1.

titlul lucrarii de disertatie: candidatul va enunta titlul lucrarii de licenta/disertatie, desi membrii comisiei sunt, desigur, la curent cu acest lucru; 2. obiectivul lucrarii: candidatul va prezenta obiectivul (scopul) pe care si l-a propus in elaborarea lucrarii de disertatie. Aceasta prezentare trebuie sa fie cat mai concisa si mai clar exprimata, daca se poate intr-o singura fraza; 3. modalitatea in care a fost realizat obiectivul lucrarii: se va prezenta maniera de analiza, cercetare sau documentare in care candidatul a realizat obiectivul lucrarii (prin documentare livresca, prin studii de caz, prin analize empirice, prin analize comparative, prin modelare matematica, prin analize de tip statistic, etc.); 4. structura lucrarii de disertatie: desi este un punct cumva redundant in economia prezentarii lucrarii, el poate fi util deoarece arata faptul ca absolventul are clar in minte continutul lucrarii precum si ordonarea logica a intregului demers de cercetare. Daca, insa, comisia nu solicita renuntarea la acest punct, el trebuie redus la esenta: se vor enumera practic obiectivele specifice (subobiectivele) pe capitole, fiecare cu cate un foarte scurt comentariu privind modalitatea de realizare; 5. principalele probleme (obstacole) de natura metodologica, stiintifica, organizatorica, etc. care au trebuit invinse pentru a realiza obiectivul lucrarii (daca este cazul): candidatul va prezenta pe scurt cele mai importante probleme care au trebuit invinse, cum ar fi: asigurarea comparabilitatii preturilor, asigurarea unor transformari metodologice, lipsa unor serii statistice suficient de lungi, absenta sau incompletitudinea unor date s.a.m.d.; 6. principalele concluzii desprinse din realizarea cercetarii: candidatul va enumera (fara a intra in amanunte) cele mai importante rezultate (concluzii) desprinse din analiza efectuata. Este bine ca aceste concluzii sa fie prezentate in mod sistematic si anume: a) concluzii de natura teoretica si metodologica; b) concluzii de natura empirica; c) concluzii de natura propunerilor de perfectionare/schimbare; d) concluzii de natura continuarii cercetarii intreprinse.

Obiectivul lucrarii : Am ales a aborda acest subiect , deoarece incidena procentual a accidentelor de circulaie grave a crescut in ultimii ani , iar activitatea desfasurata de catre expertii criminalisti in cadrul expertizei reprezinta un element cheie in stabilirea unor elemente care au avut un rol determinant in producerea unui accident de circulatie , acest aspect determinandu-ma a aprofunda materia expertizei criminalistice , tehnice-auto si in cazul existentei victimelor a expertizei medico-legale . Din nefericire , de nenumarate ori , in urma expertizelor efectuate se constata cauzele accidentelor de circulatie , insa fara a se lua masuri de prevenire a acestora , printr-o informare corecta sau prin aplicarea de sanctiuni drastice pentru infractiunile savarsite in trafic . De asemenea , asistam deseori la inxistenta tragerii la raspundere penala a faptuitorilor , atunci cand in urma unui accident de circulatie in urma clarificarii diferitelor imprejurari ale accidentului in scopul realizarii procesului penal , se observa o incorecta incadrare juridica a faptelor savarsite . Modalitatea prin care a fost realizata lucrarea: prin studii aprofundate ale lucrarilor de specialitate , culegerii de informatii ale expertilor in domeniu . Structura lucrarii : In capitolul 1 al lucrarii s-a analizat notiunea de proba si mijloc de proba , etimologia si definitia acestor termeni , precum si importanta deosebita in solutionarea cauzelor penale , analizandu-se caracterul si clasificarea mijloacelor de proba . Mai departe , s-au prezentat notiuni generale despre expertiza , atingandu-se subiecte precum : obiectul, importanta , si valoarea probanta a expertizei , dar si clasificarea acestora . Un alt subcapitol este reprezentat de notiunea accidentului de circulatie , acest prim capitol incheindu-se cu cauzele accidentelor de circulatie incluzand cei 3 factori determinanti ai accidentelor de circulatie . Capitolul II al lucrarii cuprinde notiuni despre expertiza criminalistica a accidentelor , precum si descrierea detaliata a provenientei urmelor prezente in urma unui accident , precum si etapele examinarii detaliate a acestora . Capitolul III cuprinde notiuni despre expertiza tehnica-auto in accidentele de circulatie , notiuni precum: tematica , obiectivele . raportul de expertiza tehnica , si suplimentul de expertiza , contraexpertiza. In cadrul capitolului IV am cuprins expertiza medico-legala , incluzand obiectul acestui tip de expertiza , precum si mecanismul de producere a leziunilor al pietonilor si al persoanelor din autovehicul , dar si determinarea alcolemiei si a starii de oboseala a conducatorului auto . Concluzii materia expertizei accidentelor de circulatie este extrem de importanta in stabilirea cauzelor accidentelor de circulatie , cele 3 tipuri de expertize au un rol bine stabilit in aflarea detaliilor de natura criminalistica, tehnica ori medicala producerii accidentelor auto . http://www.scribd.com/doc/44514703/Cantarile-Sfintei-Liturghii-Notatie-Lineara-Si-Psaltica#archive