UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

MOTIVAȚIA EXTRINSECĂ
ȘI
VALORILE PROFESIONALE

Profesor coordonator:
Popa-Chraif Mihaela

Autori:
Naidin Ionela
Popescu Elena
Stere Liliana Mihaela
Vlajoaga Raluca
An I, Seria II

- 2009 -
REZUMAT

Cercetarea de față își propune să descopere principalul tip de motivație extrinsecă a

studenților aflați în an terminal la Academia de Studii Economice și a angajaților Vodafone,
absolvenți ai Academiei de Studii Economice, pe baza unui chestionar de opinie. Chestionarul
urmărește următoarele dimensiuni ale motivației: stimulare intelectuală, reușită obiectivată,
independență, prestigiul, avantaje materiale, relații cu colegii de muncă.
Acest chestionar a fost aplicat pe două eșantioane de câte 30 de subiecți.
Proba la care au fost supuși subiecții constă în completarea chestionarului de opinie,
alcătuit din 21 de itemi, la care studenţii şi angajaţii au răspuns promt acordând pentru fiecare
întrebare note de la 1 la 5, în funcţie de gradul de importanţă pe care l-au atribuit fiecărei
caracteristici profesionale.
În urma aplicării chestionarelor și centralizării datelor, s-a constatat că atât studenții cât
și angajații sunt motivați de partea materială.
Raport de cercetare - Motivația extrinsecă și valorile profesionale

1. INTRODUCERE

Succesul unei societăţi comerciale (companii) depinde în mare măsură de calitatea

forţei de muncă, de asigurarea drepturilor omului în general şi ale angajaţilor în particular. De
asemenea, obţinerea unei productivităţi înalte este determinată de condiţiile bune de lucru,
precum şi de motivaţia intrinsecă şi extrinsecă a angajaţilor. Rezultă că cel puţin teoretic,
calitatea muncii este direct proporţională cu atmosfera de la locul de muncă, recompensele
muncii, bonusurile, mărimea salariului, cu stima şi relaţiile cu ceilalţi colegi, conduita celor
din conducere faţă de angajaţi. Pe de altă parte, şi angajatul este interesat în rezultate
superioare, să îşi perfecţioneze activitatea şi să obţină rezultate superioare în vederea unei
promovări în cadrul companiei, neomiţând posibilitatea unei funcţii superioare în afara
acesteia.
Cele de mai sus demonstrează importanţa deosebită pe care o au modul în care sunt
trataţi angajaţii, precum şi gradul în care locul de muncă îi oferă angajatului împlinire
profesională şi spirituală.
Din perspectiva psihologiei muncii motivaţia este definită ca sumă a energiilor interne
şi externe care iniţiază, dirijează şi susţin un efort orientat spre un obiectiv al organizaţiei,
care va satisface simultan şi trebuinţele individuale (Robbins, 1998). Din această definiţie
rezultă trei elemente cheie: efortul, obiectivele organizaţionale şi trebuinţele.
Motivaţia pentru muncă a unui individ este determinată de o serie de factori
motivaţionali: intrinseci (individuali) şi extrinseci (organizaţionali). În modelul general al
motivaţiei (Rotaru, Prodan, 1998) se poate observa cum combinarea acestor factori va
determina un comportament individual motivat (sau nu) în vederea obţinerii performanţelor
aşteptate.

Motivația muncii: definire și caracterizare generală

Sillany definește motivația ca ansamblul factorilor dinamici care determină conduita

unui individ. Vlasceanu M. definește motivația mai complet ca fiind ansamblul de factori
(imbolduri) care declanșează, energizează, mențin sau întrerup și direcționează acțiunile sau
comportamentul unei persoane.
Nici o altă activitate, cu atât mai mult munca nu este motivată unifactorial, existând un
adevărat complex motivațional care îl determină pe individ să muncească.

1. Complexul motivațional este determinat de:

a. Conținutul muncii (nivel de tehnicitate)
b. Factori situaționali (condiții de muncă: mediul fizic al muncii și relațiile umane)
Complexul motivațional variază nu numai de la o situație de muncă la alta, ci și de la
un individ la altul, pentru că fiecare om are un profil motivațional care reprezintă combinarea
unor motivații diferite și intensități diferite pentru fiecare individ. Profilul este rezultatul
istoriei personale a individului (experiență, educație, personalitate, tradiție), fiind o realitate
psihologică dinamică care evoluează și se modifică. Astfel, s-ar putea alcătui o listă cu multe

3
Raport de cercetare - Motivația extrinsecă și valorile profesionale

din motivele care stau la baza muncii: salariu și alte beneficii economice, obținerea
promovării, prestigiului, evitarea blamului, plăcerea de a munci, dorința de a fi util etc.

2. Clasificarea motivațiilor: Motivație extrinsecă și motivație intrinsecă

Motivație extrinsecă (cea pe care am abordat-o în cercetarea de față) reprezintă acele
stimulente, rațiuni de a munci care se găsesc în afara muncii propri-zise (ex: salariu și alte
beneficii economice, dorința de apreciere, de promovare, teama de blam, critica etc.)
Motivația extrinsecă poate fi:
- Motiția extrinsecă pozitivă: acele aspecte utile omului care pot fi obținute prin muncă și
pentru obținerea cărora omul consideră că trebuie să muncească (ex: salariu și alte beneficii
economice, dorinta de apreciere, de promovare etc.)
- Motivația extrinsecă negativă: acele aspecte neplăcute pe care omul caută să le evite prin
muncă și care sunt asociate în general cu performanțele scăzute (ex: teama de blam, critica,
concediere etc.)
Motivație intrinsecă reprezintă acele stimulente de a munci care se găsesc în însăși
activitatea de munca. Pot fi:
- Motivțtie intrinsecă provenită din munca propriu-zisă
- Motivție intrinsecă provenită din nevoia organică a omului de a munci. Omul, ca ființă
socială posedă anumite insușiri fizice/ intelectuale pe care simte nevoia să le exprime prin
muncă.
- Motivație intrinsecă provenită din plăcerea de a munci (ex: creația artistică, cercetarea
științifică, masss media)
- Motivație intrinsecă provenită din finalitatea muncii (ex: sentimentul datoriei față de
comunitate, sentimentul sacrificiului, ex: savanții)

3. Eficiența motivației
Motivațiile diferă mult între ele și din punct de vedere al efectului asupra rezultatului
muncii. Rezultatul muncii este de 2 feluri:
a. Obiectiv: care se concretizează în performanță (numarul de produse realizate) și care
ne dă o eficiență productivă
b. Subiectiv: care constă în starea afectivă generată de activitatea de muncă, de rezultate
obiective pentru cel ce a depus efortul și care generează o eficiență umană, o stare de
satisfacție sau insatisfacție.

Conceptul de motivaţie pentru muncă s-a schimbat în timp, odată cu dezvoltarea

diferitelor abordări ale managementului şi organizaţiilor. (Druţă, 1999; Mullins, 1989):
• Concepţia de motivaţie raţional-economică. Principalul ei reprezentant, F.Taylor,
considera că angajaţii vor munci mai mult dacă vor obţine salarii mari, iar performanţa
acestora ar fi limitată doar de oboseală.
• Concepţia socială a motivaţiei. Cercetătorii din abordarea relaţiilor-umane, prin
studiile Hawthorne, au demonstrat că oamenii muncesc pentru a-şi satisface o paletă
mai largă de nevoi, importante fiind nevoile sociale şi de recunoaştere.
• Concepţia de auto-actualizare a motivaţiei, s-a focalizat pe conţinutul şi semnificaţia
sarcinilor, subliniind importanţa factorilor motivatori intrinseci.

4
Raport de cercetare - Motivația extrinsecă și valorile profesionale

• Concepţia complexităţii persoanei, se bazează pe adaptarea managerilor la situaţiile

particulare şi la nevoile diferite ale angajaţilor.

Într-o companie, în procesul de motivare a personalului trebuie să se țină cont de un

ansamblu de factori, unii ce țin de latura intrinsecă a personalității individuale, alții ce țin de
cea extrinsecă, sensibilă la caracteristicile mediului organizațional în care indivizii își
desfășoară activitatea. Acești factori trebuiesc înțeleși și folosiți de către manageri, astfel încât
ei să poată crea și menține performanțe colective.
Există numeroase abordări pe tema motivației, multe dintre acestea destul de puțin
aplicabile mediului organizațional romanesc. O teorie care însă poate fi considerată ca fiind
potrivită mediului de lucru din Romania este cea denumită ERG (Existence, Relationships,
Growth). Conceptul a fost dezvoltat inițial de C.P. Alfreder, care a clasat nevoile în trei mari
categorii: nevoi existențiale, de relaționare și de dezvoltare.
Oricum, cel mai important aspect legat de motivație, indiferent cum este aceasta
abordată și cercetată, și indiferent de modul cum este ea evaluată și stimulată în practică, este
randamentul în muncă și legătura de cauzalitate ce se creează între acesta si factorii
motivaționali ce determină comportamentul individului.

2. METODA

2.1 SUBIECȚI / PARTICIPANȚI

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 30 de subiecți studenți ai Academiei de Studii

Economice, în an terminal, și 30 de subiecți angajați ai companiei multinaționale Vodafone,
absolvenți ai Academiei de Studii Economice. Subiecții au fost de ambele sexe, cu vârste
cuprinse între 22 și 35 de ani.

2.2 APARATE FOLOSITE ȘI PROCEDURA

Am realizat un chestionar de motivație, intitulat ”Chestionar de valori profesionale”,

cu scopul de a ilustra gradul și tipul de motivație al studenților și al salariaților în ceea ce
privește profesia dorită.

Descrierea chestionarului:
- titlul: „Chestionar de valori profesionale”
- tipul: chestionar de opinie
- itemii: vizează înclinațiile, interesele și aspirațiile studenților și angajaților despre profesie.
Aceste pareri au fost aflate în urma unui chestionar realizat de membrii grupului, acesta
conținând 21 de întrebări bazate pe valorile enumerate mai jos, la care studenții și angajații au
răspuns promt acordând pentru fiecare întrebare note de la 1 la 5, în funcție de gradul de

5
Raport de cercetare - Motivația extrinsecă și valorile profesionale

importanță pe care l-au atribuit fiecărei caracteristici profesionale. Itemii ating în special
dimensiunea extrinsecă a motivației.
- cotația: chestionarul cuprinde 7 factori, fiecare factor descriind o caracteristică esențială,
specifică unui ansamblu de interese profesionale, prin intermediul a 3 enunțuri cu o scara de
evaluare de 5 grade Likert:
1. STIMULARE INTELECTUALĂ (1, 12, 17) – activități ce oferă posibilitatea de a învața
ceva nou și care solicită o gândire independentă, reflexii abstracte
2. REUȘITA OBIECTIVATĂ (7, 8, 21) – activități cu caracter executiv, finalizate prin produse
concrete și care dau sentimentul de satisfacție prin buna executare a sarcinilor profesionale.
3. INDEPENDENȚA (3,10, 19) – ocupații care permit persoanei să lucreze după propriul ei
ritm si să aplice propriile idei ( concepții).
4. PRESTIGIU ( 4, 14, 15 ) – ocupații cu un statut social ridicat și care conferă importanță și
impun respect.
5. AVANTAJE MATERIALE ( 2, 11, 18 ) – valoare asociată unor activități cu remunerare
mare. Tendința de orientare în alegerea profesiei după castiguri materiale.
6. SIGURANȚĂ ( 6, 9, 20 ) – valoare asociată unor profesii care prezintă certitudinea
menținerii lor, asigurarea aceluiași tip de muncă și garantarea veniturilor materiale.
7. RELAȚII CU COLEGII DE MUNCĂ ( 5, 13, 16 ) – alegerea locului de muncă pe criteriul
unor relații bune în colectivul de muncă.

Procedura:
Chestionarul pilot a fost aplicat pe un lot de 30 de subiecti.
Am menționat subiecților că în urma completării chestionarelor așteptăm de la ei un
feed-back.
Chestionarul în forma finală are 21 de itemi. Acesta a fost aplicat pe doua loturi a câte
30 de subiecți.
Subiecților li s-a spus să răspundă corect, să completeze cu sinceritate, trebuind să
aleagă răspunsul care li se potrivește cel mai mult, fără teamă, întrucât nu există răspunsuri
bune sau rele, pozitive sau negative.

2.3 MODELUL EXPERIMENTAL

Obiectiv: Principala motivație a salariaților/studenților absolvenți ai Academiei de Studii

Economice.

2.3.1 Variabile

Variabila independentă: statutul de student în an terminal ASE și statutul de angajat,

absolvent al ASE

Variabila dependentă:
1. STIMULARE INTELECTUALĂ
2. REUSITA OBIECTIVATĂ

6
Raport de cercetare - Motivația extrinsecă și valorile profesionale

3. INDEPENDENȚĂ
4. PRESTIGIU
5. AVANTAJE MATERIALE
6. SIGURANȚĂ
7. RELAȚII CU COLEGII DE MUNCĂ

2.3.2. Ipoteze

Atât studenții cât și angajații sunt motivați în principal de avantajele materiale iar
criteriul principal de care se ține seama în alegerea unei profesii este cel financiar.

2.3.3 Modelul experimental: testulul t pentru eșantioane independente .

3. REZULTATE

Valorile obtinute pentru cele șapte variabile dependente în urma aplicării

chestionarului pe cele două grupuri sunt introduse în SPSS și cu ajutorul testului t pentru
eșantioane independente se calculează atât mediile, dispersiile, p-value și alți indicatori așa
cum se pot observa în tabelele cu rezultate obținute.

Group Statistics
Std. Std. Error
Ocupatie N Mean Deviation Mean
STIMULARE Student 30 11.50 2.374 .434
INTELECTUALA Angajat 30 12.57 1.995 .364
REUSITA Student 30 12.17 2.001 .365
OBIECTIVATA Angajat 30 11.97 1.956 .357
INDEPENDENTA Student 30 10.47 1.852 .338
Angajat 30 9.83 1.949 .356
PRESTIGIU Student 30 12.20 1.808 .330
Angajat 30 11.27 1.874 .342
AVANTAJE Student 30 12.90 1.494 .273
MATERIALE Angajat 30 13.37 2.282 .417
SIGURANTA Student 30 12.63 2.008 .367
Angajat 30 11.63 2.428 .443
RELATII CU COLEGII Student 30 12.23 1.716 .313
DE MUNCA Angajat 30 12.03 2.205 .403

7
 Raport de cercetare - Motivația extrinsecă și valorile profesionale

Independent Samples Test

Levene's Test for

Equality of
Variances t-test for Equality of Means
95% Confidence
Interval of the
Difference
Sig. (2- Mean Std. Error
F Sig. t df tailed) Difference Difference Lower Upper
STIMULARE Equal variances 1.701 .197 -1.884 58 .065 -1.067 .566 -2.200 .067
INTELECTUALA assumed
Equal variances -1.884 56.322 .065 -1.067 .566 -2.201 .067
not assumed
REUSITA Equal variances .328 .569 .391 58 .697 .200 .511 -.823 1.223
OBIECTIVATA assumed
Equal variances .391 57.970 .697 .200 .511 -.823 1.223
not assumed
INDEPENDENTA Equal variances .283 .597 1.290 58 .202 .633 .491 -.349 1.616
assumed
Equal variances 1.290 57.849 .202 .633 .491 -.349 1.616
not assumed
PRESTIGIU Equal variances .051 .822 1.963 58 .054 .933 .475 -.018 1.885
assumed
Equal variances 1.963 57.925 .054 .933 .475 -.018 1.885
not assumed
AVANTAJE Equal variances .347 .558 -.937 58 .352 -.467 .498 -1.463 .530
MATERIALE assumed
Equal variances -.937 50.000 .353 -.467 .498 -1.467 .533
not assumed
SIGURANTA Equal variances 2.060 .157 1.738 58 .087 1.000 .575 -.152 2.152
assumed
Equal variances 1.738 56.029 .088 1.000 .575 -.152 2.152
not assumed
RELATII CU Equal variances 1.522 .222 .392 58 .696 .200 .510 -.821 1.221
COLEGII DE assumed
MUNCA Equal variances .392 54.699 .696 .200 .510 -.822 1.222
not assumed

Imaginea comparativă a variabilelor din histograma de mai jos confirmă ipoteza

conform căreia atât studenții cât și angajații sunt motivați în primul rând de avantajele
materiale.

8
Raport de cercetare - Motivația extrinsecă și valorile profesionale

5. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

9
Raport de cercetare - Motivația extrinsecă și valorile profesionale

Chestionarul a fost realizat și aplicat cu scopul de a afla mobilul motivațional al

studenților Academiei de Studii Economice, aflați în an terminal, și al angajaților companiei
multinaționale Vodafone, absolvenți ai Academiei de Studii Economice. S-a confirmat faptul
că atât studenții cât și angajații sunt motivați de avantajele materiale iar criteriul principal de
care se ține seama în alegerea unei profesii este cel financiar.
Propunerea este ca același chestionar sa fie aplicat și studenților/angajaților în an
terminal/absolvenți de facultăți umaniste.

BIBLIOGRAFIE

Aniței, M. (2009), Psihologie experimentală, Editura Credis, București

Aniței, M. (2003), Introducere în psihologia experimentală, ed. a II-a, Editura LivPress,
București
Druţă, F. (1999), Motivaţia economică, Editura Economică, Bucureşti.
Golu, M. (2004), Bazele psihologiei generale, Editura Universitară, București
Heiman, G. (1995), Research Methods in Psychology, Houghton Mifflin Company, Boston
Robbins, S.P. (1998), Organizational Behavior - Concepts, Controversies, Applications,
Prentice-Hall, New Jersey.
Roșca, Al. (1971), Metodologie și tehnici experimentale în psihologie, Editura Științifică,
București

10
Raport de cercetare - Motivația extrinsecă și valorile profesionale

ANEXE

Chestionarul de opinie “Chestionar de valori profesionale”

CHESTIONAR DE VALORI PROFESIONALE

Credeți că profesia la care v-ați gândit corespunde înclinațiilor, intereselor și aspirațiilor

dumneavoastră?
Chestionarul de mai jos vă ajută să vă cunoaşteţi mai bine în acest sens.
Acordaţi, pentru fiecare întrebare note de la 1 la 5, în funcţie de gradul de importanţă pe care îl
atribuiţi fiecărei caracteristici profesionale, după cum urmează:
5 = foarte important
4 = important
3 = de importanţă medie
2 = puţin important
1 = neimportant

Ce grad de importanţă acordaţi pentru :

1. O profesie în care trebuie să rezolvaţi mereu probleme noi.

1 2 3 4 5
2. O profesie în care să obţineți retribuţii mari.
1 2 3 4 5
3. O profesie în care trebuie să vă îndepliniţi sarcinile deplasându-vă de la un loc la altul.
1 2 3 4 5
4. O profesie care contribuie la prestigiul dumneavoastră personal.
1 2 3 4 5
5. O profesie în care se lucrează în echipă.
1 2 3 4 5
6. O profesie care prezintă perspective de dezvoltare.
1 2 3 4 5
7. O profesie care să dea prilejul de a putea aprecia în fiecare seară realizările din timpul
zilei respective.
1 2 3 4 5
8. O profesie în care rezultatele muncii dumneavoastră să fie cunoscute pentru a vă putea da
seama de modul cum lucraţi.
1 2 3 4 5
9. O profesie care să fie solicitată şi să ofere numeroase locuri de muncă.
1 2 3 4 5
10. O profesie în care să puteţi lua decizii personale.

11
Raport de cercetare - Motivația extrinsecă și valorile profesionale

1 2 3 4 5
11. O profesie în care să existe largi posibilităţi de promovare, cu obţinerea de retribuţii
corespunzătoare.
1 2 3 4 5
12. O profesie în care gândirea să fie intens solicitată în rezolvarea problemelor noi şi cu
soluţii nuanţate.
1 2 3 4 5
13. O profesie care să ofere prilejul de a lega prietenii trainice cu colegii dumneavoastră de
muncă.
1 2 3 4 5
14. O profesie în care importanţa muncii dumneavoastră să poată fi apreciată de alţii.
1 2 3 4 5
15. O profesie în care să puteţi fi admirat de alţii.
1 2 3 4 5
16. O profesie în care să aveţi relaţii bune cu colegii dumneavoastră de muncă.
1 2 3 4 5
17. O profesie în care să se facă apel în mod continuu la capacităţile dv. intelectuale.
1 2 3 4 5
18. O profesie în care să puteţi realiza o retribuţie care să vă asigure un trai corespunzător
dorinţelor dumneavoastră.
1 2 3 4 5
19. O profesie în care să depindeţi de cât mai puţine persoane.
1 2 3 4 5
20. O profesie în care să puteţi fi sigur că în cazul dispariţiei ei, puteţi obţine o alta în cadrul
aceleiaşi companii.
1 2 3 4 5
21. O profesie în care să puteţi vedea rezultatele eforturilor dumneavoastră.
1 2 3 4 5

Numele şi prenumele :
Facultatea :
Vârsta :
Sex:

12