Exemple de gandire finalista in cadrul unei organizatii care are ca domeniu de

activitate contabilitatea.

Respectiva organizatie a fost conceputa la inceputul anilor `90. In primii ani,

conducerea s-a axat pe dezvoltare, urmand un plan bine pus la punct, cu pasi marunti,
dar siguri. In momentul atingerii limitei impuse la inceput, cum e si normal, alte
obiective au fost aduse in prim-plan; pentru atingerea acestora au fost urmati aceeasi
pasi, independent de criza ce era anuntata pe piata si de schimbarile economice,
tehnologice, sociale, politice etc. care se intamplau. Managerul a condus mai departe
organizatia dupa aceleasi principii pe care le-a folosit in urma cu 10 ani. Conform
acestuia atingerea obiectivelor se putea face in continuare prin: investitia in resurse
umane (angajari, traininguri, recompense financiare cosistente etc.), dezvoltarea prin
clienti (ajutam clientii nostri sa se dezvolte si noi ne dezvoltam prin si odata cu ei),
selectia riguroasa a clientilor (clienti putini, dar potenti financiar, cu care inainte de a
avea o relatie de afaceri, avem deja o relatie de amicite, actionandu-se astfel intr.-un
cerc restrans , dar cu mari oportunitati de dezvoltare). Principii, care desi au functionat
la inceputul existentei organizatiei, nu au mai fost productive dupa 10 ani, mai ales in
contextul economic actual. Prin urmare, managerul a clacat si a adus organizatia in
stadiul de “retragere”. Clientii au fost afectati de criza, fapt ce s-a resimtit si in cadrul
firmei; managerul a fost nevoit sa disponibilizeze personal, sa reduca din costurile
trainingurilor, sa retraga in totalitate recompensele financiare si chiar sa inchida unele
sucursale si sa reduca preturile serviciilor prestate. In momentul de fata, conducerea s-a
reorientat, de la politica de dezvoltare, la o politica de stabilizare, pentru ca in
continuare se merge in pierdere.

Pentru a oferi exemple de gandire tendentiala voi face referire la o organizatie de

presa. Aceasta decide, in urma unor studii de piata, sa produca un ziar local (adresat
doar orasului in care organizatia activa) care sa fie destinat unui public tanar (22-35), cu
studii superioare interesat de stiri locale economice, politice, din mediul academic si
cultural si care sa fie distribuit gratis pe strazi, in universitati, institutii publice etc. O
perioda indelungata publicatia s-a bucurat de un numar mare de cititori (raportat la piata
locala) si de un feedback incurajator. Observand nebunia internetului si pasiunea
publicului tinta pentru acest tip de informare, se decide ca ziarului sa i se faca nu doar
un format online “copie” fidela, ba chiar sa se adauge rubrici care sa antreneze mai mult
cititorii si in care ei sa participe activ la continutul ziarului, astfel incat cine dorea putea
posta un articol relevant pe site.

La un moment dat, se observa ca, desi publicul nu migreaza in zona stirilor de

can-can, este interesat de de astfel de informatii “senzationale”. Intrebati de ce,
majoritatea declara ca din amuzament. In urma acestui studiu, redactorul sef decide ca
ziarul sa se adapteze pietei actuale si sa se extinda cu o noua pagina dedicata stirilor
legate de mondenitati. Problema era ca totul trebuia facut fara a pierde din public si fara
a ne schimba “fondul”, pentru ca ne-am putea dezamagi cititorii obisnuiti cu un anumit
continut. Si atunci calea de mijloc gasita de reporteri a fost sa se scrie astfel de articole
sub forma de tablete, caricaturi, “pastile”, astfel incat citiorii sa-si satisfaca motivul
pentru care au declarat ca sunt interesati de astfel de articole: amuzamentul.

Ceea ce am vrut sa subliniez prin aceste doua exemple de decizii a fost modul de
gandire dupa care a fost condusa organizatia, ideea principala care trebuia respectata era
“studiem piata cu tendintele ei si ne adaptam la ea”. Se mergea pe principiul dezvoltarii
odata cu piata, updatarea permanente la nevoile si cerintele publicului este un imperativ
pentru orice publicatie care isi doreste longevitate.