Considera ii generale. Concuren a este un element definitoriu al economiei de pia i reprezint motorul dezvolt rii economico-sociale.

n general prin concuren se n elege o confruntare ntre tendin e adverse, care converg spre acela i scop. Prin concuren , n sens juridic n elegem confruntarea dintre agen ii economici cu activit i similare sau asem n toare, exercitate n domeniile deschise pie ei pentru c tigarea i conservarea clientelei, n scopul rentabiliz rii propriei ntreprinderi1. Premise. Din punct de vedere economic, concuren a, pentru a fi posibil presupune o pia organizat pe baza urm toarelor reguli: independen a i descentralizarea activit ii de produc ie, de distribu ie i de consum, libertatea de ini iativ f r constrngeri sau limit ri, de ordin administrativ i proprietatea privat asupra unui procent semnificativ din totalitatea mijloacelor de produc ie. Func ii. n condi iile de pia liber concuren a ndepline te cteva func ii definitorii: y faciliteaz ajustarea automat a cererii i ofertei n toate domeniile vie ii economice; y mpiedic fixarea pre urilor printr-o politic de monopol exercitat de anumi i agen i economici; y stimuleaz inven iile i inova iile, crearea de produse ori servicii noi de o calitate tot mai bun ; y asigur o alocare ra ional a resurselor n func ie de diferitele utilit i solicitate pe pia ; y stabile te o repartizare a beneficiilor propor ional cu contribu ia efectiv a agen ilor economici n activitatea de producere a unor bunuri i de prestare a unor servicii i de distribu ie a acestora. Formele concuren ei. n func ie de anumite criterii n literatura juridic de specialitate se face deosebire ntre mai multe forme ale concuren ei. Dup gradul de libertate se distinge ntre concuren a pur sau perfect i concuren a eficient sau posibil . Concuren a pur sau perfect are tr s turi cum ar fi: atomicitatea pie ei (un num r mare de agen i mici i mijlocii), omogenitatea produselor i serviciilor (relativa similitudine calitativ a acestora), transparen a (posibilitatea consumatorilor de a cunoa te caracteristicile i pre urile produselor care li se ofer ), pluralitatea de op iuni mobilitatea factorilor de produc ie determinat de factori care in exclusiv de pia . n raport cu acest tip de concuren statul nu intervine n economie dect pentru asigurarea condi iilor optime pentru desf urarea spontan a concuren ei economice. Concuren a perfect a func ionat n perioada de nceput a capitalismului. n timp, tendin a a fost de a se promova o alt form a concuren ei denumit conven ional concuren eficient sau posibil . Interven ia statului in cazul concuren ei eficiente const n ndeplinirea de c tre acesta a unor func ii de reglementare, de asisten i de gestiune2.

O. C p n , Dreptul Concuren ei Comerciale (concuren a onest ), Ed. Lumina Lex, Bucure ti, 1992, p. 86 Func ia de reglementare nu a fost niciodat abandonat de vreun stat. Ponderea acestor func ii difer dup genul de politic economic promovat, care poate fi liberal sau social.

Concuren a eficient se concretizeaz prin trei tr s turi specifice i anume: - caracterul deschis al pie ei (to i agen ii economici se bucura de accesul liber pe pia ); - libertatea de ac iune pe pia (toate ntreprinderile i pot stabili n mod autonom politica n raport cu ceilal i concuren i si cu consumatorii); - to i utilizatorii i consumatorii s beneficieze de un grad satisf c tor de libertate n alegerea furnizorului i a m rfii dorite3. Modelul concuren ei este flexibil i r spunde n mod corespunz tor unor exigen e conjuncturale impuse de pia i este larg adoptat n teoria dreptului ca i n jurispruden , inclusiv de jurispruden a Cur ii de Justi ie a Comunit ilor Europene. Dup cum prin practicile concuren iale ale agen ilor economici se ncalc dispozi iile legale care reglementeaz domeniul concuren ei se face distinc ie ntre concuren a licit si concuren a ilicit . Concuren a ilicit poate fi de asemenea clasificat n concuren interzis i concuren neloial . Concuren a interzis apare in domenii scoase de lege din sfera competen ei. Concuren a neloial apare n domeniul n care competi ia este permis prin lege dar trebuie desf urat cu mijloace oneste. n concluzie, a a cum s-a observat, ne afl m n cazul concuren ei interzise atunci cnd se s vr e te un act f r drept (interzis de lege) i in cazul concuren ei neloiale atunci cnd un act, in principiu permis este realizat printr-un exerci iu abuziv al unui drept. Prin concuren neloial trebuie s n elegem s vr irea n domeniile deschise competi iei economice, a unor fapte contrare legii sau uzan elor cinstite ale activit ii comerciale, n scopul capt rii clientelei unor rivali de pe pia a relevant , producndu-se astfel prejudicii materiale i/sau morale, prezente sau eventuale4. Concuren a neloial nu trebuie confundat cu activit ile pe care le poate desf ura titularul unui drept de proprietate industrial , cu practicile monopoliste, sau cu anumite m suri ce se iau pentru protec ia consumatorului. Potrivit art. 2 din Legea nr. 11/1991, privind combaterea concuren ei neloiale5, constituie concuren neloial orice act sau fapt contrar uzan elor cinstite n activitatea industrial i de comercializare a produselor, de execu ie a lucr rilor, precum i de efectuare a prest rilor de servicii. n practica judiciar uneori se face confuzie ntre concuren a onest i cea neloial . Pentru a- i acapara clientela un comerciant are dreptul s uzeze de toate practicile oneste pentru a ob ine acest lucru, inclusiv practicarea unor pre uri mai mici dect un alt agent comercial concurent cu acela i profil de activitate. Practicile anticoncurentiale reprezinta mijloace neoneste folosite de unii agenti economici pentru atragerea clientelei concurentilor. Daca in Occident aceste practici sunt tratate cu sanctiuni dure, la noi legea este mult prea slaba" pentru a-i tine in frau pe diversionisti. Asa-numita concurenta parazitara, concept larg vehiculat in lumea occidentala (sub terminologia free riding sau parasitisme), inseamna ca un agent al pietei traieste ca un parazit, pe seama muncii altora, tragand foloase din eforturile si reputatia celorlalti. In alte tari, astfel de practici au fost recunoscute pe cale legislativa drept acte specifice de concurenta neloiala, primind incadrari specifice. In Rom nia, Legea privind combaterea concurentei neloiale nu prevede incadrari penale si nici macar contraventionale pentru astfel de manifestari. Ramane
C. Voicu, Al. Boroi, Fl. Sandu, I. Molnar, M Gorunescu, S. Corl eanu, Dreptul penal al afacerilor, Edi ia 3, Ed. C.H.Beck, Bucure ti, 2006. p. 445 4 Ibidem, p. 445-446 5 Publicat n Monitorul Oficial nr. 24 din 30 ianuarie 1991, modificat i completat de Legea nr. 21/1996 i Legea nr. 298/2001
3

doar raspunderea civila. Dar pentru asta este necesara o actiune in justitie, demarata de partea lezata, ceea ce inseamna o mare intarziere pentru luarea unor masuri impotriva faptelor anticoncurentiale. Aceste practici se regasesc pe piata sub cele mai diverse forme, cum ar fi imitarea parazitara a metodelor de publicitate, a tipului de promovare, referiri abuzive la companii sau marci de prestigiu. Anumite actiuni vizeaza transferarea imaginii favorabile create de reputatia unor marci asupra propriilor produse sau servicii. Cei care recurg la astfel de practici neloiale utilizeaza, in contextul comercializarii si al publicitatii produselor lor, expresii ca: gen", de tipul", ca si produsul X", mod", stil", marca", gust", dupa reteta" sau alte mentiuni asemanatoare. Cu alte cuvinte, incearca sa atraga asupra produselor lor avantajele garantiilor de calitate conferite de marci consacrate. O serie de legi speciale aparute recent, cum ar fi H.G. 106/7.02.2002, privind etichetarea alimentelor, art. 6, alin. 4 din Anexa nr. 1, interzic expres utilizarea unor astfel de termeni. Aceste restrictii isi au originea tocmai in ideea de a reprima manifestarile neloiale ale concurentei care, folosind o astfel de publicitate si practic nd, eventual, preturi mai scazute, poate deturna o parte din clientela celor care, prin eforturile lor, au consacrat marcile respective. Deturnarea clientelei Un caz anticoncurential frecvent este inregistrarea unui nume de domeniu identic cu un semn distinctiv care deja exista, in scopul de a crea confuzie in randul consumatorilor si de a acapara clientela concurentilor. Dupa nenumaratele procese referitoare la domenii, transate in favoarea reclamantilor, practicile neloiale de acest gen s-au extins pe alte directii pe Internet. Mai nou, Google este in procese cu mai multe companii pentru ca a vandut cuvinte-cheie si metataguri constand in denumirile unor marci celebre. Confuzie privind semnele distinctive Este vorba despre imitarea marcilor emblemelor, ambalajelor si a oricarui alt insemn caracteristic al societatii respective. In afara de infractiunea de contrafacere a marcilor, pedepsita de art. 83 din Legea nr. 84/1996, privind marcile si indicatiile geografice, aceste fapte pot face obiectul infractiunii de concurenta neloiala, in masura in care folosirea fara drept a unor marci identice ori similare este de natura a produce confuzie. In dreptul concurentei comerciale, prin confuzie se intelege actul de concurenta neloiala care consta in disimularea credibila a propriei activitati de piata a autorului, sub aparenta semnelor distinctive ale concurentului lezat sau ale unui colectiv de concurenti. Conform art. 5 lit. a din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la doi ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei folosirea unei firme (...) marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial (...), a unei embleme sau a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant". Confuzia poate fi provocata nu doar de o contrafacere sau o imitatie servila a semnelor distinctive ale altui comerciant. Aceasta imitatie poate sa fie numai partiala, dar, in masura in care atinge elemente caracteristice, poate crea confuzie. De exemplu, instanta franceza a considerat ca marca La vache serieuse" produce un risc de confuzie cu bine cunoscuta marca La vache qui rit", intruc t creeaza impresia unei origini comune a produselor. Un litigiu de rasunet a avut loc intre companiile France Telecom si Communication Media Services, avand ca obiect marcile Pages Jaunes" si Pages Soleil". Instanta franceza a condamnat compania Communication Media Services consider nd ca utilizarea marcii Page Soleil" este de natura sa creeze confuzie cu bine cunoscuta marca Page Jaunes". Conform

instantei franceze, cuv ntul soleil" duce cu g ndul la culoarea galbena si comporta si similaritati auditive, av nd acelasi numar de termeni si silabe ca si culoarea galbena. Legea incrimineaza faptele de natura sa produca confuzie", ceea ce inseamna ca, pentru a fi in prezenta unui act de concurenta neloiala, nu este necesar sa se fi produs deja o confuzie, ci doar sa existe un risc in acest sens. Riscul de confuzie se raporteaza la consumatorul obisnuit, cu atentie mijlocie, cu un nivel de educatie si de inteligenta mediu, comun. Totusi, daca produsul este targetat pe o categorie de consumatori initiati, specializati oarecum in utilizarea acestuia, riscul de confuzie se apreciaza in functie de acesti consumatori. Infrac iunea de concuren neloial prev zut n art. 5 din Legea nr. 11/1991 A a cum s-a apreciat n literatura de specialitate Legea nr. 11/1991 dep e te concep ia politic i juridic care a stat la elaborarea art. 301 C. pen. concuren a neloial , ntruct obiectul ocrotirii penale n cazul infrac iunii prev zute n art. 5 al Legii nr. 11/1991 l constituie rela iile sociale stabilite ntre comercian i pe pia a liber , n spiritul art. 1 al acestei legi6. Astfel se consider c odat cu apari ia Legii nr. 11/1991, dispozi iile art. 301 C. pen. au fost abrogate implicit 7. Autorit i specializate n prevenirea i combaterea faptelor i actelor care ncalc regimul concuren ei. Pentru controlul desf ur rii activit ilor comerciale n spiritul concuren ei n ara noastr au fost nfiin ate autorit i specializate din care cele mai reprezentative sunt: Consiliul Concuren ei i Oficiul Concuren ei; Camera de industrie i comer a Romniei i a municipiului Bucure ti i camerele de industrie i comer jude ene; Oficiul registrului comer ului organizat n fiecare jude i n municipiul Bucure ti; Garda financiar etc.

Comercian ii sunt obliga i sa i exercite activitatea cu buna-credin a, potrivit uzan elor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerin elor concurentei loiale. 7 C. Voicu, Al. Boroi, Fl. Sandu, I. Molnar, M Gorunescu, S. Corl eanu, Dreptul penal al afacerilor, Edi ia 3, Ed. C.H.Beck, Bucure ti, 2006. p. 451

Bibliografie: 1. O. C p n , Dreptul Concuren ei Comerciale (concuren a onest ), Editura Lumina Lex, Bucure ti, 1992. 2. C. Voicu, Al. Boroi, Fl. Sandu, I. Molnar, M Gorunescu, S. Corl eanu, Dreptul penal al afacerilor, Edi ia 3, Editura C.H.Beck, Bucure ti, 2006. 3. Laura Maierean, Dreptul concurentei comerciale, Editura Cermaprint, Bucuresti, 2009. 4. Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale.

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

REFERAT
ETICA IN AFACERI
Tema: CONCURENTA NELOIALA

Student: NICU MARA C.I.G.-I.F.R. Galati anul III

Galati 2011