Universitatea din Oradea

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea : FB grupa 2

Autoritatea
Judecatoreasca

COORDONATOR: STUDENTI:

FODOR ALEXANDRINA FOFIU OCTAVIAN

GUDOR ( URDA) TIMEA

IVAN NICOLETA

ORADEA

18.04.2011

SEM II

1
 TERMINOLOGIE SI NOTIUNI
Termenul justitie are doua sensuri. Intr-un sens , prin justitie intelegem sistemul
organelor judecatoresti, iar intr-un al doilea sens intelegem activitatea de solutionare a
proceselor civile, administrative, comerciale, penale, de munca , de aplicare de sanctiuni, de
restabilire a drepturilor si intereselor legitime incalcate. In limbajul obisnuit a face justitie
inseamna a face dreptate.

Statul de drept ca atare a devenit de neconceput fara justitie, iar lipsa acesteia inseamna
arbitrariul si nedreptatea. Daca viata sociala trebuie sa se desfasoare potrivit constitutiei si
legilor, in mod firesc trebuie sa existe o functie care sa le cunoasca si sa le poata interpreta si
aplica concret atunci cand sunt incalcate. Aceasta functie a fost si este incredintata unei
autoritati distincte, investita cu puteri statale care-i dau eficienta si care trebuie sa fie
independenta si impartiala.

In urma judecatii se dau hotarari, in care se stabilesc drepturi si obligatii pentru subiectele
de drept, participantilor in proces, se aplica sanctiuni, se stabilesc despagubiri, se dau ordine de
executare atat partilor in proces, cat si autoritatilor publice. Hotararile judecatoresti trebuie sa
fie respectate de catre cetateni si autoritatile publice.

SPECIFICUL ACTIVITATII JURISDICTIONALE

Statul de drept implica obligativitatea respectarii si aplicarii constitutiilor si legilor.

Judecatorul interpreteaza legea si o aplica, dar nu creeaza dreptul. El aplica dreptul creat de
catre parlament, nu poate inlatura o lege pe motiv ca nu-i de accord cu ea, din diferite motive
reale sau pur sentimentale. Justitia este o activitate de rezolvare a litigiilor, in litera si
spiritul constitutiei si a legilor,conventiilor si contractelor. Judecatorul care infaptuieste
justitia cauta sa afle adevarul in procesul respectiv pentru a identifica exact incalcarea legii,
victimele, cauzalitatea, raspunderea si responsabilitatea. Pentru ca justitia sa-si poata
infaptui misiunea ea cunoaste o anumita organizare si anumite principii. Organizarea justitiei
se face pe grade de jurisdictie. Se considera ca cea mai eficienta este organizarea a trei grade
de jurisdictie: fond, apel, recurs.

2
 PRINCIPIILE FUNDAMENTALE POTRIVIT CARORA SE
REALIZEAZA JUSTITIA
Justitia trebuie sa raspunda unor exigente fundamentale. In cadrul acestor exigente se
enumera in general urmatoarele : legalitatea; buna administrare a justitie; acesul la un tribunal;
garantia unui process echitabil; publicarea procesului; impartialitatea judecatorului;
proportionalitatea in stabilirea sarcinilor. Din aceste exigente rezulta principiile potrivit carora
este organizata justitia. Toate aceste principii sunt importante. Uneori in activitatea de judecata,
in lipsa de text expres sau apropiat judecatorul decurge la analogia dreptului, adica la aplicarea
principiilor fundamentale, iar incalcarea principiilor poate atrage nulitatea hotararii
judecatoresti sau a altor acte de procedura. Unele principii privesc organizarea judecatoreasca,
altele activitatea sau pozitia justitiei si a judecatorului.

a)Principiul legalitatii. Are aplicabilitate in domeniul justitiei sub doua mari aspecte:
legalitatea instantelor judecatoresti; legalitatea infractiunilor si a pedepselor. Pot indeplini
functii jurisdictionale numai acele autoritati statale carora constitutia si legile le recunosc
asemenea calitati. De asemenea , instantele judecatoresti pot rezolva procesele numai in
limita competentei conferite de lege.Procedura de rezolvare a litigiilor este numai cea prevazuta
de lege. Este totodata cunoscut faptul ca nu exista infractiune decat daca este prevazuta de
lege si ca nu exista pedeapsa decat daca este prevazuta de lege.

b)Justitia este unica si egala pentru toti. Este un principiu fundamental care valorifica si
in acest domeniu marele principiu al egalitatii in drepturi a cetatenilor. In sinteza aceste
presupune ca pentru toti cetatenii sa existe o singura justitie , ca acestia sa fie judecati de aceasi
instante in procese similare. Acest principiu refuza existenta unor tribunale extraordinare,
existenta unor privilegii. De aceea Constitutia Romaniei prin art. 126 alin.5 stabileste ca ,, Este
interzisa infiintarea de instante extraordinare’’. De asemenea, acest principiu presupune
folosirea in spete similare a acelorasi reguli procedurale si acordarea drepturilor procesuale, in
mod egal, tuturor participantilor.

c)Folosirea linbii oficiale si a limbii materne in justitie. Procedura judiciara se

desfasoara in limba oficiala a statului. Persoanelor care nu inteleg limba oficiala trebuie sa li se
asigure comunicarea pieselor dosarului si a tuturor actelor procedurale in limba pe care o
cunosc. De aceea li se asigura traducerea printr-un interpret. Dupa ce prin art.128 alin.1 se
stabileste ca procedura judiciara se desfasoara in limba romana, art.128 alin. 2 prevede ca
cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna
in fata instantelor de judecata, in conditiile legii. Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg
sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile

3
dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale, acest
drept este asigurat in mod gratuit.

d)Dreptul la aparare este nu numai un drept fundamental cetatenesc, ci si un principiu

fundamental al justitiei.

e)Prezumtia de nevinovatie este un principiu constitutional potrivit caruia o persoana este

considerate nevinovata atat timp cat nu s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca definitiva de
condamnare. Este una din cele mai puternice garantii a demnitatii si libertatii umane. Este
principiul caruia i se subordoneaza intreaga activitate jurisdictionala . Este prevazuta explicit
in art.23 alin.11 din Constitutia Romaniei.

f)Independenta judecatorului si supunerea lui numai legii. Este unul din principiile
constitutionale ale justitiei. Potrivit acestui principiu, in activitatea sa judecatorul se supune
numai legii si constiintei sale. Ca atare, in rezolvarea litigiilor judecatorul nu poate primi nici
un fel de ordine, indicii, sugestii sau alte asemenea impulsuri privind solutia pe care trebuie sa
o dea.

Independenta judecatorului, de altfel independenta justitiei, tine de chiar separarea,

echilibrul puterilor in stat, vorbindu-se de independenta autoritatii jurisdictionale. Ea exprima
posibilitatea de protectie a guvernantilor, fiind in fond o garantie in fata abuzurilor puterilor.
Judecatorul, da in ultima instanta stralucire independentei sale, prin profesionalism,
moralitate, caracter , deontologie. Regulile constitutionale cuprind garantii ale independentei
judecatorilor printre care conditiile de recrutare, inamovibilitatea, avansarea si controlul
prezinta un interes aparte. Constitutia Romaniei prin art.124 alin.3 stabileste ca judecatorii
sunt independenti si se supun numai legii.

Recrutarea judecatorilor este o garantie a independentei acestora. In unele state judecatorii

sunt alesi prin vot popular, la fel ca deputatii. Sistemul alegerii nu este insa considerat ca dand
bune rezultate pentru motivul ca nu da garantii autoritatii judiciare. In sistemul alegerii,
judecatorii trebuie sa se alinieze platformelor si partidelor politice, cu toate dezavantajele ce
rezulta de aici. Recrutarea judecatorilor prin concurs, in care numirea se face in ordinea
rezultatelor este considerata cea mai potrivita.In multe state judecatorii sunt numiti, de regula
de catre executive. In tara noastra, potrivit Constitutiei , judecatorii sunt numiti de Presedintele
Romaniei la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecatorii numiti de
Presedintele Romaniei sunt inamovitabili, in conditiile legii.Propunerea de numire, precum si
promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului
Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice. Functia de judecator este
incompatibila cu orice alta functie publica sau privata , cu exceptia functiilor didactice din
invatamantul superior.
4
 GARANTII ALE INDEPENDENTEI, IMPARTIALITATII,
INTEGRITATII SI DEMNITATII JUDECATORULUI

Intre aceste garantii trebuie neindoielnic retinute: inamovibilitatea; incompatibilitatile;

interdictiile; incapacitatile.

a)Constitutia insasi art.125 alin.1 dar si art.3 al Legii nr. 303/2004 privind statutul
magistratilor proclama ca judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili.
Garantie a bunei administrari a Justitiei si a independentei judecatorului, inamovabilitatea
este instituita pe temeiul careia judecatorul nu poate fi eliberat din functie, suspendat,
pensionat prematur, avansat sau transferat prin vointa arbitrara a executivului sau in afara
cazurilor si fara observarea formelor si conditiilor prevazute de lege.Inamovibilitatea implica
doua garantii pentru judecator si cel putin o garantie pentru justitiabil. Pentru judecator, ea
inseamna protectie in fata oricarei tentative de evictiune, destituire ori suspendare arbitrara,
precum si protective fata de un transfer de la locul unde isi exercita functia.

b)Incompatibilitatile sunt acele masuri de protectie a judecatorului constand in

imposibilitatea acestuia de a mai indeplini, concomitent, si alte functii:

 Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu
exceptia functiilor didactice din invatamantul superior;
 Judecatorului ii este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse , a
activitatilor de comert;
 El nu poate sa aiba calitatea de asociat, membru in organele de conducere, administrare
sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit,
societatii de asigurare sau financiare, companii nationale, societati nationale ori regii autonome;
 Nu poate fi membru al unui grup de interes economic;
 Nu poate desfasura activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura.

In sens restrains, intr-un process determminat, pe langa cazurile de incompatibilitate, abtinere,

si recuzare prevazute de legea de procedura civila si de legea de procedura penala, art.105 din
legea nr .161/2003, a interzis judecatorilor si procurorilor participare la judecarea unei cauze :

 Daca sunt soti sau rude pana la gradul IV inclusiv intre ei

 Daca ei, sotii sau rudele pana la gradul IV inclusiv au vreun interes in cauza.Aceste
dispozitii se aplica si magistratului care participa, in calitate de judecator sau de procuror, la
judecarea unei cauze in caile de atac atunci cand sotul sau ruda pana la gradul a IV inclusiv a
magistratului a paticipat, ca judecator sau procuror la judecarea in fond a acelei cauze.

5
 c)Interdictiile sunt , de asemenea , masuri de protectie a judecatorului dar si a
justitiabilului.Ele privesc :

 “Viata politica exterioara” a judecatorului.Judecatorii nu pot face parte din partidele

politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic.Intre manifestarile publice cu
caracter politic s-ar inscrie potrivit art 110, si opiniile cu privire la probleme curente de politica
interna, cuprinse in studiile, articolele sau interventiile judecatorului.Magistratii nu se
subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice;Lor le este interzisa orice manifestare contra
demnitatii functiei pe care o ocupa , ori de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul
acestuia, art 103 Legea nr.161/2003.Asadar, judecatorului nu i se interzice opinia publica, ci
manifestarea sau demonstrarea ei publica, politica active, adoptarea unei pozitii partizane. In
fine, potrivit art.106 Lege 161/2003 judecatorul care devine avocat nu poate pune concluzii la
instanta unde a functionat timp de 2 ani de la incetarea calitatii de judecator.Procurorul care
devine avocat nu poate acorda asistenta juridica la organele de urmarire penala din localitatea
unde a functionat , timp de 2 ani de la incetarea calitatii de procuror.
 Judecatorilor le este interzisa greva , cu totul de inteles, intrucat natura serviciului
public al justitie si consecintele adesea ori iremediabile ala suspendarii acestuia nu pot fi
ignorate.

d)Incapacitatile sunt apropiate prin natura lor interdictiilor.Unele sunt de aplicatie generala,
altele se refera la un proces determinant, in considerarea circumstantelor acestuia : recuzarea ,
abtinerea si stramutarea.

Recuzarea este institutia in cadrul caruia partea poate sa ceara indepartarea din completul de
judecata a unuia sau a mai multor judecatori, intrucat are suspiciuni cu privire la partialitatea
acestora.Este un drept al partii, deplin justificat, in lipsa caruia idea de justitie ar fi poate
compromisa, dar este si o prerogativa procesuala, cu consecinte deosebit de grave.Pentru a
preveni exercitiul dreptului sau punerea in aplicare a prerogativei in mod abuziv, vexatoriu sau
dilatoriu, legea a reglementat amanuntit cauzele recuzarii , conditiile de adminstrabilitate a
cererii de recuzare competente si procedura solutionarii acesteia.

Abtinerea judecatorului de a intra in completul de judecata este de fapt o

autorecuzare.Abtinerea este insa mai mult decat atat : este o chestiune de constiinta si de datorie
profesionala.

Stramutarea ca si recuzarea este instutia procesuala in launtrul careia se poate ajunge la

impiedicarea anumitor judecatori sa abordeze fondul pricinii si sa o solutioneze.Numai ca, de
aceasta data, in locul unei suspiciuni subiective fata de unul sau mai multi judecatori, care
alcatuiesc completul de judecata, exista o suspiciune obiectiva fata de instanta, in sensul

6
partialitatii sau a lipsei ei de independenta, cerandu-se tocmai de aceasta stramutarea
procesului la o alta instanta de acelasi grad.

ORGANELE JUDECATORESTI

Justitia este infaptuita de catre organele judecatoresti, denumite obisnuit si instante

judecatoresti.Sistemul organelor judecatoresti este format in general din judecatorii, tribunale,
curtile de apel si curtile supreme.Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti sunt
stabilite prin lege.Constitutia Romaniei , subcapitolul VI denumit Autoritatea Judecatoreasca,
reglementeaza in ordine instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al
Magistraturii.Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelate
instante judecatoresti stabilite de lege.Competenta instantelor judecatoresti si procedura de
judecata sunt prevazute numai prin lege.Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea
si aplicare unitara a legii.Constitutia lasa pe seama legii organice stablilirea gradelor de
jurisdictie si a instantelor judecatoresti corespunzatoare.

Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.Prin legea organica pot fi infiintate

instante specializate in anumite materii cu posibilitatea participarii dupa caz a unor persoane din
afara magistratrii.Sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de
lege.Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.In activitatea judiciara, Ministerul
Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept precum si drepturile
si libertatile cetatenilor.Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti prin
parchete in conditiile legiiProcurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al
impartialitatii si al contractului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.Functia de procuror
este incompatibila cu orice alta functie publica sau private cu exceptia functiilor didactice din
invatamantul superior.

Principiile constitutionale de organizare si functionare a Ministerului Public sunt

independente in relatiile cu celelalte autoritati publice.Ministerul Justitie “este organul
administratie publice care exercita atributiile prevazute de lege in domeniul administratiei
justitie, al exercitarii pedepselor penale, precum si cu privire la activitatea Ministerului Public,
asigurand conditiile necesare functionarii intregului sistem al justitie pe baza strictei aplicari a
legii, corespunzator principiile democratice ale statului de drept”.

7
 SISTEMUL ORGANELOR JUDECATORESTI

Sistemul organelor judecatoresti, in Romania este format din judecatori, tribunal, curti de
apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie.Legea nr 304/2004 modificata prn Legea 247/2005
pentru organizarea judecatoreasca prevede ca , in afara de aceste instante , functioneaza , in
limitele stabilte prin lege, si instante militare.

Judecatoriile functioneaza in fiecare judet si in municipiului Bucuresti si judeca toate

procesele si cererile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.La nivelul
fiecarui judet si in municipiul Bucuresti functioneaza un tribunal in circumscriptia caruia sunt
cuprinse toate judecatoriile din judetul respective.Curtile de apel isi exercita competenta intr-o
circumscriptie cuprinzand mai multe tribunal.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantia independentei justitiei.El este alcatuit

din 19 membrii din care:

a) 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat.Acestia fac parte
din doua sectii , una pentru judecatori si una pentru procurori;prima fiind compusa din 9
judecatori iar cea de a doua din 5 procurori.
b) 2 reprezentanti ai societatii civile specializati in domeniul dreptului care se bucura de
inalta reputatie, profesionala si morala, alesi de Senat;acestia participa numai la lucrarile in
plen.
c) Ministrul justitie , presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandate de un an , ce nu

poate fi reinnoit,dintre magistratii alesi de adunarile generale ale magistratilor.Durata
mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, hotararile se iau prin
vot secret.

Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care

participa.Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii sunt irevocabile si definitive, cu
exceptia celor luate cu privire la raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurarilor.
Consiliului Superior al Magistraturii propune presedintelui numirea in functie a judecatorilor si
a procurorilor cu exceptia celor stagiari ,in conditiile legii.

8
BIBLIOGRAFIE:
1. “DREPT “ –Ardelean Popa Carmen, ed Universitatii din Oradea, 2010
2. “DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE editia 12
volum2“ – Ioan Muraru si Elena simian Tanasescu , editura C.H.Beck,
Bucuresti, 2006