SITUAłIA FLUXURILOR DE NUMERAR ÎN VIZIUNEA IAS 7

POP VALER, POP COSMINA MĂDĂLINA

Universitatea din Oradea
Str. UniversităŃii nr. 1, Tel. 0259-408276, email: vpop@mail.uoradea.ro, cpop@mail.uoradea.ro

The present paperwork presents the importance of cash flow information for the users of financial
statements and the way that International Accounting Standard 7 classifies cash flows during the
period from operating, investing and financing activities using data about the historical changes in
cash and cash equivalents.

BilanŃul prezintă situaŃia numerarului şi echivalentelor de numerar a unei unităŃi patrimoniale la

sfârşitul unei perioade de gestiune şi permite examinarea creşterilor sau diminuărilor acestora faŃă de
nivelul de la începutul perioadei, fără a oferi informaŃii referitoare la structura şi factorii acestor
modificări. Contul de profit şi pierdere prezintă informaŃii despre veniturile, cheltuielile şi rezultatele
generate de unitate, ceea ce furnizează într-o oarecare măsură sursele şi utilizările numerarului şi
echivalentelor de numerar, dar nu explică de ce aceste elemente au înregistrat scăderi sau creşteri.
Tabloul fluxurilor de numerar prezintă aceste fluxuri, cunoscute sub denumirea de încasări şi plăŃi,
arătând totodată sursele şi utilizările numerarului şi echivalentelor de numerar, precum şi cauzele
variaŃei acestuia.

Directiva a IV-a a ComunităŃii Economice Europene prevede doar trei componente ale conturilor
anuale, şi anume: bilanŃul, contul de profit şi pierdere şi notele explicative, lăsând la dispoziŃia statelor
membre introducerea în structura conturilor anuale şi a altor situaŃii.

În România, situaŃia fluxurilor de trezorerie este considerată o componentă a situaŃiilor financiare

anuale în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului FinanŃelor Publice Nr. 94 din 29 ianuarie
2001 pentru Aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a ComunităŃilor
Economice Europene şi cu Standardele InternaŃionale de Contabilitate. Ordinul 1752/2005, ce aduce o
serie de modificări în raportările contabile nu conŃine prevederi speciale privind întocmirea acestei
situaŃii, ceea ce permite aplicarea normelor existente în practica internaŃională. Standardul
InternaŃional de Contabilitate IAS 7 defineşte fluxurile de numerar (denumite şi fluxuri de trezorerie
sau cash-flow în unele lucrări) drept intrări sau ieşiri de numerar şi echivalente de numerar iar prin
întocmirea lui se doreşte să se pună la dispoziŃia utilizatorilor de situaŃii financiare o bază pentru
evaluarea capacităŃii întreprinderii de a genera numerar şi echivalente de numerar, precum şi a
nevoilor sale de a utliza acele fluxuri de numerar.

În cadrul situaŃiei fluxurilor de numerar, potrivit abordării funcŃionale a activităŃilor întreprinderii,

fluxurile sunt grupate în trei categorii:
fluxuri generate de activităŃile de exploatare (operaŃionale);
fluxuri generate de activităŃi de investiŃii;
fluxuri generate de activităŃi de finanŃare.

Analiza fluxurilor de numerar pe toate cele trei tipuri de activităŃi este utilă pentru: corelarea profitului
(pierderii) cu numerarul; separarea activităŃilor care implică numerar de cele care nu implică numerar,
evaluarea capacităŃii întreprinderii de a-şi îndeplini obligaŃiile de plăŃi cash; evaluarea fluxurilor de
numerar pentru activităŃile viitoare (cash-flow strategic). Utilitatea analizei este dată de faptul că
variaŃia globală a trezoreriei este reliefată prin soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea activelor

407
reale (din activitatea de exploatare) şi prin cel rezultat din operaŃiunile de capital care privesc
investiŃiile şi finanŃările. Atunci când fluxurile reale şi cele monetare nu coincid, cum de fapt se şi
întâmplă, trezoreria se asigură prin decalaje de plăŃi asociate acestor fluxuri.

Fluxurile de numerar generate de activităŃile de exploatare sunt consecinŃa principalelor activităŃi

generatoare de venituri ale întreprinderii, ele rezultând din tranzacŃiile care concură la formarea
rezultatului net.

Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activităŃi de exploatare este un indicator cheie al măsurii
în care activităŃile întreprinderii au generat sufficient flux de numerar pentru a rambursa
împrumuturile, a menŃine capacitatea de funcŃionare a întreprinderii, a plăti dividende şi a face nooi
investiŃii, fără a recurge la surse externe de finanŃare. De asemnea, utilizae odată cu alte informaŃii,
valorile fluxurilor istorice de numerar legate de exploatare pot fi utile pentru previziunea fluxurilor
viitoare de trezorerie aferente exploatării.

IAS 7 exemplifică câteva din fluxurile de numerar generate de activitatea de exploatare:

− încasările în numerar ce provin din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
− încasările în numerar ce provin din redevenŃe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
− plăŃi în numerar efectuate către furnizori de bunuri şi prestatori de servicii;
− plăŃi în numerar efectuate către şi în numele angajaŃilor;
− încasările şi plăŃile în numerar legate de prime de asigurare, anuităŃi, daune, şi alte beneficii
generate de poliŃele de asigurare – în cazul instituŃiilor de asigurări;
− plăŃi sau restituiri ale impozitului pe profit, cu condiŃia ca ele să nu poată fi asociate
activităŃilor de finanŃare şi de investiŃii; în cazul în care nu se reuşeşte separarea acestora pe
tipuri de activităŃi care le-au generat, ele sunt raportae integral la activitatea de exploatare;
− plăŃile şi încasările în numerar generate de achiziŃia/vânzarea de titluri de valoare
achiziŃionate în scop speculativ (plasament sau tranzacŃioare), dat fiind că sunt asimilate
stocurilor.

Unele tranzacŃii, ca de exemplu, vânzarea unui activ imobilizat poate genera un câştig sau o pierdere
care este inclusă în profitul sau pierderea netă. Totuşi, astfel de fluxuri de numerar sunt aferente
activităŃilor de investiŃii şi, prin urmare, trebuie realocate în situaŃia fluxurilor de numerar.

Fluxurile de numerar generate de activităŃile de investiŃii. ActivităŃile de investiŃii constă în

achiziŃionarea şi cedarea de active imobilizate pe termen lung, precum şi de alte investiŃii, care nu
sunt incluse în echivalentele de numerar. Aceste fluxuri sunt prezentate separat deoarece ele
reprezintă cheltuieli efectuate cu resurse menite să genereze venit şi fluxuri de numerar în viitor,
oferind informaŃii privind modul în care întreprinderea îşi asigură perenitatea şi creşterea. Norma IAS
7 inlude în categoria acestor fluxuri:
− plăŃile în numerar pentru achiziŃionarea de terenuri şi alte active corporale şi necorporale,
inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate sau costurile generate de realizarea în regie
proprie de active imobilizate;
− încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi alte active corporale şi necorporale, precum
şi a altor active pe termen lung;
− plăŃile şi încasările în numerar pentru achiziŃia/din vânzarea de instrumente de capitaluri
proprii sau de datorie ale altor întreprinderi şi interese în asocierile în participaŃiune (altele
decât cele aferente instrumentelor considerate a fi echivalente de numerar1 sau acelea păstrate
în scopuri de plasament şi de tranzacŃionare).
− avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către terŃi, altele decât avansurile şi
împrumuturile acordate de o instituŃie financiară.
1
Echivalentele de numerar sunt investiŃiile financiare pe termen scurt, extreme de lichide, care sunt uşor converibile în
sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

408
 − încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către terŃi,
altele decât avansurile şi împrumuturile acordate de o instituŃie financiară.
− plăŃile şi încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, de opŃiuni şi swap, cu
excepŃia cazului în care sunt deŃinute cu scopul de a efectua plasamente sau a le tranzacŃiona
sau când acestea sunt considerate ca fiind activităŃi de finaŃare. În cazul în care un contract
reprezintă un instrument de acoperire a unei poziŃii de risc identificabile, fluxurile de numerar
aferente contractului respectiv sunt clasificate în aceeaşi manieră ca şi fluxurile de numerar
aferente poziŃiei astfel acoperite.

Fluxurile de numerar generate de activităŃile de finanŃare. ActivităŃile de finanŃare sunt activităŃi care
au ca efect modificări ale dimensiunii şi compoziŃiei capitalurilor proprii şi datoriilor entităŃii.
Prezentarea separată a acestor fluxuri este importantă deoarece este folositoare în estimarea cererilor
viitoare de fluxuri de numerar din partea finanŃaorilor întreprinderii. Mişcările de numerar generate de
activitatea de finanŃare cuprind:
− încasări şi plăŃi în numerar din emisiunea de acŃiuni sau alte instrumente de capital.
− plăŃile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziŃiona sau răscumpăra acŃiunile
entităŃii.
− Încasările şi plăŃile în numerar rezultate din emisiunea titlurilor de creanŃă, a împrumuturilor,
datoriilor neasigurate, obligaŃiunilor, ipotecilor şi altor împrumuturi pe termen scurt şi lung.
− plăŃile în numerar pentru diminuarea obligaŃiilor aferente operaŃiunilor de leasing financiar

Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare pot fi calculate şi prezentate conform IAS 7
folosind fie metoda directă, conform căreia informaŃiile furnizate se referă la încasări şi plăŃi în
mărimile lor brute, fie metoda indirectă conform căreia rezultatul net este corectat cu influenŃa
tranzacŃiilor cu caracter nemonetar, cu elemente de venituri şi cheltuieli asociate fluxurilor de numerar
care vizează activităŃile de investiŃii sau de finanŃare, de influenŃa variaŃiilor elementelor necesarului
fondului de rulment asupra trezoreriei.

Întreprinderile sunt încurajate să raporteze fluxurile de numerar obŃinute din activităŃi de exploatare
folosind metoda directă, întrucât aceasta furnizează informaŃii utile în prognozarea fluxurilor de
numerar viitoare şi care nu sunt disponibile prin metoda indirectă. În cazul metodei directe,
inormaŃiile referitoare la principalele clase de plăŃi şi încasări brute în numerar se pot obŃine în două
moduri:
− în cazul aplicării unei contabilităŃi de trezoreie, fluxurile din exploatare se obŃin din
înregistrările contabile ale întreprinderii, prin compararea încasarilo cu plăŃile aferente
exploatării;
− în cazul aplicării unei contabilităŃi de angajamente, fluxurile de exploatare se obŃin din Contul
de profit şi pierdere prin ajustarea veniturilor şi cheltuielilor de exploatare cu modificările pe
parcursul perioadei al stocurilor, creanŃelor şi datoriilor din exploatare (variaŃia nevoii de fond
de rulment de exploatare) şi eventual creanŃele şi datoriile aferente activităŃii de investiŃii sau
finanŃare (variaŃia nevoii de fond de rulment în afara exploatării). Nevoia de fond de rulment
de exploatare împreună cu cea în afara exploatării formează nevoia de fond de rulment
globală.

Nevoia de fond de rulment se determină ca diferenŃă între nevoile şi sursele de exploatare şi reprezintă
nevoia netă de surse ce provine din decalajul de încasări şiplăŃi al perioadei, fiind un indicator foarte
utilizat în cadrul analizelor pe bază de bilanŃ. În componenŃa nevoii de fond de rulment intră stocurile
şi creanŃele, ca imobilizări temporare şi resurse ce se vor materializa în încasări, şi datoriile faŃă de
furnizori şi alte datorii nefinanciare.

âFormula de calcul a luxurilor de numerar din activitatea de exploatre determinate prin metoda directă
în cazul aplicării unei contabilităŃi de angajamente este:

FNE = VEI – CEP – ∆NFRE,

409
 Unde: FNE = fluxuri de numerar din exploatare;
VEI = venituri din exploatare de încasat;
CEP = cheltuieli de exploatare de plată;
∆NFRE = variaŃia nevoii de fond de rulment de exploatare.

∆NFRE = (Sold final – Sold iniŃial)elementre componente ale NFRE

Metoda indirectă presupune determinarea fluxului de numerar net din activitatea de exploatare prin
ajustarea profitului nt sau a pierderii nete cu efectele variaŃiilor stocurilor, creanŃelor şi datoriilor din
exploatare din cursul perioadei, cu elementele nemonetare cum ar fi amortizările, provizioanele,
impozitele amânate, pierderile şi câştigurile în valută nerealizate, profiturile nerepartizate ale
întreprinderilor asociate şi interesele minoritare, precum şi cu toate celelalte elemente pentru care
efectele în numerar sunt fluxuri de numerar din activitatea de investiŃii sau de finaŃare.
Formula de calcul a fluxurilor de numerar din exploatare determinate prin metoda indirectă este:

FNE = RNC – VC- VIF + CC + CIF- ∆NFRE,

Unde: FNE = fluxuri de numerar din exploatare;

RNC = rezultat net contabil;
VC = venituri calculate;
VIF = venituri din activitatea de investiŃii şi finanŃare;
CC = ceheltuieli calculate;
CIF = cheltuieli din activitatea de investiŃii şi finanŃare;
∆NFRE = variaŃia nevoii de fond de rulment de exploatare

Cu toate ca IAS 7 recomandă utilizarea metodei directe, mai ales pentru satisfacerea necesităŃilor
informaŃionale ale investitorilor care pot realiza astfel o mai buna prognoză a fluxuriilor de numerar
viitoare, majoritatea întreprinderilor preferă folosirea metodei indirecte, datorită metodei de calcul
mai apropiate de formatul raportărilor contabile şi a caracterului mai „discret” în situaŃiile când
publicarea situaŃiei fluxurilor de trezorerie cerute de aplicarea metdei directe nu ar fi în avantajul
imaginii entităŃii în cauză.

Bibliografie:
1. Gheorghiu A., „Analiza economico-financiară la nivelul microeconomic”, Editura
Economică, Bucureşti,2004, p. 234;
2. Stanciu, I., „FinanŃe”, Editura Economică, Bucureşti,1997, p. 490;
3. *** - Ordinul Ministerului FinanŃelor Publice Nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a ComunităŃilor Economice
Europene şi cu Standardele InternaŃionale de Contabilitate, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Nr. 85 din 20 februarie 2001;
4. *** - Standardele InternaŃionale de Contabilitate 2000, Bucureşti, Editura Economică, 2000.

410