You are on page 1of 22

CURS PEISAGISTICA

MATERIAL RECAPITULATIV LUCRARE


Anul 4 Facultatea de Arhitectura
Ptr Lucrare Peisagistica - 29 MARTIE 2011 Sala Frescelor 8,30- 9,30 - Grupele: 41A+41B+42A+42B 9,30-10,30 - Grupele: 43A+43B+44A+44B+Restantierii anului 6A 10,30-11,30 - Grupele: 45A+45B+46A+46B Intarziatii nu vor fi primiti la lucrare cu alte grupe.

conf. dr. arh. Cerasella Craciun Coordonator Sectia Proiectarea si Planificarea Peisajului Facultatea de Urbanism Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti

GRADINA. SENS FILOSOFIC SI ESTETIC. TEORII COSMOLOGICE. ARHETIPURILE GRADINII. SIT SI SACRALITATE Gradina i lumea arhetipala CERURILE - trmul de deasupra - asociate cu perceptia umana a vazduhului - cuprinde: soarele, luna si stelele PARADISUL (RAIUL) n limba persana veche, ,,pairi-daeza" nseamn grdina ngrdita - harazit celor binecuvantati - fericire, bucurie, pace, desfatare - reprezentari: - gradina sau un parc minunat, cu arbori exotici plini de fructe savuroase, cu ruri ale vieii, cu psri i animale - peisaj natural: insula - fenomene naturale: aurora boreala. INFERNUL - trmul ,,de jos - situat sub suprafata pamantului, intr-un sistem de peteri subterane - regiune telurica ntunecata i sumbra, asociata cu groaza, disperarea i suferina fizica Grdini paradisiatice: muntele Kunlun, centru al lumii si poarta a cerului, este mpodobit cu grdini suspendate (Babilon) unde curge o fntn de nemurire - Edenul, era o gradina circulara care nconjoar Mingdangul, reeditnd in centrul mpriei pe aceea de pe Kunlun.

Simbolismul ARBORELUI - Simbol al vieii elementare, reprezint forma iniial a haosului i marcheaz un centru. face legtura ntre cer i pmnt; sintetiznd numeroase credine, ritualuri i mituri arborele - imagine reflectat a cosmosului, teofanie universal, simbol al vieii, al fecunditii inepuizabile, centrul lumii, suport al universului, receptacul al sufletelor strmoilor, semn al renvierii ARBORELE CA SIMBOL AL CENTRULUI Sensul generic al arborelui - devenire, venica i misterioasa evoluie arborele ca centru i scar ctre cer; contemplaia arborelui aduce in stare de melancolie fiina, cci i evoc sensul devenirii universale. Marcare a spaiului vital prin simboluri care repet universul, lundu-i ca reper centrul su: un copac, un stlp, piatra de temelie (omphalos) - simboluri ale centrului lumii i, prin extensie, ntregul spaiu din jurul lor a reflectat imaginea macrocosmosului - consfinit prin abraxas sau prin jertf. Un astfel de loc se ndumnezeiete, este purttor al faptului magic (hierofanic), adic sacru, CENTRUL poate fi considerat punctul de ntlnire dintre Cer i Pmnt, adic acolo unde s-a svrit Geneza nsi.
GRADINA ca ICON GRADINA ca LOC GRADINA ca OBIECT GRADINA ca GENIUL LOCI / LOC AL MEMORIEI GRADINA ca LOC AL ACTIUNII GRADINA ca TEMA GRADINA EXTINSA CA ORAS - ORASUL GRADINA

ISTORIA GRADINII Gradina Paradisului prima Gradina - Gradina Edenului / Gardina lui Dumnezeu. Paleolitic omul traieste in grupuri nomade, in peisaje naturale (adaposturi, pesteri, grote, etc.); gradina o reprezenta exteriorul, lumea de afara Primele gradini in Neolitic, in Mesopotamia, in urma cu 7000 de ani gradinile sacre concepute pentru a aduce omagiu divinitatii: pe langa temple, pe terasele ziguratelor (Urr mileniul 3, Assur mileniul 4) scop utilitar (agricultura, cresterea plantelor si cu rol alimentar) scop religios temple in tarile Orientului Mijlociu Mesopotamia, Egipt, Persia mileniile 4, 3 In sec. 9-6 i.Hr. mari parcuri de vanatoare Realizarea gradinilor presupune utilizarea unei anumite tehnologii. Gradinile au aparut atunci cand societatile preistorice au inceput sa aiba o economie productiva. Se dezvolta agricultura, cresterea animalelor; apar primele forme de asezari.

GRADINILE PERSANE ANTICE (Preislamice) Gradinile erau numite Gradini Paradis importanta elementelor naturii apa si vegetatia Gradinile palatelor de la Persepolis (cca 500 d. Hr), Pasargadai, Susa Gradini geometrice intersectia a doua axe, constructie centrala (pavilion, mausoleu sau fantana) Axele canale insotite de alei (simbolul celor 4 fluvii orientate catre cele 4 puncte cardinale) Vegetatie bogata si variata specii fructifere si ornamentale Canale de irigatii Parc de vanatoare, cu numeroase pavilioane si chioscuri pentru odihna, distractii si exercitii de tir (traditie mostenita de la Asirieni de catre regii Achaemenizi) si animale salbatice Informatii furnizate de reprezentarile din covoarele persane comandate de regele Khosrou al II-lea (sec.6 i.Hr.)
Exemple: Gradinile Paradis Gradinile Chahar Bagh (Char Bagh) Gradinile suspendate ale Semiramidei, Gradina Palatul Persepolis

Grdinile mprailor azteci erau gradini de destindere si relaxare - reuneau ce era frumos i extrem in lume: flori, fntni, muni, fluvii si drumuri, dar si fiine nprasnice i monstruoziti ale firii. nu sunt admise legumele si fructele sunt amenajate foioare, pavilioane, terase vegetatia este artificializata - mari arbusti sunt realizati din frunziuri i flori metalice; existau mini-gradini zoologice si amenajari peisagistice speciale: cotee de iepuri, heleteie cu peti, stnci, deluoare printre care rtcesc cerbi i cprioare; zece iazuri cu ap dulce sau srat pentru toate speciile de psri palustre sau marine; prdtoare, de la ulii i vinderei, pn la vulturul regal, adpostii sub un velum; lei, tigrii, lupi, acali, vulpi, erpi, pisici slbatice care fac o larm infernal sase sute de persoane intretin gradina si animalele, cur iazurile, supravegheaz si hrnesc puii. gradina este un muzeu de tiine naturale - sunt expuse inclusiv fiinte diforme: familii de albinoi, montrii, pitici i cocoai (Les Nouvelles du Mexique - Alfonso Reyes)

Gradinile Egiptului Antic mileniul 3, 2 i.Hr.


Domenii agricole ale marilor proprietari cuprindeau si gradini de placere reprezentari in necropolele din epoca Regatului Mediu (mileniul 2) Gradinile locuintelor
forma regulata, inconjurate de ziduri prelungire a cladirii, dominate de un bazin de apa rectangular sau in forma de T, populat cu pesti colorati, decorat cu lotusi Incadrat de randuri de arbori Cuprindeau pavilioane sau chisocuri orientate spre bazin Pergole cu vita de vie

Gradina botanica a lui Tuthmosis al III-lea varietate de specii basoreliefuri din templul de la Karnak Gradinile templelor regale funerare si divine Ramses I, Ramses II sec. 14-13 i.Hr. Gradini patio in interiorul palatelor decorate cu bazine de apa, pavilioane, voliere cu pelicani; irigate prin intermediul unor canale

GRADINA ANTICA GRECEASCA marcata de: aparitia orasului plan geometric, organizarea spatial volumetrica arhitecturala (teatre, agore) integrarea in peisajul natural (caracteristica a antichitatii grecesti). Gradina caracterizata de pragmatism si religiozitate
Gradinile sacre funerare sau divine inchinate zeitatilor Gradini pe langa palate, gimnazii, academii Gradina clasica greceasca - ca icon reprezinta Oameni, Zei si Evenimente din Mitologia greceasca Apare spatiul public urban gradini destinate publicului Mici gradini de tip patio (curte interioara) oglinda de apa in centru, elemente de influenta in gradinile romane
Cult pentru natura imagine, lumina, perspectiva panoramica, respect pentru elementul vegetal; puternic simt al peisajului Amplasarea templelor, teatrelor asigura o protectie naturala, ofera perspective spectaculoase. Grecii sustin apropierea dintre gradina si locurile naturale. Efecte cromatice verdele vegetatiei si albul marmurei Dezvolta latura mistica religioasa in conceptia gradinii, peisajului (Delphi) Templele = mari sculpturi in peisaj Nu exista grandoare; Peisajul era caracterizat de umanism

TIPOLOGII DE GRADINI:

Gradini miniaturale cultivate in context ritualic - Gradinile lui Adonis obtinute prin cresterea rapida a semintelor udate cu apa calduta (gradini de influenta orientala) Gradinile filosofilor - Gradina lui Epicur, Aristofan

Caracteristici generale pentru antichitate a gradinilor grecesti:


Dimensiuni reduse Subordonate arhitecturii Traseu geometric amorf Aspecte de voluptate si extaz Irigatii publice si particulare destinate clasei stapananitoare Geometrie logica Armonia intre dispunerea esentelor de vegetatie (arbori si arbusti) Vegetatia - dispusa liber, peisagistic, ca in natura salbatica - efect ornamental: chiparosii, statuile, fantanile, constructiile - decorativa (arbori si arbusti) - florile folosite ca decoratie Elemente arhitecturale: statui, coloane, colonade Pragmatismul specific grecesc se regaseste si in amenajarea gradinii Rigurozitatea greceasca in trasarea aleilor,marcarea zonelor/subzonelor

GRADINILE FILOSOFILOR -Situate de obicei in jurul Gimnasiului si a filosofilor initiatori de scoli filosofice -Aristofan numea gradina filosofica imperiu la copacilor, ceea ce insemna ca discipoli si maestrii se plimbau printre copaci si dialogau -Academia de la Athena a fost prevazuta intr-un parc public -Gradina destinata exclusiv trairii diverselor forme ale vietii spirituale Simtul masurii, sobrietatea rationalista, austeritatea, rigoarea pastrata pana la expeditiile lui Alexandru Macedon in Orient, cand grecilor li s-a relevat o lume de basm, luxoasa care i-a sedus -Gradinile s-au transformat, s-au extins, au devenit mai bogate in plante, arbusti decorativi si flori, colonade, portice-promenada si automate hidraulice - In Sicilia si Asia Mica natura teocritiana favoriza dezvoltarea gradinilor - In Syracuza exsita Parcul lui Gelon (540-478 i.Hr.), numit Cornul Amaltheei, datorita fertilitatii si vegetatiei luxuriante -Gimnasiul nu mai este un simplu loc pentru exercitii fizice ci o gradina multifunctionala

La Alexandria se afla o orga hidraulica intr-o gradina consacrata Zeitei Venus (in timpul lui Ptolemeu al II-lea 170-117 i. Hr.) Noi teme ornamentale: sculptura decorativa fara caracter religios (ex: nimfa cu cochilie intalnita mai tarziu la Versailles), reprezentand animale si nimfe Pestera element mitic care apartine peisajului idilic, si din poezie a trecut in peisajul absolut, superidealizat, care a devenit treptat gradina elenistica - tema naturii idealizate sau confectionate a trecut in arta gradinilor Dupa unirea Orientului nu Occidentul, prin expeditiil;e lui Alexandru Macedon clasicismul gradinii grecesti a evoluat in barocul alexandrin Exemple de gradini grecesti:
o o o o o o o o o o o o Templul din Olimpia Delos Tirins Templul Cybelle Segesta Templul Hephaistos Templul lui Apollo Eleusis Calea SacrA Atena Delphi Gradina lui Cimon

GRADINILE ANTICHITATII ROMANE:


-spatiu al relaxarii, al refugiului -inzestrate cu semnificatii simbolice si religioase; -dezvoltarea la un nivel inalt al tehnicii ornamentale; EXISTA UN SCHIMB PERMANENT AL INFORMATIILOR REFERITOARE LA TEHINICA GRADINII INTRE ROMANI SI ALTE CIVILIZATII: persii, grecii si egiptenii; - exista elemente preluate din gradinile acestor popoare: - porticul, care la egipteni facea legatura intre casa si spatial exterior; - elementul acvatic a fost preluat de la gradinile persanilor, construite in acest mod pentru combaterea ariditatii terenului; - pomii fructiferi au fost preluati de la greci, ca element de baza ce completeaza placerea oferita de gradina;

Romanii - popor pozitiv, dinamic, constructor, pragmatic, cuceritor

Gradina Romana:
- caracterizata de grandoare - conceptii bazate pe simbolismul religios combinat cu gandirea filosofica si literara, arte plastice si arhitectura - natura are o mare importanta aprecierea siturilor de mare valoare peisagera zone colinare, privelisti deosebite (Virgiliu sustine abandonarea orasului si intoarcerea catre domeniul provinciei, domeniu al bucuriei si virtutilor vietii rurale, al frumusetii campiei cultivate). - vilele romane - amplasate in provincie, dispuneau de gradini organizate conform principiilor compozitionale geometrice - cuprind obiecte de arta si elemente arhitecturale, bazine cu apa, plantatii, toate integrandu-se in sit, in mediul inconjurator. - vilele urbane preiau tipul elen de gradina de tip patio, inconjurate de galerii de coloane (peristil) canale, bazin ornamental, pegole, vase, statui, borduri tunse din buxus, plante aromate si colorate Sunt societati bazate pe credinta in zei, legende, locuri sacre. Apare conceptul de genius loci acel loc in care natura isi releva aspectul sacru.

ELEMENTE COMPOZITIONALE in GRADINA ROMANA ANTICA In ceea ce priveste esentele vegetale , se constata: - folosirea predominanta a florilor; - utilizarea unui numar redus de specii, care uneori ii oferea un aspect monoton - ex: folosirea plantelor salbatice cu rol ornamental, lipsa totala a speciilor exotice, folosirea unei singure specii a unei familii (trandafirul); - pentru inlaturarea monotoniei se apela la forma elementelor vegetale, creandu-se diferite jocuri - imbinarea abila a speciilor alimentareutilitare (foarte des intalniti fiind pomii fructiferi si legumele) si a celor decorative ; - folosirea coniferelor, imbinata cu tehnica fasonarii, prin care se creaza diferite forme geometrice/umane/animaliere, uneori ajungandu-se la realizarea unor adevarate scenografii si scenete teatrale in aer liber; - incepand cu secolul IV, se folosesc predominant plantele alimentare / utilitare (pomii fructiferi, legumele, zarzavaturi)

Influentele predominante in ceea ce priveste esentele sunt cele orientale; Elementele minerale si micile constructii, sunt destinate diferitelor anotimpuri, si diferitelor ore ale zilei, si erau constituite din alei, fantani, terme ; Pentru intretinerea cantitatii mari de vegetatie, elementul acvatic era intodeauna prezent, prin fantani, sau ochiuri de apa (in unele piscine erau amplasati chiar pesti care erau folositi la servirea mesei pentru musafiri). Alte elemente decorative, prezente in gradina romana antica sunt: vasele-decorative, vasele-containere pentru vegetatie, statuetele

TIPOLOGIA DE GRADINI ale ANTICHITATII ROMANE / Exemple: Gradinile vilelor imperiale: - Villa lui Plinius cel Tanar Toscana - Villa lui Hadrian de la Tivoli Gradinile de tip parc imperial: Gradinile lui Cezar, Antonio, Agrippina, Mecenate Gradina vilei din Piata Armerina (Massenzio) Gradina vilei Albana Gradinile private Gradina Villei lui Vetii din Pompei Vilei Liviei Gradina lui Tiberiu de la Capri Gradinile din Liciniani Domus Aurea a lui Nero Gradinile piublice Parcul lui Agrippa TEHNICI SPECIALE UTILIZATE DE ROMANI a. Utilizarea unei forme bine determinate (forma de stadion, circ) b. Un element de baza in gradina romana este folosirea formei unui curs de apa pentru crearea de suprafete destinate plimbarii (ambele trasaturi prezente la vila Albana); c. Construirea vilelor langa o apa, genera aparitia unui element special, neintalnit la gradinile din centrul Romei, un zid, care era decorat si devenea parte a gradinii (exemplu: villa di Val Catena) , aceasta nefiind o trasatura traditionala;

GRADINA ANTICA ISLAMICA


a fost preluata si a influentat arta gradinilor din lumea araba. in functie de cultura fiecarei tari au aparut diferentieri in modul de perceptie al gradinii. de remarcat diferentele intre Gradina Clasica Islamica si Gradinile Peninsulei Arabice. -intreaga atentie a unei case nu cadea pe exteriorul acesteia, ci pe dezvoltarea interioara si mai ales a gradinii tip curte interioara. - aceasta organizare a fost sustinuta de un climat bland care a permis utilizarea unei vegetatii luxuriante. -incarcatura spirituala a acestor gradini este foarte importanta, religia fiind un factor marcant in viata populatiei islamice. - cheia intelegerii Arhitecturii islamice si in special a Gradinii Islamice este caracterul introvertit al acestora. -in realizarea unei gradini islamice, se observa stransa legatura cu arhitectura, relationarea celor doua moduri de perceptie, al uneia din interiorul celeilalte -caracteristic Gradinilor Islamice le sunt: miniaturismul si introvertirea - in unele parti ale lumii islamice rolul acestora este de a intruchipa paradisul asa cum e descris in Coran -relatia cu arhitectura era puternica, astfel incat, intre cladire si gradina se stabilea o legatura foarte importanta, formand un tot unitar influenta gradinilor islamice in Spania - zona Granada.

CARACTERISTICI ale Gradinilor Islamice : DIVERSITATEA imbinarea elementelor cu o varietate mare forma o imagine unitara. Se realiza un joc al realului cu irealul, intre practic si fantezie, intre sacru si profan, fizic si metafizic, urban si natural FRUMUSETEA calitatea estetica era foarte importanta. In traditia ismamica simtul artistic a fost o parte integranta a vietii de zi cu zi, pentru care frumusetea nu era un lux, ci un tel, astfel nu era gresit sa iti decorezi interiorul cladirii si sa lasi fatadele foarte simple. CONSERVAREA in special a elementelor care se preocupa de mediul inconjurator. Folosirea apei este controlata cu grija si in general este folosita impreuna cu elemente vegetale pentru a asigura umiditatea aerului necesara. Rolului apei in gradina islamica este importanta pentru capacitatea de reflectie, mobilitatea si calitatile acustice COMPLEXITATEA necesitatea ca designul gradinii sa raspunda la elementele arhitecturale, trebuie sa fie o ordine spatiala in planul arhitectural sau urban (al oraselor Islamice) INDIVIDUALISMUL este principiu de baza in lume Islamica, fiecare persoana raspunde direct lui Dumnezeu. Astfel, obiectele comune ale unei societati particulare, se dezvolta dupa un design individual, cu conditia ca nici un individ sa nu isi deranjeze vecinii MULTIFUNCTIONALITATEA o gradina trebuie sa produca apa si mancare nu numai pentru locuitori, ci si pentru animale si pasari. Arborii si arbustii vor produce nu numai fructe si ierburi (utilizate in alimentatie si in scopuri medicinale), ci si umbra, reacoare si umiditate, miscare si sunet MODERATIA necesitatea de a mentine balanta echilibrata intre om si natura, umbra si soare, functiune si spatiu liber, etc

CARACTERISTICI ale Gradinilor Islamice SPATIAL COMPOZITIONALE SI FUNCTIONALE:


PLAN GENERAL CVADRIPARTIT ca rezultata al influentei Coranului si al conceptului de Paradis si ca necesitate a irigarii gradini, tinand cont de climatul arid. Astfel planul gradinii este impartit de patru cursuri de apa, care reprezinata raurile paradisiece si care duc spre un element central, o fantana sau un bazin. APA este elementul central si cel mai important in gradinile islamice, avand rol atat fizic, cat si metafizic. Lumea islamica s-a dezvoltat intr-o arie geografica unde se intalnesc temperaturi foarte ridicate cu un climat aspru, in care apa aducea viata in desert. De aici, rezulta conotatiile apei in plan spiritual. VEGETATIA SI UMBRA raport echilibrat intre zone insorite si umbrite in cadrul gradinii; vegetatia inalta se imbina cu vegetatia de inaltime medie sau mica; se folosesc aliniamente, texturi, precum si siluete cu rol simbolic, copaci care nazuiesc spre divinitate PAVILIOANE prezenta acestora in cadrul gradinilor este strans legata de Coran, unde acestea sunt promise credinciosilor ca locuri de unde gradina poate fi admirata ZIDURI SI PORTI Cum ar fi Paradisul, mare sau mic, acesta va fi inconjurat de ziduri cu porti Coran. In afara acestei influente, imprejmuirea gradinilor cu ziduri sau portice si dezvoltarea acestora in corpuri de cladire (care inconjoara gradina) are si un aspect functional: impiedica extinderea desertului si ofera umbra, precum si intimitate pentru actiunile care se desfasoara in interiorul acestei

BIBLIOGRAFIE PEISAGISTIC - conf. dr. arh. Cerasella Craciun


Crti Biblioteca UAUIM
III14TEMPUS Pigeat, Jean Paul, Parcs et jardin contemporain, Paris, 1990 I 27 DBI Rode Auguste, Der Engliche Garten zu Worlitz, Berlin, 1994 II 39 DBI Wiese, Conrad, Gartenkunst und Landschaftgestaltung in Japan, Berlin, Ernst Wasmuth, Tubingen, 1982 II 38 DBI Plumptre, George,Wasergarten, Stuttgart, Deutsche Verlags-Anstalt, 1995 II 44 DBI Hinz, Gerhard, Peter Joseph Lenne. Das Gesamtwerk des Gartenarchitekten und Stadteplaners, Darmstadt,Georg Olms Verlag, 1989 I 1907 Cullen, Gordon, Townscape, Londra, The Architectural Press Ltd, 1961 II 165 Marcus, Rica, Parcuri si gradini in Romania, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1958 I 9077 Coster,14 Promenades dans Prague, Begedis,Editions Universitaires, 1988 II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, Ed. Didactica si Pedagogica, 1979 III 3204 The Edwardian Garden, 1989 III 3003 Vaisseau de pierres. Parc- ville, villette, architectures, Ed. Seyssel, Champ Vallon, 1987 I 9238 Preservation of the european arhitectural heritage (gardens of historic interes), 1993 III13TEMPUS Nitschke, Gunter, Le jardin Japonais, Koln, Benedikt Taschen Verlag Gmbh & Co KG, 1991 I 2413 Charageat,Marguerite,LArt des jardins, Paris,Presses Universitaires de France,1962 I 5486 Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1978 I 8581 Assunto, Rosario, Scrieri despre arta, Vol I : Filosofia gradinii si filosofia in gradina; Vol II: Gradini si Ghetari, Buc, Meridiane, 1988 II 2123 Simonds, John Ormsbee, Arhitectura peisajului, Buc, Ed. Tehnica, 1967 L 2 Costescu, Adrian, Peisajul ca scop, Arhitectura ca mijloc: O reacreditare a lemnului ( Licente ), UAUIM, Buc I 5486, Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1978 III44TEMPUS Martin, Jennifer, Lart des Etats-Unis, Paris, Citadelles & Mazenod, 1992 I 8321 Pavel, Amelia, Peisaj natural, peisaj uman. Un capitol de arta europeana, Buc, Ed. Meridiane, 1987 I 8588 Aubry, Frederic, Apropos de 8 1988/89. Site, paysage et implantation, Lausanne, Ecole Politechnique de Lausanne, 1988/89 I 9722 Birksted, Jan, Relating Architecture to Landscape, Londra, E & FN Spon,1999 II 2484 Eckbo, Garrett, The Landscape We See, NY, McGraw Hill Book Company, 1969

Larcher, Jean-Luc, Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage rural. Histoire, composition, elements construits, Paris, Lavoisier- Tec & Doc, 1995 I 4224 Preda, M., Arhitectura peisagera, Buc, Ceres, 1973 II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, ed. Didactica si Pedagogica, 1979 III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion II 5678 How, James si Ochme, Wolfgang, Gardening with water I 3169 Jardin privees Modernes III 3723 Henry Moore. Sculptures with the landscape II 165 Parcuri i grdini din Romnia I 9722 Relating architecture to landscape I 9238 Preservation of the European Cultural heritage. Gardens of historic interest III 3724 Le Jardin II 2484 The Landscape We See II 3904 Spaii verzi II 5472 Amenagement des espaces verts III 1923 Der grose Gartenkatalog II 5676 Grdina de locuit II 3635 Arboricultura ornamental i arhitectura peisager I 5733 Espaces verts et urbanisme III 3003 Parc-Ville Villete II 3245 Sites et Sitologie III 1733 Handbook of urban landscape I 3306 Environmental design I 9597 Ecologie urbaine III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion CAR II 5094 BOO - Booth, Norman K., Basic elements of Landscape Architectural Design, I Rotterdam : Elsevier Publishing Company, 1983 CAR L 163 NIC - Nicula, Vladimir, Cod de bare vs fir de iarba. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Licente], Bucuresti : Universitatea de Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2002 CAR I 5486 CAC - Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1978 CAR II 2484 ECK - Eckbo, Garrett,The Landscape We See, New York : McGraw - Hill Carti editate in lb romana Iliescu, A.F.- Arboricultura ornamentala,Ed.Ceres, Bucuresti, 1998 Iliescu, A.F.- Arhitectura peisagera, Ed. Ceres,2003 Marcus, R.- Parcuri si gradini din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958 Muja, S.- Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor, Ed. Ceres,Bucuresti, 1984 Preda,M.,Palade,L.- Arhitectura peisagera, Ed.Ceres, Bucuresti, 1973 Selaru, Elena- Flori cultivate in gradina, Ed. Grand, Bucuresti, 1998 Sonea,V., Pavel,A., Ailincai,N. , Selaru, Elena - Floricultura, EDP, Bucuresti ,1979 Visoiu, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 2001

II

5472

Carti CERASELLA CRACIUN (www.cerasellacraciun.ro)

Carte Libraria UAUIM subsol sau Biblioteca UAUIM:METABOLISMUL URBAN. O ABORDARE NECONVENTIONALA A ORGANISMULUI URBAN, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-14-1(Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB - BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria , 15 octombrie -15 noiembrie 2008) Carte Libraria UAUIM subsol sau Biblioteca uAUIM: ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEII COMUNITARE. Studiu de Caz: Arta Mural i Tehnica de Art Graffiti/Stencil. (Editie coordonata), Editura Universitar Ion Mincu, (125 pagini in Format A5, color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureti 2009 Articol: PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGIC A ORAULUI, IN ANALELE ARHITECTURII, Bucuresti, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257), 2009 Articol: ORASUL DURABIL SI PEISAJUL, in Analele Arhitecturii, Bucuresti, 2009, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257),, 2009 Articol BUCURESTIUL, RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE, in publicatia Argument. Studii si cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism, nr.1/2009, Bucuresti, 2009 ISSN 2067 4252 Articol METHODES OF ANALYSIS, DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS LANDSCAPE, pag.869-879, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394 Articol UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN METABOLISM (coautor, alaturi de prof. Ancu Dinca), pag.880-885, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394. Articol: MACROSCAPE, (pag.32-33), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/sept. 2009. Articol: GRADINI DISPARUTE, (pag.83-85), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009. Articol DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI, postat pe http://www.stopco2.ro/2009/07/19/descopera-gradinilepierdute-din-bucuresti, 19 iulie 2009-07-27 SANATATE SI PATOLOGIE URBANA (pag 79-82), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Bucuresti in Context European, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), ISSN 1844 766X, nr. 2 / februarie 2009. Proiectul GRADINI PIERDUTE. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti (pag 82-84), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Studiul de Caz. Peisajul - Trecut si Prezent, in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI), ISSN 1844 766X,nr.2/februarie 2009. Articol: REZONANTA, FUNCTIE, STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. DISTANTA, RAPOARTE, INALTIME, ACCENT, REPER SI RITM URBAN, (pag.90-93), in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii, ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.05/2008. Capitolul: CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI diagnosticare de tip neconvenional (pag. 288-304), n lucrarea PREOCUPRI RECENTE N PLANIFICAREA SPAIAL. SPRE CONFLUENTA TENDINELOR EUROPENE CU PRIORITI NAIONALE (366 pag., format A5, alb-negru), editie ingrijita de Catalin Sarbu si Gabriel Pascariu, Editura Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 Articol: MOBILITATEA - TRANSFORMARE I METAMORFOZ N METABOLISMUL URBAN, (pag.58), in Numarul Tematic: Mobilitate Virtuala ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.01-02, ianuarie februarie 2008.

You might also like