mid este cea mai puternica atunci cind lungimea electrica a antenei este A/2. In cazul eind realizarea lungirnii necesare prezinta dilicultati, se pot aplica rnetcdele de scurtare aratate in cap. II pet. 5. Conductorul antenei asirnetrice poate fi izolat de pamint: in acest caz alimentarea antenei se face printr-o tensiune aplicata intre baza ei si priza de parnint (alimentare serie, v. fig. IV-I?, a). Dad. antena este in sfert de Iungirne de unda, lungimea ei este data de relatia :
I
[m]

=f

71,5
(MHz)

85

In acest caz irnpedanta de intrare este aproximativ de 40 Q si antena poate fi alirnentata direct printr-un cablu coaxial cu irnpedanta caracteristica de 50 Q , fara ca Iactorul de unde station are sa depaseasca valoarea de 1,5. Daca antena este legata direct la priza de parnint, alimentarea se poate face in paralel, conectind linia de alimen-; tare intre un punct ce se deterrnina experimental, si pardinl' (fig. IV-I?, b). In acest caz se poate utiliza un cablu coa-l xial de irnpedanta mai mare. La stabilirea punctului in care se face alimentarea se cauta .sa se realizeze 0 adaptare optima intre antena ~i linie. In cazul benzilor de 14, 21., 28 MHz, antenele vertic ale in ')..,/4,nu pot fi asezate chiar la sol, fiind inconjurate de' constructii sau de copaci, care absorb 0 mare parte din energia radiata. Pentru ca antena sa fie degajata, ea se ridica la 0 inaltime mai mare (pe acoperis sau pe un stilp inalt) _sj rolul pamintului ?e inlocuie~te printr-o "contragreu,:' tate" formata dintr-un sistem de }3condudoare a~ezate radwIJri: pozitie orizontala .sau mcImata sub "111 unghL!11L12!ea mare tata de ori~ zontala (fig. IV -18). L ungirnea Fig. IV-18. e1ecrnca-a-'acestor conductoare este ')..,/4. Caracteristica de radiatie ~i rezistenta de r adiatie a acestui tip de antena, cunoscuta in lumea amatorilor sub denumirea de antene ground- lane (antena cu plan de parnint ) .:;int in·mare ura in e ende 'bilitatea solulul sle inaltimea 1a care este asezata antena, cu condltla ca' degajarea--el sa fie sufiClent de 15una. Daforita acestui fapt, precum si datorita absentei rezistentei de punere 1a pamint, circuitul de adaptare dintre 1inie si anteria poate fi deterrninat dupa 0 metoda directs, ajustarile ulterioare necesare fiindminime. Antena se alirnenteaza cu ajutoru1 unui cablu coaxial, 'iar dispozitivul de adaptare intrebuintat in general este trunchiul de linie de S£bis, construit de asemenea din cablu coaxial (fig. IV-1g). "i ntru adaptare se poate utiliza ~i metoda di ol,~Itli inc1i1\ ?E_l_ca m ac caz unei an ene m . ceasta
1

86

!!lseamna adaugarea unui conductor (de obicei ml~lt mai ~iilitire), instalaCparalel cu raQ.i~!orul l2!".incipal si c0f!~c:tat nitre capatul superIor al acestuia si condudoarele parnint, ·racEme. (v. ilg. rt:2QL

ae

Fig. IV-19.

Fig. IV-20.

Exemplu. In cazul unei antene construite pentru banda de 14 m (Irecventa rnijlocie l m = 21,225 MHz) in spatia liber lungimea Io este: lo;= A 75 75 '" 4 - T = 21,225 = 3,;>4 m A = 14,16 m.

Utilizind crrept radiator 0 teava cu d = 30 mrn, rezulta raportul : ."J../2d 4 10/2d = 2 Io/d= 2 ·3,54(0,03 =236. Dindiagrama fig. II-3 'se' gase$te scurtarea 'corespunzatoare acestui raport = Al = 5,5% ~ ~ 3,54 • O,055=O,lQ5. Lungimea (tnaltimea) antenei va fi deci l« = 3,345 rn, Daca conductoarele radiale au acelasi diarnetru, lungimile lor vor Ii lr = l a (se mascara de la punctul central 0). Rezistenta de radiatie, pentru raportul A /2d = 236 este R» = 30,2 &I (v. diagrama din fig. IV-21). In. cazul unui cablu coaxial la care irnpedanta caracteristica 20 = 75 &I Iactorul de unde stationare este
a

= Rr. =
de adaptare

Zo

75 30,2 cu

= 2,48.
trunchi de linie, A. se gase~te B

Utilizind sisternul (v, fig. IV-9, d) A

= 0,088

A ':;;i

= 0,122

87

Utlizind un cablu coaxial cu izolatia tru care Iactorul 1/ JlE" = 0,67, obtinern :
A

din margele

de calit., pen'

= 0,122

= 0,088'0,67·14,16

• 0,67 • 14,16

= 0,835
=

m. 1,.150 m,

fO(Jfl(J 7000 5000 WOO JOOO 200fl

1000 700

J
I

500

I;{}O 300

200 tfl(J
70

V
r: 17

30

e-

20

V
._.

r
2_8

Rr;

30

32

Fig. IV-21.
(dl fiind 30 mm) si CLl ajutoru!..a6mogramei distanta S dintre cele doua ~uctoare;

din fig. IV-6 srgase~te S=7dl=

d2 10 d;- = 30=' =210

33 ; Rs = 2,48 ; rezu 1ta Zci

¥

S 7 d; =_; In conseclnta
A • ~

mm.

La 0 alta metoda de adaptare, deosebitde avantajcasa ,,(n cazul benzii de 10m (s: in banda umr~,or metrice), se face 0 scurtare a elernentului r~diant f~ta C\_eungiinea de l

irezonantii, asa incit .irnpedanta de intrare a anteneiobtine ~;o components capacitiva. Aceasta din urrna se cornpenseaza ':\cu 0 bobina sau cu un trunchi de linie legat in paralel pe I intrare, realizindu-se in acelasi timp si adaptarea rezistentei de r adiatie la irnpedanta caracteristica a linieicoaxiale

(fig. IV-22).

Fig. IV-22.

Procedeul de calcul este urrnatorul : .rezistenta de radiatie Rr., in modul aratat anterior. Se deterrnina lungimile de rezonanta obtine prin reducerea lungimii antenei : Ro= Rr.-

in

exemplul si

precurn

4~:
da

[Q]

In care Zo este irnpedantacar acter istica a liniei de alimentare. Peactanta capacitiva a antenei scurtate este

Xa~= SRo [Q], in care S.=

Lungirnea antenei deterrnina din relatia : care va

V~: -

1.
reactants se

aceasta

75 Ka Kb unde K 1_ I· as= f (MHz) a=

~l o/~ K 1100' b

= 1-~ 100K;t
89

iar K x este variatia procentuala a reactantei, corespunzs toare unei variatii de 1 % a lungimii radiatorului si SE obtine din diagram a IV-23.
1Il00D 7000

50[J0 4Q[J0 S[JOO 20[J[J A

2d

f
j /

to[J[J lO[J 5[J0

I
f
/

'tOO
300 200

tOO

/
E

50
it{}

70

30
20 l[J ~ 2

it

I<x

8%

Fig. IV-23.

Peactanta inductiva, care trebuie sa fie conectata paralel pe borne le de intrare ale antenei, este XL=

in

~ s

[Q]

Aeeasta poate fi formats dintr-o bob ina de inductanta L

L

2~f ~~HZ)

[IlH] It.

sau dintr-un

trunchi de linie cu lungimea

Fentru deter-

rninarea lui It se calculeaza valoarea ~~ si se determine cu ajutorul diagramei din fig. 1-9 lungimea electrica l ,
90

{>(exprimata in grade) a unui trunchi de linie scurtcircuitat la capat. Lungimea geornetrica va fi data ~e relatia : It = 83,3
f
le • _1_

Vs

in care Iactorul de scurtare 1/V;tine seama de viteza de propagare pe cablul coaxial care constitute trunchiul de linie. Complexitatea calculului este cornpensata prin simplificarea constructiei dispozitivului de adaptare. f) Antena acordata, in forma de V (fig. IV-24) Acest tip de antena este aproximativ omnidirectional in plan orizontal. Lungimea elementelor radiante este ')../4 sau 1../2, iar unghiul format de ele se ia de la gOO,la 120°.

~ig. IV-24.

Fig. IV-25.

Fentru cornunicatii de distanta mijlocie, antena se instaleaza la inaltimea s /4; pentru cornunicatii de mare. distanta la inaltirnea ')../2. Caracteristicile de radiatie intr-un plan orizontal, pentru diferite cazuri, sint reprezentate in fig. IV-25. In plan vertical caracteristica este asernanatoare cu cea a unui dipol .sirnetric, asezat la aceeasi inaltime. Irnpedanta de intrare este 160-180 Q daca 1= 'A/2 si 60-65 Q dad I = 'A/4.
91

g) Antene junctionind in mai multe benzi Pentru amatori, construirea unei antene separate pentru Iiecare banda este r areori realizabila. Dat iiind cli Irecventele benzilor de amatori sint armonici intre ele, (Iimitainierioara a iiecarei benzi este un multiplu intreg al iecventei de 3,5 j\lHz), un dipol in A /2 dimensionat pentru 0 banda inierioara va fi in rezonanta :;,ipe benzile superioare. Din acest motiv uti liz area antenelor care pot iunctiona in mai multe benzi este larg raspindita :;,i usor de, realizat, Dar trebuie sa se tina seams de Iaptul ca la trecerea de 1a 0 Irecventa la arrnonica a dona a acesteia apare un rnic dezacord, decarece 1a aceasta frecventa scurtarea (:),1 nu va rnai fi ceacorecta : lungimea reala difera de lungimea de rezonanta. Antene verticale care iunctioneaza pe armonici sint utilizate rareori, deoarece directia principals de radiatie a acestora prezinta un unghiu de elevatie ridicat, impropriu pentru cornunicatii la mare distants. Antena orizontala simetrica este cea mai raspindita. Ea se aI1rnetlteaza printr-o linie de transmisie biiilara, cu dielectric de aer, care Iunctioneaza de obicei in regim de unde stationare. (Desi alirnentarea antenelor printr-o linie nerezonanta este rnai avantajoasa, acest mod de alimentare nn se poate aplica pe scara larga in cazul antenelor Iunctionind in mai multe benzi, necunoscindu-se dispozitive de adaptare care sa Iunctioneze coreet, fara nici 0 modificare, in mai mult de doua' benz i). Alimentarea Iacindu-se in centru, linia este echilibrata, cu conditia ca antena sa fie asezata sirnetric fata de sol si de obiectele inconjuratoare. Antena va da rezultate bune in cazul cornunicatiilor pe distante mijlocii, daca inaltirnea relativa a antenei iata de parnint este A/4 pe Irecventa fundamentals. Daca se emite pe armonica a doua, inaltirnea relativa devine "A/2si caracteristica de r adiatie este corespunzatoare pentru legaturi la mare distanta. Lobul principal al caracteristicii de radiatie se apropie din ce in ce mai mult de, orizontala. pe masura ce ordinul arrnonicii creste, deci situatia este Iavorabila pentru cornunicatii la distants mare. Dupa cum s-a aratat in cap. II, rezistenta de radiatie a dipolului creste impreuna cu ordinul arrnonicii pe care se 92

lucreaza : in consecinta adaptarea dintre linia de mare irnpedanta si antena se imbunatateste .Atunci insa cind se trece de fa 0 armonica impara fa ana para, poziiia oenirelor de tensiune si de curent de la inirarea liniei de aliment are .se modiiicd ${ in consecinid trebuie sa se schimbe ~i modul de cuplaj dinire emitator si linie : trebuie sa se treacd de fa cuplaiul prin circuit oscilani serie la. circuit oscilant parole! sou inoers. In tabela IV-2 sint indicate datele constructive
Tabela IV-2
Lungimea antenei Lungimea Jiniei de aliment are Modul de cuprare pe diferitele benzi de amatori Circuit acordat paralet

Circuit acordat serie

41,8 30,5 20,6 15,3 10,1 10,1

20,7 10,4 13,1 15,6 9,5

11,6

40, 20, 14, 10 m 40, :'0, 14, 10 m 20, 10m 20, 10 m 20, 10 m 15, 10 m

80 m 80 m 80,40, 14 m 80, 40, 14 m 80,40, 14 m 20 m

si modul de cuplare al unor dipoli sirnetrici construiti pentru benzile de amatori. Drept baza de calcul s-au luat frecventele rnijlocii ale benzilor respective. S-au Iuat in considerare

Fig. IV-26.

Fig. IV-27.

si cazurile cind antena Iucreaza ca dipoI scurt, in 'A/4. In asernenea situatie distributia curentilor si a tensiunilor este cea reprezentata in fig. IV~26. Randarnentul este mai SC3ZUt 93

insa prin faptul ea lungimea antenei este relativ redusa.:ii Solutia reprezinta un cornpromis satisfacator. .. Antenele care Iunctioneaza pe mai rnulte benzi pot fi alimentate si la capat (antena Zeppelin). In acest caz obtinerea unei distributiide curent simetriee pe toate 'benzile prezinta diiicultati (fig. IV-27). In tabela IV -3 sint date dimensiunile unor dipoli ali·; rnentati la capat, destinati benzilor de amatori.
TabelaIV-3

Lungimea antenei

Lungimea liniei de alimentare

Modul de cupj are pe diferitele benzi de [amatorf Circuit acordat paratet \ Circuit acordat; serie

74

41,6 40,9 20,4

36,6 20,4 20,4 10,1

80, 40, 20, 14, 10

40, 20, 14, 10 40, 20, 14 20, 14, 10

40

80 80

In unele cazuri se pot realiza dispozitive de adaptare care sa Iunctioneze corect pe doua benzi, deci antena poate fi alirnentata printr-o linie nerezonanta, Aceasta solutie este deosebit de pretioasa in cazul cind distants dintre ernitator ;-i antena este relativ mare, In fig. IV-28 sint date dimensiunile unor antene pentru benzile de 40 ~i20 m, respectiv 20 l;; ---~ si 10 111, irnpreuna cu dimensiunile dispozitivului de adaptare, care este un trunchi de linie in A/A. o antena care per mite Iunctionarea pe 0 banda larga de irecvente este dipolul propus de S. J. Nadenenko. Aiei se face uz Fig. IV-28. Dispozrtiv de de iaptul ca irnpedanta de intrare adaptare pentru doua benzi a unui dipol in A /2 alimentat in de frecvente: centru (tensiune maxima) vaDimensiuni: a) pentruAl=20 m; riaza ,cu atit mai putin la schim'" = 10 m; It = 10,04 m , I = barea Irecventei, cu cit grosimea =5,505 m, a= 1,68m; b =50 mm; d=3,2 m; b) pentru x = 40 m; conductorului antenei este mai ".=20m; C=3,2 m; 1= 20mm; l, = 10,1m; a=3,36; b = 50mm; mare. d=3,2 mm. Cele doua brate ale dipolu-

t+r---

94

."luise realizeaza in forma de cilindru cu diametrul de aproximativ 1 m din 4-6 conductoare cu diarnetrul de 2-3 111m fntinse intre rame rotunde, ca in fig. IV-29. Lungimea

Fig. VI-29.

totala La a dipolului se alege In Iunctie de Iirnitele extreme ale benzii care trebuie sa fie acoperita, In prima aproximatie, .se poate considera ca.Iungirnile de unda extreme, sint : De exernplu,
Amin = 0,8 I si "'max =2,5 I daca alegem "'max = 43 m, rezulta

l= Amax =~= 2,5 2,5

17 m

"'min = 0,8 . I = 0,8 . 17= 13,6 m cu alte cuvinte putern lucra in bune conditii pe benzile de 7, 14 si 21 MHz si acceptabil pe 28 MHz. Alimentarea dipolului se face eu 0 linie cu irnpedanta caracteristica de 200 0, realizata de obicei din patru conductoare (de exemplu, d = 3 rnm, S = 60 rnrn, conf. fig. 1-11).

2. Sistema de antene directive

Sisternele de antene cu directivitate pronuntata radiaza cea mai mare parte a puterii Iurnizate de ernitator in directia principala de radiatie, asigurind Ia receptie 0 intensitate de cirnp sporita. Pentru cornunicatii la mare distants este important Iaptul ca aceste sisteme permit concentrarea radiatiei dupa unghiuri de elevatie mici (directii apropiate de orizontala ). La receptie, antenele cu directivitate pronuntata asigura 0 bunsprctectie a sernnalului dorit fata 'de cimpurile perturbatoare. 95

Sistemele de antene directive au, bineinteles, si deza-tl vantaje : dimensiunile lor sint relativ mari, constructia lofi! este general complicata si majoritatea tipurilor nu poFi fi utilizate declt pe 0 singura frecventa. Deosebim urrnatoarele categorti de sisteme de antene directive utilizate In banda undelor decarnetrice : - sisteme formate din elemente radiante active; - sisterne care contin elernente pasive; - antene cu unde progresive.

in

a) Sisteme

formate din elemente

radiante active

Elementele radiante utilizate sint de cele mai rnulte ori dipoli In 'A/2. Dupa pozitia lor relativa ~i dupa faza curentiloreare parcurg elernentele radiante, se obtin diferite forme ale car acteristicii de radiatie si diferite valori ale cistigul ui. Sir de aniene ca radiatie long,dudinala. Sa exarninam In primul rind radiatia a doi dipoli par aleli alimentati in opozitie de Iaza, situati la distanta s = 'A/2 (fig. IV-30). Ambii dipoli radiaza, in toate directiile, unde cu 0 deiazare initials de 1800. Unda emisa de dipolul A ajunge la dipolul B, dupa un timp : t= ~=A/2
c c

=_I_
2

Daca la momentul initial t = 0, faza undei A corespunde unui maxim pozitiv, faza undei E corespunde unui maxim negativ. Dupa 0 jurnatate de perioada, cind rnaximul pozitiv al primei unde ajunge in dreptul dipolului B, faza undei radiate de acesta din urrna, In punetul de origine, este decalata cu 1800 fata de faza corespunzatoare la t = 0, deci unda are un maxim pozitiv. Prin urmare un dele A si B, care se propaga dupa directia deterrninata de centrele celor doi dipoli, sint in aceeasi faza,deci se aduna. Acest lucru este adevarat in sensul A B, cit si in sensul opus. Dupa cum se observa, insumarea celor doua unde se datoreste Iaptului, cii defazajul curentilor din cei doi poli (1800), este in concordanta cu distanta spatiala dintre dipoli ('A/2), cu alte cuvinte una din un dele radiate intirzie fata de cealalta ell 0 [urnatate de perioada, timp suficient pentru 96

~::¢a cealalta unda sa parcurga diierenta de }"i2 dintre druiiiimurile pe care Ie Iac ceIe 2 unde pentru a ajunge intr-un ,'~v,p~nct .de pe directia AB. Dupa alte directii (de exempIu in ;!ji,dlrectJa P), diierenta de drum Ll este mai mica decit dis,;yianta AB si faza celor doua unde nu rnai coincide, eiectul ;'de intarirereciproca a undeIor devine mai putin pronuntat, ;In directia perpendiculara pe dreapta AB, diferenta de drum este nula ~i'cele doua unde se anuleaza reciproc (fig. IV -31).
p
p

~
Fig. IV-30.

Fig. IV-31.

Daca la ansamblul de doi dipoli se rnai adauga inca ·doi dipoli similari, asezati in acelasi plan si alirnentati suecesiv in opozitie de Iaza, se obtine 0 directivitate si mai pronuntata. Si.stemeIe de antene de acest gen se numesc siruri de antene cu radiatie longitudinata (directia principala de radiatie coincide cu directia de asezare a elernentelor radiante). In general, distanta dintre elernente ~i defazajul dintre curentii care Ie parcurg pot fi diferite de valorile indicate mai sus. In fig. IV-32 este reprezentata variata cistigului unui sir cu radiatie longitudinala, format din doua elemente, alimentate in opozitie de Iaza, in Iunctie de distanta s dintre elemente. Distantele cele mai frecvent uti liz ate sint A/8 si A/4. .. , Din cauza distantei relativ mici dintre elemente, distributia curentilor si tensiunilor nu mai corespunde celei care are loc in cazul cind un dipol este situat in spatial

7 - Antene pentrn radloamatorl

Q7

liber : se spune ca intre elernentele sirului exista un cuplaj] Acest fapt are drept consecinta modificarea rezistentei radiatie a elementelor. Astfel, dad s = X/8, un element din; sirul eel mai simplu (cu 2 elernente ) R» = 8 Q. iar daca' s = X/4 rezistenta de radiatie Rx = 32 Q.

d~»

OL_~~

__ ~'_Li~iL_~~~~~~ O,f 0,2 0.3 0,1,. 0,5 0,5 0,7 0,8 0,9 1,0)' OisfBfI!3 S
Fig. IV-32.

Sirurile sint alimentate la capat sau la rnijloc, cea de-a doua metoda Hind rnai avantajoasa din cauza simetriei sisternului. In fig. IV-33, a este reprezentat un sir de antene ell r adiatie longitudinala, format din doua elemente (r - s si t-u), alimentat la capat (inpunctele r si t). Linia de alimentare se leaga la antena prin interrnediul conductoar~)

:--

2
5
:

J(

~*/f)
+---::;"-j / I
I ~u

8)

uJ

Fig. IV-33.

relor m - r si n - t, a carer radiatie nu este cornpensata. De aceea aceasta metoda de alirnentare este utilizabila numai in cazul sirurilor la care distanta s este mica (de exernplu s = X/8), caci in acest caz si conductoarele m - r si /1.- t sint scurte, sint strabatute de un curent mic (in punctele r si t exista un nod de curent), deci radiatia lor este neglijabila. In fig. I\'-33, b este reprezentata metoda de ali98

,i'mentare 1a mijloc, In acest caz legatura dintre 1inia de ali;mentare si centrele elernentelor radiante se face prin cite 0 ;'1inie auxiliara, mn-gh, respectiv mn-kl, care nu radiaza ,oenergie. Din cauza irnpedantei de intrare mid, 0 linie bifilara de 600 Q va lucra cu un factor de unda stationara ridicat (aproximativ 10-30). Daca lungimea Ilniei este mare, trebuie sa se utilizeze un dispozitiv de adaptare. imbunatatire considerabila se realizeaza, dad se utilizeaza drept elemente radiante dipoli inchisi Iorrnati din .2-3 conductoare. In fig. IV-34 sint date dimensiunile si rnodul de constructie a unui astfel de sistem de antena, peniru banda de 14 A1Hz. Impedanta caracteristica a liniei de alirnentare este Zo = 600 Q ;;i adaptarea se face prin cite un iransformator de irnpedanta in ~/4, cu irnpedanta caracteristica de 425 Q. Placa izolatoare P da posibilitatea de a conecta cele doua transformatoare de irnpedanta Tl ;;i T2 1a Iinia de a1imentare L, asigurindu-se totcdata opozitia de iaza a undelor transmise prin cele doua transformatoare de irnpedanta.Utilizarea dipolilor inchisi Hirge;;te banda in -care antena poate fi Iolosita. Sir de aritene cu radiaiie transoersald. Daca doi dipoli paraleli sint alirnentati in faza si distanta dintre ei este '),,/2 (fig. IV-35), radiatia maxima'se obtine in directia perpendiculara pe planul celor doi dipoli. Intr-adevar, diierenta dintre drumul undelor radiate in aceasta directie este nula, un dele radiate de cei doi dipoli sint in faza, prin urmare se 'insumeaza. In schirnb in directia care uneste centrele dipo1i1or, undele sint derazate cu 1800 si se anuleaza reciproc. Sisternul obtinut in acest fel se nurneste sir de antene cu

Cistigul realizat de un sir cu doua elemente in Iunctie de distants dintre aces tea , este datIn fig. IV-36. In tabela IV-4 sint date orientative pentrueazul cind nurnarul elementelor este mai mare decit doi. .
Tabela IV-4
Nu.marul ejementelor Cl~tig. dB
S~A!2
I

radiatie transoersala.

I
I

S=3A/4

Numarul ejementej o r

I
I

Cl~tig. dB
S~A!2

I
I

S=3A/4

7 8,5

5
6

7 8

10 11

99