1.

CIVILIZATIA GETO-DACA

Civilizatia geto-daca, se gaseste in spatiul cuprins intre Dunare, Marea Neagra,

Tisa si fluviul. Populatia daca este de origine tracica;in functie de izvoarele istorice unde
este amintita populatia, aceasta se gaseste in izvoarele grecesti sub numele de geti si in
izovarele romane sub numele de daci.
In urma numeroaselor sapaturi arheologice au fost identificate numeroase obiecte
materiale, monezi, inscriptii, care in functie de perioada in care au aparut se incadreaza in
mai multe culturi arheologice cum ar fi: culturile Gumelnita, Hamangia, Cucuteni,
Santana de Mures, Starcevo Cris, Glina etc. Cele mai cunoscute obiecte din perioada
preistorica sunt : Ganditorul de la Hamangia, Hora de la Frumusica, Zeita de la Vidra etc.
Ocupatiile dacilor erau destul de variate cum ar fi: agricultura, cresterea
animalelor, olaritul, diverse mestesuguri, apicultura, viticultura.
Din punct de vedere religios, dacii sunt o populatie politeista, cu unele
imprumuturi din mitologia greaca sau cea egipteana. Cele mai cunoscute divinitati fiind :
Zamolxis, Gebeleisis si o zeita feminine Bendis. Cele doua rituri de inmormantare a
mortilor sunt : inhumatia si incineratia. Mormintele ofera multe obiecte care au apartinut
persoanei decedate. In zona Gradistea Muncelului se afla unul dintre cele mai mari
cadrane solare.
Legaturile cu grecii si romanii sunt la inceput comerciale, insa cu timpul vor fi si
conflicte sau aliante diplomatice. Una dintre primele atestari ale acestei populatii are loc
in sec VI i.e.n., cand imparatul persan Darius intra in contact cu aceasta populatie. Grecii
la un moment dat au inceput sa construiasca colonii la malul Marii Negre, dupa modelul
polisurilor grecesti. Cele mai cunoscute colonii grecesti sunt: Callatis, Histria, Tomis,
Axiopolis etc.
Au fost descoperite numeroase obiecte de ceramica greceasca, considerate ca
fiind una dintre ceramicile de lux ale antichitatii, monezi, arme etc.
Legaturile cu romanii ca si cele cu grecii au fost initial cele comerciale. Cu timpul
acestea s-au schimbat. In spatial geografic amintit mai sus au existat mai multe triburi
cum ar fi: iazigi, sarmati, costobocii, carpi care aveau diverse capetenii. Societatea daca
era structurata pe doua mari categori de populatie: Tarabostes-cei bogati si Pileates sau
Comatii- cei mai saraci. Un rol decisiv l-au avut preotii greci, multi dintre conducatorii
viitoarei Dacii fiind la origine preoti.
La inceputul secolului I i.e.n., Burebista a inceput procesul de unificare teritoriala,
acesta realizandu-se pe doau cai: -calea pasnica-realizata prin aliante si acorduri
dipolmatice si –calea razboiului-pentru cei care s-au opus realizarii unificarii tribale.
Astfel in anul 80 i.e.n., se realizeaza prima unificare teritoriala a triburilor dacice
sub conducerea lui Burebista-apare primul stat centralizat dac. Capitala a fost stabilita la
Sarmisegetuza in zona muntiilor Orastie, unde existau mai multe cetati fortificate. Acesta
devine una dintre cele mai importante puteri politice si militare din zona aceasta. Acest
lucru este demonstrat de faptul ca Burebista se va amesteca in razboiul civil roman dintre
Pompei si Caesar. Burebista il va sustine pe Pompei, care insa va fii invins in batalia de la
Pharsalus. Din acest motiv, Caesar, hotaraste o expeditie de pedepsire a lui Burebista,
care insa nu va mai avea loc datorita asasinarii lui Caesar la Idele lui Marte in anul 44

1
i.e.n. in Senatul roman. Intre timp mostenitorii tronului lui Burebista au preoti (Deceneu)
si au reusit sa mentina oarecum statul format in anul 80 i.e.n.
Secolul I d.Ch., a adus schimbari in politica dusa de statul roman-tendintele
expansioniste devin din ce in ce mai mari. Astfel imparatul roman Domitian, va organiza
o expeditie in Dacia pentru a-i pedepsi pe daci pentru atitudinea lor sfidatoare din timpul
lui Caesar.
Astfel in anul 86 d.Ch. va fi organizata o expeditie in Dacia. Traseul ales de
armata romana condusa de catre Cornelius Fuscus a fost acela de a trece Dunarea pe la
Drobeta, au urcat pe Valea Oltului, s-au indreptat spre zona montana si au ajuns in
localitatea Tapae, unde romanii au pierdut o parte din steagurile de lupta. In cele din
urma au ajuns in zona muntilor Orastie si s-au indreptat spre Sarmisegetuza. Razboiul a
fost pierdut de dacii condusi de catre Decebal, care au fost nevoiti sa ceara pace in anul
89 d.Ch.
Pacea din 89-tratatul sau cum mai este cunoscut foedus- a fost deosebit de
avantajos pentru daci, care desi fusesera invinsi au reusit sa obtina urmatoarele:
-primeau specialisti militari romani care ii ajutau in construirea unor sisteme de
fortificatii.
-primeau sume de bani –stipendii-care erau utilizate la construirea unor noi fortificatii.
Senatul roman nu a fost de acord cu aceste conditii umilioare pe care le obitinuse
imperiul roman, insa imparatul Domitian nu a luat masurile necesare pentru a-i pedepsi
pe daci. Abia cu venirea lui Traian pe tronul imperiului in anul 96, a schimbat politica
dusa de ceilalti imparati romani.

RAZBOIAELE DACO-ROMANE.

Astfel in anul 101, Traian a organizat o noua expeditie impotriva dacilor. Traseul
a fost acelasi ca si in razboiul precedent. Desi dacii au luptat cu vitejie, superioritatea
romana i-a adus in situatia de a cere pace. Razboiul s-a incheiat in anul 102. Conditiile de
pace erau umilitoare pentru daci. Acestia trebuiau sa inapoieze specialistii militari, banii
cheltuiti pentru fortificatii si erau obligati sa darame majoritatea cetatilor si a
fortificatiilor existente.
Decebal nu a fost multumit de conditiile grele si a incercat sa ceara ajutorul unor
triburi germane care se aflau in Dobrogea,-roxolanii si se va incerca asa-numita
diversiune moesiana. Aceste triburii loiale lui Decebal ataca garnizoanele din Doborgea
( in memoria acestei garnizoane se construieste monumental de la Adamclisi) si astfel se
va ajunge la declansarea celui de-al doilea razboi daco-roman. Intre timp romanii au
reusit sa construiasca podul de la Drobeta peste Dunare.
Dupa lupte sangeroase, care s-au desfasurat pe parcursul anilor 105-106, dacii au
fost nevoiti sa capituleze. Astfel Dacia este transformata in provincie romana.(numele
oficial va fi de Dacia Ulpia Traiana cu capitala la Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmisegetusa -care nu are legatura cu vechea capitala dacica, aflandu-se la o distanta de
20 de km departare de aceasta). Multe informatii sunt oferite de monumentul
comemorativ aflat la Roma, Columna lui Traian-scene ale razboaielor si ale infrangerii si
predarii dacilor.
Stapanirea romana in Dacia va fi intre anii 106-271, cand are loc retragerea
aureliana. In acest timp are loc procesul de romanizare. Prin porcesul de romanizare

2
intelegem imprumutarea limbii latine, a obiceiurilor romane si existenta unei armate si a
unei administratii romane.
Totusi se poate vorbi de trei etape distincte in cadrul procesului de romanizare:
1. etapa preromana in care au loc relatii economice, comerciale
2. etapa stapanirii romane in care un rol decisive il au mai malti factori
3. etapa postomana, a parasirii de catre adminitratie si armata romana.

In timpul stapanirii romane au stationat doua legiuni romane, cele mai cunoscute
fiind Legiunea a V a Macedonica si Legiunea a XIII a Gemina. Dacii au inceput sa
relationeze cu soldatii romani care stationau pe teritoriul Daciei. Au mai ramas cateva
zone in care au existat si daci liberi.
Imparatul Traian a inceput un amplu proces de construire a uno noi orase, incepe
sa fie organizata mult mai bine adminstratia. Sunt construite noi cai de acces. Din punct
de vedere organizatoric, Dacia era condusa de un Legatus Augusti Propraetore care era
un trimis al imparatului.
Imparatul Hadrian a reorganizat Dacia in doua provincii noi : Dacia Superior si
Da.cia Inferior. O alta reorganizare are loc si in timpul imparatului Marcus Aurelius, cad
Dacia va fii impartita in trei provincii distincte : Dacia Appulensis, Dacia Malvensis,
Dacia Porolissensis.
Limba oficiala va fi latina, dacii si cu armata romana vorbind o forma de Latina
vulgara. Multe din obiceiurile romane vor fi imprumutate printer care si religia crestina.
Modalitatile prin care s-a realizat procesul de romanizare sunt urmatoarele:
-armata romana care era organizata dupa urmatorul model: legiuni si trupe
auxiliare de tipul numeri, alae-in care erau soldati de diverse etnii.
-administratia-reprezentata de guvernator si functionarii publici.
-veteranii-au avut un rol decisiv in consolidarea porcesului de romanizare,
deoarece la sfarsitul carierei de soldat, primeau catatenie romana, un lot de pamant si era
recunaoscuta casatoria, iar copii deveneau automat cetateni romani. Existau castre dupa
modelul roman si au existat si asezari numite canabae.
-colonistii-a avut un rol decisive in procesul de romanizare, statul roman
intervenind aici.
-dreptul roman-dupa care functionau toate provinciile romane cucerite-cea mai
cunoscuta culegere de legi a fost Constitutio Antoniniana(212).
-religia crestina- au preluat modelul roman cu o singura divinitate. In paralel au
functionat si divinitatile pagane pana la adoptarea religie crestine oficiale prin Edictul de
la Milano in anu 313 .e. n.
-limba latina-mijlocul de comunicare cu administratia si cu colonistii adusi in
noua provincie romana.
-urbanizarea-au inceput sa fie construite noi asezari precum capitala Ulpia Traiana
Augusta Dacica Sarmisegetusa,apoi diverse asezari precum Apulum, Potaissa, Drobeta,
Napoca si categoria Municipia-care erau asezari cu autonomie proprie administrative si
juridical precum Porolissum, Tibiscum , Dierna.
-cultura-care a avut un rol decisive in procesul de romanizare-au invatat limba
latina si au inceput s-o foloseasca in mod constant. Au fost infiintate si scoli unde se
preda in limba latina.

3
 In secolul III situatia in Imperiul Roman a devenit destul de critica, mai ales in
provinciile de margine cum era si Dacia, astfel ca imparatii romani datorita atacurilor
migratorilor vor fi nevoiti sa se gandeasca la o retragere din aceste provincii. Imparatul
Aurelian in anul 271 va abandona Dacia, insa procesul de romanizare va continua.

ETNOGENEZA ROMANEASCA

Este procesul prin care s-a format poporul si limba romana; este extrem de
complex si indelungat, iar mai tarziu a nascut o serie de controverse in randul istoricilor
si a capatat conotatii politice. Acest proces a inceput odata cu cucerirea roamana in anul
106 si si a continuat si dupa retragerea aureliana din anul 271. Procesul de formare a
limbii si a poporului roman a continuat si in secolele urmatoare si a fost influentat si de
migratiile unor popoare cum ar fi slavi, huni, gepizi, avari, longobarzi, cumani, pecenegii
etc. Se poate spune ca acest porces s-ar fi incheiat odata cu aparitia primelor formatiuni
prestatale romanesci in sec.X.
Procesul de romanizare a continuat dupa cum spuneam si dupa retragerea
aureliana, acest lucru fiinde demonstrate de inscriptii, toponime si hidronime. Multe din
numele proprii ca se utilizau in aceasta perioada era de inspiratie latina. Astfel numele
oraselor s-au pastrat precum Drobeta, Napoca, Apulum si al apelor Donaris, Alutus,
Maris etc.
Exista dupa cum aminteam zone care nu au intrat sub incidenta stapanirii romane,
precum Crisana, Maramures si o mare parte a Moldovei si o mica parte a Munteniei. Ei ii
ataca in mod frecvent pe romani fiind aliati cu gotii-o populatie migratoare, cu care au
fost si confundati la un moment dat.
Sapaturile arheologice au demonstrat continuitatea daco-romana prin descoperirea
uneltelor de inspiratie romana, morminte, vase, tezaure din bronz cu inscriptii latine in
care se regasesc si elemente ale populatiilor migratoare. Intre sec IV-VI are loc o a doua
perioada de sinteza in care migratorii au inceput sa fie asimilati populatiei autohtone
romanizate. Ca forma de organizare in aceasta perioada apare obstea sateasca care la un
moment dat au inceput sa fie unificate sub forma “romaniilor populare”dupa cum spunea
marele istoric Nicolae Iorga.
Un alt eveniment important in formarea poporului roman a fost patrunderea
slavilor in acest spatiu in sec VI, dar mai ales a prabusirii granitei de sud a fostului
imperiu- prabusirea limesului Dunarean. Slavii din sudul Dunarii au fost impinsi spre
zone montane izolate, iar cei din nord au fost asimilati de catre populatia daco-romana.
Problema formarii limbii romane si a poporului roman dupa cum spuneam, la un
moment dat a inceput sa aiba si conotatii politice. Exista doua teorii cu privire la
realizarea procesului de etnogeneza.Astfel exista o terorie autohtona si o teorie
imigrationista.
In secolul XIX, o parte din istoricii din Imperiul Austro-Ungar au incercat sa
demonstreze faptul ca romanii nu au fost primii in acest spatiu geografic. Astfel o serie de
izvoare, precum cel al istoricului antic Eutropius, au fost interpretate de asa maniera incat
sa demonstreze ca populatia ramasa in acest spatiu nu a continuat procesul de romanizare
si dupa retragerea aureliana.
Cei mai cunoscuti istorici care au contestat continuitatea romaneasca in acest
spatiu geografic au fost istoricii Sulzer, Engel, dar mai ales Robert Roesler,care este si

4
initiatorul teoriei imigrationiste sau cum mai este cunoscuta si sub numele de teoria
roesleriana. El a considerat ca odata cu parasirea provinciei de catre administratie si de
armata, populatia ramasa nu a mai continuat porcesul si la un moment dat au disparut don
acest spatiu, locul acestora fiind luat de alte populatii. Ungurii au ajuns in zona in jurul
sec IX si primul stat intemeiat de acestia a fost in jurul anului 1000 de catre capetenia
Vaik sau sub numele crestinat de Stefan cel Sfant.in decursul timpurilor, au existat mai
multi istorici romani care au combatut punctele de vedere ale istoricilor maghiari sau
austrieci.
In vocabularul limbii romane s-au pastrat un numar destul de mare de cuvinte din
limba dacica cum ar fi : copil, grumaz, viezure, mazare etc. totodata sunt cuvinte de
origine Latina, slava, dar si multe care se regasesc in limbile din sudul
Dunarii,similitudini cu limba albaneza. Astfel partizanii teoriei imigrationiste au speculat
aceste asemanari , dar mai ales imprumuturile din limba slava, pentru a “demonstra” ca
limba romana nu este o limba latina si ca aceasta populatie nu a continuat sa traiasca I
acelasi spatiu geografic.

2.ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR

Aceasta problema a fost discutata indelung de catre istorici de-a lungul timpurilor.
Termenul de romanitate se refera la descendenta romana a populatiei dacice care a intrat
in contatct cu colonistii romani care au stationat pe teritoriul provinciei Dacia, faptul ca
limba romana este o limba latina-acest lucru fiind demonstrate si de continuitatea
populatiei daco-romane din timpul stapanirii romane si dupa retragerea aureliana, in
perioada migratiilor.
Dovezile privind continuitatea acestei populatii in acest spatiu si faptul ca
procesul de romanizare a fost bine realizat este demonstrate de dovezi arheologice,
limgvistice, etnografice etc.
Numele sub care sunt cunoscuti acestia in perioada sec VI-XI este de destul de
divers in functie de izvoarele istorice in care sunt amintiti; astfel cele mai frecvente
denumiri sub care sunt cunoscuti sunt: vlahi, volohi, olohi, blahi-toti acesti termini
desemand o populatie e origine romana si nu slava cum ajunsesera sa fie majoritatea
zonelor geografice adiacente.
Izvoarele in care apar romanii si numele sub care sunt cunoscuti acestia sunt:
 sec VII-tratatul bizantin Strategikon in care se utilizeaza termenul de romani.
 Sec al IX lea o lucrarea a unui geograf armenan Moise Chaorenati-tara Balak-
Valahia
 Cronica turca Oguzname care aminteste de o tara a vlahilor “Ulak-ili”
 In sec X- imparatului Constantin al VII lea Profirogenetul in lucrarea ”De
administrando Imperii”- este amintit din nou termenul de romani.
 Sec XI- cronicarul Kekaumenos care vorbeste de romanii din apropierea Dunarii
si Savei
 Sec XII- Ioan Kynnamos spune ca populatia venise demult din Italia
 Cronica notarului anonym al regelui maghiar Bela al IV lea al Ungariei –Gesta
Hungarorum

5
  Sec XV-XVI,unii cronicari umanisti precum Flavio Biondeo, Piccolomini,
Bonfinus sunt interesati sa demonstreze de ce exista insule de romanitate in
Europa Rasariteana.
Cu timpul o parte din cronicarii maghiari incepnad cu sec XVI nu sunt de acord
cu aceasta teorie a romanitatii romanilor si autohtonitatii lor, insa sunt si unii care sunt
de acord cu aceasta.
Insa carturarii romani precum Nicolae Olahus( sec XVI) considera ca romanii din
Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania sunt descendenti ai colonistilor romani,
astfel explicandu-se si originea limbii.
Alti cronicare precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, C-tin
Cantacuzino si Dimitrie Cantemir sunt de acord cu autohtonia si romanitatea romanilor.
In sec XVIII apare o noua miscare culturala in Transilvania si anume Scoala
Ardeleana care are drept reprezentanti pe Samuel Micu, Ioan Budai-Deleanu, Gh
Sincai, Petru Maior reunesc atat argumentele cronicarilor maghiari cat si cele ale
invatatilor europeni si au considerat ca ideiile care contestau constinuitaea si latinitatea
limbii romane nu sunt corecte.
Primul istoric care va lua o pozitie oficiala fata de scrierile istoricului Robert
Roesler-Teoria Imigrationista va fi istoricul B. P. Hasdeu. Ideile sale sunt preluate mai
tarziu si de A.D. Xenopol. Alti istorici care au infirmat teoria imigrationista au fost : D.
Onciul, M. Kogalniceanu. Spre sfarsitul secolului al XIX lea, alti istorici precum Vasile
Parvan, Nicolae Iorga au continuat sa sustina si sa argumenteze teoria autohtonia
romanilor. O ultima mare lucrare in care este demonstrate aceasta teorie apartine
istoricului Gh Bratianu care in lucrarea sa”O enigma si un miracol istoric:poporul
roman”in anul 1937 demostreaza cu argumente solide si este recunoscuta si lucrarea sa
in plan international.
Dupa razboi si alti istorici se vor ocupa de problema aceasta cum ar fi :
Alexandru Sarcedoteanu, David Prodan, Emil Petrovici, C. Giurescu- astfel se poate
spune ca existenta poporului roman este ca o continutate a romanitatii orientale si o
cultura de factura romana, parte a civilizatiei europene.

6
 2. VIZIUNI DESPRE MODERNIZARE IN EUROPA
 CURENTE POLITICE SI POLITICI CULTURALE

Secolul al XIX lea a adus foarte multe schimbari mai ales la nivel politic, social si
economic. Este cunoscut si sub numele de secolul revolutiilor dat fiind ca in aceasta
perioada au avut loc multe revolutii politice, culturale sau sociale.
Este perioada in care apar o serie intreaga de ideologii care vor sta la baza multora
dintre miscarile, schimbarile care vor avea loc in aceasta perioada. Cele mai cunoscute
ideologii ale secolului al XIX lea sunt: Liberalismul, Conservatorisumul si
Socialismul. In secolul XX cele mai cunoscute ideologii nou aparute sunt :
Comunsimul si Fascismul.
 Liberalismul-este o doctrina politica si economica care pune accentul pe
libertatea politica,a indivizilor aceasta aflandu-se in opozite cu socialismul si
colectivismul. Totodat sprijuna pluripartidismul politic, organizarea de alegeri etc.
Primele idei liberale au aparut in secolele XVII-XVIII de la idei de baza precum:
fiecare om se naste egal , are dreptul la propiretate, la libertate si are drepturi egale in
fata legii. Cei mai importanti teoreticieni ai acestei ideologii au fost : Spinoza,Th.
Hobbes, J. Locke, precum si o seire intreaga de ideologi francezi care vor pune la punct
ideologia revolutiei franceze din 1789. Din puncte de vedere economic, apare pentru
prima oara sintagma ce va sta la baza economiei capitaliste: “raportul dintre cerere si
oferta”.
In Romania se va raspandi ideologia liberala, insa va imbratisa forme diferite fata
de Europa. Idelogia liberala romaneasca pune accentual pe doctrina :”prin noi insine”.
Considerau ca rolul capitalului strain poate sa fie mult mai redus si trebuia sa fie
subordonat intereselor tarii. PNL a fost infiintat in anul 1875 in urma Coalitiei de la
Mazar-Pasa. PNL si Partidul Conservator au condos alternativ Romania (introducerea
principiului rotativei guvernamentale) pana la Primul Razboi Mondial.
 Conservatorismul- in ultimele doua secole, acest termen a fost folosit cu
sensul de opozitie fata de progres. Nu trebuie sa confundam acest termen cu
traditionalismul. Acest current a aparut ca o reactie la revolutia franceza si la schimbarile
pe care le-a facut aceasta, dar mai ales schimbarile facute de liberali. Cel care a
fundamentat aceasta ideologie a fost englezul Edmund Burke. Conservatorii nu sunt de
acord cu conceptual de egalitate;nu sunt de acord sa reformeze o situatie, ci doar sa o
amelioreze. Doresc sa pastrze valorile trecutului-monarhia si biserica trebuie sa aiba
aceiasi pozitie ca si pana la reformele initiate de catre liberali.
Conservatorismul romanesc se aseamana cu cel European si a avut doctrina
“pasilor marunti”.
 Socialismul- este una dintre cele mai noi ideologii care a aparut in secolul
al XIX lea. Ca si conservatorismul, a aparut ca o reactie de protest fata de doctrina
liberala. Socialistii doreau o societate in care sa existe o forma de organziare sociala in
care individul nu mai are aceiasi importanta ca in societatea liberala.
Primii teoreticieni ai acestei ideologii au fost : Ch . Fourier si Saint-Simon. Totusi
cei mai conoscuti ideologi vor ramane Karl Marx si Friederich Engels- ei publica lucrarea
“ Manifestul comunist”-care va deveni baza teoretica a acestei ideologii. Marx considera
ca societatea era impartita in clase antagonice, datorita impartirii bunurilor si a

7
mijloacelor de productie. Conceptia de baza a acestei ideologii a fost “lupta de clasa”-
considerandu-se ca muncitorii sunt oprimati,iar munca lor este exploatata de burghezi. De
aceea se dorea ca noua clasa sociala”proletariatul” sa ia locul si sa apara o societate in
care sa fie propiretate comuna, iar membrii societatii sa se bucure de aceleasi drepturi.
Ideologia socialista a avut parte de diverse interpretari de-a lungul celor doua
secole: -socialistii anarhisti criticau mult mai radical societatea liberala- doreau sa
inlature regimurile politice cu ajutorul atentatelor politice.
-socialistii reformatori vor castiga teren deoarece propunea solutii pasnice si n
violente.
Ideile socialiste au patruns si in Romania, principalul teoretician roman fiind C-tin
Dobrogeanu –Gherea. Ideile sale vor sta la baza programului Partidului Social- Democrat
al muncitorilor din Romania ,care a fost infiintat in 1893.

Politici culturale

Toate ideologiile amintite au venit cu diverse curente de gandire si politici

culturale proprii, invatamantul este domeniul in care s-a dorit modernizarea .
Industrializarea si democratizarea au fost strans legete de modernizarea invatamantului.
Aceasta actiune de modernizare a invatamantului porneste din Europa Occidentala care
se afla in plina revolutie industiala.
Franta a promovat modelul “Legea Guizot” adoptat in 1833-cand s-a impus fiecarei
cumune sa intretina o scoala elementara. In celelate tari s-a pus accentul pe invatamantul
primar si s-a dorit introducerea invatamantului primar laic, gratuit si obligatoriu. Unele
tari precum Belgia au avut parte de conflicte cu biserica catolica care detinea monopolul
scolilor. Apar din ce in ce mai multe ziare, periodice,ziare datorita faptului ca tot mai
multi oameni stiau sa citeasca.
Secolul XIX este caracterizat de multe schimbari-care au avut loc atat la nivel
politic cat si la nivel cultural.

 State nationale si identitate europeana

Secolul al XIX lea este cunoscut si sub numele de “Secolul nationalitatilor”-

deoraece este secolul in care se formeaza o serie intreaga de natiuni si state nationale.
In prima jumatate a secolului se afirma nationalismul romantic reprezrntat de J.
Michelet, Giusseppe Mazzini si Nicolae Balcescu.
Dupa Congresul de la Viena din 1815 au loc schimbari majori atat la nivelul hartii
europene, dar si la nivel ideologic. Foarte multe popoare se aflau sub dominatia unor
imperii multinationale, iar razboaiele napoleoniene au fost un factor decisiv in intierea
unor miscari de eliberare, a constituirii unor societati secrete.
In anul 1821 are loc revolutia condusa de Tudor Vladmirescu, la care participa
initial si greci sprijiniti de catre Rusia, acestia fiind condusi de catre Alexandru Ipsilanti.
Revolutia a fost infranta, insa grecii dupa mai multe incercari, vor reusi sa se elibereze in
anul 1830.

8
 O alta miscare are loc in Belgia care era nemultumita de faptul ca in urma
Congresului de la Viena, a trebuit sa se uneasca cu Olanda. In Franta are loc restauratia
Bourbonilor.
Dintre societatile secrete infiintate in aceasta perioada amintim : Eteria –
societate greceasca infiinta la Odessa, Carbonarii in Italia, etc.
Toate aceste miscari vor duce in cele din urma la declansarea revolutiilor din
anul 1848, fapt ce a marcat evolutia ulterioara a Imperiilor multinationale, au aparut
state nationale precum unificarea Tarilor Romane, Italia si Germania.
Unificarea Tarilor Romane
Dupa incheierea revolutiilor de la 1848 din cele 3 provincii romanesti,
evenimentul cel mai important care a dus la rezolvarea aspiratiilor romanilor a fost
Razboiul din Crimeea din 1853-1856. In urma Congresului de la Paris din 1856, s-a
hotarat ca Principatele Romane sa intre sub garantia colectiva a 7 mari puteri si
organizarea unor adunari ad-hoc care sa pregateasca terenul pentru organizarea unor
alegeri. In anul 1858 este semnata Conventia de la Paris-care va avea valoarea unei
Constitutii-reglementa situatia institutiilor comune si particulare din fiecare provincie.
In cele din urma la 5 si 24 ianuarie 1859 a fost ales acelasi domnitor atat in Tara
Romaneasca, cat si in Moldova- Alexandru Ioan Cuza, trecand peste prevederile
Conventiei de la Paris. S-a recunoscut in cele din urma unirea celor doua provincii insa
doar pe durata domniei lui Cuza-(1859-1866). In cele din urma situatia a fost
reglementata dupa abdicarea fortata a lui Cuza prin aducerea unui print strain- Carol de
Hohenzollern – Siegmaringen.
Unificarea Italiei
Mult timp statele italiene au fost faramitate din punct de vedere politic si
administrativ. Astfel odata cu aparitia ideologiilor moderne, s-a dorit si unificarea
teritoriala. Initiativa a apartinut regatului Piemontului condus de regale Victor
Emanuel al II lea, care i-a sprijint pe nationalistii italieni condusi de catre G. Garibaldi.
Cel care insa va definitiva procesul va fi primul-ministru Camile Cavour.
Prima etapa se concretizeaza cu un razboi contra Austriei si cu ajutorul
francezilor vor reusi sa elebereze Lombardia si nu rezolva porblema Venetiei.
A doua atapa este caracterizata de miscari revolutionare conduse de Garibaldi- o
miscare care a inceput in Sicilia si s-a extins in Neapole care s-a unit cu Piemontul. Nu
a fost rezolvata problema Venetiei care apartinea habsburgilor si a statului papal spijinti
de francezi. In 1866 in urma razboiului dintre Prusia si Austria reuseste sa obtina
Venetia.Unificarea Italiei se va finaliza in anul 1870, cand este eliberata si Roma de
stapaniea franceza si care ajuge capitala Italiei.
Unificarea Germaniei
In toata perioada medievala, statele germane au fost faramitate din punct de
vedere politic. In secolul al XIX lea ca si statele italiene, la initiativa Prusiei s-a dorit
unificarea teriotriala a statelor germane. Etapele prin care s-a realizat acest proces de
formare a statului moder Germania sunt urmatoarele:
 Unificarea vamala care este cunoscuta si sub numele de Zollverein, care a
inceput in anul 1828 si la care au aderat majoritatea statelor germane.
Austria dorea si ea la randul ei sa unifice teritoriile germane sub
conducerea ei. Liderul politic care a avut un rol decisiv a fost cancelarul
prusac Otto von Bismarck.

9
  Razboiul din anul 1864 contra Danemarcei initiat de catre Prusia si in
urma caruia sunt primate ducatele Hollstein si Schlleswig.
 Razboiul din 1866 dintre Prusia si Austria care s-a incheiat cu infrangerea
Austriei, iar ca urmare Austria este exclusa din Confederatia Satelror
Germane.
 1870-1871 are loc razboiul franco-prusac in urma caruia se defintitiveaza
unificarea teritoriala a Germaniei. Armata franceza sufera o umilitoare
infrangere la Sedan. Pacea va fii incheiata la Versailles, in Sala Oglinzilor,
iar Kaiserul german Wilhelm I se proclama imparat al Germaniei. In urma
acestei victorii, Germania va anexa doua noi provincii: Alsacia si Lorena.

Totusi ideile de libertate, nationale in anumite cercuri au fost denaturate si s-a

ajuns ala sovinsm si xenofobie. La anumite popoare, mai ales la cele care se aflau sub
dominatia unor imperii multinationale, aceste ideii isi vor pastra forma romantica si
liberala.
Alte evenimente care au fost consecinte ale ideilor nationaliste au fost: razboaiele
balcanice: 1912 si 1913, in urma pacii de la Bucuresti, Romania va primi zona sudica a
Doborgei- Cadrilaterul-judetele Caliacra si Durostorum.In urma acestor conflicte se va
constitui si statul national albanez.
Primul Razboi Mondial a fost ultima etapa in urma caruia s-au format state noi
nationale. Acest lucru a fost posibil datorita desfiintarii imperiilor multinationale
( Habsburgic, Otoman si Tarist). Cel mai important document care a fost eleborat in
urma razboiului si care dadea dreptul la autodeterminare a popoarelor a fost : “Cele 14
puncte” ale presedintelui american Wilson. Astfel au aparut noile state nationale cum a r
fi: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Austria, Romania, Rusia, Turcia, Estonia, Lituania,
Finlanda, Letonia, regatul Sarbo-Croato-Sloven.
Dupa Primul Razboi Mondial ideile nationaliste vor sta la baza formarii
curentelor nationaliste de tip extremist. Politica revizionista va sta la baza politicii
externe a unora dintre statele in care se vor instaura regimuri totalitare: Rusia, Italia si
Germania. In cele din urma se va ajunge si la declansarea celui de al doilea razboi
mondial, care a retresat granitele europene si a permis instaurarea regimului comunist in
majoritatea tarilor din Europa de Est. In Occident, o parte din tari vor dori sa recreeze o
Europa unita, punand bazele viitoare Uniuni Europene.

3.ROMANIA MODERNA. MAJORITATI SI MINORITATI

a) Politici culturale si romanii din afara granitelor

Evenimentele ce au dus la crearea statului roman modern au fost: revolutia de al

1848, Unirea Principatelor de la 1859 si Razboiul de indepndenta din 1877.
Viata culturala romaneasca in secolul al XIX lea se caracterizeaza printr-o relative
unitate, desi exista mai multe privincii si dominatii diferite. Vechiul Regat ocupa un rol
important in aceasta miscare culturala a romanilor aflati in afara granitelor-in provinciilor
Bucovina, Basarabia si Transilvania.

10
 Invatamantul va fi punctul de pornire al modernizarii culturii romanesti; initiatorii
modernizarii invatamantului romanesc au fost Gh. Lazar in Tara Romaneasca, Gh.Asachi
in Moldova. In urma adoptarii Regulamentelor Organice(aveau valoare de constitutie si
au fost adoptate in 1832-am sa spun la capitolul constitutii)a fost introdus invatamantul
public. Cea mai importanta reforma a fost insa cea infaptuita de Cuza in anul 1864, cand
invatamantul primar devine gratuit si obligatoriu. Totodata el infiinteaza si primele
universitati- cea de la Iasi in 1860 si cea de la Bucuresti in anul 1864. la sfarsitul
secolului al XIX lea se remarca personalitatea lui Spiru Haret care infaptuieste o ampla
reforma in invatamant.- el a initiat constuirea mai multor scoli in mediu rural si a
organizat invatamantul modern pe diferite grade.
Situatia romanilor aflati in provinciile sub stapanire straina era destul de dificila
deoarece trebuiau aparate scolile cu predare in limba romana de nivel mediu si incercarea
de a beneficia de un invatamant in limba materna-romana la nivel universitar. Singurele
institutii de invatamant superior erau facultatiile de teologie care se aflau la Blaj. Lugoj,
Oradea pentru religia unitariana, Sibiu, Arad si Caransebes pentru religia
ortodoxa.Universitatea de la Cluj era inaccesibila populatiei romanesti deorece se facea in
limba maghiara.
Politica de maghiarizare a inceput odata cu aparitia monarhiei dualiste austro-
ungare in anul 1867 si a afectat invatamantul romanesc. Au fost inchise mai multe scoli
secundare. In Bucovina situatia era asemanatoare cu cea din Transilvania. Desi se studia
limba si litaratura romana , predarea se facea in limba germana. Universitatea de la
Cernauti a avut prima catedra de limba romana in anul 1875. In Basarabia situatia este si
mai dramatica datorita politicii de deznationalizare si rusificare fortata. Din anul 1867
limba romana a fost interzisa in scolile din provincii.
Institutii de cultura, societati si asociatii cultuale.- cea mai cunoscuta institutie este
Academia Romana infiintata in anul 1879 in jurul caruia s-au grupat oamenii de cultura
atat din Regat cat si din provinciile romanesti aflate in afara granitelor Romaniei.
Situatia in Transilvania dupa 1848 s-a schimbat datorita regimului neoabsolutist
care a fost instaurat de Franz-Iosef; au avut loc unele reforme in economie, invatamant,
politica, biserica. Dupa 1860 se instaureaza un regim liberal care permite afirmarea
politica a minoritatilor. 1863-1864 a fost convocata Dieta-avea rol de parlament, in care a
fost recunoscuta limba romana ca limba oficiala alaturi de cea germana si maghiara.
1861 se infiinteaza la Sibiu ASTRA- Asociatia Transilvaneana pentru literature si
Cultura Poporului Roman.
Primul protest impotriva regimului politic a a avut loc in anul 1868 cand este
adoptat documentul Pronunciamentul de la Blaj si mai apoi se infiinteaza partidele
politice: Partidul National Roman din Banat si Ungaria condus de Alexandru Mocioni si
Partidul National din Transilvania condus de Ilie Macelariu.-1881 cele doua partide se
unesc si formeaza Partidul National Roman. Politicile adoptate de cele doua partide au
fost: activismul si pasivismul politic.
In 1892 este elaborate documentul Memorandumul de la Cluj in urma caruia au
fost judecati semnatarii protestului. Romanii din Transilvania au fost sustinuti prin
diverse mijloace de catre romanii din Vechiul Regat.
Bucovina a fost anexata in anul 1775 de catre Imperiul Habsburgic si a devenit
provincie imperiala care depindea de curtea de la Viena. Politica de deznationalizare si
catolicizare fortata a fost si aici aplicata. Au aparut diverse societatii culturale de tipul

11
Concordia,. Junimea, Dacia si au aparut si gazete. In 1892 a luat nastere Prtidul Nationa
Roman care si-a trimis reprezentanti in parlamentul de la Viena.
Basarabia a fost anexata in anul 1812 in urma pacii de la Bucuresti de catre
Imperiul Tarist. Majoritatea populatiei a fost deportata in alte provincii si au fost aduse
alete minoritati din restul imperiului. Din 1867 limba romana a fost interzisa in scoli si se
constata si o scadere a populatiei roamnesti. Miscarea de emanciparea a populatiei
romanesti a fost sustinuta de Pantelimon Halipa, Ion Inculet. Dupa revolutia din 1905 se
constata o oarecare liberalizare a regimului. Au fost editate diverse ziare si au fost
infiintate societati culturale. Statul roman a spijinit aceste societati si ziare atat material
cat si cultural.

b) Diversitate etnica si culturala.

Solutii politice in Romania moderna(1859-1918)

Cele mai cunoscute minoritati care au locuit pe teritoriul Romaniei au fost: evreii,
tiganii, maghiari, armeni, turci, tatari, greci etc.
Rromi sunt originari din N-V Indiei. In Tarile Romane sunt mentionati de izvoare
inca din sec al XIV lea. Au fost considerati inca de la inceput inferiori datorita infatisarii
fizice, nivelului de trai inapoiat, din acest motiv ei fiind coinsiderati ca o populatie
marginalizata. Treptat ajung pe domeniile boieresti si devin dependenti de acestia, fiind
transformati in romi. Ei puteau fi vanduti, nu si omoriati.Nu se puteau casatori cu romani.
Incepand cu sec. al XIX lea, datorita reformelor initiate de catre pasoptisiti,
domnitorii din cele doua principate au adoptat legi prin care se eleberau robii tigani. Mai
intai cei ai bisericilor si manastirilor si mai apoi cei ai statului. Eliminarea completa a
robiei se va realiza in 1856 in Tara Romaneasca si in 1855 in Moldova. Deszrobirea
tiganilor nu a fost urmata si de o impropietarire cu pamant, acestia parcticand in
continuare meserii traditionale precum : caldarari, aurari, rudari , caramidari, dar si
ocupatii noi precum negustorii de haine vechi si de fulgi de pasare.o buna partr a tiganilor
vor incepe sa se sedentarizeze dup ace acestia au continuat sa duca o viata nomada., in
zonele marginase ale oraselor si satelor.
Evreii sau israelitii erau ce mai numeroasa categorie sociala a minoritatilor
conlocuitoare. Primii evrei s-au asezat in Eveul Mediu pe teritoriul Transilvaniei in sec al
XI-XII si XIV-XV in celelate doua provincii romanesti. Ei erau considerati “ straini” si
astfel nu aveau dreptul la proprietate, ei fiind nevoiti sa se ocupe de comert si
mestesuguri. O mare parte a populatiei evreiesiti a patruns in principate datorita
persecutiilor din Rusia si I. Habsburgic. Acestia s-au asezat mai ales a marginea oraselor
Moldovei, devenind cea mai numeroasa minoritatea. Adesea au existat si conflicte anti-
Semite cu populatia locala.
Regulamentele Organice au stipulat pentru prima oara ca populatia necrestina nu
poate beneficia de drepturi politice si civile. Revolutionarii de la 1848 au inclus in
documentele lor si problema evreiasca a drepturilor si libertatilor cetatenesti. O situatie
deosebita a fost in timpul lui Cuza , cand s-a incercat emanciparea acestora. In schimb
constitutia de la 1866 nu recunostea drepturile acestora desi era un dintre cele mai
modrne constitutii ale vremii. Abia in anul 1878 in urma Congresului de la Berlin, a
trebuit sa fie rezolvata aceasta problema. O parte din evreii care au participat la razboiul

12
de independenta , au primti automat si cetatenia romana. Abia dupa primul razboi
mondial s-a rezolvat pe deplin situatia evereilor.
Armenii s-au asezat in aceste locuri tot in perioada medievala. Ei erau originari
din zona Caucazului, principala ocupatie fiind accea a comertului. S-au asezat in orase si
targuri si mai tarziu au devenit mosieri, alti mestesugari si chiar proprietari de
manufacturi. In Principate au primti drepturi in urma Conventiei de la Paris din anul
1858. Numarul populatiei armenesti era destul de redus in comparatie cu alte minoritati.
Bulgarii se refugiaza mai ales in nordul Dunarii incepand cu sec al XVI lea si
odata cu rascoala din 1688. datorita religiei ortodoxe, au reusit sa se integreze rapid, insa
au aontinuat legaturile cu patria lor. Existau cam 11.500 de familii de bulgari, insa
numarul lor a scazut la aproximatib 8000 la sf secolului al XIX lea.
Grecii erau o minoritate destul de numeroasa, la sf. Sec al XIX lea existand peste
20.000 de locuitori. Ei incep sa patrunda in Tarile Romane in sec al XVII lea si incepand
cu secolul urmator odata cu domniile fanariote, numarul acestora devine din ce in ce mai
mare. Statutul lor este unul privilegiat fata de cel al altor minoritati, ei avnd scoli, biserici
si lacasuri de cult. La sfarsitul sec al XIX lea se poate spune ca populatia era extrem
omogena deoarece exista un procent de 92% din populatie de orgine roma si restul erau
minoritati.
Diversitate etnica. Datorita faptului ca exista diversiatte etnica, putem vorbi si de
o diversitate confesinala. Majoritatea populatiei pana la asezarea evreilor , era de
credinta ortodoxa. In a doua jumatate a secolului al XIX lea, au aparut schimbari datorita
patrunderii strainilor pe teritoriul tarii noastre. Doborogea va aduce si ea schimbari la
nivelul etnic si confesional, ea fiind inclusa in anul 1878. dintre minoritatile care s-au
asezat pe teritoriul nostru, tiganii au fost cei care au imbratisat religia ortodoxa. In schimb
evreii au facut un adevarat scut din religia lor pentru a-si apara identitatea lor.
Statul roman si populatia majoritara nu a manifestat ostilitate fata de alte populatii
sau alte credinte. Singura exceptie este fata de evrei, aceasta manifestandu-se nu din
cauza religiei, ci a drepturilor acestora.toate confesiunile au avut drepturi egale,acest
lucur fiind legiferat. Convietuirea dintre diverse minoritati a demonstrat diversitate etnica
si cultuala care trebuie apreciata.

c)Minoritati culturale in Romania secolului al XX lea

Dupa crearea Romaniei Mari, populatia romaneasca care era majoritara, au trait
pe teritoriul acesteia mai multe minoritati precum: maghiari, germani, evrei, rusi, bulgari,
bulgari, tatari, tigani,sarbi, croati, polonezi.
Reprezentantii tuturor minoritatilor, au facut parte din adunarile reprezentative ce
au dus la unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei. Dupa ratificarea actelor de unire a
provinciilor in parlamentul Romanei, cetatenii care locuiau pe teritoriul acestor provincii
au devenit automat cetateni romani. Conferintele de pace de la Paris au pus in discutie
principiul nationalitatilor. In urma razboiului au disparut imperiile multinationale, locul
acestora fiind luat de noi state nationale. Autoritatile romane au cautat sa rezolve
problemele legate de integrarea minoritatilor in noul stat format. Politica adoptata de
autoritati a fost una defensiva, fiind chiar tolernata fata de incalcarea legiilor de catre

13
cetateni care faceau parte din randul minoritatilor pentru a nu crea tensiuni in randul
acestora.
Integrarea minoritatilor a fost un proces complex, care s-a realizat in urma
realizarii cadrului legal in care toti cetatenii sa fie egali in drepturi. Legislatia care a
rezolvat aceste probleme a fost: legea electorala din 1918, Constitutia din 1923, legea
administrativa din 1925.etc. minoritatile au avut dreptul de a-si constitui partide proprii,
care in perioada interbelica au avut un rol important in viata politica romaneasca.
( Partidul maghiar, Partidul german, Uniunea evreilor, Partidul evreiesc)
Totusi au existat si manifetari extremiste prin consitutirea unor formatiuni politice
de tipul LANC, Legiunea Arhanghelului Mihail. Dupa preluarea puterii de catre Carol al
II lea, in anul 1930, pluripartidismul politic a fost inlaturat in urma adoptarii unei noi
Constitutii in anul 1938- nu a mai functionat decat Frontul Renasterii Nationale.
Guvernarea Giugurtu din 1940 a dus si la adoptarea unor masuri anti-Semite – evreilor le
era interzis sa aiba functii publice, sa fie militari de cariera, sa detina propiretati rurale.
Regimul dictatorial al generalului Antonescu 1940-1945 a luat o serie de masuri
dure impotriva evreilor-pogromurile de la Iasi –deportarea in Transnistria a evreilor din
Bucovina si Basarabia din anul 1941 si masacrele infaptuite de legionari cu prilejul
rebeliunii din ianuarie 1941. Aceleasi masuri dure au fost aplicate si altei categorii
minoritare si anume tiganii.
Cel de al doilea razboi mondial a dus la scaderea semnificativa a populatie
evreieisti- o buna parte find deportata, iar cealalta parte au emigrat catre Palestina. Se
poate spune ca au avut loc mutatii semnificative in ceea ce priveste relatiile minoritatilor
cu populatia majoritara romaneasca.
Populatia germana care a avut aceleasi idei nationaliste ca ale lui Hitler si mai ales
cei care au sustinut aceasta politica au avut de suferit de pe urma convingerilor lor.
Aproximativ 70.000 de germani au fost deprotati in URSS, iar cei ramasi in tara au fost
deposedati de proprietati, iar drepturile cetatenesti le-au fost suspendate. Dupa 1950 si-au
primit drepturile cetatenesti si proprietatile abia dupa 1956.
Incepand cu anii’70 in urma unor intelegeri cu RFG, populatia de origine germana
a inceput sa emigreze in spatiul german in urma unor plati facute statului roman. Astfel se
constata o scadere masiva a populatiei de origine germanica, care a continuat si dupa
evenimentele din 1989.
Acelasi proces de emigrare l-a suferit si populatia evreiasca- din 400.000 de evrei
in 1947, in 1990 mai erau doar 35.000 de evrei.iar in 2005 se estima o populatie de 8.000
de evrei.
Tiaganii in perioada comunista au avut de suferit datorita masurilor ce se luat
contra nomadismului-obligativitatea de a urma o scoala, de a avea un serviciu- se va
incerca si aici uniformizarea populatiei.
Dupa 1990, acestia isi incep sa isi reconstituie indentitatea nationala. Au fost
infiintate partide politice, au fost aplicate masuri de integarare a acestora cu fonduri
europene.
Cea mai numeroasa minoritate dupa al doilea razboi mondial va ramane in
continuare minoritatea maghiara. Se constata o crestere a populatiei si formatiunile
politice vor face parte integranta din viata politica actuala.
Romania este singura tara din Europa, care asigura drepturi minoritatilor
nationale, prin faptul ca au reprezentanti in parlament.

14
 Secolul al XX lea intre democratie si totalitarism
a. Ideologii democratice si totalitare in Europa

Secolul XX a fost caracterizat din punct de vedere politic atat de regimuri

democratice, cat si de regimuri totalitare. Statele in care exista un regim democratic erau:
Anglia, Franta, SUA si unde datorita situatiei grele in care se aflau dupa razboi, a fost
posibila ascensiunea unro gruverne de dreapta. Ele au promovat o politica de redresare
economica, insa efectele au fost in plan social care s-au soldat cu actiuni revendicative. I
SUA situatia este si mai dramatica datorita politice izolationiste pe care o duce guvernul
fata de tarile europene. Acest tip de guvernare a functionat pana la marea criza
economica din 1929-1933.
In Europa centrala in urma prabusirii imperiilor multinationale, au aparut noi state
in care s-au instaurat regimuri liberal – democratice. Problemele cu care se confruntau
aceste state erau legate de imprietarirea taranilor cu pamant si legea electorala- votul
universal.
Idei si regimuri totalitare. Datorita problemelor sociale, instabilitatea politica s-
a ajuns la crearea premiselor formarii unor miscari extremiste care in cele din urma au
dus la instaurarea regimurilor totalitare. Cele mai cunoscute regimuri totalitare au fost:
comunismul, fascismul si nazismul.
Comunsimul. Teoriile socialiste au aparut in a doua jumatate a secolului al XIX
lea, odata cu teoreticienii Marx si Engels. Cea mai importanta lucrare care a stat la baza
aparitiei acestei miscari au fost operele lui Marx in care va apare principiul “luptei de
clasa”. Acestia doreau sa implementeze modelul nou creat in societatile dezvoltate, unde
proletariatul va prelua puterea de la burghezie pe cale revolutionara si au sustinut ca
modelul putea fi aplicat si intr-o tara mai putin dezvoltata economic cum era Rusia la acel
moment.cel care a dezvoltat teoria marxista si a imbunatatit-o a fost Lenin. Ideologia
comunista promitea schimbari majorore prin desfiintarea claselor sociale, in care sa existe
egalitate si dreptate.
Primul regim comunist s-a instaurat in 1917 in urma revolutiei bolsevice, cand
familia imperiala a fost arestata si deprotata in Siberia. Dintre masurile adoptate de
comunisti au fost: nationalizarea averilor marilor propiretari, colectivizarea pamanturilor
si formarea colhozurilor, proclamarea dreptului de la autodeterminare al natiunilor.
A avut loc un razboi civil intre anii 1918-1921 intre bolsevici(rosii) si
mensevici(albii). Rusia a infiintat o politie secreata CEKA care a dezlantuit teroarea, a
fost suprimata liberatatea presei, taranilor li s-a confiscat recolta si s-a infiintat Armata
Rosie. In anul 1922 s- a format URSS- Uniunea Republicilor Sovietico Socialiste.
Teroarea s-a consolidat in timpul lui Stalin 1924-1953 si se remarca o crestere a
economiei sovietice. A fost lichidat analfabetismul si au fost adoptate masuri de protectie
sociala. In schimb cultuta a avut de suferit datorita cultului personalitatii-imnuri si poezii
inchinate lui Stalin. Comunismul a cunoscut o ascensiune cu prilejul celui de al doilea
razboi mondial, iar dupa incheierea acestuia , Europa de Est a fost sub “protectia”
Moscovei, regimurile democratice disparand.
Fascismul a aparut in Italia la inceputul anilor ’20. Liderul miscarii a fost Benito
Mussolini. Puterea a fost preluata in anul 1922 in urma unui mars asupra Romei, in care
simpatizantii miscarii si membrii partidului “CAmasile brune” l-au obligat pe regale
Victor-Emanuel al III lea sa demisioneze. Modelul aplicat de acesta a fost acela al unei

15
societatii corporatiste, in care societatea sa fie organizata pe corporatii-adica grupuri
profesionale. Este o dicatura de factura clasica care urmarea readucerea gloriei de
odinioara a Imperiului Roman- cuvantul fascie inseaman manuchi de nuiele si era folosit
de catre lictori in Imperiul Roman.
Fascismul urmarea lichidarea regimului democratic, a institutiilor precum
parlamentul, care trebuia sa fie inlocuit cu o Adunare a delegatiilor corporatiilor, care
urmarea prosperitatea tuturor categoriilor sociale.
Mussolini a organizat statul dupa principiile corporatiste, sindicatele au fost aduse
la tacere, libertatea presei a fost suprimata, activitatea partidelor politice interzisa.
Supranumele sub care va fi cunoscut va fi cel de “Il Duce”. Au fost infiintate diverse
organe de presa care proslaveau activitatile autoritatilor fasciste. La inceputul anilor’30,
Italia se va apropia de Germania si va semna Pactul Tripartit alaturi si de Japonia.
Participarea la razboi a dus la scaderea popularitatii lui Mussolini, iar in 1943, guvernul
sau a fost rastrunat, Italia a iesit din razboi in 1943, iar Mussolini a fost arestat si
spanzurat.
Nazismul a aparut in Germania in perioada interbelica. Lucrarea fundamentala
care a stat la baza ideologiei naziste a fost “Mein Kampf” a lui adolf Hitler, in care ideile
de baza erau antisemitismul , nationalismul exacerbat si rasismul.
Situatia Germaniei la sfarsitul razboiului era desoebit de grea. Aceasta trebuia
aplateasca uriase despagubiri de razboi Frantei. Pe langa acestea, Germania s-a luptat cu
o grava criza economica care s-a manifestat prin somaj si inflatie.prevederile tratatului de
la Versailles au fost vazute ca un “dictat’ , fapt ce a dus in toata perioada interbelica la o
politica revizionista. Acesta a infiintat Partidul nationalist socialist muncitoresc german
sau NSDAP- care a derivat in nazist. In anul 1924 a fost organizata o lovituta de stat-
puciul de la berarie, care s-a soldat cu arestarea si condamnarea lui Hitler.
Acesta in inchisoare a reusit sa scrie cartea de capatai a nazistilor- “Mein
Kampf”. Punea accentual pe o rasa superioara in care erau exclusi evreii, acestia fiind
considerati vinovati de dezastrul economic si politic in care se afla Germania la
momentul respectiv. Totodata s-a considerat ca Germania avea nevoie de un “spatiu
vital”in care se afla o populatie pura,ariana si considerate superioara care cuprindea
teritoriile locuite de populatie germana, Austria, o parte din Cehoslovacia si Polonia- in
favoarea ultimelor doua aceasta pierduse o serie de teritorii la sfarsitul razboiului.
Preluarea puterii de catre nazisti are loc in data de 30 ianuarie 1933 , cand Hitler
este ales cancelar al Germaniei. Anterior reusise sa aiba in parlament-Reichstag, o
majoritate confortabila. Cu aceasta alegere se termina regimul republicii de la Weimar.
Primele masuri au fost acelea de a scoate partidele politice in afara legii,exceptie
facand miscarea socialista, sindicatele au fost distruse. Dupa moartea presedintelui
Hindemburg in 1934 va lua titulatura de Fuhrer.
Masurile contra evreilor au culminat cu legislatia de la Nuremberg din 1935, cand
evreilor li s-au suspendat toate drepturile civile si politice. Nu mai aveau dreptul al
propiretate si nici casatorii mixte cu arieni, precum si obligativitatea purtarii stelei
galbene a lui David.
Tinerii au fost incorporati in miscari de tipul Hitlerjunged si le-au fost inoculate
idei naziste inca de la gradinita si scoala. Biserica a avut si de suferit de pe urma
masurilor luate de putere. Germania a inceput sa incalce flagrant prvedererile tratatelor de
pace, iar marile puteri nu au luat nici un fel de atitudine. Astfel s-a ajuns la destramarea

16
Cehoslovaciei, Poloniei si la alipirea Austriei. In cele din urma dupa atacul asupra
Poloniei a fost declansat cel de al doilea razboi mondial. Nazistii au fost inlaturati de la
putere abia odata cu terminara razboiului in 1945.

b) Ideologii si practici politice in Romania

Dupa 1918, viata democratica in Romania a cunoscut o asecensiune deosebita

datorita introducerii votului universal, impropietarirea taranilor cu pamant si adoptarea
unei noi constitutii in 1923.
Constitutia de la 1923 a fost baza democratiei romanesti interbelice, insa
functionarea acesteia s-a dovedid a fi f. dificila. Lipsa de experienta a electoratului,
rivalitatea intre partide, ambitia conducatorilor au dus in cele din urma la esecul
functioanarii vietii politice democratice. In perioda intrebelica se vor afirma doua mari
partide care vor domina scena politica a vremii: Partidul National Liberal si Partidul
National Taranesc.
Liberalismul punea accentul pe individ, teorie ce a fost acceptata pana la primul
razboi mondial. Dupa aceasta teoria a suferit modificari, aparand asa numitul current
neoliberalism, care punea accentual pe interventia statului. Aceasta conceptie a fost
sustinuta de teoreticieni precum : Stefan Zeletin, Mihai Manolescu, Vintila Bratianu,
Victor Slavescu s.a. Acestia au adus imprtante contributii la teoria si practica
industializarii. Viitorul dupa cum spunea Zerletin statea in industrializare si urbanizare.
Acestia au sustinut si teoria privind “protectionismul”, in care doctrina principala era
“prin noi insine”, in care se puteau valorifica resursele nationale. Nu erau excluse nici
participarile capitalului strain, ci o colaborrare extreme de avantajoasa pentru ambele
tabere. Zeletin considera ca odata cu adoptarea constitutiei, s-a nascut si doctrina
neoliberala.
Taranismul a fost cea de-a doua conceptie care a avut un impact deosebit asupra
societatii romanesti. Teoreticienii acestei ideologii au fost: Virgil Madgearu,Ion
Mihalache, Gh.Zane. acestia sustineau ca si alte state agarare ca Romania evolua pe o
cale necapitalista pund accentual mai ales pe mica proprietate. Acestia acordau o atentie
deosebita problemei agrare si mai ales gospodariei taranesti. Puneau accentual mai ales
pe taranime, care era considerate o clasa omogena si independenta. Taranistii erau de
acord cu rolul interventiei statului in economie.
Erau de acord si cu dezvoltarea industriei si mai ales cu bogatiile subsolului.
Reprezenatntii taranismului erau de acord cu doctrina “cu portile deschise”fata de
capitalul strain. Mecanismul pus in functiune de catre constitutia din 1923 era f greu de
pus in aplicare. Se constata o mare instabilitate politica in perioada interbelica, existand
peste 30 de guverne si 10 alegeri generale. In anii ’20 se remarca liberalii care vor
conduce detasat, acestia adoptand o serie de masuri precum : legea minelor, legea
energiei, legea privind exploatarea si intretinerea cailor ferate, dar mai ales adoptarea
constitutiei din 1923.
In deceniul al treilea se remaraca o alternanta la putere atat a liberalilor cat si a
taranistilor. Intre anii 1928-1931 si 1932-1933 au aplicat tot mai mult politica portilor
deschise. Liberalii au promovat masuri de incurajare a industiriei nationale si de crestere

17
a rolului stattului in economie. Momentul in care viata politica a esuat a fost in anul 1937,
in care nici un partid nu a reusit sa obtina numarul de voturi necesare pentru a forma un
guver, formandu-se astfel guverne de aliante.
Extremismul s-a manifestat atat in partea dreapta a vietii politice cat si in partea
stanga. La extrema drepta avem de-a face cu formatiuni de tipul LANC- Liga Apararii
National Crestine din care se va desprinde o alta formatiune, Legiunea Arhanghelului
Mihail, iar din 1930 se va forma Garda de Fier.
Doctrina legionara, care are multe elemente crestine, sustine ideile anti-Semite ale
nazistilor, condamnarea oamenilor politici din deiverse partide care erua acuzati de
materialism si de necredinta in Dumnezeu. Au fost de acord cu teoria purificarii prin
moarte, misticism exacerbate, au promovat ura , intoleranta si apologia mortii. Ei nu erau
de acord cu democratia parlamentara si ii considerau vinovati pe evreii de toate
problemele cu care se confrunta societatea la acel moment ; ei sustineua teoria elitelor.
Din acesta miscare au simpatizat cu miscarea Mircea Eliade, Petre Tutea si au
foacut parte din miscare generalul C-tin Cantacuzino, Horia Sima, Ioan Mota iar cel mai
de seama lider fiind Corneliu Zelea -Codreanu care va fi cunoscut si sub numele de
Capitanul. Au reusit sa ajunga la putere, insa au instaurat un regim dictatorial, in care au
fost facute multe mascare-ca cel de la Jilava, omararea multor oameni politici si
asasinarea lui Nicoale Iorga la Strejnic. In cele din urma au fost inlaturati datorita
rebeliunii legionare din 21-22 ianuarie 1941.
Extrema stanga este caracterizata de aparitia miscarii comuniste, care a fost
infiintat in anul 1921 la 8 mai, care a aderat la Intrnationala a III a comunista. Acestia
considerau ca ceea ce exista si anume capitalismul era perimata din punct de vedere
istoric si trebuia lichidata pe calea revolutionara. Romania era considerat un stat
imperialist si se dorea inlaturarea burgheziei de la conducere pentru a instaura societatea
socialista. Datorita acestor idei a fost scos in afara legii in anul 1924. dupa lovitura de la
23 august 1944, cu ajutorul Moscovei si a Armatei Rosii au reusti sa preia puterea pana in
1989. Si in restul Europei s-au instaurat regimuri comuniste totalitare dupa razboi.

4.Constitutiile din Romania

Constitutiile sunt o creatie moderna. Prima constituie a fost adoptata de catre

americani in anul 1787. Constitutia este legea fundamentala a unui stat care stabileste
principiile funcionarii acestuia , atributiile principalelor insitutii, precum si drepturile si
libertatiile cetatenesti.In statele romane In perioada medievala a funcitonat judecata dupa
obiceiul pamantului sau judecata facuta de domnitor. In timpul domniilor fanariote au
inceput sa fie traduse culegeri de legi din limba greaca, care insa nu erau adaptate la
realitatiile cotidiene.
Dupa inlaturarea stapanirii fanariote,a inceput o ampla opera de modernizare
initata de catre Rusia, care a avut beneficii si in domeniul legislativ, fiind adoptat primul
document cu valoare de constitutie si anume Regulamentele Organice-1831-1832. In
fiecare provincie romanesca, comisii mixte de boieri impreuna cu rprezentanti ai rusilor
au elaborate acest document.
Alte documente care sunt considerate de catre istorici drept constitutie vor fii
documentul Conventia de la Paris din 1858 si Satatutul Dezvoltator al Conventiei de la
Paris din 1864. Insa prima constitutie oficiala va fi adoptata odata cu venirea lui Carol I

18
de Hohenzollern, in anul 1866. Aceasta era inspirata dupa modelul Belgian, fiind
considerata una dintre cele mai moderne constitutii ale Europei din acea vreme.
Romania la acel moment se afla sub suzeranitatea otomana si garantia colectiva a
celor 7 Mari Puteri, insa adoptarea acestui document a insemnat un act de independenta ,
mai ales fata de Imperiul Otoman. Documentul stipula o serie de prevederi care aratau
caracterul suverna al statului roman, se intanleste si principiul reprezentativitatii. Este
mult mai modern documentul decat cele adoptate anterior, insa exista si limitari impuse
de conservatori care nu doreau rezolvarea problemei reformei electorale. In continuare
exista votul cenzitar, adica in functie de avere, ceea ce limita numarul alegatorilor.
Electoratul era impartit in 3 colegii pentru Senat , si patru pentru Adunarea
Deputatiilor. Suma necesara pentru alegerea in Senat(censul) era f. mare de 800 de
galbeni, astfel ca majoritari erau mosierii. Pentru primele doua colegii ale Adunarii
Deputatilor censul era ridicat, insa al treilea era dominat de oraseni cu venituri mai mici,
iar in al patrulea existau reprezentanti ai tuturor ce plateau impozite cat de mici- adica
colegiul taranimii. Aici votul se exprima prin delegati. Existau si exceptii , puteau vota
cei care aveau profesiunii liberale,ofiterii in retargere, profesorii si pensionarii statului.
Taranimea care era o populatie majoritara, de aproximativ 80 %, nu avea drept
direct de vot, fiind excluse si femeile, care nu aveau in nici un fel acest drept. In 1884 se
reduce colegiile din Senat de la 3 la 2, iar in Adunarea Deputatilor de la 4 la 3. Nu s-a
ajuns la o crestere semnificativa a numarului de alegatori.
Dupa incheierea primului razboi moondial si realizarea Marii Uniri, era necesara
adoptarea unei noi constitutii care sa fie in concordanta cu noile realitati politice,
economice si sociale. Astfel s-a ajuns la adoptarea unei noi constitutii in anul 1923.
Principiul suveranitatii nationale era consfintit, statul roman era unitar si
indivizibil. A fost una dintre cele mai democratice constitutii adoptate si a avut un rol
decisive in dezvoltarea Romaniei in perioada interbelica.
O alta constitutie adopta in perioada interbelica a fost cea din 1938. in anul 1930,
Carol al IIlea a venit la conducerea Romaniei, si incetul cu incetul s-a ajuns la declinul
vietii politice democratice si Constitutia din 1923 nu mai era pe placul acestuia, care avea
un regim politic autoritar. Astfel juristul Istrate Micescu a elaborat o noua constitutie in
care erau inclacate toate drepturile fundamentale ale unui stat democratic. Partidele
politice erau scoase in afara legii, singura formatiune politica acceptata fiind Frontul
Renasterii Nationale. Puterile regale erau sporite, iar rolul parlamentului era decorativ.
Cele mai multe modificari au fost aduse legii electorale, care crestea varsta celor care
votau pentru Adunarea Deputatilor de la 30 la 40 de ani si numia celor care stiau carte.
Acorda dreptul de vot si femeilor pentru prima oara, insa acestea nu erau
elegibile. Astfel s-a ajuns la o scadere a numarului de alegatori.
Dupa 23 august 1944 , s-a revenit partial la prevederile constitutiei din 1923, insa
datorita ocuparii Romaniei de catre Armata Rosie s- ajuns la instaurarea unui regim
totalitar. Regale a mai guvernat pana in 1947, cand a fost silit sa abdice, s-a instaurat
Republica Populara Romana, iar conducator a ajuns Gheorghe Gheorghiu Dej.
In 1948 a fost adoptata o noua constitutie, care legitima noul regim politic
instaurat prin frauda si impus de Moscova. Noutatiile erau legate de schimbarea formei
de guvernamant si a numelui ofocial al tarii, precum si introducerea unor noi concepte de
tipul “popular, suveran, independent”. Era un paradox acest lucru deoarece Romania era
ocupata de Armata Rosie-retragerea acesteia are loc in 1956.

19
 Erau garantate principalele drepturi cetatenesti, proclamarea egalitatii in fata legii,
dreptul la vot tuturor cetatneilor de la varsta de 18 ani, iar cel de a fi ales la 23 de ani. Se
acordau drepturi depline femeilor. Insa existau o serie de restrictii pe plan politic- nu
aveau drept de vot unele categorii sociale care erau considerati dusmanii ai noului regim
politic.
Insa aceasta constitutie a fost destul de rapid schimbata, fiind adoptata o noua
constitutie in anul1952. principiul suveranitatii era inlocuit cu formule standard in care
muncitorii si taranimea erau aliati, dat rolul cel mai important il aveau muncitorii.
Constitutia mentioneaza sistemul palnificat al economiei, formele de propietate,
monopolul statului asupra comertului, rolul conducator al PMR.
Odata cu venirea la putere a lui Ceausescu in 1965, a fost adoptata o noua
constitutie, in care este schimbat si numele in Republica Socialista Romania.
Suvernaintatea poporului era exercitata prin intermediul Marii Adunari NAtionale-un
simulacru de parlament, ai carei membrii erau alesi prin vot universal, direct si secret. Nu
mai sunt impuse restrictii. Sunt prevazute libertatea presei, cuvantului, demonstratiile ,
intrunirile, insa erau utilizate pentru noua oranduire si nu pentru a-si spune parerea.
Dupa 1989 dupa inlaturarea regimului comunist, a fost elaborata o noua
constitutie in 1991, care a fost supusa unui referendum. Constitutia a fost modificata in
2003. in aproximativ 150 de ani, au existat 7 constitutii care au sta la baza organizarii
sistemului politic si institutional al Romaniei.

Statul si politica
1.Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc sec IX-XVIII

Formarea statului medieval Transilvania

Intre secolele al VII lea si al IX lea forma de organizare in acest spatiu a fost
obstea sateasca. Se baza pe proprietatea comuna asupra pamantului, conducere si
raspundere comuna si organizarea comuna a muncii.
Ca institutie, la inceput a existat sfatul satului, care lua decizii collective, insa cu
timpul decizile incep sa se individualizeze ca si atributiile militare, iar cele juridice sunt
incredintate unor functionari precum jupan, cneaz, voievod. Istoricul roman, Nicolae
Iorga a numit aceste structuri autohtone “romanii populare”.
Nucleele politice dispuneau de un centru fortificat, care incepand cu secolul al X
lea se numesc in spatiul nord-dunarean cnezate, tari sau campuri: Tara Maramuresului,
Barsei sau Zarandului.
In cronica maghiara “Gesta Hungarorum” sunt amintiti in sec IX , ducatele
conduse de Glad, Gelu si Menumorut, care se aflau in conflict cu maghiarii. Incepand cu
sec XI, spatiul intrecarpatic este cucerit de maghiar si vasalizat, insa insitututia
voievodatului ramana, fiind amintit voievodul Leustachius in anul 1176. Voievodul
Transilvaniei avea autonomie, decizie juridica, administrativa si militara. Dupa sec XIII,
voievozii incep sa isi organizeze o curte separate, cancelarie, armata. Pe plan
local,regalitatea maghiara intemeieaza insitutitii politico-administrative. Alte forme de
organizare adminstrativa sunt comitatele, cel ai vechi fiind cel al Bihorului in anul 1111.

20
 Tot in acest an este amintit si un principe, o alta forma de guvernare in
Transilvania si anume, Principele Mercurius. Colonizarea sasilor si a secuilor in
Transilvania duce la aparitia unui caracter multiethnic, insa romanii raman majoritari,
care sunt orgnaizati in disticte, conduse de juzi sau cnezi. Aici se aplica principiul
dreptului romanesc in ceea ce privea judecata. Coroana maghiara a cautat sa limiteze sau
sa desfiinteze aceasta autonomie, insa au avut loc reactii ale populatiei locale. Si
populatiile aduse de coroana maghiara beneficiau de aceleasi drepturi; acestia incep sa
construiasca si orase precum Sibiu, Bistrita, Brasov, care erau conduse de un consiliu
format din jurat si coordonati de un primar.
Incepand cu anul 1224, odata cu privilegiile acorade de Andrei al II lea prin Bula
de aur, se preciza ca teritoriul din jurul Sibiului nu putea fi instrainat prin danii. Ca
element particular, Transilvania isi pastra insitutia domniei, chair daca regale maghiar era
suzeranul ei. Romanii vor fi exclusi din randul natiunilor politice, iar confesiunea lor
religioasa nu va fi recunoscuta. In anul 1437 are loc rascoala de la Bobalna, in urma
careia este adoptat documentul “Unio Trium Natiorum” in care populatia romanesca nu
era recunoscuta in nici un fel.

Formarea statului medieval Tara Romanesca

Si in zona de sub Carpatii, existau diverse formatiuni prestatale care sunt amintite
in diverse izvoare istorice, precum Dipoma Cavalerilor Ioaniti in anul 1247. sunt amitite
formatiuni pecum cnezatele si voievodatele sau Tarii precum cea Severinului, care era o
zona strategica, fiind la granite cu posesiunile maghiare, avand statuul de marca-provinci
de granite. Sunt amintite formatiunile conduse de Litovoi si Seneslau si cnezatele
conduse de Ioan si Farcas. Ele se gasea in zona Oltului si a Argesului, avand o organizare
proprie, conducatorii fiind autonomi. Nu trebuie uitat nici legendarul Negru Voda de la
Campulung, care este amintit in traditia orala istorica. Incepand cu sec al XIV lea ,
coroana maghiara incepe sa doreasca sa isi extinda dominatia asupra acestor teritorii, insa
a intrat in conflict cu liderii politici din zona.
Cel mai cunoscut conflict, care a dus la formarea statului medieval Tara
Romaneasca a fost cel dintre Basarab I si Carol Robert de Anjou. Conflictul a a vut loc la
Posada in anul 1330, intru-un loc neidentificat pana acum in teren. Batalia este
imortalizata in Cronica pictata de la Viena si arata cum romanii au reusit sa ii infranga pe
maghiari. Dupa aceasta la conducerea noului stat s-au succedat mai multi Barasabi,
aceasta fiind dinastia domnitoare din Tara Romaneasca. A fost intemeieata si prima
mitropolie romanesca in timpul lui Vlaicu Voda si batuta prima moneda de argint.
Capitala a fost stabilita la Campulung Muscel.

Formarea statului medieval Moldova

In a doua jumatate a secolului al XIV lea incepe sa se contureze si institutiile
domniei in acest spatiu geografic. Situatia fiind incerta, datorita atacurilor populatiilo
mongole, mai ales tatari, aici s-a infintat o marca de aparare la intiativa coroanei
maghiare. Aceasta era condusa de Dragos, un voievod care provenea din Maramures.
Dupa moartea lui, urmasii acestuia au intrat in conflict cu populatia autohtona, iar la
conducere va ajunge, Bogdan din Cuhea-Maramures, care va fii considerat Descalecator-
adica intemeietor al statului medieval Moldova. Si aici insitutia centala era domnia. Titlul
de domn, vine de la latinescul dominus, care cu timpul s-a schimbat in “de sine statator”.

21
 Puterea era considerate de origine divina, iar in acte gasim formularea de
inceput-“Io-Ioanes” sau din mila lui Dumnezeu. Atributiile domului sut largi, este seful
armatei, esta stapanul intregului pamant, seful administratiei, declara razbiu sau incheie
pace, emite hrisoave-acte oficiale. Alta institutie este sfatul domnesc format din boieri,
mai ales in rpoblemele de politica externa. Succesiunea la tron era una ereditara-electiva,
insa nu era dreptul primului nascut cum exista in Occident. Isi asociaza fii la domnie inca
din timpul domniei.
Insitutia domniei evolueaza de-a lungul timpurilor, domnitorul putea retrage
proprietatiile boierilor care unelteau sau tradau( hiclenie) si ii putea condamana la
moarte-vezi cazurile Vlad Tepes sau Stefan cel Mare. Insa cu timpul autoritatea domnului
scade, mai ales datorita impunerii stapanirii otomane in acest spatiu.
Incepand cu sec XVIII< domnitorii incep sa fie numiti de Poarta, apar domnitorii
fanarioti, care erau de origine greaca din cariterul Fanar din Istanbul, acesta devenind
funcitonar al Portii. Era numit de sultan si putea fi revocat-in unele cazuri mazilit.
Schimbarile de domni sunt frecvente, iar boierii de cele mai multe ori uneltesc pentru a-si
recapata pozitiile pierdute. Boierimea paanteana se va grupa la un moment dat in
“partida nationala” care dorea revenirea domniilor pamantene. Acest eveniment va avea
loc in urma revolutie lui Tudor Vladimirescu in 1821.
In Transilvania situatia se schimba in urma pacii de la Karlowitz-1699, cand este
recunoscuta official anexarea acestei provincii la Imperiul Habsburgic, insa acest lucru
avusese loc mai devreme cu un deceniu. Autonomia a fost limtata, titlul de principe a fost
insusit de imparat, iar in Transilvania era un guvernator. Autonomiile locale su-au
mentiunut doar pentru natiunile privilegiate: maghiar, sasi si secui, iar romanii fiind
considerati “tolerati”.

2. Statul roman modern: de la proiect politic la

realizarea Romaniei Mari
Sec XVIII-1859
a) Proiecte de realizare a statului roman modern( sec al XVIII lea -1859)
Formarea statului modern roman este strans legata de o serie de evenimente
politice care au avut loc atat in Tarile Romane cat si in spatiul European , cel mai
important eveniment care a avut loc in spatiul European fiind “problema orientala”, care
a ajuns un factor de echilibru European.
Poblema orientala a inceput in secolul al XVII lea odata cu asediul Vienei in anul
1683, cand turcii au incercat sa ajunga in Europa Occidentala, insa austrieci au reusit sa
tina piept atacurilor. Dupa aceasta data, Imperiul Otoman, a inceput incetul cu incetul sa
intre intr-o grava criza politica si economica care s-a perpetuat pe durata a unui secol si
jumatate. Acest lucru a afectat si Tarile Romane si evolutia politica si sociala a acestora
in urmatorul secol si jumatate.
Imperiul Otoman va ajunge sa fie considerat “omul bolnav al Europei”, generand
o serie de razboaie care au implicat cedari teritoriale,mai ales razboaiele din secolul
XVIII, care s-au desfasurat in general pe teritoriul Tarilor Romane. Imperiul Habsburgic
si cel Tarist au inceput sa se lupte pentru a reusi sa detina cat mai mult din teritoriile
otomane, generandu-se astfel o zoan de conflict mai ales in zona Balcanilor.
In urma pacilor de la Passarowitz (1718) a fost pierdut Banatul, 1775 Bucovina si
Bucuresti (1812) a fost pierduta Basarabia, fapt ce a afectat mai ales populatia din aceste

22
zone. Totusi marile puteri nu erau de acord cu aceste lupte intre cele doua imperii si au
incercat sa mentina echilibrul European. In acest context, Principatele Romane vor intra
sub incidenta altor mari puteri nu numai a celor amintite mai sus.
Incepand cu secolul al XVIII lea, incepe o ampla opera demodernizare si mai ales
afirmarea constiintei nationale. Elita politica reunite in “partida nationala” care era
receptiva la ideile moderne din Europa Occidentala. Astfel au fost elaborate o serii de
memorii Marilor Puteri care erau in conflict cu Poarta, care solicitau modificarea
statutului politic international al Principatelor. Majoritatea memoriilor doreau inlaturarea
domniilor fanariote si reinstaurarea domniilor pamantene si mai putine doreau sa obtina
independenta. Se mai dorea infatuirea unor reforme care sa aduca aceste state la nivel
European si dorinta de a avea o constitutie.
Dintre memoriile secolului al XIX lea amintim : Consitutia Carvunara din 1822
intocmita de Ionica Tautu si Asezamantul politicesc semnata de Simion Marcovici.
Proiectele de reforma initiate de boierii romani sau de diversi intelectuali romani
au inspirat Regulamentele Organice, primele acte constitutionale, impuse de Rusia dupa
Tratatul de la Adrianopol(1829). Acestea prevedeau separarea puterilor in stat, principiul
suveranitatii poporului, bugetul de stat, reorganizau sistemul fiscal, limitau puterea
domnului, insa mentineau monopolul boierilor.
Miscarea de emancipare in Tarile Romane incepe cu revolutia lui Tudor
Vladimirescu in 1821, cand o revolta antiotomana care se pare ca a avut si sprijinul
rusilor, a izbucnit. Cele mai cunoscute programe revolutionare au fost: Cererile norodului
romanesc, Proclamatia de la Pades, proclamatiile de la Cotroceni si Bolintin.
Aceste documente prevedeau urmatoarele:
 Introducerea domniilor pamantene
 Impropietarirea taranilor fara despagubire
 Desfiintarea scutelnicilor
 Infiintarea unei armate nationale
 Anularea vamilor interne

Insa toate acestea nu au fost pe placul Sfintei Aliante-formata in 1815 dupa

razboaiele napoleoniene si care dorea sa mentina ordinea si disciplina in Europa, fara sa
se schimbe in vreun fel oranduirile politice. Miscarea va fi reprimata in sange, Tudor
omorat.
Ca urmare domniile fanariote au fost inlaturate si instaurate domniile pamantene.
Rusii au inceput o ampla miscare de modernizare a societatii romanesti. Ele intra sub
protectoratul rus. Cele mai importante acte semnate in aceasta perioada sunt : Conventia
de la Akkerman 1826 care sustinea in continuare protectoratul rus in Principate si
Tratatul de la Adrianopol(1829) in urma caruia erau desfiintate raialele turcesti: Giurgiu,
Turnu si Braila.
Regulamentele Organice au fost adoptate intre anii 1831-1832 si au insemnat o
victorie a eleitelor romanesti in opera de modernizare a societatii romanesti.
In perioada 1821-1848 au fost elaborate o serie de memorii, infiintate societati
secrete care au avut drept scop continuarea procesului de modernizare. In cele din urma
toate aceste actiuni au culminat cu revolutia de la 1848-1849. Aceasta revolutie a avut
manifestari diferite in provincii, insa au existat si multe puncte comune. Revolutionarii
pasoptisti au manifestat totusi prudenta in cererile lor, respectarea autonomiei

23
Principatelor in conformitate cu vechile tratate, recunosterea drepturilor romanilor din
Transilvania. Punctele commune au fost: desfiintarea privilegiilor, egalitatea in fata legii,
libertatea personala, responsabilitatea domnului, suveranitatea poporului, organizarea
statului pe baze constitutionale etc.
Cel mai radical document este Proclamatia de la Islaz, care preconiza o forma de
guvernare semi-republicana, cu un domn ales pe o perioada de cinci ani. La polul opus
era prevedrea privind impripietarirea taranilor cu pamant sa se faca cu despagubire, fata
de celelalte programe in care nu se cerea despagubire.
Constituirea statului national roman .
Prilejul care a dus in cele din urma la unirea de la 1859, a fost generat de razboiul
Crimeei din 1853-1856, care s-a incheiat cu Congresul de la Paris. In urma acestui
Congres s-a pus problema constituirii unui stat tampon intre Rusia si I. Otoman , prin
unirea celor doua principate. Insa Austria si pozitia ambigua a Angliei, a facut doar ca sa
fie inlaturat protectoratul rus asupra principatelor. Acestea intrau sub garantia colectiva a
sapte mari puteri: Anglia, Franta, Sardinia, Prusia, I. Habsburgic, I. Tarist, I. Otoman,
retrocedarea celor 3 judete din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail si Bolgard si consultarea
populatei prin adunarile ad-hoc.
In 1857, romanii cereau autonomie, unirea Principatelor intr-un stat numit
Romania, neutralitatea pamantului romanesc, adunare obsteasca din toate categoriile
sociale, garantia marilor puteri.
Conferinta de la Paris din 1858, adopta Conventia, care avea sa stea la baza
organizarii Principatelor. Se accepta doar o unire formala sub numele de Principatele
Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti. Domnia si adunarile legislative si guvernele,
ramaneu separate, insa erau si doua institutii commune: Comisia Centrala si Inalta Curte
de Casatie si Justitie cu sediul la Focsani. Noul stat functiona pe baza separarii puterilor,
deputatii din Adunarea legislative erau alesi prin vot cenzitar( in functie de avere),
privilegiile boieresti erau inlaturate, se declara egalitatea cetatenilor si accesul liber la
functii publice si se recomanda reglementarea situatiei dintre tarani si propietari.
Conventia oferea sansa de ase uni, deoarece nu interzicea alegerea aceluiasi domnitor in
amblele Principate.
Romanii l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza la 5 ianuarie in 1859 in Moldova si la
24 ianuarie in Tara Romaneasca.

b) Statul roman de la 1859 la 1916. Proiecte si realizari

La inceputul epocii moderne, intelectualii romani au propus un proiect de stat

national independent, in care un rol important il avea ideologia “daco-romanismului”, in
care trebuiau inclusi toti romanii. Curand au fost constienti de faptul ca realizarea acestui
proiect depindea mai mult de pozitia statelor europene si de evenimentele ce decurgeau in
Europa la acel moment. Treptat a aparut politica “ pasilor marunti” doctrina adoptata si
de conservatori, a fost inlocuita idea sprijinului extern cu doctrina “prin noi insine” si
practica in care marile puteri erau puse in fata “ faptului implinit’.
Dupa unirea de la 1859 erau necesare infaptuirea unor reforme care trebuiau sa
aduca societatea romaneasca la un nivel europen.

24
 Consolidarea Unirii. Dubla alegere a lui Cuza a fost interpretata de marile
puteri ca o incalcare a prevederilor Conventiei de la Paris din 1858. totusi o buna parte a
misiunilor diplomatice din diverse tari au reusit sa-i convinga si pe turci si austrieci sa
recunoasca unirea. Cuza a inceput demersurile pentru unificarea insittutionala: armata a
fost reunite la Floresti, s-a infiintat ministerul de razboi, s-a unit serviciile de telegraf si
de vama, cursul monetar, capitala a fost stabilita la Bucuresti, institutiile Comisia
Centrala si Inalta Curte de Casatie si Justitie au inceput sa functioneze la Focsani.
In anul 1861 a fost recunoscuta unirea deplina a Principatelor si de catre Poarta,
insa doar pe durata domniei lui Cuza. In anul 1862 este format primul guvern condus de
Barbu Catargiu, urmatoarele guverne fiind conduse de Nicolae Kretulescu si Mihail
Kogalniceanu. In 1863 au fost unite stemele celor doua Principate la intiativa lui
Kogalniceanu si adoptata titulatura de Romania.
Epoca marilor reforme . Desi opera de modernizare incepuse odata cu
stapanirea ruseasca si adoptarea Regulamentelor Organice si mai apoi cu Conventia de la
Paris , toate aceste acte nu facusera modificari radicale, care erau necesare in societatea
romanesca. Adevaratele reforme au fost infaptuite de catre Cuza. Cele mai cunoscute
reforme au fost:
 Secularizarea averilor manastiresti in 1863- 25% din suprafata agricola a
tarii se afla sub incidenta manastirilo inchinate de la muntele Atos din
Grecia
 Reforma agrara a intampinat o opozitie majora din partea majoritatii
conservatorilor. Pentru adoptarea acesteia a fost necesara lovitura de sta de
la 2 mai 1864. Se desfiinta claca in schimbul unei despagubiri iar terenul
acordat era in functie de animalele detinute
 Adoptarea unei noi constitutii-Statutul dezvoltator al Conventiei de la
Paris din 1864
 O noua lege electorala
 Reforma unitatilor de masura-introducerea ocalei
 Infiintarea CEC-ului in Bucuresti

Reformele initiate de Cuza au nemultumit atat pe conservatori cat si pe liberal-

radicalii , care au organizat o “monstruoasa coalitie” care s-a soldat in cele din urma cu
abdicarea fortata a lui Cuza la 11 februarie 1866.
Timp de cateva luni, tara a fost condusa de o locotenta domneasca, care avea si
rolul de a gasi personajul potrivit pentru tronul Romaniei. Primul candidat a fost Filip de
Flandra (Belgia) care insa a refuzat tronul. Urmatorul candidat a fost la sugestia lui Otto
von Bosmarck-cancelarul prusac, Carol de Hohenzollern –Sigmaringen, care a despus
jurmantul de credinta fata de tara la 10 mai 1866. Acesta a domnit pana in septembrie
1914, avand cea mai longeviva domnie. A fost adoptata o noua Constitutie cea de la
1866, care era inspirata dupa model belgian si a fost considerata un adevarat act de
independenta.
Constitutia avea prevederi liberale: separarea puterilor in stat, institutii
representative si responsabilitate guvernamentala. Fundamenta monarhia constitutionala
ereditara si garanta drepturile si libertatile cetatenesti. Domnul avea largi prerogative
executive, legislative si judecatoresti, insa toate actele sale trebuiau contrasemnate de
ministrul de resort. Sistemul electoral era bazat pe votul cenzitar, iar corpul electoral era

25
impartit pe colegii in functie de avere. Problema insa a fi cea legata de controvesatul
articol 7, in care evreii erau exclusi de la cetatenie si implicit de alte drepturi.
Statul modern s-a consolidat astfel, monarhia, parlamentul si partidele politice
fiind factori decisive ai puterii. Astfel au aparut partidele politice( PNL si P.
Conservator), care sustineau procesul de modernizare inceput in Romania.
PNL a aparut in anul 1875 in urma coalitiei de la Mazar- Pasa, iar Partidul
Conservator a aparut in 1880. Cele mai importante reforme care au dus in cele din urma
la constituirea unei economii moderne au fost: protectionismul vamal, incurajarea
industriei, modernizarea agriculturii, construirea unei infrastucturi moderne, fondarea
Bancii Nationale cu drept de emisiune monetara.
Cucerirea independentiei de stat a Romaniei. Inca din secolul precedent, o
parte din eleita politica romaneasca, solicitase Marilor Puteri, statutul de independenta
pentru Principatele Romane. Acest lucru continuase si in secolul al XIX lea, prin diverse
memorii, proteste, revolutii-1821, dar mai ales revolutia de la 1848, in care revolutionarii
romanii aveau legaturi si cu revolutionarii polonezi, care la randul lor doreau sa isi obtina
independenta. Au existat si planuri federaliste de tipul celor sustinute de Nicolae
Balcescu in 1850 si 1851, care doreau infiintarea Statelor Unite ale Dunarii, care ar fi
grupat romani, maghiari si” iugoslavi”-slavii de sud, regatul lor.
Cuza insa a trecut peste sultan si a avut relatii diplomatice cu Serbia-celebru
episod in care un transport de arme traniziteaza Principatele Romane, relatii care sunt
continuate si de Carol, care semneaza un nou acord in anul 1868.
In anul 1875, se redeschide “criza orientala “ prin rascoalele care au loc in
Bosnia si Hertegovina si care au devenit un prilej pasnic de a-si obtine independenta
Romania. Aceaata problema fusese ridicata de carol inca din 1873, clasa politica
romaneasca sustinand proiectul, insa metodele erau diferite.
Astfel erau doua curente care aveau acelasi obiectiv, unul cel liberal dorea
apropierea de Rusia, insa conservatorii pe de alta parte se opuneau unui astfel de proiect.
Noul guvern din 1876, dorea ca obtinerea independentei sa se faca pe cale pasnica. Insa
criza s-a agravat, cand Serbia si Muntenegru au declansat razboi Turciei si bulgarii au
inceput la randul lor sa se lupte pentru obtinerea eliberarii de sub dominatia otomana.
A fost elaborate un memoriu in 1876, in care se cerea Portii si Puterilor Garante
sa se recunoasca individulitatii statului roman si a numelui de Romania, insa acest lucru
nu era acceptat. Discutiile romano- turce ce au avut loc la un moment dat au esuat
datorita elaborarii unei noi Constitutii in Imperiul Otoman, in care Romania era
recunoscuta “provincie privilegiata” a imperiului.
Nici negocierile cu Rusia nu au avut rezultate pozitive. Intanlirea de la Livadia
dintre tar si Kogalniceanu au esuat in mod lamentabil ,in sensul ca Romania doar trebuia
sa accepte tranzitarea armatei ruse pe teritoriul ei si nu participe la ostilitati.
Rusia si Austro-Ungaria se intelelegeau prin conventia de la Budapesta din 3
ianuarie 1877 cu privire la schimbarile teritoriale care ar fi aparut in urma unui razboi
ruso-turc-Rusia ar fi luat Basarabia, iar Austro- Ungaria ar fi luat Bosnia si Hertegovina.
Rusia a semnat la 4 aprile 1877, Conventia de la Bucuresti, privind trecerea
armatei sale pe teritoriul romanesc, garantand integritatea teritoriala. La 6 aprilie s-a
declarat mobilizare generala, iar din 12 aprilie au inceput sa tranziteze detasamente ruse.
La 9 mai 1877 in Parlamentul Romanei s-a declarat independenta de stat . motiunea a fost
prezentata si regelui, care a dat o proclamatie catre tara semnata de toti ministrii.

26
 Ofensiva rusa a fost oprita la Plevna si in Pasul Şipka. Dupa doua asalturi
nereusite asupra Plevnei, rusii au cerut ajutorul lui Carol I printr-o telegrama din data de
19 iulie. Alte batalii au mai avut loc si la Grivita, Rahova s.a. Armata romana a avut
detasamente de dorobanti. Turcii detineau fortificati de tipul redutelor, cea mai cunoscuta
fiind cea de la Plevna
La razboiul de independenta a Romaniei au participat si voluntari din alte zone
aflate sub incidenta imperiilor multinationale. Razboiul s-a incheiat la 11 noiembrie
1877. Tratatul de pace s-a semnat in februarie 1878 la San Stefano, iar in iulie 1878 a
avut loc Congresul de la Berlin care consfintea Independenta de stat a Romaniei.
Romania a aderat in 1883 la Puterile Centrale-bloc militar ce era compus din
Germania si Austr-Ungaria, avnd rolul de a scoate Romania din izolarea politica in care
se afla. Cu toate acestea, problema nationala a ramas o prioritate pentru statul roman.
Romanii din alte teriorii au fost sustinuti in continuare mai ales in domeniul cultural, prin
subventionarea invatamantului in limba romana in Transilvania, insa si in domeniul
politic a oferit ajutor fruntasilor memornadisti din 1892 de la Cluj.
Proiectul fauririi Romaniei Mari. Ideea unirii politice a Ttansilvaniei cu
Principatele romane a aparut inca de la inceputul secolului al XIX lea,de la Naum
Ramniceanu si de la Ioan Budai- Deleanu. Revolutia de la 1848 a adus in programele sale
si aceasta dorinta in programele sale.
Alianta cu Puterile Centrale a impiedicat adoptarea unei pozitii oficiale deschise
fata de aceasta problema, insa existau diversi politicieni care sprijineau aceasta idée.
Liga culturala fondata in 1891 cuprindea o multine de carturari transilvaneni care
sutineau ideea de unificare. Dupa 1900 se constata indepartarea tot mai mult de Puterile
Centrale. La declansarea Primului razboi Mondial, existau doua tabere-filogermana si
antantofila. La Consiliul de Coroana din 3 septembrie,regele a dorit sa aplice alianta, insa
s-a lovit de opozitia politicienilor.
S-a ajuns in cele din urma la declararea neutralitatii Romaniei (1914-1916). In
aceasta perioda au avut loc diverse tratate cu reprezentantii Antantei. Moartea regelui
Carol I si venirea lui Ferdinand I a dus la adoptarea pozitiei ofociale fata de Antanta. S-a
ajuns la semnarea unui tratat la 4 august 1916, care consfintea aderarea Romaniei la
Antanta si intrarea acesteia in razboi. Franta promisese ajutor in rezolvare problemei cu
Transilvania si Bucovina, prin care se realiza Unirea. Ramanea problema Basarabiei, care
se afla sub contrului Rusiei, care era aliatul acesteia.

c).Realizarea Romaniei Mari (1916-1918)

Pentru realizarea Romaniei Mari, a fost necesara participarea la Primul Razboi

Mondial. Dupa doi ani de neutralitatea, Romania a semnat o conventie militara cu Franta
de catre Ion I.C Bratianu la Bucuresti in data de 4 /17august 1916.
Tratatul recunostea statului roman drepturile asupra Transilvaniei , Banatului si
Bucovinei, garantandu-I participarea pe pozitii de egaliate la Conferinta de pace cu aliatii.
Conventia militara asigura Romaniei ajutorul pe frontal de rasarit pentru a nu lupate pe
doua fronturi.
Consiliul de Coroana de la Cotroceni din 14/27 august 1916 a aprobat oficial cele
doua documente si intrarea Romaniei in razboi impotriva Austro-Ungariei.

27
 Campania de 1916 a inceput favorabil pentru romani incepand in data de 14/15
august pe toata lungimea granitei cu Austro-Ungaria. In schimb frontul de sud a fost
deschis de catre bulgari care erau aliatii Germaniei si astfel Romania s-a confruntat cu
problema luptei de doua fronturi.
Intarzierea aprovizionarii cu armament si munitii si neinterventia aliatilor au dus
in cele din urma la un esec pentru Romania. Fortele germane au inceput sa atace sudul
tarii, fiind conduse de maresalii Falkenheyn si Mackensen si s-a ajuns in cele din urma la
ocuparea a doua treimi din teritoriul Romaniei. Guvernul si capitala s-au mutat la Iasi,
precum si o buna parte a populatiei. Din acest motiv si tezaurul a fost trimis la Moscova
si se va ajunge la reorganizarea armatei romane.
Campania din 1917 a inceput cu o rezistenta a armatei romane in zona Moldovei,
frontul neputand fii strapuns. In vara incep confruntarile conduse de generalul Averescu
la Marasti, fiind contracarat de Mackensen, insa un alt grup de armata condus de
generalul Eremia Grigorescu i-a oprit pe germani provocandu-le pagube mari. La Oituz
Averescu va respinge o tentative a germanilor. Desi au fost obtinute victorii mari la
Marasti, Marasesti si Oituz, acestea nu au putu fi puse in valoare din cauza necorelarii
dintre armatele aliate, mai ales cele rusesti care erau in debandada din pricina revolutiei
bolsevice.
Rusia a incheiat pace separata cu Germania la Brest-Litovsk in 18 februarie 1918,
fapt ce a dus si la incheierea unui tratat de pace si din partea Romaniei in 24 aprilie 1918
la Bucuresti care impunea conditii extreme de grele pentru Romania cum ar fi:
Romania pierdea Doborogea si culmile Carpatilor, d.p.d.v. economic era
subordonata Germaniei, bogatiile subsolului fiind exploatate de aceasta timp de 99 de ani
si armata romana era demobilizata. Din fericire tratatul nu a fost ratificat de catre
parlament si astfel nu a fost pus in aplicare
In mai 1918 situatia era mai buna pe frontul de Vest si astfel guvernul condus de
Al. Marghiloman a demisionat fiind inlocuit de un govern militar condus de generalul
Coanda care va declara mobilizarea armatei romane si aceasta a pornit o ultima ofensiva
impotriva Puterilor Centrale. Razboiul s-a incheiat in data de 11 noiembrie prin
armistitiul de la Compiegne. Participarea la razboi a avut ca rezultat crearea statului
national unitar roman.
Realizarea Marii Uniri de la 1918.
Evenimentele care au contribuit la realizarea acestui deziderat au fost: prabusirea
regimului autocratic tarist si instaurarea puterii bolsevice si destramarea monarhiei
austro-ungare precum si participarea la Primul Razboi Mondial.
Prima provinicie care a reusit sa se uneasca cu Vechiul regat a fost Basarabia. Pe
fondul situatiei instabile care era in fostul imperiu, multe din nationalitatile care il
alcatuiau au reusit sa isi obtina independenta.
Partidul National Moldovensc constituit la 3 aprilie 1917 a preluat miscarea de
emancipare nationala din Basarabia. Intre 2-7 noiembrie 1917 in urma unui congres s-a
proclamat autonomia provinciei. La 2 decembrie 1917 a fost proclamata Republica
Democratica Moldoveneasca, care era un stat autonom in cadrul Republicii Federative
Ruse. La solicitarea Sfatului Tarii, patru divizii romanesti au restabilit ordinea. Guvernul
sovietic a rupt relatiile diplomatice cu Romania. La 24 ianuarie 1918 a fost proclamata
independenta Republicii Democratice `Moldovenesti, iar la 27 martie 1918, Sfatul Tarii
a votat Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romania.

28
 Unirea Bucovinei. In toamna anului 1918, Bucovina era amenintata cu divizarea.
Curtea de la Viena urmarea sa anexeze partea de nord a Bucovinei si Galitia. Ucraina
dorea sa integreze teritoriul dintre Nistru si Prut si chiar unele teritorii dintre Prut si Siret.
Unii membrii ai grupului parlamentar roman de la Viena pledau pentru un stat
autonom bucovinean intr-un imperiu federalizat. La un moment dat s-a constituit
Consiliul National Roman condus de Iancu Flondor. Se va convoca Congresul General al
Bucovinei care va lua decizia la 15 noiembrie de a se uni cu Vechiul Regat in urma unui
vot unanim.
Unirea Transilvaniei. Dupa retragerea armatei romane in vara anului 1916,
autoritatile maghiare au luat masuri foarte dure contra populatiei romanesti. Drept urmare
au fost constituie miscari de emancipare care au devenit din ce in ce mai radicale.
Propunerea de federalizare a statului in sase regate autonome facuta de Carol I de
Habsburg, nu a fost acceptata. La Arad s-au pus bazele formarii Consiliului National
Roman Central , format din 6 reprezentanti. In ziua de 7 noiembrie a fost lansat un
manifest, care anunta convocarea Adunarii NAtionale a Romanilor de la Alba Iulia
pentru 1 decembrie 1918.
La aceasta adunarea au participat 1228 de delegatii din Tarnsilvania, Banat,
Crisana si Maramures. Adunarea va fi prezidata de Gheorghe Pop de Basesti si se va auzi
raportul prezentat de Vasile Goldis. Erau formulate cerinte la respectarea drepturilor
pentru minoritatiile nationale, democratizarea vietii politice, votul universal, reforma
agarara si legislatie muncitoreasca dupa modelul celor din occident.
Pana la intrunirea Constituantei Romanieim aceste teritorii erau administrate de
Mare Sfat Regional si Consiliul Dirigent, in frunte cu Iuliu Maniu.
Decizia de unire a apartinut poporului roman, care a profitat de conditiile
favorabile create de sfrasitul razboiului, pentru a-si realize visul milenar. Forma de
realizare a fost una democratica.

3. Redefinirea rolului statului de la primul razboi mondial

pana la planul Schuman. Situatia Romaniei

Rolul statului in redresarea economiei dupa 1918. Primul razboi mondial a

adus o serie de schimbari atat la nivel politic, economic cat si la nivel social. Distrugerile
masive au afectat majoritatea tarilor participante, deprecierea monedelor nationale,
cresterea preturilor si implicit inflatie precum si o scadere a populatiei masculine.
Au disparut imperiile multinationale, locul lor fiind luate de noi state nationale,
aceast lucru remarcandu-se prin schimarea radicala a hartii Europei. Dupa acasta
majoritatea tarilor au inceput procesul de refacere economica, sociala si politica. Rolul
statului devine din ce in mai pregnant in viata cotidiana, reconversia economiei militare
la o economie civila, fixarea preturilor-o oarecare stabilitate monetara. Astfel se poate
spune ca apare un dirijism economic in sensul ca se trece de la rolul minimal al statului la
un rol major- o interventie majora aacestuia.
Un alt model economic este cel oferit de Rusia sovietica, in care dirijismul
economic imbratiseaza o cu totul alta fata si anume planificarea centralizata.
Si in Romania situatia era destul de gra in sensul ca aceasta avusese de suferit de
pe urma ocupatiei straine,distrugera campurilor petroliere, pierderi umane si materiale

29
uriase plus faptul ca se realizase Marea Unire, care schimba radical situatia in sensul ca
teritoriul se marise, populatia era diversa si trebuiau sa le fie si acestora garantate o serie
de drepturi si libertati cetatenesti.
Statul romana s-a implicat in redresarea economica, in sensul ca s-a rezolvat
probelma financiara in sensul ca s-a facut o reforma monetara in anul 1920-deoarece
circulau diverse monede-marci, rublesi coroane. In 1921 se face o reforma in domeniul
de impozitare care completeaza reforma din1920. O alta problema care a trebuit
rezolvata de gurvernele de dupa razboi a fost rezolvarea probelemei agrare in sensul
reformarii . in 1921 a fost pusa in vigoare o lege prin care se expropiau terenurile mai
mari de 100 de ha, cu restul impropietarindu-se taranii.astfel 66% din teritoriile agricole
au trecut in propiretatea a 1,4 milioane de familii de tarani. Aceasta reforma a fost cea
mai radicala reforma din Europa RAsariteana.
Industria a avut si ea de suferit de pe urma ocupatiei germane, insa au fost
elaborate planuri de valorificare a bogatiilor subsolului. Reprezentantii neoliberalismului
au sustinut dezvoltarea industriei. Conceptia de baza a neoliberalismului a fost”prin noi
insine”sustinuta in continuare de PNL.in 1924 a fost adoptata o noua lege a minelor, care
urmarea o limitare a capitalului strain si impulsionarea celui autohton.
In 1925 are loc o reforma si la nivel adiministrativ, in urma careia tara era
impartita in judete. Si invatamantul a avut parte de mai multe legi care priveau unificarea,
organizarea judecatoreasca si cea bisericeasca-schimbarea calendarului greogrian si
trecerea la cel iulian-diferenta de 12-14 zile , stilul nou si stilul vechi calendaristic- au
fost reformate. S-a dorit scaderea procentului de analfabeti si cresterea numarului de elevi
care aveau studii superioare, dorindu-se astfel apropierea de nivelul European.S-a dorit si
asigurarea unui cadru democratic, egalitatea politica si confesionala pentru minoritatile
din Romania, inclusive invatamant in limba proprie.
Refacerea economiei romanesti s-a incheiat in 1924, acest lucru favorinzand ata
industria cat si agricultura romanesca. Romania ajunge prima la productia de porumb din
lume si locul patru in ceea ce priveste productia de grau. Cand a izbucnit criza in 1929 au
fost luate masuri legislative pentru a incuraja exportul de cereale sis a-I ajute pe taranii
care aveau datorii, preluandu-le o parte din datorii. In industrie incep sa se dezvolte si alte
ramuri precum minerit, metalurgie, produse petoliere etc. totusi datorita crizei au scazut
unele domenii ale industriei si au fost necesare o serie de imprumuturi care au fost
contractate pe timpul guvernarilor PNT, care aveau doctrina “portilor deschise”.
Relansarea economica dupa marea criza s-a facut in unele tari occidentale dupa
modelul American al politicii New Deal-Noul Curs, in care rolul statului este major,
masuri portectioniste, acordarea unui sprijin financiar. Dupa 1934 in Romania au aparut
moir ramuri ale industriei precum electrotehnica sprijinite de stat. industria alimentara,
cea alimentara precum si cea aeronautica-IAR Brasov, producea avioane inca din 1928,
apoi productia de locomotive si vagoane era in crestere.
Si invatamantul tehnic a inceput sa fie sustinut de statul roman si cel professional
pentru crearea unor specialisti care sa lucreze in diverse domenii. Au fost intruduse tarife
protectioniste in domeniul vamal, prime de export, reducerea importurilor la produsele ce
puteau fi facute in tara. Cresteri semnificative se vad in domeniile: industria alimentara, a
lemnului, pielariei si textila.statul a introdus monopol asupra posturilor de telefoane si
radio. In 1938 Romania a atins punctual maxim de dezvoltare, in care venitul mediu pe

30
cap de locuitor era de 110 dolari, mult mai mare decat al multora dintre locuitorii
Europei.
Rolul statului la jumatatea secolului al XX lea. Declansarea celui de al Doilea
Razboi Mondial si implicarea Romaniei alaturi de Germania in 1941 in conflictul cu
URSS, a dus la esecul economiei civile si la crearea unei economii militare. Campurile
petroliere din Prahova intrasera sub controlul german dupa 1939.
Dupa razboi situatia a devenit citica datorita instalarii regimului comunist. A fost
desfiintata propietatea privata, economia capitalista si s-a ajuns la centralizarea
economiei si controlul absolut al statului . astfel au fost introduce modelele sovietice de
nationalizare si colectivizare. Au fost adoptate si planurile cincinale in domeniul
economic, ulterior acestea extinzandu-se in toate domeniile: santate, cultura si invatamant
Romania a evoluat pe linia amestecului total al statului in economie.

4.Romania postbelica. Stalinism, national-comunism

si disidenta anticomunista

Preliminariile regimului totalitar. Evenimentele de la 23 august 1944 au dus la

schimbari majore care vor afecta istoria in urmatorii 50 de ani. La acea data Romania a
intors armele impotriva Germaniei si s-a alaturat luptei alaturi de Aliati. Acest lucru a
permis instaurarea mai tarziu a regimului communist in spatial est-european si in speta si
la noi in tara. Dupa demiterea lui Antonescu, s-a format un guvern de alainta cunoscut
sub numele de BND- Blocul National Democrat, unde pentru prima oara intra in guvernul
Romaniei si un reprezentant la comunstilor in persoana lui Lucretiu Patrascanu, la
ministerul de justitie.
Comunistii au reusit sa puna mana pe putere cu ajutorul Armatei Rosii si datorita
intelegerilor tacite dintre Aliatii Occidentali si Stalin.Astfel se ajunge sub sfera de
influenta sovietica si la 6 martie 1945 se instaureaza primul guvern comunist condus de
dr. Petru Groza. Alegerile din 1946 au fost falsificate de catre comunisti, lucru care va
duce la instaurarea comunistilor la putere si accelerarea procesului de sovietizare.
Executivul si legislativul se aflau sub controlul comunistilor, singura piedica in calea lor
fiind monarhia. Aceasta insa a fost inlaturata la 30 decembrie 1947,cand regale Mihai a
fost silit sa abdice, monarhia fiind inlaturata si proclamandu-se Republica Populara.
Evolutia Romaniei spre Stalinism. Dupa ce au reusit sa preia puterea in
totalitate, comunistii au inceput un amplu proces de reformare a societatii romanesti.
Conducatorul Romaniei intre anii 1948-1965 a fost Gheorghe Gheorghiu Dej. Modelul
sovietic a fost aplicat in toate domeniile vietii cotidiene: politic, economic, social si
cultural. Au inceput sa fie inlaturate toate elementele de democratie care mai ramasesera
prin eleborarea unie noi constitutii in 1948. In plan economic au fost lichidatate toate
formele private si inlaturate orice fel de elemente ale economiei capitaliste bazate pe
libera initiativa si concurenta. Va fii implementat modelul in care se aplica
colectivizarea-confiscarea tuturor proprietatilor private ale satenilor si integrarea acestora
in CAP-Cooperativa Agricola de Productie dupa modelul colhozurilor sovietice- acest
proces a avut loc intre anii 1949-1962, insa au existat si zone care nu au fot afectate de
colectivizare. Decizia privind inceperea acestui process a fost luata la Plenara PMR din 3-
5 mai 1949.Initial vor fi construite Gospodarii Agricole Colective, ulterior luandu-se

31
denumirea de CAP. Realizarea colectivizarii s-a realizat in general prin metode
violente,multi dintre tarani fiind arestati fiindca nu donau pamantul sau copii lor aveau de
suferit find dati afara din scoli sbu pretextul ca erau fii de chiaburi. Efectul pe o durata
mai lunga a fost unul negativ , determined o migratie masiva a populatiei rurale catre oras
si scaderea productiviatii pentru o surta perioada de timp. Totusi agricultura s-a
modernizat prin constuirea si statiunilor mecanice.
Un alt element utilizat de comunisti a fost nationalizarea-11 iunie 1948, cand au
fost confiscate fabricile, intreprinderile si orice fel de afaceri particulare. Economia nu
mai functiona dupa principiile capitaliste, ci apare o economie planificata si centralizata,
in care au inceput sa fie utitlizate si planurile cincinale-o anumita productie trebuia
obtinuta intr-o perioada de 5 ani.
Multe din realizarile epocii au fost folosite de comunisti pentru propaganda,
oamenii au inceput sa munceasca peste norma. Au fost construite santiere ale tineretului-
ca cele de la Bumbesti-Livezeni, altele care au construit tunele si cai ferate prin munca
voluntara. In 1951 se instituie o decoratie “Erou al Muncii Socialiste”.
In plan institutional au aparut noi insitutii de tip repersiv precum Securitatea care
a fost infiintata in 1948 in cadrul Minsiterului de Interne. Initial aceasta a fost coordonata
de agenti sovietici;s-a utilizat teroarea impotriva tuturor opozantilor regimului
communist:oameni politici, studenti, preoti, tarani, intelectuali in general etc. La Sight au
pierit fosti fruntasi politici ai vechiului regim, oameni de cultura precum Ion Mihalache,
Gheorgeh Bratianu, insa si pentru reperzentanti ai PCR care deveneau incomozi precum
Lucretiu Patrascanu, care a fost arestat si apoi condamnat la moarte.alti fruntasi comunisti
care faceau parte din vechea garada moscovita precum Ana Pauker, VAsile Luca si
Teohari Georgescu au fost exclusi din partid si din viata publica romaneasca.
Moartea lui Stalin in 1953 si noua orientare a lui Hrusciov, noul secretar sovietic
determina o schimbare si in Romania. Se ajunge la construirea unei directii proprii si a
unei noi variante a socialismului, care va duce la o oarecare distantare fata de politica
Moscovei. In 1958 trupele sovietice sunt retrase din Romania si se recupereaza o parte
din tezaurul romanesc care fusese confiscat la sfarsitul Primului Razboi Mondial.
Anii 1960-1964 au fost caracterizati de divergente intre opiniiile comunistilor
romani si cei sovietici.Gheprghiu-Dej doreste sa paraseasca acest model; respinge palnul
Valev-1964,care urmarea transformarea tarii impreuna cu Bulgaria si o parte din sudul
URSS, intr-un veritabil granar.
In aprilie 1964 se publica “Declaratia cu privire la pozitia PMR in problemele
miscarii comuniste si muncitoresti internationale”. Regimul lui Gheorghiu-Dej nu mai
dorea sa se subordoneze”fratelui mai mare”de la Moscova si dorea inalturarea modelului
Stalinist de tip totalitar.
National-comunismul regimului Ceausescu. Dupa moartea lui Ghorghiu-Dej in
anul 1965, conducerea PCR a fost preluata de catre Nicolae Ceausescu. Acesta fusese un
apropiat al fostului lider comunist si facuse parte din Biroul Politic PRM din anul 1952.
El a continuat linia initiate de catre Dej si chair a continuat un process de relaxare
a regimului pana in anul 1971. Au fost luate o serie de masuri liberale precum cele
referitoare la circulatia persoanelor, incurajarea proprietatii private, condamnarea unor
greseli ale partidului in sensul ca a fost reabilitat Lucretiu Patrascanu in anul 1968.

32
 In acelasi timp are loc consolidarea puterii, in sensul ca se ajunge ca Ceausescu sa
detina un cumul de functii in partid si la nivelul statului.In anul 1967 ajunge presedinte al
Consiliului de Stat, anul urmator detinand si controlul asupra Ministerului Apararii.
Un moment important in cariera politica a lui Ceausescu il reprezinta refuzul
invadarii Cehoslovaciei in anul 1968, cand nu a aprticipat alaturi de celelalte tari membre
ale PActului de la Varsovia. Acest lucru i-a adus un vald de simpatie din partea
occidentalilor care considerau ca acesta se distanteaza tot mai mult de politica Moscovei.
Din acest motiv, Romania a fost vizitata de prersedintele american, Richard
Nixon si presedintele francez, Charles de Gaulle. In urma acestor vizite au fost incheiate
si o serie de acorduri economice, vezi parteneriatul cu uzinele Renault si construirea
masinei nationale Dacia, incheierea acordurilor cu FMI si Banca Mondiala.
Momentul de cotitura al evolutiei regimului conunist din Romania il reprezinta
vizitele din 1971 din Coreea si China, in urma carora se lanseaza celebrul document
“tezele din iulie” in urma caruia apare asa-numita revolutie culturala. Astfel se va ajunge
la promovoarea cultului personaltatii si reintoarecerea la un regim autoritar de tip
neostalinist.
In 1974 cu prilejul Congresului al XI lea, s-a lansat documentul “Programul
partidului”, ce viza faurirea unei societati socialiste multilateral dezvoltate si inaintarea
Romaniei sper comunsim. Tot in acest an, Ceusescu devine presedinte al statului.
In paln economic, se revine la un control total asupra intreprinderilor,investitiilor
si ritmul de dezvoltare fiind stabilite ca urmare a indicatiilor personale ale lui Ceausescu.
Au inceput sa fie realizate mari investitii precum Casa Poporului, Hidrocentrala de la
Portile de Fier I si II, Canalul Dunare-Marea Neagra, metroul bucurestean,
Transfagarasanul. Unele dintre aceste constructii nu tin seama de principiul rentabilitatii
si duc la cresterea datoriei externe a Romaniei. Datorita cresterii datoriei externe, s-a
ajuns la dorinta de a rambursa toate creditele obtinute, aceasta realizandu-se cu
restrangerea importului si a consumului intern, care in cele din urma au afectat nivelul de
trai al populatiei care a devenit din ce in ce mai scazut. S-a ajuns la rationalizarea
combustibililor, alimentatiei-principiul alimentatiei rationale, ducand in cele din urma la
infometarea si infrigurarea populatiei. Din aceasta cauza au inceput sa apara o serie de
proteste la nivelul populatiei care au culminat cu evenimentele din Valea Jiului din 1979
si revolta muncitorilor de la Brasov din 1987.
Dizidenta anticomunista. Regimul communist din Romania a actionat inca de la
inceput pentru impunerea ideologiei Marxist-leniniste. S-a folosit cenzura pentru a
asigura controlul asupra productiei culturale. Cu toate acestea au existat si persoane care
nu au fost de accord cu noul regim si au incercat prin diverse mijloace sa-l inlature prin
diverse mijloace. In anii 1949-1959 de poate vorbi de o rezistenta armata, existand mai
multe grupuri armate ce s-au refugiat in munti, zonele deluroase sau in zona Deltei
Dunarii. Din ele faceau parte fosti ofiteri, studenti si in general persoane care erau cautate
de regimul communist. De multe ori acestia au fost ajutati de preoti sau tarani care le
dadeau mancare, haine si uneori armament. Taranii nu erau de accord cu colectivizarea si
ii sprijineau pe partizanii din munti. In cele din urma toate aceste formatiuni de rezistenta
au fost arestate si inchise pentru multi ani in diverse inchisori. Securitatea a jucat un rol
decisive in prinderea si desfiintarea miscarii de rzistenta anticomunista din Romania.
Eliberarea detinutilor politici in 1964, disfiintarea miscarilor de dizidenta din
zonele montane si relativa relaxare nu a insemnat incetarea actiunilor de protest.

33
 Securitatea si-a schimbat metodele, insa inclacarea drepturilor omului se
manifesta in continuare. Fenomenul dizidentei, manifestat in toate tarile comuniste, este
mai restrans in Romania, fiind sustinut mai ales de mediile culturale. In anul 1977
scriitorul Paul Goma se alatura miscarii reformatoare din Cehoslovacia cunoscuta sub
numele de “Carta 77”.
Dupa cum aminteam apar si nemultumiri in randul muncitorilor in 1979 in Valea
Jiului si continua dupa 1980 sub forma individuala. Unii intelectuali au protesta fata de
incalcarea drepturilor omului sau fata de falsificarea istoriei, la posturi de radio precum
Radio “Erropa Libera” sau “Vocea Americii”. Romanii ascultau aceste posturi si priveau
la posturile vecine, deoarece TVR isi redusese emisia la doua orepe seara si acelea erau
dedicate “conducatorului iubit”.
In contextual prabusirii regimurilor comuniste de pe intreg teritoriul Europei si pe
fondul nemultumirii populatiei, s-a ajus in decembrie 1989 la revolutia ce a inlaturat
regimul comunist si a familiei Ceausescu.

5.Constructia democratiei postdecembriste

Anii ’90 ai secolului XX au adus o serie intreaga de schimbari;astfel s-a trecut de

la un regim totalitar la un regim democratic. Prabusirea regimului comunist in Romania a
fost generata de oe serie de evenimente care au loc pe parcursul anilor’80. Astfel in
majoritatea tarilor comuniste se constata o puternica criza generate de economia
planificata si mai ales de nemultumirile populatiei care erau din ce in mai numeroase.
Inclusiv regimul comunist rus era constient ca vechiul regim bazat pe
constrangere si centralizare excesiva nu mai putea functiona. In anul 1985 la conducerea
URSS este ales secretar general Mihail Gorbaciov, care anul urmator propunea un amplu
proces de reforme si mai ales reducerea influentei partidului in societate. Astfel apar
conceptele de glasnost si perestroika, care insemneau transparenta si reforma, acestea
ducand in cele din urma la prabusirea regimurilor comuiste din Europa Rasariteana si o
parte din cea Centrala in anul 1989.
Aceste schimbari au inceput sa se raspandeasca si in alte tari comuniste, ducand
cum spuneau la caderea regimurilor comuniste. Singurele exceptii erau Romania,
Bulgaria si RDG-conduse de Nicolae Ceausescu, Todor Jivkov si Erik Honeker. In toate
tarile regimurile comuniste au cazut intr-un mod pasnic, singura tara in care au avut loc
manifestatii , revolte si interventii ale armatei a fost Romania unde revolutia a fost
transmisa in direct la TVR.
Situatia Romaniei a fost diferita datorita unor particularitati ale regimului politic,
cum ar fi:
 Regimul politic existent aici era unul dintre cele mai dure regimuri
comuniste de factura neostalinista, in care aparuse o adevarata “dinastie”
in centrul careia se afala familia Ceuausescu.
 Nu s-a putut forma o opozitie nici in interiorul partidului si nici in afara
acestuia datorita organelor de represiune de tipul Securitatii.
 Neadaptarea lui Ceausescu la reformele initiate de catre Gorbaciov si
izolarea politica a Romaniei pe plan international.

34
 Revolta a inceput la Timisoara in data de 16 decembrie 1989. Chiar daca
Ceausescu a incercat sa reprime revolta, aceasta a inceput sa se propage si in alte orase
ale tarii. Cand a fost convocat un miting in fata Comitetului Central din Bucuresti,
manifestantii l-au intampinat pe aceasta cu huiduieli, fiind nevoit sa se retraga si sa fuga
cu ajutorul unui elicopter, in data de 22 decembrie. In cele din urma acesta a fost prins la
Targoviste si retinut intr-o unitate militara. Puterea a fost preluata de Frontul Salvarii
Nationale, condus de Ion Iliescu.
Au urmat cateva zile de confuzie generala, in care au murit o multime de oameni
care iesisera pe strazile Bucurestiului si manifestau impotriva regimului comunist si al
familiei Ceausescu. Au aparut tot felul de informatii eronate cum ar fi ca au existat
“teroristi” si astfel au murit oameni nevinovati.
Dupa inlaturarea lui Ceausescu, societatea romanesca a evoluat spre democratie.a
fost reintrodus principiul pluripartidismului politic, revenindu-se la partidele politice
istorice, au aparut si altele noi si au fost fixate primele alegeri democratice pe data de 20
mai 1990. a fost o serie de neintelegeri la nivelul dezbaterilor care au avut loc cu cei 3
candidati la presedentie: Ion Iliescu din partea FSN care a si castigat, Ion Ratiu din partea
PNT si Radu Campeanu din partea PNL.
Au avut loc si o serie de manifestari violente precum conflictul etnic de la Targu-
Mures din martie 1990 si mineriada din iunie 1990 de la Bucuresti., aceste manifestari
afectand atat politica interna-demiterea primului-ministru Petre Roman in iunie 1990 si
credibiliatea pe plan extern a Romaniei.
Adoptarea Constitutiei. Parlamentul ales in mai 1990, format din Camera
Deputatilor si Senat s-a transformat in Adunare Constituanta si a avut un rol decisiv in
elaborarea Constitutiei. Dezbaterile au durat mai bine de un an, multe din articole fiind
subiecte de polemica intre putere si opozitie, prezentate si in mass-media.
Adoptata de Adunarea Constituanta in urma unui referendum in data de 8
decembrie 1991, Constitutia Romaniei reglementeaza functionarea statului de drept. Are
ca principiu fundamental separarea puterilor in stat:puterea executiva, legislativa si
judecatoreasca.
Presedintele tarii exercita, alaturi de guvern, puterea executiva. El trebuie sa
vegheze la respectarea Constitutiei,exercita medierea dintre puterile statului. Este ales
prin vot direct, universal si secret pentru un mandate de patru ani-dupa 2004 s-a ajuns la
prelungirea perioadei cu inca un an-un mandate de cinci ani. Are prerogative legate de
numirea unui candidat pentru functia de prim-ministru, poate sa dizolve in anumite
conditii, Parlamentul, este comandantul fortelor armate, incheie tratate, poate organiza
referendumuri, promulga legi si emite decrete care trebuie contrasemnate de prim-
ministru.
Guvernul exercita conducerea administratiei si asigura realizarea politicii interne
si externe a statului;este responsabil in fata Parlamentului.
Parlamentul, bicameral, format din Adunarea Deputatilor si Senat, este ales prin
vot universal la un interval de patru ani. Exercita controlul asupra guvernului, are dreptul
de autoconducere, de interpelare si ancheta.
Puterea judecatoreasca este detinuta de institutiile juridice, judecatorii sunt
inamovibili( nu poate fi destituit din functie) si nu pot avea alte functii, cu exceptia celor
de profesori universitari.

35
 Potrivit Constitutiei, Romania este un stat national, unitar, suveran si
independent.Proprietatea privata este, potrivit conditiilor legii, inviolabila, iar statul o
ocroteste. Cosntitutia acorda liebertatile si drepturile cetatenesti.
Viata politica. Incepand cu anul 1990, s-au conturat doua forte politice, care s-au
confruntat pentru obtinerea puterii si pentru impunerea propriei cai de evolutie a societatii
romanesti.
FSN, care a preluat puterea in 1989, a guvernat tara si dupa alegerile din 1990.
aceasta formatiune s-a scindat in 1992 in doua partied, una condusa de Ion Iliescu numita
ulterior Partidul Democratiei Sociale din Romania, azi Partidul Social Democrat condus
de Victor Ponta, si cea de a doua formatiune Partidul Democrat condus de Patre Roman,
astazi PD-L condus de Emil Boc.
Principalele probleme cu care s-au confruntat toate guvernele post-decembriste au
fost cele legate de democratizarea reala a societatii, restructurarea economiei, privatizarea
acesteia, crearea unei economii de piata. Guvernul condus de Petre Roman insist ape
privatizarea economei, masuri si reforme care sa duca la economia de piata, la
liberalizarea preturilor etc. pe plan legislative au fost aduptate intre anii 1990-1996 o
serie de legi importante precum: legea fondului funciar-reforma agarara, legea caselor
nationalizate, legea privatizarii etc. progrmele ambitioase s-au lovit insa de multiple
greutati cum ar fi: lipsa experientei, mentinerea vechilor mentalitati, lipsa de
responabilitate a clasei politice etc.
Cea de-a doua forta conturata politca dupa revolutie a fost Conventia Democrata,
care a reunite partide de dreapta precum: PNL, PNTCD. Aceasta insa s-a constituit destul
de greu si datorita unor mentalitati destul de invechite si a unor lozinci nedrepte. Dupa
1990 a reusit sa se consolideze in Parlament si in anul 1996 a reusit sa castige alegerile,
presedinte fiind ales Emil Constantinescu.
Rezultatul alegerilor din 1996 a asigurat alternanta la putere, o regula ce se
gaseste la regimurile democratice de traditie.au fost facute o serie de reforme menite sa
duca la aderarea in structurile nord-atlantice, ceea ce s-a si intamplat. Au fost aduse o
serie de modificari legilor proprietatii, restructurarea economiei si privatizarea acesteia.
In perioada 2001-2004 guvernarea a fost exercitata de PSD, iar la sfarsitul lui
2004 a fost ales Traian Basescu cu Alianta DA. In 2009 au fost din nou castigate alegerile
de Traian Basescu si de PD-L

1.Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict in Evul Mediu

Perioada medievala a fost pentru spatial romanesc, o perioada destul de zbuciumata,

datorita tarilor vecine care si-au dorit sa stapaneasca o parte din aceste teritorii. Mult timp
coroana maghiara a ravnit la teritoriul Transilvaniei, pe care a si reusit in cele din urma
sa-l stapaneasca, insa au fost momente in care a dorit sa stapaneasca si teritoriile care se
aflau sub arcul carpatic, lucru care insa a fost impiedicat de domnitorii din Tara
Romaneasca.
O alta putere vecina care a dorit sa stapaneasca o parte din teritoriile romanesti a
fost Polonia. Aceasta a dorit sa stapaneasca Moldova care era destul de apropiata. In
decursul istoriei, regii Poloniei au reusit sa intervina in politica interna a Moldovei, prin
ajutorul acordat unor domnitori care au condus Moldova-asa-numitii interpusi.

36
 Insa cele mai mari probleme ale tarilor romane, au fost tendintele expansioniste ale
Imperiului Otoman. Acesta incepe sa ajunga o mare putere incepand cu secolul al XIV
lea, cand reuseste sa ajunga in Europa si sa inceapa sa atace tot mai mult teritoriile
Imperiului Bizantin moribund, care nu primea nici un fel de ajutor din parte Europei
Occidentale. Tarile Romane au fost un adevarat scut in fata invaziilor otomane, acestia
dorind sa cucereasca intreaga Europa.
Din acest motiv, Tarile Romane, au ramas oarecum in urma, decalajul dintre lumea
occidentala si cea romaneasca fiind de cateva secole; multe din obiceiurile orientale au
patruns pe filiera turceasca si astfel se poate vorbi la un moment dat de o sinteza romano-
orientala, atat din punct de vedere cultural, cat si din punct de vedere al mentalitatilor.
Astfel Tarile Romane au incercat prin mijloace diplomatice sau rezistenta armata sa
se opuna tendintelor expansioniste ale marilor puteri. La un moment dat in rezistenta
armata se implica si Ungaria care si ea era amenintata la randul ei de turci-pentru o
perioada de timp aceasta va fi transformata in pasalac turcesc-Pasalacul de la Buda,
ungurii scapand de turci cu ajutorul Imperiului Habsburgic. Nici Transilvania nu trebuie
neglijata in acest demers, mai ales Iancu de Hunedoara(1441-1456) si mai tarziu si fiul
sau Matei Corvin.
Rezistenta Tarilor Romane contra turcilor este ilustrata de o serie de mari domnitori
precum: Mircea cel Batran (1386-1418), Vlad Tepes ( 1448-o luna, 1456-1462 si 1476-
trei luni), Iancu de Hunedoara (1441-1456), Stefan cel Mare (1457-1504), Mihai Viteazul
(1593-1601).
Mircea cel Batran ( 1386-1418)- a fost domnitor al Tarii Romanesti; el a organizat
apararea fata de incursiunile otomane care devin din ce in mai frecvente. Totodata s-a
confruntat pentru o perioada si cu pericolul ungar, in cele din urma reglementandu-se
relatiile cu un tratat de alianta cu Polonia in anul 1389, semnat cu regale Vladislav
Jagello, cu un caracter antiotoman.
Conflictele cu otomanii au fost declansate in urma interventiei lui Mircea in zone pe
care le dorea si Baiazid Fulgerul- i-a ajutat pe cneazul sarb Lazar la Kossovopolie in
1389 si pe despotul Ioan al Dobrogei in conflictele cu turcii.
Serbia a fost transformata in pasalac turcesc, iar Dobrogea a intrat sub autoritatea
Tarii Romanesti pe durata domniei lui Mircea, ulterior fiind parte componenta a
Imperiului Otoman. A revenit Romaniei dupa 1877 in urma razboiului de independenta.
Cea mai importanta batalie a lui Mircea cu turcii a avut loc la Rovine- un loc
mlastinos neidentificat in teren, in anul 1395, unde romanii reusesc sa ii infranga pe turci.
Tot in acest an va fi incheiat si un tratat cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg la
Brasov.
Anul urmator, occidentalii vor organiza o mare cruciada, care insa va fi condusa de
ducele Burgundiei, care nu era familiarizat cu stilul de lupta turcesc si care se va solda cu
o uriasa infrangere la Nicopole. In acelasi timp avea probleme cu tronul tarii, care la un
moment dat a fost ocupat de un alt pretendent si anume Vlad Uzurpatorul, care era
sprijinit de catre turci.
Situatia se schimba in tabara otomana dupa batalia de la Ankara din 1402, cand
Baiazid esta infrant de catre capetenia mongola Timur Lenk si astfel se deschide o lupta
interna pentru tronul imperiului la care participa si Mircea. Acesta sustine diversi
pretendenti precum Musa si Mustafa, insa cei doi pretendenti sunt inlaturati de catre un
alt fiu mult mai puternic a lui Baiazid si anume Mahomed I. acesta il va pedepsi pe

37
Mircea ocupand in 1417 Doborgea si oblignadu-l sa plateasca un tribut pe Mircea.
Totodata sunt ocupate si cetatile Giurgiu si Turnu care sunt transformate in raiale
turcesti-sunt eliberate abia in 1829 de sub dominatie turceasca.
Din cauza ca diplomatia romaneasca a facut din acest spatiu un factor politic
important in S-E Europei, toti vecinii au cautat-o in aliantele antiotomane.
Urmatorul domnitor din Tara Romanesca care s-a opus turcilor a fost Vlad Tepes- a
fost nepotul lui Mircea cel Batran. A domnit de trei ori in Tara Romaneasca- de doua ori
doar pentru o scurta perioada de timp. Cea mai cunoscuta domnie ramane insa cea intre
1456-1462 in care reusete pentru o perioada de timp sa restabileasca ordinea in tara.
Ramane celebru pentru faptul ca ii tragea pe cei necinstiti in teapa, i-a omorat pe
boieri care nu erau fideli lui si pentru faptul ca i-a nemultumit pe negustorii straini care l-
au defaimat in diverse scrieri si care au avut un rol decisiv in arestarea lui de catre Matei
Corvin-fiul lui Iancu de Hunedoara.
Pentru o perioada de timp nu mai plateste tribut I. Otoman, ceea ce face ca o mica
oaste sa fie trimisa la Giurgiu ca sa-l ucida. Scapa si ucide solia. Muta capitala de la
Targoviste la Bucuresti. Cea mai celebra batalie va ramane insa celebru atac nocturn in
care creaza o mare busculada in randul armatei otomane. Dupa aceea boierii il tradeaza si
este arestat si trimis la o inchisoare de langa Buda- Visegrad. La interventia varului sau
Stefan cel Mare, este eliberat, insa este asasinat la scurt timp dupa preluarea tronului de
catre boieri.
Stefan cel Mare(1457-1504)- a fost domnitor al Modovei-fiind una dintre cele mai
longevive domnii ale spatiului romanesc-este depasit doar de Carol I cu 48 de ani de
domnie.
Si Stefan face parte din rezistenta antiotomana. El trebuie la inceput sa rezolve
probleme cu Polonia si Ungaria care aveau din ce mai multe pretentii expansioniste
asupra teritoriilor Moldovei.
Din 1448, Ungaria controla cetatea Chilia care apartinea de fapt Moldovei. In 1459
este incheiat un tratat cu regele Poloniei Cazimir al IV lea, care era recunoscut ca
suzerain unic si anula astfel orice fel de angajamente luate anterior de Moldova fata de
Ungaria.
In 1462, cand are loc Batalia dintre Mahomed Cuceritorul si Vlad Tepes, Stefan
incearca sa recucereasca Chilia, insa fara success.Aceasta insa va reveni Moldovei in
1465. Din acest motiv are loc o noua expeditie ungara sprijinita si de Radu cel Frumos
din partea Tarii Romanesti, in anul 1467, care se incheie cu victoria de la Baia a lui
Stefan.
Ofensiva antiotomana incepe in anul 1473, care era ajutata si de Venetia, hanul
turkemen, Ungaria si alte puteri. In anul 1475 sultanul Mahomed al II lea organizeaza o
amre expeditie condusa de Soliman. Batalia decisiva va avea loc la Vaslui, unde Stefan
reuseste sa obtina o stralucita victorie. In vara anului 1475, turcii cuceresc Caffa si
Mangop , doua cetati de la malul Marii Negre si astfel moldovenii sunt incercuiti din
toate partile de turci.
Insa Mahomed isi va lua revansa, organizand o noua campanie in anul 1476, insa
Stefan nu mai avea armata din anul 1475 si astfel batalia de la Razboieni sau Valea Alba
se incheie cu o infrangere pentru domnitorul roman.
Baiazid al II lea, succesorul lui Mahomed Cuceritorul, organizeaza in anul 1484 o
noua campanie contra lui Stefan si cucereste cetatile Chilia si Cetatea Alba. Astfel

38
intreaga Mare Neagra se afla sub controlul turcesc. Stefan a cerut ajutor lui Cazimir al
IVlea al Poloniei, insa acesta incheie o alianta cu Imperiul Otoman. Din 1489, Stefan
plateste din nou tribut Portii, pentru a reglementa situatia destul de tensionata cu aceasta.
Expeditia poloneza din 1497 care avea scop instalarea unui print polonez pe
tronul Moldovei se va incheia cu Victoria de la Codrii Cosminului. Pretextul expeditiei
era acela de a recuceri Chilia si Cetatea Alba.
In secolul al XV lea, Moldova si Tara Romaneasca, au fost silite sa plateasca
tribut Portii sis a accepte pierderea unor cetati dunarene si pontice precum: Turnu,
Giurgiu, Chilia si Cetatea Alba. In schimb era recunoscuta autonomia celor doua tari,
statut ce era reglementat de diverse conventii numite capitulatii.
Diplomatie si conflict in secolele XV-XVIII. Secolul al XVI lea, este
caracterizat de o serie de evenimente care vor duce la modernizarea societatii romanesti,
care inca se afla intr-o perioda medievala destul de tarzie fata de restul Europei. Atunci
incep sa apara pentru prima oara ideile moderne ce incepusera sa circule in intreaga lume
civilizata. Insa va mai trece o perioada destul de lunga pana se vor implementa aceste
idei-dupa cum se stie intre lumea romaneasca sic ea Occidentala existand un decalaj
destul de mare si care s-a mentinut pana in perioada contemporana.
In Europa Occidentala se poate vorbi de curente culturale precum Renasterea si
Umanismul, aparitia Reformei religioase si a Contrareformei precum si aparitia tiparului,
evenimente care au avut efecte positive asupra societatii europene si ceva mai tarziu au
inceput sa se manifeste toate aceste progrese.
Din punct de vedere politic, are loc o schimbare a ierarhiei politice din zona
vecina, in sensul ca incep sa apara noi puteri, cele vechi aflandu-se in declin. Astfel apare
in loc de Ungaria un nou imperiu – Imperiu Habsburgic, ramanand in continuare rivalii
pentru teritorii de cucerit: Polonia si Imperiul Otoman.
Imperiul otoman atinge o perioada de dezvoltare maxima in aceasta perioada, cel
mai mare sultan din aceasta perioada fiind Soliman Magnificul. Dupa 1541, o parte din
Ungaria este transformata in pasalc turcesc, restul intrand sub dominatia noului imperiu,
iar Transilvania va fi organizata ca un principat autonom sub suzeranitate oromana.
Imperiul habsburgic, cauta noi aliati pentru a-I alunga pe turci si din acest motiv
se va constitui la sfarsitul sec XVI o noua alianta numita Liga Sfanta formata din Statul
Papal, Spania, Austria si ducatele italiene Toscana, Mantova si Ferrara.
Polonia se afla si ea intr-o perioada de criza politica datorita stingerii dinastiei
Jagiellonilor. Se va apropia de I. Otoman si revine la politica pontica, de aici
redeschizand rivalitatea medievala. De aceasta noua alianta la un moment dat se va
apropia si un domnitor roman: Mihai Viteazu (1593-1601).
Domnia acestuia este extrem de importanta pentru istoria romanilor, deoarece va
reusi sa uneasca pentru o scurta perioada de timp cele trei tari romanesti. Totodata pe
plan extern a coincis cu politica Papei Clement al VIII lea, care dorea organizarea unei
noi campanii contra turcilor. La alianta au aderat majoritatea tarilor vecine, printre care si
Tansilvania care era condusa de Sigismund Bathory.
Declansarea luptei antiotomane a fost generata de rascoala antiotomana,
declansata in cele doua provincii romanesti: Tara Romaneasca si Moldova in noiembrie
1594, cand creditorii ce il ajutasera pe Mihai sa cumpere domnia sunt ucisi-negustori
levantini si garnizaoana otomana. Anterior preluarii tronului Tarii Romanesti, Mihai
fusese ban al Craiovei-loctiitorul domnitorului in Tara Romanesca.

39
 Totodata au inceput sa fie atacate si cetatiile dunarene si astfel s-a ajuns la
declansarea ostilittilor cu imperiul Otoman. La 20 mai 1595 se va incheia la Alba Iulia o
alianta cu Transilvania- in care Mihai era recunsocut drept loctiitor al lui Sigismund
Bathory, Tara Romaneasca era subordonata Tarnsilvaniei, trebuia sa fie condusa de un
sfat restrans de boieri-12.
Un tratat asemantor este incheiat cu domnul Moldovei- Aron –Voda, astfel ca
Sigismund devine suzeranul tarilor romane extracarpatice.
Rascoala incepe prin atacarea cetatilor dunarene care se aflau sub suzernaitate
otomana , iar Aron ataca cetatea Tighina. Mihai va ocupa in cele din urma si cetatea
Brailei.
Batalia decisiva are insa loc la Calugareni la 23 august 1595, unde Mihai reuseste
sa obtina o stralucita victorie. Insa turcii incep sa reorganizeze Bucurestiul si Targovistea
in pasalacuri turcesti sis a transorme bisericiile ortodoxe in moschee. In aceste conditii,
fortele reunite ale celor trei provincii se reunesc la Rucar si ii alunga pe turci dupa ce in
prealabil cuceresc Braila si reocupa cetatea Giurgiu aflata sub control turcesc.
Turcii reiau ofensiva in spatial ungar, iar habsburgii sunt infranti. Mihai este
obligat sa incheie pace cu sultanul in 1597 si un tratat de alianta cu I. Habsburgic in anul
1598. Mihai reuseste sa se elibereze de sub suzeranitatea lui Sigismund Bathory.
Unificarea politica. Situatia in zona Tarilor Romane devine din ce in ce mai
tensionata. In Moldova ajunge domnitor Ieremia Movila, care era un interspus al
polonezilor si care nu dorea sa continue lupta impotriva turcilor. In Transilvania ajunge la
conducere, varul lui Sigismund, Andrei Bathory-prelat catholic-, care era partisan al
politicii duse de polonezi si de turci. Toate aceste lucruri au avut efecte negative asupra
Tarii Romanesti. Situatia devine si mai critica, deoarece se dorea pe tronul Tarii
Romanesti, aducerea lui Simion Movila, fratele domnitorului din Moldova. Din aceasta
cauza, Mihai va ajunge sa patrunda in Transilvania cu trupe unde ii va invinge pe
transilvaneni in batalia de la Selimbar-langa Sibiu-18 noiembrie 1599, iar la 1 decembrie
1599 intra triumfator in Alba-Iulia.
Invadarea Moldovei s-a facut mult mai repede decat se planuise, deoarece,
Sigimund Bathory avea un plan de a prelua din nou tronul Transilvaniei- este recunoscuta
atitudinea schimbatoare a acestuia. In mai 1600, Mihai cucereste Moldova, pretextul fiind
alianta lui Ieremia Movila cu turcii si tatarii. Astfel se realiza Unirea celor trei tari
romanesti sub conducerea aceluiasi domnitor.-unirea s-a realizat la 17 mai 1600 si a tinut
timp de 4 luni.
Marile puteri ( I. Habsburgic, I. Otoman si Polonia) nu au fost multumite de acest
lucru si au incercat prin diverse moduri sa faramiteze din nou cele trei provincii
romanesti. Acest lucru a fost posibil si datorita nobilimii maghiare din Transilvania, care
nu privea cu ochi buni autoritatea lui Mihai. Generalul Gheroghe Basta l-a invins pe
Mihai la Miraslau in 18 septembrie 1600. polonezii au reusit sa il reinstaureze pe Ieremia
Movila pe tronul Moldovei si se dorea si aducerea lui Simion pe tronul Tarii Romanesti.
Revenirea in Transilvania cu ajutor militar imperial si victoria obtinuta la
Goraslau-3 august 1601-impotriva pricipelui Sigismund, nu a mai permis refacerea
unitatii teritoriale romanesti. La 9 august 1601 este omorat in tabara de la Campia Turzii
in urma unui complot orchestrat de catre generalul Gheorghe Basta si executat de o serie
de mercenari.

40
 Unirea de la 1600 a avut un impact deosebit pentru poporul roman si mai ales in
lupta pentru independenta a romanilor.
Secolul al XVII lea a adus o oarecare stabilitate in raporturile internationale din
spatial central si cel est European. Pe langa puterile traditonale : Imperiul ottoman,
Imperiul Habsburgic, Polonia se afirma o noua putere : Rusia, care era si ea destul de
interesata de unele teritorii romanesti. Nu se mai poate vorbi de domnitori care se vor
angaja in lupte directe cu marile puteri, insa se remarca diplomatia de care acestia dau
dovada: Vasile Lupu, Matei Basarab, Dimitrie Cantemir, Serban Cantacuzino,
Constantin Brancoveanu.
Situatia in Transilvania ramane din nou diferita fata de celelate doua tari
romanesti: se va angaja in razboiul de 30 de ani alaturi de marile puteri europene.
Celelate doua tari vor reusi sa isi consolideze autonomia interna in timpul lui Matei
Basarab si Vasile Lupu.
Situatia se schimba si in interiorul I. Otoman, care timp de un secol nu mai
avusese o atitudine ofensiva spre vestul Europei. Odata cu venirea lui Soliman
Magnificul, se reiau marile ofensive care vor culmina cu asediul Vienei in 1683, la care
au participat si detasamente romanesti in ajutorul austriecilor. Tratatul de la Karlowitz-
1699 va aduce mari schimbari: I. Otoman pierde Ungaria si Transilvania care intra sub
autoritatea habsburgica.
Domnia lui Serban Cantacuzino(1678-1688) este una dintre domniile care se
remarca prin incercarea de a obtine independenta si in apropierea fata de I. Habsburgic.
Se incearca o alianta in 1688 printr-o delegatie la Viena, insa domnitorul moare si
problema ramane nerezolvata. Urmatorul domnitor, Constantin Brancoveanu(1688-
1714), are o alta politica care va aduce pentru o perioada de timp, unele beneficii.
Brancoveanu doreste o apropiere fata de Rusia in vederea declansarii unui razbiu
antiotoman. Dupa 1697 situatia devine si mai critica datorita presiunii austriecilor si
astfel se ajunge la o apropiere fata de Polonia si Rusia. A dus o politica de echilibru si a
incercat sa pastreze autonomia tarii, insa in cele de urma, Brancoveanu este mazilit si
omarat impreuna cu cei patru fii ai sai la Istanbul.
In Moldova, Cantemir, va incheia o alinta cu Tarul Rusei, Petru cel Mare si va
participa la un razboi ruso-turc, care se incheie cu infrnagerea de la Stanilesti pe Prut, a
rusilor, iar domnitorul este exilat in Rusia. Dupa acesti ultimi domnitori, Tarile Romane
vor ficonduse timp de aproape un secol de catre domnitori fanarioti.

1. Romania in concertul European.

a)De la criza orientala din 1856 la Congresul de la Berlin din 1878

Criza orientala sau problema orientala, nu a inceput in secolul al XIX lea; debutul
acesteia trebuie cautat de fapt la sfarsitul secolului al XVII lea. Criza orientala se refera la
intrarea in criza a Imperiului Otoman si a evenimentelor ce decurg de aici. La un moment
dat turcii nu au mai avut o politica expansiunista- ultimele incercari apartin sultanului
Soliman Magnificul. Esecul asupra asediului Vienei din 1683, a declansat de fapt criza
orientala. Imperiul otoman incepe un puternic proces de dezintegrare, crize politice si
economice, care se desfasoara pe parcursul a mai multor secole. Din acest motiv, Rusia, o
noua putere aparuta in spatial European, este interesata de detina tot mai multe din

41
posesiunile pe care le detinea I. Otoman. Spatiul perdilect al expansiunii teriotoriale
rusesti va fi zona balcanilor, fapt ce afecteaza si Tarile Romane. Acestea considerau ca
este un bun prilej de a scapa de sub autonimia ottomana, insa in intuiau la inceput
intentiile expansioniste ale Rusiei in spatiul romanesc.
Situatia in secolul al XIX lea se schimba radical mai ales datorita evenimentelor
care au loc in peisajul European. Multe din evenimentele importante pentru tarile romane
vor avea legatura cu cele eropene. Zona geografica in care se afla aceasta a atras atentia
acestora si astfel se poate vorbi la un moment dat de o “problema romaneasca”- dorinta
marilor puteri de a crea un stat tampon intre imperiile care o inconjurau.
La inceputul secolului in tarile romane inca mai existau domniile fanariote, insa
boierii romani incepusera miscarea de emancipare nationala inca de la sfarstiul secolului
al XIVII lea si va continua pe parcursul primei jumatati a secolului al XIX lea.
Odata cu revolutia lui Tudor Vladimirescu 1821, se vor inlatura domniile
fanariote si se vor instaura domniile pamntene. La un moment dat, acestea vor intra sub
garantia si mai mai tarziu sub protectorat rus. In urma tratatului de la Adrianopole 1829,
s-a instituit o garantie colectiva a marilor puteri, care insa va intra in vigoare abia dupa
Congresul de la Paris din 1856.Evenimentele de la 1848, vor aduce si mai multe
schimbari atat in Europa cat si in spatiul romanesc.
Unirea Principatelor Romane. Evenimentul care va duce la crearea
Principatelor Unite va fi razboiul Crimeeii-1853-1856. Toate evenimentele desfasurate
aneterior acestui razboi, atrasesera tot mai mult atentia opiniei publice. Activitatea partied
nationale a fost din ce in ce mai activa, modernizarea tarilor Romane-adoptarea
Regulamentelor Organice, revolutia de la 1848 au dus in cele din urma la crearea unui
curent favorabil romanilor.
Razboiul Crimeii- a avut drept pretext probleme religioase; s-a desfasurat intre
Rusia si I. Otoman. In urma infrangerii turcilor, a avut loc Congresul de la Paris-1856
care a pus pentru prima oara in discutie crearea unui stat tampon in zona, care sa se afle
sub garantia colectiva a 7 mari puteri: Anglia, Franta, Prusia, Sardinia, I. Habsburgic, I.
Otoman, I. Tarist. Aceasta propunere a apartinut ministrului de externe francez.
Walewski. Totusi nu toata lumea a fost multuminta de proiectul intiat de Franta si mai
ales erau nemultumiti de faptul ca imparatul Napoleon al III lea o sustinea fervent.
Poarta era nemultumita, vazand acest proiect ca pe un inceput ale dezmembrarii
imperiului, Austria avea la randul ei nemultumiri-datorita Tansilvaniei si mai ales a
romanilor de acolo.
In cele din urma datorita scandalurilor diplomatice iscate, s- ajuns la un oarecare
compromise, si anume consultarea populatiei din cele doua Principate cu ajutorul unor
adunari ad-hoc, care sa vada care era forma de organizare dorita de populatie.
Insa a iesit un mare scandal in Moldova, datorita falsificarii alegerilor pentru
adunarile ad-hoc de catre caimacamul( loctiitorul de domn) Vogoride. In cele din urma se
va ajunge la un compromis intre Anglia si Franta- la Osborne- erau reorganizate alegerile,
iar Franta era de acord cu o unire formala.
Situatia devine destul de tensionata, marile puteri desi ii consultasera pe romani,
nu se luase in considerare cele mai importante cereri ale acestora: unirea intr-un stat
numit Romania si aducerea pe tron a unui principe strain. Se dorea prin prevederile
Conventiei de la Paris ( 1858), realizarea unei conferderatii numite Principatele Unite ale
Moldovei si Tarii Romanesti.

42
 Totusi romanii au reusit sa realizeze unirea, lucru acesta fiind prevezibil deoarece
circula deja zvonul in randurile elitei politice, a alegerii aceluiasi domnitor in cele doua
principate. Astfel la 5 ianuarie 1859 a fost ales drept domn colonelul Alexandru Ioan
Cuza in Moldova si la 24 ianuarie la Tara Romaneasca. Acest lucru a fost posibil si
datorita unuor neclaritati din documentul Conventiei de la Paris si puteau fi organizate si
unele presiunii din partea populatiei in cazul in care nu era ales Cuza.
Dupa aelgerea acestuia, diplomatia romaneasca a facut eforturi considerabile in a
recunoaste unirea celor doua principate- acest lucru avand loc in cadrul Conferintei
puterilor garante de la Paris 1859 si acceptarea si de catre I. Otoman in anul 1861 la
Constantinopol, insa doar pe durata domnei lui Cuza.
Domnia lui Cuza-1859-1866 a fost marcata de o serie intreaga de reforme care
aveau scopul de a moderniza societatea romaneasca si de a putea sa aiba o atittudine
independenta fata de celelalte puteri europene: suspendarea jurisdictiei consulare,
infiintarea agentiilor diplomatice, si a Ministerului de Externe, modernizarea armatei,
impunerea dreptului tarii de a modifica legile, emiterea de distinctii si decoratii precum si
dreptul de a bate moneda nationala peste autoritatea I. Otoman- care era considerat de
marile puteri “omul bolnav al Europei”. Cuza a stabilit relatii diplomatice cu Serbia, a
sprijinit lupta de emancipare a bulgarilor si polonezilor, insa a conditionat sprijinul
emigratiei maghiare de solutionarea revendicarilor romanilor dinTransilvania. Alte
reforme” reforma agrara, reforma invatamantului, crearea CEC-ului, a corpului
ponderator, secularizarea averilor manastiresti, unificarea telegrafului etc.
Echilibrul European a fost modificat in anul 1866, cand Austria este infranta de
Prusia, aparitia monarhiei dualiste austro-ungare-1867, scaderea influentei Frantei dupa
razboiul franco-prusac din 1870-1871. din aceste motive s-a putut lupta in continuare
pentru obtinerea independentei de stat, mai ales ca exista din 1866 un print strain la
carma Romaniei, Carol I de Hohenzollern- Siegmaringen, care a continuat politica lui
Cuza. In anul 1868 a fost incheiat un accord cu Serbia, in aniii 1866 si 1869 su fost
consultati reprezentanti greci in vederea unei actiuni antiotomane comune, s-a mentinut
ajutorul dat bulgarilor.
Obtinerea independentei trebuia sa se faca inlaturandu-se legaturile anacronice cu
Poarta, regimul de garantii colective ale marilor Puteri impus in 1856. datorita aducerii pe
tronul Romanei a unui principe strain a adus multe schimbari in relatiile cu tarile
europene, mai ales cu cele din sud-estul Europei. In anul 1873, Carol a pus in discutie in
Consiliul de Ministri, problema obtinerii independentei.
Situatia era destul de complicate datorita I. Habsburgic, mai ales datorita creerii
unei noi forme de organizare-dualismul politic. Doar Rusia parea singura putere din zona
interesata de dezmembrarea I. Otoman.
In anul 1875 se redeschidea criza orientala, printr-o serie de revolte din spatial
balcanic- revolte ale bulgarilor si grecilor. Rusii au profitat de aceasta situatie si au
pregatit un nou conflict cu I. Otoman. S-a cerut Romaniei doar tranzitarea tarii sin u s-a
dorit implicarea acesteia in conflict. Astfel s-a semnat conventia de la 4 aprilie 1877,
dupa negocierile de la Livadia din Crimeea. La 9 mai 1877 a fost proclamata
independenta de stat a Romaniei in Parlament.acest lucru a nemultumit marile puteri si
mai ales ca regale Carol dorea sa participle la razboi pentru a consfintii independenta.
Rusii la un moment dat, au esuat in fata redutelor turcesti si au cerut ajutorul
romanilor, care vor reusi sa obtina o serie de victorii la Plevna si Rahova si participarile

43
de la alte batalii precum Smardan, Vidin si Belogradcik. In urma acestui razboi, s-a ajuns
ca cele trei judete din sudul Basarabiei_ Cahul, Ismail si Bolgrad sa revina Rusiei in
schimb , Romania primea dupa 400 de ani Dobrogea. Rusia dorea incheierea cat mai
repede a unui tratat de pace cu I. Otoman, fara amestecul Romaniei si mai ales a Marilor
puteri- tratatul incheindu-se la San Stefano. Insa nu s-a putut evita si in vara anului1878
la Berlin are loc un Congres de pace, deoarece I. Austro-Ungar dorea Bosnia si
Hertegovina in schimbul celor 3 judete primite de Rusia. Nu erau insa de accord cu
crearea Bulgariei Mari si nici cu accesul la Marea Mediterana. Romanii primeau si mai
putin decat la San Stefano, dreptul la o independenta conditionata, aceasta trebuia sa
modifice articolul 7 din constitutie cu privire la acordarea dreptului de cetatenie evreilor
de pe teritoriul nostru. Austro-Ungaria primea Bosnia si Hertegovina, teritoriul Bulgariei
era limitat intre Dunare si Muntii Balcani, iar Insula Cipru era anexata de Anglia.

b). De la recunoasterea independentei la Conferinta de pace de la Paris

(1919-1920)

Tratatul de la Berlin, a recunoscut independenta Romaniei, insa cu anumite

limitari si conditii care au dus la o perceptie mult mai realista a modului in care era
perceputa Romania de straini de catre diplomatii romani.
Garantia colectiva care exista pana in 1877 a marilor puteri, trebuia inlocuita cu
sistem de aliante viabil, care sa asigure securitatea necesara Romaniei. Aceasta a incheiat
la sfarsitul secolului o alianta cu Austro-Ungaria si Germania cunoscuta sub numele de
Tripla Alianta sau Puterile Centrale, Romania aderand la aceasta in 1883.
Anterior acestei aliante, in anul 1879, I s-a recunoscut lui Carol I titlul de “Alteta
Regala” si incepand cu 1880 a fost reglementata si succesiunea la tron, recunoasterea
regatului si implicit a statutului de independenta. In 1881, Parlamentul Romaniei a votat
transformarea Romaniei in Regat, iar la 10 mai 1881, Carol I si Elisabeta au fost
incoronati. Din acest motive s-a ajuns la cresterea prestigiului international si se va
ajunge ca Romania sa aiba relatii diplomatice cu 18 state.
Dupa cum aminteam, Romania va adera la Puterile Centrale in 1883. acest lucru
s-a datorat si din cauza ca aliatul traditional al acesteia, Franta, se afla intr-un con de
umbra pe scena politica europeana, datorita razboiului franco-prusac din 1870-1871.
Alianta a fost semnata si datorita faptului ca regele era de origine germana, continuand sa
fie un bun prusac. Tensiunile dintre Romania si Austro-Ungaria generate de politica
autoritatilor ungare fata de romanii din Transilvania au continuat. Totusi alianta va fii
semnata la 30 octombrie 1883. Alianta avea un caracter defensiv si era cunoscuta doar de
un numar restrans de persoane- suveranii si primii-minstrii. A fost reinnoita in 1892,
1902 si 1912. actul nu a fost discutat in Parlament, deoarece ar fi putut fi respuns.
Efectele positive au fost: scoaterea din izolarea politica in care se afla Romania si
i-a adus o serie de avantaje pe piata Europei Centrale. Efectul negative a fost ca romanii
din Transilvania nu au mai fost ajutati asa de mult de autoritatile din Regat. In
ansamblu,aceasta alianta nu a fost buna pentru intersele nationale si nici majoritatea
populatiei nu a fost de aocrd cu semnarea acestui act. Din aceasta cauza nu a fost aplicata
nici in 1914 si nici in 1916- in timpul Primului Razboi Mondial.

44
 Relatiile cu Austro-Ungaria s-au racit deoarece situatia romanilor de peste Carpati
nu s-a imbunatatit, nici anularea conventiei vamale, comerciale si navigatie semnata in
1875 nu a dus decat la declansarea unui razboi vamal(1886-1891) din aceasta cauza
putandu-se declansa un nou conflict in zona.
Politica externa la inceputul secolului al XX lea.
Situatia politica in zona balcanica a suferit destule modificari in toate domeniile,
mai ales in cel politic si al relatiilor diplomatice. Toate aceste schimbari incepusera sa
apara la sfarsitul secolului al XIX lea datorita reorientarii Serbiei catre Rusia si a
Bulgariei catre Austro-Ungaria. Situatia din anul 1918 este cu totul diferita, majoritatea
aliantelor incheiate si orientarile diverselor state nemaitinand cont de tratatele incheiate
anterior. Astfel anul 1908 a adus schimbari de tipul: Serbia sper Rusia din cauza anexarii
Bosniei si Hetegovinei de catre Austro-Ungaria si proclamarea independentei Bulgariei
care a nemultumit Rusia si Astfel a focut-o sa se reorienteze spre Austro-Ungaria.
Guvernul Romaniei dorea sa duca o politica de echilibru in zona balcanilor,
manifastand si un interes deosebit pentru locuitorii romani din muntii Pindului si de pe
Valea Timocului. Aceasta problema a popultiei aroamane a tensionat relatiile Romaniei si
Greciei, iar relatiile cu Turcia nu mai existau de nici un fel. Pretentiile territoriale ale
Bulgariei nu erau bine vazute la Bucuresti. Singurul stat din zona cu care existau relatii
destul de bune era Serbia, datorita relatiilor glaciare care existau cu Austro-Ungaria care
ducea o politica antisarbeasca.
Revenirea pe scena politica a Europei odata cu crearea Antantei, i-a adus
Romaniei o cu totul alta aleternativa. In 1908 odata cu criza bosniaca, Ionel Bratianu a
exprimat ostilitate fata de politica balcanica promovata de catre Austr-Ungaria.
Intersul Puterilor Centrale fata de Romania-exista un rege de origine germana si
mostenitorul era de aceiasi origine precum si mostenitorul Austro-Ungariei, a dus la
vizita ultimului in tara noastra, iar Carol I a fost numit feldmaresal la armatei germane la
varsta de 70 de ani. Insa Bratianu si principesa mostenitoare Maria, incercau sa
reorienteze politca romaneasca spre Antanta. Romania va fi vizitata de misiuni engleze,
rusesti si diverse personalitati franceze.
Razboaiele balcanice-1912-1913 au dus la schimbarea politicii externe romanesti,
ducand in cele din urma la afirmarea acesteia ca mare putere in zona- a arbitrate
conflictul din 1913 incheiat la Bucuresti cu o pace, in urma careia Romania va primi
Cadrilaterul-zina sudica a Doborgei-judetele Caliacra, Durostorum.
In primul razboi, Romania si-a declarat neutralitatea in conflictulu cu Serbia,
Muntenegru, Bulgaria si Grecia care luptau contra Turciei. Insa intarirea Bulgariei a fost
perceputa ca o amenintare pentru frontiera dobrogeana.
Guvernul prezidat de Titu Maiorescu, a decis interventia militara, decretand
mobilizarea. Razboiul a fost rapid, cu pierderi minime in ambele tabere.in cel de al doilea
razboi, fostii aliati s-au reorganizat contra Bulgariei. Pentru a nu ajunge ca armata
romana sa intre in Sofia, Bulgaria a cerut pace. Dupa cum aminteam, Romania a primit
Cadrilaterul si astfel si-a asigurat o frontiera sigura in zona Dobrogei.
Acest razboi a adus pentru prima oara prestigiu in zona europena si a fost in
contradictie cu politica dusa de autoritatile austo-ungare.
Romania si Marile Puteri in timpul Primului Razboi Mondial.
Situatia Romaniei in vara anului 1914 era destul de complicata; ambele tabere,
Puterile Centrale si Antanta, doreau sa o aiba drept aliata. Puterile Centrale se considerau

45
indreptatite si datorita faptului ca Romania, semnase, acordul cu aceasta in 1883 si il
reinnoise de cateva ori. Pe de alta parte, Antanta spera sa aiba acordul acesteia, datorita
pozitiei adoptate de Ionel Bratianu si regina Maria. Puterile Centrale au incercat sa
intimideze prin publicarea acordului din 1883 in presa si care ar fi dus la un scandal, insa
Carol a rezistat presiunilor, mai ales ca nu era de accord cu politica dusa de guvernul
dualist impotriva romnilor din Transilvania.
In cele din urma la declansarea razboiului in parlamentul Romaniei s-au cristalizat
doua tabere: filogermanii care considerau ca este necesar sa se respece acordul din 1883
si tabara pro Antanta care considera ca este mai bine sa participe la razboi alaturi de
acestia sis a resolve problema Transilvaniei. In data de 21 iulie 1914, a fost intrunit
Consiliul de Coroana de la Sinaia, in care cele doua tabere si-au spus punctele de vedere,
insa in cele din urma s-a ajuns la o solutie de compromis: neutralitatea 1914-1916.
In aceasta perioada de neutralitate, primul ministru Ionel Bratianu a pregatit
intrarea in razboi si incercand sa resolve cat mai multe din problemele cu care aceasta se
confrunta. In toamna anului 1914, regele Carol I moare, astfel pe tronul Romaniei
ajungand Ferdinand si Maria –care ducea o politica proantanta.
La 18 septembrie 1914, intr-un accord secret cu Rusia se ajunge la solutia prin
care erau recunoscute drepturile asupra teritoriilor transilvanene in schimbul neutralitatii.
Situatia complicandu-se pe frontal de vest, ambele tabere continuau sa faca
presiunii asupra Romaniei. Cand situatia a devenit critica pentru Franta, aceasta a impus
un ultimatum Romaniei: “Acum, ori niciodata”-adica se referea la faptul ca daca intra in
razboi alaturi de ea, se va rezolva problema teritoriilor transilvanene, insa daca nu intra,
aceasta nu s-ar fi rezolvat niciodata. In 1915 intrasera in razboi si Italia si Bulgaria-una de
partea Antantei si celalta de parte Puterlor Centrale. A fost semnata si o conventie
militara la 4 august 1916, prin care Franta se angaja sa ajute Romania cu armament si alte
dotari necesare razboiului. Aceasta conventie nu a fost respectata niciodata.
La 14 august, Romania intra in razboi, realizandu-se astfel si Marea Unirea prin
participarea la “marele razboi pentru reintregierea neamului”.

c. De la recunoasterea internationala a Marii Uniri la instaurarea

regimului comunist

Primul razboi mondial a dus la o serie intraga de schimbari: regimuri politice,

crearea unor noi state nationale ca urmare a desfiintarii marilor imperii multinationale. Se
va aplica principiul nationalitatilor pentru a se realize toate aceste noi state.
Cu prilejul Conferintei de Pace de la Paris (1919-1920) au fost semnate tratate cu
fiecare din statele invinse. Principalul obiectiv al delegatiei conduse de Bratianu, a fost
aceea de a recunoaste Marea Unire de la 1918, prin readucerea Basarabiei, Bucovinei si
Transilvania la Vechiul Regat de catre populatia care locuia in aceste teritorii.
In cele din urma, dupa indelungi negocieri si neintelegeri cu mareile puteri, s-a
ajuns la recunoasterea Unirii cu cele trei provincii romanesti. Pacea de la Paris nu a fost
durabila deoarece:
 Contrar celor petrecute la congrsele anterioare-Viena si Paris, statele
invinse nu au fost primite la negocieri.
 Statele mici din tabara invingatoare au fost discriminate

46
  Alte state precum Rusia sovietica nu au fost invitate sa participle deoarece
incheiase pace separate cu Germania in 1917
 Doar statele invinse au fost considerate principalele vinovate de
declansarea razboiului
 Constituirea Societatii Natiunilor care avea drept obiectiv pastrarea ordinii
in lume, nu era in masura sa o realizeze si nici mijloacele necesare.
Politica externa in perioada interbelica a avut drept obiectiv apararea
independentei si a granitelor din 1918, in conditiile in care tendintele revizioniste erau din
ce in ce mai mari. Statele vecine, Bulgaria, Ungaria si URSS, revendicau teritorii
romanesti. Sistemul de aliante in perioada interbelica s-a bazat pe aliantele cu marile
puteri Franta si Anglia, care ii garantau granitele, insa au fost incheiate si aliante cu
statele vecine: Polonia, Grecia,Cehoslovacia. Dorinta cea mai arazatoare a diplomatiei
romanesti a fost aceea de a functiona cat mai bine Societatea Natiunilor, iar in semn de
recunoastere a activitatii diplomatice romanesti, Nicolae Titulescu va fi presedinte al
Adunarii Generale a Societatii Natiunilor.
Dupa cum aminteam, nici relatii cu statele mai mici vecine nu au fost neglijate;
astfel s-a constituit in 1921 Mica Intelegere cu Cehoslovacia si Iugoslavia. In anul 1936
se va constitui Intelegerea Balcanica cu Iugoslavia, Turcia si Grecia, alianta initiata de
Nicolae Titulescu si a avut drept scop respingerea revizionismului din zona manifestat de
catre Bulgaria si Italia.
Relatii destul de tensionate au fost cu statele vecine: Bulgaria, Ungaria si URSS
datorita pretentiilor teritoriale, pe care acestea le aveau fata de teritorii romanesti.
Relatiile diplomatice nu au fost reluate dupa razboi cu URSS si datorita faptului
ca tezaurul Romaniei fusese depozitat la Moscova si acum aceasta nu mai dorea sa-l
returneze, la care se mai adauga si problema Basarabiei-unirea cu Vechiul Regat, care i-a
nemultumit profound pe rusi.
Au fost niste incercari de reconciliere diplomatica la Copenhaga, VArsovia in
1920-1921, Viena 1924 si Riga 1932, care insa au esuat lamentabil. Relatiile diplomatice
s-au reluat abia in 1934 de catre N. Titulescu care anul urmator va incerca sa negocieze
cu Maxim Litvinov-comisarul cu probleme externe sovietic- problema tezaurului, care
insa a fost amanata dotorita faptului ca regele Carol II, l-a schimbat pe Titulescu de la
sefia ministerului de externe.
Desi Romania s-a bazat pe garantiile colective ale Angliei si Frantei, acestea au
inclacat orice acord incheiat cu toate statele din zona Est Europeana, prin concesiile pe
care le-au facut Germaniei naziste, aceasta avand din ce in ce mai multe pretentii
teritoriale:Austria a fost anexata, dezmembrarea Cehoslovaciei si in cele din urma
atacarea Poloniei.
Aliantele regionale incheiate cu statele vecine au functionat pana la un moment
dat, ele fiind utile insa nu si suficiente pentru apararea Romaniei de pretentiile teritoriale
care au aparut in vara anului 1940, cand a disparut de pe harta Europei, Romania Mare.
Politica externa a Romaniei in timpul celui de-al doilea razboi mondia. In
ajunul declansarii celui de al doilea razboi mondial si in timpul acestuia, Romania a fost
din ce in ce mai izolata din punct de vedere diplomatic in relatiile internationale.
Actiunile Germaniei dintre anii 1935-1939 au dus in cele din urma la desfiintarea asa-
numitului “Sistem de paci de la Vesailles”. Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august
1940, punea capat de fapt statului national unitar roman.

47
 Declansarea celui de al doilea razboi mondial, la 1 septembrie 1939, a determinat
Romania sa declare starea de neutralitate. Dupa iunie 1940 in care Franta capitula, era
clar ca nimeni nu avea sa mai vina in ajutorul nostru. Astfel s-a ajuns la tragicul an 1940
cand au fost pierdute teritoriile romanesti dupa cum urmeaza:
 Basarabia, tinutul Hertei si nordul Bucovinei in urma ultimatumului din 26
iunie 1940
 Transilvania in urma dictatului de la Viena -30 august prin Dictatul de la
Viena.
 Cadrilaterul in favoarea Bulgariei in urma conferintei de la Craiova din 7
septembrie 1940.
Dupa aceste pierderi teritoriale, aproape o treime din teritoriu si populatie, singura
care mai garanta granitele Romaniei , va fi desigur Germania. In aceste conditii, Romania
va adera la Pactul Tripartit in data de 23 nov 1940 si acceptarea trupelor germane pe
teritoriul Romaniei. Incepand cu anul 1941, Romania va renunta la neutralitate si se va
angaja in razboi alaturi de Germania care ataca fostul aliat din 1939, URSS.
Situatia interna este destul de tensionata, regele Carol II in cele din urma
demisioneaza si la conducerea Romaniei ajunge Mihai-care va avea un rol decorativ,
conducatorul real fiind generalul Antonescu, care va forma un guvern cu ajutorul
legionarilor pana in ianuarie 1941-inalaturat de rebeliunea legionara.
Dupa cum spuneam, la 22 iunie 1941, Romania va intra alaturi de Germania in
razboi cu obiectivul de a-si recupera teritoriile pierdute in vara anului 1940. insa situatia
se schimba dupa ce armata romana trece Prutul si se anagajeaza in diverse lupte contra
rusilor. Situatia devine dramatica dupa infrangerea de la Stalingrad-cand devine clar ca
Germania pierde razboiul, se incearca scoaterea Romaniei din razboi, tentative care insa a
esuat. Lovitura de la 23 august 1944 a scos in cele din urma Romania din razboi si s-au
intors armele impotriva Germaniei naziste.
Desi s-au incercat atenuarea efectelor participarii Romaniei la razboi alaturi de
Germania, diplomatia romaneasca nu a reusit acest lucru si datorita deciziilor luate de
marile puteri care isi impartisera deja sferele de influneta in Europa.
In aceste conditii, Armata Rosie, patrunde pe teritoriul nostru, dezarmeaza armata
romana si se ajunge la un regim de ocupatie sovietica. Delegatia romana a semnat la 12
septembrie 1944, Conventia de armistitiu, in care se faceau referiri la despagubirile pe
care trebuia sa le plateasca Romania,teritoriu, participarea in continuare la razboi. Multe
dintre prevederi au fost mentinute si Congresul de pace de la Paris din 1947. Delegatia
romaneasca a fost formata din Petru Groza si Gh Tatarascu. In favaorea Romaniei au
actionat o serie de oameni, printre care si diplomatul roman, Grigore Gafencu.
Prevederile tratatului au fost nefavorabile-singurul castig a fost recuperarea
Transilvaniei, in schimb granite cu URSS ramanea cea din iunie 1940-adica pierdea
BAsarabia si celelalte teritorii.
Clauzele militare stipulau situatia trupelor rusesti ce stationau pe teritoriul
Romaniei si impuneau si ce fel de forta armata trebuia sa aiba aceasta. Trupele rusesti sub
pretextul aisgurarii unor mai bune comunicatii cu occidental au stationat pana in 1958,
favorizand si instaurarea unui regim comunist in tara.
Clauzele economice erau deosebit de grele pentru Romania-trebuia sa plateasca o
despagubire uriasa de peste 300 de milionae de dolari la valoarea anului 1938,achitati in
produse, alimente, materii prime, echipamnet industrial, nave, etc. Datorita influentei

48
sovietice, Romania a fost obligata sa duca o politica externa aliniata sistemului politic
sovietic.

2. Romania in perioada razboiului rece

Situatia internationala. La sfarsitul celui de al doilea razboi mondial situatia

devine destul de critica. Majoritatea tarilor din Europa de Est si o parte din cea Centrala
intra sub controlul URSS. Unul dintre cele mai puternice state din acea perioada, un
adevarat lider mondial, ajunge SUA. Economia acesteia nu fusese afectata de catre
razboi, dispunea de o flota uriasa si o armata bine pusa la punct. Cea de a doua mare
putere va ajunge URSS-mai ales si datorita faptului ca reusea sa detina controlul asupra
unei parti destul de mare din Europa. Situatia pentru multe dintre state care avusesera
un oarecare prestigiu in perioada interbelica, se schimba, ele ajungand state de rangul al
doilea.
Relatiile dintre cele doua superputeri vor afecta si evolutia ulterioara a relatiilor
diplomatice din lume. Exista un nou echilibru politic, diferit de cel din perioada
interbelica, in sensul ca Europa se diviza in doua: o parte – cea occidentala sub control
American si cea Rasariteana dupa cum aminteam sub control sovietic.
Neintelegeriile dintre cele doua puteri si-au pus amprenta asupra evolutiei
relatiilor in perioada postbelica, afectand astfel si Romania. Astfel apar doua blocuri
militare NATO-1949 pentru Occident si Pactul de la Varsovia -1955 pentru tarile
comuniste. Relatiile dintre cele doua blocuri se vor concretiza sub forma unui conflict
ideologic si politic numit: “razboiul rece”.
Situatia Romaniei;ocupatia sovietica. Dupa cum aminteam, la sfarsitul
razboiului, Romania intra sub sfera de influenta sovietica. Astfel aceasta ajunge un “stat
democrat popular” si care avea statutul de satelit al Moscovei , integrat in “sistemul
socialist”dominat de sovietici. La 10 februarie 1947 Romania semna tratatul de pace de
la Paris, care anula dictatul de la Viena din 1940, insa nu anula prevederile
ultimatumului sovietic din 26 iunie 1940. nu se recunostea statutul de co-beligernata si
aceasta era obligata sa plateasca o uriasa despagubire de razboi catre URSS. Potrivit
tratatului de pace, trupele sovietice ramaneau pe teritoriul acesteia, pe motiv ca trebuia
asigurata legatura cu cele aflate in Austria.
Pana in anii 1958-1960 politica externa romaneasca-care era aceiasi cu cea a
celorlalte tari comuniste, s-a caracterizat printr-o docilitate totala fata de Moscova.
Prima manifestare are loc in 1947, cand este refuzat ajutorul oferit de SUA-sub forma
Planului Mashall.
In 1949, Romania, a semnat actul de integrare economica in CAER-Consiliul
Econominc de Ajutor Reciproc, coordonat de URSS, ceea ce intarea dominatia
sovietica. In aceasta perioada , Romania nu a avut o politica proprie, aceasta fiind
stabilita de URSS. Romania a condamnat prima revolutie anticomunista din Ungaria
din 1956, participand la reprimarea acesteia. Relatiile cu Iugoslavia, la inceput au fost
incordate, deoarece Moscova nu era de acord cu politica lui Tito, acesta nedorind sa se
supuna dominatiei sovietice.
Dupa 1958 se constata o oarecare detasare fata de politica moscovita. O mare
realizare este aceea ca reuseste sa faca ca trupele sovietice sa fie retrase de pe teritoriul
tarii noastre sis a recupere o parte din tezaurul confiscat de Moscova in 1917. spre

49
deosebire de alte state comuniste, Romania a reusit sa incheie acorduri economice cu
state occidentale, cele mai importante fiind cu RFG si Israel-Romania fiind singura tara
comunista care avea acorduri cu cele doua tari. Distantarea de politica sovietica a fost
initiata de catre Gheorghiu –Dej,care dorea ca Romania sa aiba o cale proprie de
dezvoltare.
Spre o politica de independenta. In anul 1964, URSS propune un plan de catre
economistul Valev, care urmarea transformarea tarii a unei parti din Bugaria si din
Caucaz, intr-un granar pentru URSS si celalte tari comuniste. Romania a inceput sa se
distanteze tot mai mult de politica sovietica, acest lucru fiind demonstrat de
“Declaratia cu privire la pozitia Partidului Muncitoresc Roman in problemele miscarii
comuniste si muncitoresti internationale” din anul 1964. In contextual unui conflict
ideologic chino-sovietic, Romania isi afirma dreptul de independenta si fara sa aiba
parte de amestec extern.
Beneficiarul si mostenitorul acestei pozitii fata de sovietici va fi Nicolae
Ceausescu, care va condamna in cadrul unei adunari populare, intrarea in Cehoslovacia
a trupelor sovietice si a aliatilor sai din Pactul de la Varsovia in anul 1968. aceasta
atitudine ii va atrage o mare faima si popularitate atat pe plan intern cat si pe plan
extern. Va fi vazut ca un intermediar intre cele doua blocuri militare-Pactul de la
Varsovia si NATO. Ca urmare a acestei politici de destindere, Romania a fost vizitata
de presedintii Frantei –Charles de Gaulle si presedintele American Richard Nixon.
Romania va fi cunoscuta si mai mult in cadrul tarilor membre ONU, astfel
ministrul de externe Corneliu Manescu va fi ales presedintele Adunarii Generale. In
1975, Romania va semna in anul 1975, la Helsinki, Actul final al Conferintei de la
Helsinki care contine angajamentul de a respecta libera circulatie a persoanelor si
drepturile omului. Acest angajament, insa nu a fost respectat, din aceasta cauza, statele
occidentale au criticat abuzurile si incalcarile dreptrile omului in Romania.
In anul 1980 Nicoale Ceausescu a hoatarat sa se plateasca cat mai repede posibil
datoriile externe pe care le avea aceasta fata de Occident. Romania le contractase
pentru realizarea unuo mari obiective economice- multe din imprumuturi au fost
obtinute de la Fondul Monetar International, Romania adarand la acest organism in anul
1972.
Din 1985 relatiile internationale au fost marcate de “noua orientare” a liderului
sovietic Mihail Gorbaciov. In 1987 acesta viziteaza Romania si se discuta necesitatea
unor reforme si unele schimbari care trebuiau facute si de liderul roman Ceausescu.
Insa Ceausesc a considerat ca reformele au fost facute inca de la sfarsitul anilor ’60 si
ca nu mai erau necesare si altele. Din acest motiv, Ceausescu incepe sa se izoleze tot
mai mult de catre toate state inetrnationale. Datoria externa va fi platita cu pretul unei
politici de austeritate si mari lipsuri fata de populatie. Anuntarea platii datoriei externe
a fost facuta de catre Ceausescu in martie 1989. romanii au crezut ca se vor imbunatati
conditiile de viata, insa nu s-a intamplat datorita prabusirii regimurilor comunsite din
intreaga Europa Centrala si Rasariteana.
Anul 1989 duce la prabusirea regimurilor comuniste, insa Ceausescu era din ce in
ce mai izolat de realitatile cotidiene. In august 1989 era trimis un mesaj tuturor tarilor
membre ale Pactului de la Varsovia, ca evenimentele din Polonia, organizate de
sindicatul Solidaritatea din orasul Gdansk, sunt periculoase si au drept
obiectiv”inlaturarea socialismului”.

50
 Cu prilejul Congresului al XIV lea al PCR din noiembrie 1989, Ceausescu
considera ca era necasara mentinerea a doua state germane, a cerut si denuntarea
pactului Ribentropp –Molotov din 23 august 1939. in data de 4 decembrie 1989,
Gorbaciov a informat statele membre ale Pactului de la Varsovia despre discutiile care
au avut loc cu presedintele Bush la Malta si ca URSS nu va interveni in schimbarile
care vor avea loc in Europa de Est. s-a discutat si despre invazia din 1968 de la Praga,
insa Romania nu a semnat documentul deoarece nu participase.
Ceausescu nu a putut evita prabusirea regimului sau, desi el devenea din ce in ce
mai impopular in tara cat si in strainatate. Incalcarea drepturilor omului in Romania a
dus la critici ale Occidentalilor. In martie 1989 Comisia pentru drepturile omului a
ONU si adopta o rezolutie pentru constituirea unei comisii de ancheta pentru situatia
din Romania.
In a doua jumatate a anului 1989, in Europa au inceput sa cada regimurile
comuniste, unul dupa altul. Era foarte clar ca regimul communist din Romania nu putea
sa mai reziste. Prabusirea regimurilor comuniste a pregatit calea pentru inceputul
procesului de unificare europeana si a dus si la incheierea “razboiului rece”. In martie
1991, Tratatul de la Varsovia isi incheia in mod official, toate statele foste comuniste
incercand sa se integreze in Uniunea Europeana.

Diplomatia romaneasca intre Tratatulde la Varsovia si Uniunea Europeana.

Pactul de la Vasovia a fost o alianta create de URSS ca o contrapondere pentru
NATO, in anulu 1955. Romania era sub sfera de influenta sovietica si astfel nu putea
adera la un alt bloc militar. Dupa 1958, a avut o atitudine distincta fata de URSS-nu a
admis desfasurarea de aplicatii militare pe teritoriul sau si a reusit sa faca ca trupele
sovietice sa fie retrase de pe teritoriul nostru.
Anul 1989 a insemnat un an de cotitura pentru politica externa romanesca-
prabusirea regimurilor comuniste a dus si la desfiintarea fostelor aliante cu URSS.
Diplomatia romaneasca si-a schimbat obiesctivele, urmarind urmatoarele puncte:
 Realizarea integrarii euro-atlantice
 Dezvoltarea relatiilor bilaterale cu alte state, mai ales cu ele vecine.

Romania si NATO. Dupa desfiintarea Pactului de la Varsovia, NATO a trebuit

sa se reorienteze dupa cum se schimbau realtiatile cotidiene. Pana in anii ’90 scopul
aliantei era acela de aparare a Occidentului de amenitarea sovietica. Ulterior politica a
fost de a gestiona situatiile de criza din lume si in lume.
Relatiile cu NATO au fost initiate in anul 1990, in anul 1994 a semnat
Parteneriatul pentru pace, iar in anul 1997 in reuniunea de la Madrid, au fost admise
Cehia, Polonia, Ungaria, Romania a fostnominalizata pentru aderare. Va semnat si un
Parteneriat strategic intre Romania si SUA.
In noiembrie 2002 a fost invitata sa participle la negocierile de aderare, iar in
2004 va avea loc ceremonia oficiala de primire in NATO la Bruxelles. Pana in 2007,
armata romana a devenit una profesionista- a participat la misiuni in Irak, Kosovo si
Afganistan.

51