You are on page 1of 50

SCOALA SANITARA POSTLICEALA HUNEDOARA

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator tiinific : Dr.Fiziokinetoterapeut

Absolvent:

VIORICA-SIMONA TOLOCICA

CARPINEC AMALIA MARIA

Hunedoara 2011

RECUPERAREA MEDICAL PRIN CURA BALNEAR N AFECIUNILE REUMATISMALE

CUPRINS

CAP.1. REUMATOLOGIE..................................................................................4 Seciunea 1.1. Generaliti i definiie.......................................................4 Seciunea 1.2. Reumatismul poliarticular acut ...........................................4 Seciunea 1.3. Poliartrita reumatoid..........................................................5 Seciunea 1.4. Spondilita anchilozant .......................................................7 Seciunea 1.5. Afeciuni ale coloanei .....................................................9

CAP.2 CURA BALNEARA IN AFECTIUNILE REUMATISMALE .............17 Seciunea 2.1. Balneoterapia ....................................................................17 Seciunea 2.2. Electroterapia ....................................................................20 CAP.3 TERAPIA FIZICA SI DE RECUPERARE. STUDIU. .........................25 Seciunea 3.1 Metode de recuperare BFT n artroza genunchiului (gonartroza) ........................................................................................................25 Seciunea 3.2 Metode de recuperare BFT n nevralgia sciatic................34 Seciunea 3.3 Metode de recuperare BFT n artrozele de cot...................43 BIBLIOGRAFIE.....50

CAP.I REUMATOLOGIE
Seciunea 1.1. GENERALITI I DEFINIIE Reumatologia este stiinta care se ocupa cu studiul bolilor reumatice, boli infectioase declansate de de infecia cu streptococ betahemolitic (in snge) ca urmare a unor abcese, infecii urinare etc., aprute cel mai adesea in copilrie. Reumatologia studiaza patologia pielii, a cartilajului, a sinovialei, a tendonului, a discurilor intervertebrale, a ligamentelor intervertebrale si a osului. Punctul comun de afectare este tesutul conjunctiv, de aceea reumatismul este in fapt o boala a tesutului conjunctiv. Tesutul conjunctiv este format din fibre conjunctive (predomina la muschi), substanta fundamentala (predomina la oase) si celule (predomina la piele si organe). In formele sale foarte grave, reumatismul poate ataca si tesutul conjunctiv din organele interne. De aceea, reumatismul se poate instala la nivelul oricarui organ. Tratamentele moderne sunt eficiente, astfel inct streptococul este nlturat definitiv. Analizele concludente care se fac in reumatism sunt ASLO (antistreptolizina O) si VSH (viteza de sedimentare a hematiilor). In reumatismul infecios acut tratamentul cu antibiotice este obligatoriu. Bolile reumatice pot fi clasificate in funcie de factorii etiologici, patogeni sau morfologici. Putem avea: - reumatisme articulare (prind articulatiile) si reumatisme abarticulare (extraarticulare): nu prind articulaiile, ci esuturile moi: bursite, fascite, miozite, nevralgii si nefrite, periartrite, tenosinovite, tendinite, miozite, etc. - reumatisme inflamatorii si reumatisme degenerative De reinut! Reumatismul este o boal a esutului conjunctiv (esut de susinere), caracterizata prin apariia unor noduli reumatici numii Aschoff Talalaev, mai ales la nivelul inseriilor tendinoase si pe periost. Reumatismul articular acut se trateaz cu reflexoterapie, gimnastica, sejur in staiuni balneare; nu se aplica masaje. Se recomanda si apiterapie pentru intarirea factorilor imunitari: cura cu tinctura de propolis: la aduli - 20 picturi de 3 ori pe zi; la copii mai mari de 6 ani 10-15 picturi; la copii mici 3-5 picturi; cura cu oet de mere si miere; consum sporit de miere. Grupa reumatismelor articulare Reumatismele articulare pot fi de dou feluri: 1) reumatisme inflamatorii: reumatismul poliarticular acut, poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta 2) reumatisme degenerative: scolioza, cifoza, spondiloza, discopatia, hernia de disc, artroza, PSH, reumatismul tuberculos, osteoporoza De retinut: Terminaia -oza = degenerare iar ita = inflamare. Seciunea 1.2 REUMATISMUL POLIARTICULAR ACUT - PRA (febra reumatic sau reumatismul Socolski - Buyot) Este un reumatism de natura infecioas (dat de infecii cu streptococul betahemolitic din grupa A; poate debuta in urma unor faringo-amigdalite streptococice repetate sau la 1-4 sptmni dupa scarlatina). Se manifesta la persoane cu vrsta intre 3-27 de ani. Intre 3 12 ani poate avea si prindere cardiaca si trebuie tratat din timp, altfel se poate rmne cu o cardita reumatica; 6-12 ani este perioada critic. De aceea este bine ca cei mici sa nu bea apa rece din frigider (adica sub 4C apa de izvor are intre 5-9C, iar cea din pamant are 4C) sau sa nu manance prea multa inghetata odata. In popor se spune ca acest reumatism linge 4

articulatiile si ataca inima. Copilul se culca perfect sanatos seara si dimineata se trezeste intepenit. Sunt cuprinse de obicei articulaiile mari: glezn, genunchi, sold, cot, pumn, intr-o succesiune relativ rapid. Poliartrita dureaz in general 2-3 sptmni si nu las semne articulare. In perioada afectrii, articulaiile se tumefiaz, devin calde, roii si dureroase (principiul: rubor calor tumor - dolor), mai ales la mobilizarea activa; pot aprea si palpitaii. In momentul apariiei acestor manifestri, in snge apar anticorpi specifici (streptolizina) mpotriva acestor antigene streptococice (in laborator ii determinam prin titrul Aslow; daca in mod normal este sub 200, acum creste peste 333). Examene de laborator: pentru diagnostic precis: - VSH: creste cu mult peste 25-30 mm/h - creste proteina C reactiv - numrul de leucocite creste cu mult peste 15.000 20.000 pe mm3 - Aslow crete peste 333 - fibrinogenul creste de asemenea - la examenul de urina apar proteine (sau) albumine in urina = proteinurie (albuminurie); se asociaz cu hematurie microscopica. Tratamentul se face obligatoriu cu antibiotic, cu penicilina G (1600 uniti/zi) sau cu eritromicina (copii: 40mg/kg corp/zi; aduli: si 1 g/kg corp/zi) aprox. 10 zile. La nevoie se poate repeta. Se va face apoi profilaxie cu Moldamin (1.200.000 uniti/1 - 2 sau 3 sptmni, in funcie de cat de virulent a fost reumatismul). Daca tratamentul nu este efectuat corect, apare cardita care se poate manifesta cu suflu sistolic sau afectiune de valva mitrala. Cu tratament corect se poate vindeca in totalitate. Daca nu apar complicaii dureaz 2-4 sptmni, daca apare si cardita poate dura 2-3 luni. Tratamentul fizioterapeutic: cretem capacitatea imunitara a organismului, gimnastica dimineata, cura cu tinctura de propolis (o picatura/ an de varsta la copil), cura cu polen, lptior de matc, cura cu oet de mere si miere, cura balneara. La copii trebuie combtut rahitismul cu bai de soare si cldura.

Seciunea 1.3 POLIARTRITA REUMATOID - PR (poliartrita cronica evolutiva - PCE sau poliartrita cronica primara - PCP) Poliartrita reumatoida este o boala generala a esutului conjunctiv. Se manifesta prin dureri ale articulaiei degetului mijlociu dup care se ntinde la toata mina, apoi la cot, umr, articulaii. In faze avansate se formeaz noduri in articulaii. Diagnosticul se pune in urma analizei reumatoide. Cauza apariiei nu sunt pe deplin elucidate. Se cunoaste doar ca aceasta boala apare pe un fond de imunitate sczuta, stare de oboseala, depresie, frigul si umezeala reprezentand factori favorizani. De regula, aceasta boala este facuta de femeile care traiesc in conditii mai grele, dar nu neaparat. Este mai frecventa la femei si are incidenta maxima la 45-50 ani. Debuteaz ncet, fara simptome deosebite. Are caracter inflamator, progresiv si simetric (articulaiile sunt prinse simetric: cot stng-drept, mana stnga-dreapta etc). La tinerete este mult mai grava, deoarece debuteaza in puseu acut de la inceput. Boala ncepe insidios, se altereaz starea generala, apatie, oboseala, discreta pierdere in greutate; apar dureri la nivelul articulaiilor mici, cel mai frecvent degetele mijlocii la ambele mini, cu redoare dimineaa, posibil si la mini si la picioare, boala manifestndu-se simetric. Caracteristica acestei boli este ca durerea apare la ambele maini/picioare in acelasi timp si nu doar la un singur membru si ca durerile apar dimineata (posibil chiar incepand cu ora 2-3 dimineata). Durerile pot fi prezente luni/ani, in pusee de o saptamana/ o luna, fr tumefierea articulaiilor sau pot aprea/disprea pana se permanentizeaz. Ulterior durerea este 5

permanenta, de la luni, la ani de zile. Pot exista si cazuri explozive. Cnd apar, tumefaciile au caracter permanent, chiar progresiv. In acest stadiu boala este instalata definitiv. Uor, ncep sa fie prinse si articulaiile mijlocii. Degetele se subiaz si apare degetul in fus. Prinderea articulaiilor este centripeta, de la articulaiile distale spre centuri (de la exterior spre interior). Primele leziuni apar la nivelul sinovialei si apoi la nivelul cartilagiilor (la epifiza: capul osului). Se distruge cartilajul si apare subluxatia articulara, care da forma specifica a degetelor in aceasta boala. In final se instaleaz anchiloza fibroasa. Muchii ncep sa se atrofieze de timpuriu. In esutul interstiial apar numeroi noduli, pielea devine atrofic, strvezie. Tegumentul se subiaz, devine lucios, se usuc si se descuameaz. De asemenea, apar leziuni nervoase/ demielinizare (in special in coarnele anterioare ale mduvei spinrii), ceea ce duce la o incoordonare a miscarilor. La ochi pot aprea irido-ciclite. In fazele finale, pe lng articulaii, apar leziuni si in organe si esuturi, pe care le schimonoseste. De aceea, aceasta boala scurteaza si chinuie viata. S-a constatat ca aceasta boala duce si la aparitia osteoporozei. Boala evolueaz in patru stadii: 1. apar tumefierile articulare, dureri spontane la micare; uneori si degetul in fus; sunt prinse articulaiile mici si mijlocii; stare generala de inapetena si pierdere ponderata; 2. ncep sa se limiteze micrile in articulaii; apare atrofia musculara; apare osteoporoza; pot fi prinse si articulaiile sterno-claviculare si temporo-mandibulare; 3. articulaiile ncep sa se deformeze; apar subluxaii; apare anchiloza fibroasa si o atrofie musculara mare; 4.procesul de anchiloza fibroasa si osoasa se definitiveaz /fixarea degetelor si genunchilor in poziii vicioasa - stadiu terminal. Examenul de laborator nu este concludent la nceput. - VSH-ul creste la 80-100 ml/h - apare o uoara anemie la hemograma - electroforeza proteinelor serice arata un nr. sczut de albumine, alfa si betaglobulinele sunt crescute - testele de aglutinare: testul Valer Rozen si Latex: pozitiv, mai trziu; exista si microteste pentru evidenierea factorilor reumatoizi (de obicei este vorba de imunoglobuline: M, G si A) - stabilirea diagnosticului se face in final tot pe semiologie (prinderea articulaiilor mici; redoarea articulaiilor dimineaa; sensibilitate crescuta/durere la mobilizare; tumefierea prilor moi si a articulaiilor; prinderea articulaiilor simetric; semne de osteoporoza; testul reumatic cu imunoglobulinele A, M, G). Tratament medicamentos se da, dar fara prea mari rezultate. Tratamentul fizioterapeutic consta in reflexoterapie si cura cu tinctura de propolis. Tratamentul intensiv presupune apiterapie, reflexoterapie, masaj terapeutic, gimnastica medicala articulara si, funcie de stadiul bolii, exerciii respiratorii si masaj sedativ al cutiei toracice. La cea mai mica bnuiala, fizioterapeutul trebuie sa nceap tratamentul pentru a nu se ajunge in faza in care nu se mai poate face nimic. Pe toate cile vom ntri factorii imunitari: regim de viata, regim alimentar, echilibru munca-odihna, apifitoterapie, consum sporit de miere, propolis, lptior de matca, polen (primvara-toamna), cura cu oet de miere si mere, gimnastica moderata, uor masaj de ntreinere (se face mai bland pentru a nu subluxa articulatiile si pentru ca da dureri, dar este necesar pentru a intretine musculatura si a o impiedica sa se atrofieze), cura balneara (ape srate), tratament cu nepturi de albine.

Seciunea 1.4 SPONDILITA ANCHILOZANTA - SA Spondilita anchilozanta, numita si spondilartrita anchilozanta sau boala Behterev, este o boala a brbatului tnr, de 20-30 ani, care are ca substrat o inflamaie evolutiva si progresiva a articulaiilor coloanei vertebrale, cu tendina de a anchiloza. Este o boala cu evolutie pe ax. Este dificil de diagnosticat din timp ntruct nu se manifesta dureros si, la inceput, nu apare nimic pe radiografii si analize de laborator. Este mai frecventa la brbai si evolueaz spre anchilozarea lenta a coloanei vertebrale. Cauzele apariiei nu sunt cunoscute. Implicit, nu exista tratament medicamentos eficient si in aceasta consta gravitatea SA. SA debuteaz cu dureri sacro-iliace (sacro-ileita = inflamatie la nivelul articulatiei osului sacru cu bazinul) ce pot fi confundate cu tabloul clinic de sciatica, iradierea este de natura osoasa (spre deosebire de discopatie, la care durerea de mijloc apare la oboseala, la efort sau in conditii grele, aceasta durere se manifesta pe un fond de odihna dimineata, dupa somn. Dupa ce bolnavul se scoala si face miscari, durerea de SA trece.). Mai rar poate debuta cu dureri/ inflamatii in calcai (anchilozeaza tendonul lui Ahile). De regula, primele articulaii prinse sunt articulaiile sacro-iliace. Apare o sinovita care se extinde uor la coloana vertebrala, pana o cuprinde toata si in final prinde si centurile (bazin si umeri). Ca reactie de aparare a organismului, acesta produce inflamatia, depune calciu masiv in articulatiile afectate si acestea anchilozeaza pana devin imobile. Apare o rigiditate vertebrala, flexia anterioara se limiteaz. Lordoza lombara ncepe sa dispar si cu cat evolueaz devine cifoza. Incepe sa apar o paloare tegumentara, o uoara scdere in greutate, o uoara subfebrilitate. Ttreptat se instaleaz o redoare a coloanei vertebrale pana la cap si ncep sa se modifice curburile coloanei vertebrale. Caracteristic SA este semnul de debut, care apare ca o durere de spate si o redoare (intepeneala) inexplicabila, dimineata, ce poate dura saptamani sau luni de zile. Cnd apar, durerile sunt vagi si localizate in zona sacro-iliaca, cervicala si a centurii scapulo-humerale, sub forma unor pusee periodice (o data la 6 luni). Aceasta este faza de predispozitie, singura in care bolnavul poate fi salvat. Din pacate, in aceasta faza nu se poate pune diagnosticul, deoarece nu apare pe radiografii si analize de laborator, iar cand boala se manifesta clinic, nu se mai poate trata. Este o boala subversiva, care ataca pe ascuns organismul. Sunt doar doua teste care, efectuate in faza initiala, pot salva bolnavul prin punerea diagnosticului: - RMN de sacro-iliac: se evidentiaza o lama de lichid inflamatoriu pe sinoviala (nu se stie ce produce aceasta inflamatie) - Testul de marker HLAB 27 care arata doar ca bolnavul are predispozitia genetica de a face SA, dar nu si ca are boala in sine. Testele reumatice ies negative. In faza aceasta, tratamentul fizioterapeutic este obligatoriu si va fi asociat cu tratament nespecific (nu se stie ce anume cauzeaza aceasta boala): - vara: cura cu apa sarata si namol la Techirghiol, soare - regim igieno-dietetic: suplimentarea carentelor de calciu si magneziu sau oricaror altor carente cu propolis crud sau tinctura (20-30 picaturi). In faza de acutizare se pot administra chiar 3x30 pic/zi. - cura antireumatica cu otet de mere si miere (1-2 lingurite/zi) - intarirea imunitatii - tratamentul cu venin de albine este foarte eficient, chiar salvator in aceasta faza! 3mg/ aplicatie, o data pe saptamana, timp de 2-3 saptamani, ulterior de 2 ori pe saptamana - masaj sedativ usor (fara batai), cu frictiuni pe vertebre si pe coloana - gimnastica o data / saptamana, inot, bai calde, miscari in apa calda

Cand boala evolueaza, fenomenul clinic dominant este durerea care cuprinde ntreaga coloana. La nceput apar contracturi pe musculatura paravertebrala si muchiul trapez, atrofii. Inflamaia cuprinde treptat ntreaga coloana vertebrala si fie o deformeaz sub forma unei cocoae, fie ca blocheaz gtul (brad). De cele mai multe ori coloana se cifozeaz sau se poate rigidiza si in poziie rectilinie. In 10% din cazuri apare si irido-cicleita. In final sunt prinse si centurile scapulara si pelviana. Intr-un numr variabil de ani coloana se anchilozeaz complet, mersul devine legnat, sunt prinse si articulaiile coastelor, care dau probleme respiratorii. In faza sa cea mai grava, boala anchilozeaz coastele si sternul ceea ce duce la insuficienta respiratorie si cardiaca. Pacientul este prins intr-o carcasa anchilozata, nu mai poate misca nici umerii, nici soldurile, ci doar ochii in cap. Examenul radiologic: - sacroileita bilaterala - procese de calcifiere a ligamentelor interspinoase si latero-laterale -coloana de bambus cu aspectul unui trunchi de bambus sau a unei linii de tramvai cu trei sine, ca urmare a sudurilor dintre apofizele spinoase si cele laterale - examenul de laborator: neconcludent - semne: dureri si rigiditate lombara care persista mai mult de trei luni - semne de iritaie la ochi Analiza prin care se diagnosticheaz se numete SA. Tratamentul medicamentos se face cu: cortizon, salazopirina, taladon (saruri de aur) si, mai recent, cu Remicade (medicament pe baza de urina de soarece). Tratamentul medicamentos are doar rol de ameliorare, dar este periculos deoarece scade foarte mult imunitatea organismului. Tratamentul fizioterapeutic in faza incipienta consta in cura cu oet de mere si miere si tinctura de propolis, vara sejur in staiuni balneare cu lacuri srate, soare si nmol (Amara, Lacul Sarat), cu scopul ntririi sistemului imunitar al organismului. La un nivel mai ridicat al evoluiei bolii se aplica masaj terapeutic, gimnastica, reflexoterapie. Tratament intensiv: apiterapie, reflexoterapie, masaj terapeutic, gimnastica medicala articulara in funcie de stadiul bolii. Tratamentul fizioterapeutic cuprinde: - creterea factorilor imunitari ntreinere si ntrire a organismului din punct de vedere imunitar - apifitoterapie: lptior de matc, miere, tinctura de propolis 20 picturi pe zi sau 3x30 picaturi pe zi in faza de acutizare, pentru o actiune asemanatoare antibioticului, polen o linguria dup sau in timpul mesei, nepturi albine (tratamentul cu venin de albine este salvator in faza de predispozitie), cura de otet de mere cu miere - regim de viata echilibrat - cura balneara; o data pe an (Sovata, Mangalia, Techirghiol; uneori si Felix) - masaj sedativ in faza de predispozitie si de ntreinere a coloanei si musculaturii; in special regiunea lombara si CDL medical - micare moderata si constanta, gimnastica medicala o data/ saptamana - gimnastica respiratorie pe o perioada nelimitata - raport echilibrat: munca-odihna In faza intai a bolii, tratamentul este necesar toata viata (gimnastica si masaj musculatura este contractata). In fazele urmatoare, musculatura se topeste pe bolnav si acesta se incovoaie. In etapa de manifestare evidenta a bolii: gimnastica medicala; gimnastica de ntreinere; gimnastica respiratorie, inot/ miscari in bai/apa calda. Cnd apar deja anchilozele: putem tine boala in fru, dar nu putem scpa de ea. Masajul se va face iniial sedativ, pe contracturi; cnd apare ulterior atrofia musculara: masaj de tonifiere. Daca boala ajunge in stadiul final: o putem doar ameliora, dar nu o putem ndeprta; doar ncurajare si ntreinere. In cazul

spondilitei si poliartritei: la cea mai mica bnuiala tratamentul trebuie nceput; daca ateptam confirmarea diagnosticului va fi prea trziu boala avansnd mult prea mult.

Seciunea 1.5. AFECIUNI ALE COLOANEI Scolioze si cifoze Vrsta optima de ncepere a tratamentului: de mici. Depistate la timp, pot fi corectate: la fete: pana la 24 25 ani, la biei: 26-28 ani. Tratamentul de baza cuprinde: kinetoterapie (inclusiv subacvatica, not); masajul este adjuvant, va fi un masaj selectiv pentru reechilibrarea musculaturii. In anumite situaii poate fi adjuvanta si reflexoterapia, cura balneara, helioterapie, eventual cura cu nmol. La kinetoterapie: nu exista programe standard, trebuie conceput un program pentru fiecare persoana in parte. In general se merge pe gimnastica asimetrica. Scolioza Scolioza este o boala evolutiva caracterizata printr-o deviaie a coloanei vertebrale in plan frontal, cu una sau mai multe curburi - in C sau in S (simpla sau dubla) - laterale ale coloanei vertebrale, vizibile in plan frontal, uneori nsoite de rotaia vertebrelor, cu tendina de compensare superioara si inferioara, dar fara o reducere completa a acestora. Scoliozele au rsunet asupra morfologiei trunchiului. Ele pot fi: - posturale (stm strmb) - de compensare (in cazul unei subluxatii de sold, de exemplu) - inflamatorii (TBC, osteomielit, miozit, sifilis) - cauzate de o lombosciatica - putem avea deviaii chiar de natura isterica Cea mai frecventa este scolioza idiopatica, cand avem o anomalie de tip muscular, putnd provoca paralizii de diverse grade, cu caracter tranzitoriu sau definitiv, ce poate cuprinde mai muli sau mai putini muchi. Cel mai grav este cnd apar in perioada de cretere, dup poliomielita sau meningoencefalita. Factorii agravani sunt de natura reumatica. La prepubertate pot aprea si din cauza unor tulburri de cretere, mai frecvent la fete, probabil din cauza unui exces de foliculina (exista si cauze endocrine). Rahiticii sunt predispui. Mai rar sunt si cauze congenitale si uneori si dup intoxicaii. Scoliozele pot fi patogene si nepatogene. Musculatura in concavitate este contractata; pe curbura convexa, musculatura este ntinsa si cu fora redusa. Atunci cnd apare si o rotaie vertebrala, apare progresiv o gibozitate costo-musculara, de obicei mai accentuata in zona dorsala. De partea spre care se rotesc vertebrele apofizele spinoase costo-vertebrale se nfunda si toata zona apare ca nfundata. Tratament: gimnastica medicala corelata cu masaj selectiv; la copii si tineri: reducerile pot fi 100 %. - se executa in curbura interna a scoliozei un masaj sedativ (manevre sedative asupra musculaturii paravertebrale contractate), iar in interiorul curburii executam manevre excitante care sa tonifice musculatura paravertebrala ntinsa, in felul acesta producndu-se o echilibrare a regiunii. Pentru cele mai bune rezultate, masajul se va asocia in mod obligatoriu cu gimnastica medicala. Cifoza Este deviaia in flexie a coloanei vertebrale ce apare in regiunea cervicala, dorsala sau lombara (cocoasa). Cea nepatogena este cel mai adesea in regiunea dorsala. Se poate

asocia uneori cu scolioza, devenind cifoscolioza. Cifoza patologica se ntlnete tot in regiunea dorsala. Cifoza poate fi congenitala sau dobndita, fie din cauza unor distrofii musculare (provocate de tulburri neuroendocrine si metabolice, asociate cu o postura vicioasa la cei care fac eforturi profesionale, in rahitism etc.), fie de natura traumatica (dup spondilita anchilopoietica, poliomielita etc.). Tratament: gimnastica medicala combinata cu masaj terapeutic. In unghiul cifotic maxim vom executa manevre sedative, iar deasupra si dedesubtul acestei zone vom executa manevre excitante care sa foreze coloana si musculatura sa se echilibreze. Lordoza Lordoza este deviatia coloanei vertebrale cu convexitate anterior, prin exagerarea curburilor sale normale. Lordoza apare ca urmare a slabirii tonusului musculaturii abdominale, cand bazinul cade mult inainte fata de pozitia normala, exagerand curbura lombara. O alta cauza favorizanta este incaltamintea cu tocuri prea inalte. Discopatia Discopatia este o afeciune a discului intervertebral (uzura, degenerare) avand drept cauze cifoza, lordoza, coloana rectilinie, sedentarismul. Discopatia produce dureri locale si contracturi ale musculaturii paravertebrale locale. La fenomene de suprasolicitare repetata apare o uzura/degenerare/mbtrnire a discului intervertebral, care da algii locale, cel mai frecvent in regiunea lombara si cervicala. Sunt predispusi cei care muncesc mai greu (ridica, lucreaz in frig, umezeala), dar si sedentarii (munca la calculator, birou, lipsa de micare, ofat). Tratamentul fiziokinetoterapeutic consta in masaj terapeutic de regenerare si gimnastica de ntreinere (miscare usoara). Se executa manevre sedative (de relaxare) asupra musculaturii paravertebrale si se face un masaj zonal asupra articulaiilor intervertebrale si asupra discurilor, masaj care va produce o cretere de metabolism locala cu fenomen de regenerare. Trebuie sa se fac apoi, in mod regulat, un masaj de ntreinere. Discopatia este reversibila, se poate regenera. Discopatiile netratate duc la depunerea de substana calcica intre apofizele laterale sub forma de osteofite (ciocuri), determinnd contracii musculare. Ele mai pot evolua si in direcia iritrii rdcinii nervoase ce determina hipoxia nervului si in final spondiloza. Discopatia netratata poate degenera si in hernie de disc. Discul herniaz puin, preseaz rdcina nervului, durerile nu mai sunt locale, merg pe nerv (lombosciatic, manifestare in diverse grade). Necesita tratatament fizioterapeutic obligatoriu. In hernia de disc acuta masajul este contraindicat. Se face repaus la pat, cu fata in jos, cu o perna sub burta pentru delordozarea coloanei si elongarea spaiului intervertebral sau cu fata-n sus, cu doua perne sub genunchi. Tratamentul de urgenta: masaj cu gheata, laser terapeutic pe zona afectata, cu rol antiinflamator decontracturant si antalgic si reflexoterapie. Pe msura ce durerile cedeaz introducem masajul regiunii lombare si al membrelor inferioare, apoi masaj abdominal si exerciii numai din poziie stnd pe spate (pentru a ntri pereii abdominali, ca sa poat prelua o parte din suprasarcina paravertebralilor). Se va continua apoi cu masaj medical si gimnastica de ntreinere circa 6 luni, cel puin o data pe sptmna. Se recomanda o cura intro staiune balneara o data pe an. Discopatia lombara poate lua fie forma lombalgiei (dureri ale CV in zona lombara), fie forma lombosciaticii (dureri ale CV in zona lombara si a piciorului). In astfel de cazuri nu este afectat doar discul, ci si ligamentele. Tratamentul alopat frecvent uzitat in astfel de cazuri, si anume infiltraiile cu hidrocortizon, dei calmeaz durerile, duc in timp la sclerozarea esuturilor si la ruperea tendoanelor.

10

Lombalgia (discopatia acuta) se trateaz cu masaj cu ghea (local) si cu laser. Sunt contraindicate bile fierbini. Masajul terapeutic se aplica numai dup ieirea din criza iar gimnastica doar la final. Netratata, lombalgia duce la hernia de disc, apoi la parestezie sau chiar la pareza. Se manifesta prin dureri violente pe traseul nervului sciatic (in zona L5-S1, L3-L4). Tratament: in prima faza doar repaus la pat; apoi, daca se ia decizia interveniei chirurgicale, se ncepe un tratament preoperator ce urmrete delordozarea coloanei lombare prin relaxarea muchilor si dilatarea spatiilor intervertebrale. In timpul acestui tratament, pacientul va avea perna sub genunchi daca este aezat cu fata in sus si sub glezne si pntece daca este aezat cu fata in jos. Daca sta pe o parte se recomanda cu picior ntins si unul flexat spre piept. Tratamentul consta in masaj cu gheata aplicat paravertebral si fesier in zona dureroasa, laser (cu efect decongestiv si antiinflamator), reflexoterapie, timp de 5-10 minute de 3 ori pe zi, in serii de 5-15 zile, de-a lungul a 5-6 luni. Pe msura ce pacientul i revine se renuna la masajul cu gheata si se trece la gimnastica uoara executata din poziia ntins pe spate. Intervenia chirurgicala consta in curarea sau chiar ndeprtarea discului afectat. Dup o astfel de operaie este absolut necesar un tratament de recuperare avnd ca scop evitarea sclerozrii esutului. Cel mai adesea un astfel de tratament se continua pentru tot restul vieii; el consta in masaj terapeutic executat cel puin o data pe sptmna sau mcar doua serii de 10-15 edine de doua ori pe an. Hernia de disc se ntlnete cel mai frecvent tot in regiunea lombara si reprezinta ruperea inelului fibros de la marginea discurilor vertebrale, permitand hernierea materiei nucleului pulpos, care se va insera in radacinile nervoase. Apare o iritaie cu dureri puternice, att locale, cat si cu iradieri in lungul nervului afectat sciatic. In functie de severitatea conflictului disc-radacina nervoasa, deosebim 3 stadii ale herniei de disc: 1. cu iritarea radacinii (durere de traiect radial/radicular) 2. cu compresia radacinii: durere si radiestezie (radiere) si modificari ale reflexelor osteotendinoase 3. cu paralizia radacinii: dureri, parestezii (amorteli), pareza, paralizii pe membrele inferioare. Etiologie Debutul este brutal - legat de factorii declansatori (efort fizic mare, umezeala, frig) sau insidios, progresiv. In acest caz, bolnavul de hernie de disc prezinta clinic 5 simptome: 1. rahidian/ vertical (durere, contractie musculara paravertebrala, tulburari de statica) asociat cu scolioze, cifoze, tulburari de dinamica a CV, limitari ale miscarii de flexie/ extensie / inflexiuni laterale 2. radicular sau semnele sumare ce exprima suferinta unei/ unor radacini nervoase; durere radiculara, tulburari de sensibilitate si neuromotorii, sensibilitate si la atingere. Se pierde echilibrul. In aceste faze nu se face masaj! 3. semnul dural semne clinice rezultate din cresterea presiunii la care este supus lichidul cefalo-rahidian 4. microfascial: dureri localizate in tesutul moale, identificate la palpare 5. semnul neuropsihic: totalitatea modificarilor comportamentale si de activitate neuropsihica a bolnavului In faza acuta, cnd sunt dureri violente, masajul este contraindicat. Recomandarea principala este de repaus la pat realizat fie in decubit ventral cu o perna sub abdomen, fie in decubit dorsal cu doua perne plasate sub genunchi. Masajul se va ncepe in faza subacuta: sedativ asupra regiunii lombare si sacro-fesiere si sedativ sau excitant dup caz asupra membrelor inferioare.

11

Tratamentul se face in toate stadiile de evolutie a lombosciaticii: fiziokinetic si recuperare medicala. Trebuie individualizat, functie de forma clinica si de particularitatile bolnavului. 1. Perioada acuta Durerile lombo-sacrate,cu sau fara iradiere, sunt intense si exista contractura musculara paravertebrala, cu/ fara blocarea zonei lombare. Durerile nu cedeaza si pacientul va sta in decubit lateral (cu perna sub genunchi) sau ventral (cu perna sub abdomen), pentru delordozare. 2. Perioada subacuta Dispar durerile si bolnavul se poate misca fara prea mari dureri. Se poate sta pe scaun perioade limitate, cu conditia sa nu mobilizam zona lombosacrata. 3. Perioada cronica Se permite miscarea (mobilizarea ) CV, mobilizarea declansand dureri moderare si suportabile. In perioadele intermediare, pacientul uita de boala. La aplecare/ ridicare se zavoraste zona lombara. Obiective 1. Educarea bolnavului: se acorda importanta durerii lombosacrate (fesiere) si se mentioneaza ca aceasta se poate ameliora, dar nu se vindeca total. 2. profilaxia activa a recidivelor si reducerea riscului de complicatii pentru sindromul dureros lombar. Pentru iesirea din criza se va cauta o pozitie nedureroasa, care sa relaxeze musculatura. Obiectivele kinetoterapeutului sunt: - relaxarea musculaturii contractate - asuprizarea trenului inferior (luam din tensiune) de relaxat foarte bine ventral cu perna sub abdomen lateral cu un picior intins si unul flectat Cazuistica este diversa si depinde de persoana: greutate, constitutie, alte probleme ale CV, astm sau alte boli respiratorii. Se foloseste programul Williams, dar pacientul isi poate pierde rabdarea deoarece este cam rigid. Programul Williams: Faza 1 1. DD: flexia / extensia genunchilor, chiar si in dureri 2. DD: se trage cu mainile de genunchi la piept, pana se atinge genunchiul cu fruntea: pe rand, cate un genunchi si simultan, cu amandoi 3. DD cu mainile sub cap, se trage cate un genunchi cat mai mult spre piept, apoi celalalt, finalizand cu ambii genunchi concomitent 4. DD cu bratele ridicate vertical pe langa corp, genunchii flectati la 90, talpile pe pat. Din aceasta pozitie se impinge zona lombara spre pat, se contracta abdomenul si se basculeaza osul sacrum inainte. Faza 2 1. DD, genunchii flectati, talpile pe pat, se apleaca ambii genunchi lipiti spre stanga si spre dreapta patului, atingang suprafata acestuia 2. DD se ridica alternativ calcaiele, se aseaza pe genunchiul opus si din aceasta pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patului. 3. din ortostatism: genuflexiuni cu mainile sprijinite de spatarul unui scaun, spatele perfect drept, calcaiele lipite de sol Spondiloza Este o evoluie degenerativa a discopatiei. Discul se fibrizeaz, chiar se calcifiaz. Organismul ncepe sa depun calciu interapofizar; micarea ncepe sa fie limitata. Alte semne: vertij, ceafa ca in gheare, dureri de ceafa. Tratament de durata: masaj; in forma algic: laser; gimnastica uoara. Se pot produce regenerri dar in timp ndelungat, indefinit. 12

Artroza Artroza este o afeciune cronica degenerativa articulara (de uzura) caracterizata prin alterarea distructiva a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare, cu diminuarea att cantitativa, cat si calitativa a lichidului sinovial si cu modificarea apofizelor articulare. Apare datorita lipsei de micare, inflamaiilor articulaiei, traumatismelor (fracturi). Artrozele sunt artropatii cronice dureroase si deformante; frecventa lor creste in raport cu vrsta; nu sunt nsoite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare. Cele mai frecvente artroze le ntlnim la articulaiile mari sau la articulaiile care suporta sarcini mari (n special genunchi: gonartroza si old: coxartroza).Pot exista si forme pariale de artroza la coloana vertebrala: cervical inferior, dorsal. Mai rar, pot aprea si la articulaiile pumnului, cotului, umrului si gleznei ca urmare a unor fracturi sau chiar la articulaia temporo-mandibulara. Factori predispozani: - mecanici: produc o repartiie anormala a presiunii asupra articulaiilor (obezitatea, de exemplu); - traumatici: fracturi, luxaii care produc alterri ale cartilagiului articular; - endocrini/metabolici (menopauza, dislipidemie = creterea peste normal a colesterolului); - inflamatorii-reumatici; - mbtrnirea Simptome: - durerea si oboseala articulara care se calmeaz la repaus; noaptea nu doare de obicei; - apare o limitare funcionala a articulaiei; crepitaii intraarticulare la mobilizarea articulaiei; mai trziu apar cracmente (troznituri); in final articulaia se deformeaz si apar proliferri osteo-cartilaginoase si lichid intraarticular (hidrartroza). Tratamentul consta in cura cu oet de mere si miere, lptior da matca, tinctura de propolis. Laser la nivelul articulaiei, masajul pentru tonifierea musculaturii si creterea metabolismului local; regim alimentar si controlul greutii; gimnastica medicala (fr greutate pe genunchi/sold etc.); gimnastica in apa, bai sau cataplasme cu tre si foi de varza. La articulaiile mici se recomanda gimnastica in apa calda iar la articulaiile mari se poate face nclzirea acestora si cu foenul. Periartrita Este inflamaia esuturilor (bureletul si capsula) care nconjoar o articulaie provocata de forarea articulaiei sau tendoanelor. Cea mai frecventa forma este periartrita scapulo-humerala (umarul este mai firav, mai predispus, mai utilizat), dar exista si o periartrita coxofemurala. (Artrita este inflamaia articulaiei, arterita este inflamaia unui vas de snge, flebita este inflamaia unei vene iar tromboflebita este inflamaia venei nsoita de apariia unui cheag de snge!) Periartrita scapulo-humerala (PSH) PSH, cea mai frecventa dintre formele de periartrita, este un reumatism de parti moi (capsula, tendoane, ligamente, muschi). In prima faza, umrul este dureros. Netratata, evolueaz spre faza a doua: cuprinde articulaia, apar leziuni inflamatorii sau degenerative ale partilor moi, iar durerea devine acuta si apare in special noaptea. In faza a treia sunt cuprinse tendoanele si muchii, iar in ultima faza are loc blocarea umrului ca urmare a depunerilor de calciu. Periartrita scapulo-humeral (PSH) este un sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umrului si prin redoare determinata de leziuni degenerative si inflamatorii ale tendoanelor si burselor de la nivelul articulaiei umrului (scapulo-humerala). 13

Articulatia umarului este o diartroza acoperita cu un cartilaj gros. PSH este o boala reumatismala care afecteaz acest cartilaj, att cel din cavitatea glenoida, cat si ligamentele care susin cele doua suprafee articulare in contact cu capsula. Capsula este ntrita superior de ligamentul coraco-humeral, iar anterior de trei ligamente gleno-humerale (superior, mijlociu si inferior). In PSH toate aceste elemente pot fi afectate, insa mai ales capsula. Exista si un PSH posttraumatic, cnd apare un focar de inflamaii in aceeai zona. PSH prezinta cinci forme clinice: 1. umrul dureros simplu; 2. umrul acut hiperalgic; 3. umrul mixt; 4. umrul blocat; 5. umrul pseudo-paralitic. 1. Umrul dureros simplu Este forma clinica cea mai frecventa, dar si cea mai usoara, la baza fiind o tendinita, o bursita sau o tenosinovita. Afecteaza tendonul lungii portiuni a bicepsului sau bursa subacromiala. Pacientul acuza dureri moderate, permanente, la nivelul umrului, mai ales cu ocazia unor micri uzuale sau cnd poarta unele greuti. Durerea poate interveni chiar in timpul somnului si se intensifica in anumite poziii. Cateodata durerea este acuta, greu de suportat. Putem gsi un punct sensibil subacromial in zona antero-exterioara sau in zona dureroasa pe fata anterioara a umrului, pe tendonul muchiului biceps. Sunt afectate in mod deosebit micrile de flexie anterioara, abducie si rotaie externa. Daca forma este mai grava, braul poate fi imobilizat cu o pernua in axila, care il tine la 35-45 grade, intr-o uoara abducie, si susinut de o earfa/fasa, pentru a preveni bursita. Ca tratament se recomanda: repausul umrului; laser terapeutic, masaj cu frictiuni usoare cu crema antiinflamatoare, gimnastica. Cnd sunt dureri in articulaie facem gimnastica pe articulaia sntoasa (umrul celalalt) si cervical si contracii izometrice. In faza acuta se va face masaj cu gheata. In faza subacuta (de remisie) se face laser si ionizare si pana la recuperarea totala: masajul usor al umarului si o gimnastica usoara la limita durerii umarului. Cei care nu se trateaza corect in faza 1, trec in faza 2 sau raman cu un punct degenerativ, care poate duce la o tendinoza, care poate ajunge in faza 2 mai tarziu. 2. Umrul acut hiperalgic Este cauzat de lipsa tratamentului sau tratament incorect in prima faza sau de repetarea unei tendinite in acelasi loc. Apare un proces de calcifiere uneori si in bursa acromiodeltoidiana. Peritendinita = afectarea tendoanelor de inserie. In umrul dureros acut durerile sunt violente, insuportabile si se exacerbeaz noaptea. Apar si semnele inflamaiei: rubor, tumor, calor, dolor (se nroete, se inflameaza, e fierbinte, doare). Micarea devine imposibila datorita durerii si contraciei musculare. Se recomanda sa facem micare de tragere a umerilor napoi, pentru meninerea ligamentelor si a muchilor la inserie. Tratament: repaus, aparat toraco-brahial (cot indoit la 90, mana ca pe masa) pentru prevenirea capsulitei retractile care duce la blocarea umarului din cauza fibrozarii capsulei, tratament antidurere (masaj cu gheata 5-7, punga cu gheata pana la 20), laser terapeutic antiinflamator, masaj uor cu crema antiinflamatoare; se poate ncerca si reflexoterapie. In urma tratamentului, pacientul poate ajunge in faza 1 si se recupereaza indelung, pana la recuperarea totala. 3. Umrul mixt

14

In acest caz inflamaia se extinde la nivelul tendoanelor, burselor si sinovialei si produce limitarea micrii prin contractura musculara antalgica (muschiul este ca de piatra, dar nu doare). Capsula se atrofiaza, se impietreste, tendoanele sunt mai putin elastice. Pe lng tratamentul de mai nainte, se recomanda micri izometrice cu exerciii de relaxare care se pot face uor, chiar si de ctre pacieni singuri. Se pot face bai calde cu efect calmant, micrile devenind mai uoare. 4. Umrul blocat Micrile se limiteaz progresiv, ajungndu-se la o blocare aproape completa a umrului. Apar leziuni inflamatorii ale capsulei gleno-humerale, cu evoluie ctre fibroz. In acest stadiu gimnastica devine dureroasa, dar trebuie fcut ca sa rupem aderentele. Se va face un masaj de relaxare pentru atenuarea acestor dureri. 5. Umrul pseudo-paralitic Este o tendoperiostita posttraumatica; se produce o ruptura ntinsa partiala sau totala a tendoanelor (in special a rotatorilor si a bicepsilor); uneori se perforeaz si capsula. Leziunile inflamatorii se fibrozeasa total, apare retractie totala, tendinoza. Apare la cei cu PSH-uri repetate sau cu tendinoza (afectiune degenerativa). Se recupereaza foarte greu. Daca ruptura nu e mare putem evita interventia chirurgicala. Pacientul nu mai poate face micrile active; le va executa pasiv; mai intai va fi destul de dureros, dar ulterior durerea va disprea treptat. Se pot face intervenii chirurgicale, apoi se recomanda recuperare postoperatorie cu kinetoterapie, pentru a menine capsula in bunstare si sa nu devina retractila pentru a recupera forta musculara si pentru a nva micri compensatorii. Tratamentul este gradat in funcie de faza de evoluie a bolii: - in prima faza proceduri calde, masaj terapeutic (brat, umar, cervical) si gimnastica uoara activa pentru decontracturare musculara si cresterea elasticitatii cervical, pe umarul si bratul sanatos, pe cotul si pumnul bratului afectat. Se imobilizeaza bratul cu pernita sau cu aparat toraco-brahial. - in faza a doua masaj cu gheata, laser, ionizari si procedee magnetice (grabeste refacerea), reflexoterapie si fr gimnastica; in faza a treia masaj, reflexoterapie, gimnastica; - in faza a patra kinetoterapie pentru ruperea aderentelor (cu target crescut la cateva sedinte, trecem putin de pragul dureros), masaj de relaxare in cazul contracturilor si blocajelor, gimnastica uoara, sejur in staiune balneara. Cu masaj si gimnastica usoara, progresiva, se poate ajunge la o recuperare de 80-100%. Tuberculoza osoasa Duce la nmuierea osului prin apariia unor fistule osoase si este adeseori urmarea tuberculozei pulmonare (bacilul lui Koch) care devine rezistenta si ataca sistemul osos. Ea poate evolua spre gibozitate (cocoaa) datorita infeciei cu morbul lui Pott. Tratamentul consta in kinetoterapie de echilibrare, masaj selectiv tot pentru echilibrare (excitant si relaxant), alimentaie. Dup echilibrarea musculaturii se urmrete tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale. Reumatismul secundar tuberculos (Poncett) - apare pe fondul unei tuberculoze; - cnd afecteaz coloana, apare gibozitatea numita morbul lui Pott. Osteoporoza Este o distrofie metabolica a osului, caracterizata prin diminuarea matricei proteice, cu conservarea componentei fosfo-calcice. Osteoporoza reprezint, aadar, pierderea substanei calcice din os ca urmare a unui dezechilibru hormonal si implicit metabolic. Pentru a echilibra formula calciului din snge, organismul ia din os; ca urmare, in interiorul acestuia apar geodele (goluri) ce determina tasri ale osului si astfel, micorarea nlimii. In faza avansata, apar dureri ale oaselor ce se pot fractura uor. Poate aprea la orice

15

vrsta, dar cel mai frecvent la femei dup menopauza; la brbai dup 40 de ani sau dup traumatisme. Cauzele apariiei: - Are in mod special cauze endocrine - cel mai frecvent apare la femei, postmenopauza - poate aprea si sub forma localizata, in urma unor traumatisme - cauze iatrogene: administrarea de anticoagulante precum heparina, de exemplu; sau exces de medicamente etc. - cauze metabolice Osteoporoza trebuie tratata din fazele ei incipiente de osteopenie; aceasta poate fi determinata chiar prin semne clinice si se evideniaz la radiografie sub forma unor pete ntunecate. Analiza densitii osului se numete osteodensimetrie. Tratamentul alopat: recomanda de obicei pentru faza sa incipienta un medicament numit Alfa D 3, pentru faza sa medie, tratament injectabil de Miocalcic (calcitonina sintetica-fiole), iar pentru faza declarata, Fosamax. Toate aceste trei medicamente au insa reacii negative puternice. La Fosamax de pilda, riscul cel mai mare l reprezint apariia ulceraiilor esofagiene si a iritaiilor de colon. Tratamentul fizioterapeutic: - presupune in primul rnd o alimentaie echilibrata; - baza tratamentului va fi constituita de laptiorul de matc (sublingual, pe nemncate, 0,2mg/ 2-3 ori pe zi timp de 6-12 luni: 2-5 g./cura pauza, apoi iar cura) ce trebuie administrat din faza de premenopauza pentru a regla organismul din punct de vedere hormonal; tratamentul cu tinctura de propolis echilibreaz metabolismul si poteneaz sistemul imunitar: 20 picturi/zi administrate intr-o singura repriza, amestecat cu apa, miere sau lapte; se mai poate administra si pstura (polen prelucrat) - 1 linguria/zi. - consum sporit de miere, regim alimentar bogat in produse care conin calciu; - regim igieno-dietetic; - cura cu oetul de mere si miere; - micare moderata; - bai de soare/lumina/ cura balneara. La osteoporoza nu se face fizioterapie, ci reflexoterapie si micare moderata.

16

CAP. 2 CURA BALNEAR N AFECIUNILE REUMATISMALE


Seciunea 2.1. BALNEOTERAPIA Balneologia: tiina care se ocupa cu descoperirea, studiul complex si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali: ape minerale, nmoluri, gaze terapeutice etc. Balneoterapia = terapia prin ntrebuinarea acestor factori naturali (ape, nmoluri, gaze etc.) Fizioterapia este o terapie cu ajutorul agenilor fizici (aer, lumin, ap, electricitate etc); are caracter att profilactic ct si curativ. Balneofizioterapia este o ramura a medicinii generale ce folosete in scop terapeutic agenii fizici naturali sau artificiali. Cuprinde: masaj si reflexoterapie, kinetoterapie, hidroterapie, helioterapie (helios = soare), talazoterapia (thalassa = mare; valuri), balneoterapia, electroterapia. Homeostazia reprezint starea de echilibru si de autoreglare instalata intre diversele procese fiziologice ale organismului uman; este influenata prin trei cai: - calea nervoasa prin arcul reflex; - calea neuroendocrina prin sistemul nervos vegetativ si glandular; - calea umorala prin intermediul metaboliilor tisulari (vitamine). Excitantul extern poate determina efecte diferite pentru subieci diferii; de aceea se poate spune ca trebuie avut mai degrab in vedere pacientul in particular dect boala in general. Hidroterapia - terapia prin intermediul apei (fie simpla fie combinata cu alte substane); factorul sau cel mai activ este cel termic. Factorul termic si cel mecanic influeneaz terminaiile nervoase ale pielii, transmind semnale la creier ce elaboreaz la rndul su rspunsuri sub forma reflexelor. Crioterapia (frigoterapia) metoda de hidrotermoterapie bazata pe aciunea excitantului termic rece la temperaturi sub 0 grade sau foarte apropiate de temperatura de nghe; metoda necesita indicaii corecte, precauii si o cunoatere foarte buna a tehnicii. Termoterapia este terapia care folosete factorul termic cald, intre 45-80 de grade prin intermediul cldurii (45-80 grade), apa sub forma de aburi (sauna, mpachetri cu parafina, cu parargil etc.). Bile sunt proceduri de hidrotermoterapie. In funcie de temperatura lor, ele se clasifica in: - bai reci (sub 20 de grade); - rcoroase (21-33); - neutre (34-35) temperatura de indiferen a apei; - calde (36-40); - fierbini (40-45); peste 45 grade: insuportabile . Baia de nmol: este o metoda de balneoterapie cu aplicarea generala, bazata pe aciunea cumulata a excitantului termic, mecanic (presiunea hidrostatica) si chimic (compoziia nmolului). Cura de nmol se recomanda a se face maxim una la fiecare 24 de ore, cel puin 12 bai/an. Nmolul conine substane active ce ptrund prin canalele pielii pn la nivelul hipodermului si dermului de unde sunt preluate de snge prin reeaua capilara sub forma de substane coloidale in decurs de 24 de ore, declannd fenomene imunologice in organism. 17

Este indicata in afeciuni reumatice (boli reumatismale degenerative cu localizare articulara si abarticulara), afeciuni musculo-ligamentare si osoase, rahitism, afeciuni respiratorii, afeciuni ginecologice inflamatorii cornice (cu avizul medicului specialist) etc. Cura de nmol la Techirghiol: - nu mai mult de o edina/zi; se face mai nti expunerea la soare cam de 20 minute pentru a pregti corpul; ne ungem apoi cu nmol in strat cat mai subire, numai pana la gt; nmolul se usuc; cnd ncepem sa transpiram intram in lac; putem face o uoara gimnastica in apa, not, stm in apa cam - 1 ora; ieim, ne uscam; putem face un du; dup ce ne uscam la soare stm la umbra 15-20 minute ca sa ne revin pulsul/tensiunea la normal. Ideal: o cura de 12 zile pe an; pentru rezultate: minim 6 edine. Sovata cura cu nmolul negru de stejar La Sovata: 500-600 m altitudine; climat sedativ; avem lacul Ursu, helioterm, cel mai mare de acest gen din lume si singurul din Europa; adncime 17 m. Compoziia chimica a apei: unicat mondial - multistratificat: fiecare strat are o alta compoziie chimica, amplificnd radiaia soarelui in mod diferit;; stratul superficial are temperatura de afara; pe msura ce se nainteaz in profunzime este din ce in ce mai cald, astfel nct pe fundul lacului apa poate ajunge si la 90 de grade. Nu sunt izvoare termale; din punct de vedere al compoziiei straturile de apa nu se schimba in decursul anului; apa de ploaie rmne la suprafa, apoi se vars in alt lac vecin (Aluni). Cura in aceasta zona este foarte recomandata: fie natural, in perioada 1.0715.09, in lac; fie in bazele de tratament special amenajate. In aceeai zona se afla si lacul Negru; de aici se extrage nmolul negru de stejar, recomandat in special pentru afeciuni ginecologice. Helioterapia terapia prin intermediul expunerii la soare (helios = soare). Baia de soare (helioterapie; plaja) expunerea totala sau pariala a corpului la actiunea razelor solare directe si a aerului. Plaja se poate face oriunde este soare. Iradiatia solara cea mai intensa este la mare, datorita fenomenului de reflexie favorizat de apa si nisipul plajei si la munte datorita lipsei nebulozitii si prezentei stratului de zpada. Mod de aciune: efectele cumulate ale razelor ultraviolete (chimice), infraroii (calorice) si luminoase in contextul caracteristicilor unui anumit climat. De regula, helioterapia este asociata cu aeroterapia (baia de aer) si talasoterapia (baia in mare) sau baie in lacuri, ruri, tranduri, piscine. Sub acest aspect se adaug si efectele termoterapiei contrastante (caldrece), cu solicitarea mecanismelor de termoreglare in ambele sensuri (termoliz1 termogenez2). Helioterpia este un tratament solicitant pentru organism si trebuie fcuta cu avizul medicului. Helioterapia la mare tehnica de aplicare: expunerile la soare se fac progresiv, ca suprafaa de piele expusa si durata. Perioada cea mai indicata este intre orele 7-11 a.m.; dup acest interval de timp razele ultraviolete cresc in intensitate si concomitent cu infraroiile (calorice) apar si condiii favorizante pentru accidente. Expunerile la soare se vor intercala cu perioade de odihna egale, la umbra. In cazul in care nu exista contraindicaii se vor intercala si scurte imersii in apa. Orientativ: se poate ncepe cu baia de aer de 10 15 (odihna sub cort), urmata de expunerea la soare: 10 fa si 10 spate, urmate de o scurta baie in mare de 5, tergerea cu prosopul, schimbarea costumului cu unul uscat, odihna sub cort 10 dup care totul se repet. Pentru o persoana care vine pe plaja la orele 7-8 a.m. durata totala a primelor doua zile poate fi o ora. In zilele urmtoare expunerea la soare creste cu 10, apoi cu 15-2030. Pentru cei cu surmenaj fizic si intelectual expunerile al soare vor fi mai scurte, capul va fi
1

Termoliza= pierderea de cldura; mecanisme prin care organismul se adapteaz la condiiile create de creterea temperaturii mediului ambient. Hidrotermoterapia calda mobilizeaz organismul uman in sensul declanrii mecanismelor de termoliza (vezi si termoreglarea). 2 Termogeneza = producere de cldura; mecanisme prin care organismul se adapteaz la condiiile create de scaderea temperaturii mediului ambient. Hidrotermoterapia rece mobilizeaz organismul uman in sensul declanrii mecanismelor de termogenez.

18

protejat cu o plrie de soare, indiferent de vrsta. Pomezile grase pentru piele nu sunt indicate. Durata expunerii descrete proporional cu creterea orei la care se merge la plaja, respectiv: cu ct mai devreme, cu att expunerea poate fi mai lunga, cu ct e mai aproape de prnz, cu att durata va fi mai scurta. Persoanele care nu au fcut o pregtire nainte de a pleca la mare (expuneri la soare in localitatea de reedina) nu trebuie sa depeasc durata totala de expunere de 60 in primele 4-5 zile. Dup acest interval de timp durata expunerii la soare poate fi crescuta, dar un total de 2 h-2 ,1/2 h prin expuneri intercalate de odihna la umbra si bai in mare este suficient. Meniune: efectul ultravioletelor asupra pielii (eritemul) apare dup o perioada de latenta de 4-6 ore de la terminarea plajei. Datorita brizei marii, care rcorete in permanenta pielea, supradozarea nu este sesizata. Astfel, in cazul nerespectrii parametrilor indicai de medic, pot aprea incidente si accidente ca : arsuri de diverse grade, insolaii, crize de tetanie etc. Pentru ca organismul sa rspund adecvat solicitrii complexului de factori, pe care in nsumeaz helioterapia, sunt necesare unele precauii; efectuarea unui consult medical general pentru depistarea contraindicaiilor posibile, in condiii de sntate aparenta; respectarea orelor de somn si evitarea consumului de buturi alcoolice, mic dejun uor dimineaa, evitarea alimentaiei, cat si a consumului exagerat de lichide pe plaja. Indicaii: profilaxie la copii si aduli (staiunile de litoral maritim). Precizare: bile de soare sunt indicate in general copiilor nc din primele luni de viata, cu unele precauii (vezi ultravioletele). Tratament curativ la copii: afeciuni otorinolaringologice si traheobronice, rahitism, hipofuncii endocrine etc.; la aduli: astm alergic, traheobronite, afeciuni ginecologice cronice, hipofuncii endocrine, unele afeciuni dermatologice etc. Contraindicaii; cancer (indiferent de tratament prealabil efectuat si de starea generala bun actuala); TBC pulmonar, afeciuni reumatismale inflamatorii, in faza activa, hiperfuncii glandulare (hipertiroidii, hiperfoliculinie etc.), insuficienta cardiorespiratorie, ateroscleroza sistemica in faza avansata, hipertensiune arterial in stadii naintate, nevroza astenica, boala ulceroasa, epilepsie etc. Balneoterapie staiunile balneare Staiunile balneare se clasifica in principal dup climatul lor: - cu climat excitant (litoral, staiuni la mare altitudine - 2000 de m); - cu climat sedativ (regiune de deal, submontane); - cu climat neutru dar cu efect sedativ. Bioclima sedativa (de cruare) se caracterizeaz printr-o solicitare de mica intensitate a sistemului nervos central si vegetativ si a glandelor cu secreie interna: Felix, Buzias, Sangeorz Bai, Bazna, Sovata, Slanic-Prahova, Calimanesti, Caciulata, Olanesti, Herculane, Govora. Bioclima excitant solicitanta se afla la: a) climatul alpin de mare altitudine (1000-2000 m) pentru astm bronic, refacere dup pneumonii, anemii (favorizeaz hematopoieza); b) litoral si stepa Brganului (Amara, Lacul Srat; ntreg litoralul Marii Negre). Staiunile subalpine: Vatra Dornei (808 m altitudine), Borsec (900 m), Slanic Moldova, Tunad, Covasna, Sinaia, Cheia, Predeal, Azuga, Buteni pentru rahitism si tulburri de cretere la copii; contraindicate in tulburari cardiace, afeciuni cardiovasculare grave (preinfarct). In stepa: bai de aer, de soare, nmol, apa doar vara. Litoralul are o bioclim solicitanta a sistemului nervos central si vegetativ si a activitii glandelor si activeaz intens procesele imuno-biologice si de depunere a calciului in oase. Este recomandat in afeciuni ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, rahitism, osteoporoza, tuberculoza nepulmonara, sterilitate, reumatism. Este contraindicat in

19

tuberculoza pulmonara activa, orice afeciune in faza acuta, ulcer acut, hipertiroidie, nevroze grave, afeciuni cardiovasculare grave. Cure naturale se pot face pe tot litoralul, inclusiv Techirghiol, si in statiuni cu ape srate: Bazna, Sovata, Lacul Srat, in cele cu ape minerale srate: Govora, Blteti, Slnic Moldova. Cura balneara poate fi: - in primul rnd preventiva si de refacere; - curativa (afeciuni uoare); - sau ca tratament in pentru afeciuni declarate. O cura balneara trebuie sa dureze 12 18 zile, chiar mai mult in unele cazuri. Dup cur, organismul trece printr-o perioada de criza balneara care reprezinta rspunsul organismului prin modificri vegetative progresive. Seciunea 2.2 ELECTROTERAPIE Electroterapia este terapia care folosete ca agent fizic terapeutic curentul electric. A. Terapia cu curent electric de joasa frecventa 1. Cureni diadinamici Prin intermediul unui strat hidrofil se aplica doi electrozi (unul pozitiv si unul negativ) prin care trece un curent de joasa frecventa ce variaza intre 50 si 100 Hz. Procedura presupune un ciclu cu durata de 15 minute in trei faze a cite 5 minute fiecare: a) curent difazat; b) curent monofazat; c) curent ritmic sincopat. Polul activ este cel negativ (-); el se va simi mai intens pentru ca acolo se acumuleaz NaCl iar la cel pozitiv, NaHO. Pacientul trebuie atent supravegheat ntruct se pot produce iritaii tegumentare si chiar arsuri. Curenii diadinamici produc o cretere circulatorie locala si se mizeaz pe o cretere de metabolism local. 2. Trbert cureni de 50 Hz invariabili Se folosesc electrozi mici si polul negativ se pune direct pe punctul dureros. Aceasta procedura dureaz 15 minute si are efect anesteziant. Daca stratul hidrofil este prea gros, intervine riscul unei arsuri. 3. Cureni galvanici sunt cureni continui unde polul pozitiv este anesteziant (activ). Se poate face de-a lungul traseului unui nerv. Cnd se pune substana hidrofila, se produce ionoforeza (ion pozitiv la polul pozitiv, ion negativ la polul negativ); intensitatea este de ordinul miliamperilor. B. Terapia cu curent de medie frecventa electrostimulator cureni interfereniali cu frecventa de 10.000 30.000 Hz. Se lucreaz cu patru electrozi aezai in cruce. C. Terapia cu curent continuu 1. Cureni de nalta frecventa cu unde scurte 2. Diapuls emite in pulsaii Se folosesc doi electrozi mari protejai de sticla sau de plastic si poate fi apropiat sau deprtat de stratul protector; cnd e apropiat produce efecte de suprafaa iar cnd e deprtat produce efecte de profunzime. Electrozii trebuie sa fie paraleli iar esutul uman sa fie la mijloc. Aparatul poate lucra pe trei puteri diferite cu efecte diferite: - unde slabe (reci); - unde medii (calde); - unde puternice (fierbini). Efectul caloric este mai mare in grsime si in os. La persoanele vrstnice are efect antiinflamator (in anexite, reumatisme) Terapia cu ultrasunete

20

Radiostatul are un corp activ ce are nglobat un cristal piezoelectric si un cablu de nalta tensiune ce rezista la nalta frecventa. Ultrasunetele nu se propaga prin aer ci doar prin mediu dens. Se lucreaz cu c.a. cu frecventa de 80.000 100.000 Hz. Terapeutul poarta mnui de bumbac. Se unge tegumentul cu gel, se aplica traductorul pe piele, fr goluri de aer, se regleaz puterea si US trec din traductor in esutul uman. Puterile mici, de 0,2-0,4 W, produc efecte reversibile. Puterile de 0,6 W au efect maxim. Puterile de 0,8-1 W au efect ireversibil. US se propaga si prin apa - se folosesc la rni, arsuri, etc. Fototerapia (terapia cu lumina) folosete raze ultraviolete la intensiti mici si timpi mici; cu maxima precauie in calculul biodozei. Se folosesc ochelari speciali de protecie. Laserul Laser: acronim in limba engleza de la light amplified by the stimulated emission of radiation Laserul terapeutic: LLLT- Low Label Laser Therapy Energia fotonilor emii de aparat mrete capacitatea de regenerare a esuturilor. Parametrii de lucru se aleg in funcie de tipologia afeciunii si a pacientului; la persoanele supraponderale si/sau cu tenul nchis (brunete) se folosesc puteri mai mari; la afeciunile acute, recente, puteri mai mici iar la cele vechi, cronice, puteri mai mari. In lucrul cu laserul se delimiteaz zona ce trebuie tratata si se lucreaz pe puncte, cu sonda poziionata perpendicular, cte 5-25 de secunde pe fiecare punct, timp de 5-10 minute pentru toata zona. La sfrit, se netezete zona. Bioptronul Folosete lumina filtrata; nu ptrunde mai mult de 3 mm. in derma. O modalitate profilactica eficienta, dar si terapeutica a bolilor reumatismale o reprezinta cura balneoclimaterica. Sindromul dureros aflat in legatura cu bolile reumatismale, dar si cel disfunctional, caracterizat prin limitarea miscarilor si scaderea mobilitatii articulare, beneficiaza de ameliorare daca urmam in anotimpurile de tranzit, asa cum sunt primavara si toamna, cure balneoclimaterice. Aceste cure asigura intretinerea functionala a aparatelor si sistemelor intregului organism, nu doar recuperarea medicala a anumitor afectiuni deja diagnosticate, precum boala reumatismala. Romania are cel mai mare potential balneoclimateric In majoritatea tarilor europene, tratamentele bazate pe metode naturale castiga increderea unui segment din ce in ce mai mare de populatie. Romania este tara cu cel mai mare potential balneoclimateric, fapt care ar trebui sa constituie un argument solid pentru ca populatia sa solicite, iar medicii sa recomande statiunile de acest gen in locul unui tratament medicamentos. Avand in vedere acest aspect, este de la sine inteles ca o astfel de cura balneoclimaterica poate deveni o modalitate profilactica, dar si terapeutica, de prima linie sau adjuvanta metodelor terapeutice clasice. n primul rand, tratamentele balneare sunt cele mai indicate in afectiunile generate de sedentarism, caracterizat prin diminuarea masei musculare, reducerea capacitatii de efort si de termoreglare sau adaptare la mediu a organismului, si cresterea in greutate prin acumularea in exces a tesutului adipos. Sedentarismul reprezinta un important factor de risc pentru aparitia mai multor boli, precum tulburarile posturale la nivelul coloanei vertebrale si al membrelor 21

inferioare, cu evolutie treptata catre afectiuni reumatismale degenerative ale articulatiilor si tesuturilor periarticulare. Metoda profilactica indicata atat tinerilor, cat si varstnicilor.Pornind de la cele aratate, se poate spune ca, incepand cu varsta de 50 de ani, cura balneara devine o necesitate. Pentru prevenirea imbolnavirilor, recomandata in special persoanelor tinere, sanatoase, curele balneare reprezinta o modalitate de calire sau de ameliorare a functiilor de baza ale organismului, diminuate de stres, cum sunt termoreglarea, functia metabolica, functia imunologica, capacitatea de adaptare la efort si altele. Curele balneare profilactice sunt bazate in special pe proceduri terapeutice in care accentul se pune pe utilizarea de factori termici contrastanti, terapia prin miscare, diete si crenoterapia cu apa minerala. Durata unei cure balneare este de 18-20 de zile Profilaxia recidivelor este utila dupa rezolvarea problemelor din fazele acute sau clinice ale bolii, prin corectarea unor modificari functionale restante, modularea mecanismelor de reglare si poate contribui la evitarea recidivelor in bolile cronice, precum cele reumatismale, cardiovasculare, digestive, metabolice. Durata unei cure balneare este de 18-20 de zile, timp in care se poate vorbi de aplicarea unui complex de metode cu efecte dovedite stiintific, efectuate ritmic, intr-un context ambiental diferit de cel de resedinta. Curele balneare pot reduce durerile reumatismale prin urmare, putem preveni durerile reumatismale ce pot aparea la inceputul sezonului rece prin curele balneoclimaterice. Astfel, se poate asigura profilaxia bolilor reumatismale la persoanele predispuse, se poate realiza prevenirea recaderilor sau aparitia durerilor reumatismale si se poate asigura un plan terapeutic de viitor care sa diminueze suferinta algica sau disfunctionala aflata in legatura cu boala reumatismala. Cura balneara cuprinde: cura cu ape minerale care in functie de originea lor, proprietatile fizico-chimice si influenta asupra organismului se pot utiliza in cure interne sau externe. Cura intern cu ape minerale este n cel mai nalt grad eficient dac se efectueaz n staiunea balnear, deoarece aici, pe lang calitile fizico-chimice ale apei, but direct de la izvor, se asociaz tratamentului i efectului curativ al plimbrii, peisajului, odihnei cu toate implicaiile lor psiho-afective positive . -cura cu ape termale care administrate pe cale externa sub forma de bai pot sa fie utile in afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni neurologice,ginecologice, dermatologice, etc sau pe cale interna prin irigatii intra-vaginale in leucoree abundente, irigatii rectale, intestinale pot fi utile in unele forme de colite cornice cura cu namoluri - peloidoterapia, care in functie de proprietatile fizico-chimice se clasifica in 3 categorii: - namoluri saprofite bogate in hidrosulfura de fier; se gasesc pe fundul lacurilor continentale: Amara, Fundata, Lacul Sarat si lacurile de pe litoral: Agigea, Techirghiol sau lacurile sarate: Sovata, Ocna Sibiului; se ,mai gasesc la Baile Felix, Ocnele Mari, Marea Neagra - au luat nastere din flora si fauna bazinului acvatic in urma transformarilor fizice, chimice, biologice in decursul epocilor geologice // - namoluri de turba sunt roci sau depozite organogene care au luat nastere prin descompunerea resturilor vegetale acumulate de-a lungul timpului pe fundul unor mlastini; se gasesc la Mangalia, langa Vatra Dornei, Covasna -namoluri minerale iau nastere la emergenta unor izvoare prin sedimentarea sarurilor pe care le contin ( izvoarele pot fi carbo-gazoase, calcice, sodice, feruginoase, sulfuroase, etc ); astfel la Govora mai gasim namol argilos, silicos si iodat, la Geoagiu Bi namol feruginos Namolurile pot fi aplicate sub forma de impachetari complete sau partiale, cataplasme, bai de namol, tampoane vaginale sau ungere cu namol si expunere la soare ( metoda naturista 22

egipteana ) sau chiar solutii injectabile ( solutia Pell-Amar, continand extractul namolului de la Balta Alba, descoperita de Ionescu Calinesti ). In functie de proprietatile fizico-chimice, proprietatile terapeutice ale peloidelor ( namolurilor ) sunt dintre cele mai diverse: efecte antigenice si antialergice ( influenteaza geneza anticorpilor si induc fenomene de desensibilizare ) avand actiune antialergica, actiune bacteriostatica, antiinflamatorie si antialgica, vasodilatatorii, decontracturante, sedative, stimuleaza regenerarea tisulara, imbunatatesc circulatia, ceea ce le face utile intr-o serie de boli: reumatismale, ginecologice, neurologice, traumatisme, afectiuni ortopedice. gazele naturale ( mofetele ) reprezinta emanatiile de gaz ( cel mai frecvent bioxid de carbon si mai rar hidrogen sulfurat ) in regiuni vulcanice sau mine de carbuni; pot sa fie uscate sau umede ( daca antreneaza vapori de apa, un exemplu il constituie grotele naturale in care care admosfera este saturata cu vapori de apa proveniti de la izvoarele minerale termale, unde aerul poate ajunge la 70 de Grade Celsius la izvor aerosolii naturali -sunt - marini - se formeaza prin spargerea valurilor in larg sau lovirea lor de tarm; sunt incarcati electric negativ si se raspandesc pana la 80-100m de tarm ; aerosolii - de padure , rezultati prin condensarea particulelor de apa pe o substanta volatila sau polen; prezenta acestora justifica efectele biologice ale climatului marin, montan sau de padure // aerosolii artificiali se pot produce prin dispersia unor minerale sau produse medicamentoase, cu aparate speciale, ce folosesc proprietatea aerului comprimat hidroterapia foloseste in scop profilactic sau terapeutic apa la diverse temperaturi si in diverse stari de agregare ( lichida, solida sau gazoasa ) la care se pot adauga plante medicinale, substante chimice, aplicatii cu parafina, namol; acestea pot sa fie prin aplicatii locale: comprese, cataplasme cu namol, mustar, impachetari cu parafina, sau aplicatii enerale: bai generale, impachetari generale, sauna, etc Un loc aparte in cadrul acestei terapii il ocupa lacurile terapeutice helioterme, lacuri naturale sau artificiale cu ape sarate de concentratie din ce in ce mai mare spre profunzime, avand un strat superficial de apa dulce provenita din apele meteorice sau rauri ; in sezonul cald datorita radiatiilor solare temperatura acestor lacuri creste de la 18-20 Grade Celsius la suprafata , la 50-60 Grade in profunzime; asemenea lacuri naturale la noi in tara sunt la Sovata ( lacul Ursu ) si la Ocna Sibiului electroterapia utilizeaza efectele curentului electric, ale energiei cuantice si undele electromagnetice in scop profilactic si terapeutic prin: curentul galvanic, curenti de joasa frecventa ( diadinamici, exponentiali ), demedie frecventa, de inalta frecventa, cu unde lungi, medii sau metrice, cu unde scurte sau ultra-scurte, microunde, magneto-diafluxul, sonoterapia, kinetoterapia: este terapia prin miscare si include numeroase tehnici si practici cum ar fi : manipularile ( constituie anumite miscari imprimate pasiv unor segmente, suport care pregateste kinetoterapia activa), elongatia vertebrala " a sec " sau in apa ( hidrogimnastica ), cura de teren care este o metoda de mers dozat, pe trasee special amenajate in pante, gradat, pe cont propriu fara vreo dirijare, o constituie " jogging-ul " care practic amplifica rezervele cardio-vasculare , respiratorii, musculare, mio-arto-kinetice. climatoterapia care studiaza influenta factorilor fizici si mediului: aero, helio si talasoterapia, ionizarea aerului - aeroionii pot actiona asupra organismului in doua moduri: patrunzand in plamani o data cu aerul inspirat sau actionand direct la nivelul pielii ( regleaza tensiunea arteriala, efect calmant in durerile de cap, insomnie, tulburari endocrine

23

La noi in tara, din punct de vedere fizic si geografic, deosebim 4 sectoare climatice: -clima continental moderata ( Campia Tisei, Podisul Transilvaniei ) -clima continental- temperata ( regiunile de ses si deal din jurul Carpatilor, Apusenilor, Campia Romana, Podisul Moldovei si Dobrogea -clima litoralului Marii Negre, maritime -clima montana - la noi este o clima blanda, favorabila

24

CAP.3 RECUPERAREA PRIN CURA BALNEAR N AFECIUNI REUMATISMALE. STUDIU. Seciunea 3.1. METODE DE RECUPERARE MEDICAL BFT GENUNCHIULUI (GONARTROZ) N ARTROZA

1. PRINCIPIILE I OBIECTIVELE TRATAMENTULUI BFT. Obiectivele tratamentului balneofizioterapeutic sunt: a). Reducerea durerii, care este factorul determinant n cadrul recuperrii; deoarece genulgia ngreuneaz sau face imposibil aplicarea programului recuperator; b). Obinerea stabilitii, care este de fapt principala funcie a genunchiului; c). Obinerea mobilitii; d). Coordonarea micrilor membrului inferior. Remobilizarea articular reprezint obiectivul principal al recuperrii sechelelor articulare posttraumatice i postoperatorii. Mobilizarea articular se realizeaz prin micri active i pasive. Rolul principal al mobilizrii articulare este de a dezvolta abilitatea micrilor. Stabilitatea se obine prin tonifierea musculaturii. Pentru tonifierea musculaturii se execut exerciii izometrice, micri de rezisten i se aplic diverse metode ortopedice. Stabilitatea articular nseamn de fapt: 1. Indoloritate (reducerea durerii) se obine prin: Administarea unei medicaii antiinflamatoare i antialgice generale; Crioterapia sau termoterapia (dup caz); Electroterapia; Rentgenterapia; Repaus articular; Intervenii chirurgicale. 2. Stabilitatea genunchiului are dou aspecte: Stabilitatea pasiv N, stabilitatea ortostatic; Stabilitatea activ N, stabilitatea n mers. Stabilitatea pasiv, mai ales n cazul genunchiului operat fr succes, poate fi obinut cel puin parial prin: Tonifierea musculaturii, stabilizarea genunchiului; Creterea rezistenei ligamentare; Evitarea cauzelor care afecteaz genunchiul ca: obezitatea, ortostatism i mers prelungit, mers pe teren accidentat, flexie N, extensie liber, n momentul trecerii de la o poziie de repaus la ortostatism. Aplicarea unor atele care s preia stabilitatea lateral sau posterioar a genunchiului. Stabilitatea activ se realizeaz prin tonifierea muchilor interesai respectiv: Muchiul cvadriceps, care slbete semnificativ chiar dup o imobilizare de 48h. Pentru tonifierea cvadricepsului se execut contracii izometrice i exerciii cu contrarezisten. Muchiul tensor al fasciei lata se tonific prin flexi i extensi ale oldului, din decubit lateral. 3. Mobilitatea genunchiului operat, este limitat. Pentru redarea mobilitii genunchiului operat se urmrete: Reducerea flexum-lui, Creterea amplitudinii flexiei. 25

n timpul imobilizrii genunchiului dup operaie, se pot face mobilizri pasive constnd dintr-un complex de procedee terapeutice, care se schimb alternativ ca: Traciuni continue sau extensii continue, utilizate pentru corectarea unei poziii vicioase articulare asociate cu cldur, pentru a uura durerea rebel articular pentru scderea presiuni intertarticulare; Traciunii discontinue, care se aplic n timpul nopii sau n perioada de repaus; Mobilizarea pasiv asistat, care se execut n relaxareparial sau total de care kinetoterapeut n toate sensurile, cu micri ample articulare; Mobilizrii autopasive, care sunt o combinaie de exerciii pasive foarte des utilizate, deoarece pacientul are posibilitatea s le repete de mai multe ori pe zi. Mobilizarea activ executat de pacient, care constituie baza kinetoterapiei recuperatorii pentru redorile articulare posttraumatice. Mobilitatea activ se face n scopul creterii treptate a amplitudinii micri i n toate planurile de mobilitate a articulaiei. Se execut micri ritmice de flexie N i extensie ale piciorului i exerciii gestice, uzuale pentru reducerea funcional a genunchiului. Se mai execut i mecanoterapia i scripetoterapia. 4. Coordonarea. Recuperarea integral a bolnavilor operai de gonartroz se bazeaz pe un program recuperator bine condus. Postoperator genunchiul este meninut n extensie 10 zile cu o atel gipsat. Recuperarea ncepe a doua zi dup intervenie i const n: Contracii izometrice cvadricepsului, din or n or; Imobilizrii ale piciorului; Ridicri pasive ale piciorului i genunchiului ntins, ncepnd dup 3-4 zile de la operaie; Exerciii de flexie ale genunchiului la marginea patului, dup scoaterea bandajelor; Mers cu baston din a zece-a zi de la operaie; Recuperarea se continu cu: Electroterapie antalgic i antiinflamatoare; Tonifierea cvadricepsului; Masajul coaps-gamb, cu evitarea genunchiului; Mobilizarea articulaiei; Crioterapia. Din sptmna a 3-a se ncepe urcatul i cobortul scrilor. 2. TRATAMENTUL PRIN HIDRO-TERMOTERAPIE. Hidroterapia prin hidroterapie se nelege aplicarea n scop profilactic i curativ unui numr variat de proceduri, care au la baz ap la diferite temperaturi i sub diferite stri de agregare, ca i unele tehnici strns legate de aceasta. Duul cu aburi. Este proiectarea vaporilor supranclzii asupra unor regiuni limitate. Tehnicianul trebuie s fie atent ca nu cumva s stropeasc bolnavului cu picturi de ap fierbinte, provenite din condensarea vaporilor pe furtun i pe poriunea metalic a duului. Este nevoie ca instalaia pentru duul cu aburi s fie prevzut cu dispozitive de separare a apei de condensare i cu supranclzitoare pentru aburi. nainte de a aplica jetul de vapori asupra bolnavului, tehnicianul i-l proecteaz pe palm pentru a se asigura de lipsa picturilor de ap fierbinte. Durata este de 3-6 min. Poate fi o procedur de sine stttoare, poate s precead o baie general sau se poate asocia cu masaj. La sfrit se aplic o procedur de rcire, splare, sau un du la temp. de 18-200 C. Mod de aciune: aciune puternic asupra circulatiei cu hiperemie i rezorbie local. 26

Duul masaj. Reprezint aplicarea mai multor duuri rozet cu ap la temperatura de 38-400 C, concomitent aplicndu-se cu masaj, conform tehnicii obinuite. Pentru aplicarea lui exist instalaii speciale cu 4-6 duuri verticale, n rozet, situate unul lng altul, care se pun simultan sau separat. n lipsa unei instalaii speciale, se poate efectua i cu un du mobil, la captul cruia se aplic o rozet. Durata masajului este de 8-15 min. Bolnavul este culcat, dezbrcat complet pe un pat special din lemn. Se deschid duurile, n timp ce apa curge pe corp, tehnicianul execut masajul conform tehnici cunoscute. Modul de aciune: Duul masaj provoac o hiperemie important, mai ales n regiunea tratat; Are un important efect rezorbtiv i tonifiant. Baia kinetoterapeutic. Este o baie cald la care se asociaz micri n toate articulaiile bolnavului. Se efectueaz ntr-o cad mai mare ca cele obinuite, care se umple trei sferturi cu ap la temperatura de 36-370 C mai rar 38 0 C. Bolnavul este invitat s intre n cad i este lsat 5 minute linitit dup care tehnicianul execut sub ap, toate micrile posibile la fiecare articulaie. Tehnicianul st n partea dreapt a bolnavului. Dup care pacientul este lsat puin n repaus dup care este invitat s repete singur micrile artate de tehnician. Durata bi este de 20-30 min. dup care bolnavul este ters i lsat s se odihneasc. Mobilizarea n ap este mai puin dureroas datorit relaxrii musculare ce se produce sub influena apei calde i a reducerii greutii corpului, conform legii lui Arhimede. Termoterapia: Compresele cu aburi. Avem nevoie de : dou buci de flanel, o bucat de pnz simpl sau un prosop, o pnz impermeabil, o gleat cu ap la temperatura de 60-700C. Pe regiunea interesat se plaseaz o flanel uscat, peste care se aplic o bucat de pnz sau prosopul muiat n ap fierbinte i bine stors, iar peste aceasta se aplic cealalt flanel. Totul se acoper cu o bluz impermeabil sau se aplic un termofor. Durata total a proceduri este de minim 20 de minute i maxim 60 de minute. Modul de aciune - are o important aciune vasodilatatoare i rezorbtiv pe lng efectul analgezic i antispasmotic. mpachetarea cu parafin. Se ia o cantitate potrivit de parafin ( 150-200g) i se topete ntr-un vas la temperatura de 65-700, n aa fel inct s mai rmn cteva buci netopite, n scopul evitrii supranclzirii. Cu ajutorul unei pensule late (8 cm) se pensuleaz repede regiunea interesat. Grosimea stratului de parafin este de 0,5-1. Peste stratul de parfin se aplic buci de vat sau flanel i apoi se acoper regiunea cu ptura. Durata este de 20-25 min. nlturarea parafinei se face cu uurin din cauza transpiraiei care are loc sub stratul de parafin. Procedura se termin cu o splare la 20-220C. mpachetarea cu parafina are o aciune local i provoac o nclzire profund i uniform a esuturilor, n timpul procedurii, suprafaa pielii se nclzete pn la 38-400C. La locul de aplicare se produce o hiperemie puternic i o transpiraie local abundent. Ungerile cu nmol. Bolnavul complet dezbrcat st cteva minute la soare pn i se nclzete pielea, apoi se unge cu nmol proaspt complet sau parial. Se expune din nou la soare timp de 20-60 minute, pn cnd nmolul ncepe s se usuce. n acest interval de timp va purta o compres rece pe frunte iar capul i va fi aprat de soare cu o plrie sau umbrel. 27

Dup aceasta se va face o scurt bai n lac sau n mare, se va terge, se va mbrca i se va odihni la umbr sau ntr-o camer, aproximativ o or. Modul de aciune - ungerile cu nmol i bazeaz aciunea pe elementul termic alternant, rece la nceput, apoi cald, datorit nclzirii nmolului la soare i din nou rece, datorit bi din lac i reaciei vasculare la aceasta; al doilea element este reprezentat de aciunea specific a substanelor resorbite n organiasm. 3. TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPIE. Electroterapia este acea parte care studiaz utilizarea, aciuni diverselor forme de energie electric asupra organismului uman, cu scop curativ sau profilactic. Ultrasunetele. Ultrasunetele terapeutice au o frecven cuprins ntre 800-1000KHz. Tehnica de aplicare vom urmri manipularea cmpului emitor i manevrarea aparatului. Undele ultrasonice sunt proiectate din capul emitor n linie dreapt sub forma unui fascicul perpendicular pe suprafaa de emisie a localizatorului. Pentru ca transmiterea undelor la bolnavi s fie continu este nevoie de un contact perfect ntre suprafaa emitoare i tegument care se realizeaz folosindu-se un strat de gel, ulei sau ap. edinele au o durat variabil cuprins ntre 15-30 minute i se reco-mand zilnic sau la 2 zile. Efecte: Antiinflamatorii; Termice locale; Fibrolitice. Curentul galvanic: Este un mijloc clasic i fidel de sedare a durerilor. Electrodul pozitiv are o aciune sedativ local, ca i curenii descendeni i cureni ascendeni aplicai contralateral duc la o cretere a pragului de sensibilitate. Galvanizarea poate s utilizeze concomitent i introducerea de ioni cu aciune antalgic (ionoforez transversal cu novocain, aconidin sau revulsiv cu histamin). Aplicarea electrozilor la pacient se face transeversal electrozii sunt situai de o parte i de alta a genunchiului. n mod obligatoriu trebuie s folosim un strat hidrofil ntre electrod i tegument, ce trebuie splat dup fiecare utilizare. Intensitatea curentului este strns legat de sensibilitatea i de tolerana pacientului (30-50 mA). Durata este aproximativ de 30-40 minute. Numrul i ritmul edinelor este de 18 - 20 sedine n ritm zilnic. Influeneaz durerea i provoac vasodilataie. Ionizarea. Ionizare cu novocain sau calciu are efect analgezice datorit scderii excitabilitii polului pozitiv la care se adaug efectul substanei introduse (Novocain, Calciu). Pentru ionizarea cu Ca se folosete o soluie constnd ionul de Ca cu care se mbib stratul hidrofil de sub electrodul activ. De aici acesta migreaz prin tegumentul intact, prin orificiile glandelor sudoripare i sebacee ctre polul opus, ajungnd astfel n interiorul organismului de unde ionii sunt preluai de reeaua limfatic i circulaia sancvin zonal ajungnd n circulaia general. Durata procedurieste de aproximativ 15 min. La efectul farmaco-dinamic al soluiei medicamentoase se adaug i efectul analgezic al curentului continuu. Efect de depozit realizat de acumularea substanelor farmacologice introduse la nivelul electozilor. Efectul de patrunderepna la stratul cutanat profundare o actiune reflex cutii viscerale la nivelul dermatoamelor. Undele scurte. A cror tehnic de aplicare const n: 28

Aplicarea n cmp condensator - introducerea bolnavului direct n cmpul rezonator ntre cele 2 plci ale armturilor condensatorului. Armturile condensatorilor sunt izolate n capsule de sticl sau cauciuc constituind de fapt electrozi. Aceti electrozi sunt formai dintr-un disc metalic de 1mm, grosime i cu mrimi diferite n diametru fiind variabili. Electrozi se fizeaz la nite brae sau suporturi ce le ofer posibilitatea aplicri lor la distan de tegument (circa 3 cm). Aplicarea n cmp inductor-folosete electrozi flexibili. Pot avea aspectul unei plase i cordon flexibil constituit din srme de cupru. edinele au o durat de 10-15 minute, se aplic zilnic sau la 2 zile, se recomand maximum 10 edine. Efectele undelor scurte: Termic, reprezint prncipalul factor terapeutic; Vasodilatator i metabolic; Antialgic. Aici trebuie s inem seama de deficitul endocrin i tulburrii vegetative, atunci cnd este cazul. Razele infraroii Se pot aplica prin dou metode: lmpile de tip Solux i bile de lumin. n afar de lumina solar, care este deosebit de bogat n radiaii inflaroii i care este utilizat n terapeutia sub forma aa numitei helioterapii. Aplicaiile de radiaii inflaroii n terapeutia se pot face n dou moduri: n spaiul nchis, sub forma aa-numitelor bi de lumina proceduri intense termoterapice sau n spaiu deschis, n aer liber, sub forma aa-nummitelor aplicaii de sollux. n bile de lumina se realizeaz o nclzirea aerului pn la temperaturi ridicate (60-7080C). n funcie de scopul urmarit, bolnavul va sta n baia de lumina ntre 5-20 minute. Dup expirarea timpului prescris se aplic bolnavului o procedur de rcire parial. Efectul principal al acestor raze se bazeaz pe cldura pe care o produc. Ele strbat pn la civa centimetri n profunzime, acionnd att asupra esutului conjunctiv, ct i asupra glandelor i metabolismului general. Ele provoac totodat i o vasodialataie la nivelul plexului venos. Curentul diadinamic Se prescrie n aplicaii transversale sau longitudinale: o perioad lung, de 4 minute (are efect sedativ), difazat fix 4 minute ambele, 1 dat pe zi. Se recomand 10---14 edine. Diatermia acioneaz asupra esuturilor n profunzime, prin cldura pe care o produc curenii de nalt frecven, ca urmare a rezistenei pe care o opun esuturile la trecerea energiei electrice. Cldura astfel produs are un efect analgetic. Curentul faradic Se indic faradizarea cu periua sau cu ruloul, plimbate pe regiunea dureroas pudrat cu talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind tetanizat. Aceste proceduri sunt bine receptate i tolerate de pacieni pentru starea de bine pe care o degaj i modul n care, corectnd dezechilibrul, se mbuntete funcionalitatea. 4. Tratamentul prin masaj. Efectele fiziologice ale masajului. Aciunile masajului sunt mprite n 2 grupuri: 1. Locale:

din tegument cu aciunea circulaiei sngelui. Odat cu hiperemia apare i nclzirea tegumentului;

Masajul are aciune sedativ asupra durerilor de tip nevralgic, muscular sau articular; Aciunea hiperemiant a regiuni masate. Se produce o vasodilataie a vaselor capilare
29

regiunea masat. 2. Generale:

Aciunea nlturri lichidelor interstiiale cu accelerarea proceselor de rezorbie n

sngelui i odat cu ea se stimuleaz i funciile aparatului respirator. Are aciune favorabil asupra stri generale a pacientului, mbuntirea somnului i cu ndeprtarea oboseli musculare. Are aciune reflexogen asupra organelor interne n suferin care este explicat prin mecanismul reflex. Prin execuia manevrelor de masaj se produce nite stimuli ai exteroceptorilor dn tegument i proprioceptorilor din: muchii, tendoane, ligamente care sunt de diferite intensiti i pornesc pe calea neuronilor ctre SNC care de acolo transmit reflex ctre organele n suferin. Pe tegumentul fiecrui organ intern, corespunde un punct reflexogen (puncte metamerice sau zone Head). Cele mai multe puncte reflexogene sunt n talp i palm. Masajul are aciune mecanic care rezult din execuia manevrelor de frmntat, n special cipitul i contratimpul care duc la formarea n centrul metabolismului a unor substane metabolice ce trec n circulaia general a sngelui (Hde tipul histaminei) care stimuleaz peristaltismul vaselor i duce la resorbia substanei nocivedin lichidele interstiiale care sunt n exces n fibrele esutuluiconjunctiv de unde se duce la organele excretoare. Masajul se mai face i n scop igienic, de iniiere i se folosete i la sportivi (are un avantaj al antrenamentului zilnic). Descrierea anatomic. Aticulaia genunchiului. Este articulaia dintre condilii femurali, patel i condilii tibiali. Condilul medial al femurului coboar mai jos ca cel lateral, nct femurul formeaz cu tibia un unghi de 1740. cnd unghiul este mai mic de 1500, se vorbete de deformaia numit genu valgum (gamba n X). Opusul su este genu varum, cnd unghiul extern dispare, iar gambele descriu ntre ele un oval. Incongruena (nepotrivirea ) dintre feele articulare este completat de dou meniscuri de forma literei "C". Meniscul median-este cel mai rezistent i mai mobil. Meniscul lateral. ntre interiorul capsulei, ntre tibie i femur se afl ligamentele ncruciate anterior i posterior. Cele dou ligamente ncruciate sunt intracapsulare i extrasinoviale. Anterior artculaia este nchis de rotul (articulaia femuropatelar). Anterior de capsula articular se afl ligamentul rotulian, care continu tendonul muchiului cvadriceps femural. Capsula articular este ntrit medial i lateral de reticulele rotulei; de asemenea de ligamentele colateral tibial i colateral fibular, iar posterior de ligamentele popliteu oblic i popliteu arcuat. Articulaia genunchiului este un trohoginglim. Micrile sunt de flexie extensie i, n msur foarte redus de rotaie i nclinaie lateral. Muchii care acoper i activeaz articulaia sunt: Muchii coapsei care formeaz trei grupe: Grupul antrior cuprinde muchii cvadricepsul femural i croitorul; Grupul medial pectineul i adductorii: marele, mijlociul i micul adductor; 30

Odat cu activarea circulaiei locale prin masaj se activeaz i circulaia general a

semimembranosul. Muchii gambei care se mpart n trei grupe: Grupul ventral cuprinde muchii: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor; Grupul lateral cuprinde: lungul peronier i scurtul peronier; Grupul posterior cuprinde: lungul flexor al halucelui, tibialul posterior, tricepsul sural. Aici exist dou reele venoase, una superficial i una profund. Venele superficiale mai importante sunt: Vena safen mic care urc pe gamb i se vars n vena poplitee. Vena safen mare care urc pe coaps i se vars n vena femural. Venele profunde nsoesc arterele, cte dou vene pentru arter, dar numai cte o ven femural i un poplitee. Vena cav inferioar urc pe partea dreapt a coloanei vertebrale. Nervii care inerveaz membrul pelvin sunt: La coaps: nervul femural, nervul sciatic, nervul crular; La gamb: nervul tibial fibular. Articulaia genunchiului este format din articulaia epifizei distale a femurului cu epifizele ale tibiei i peroneului unde au loc urmtoarele articulaii: Femuro-tibial; Femuro-peronier; Tibio-peronier Este o articulaie semimobil. Rotula sau patela: un ax sub form de dreptungi cu vrful n jar care are rol de susinere a greutii corpului prin ligamente paralele i ncruciate care o leag de ariculaie fcnd-o ct mai rezistent. Tehnica masajului Bolnavul este aezat cu faa n sus, fiind descoperite membrele inferioare, se ncepe masajul mai nti pe partea opus maseorului cu netezirea sau efluerajul pornind de la treimea superioar a gambei pn la treimea inferioar a coapsei cu ambele mini fcnd o acomodare a mini noastre cu tegumentul bolnavului, dar n acelai timp face o nclzire a musculaturii, care acioneaz asupra articulaiei genunchiului (acetia fiind muchii gambei i coapsei). Dup netezire urmeaz uoare frmntri cu o mn, cu dou i contratimp pe aceleai direcii. Cea mai important manevr este friciunea cu care insistm mai mult i se fac n felul urmtor: pentru acest lucru flectm uor gamba pe coaps dup care facem netezirea aeznd cele 4 degete ale minilor la spaiul popliteu iar policele pornind de la partea superioar a rotulei cu netezirea cu partea lor cubital alunecnd pn la partea inferioar a rotulei dup care ne ntorcem ocolind condilii externi femurali ctre spaiul popliteu. Dup care face friciunea pe aceleai direcii ca la netezire dup care lucrm cu cealalt parte a rotulei (5-6 ori). Se fac friciuni cu vibraii. Apoi facem vibraia pe toat suprafaa i netezirea de ncheiere. Lucrm articulaia i celuilalt picior pe aceleai direcii dup care spunem bolnavului s se aeze cu faa n jos i lucrm prile posterioare ale genunchiului. ncepem mai nti cu genunchiul opus nou, cu netezirea i frmntatul, deci ncltirea regiuni de la treimea superioar a gambei pn la treimea inferioar a coapsei cu toate formele de frmntare. Dup care facem friciunea la spaiul popliteu care se va face mai uor dect la partea anterioar datorit faptului c aici exist un pachet vasculo-nervos. 31

Grupul

posterior

cuprinde:

bicepsul

femural,

semitendinosul

Pentru acest lucru flectm uor gamba pe coaps sprijinind pe mna noastr i facem netezirea cu cele 2 police pornind de la mijlocul articuliei ctre condilii externi femurali. Apoi facem friciunea deget peste deget pe aceleai direcii (5-6 ori). Dup care facem vibraia cu palma ntreag. ncheiem cu netezirea. Mobilizarea articulaiilor (kinetoterapia). Din articulaia genunchiului putm efectua urmtoarele micrii efectuate n plan transversal i sagiatal: Flexie; Extensie; Lateralitate. Pentru flexie inem contrapriz pe partea posterioar a gambei. Pentru extensie inem contrapriz pe partea anterioar a gambei. n prima sptmn se efectueaz 6 edine. Prima zi se efectueaz contracii izometrice ale cvadricepsului i fesierilor, flexie, extensie in articulaia gleznei. Flexie din CF (45%), cu genunchiul ntins; Abducie din CF (20%) cu genunchiul ntins; Circumducie cu genunchiul ntins (3 serii), 5 sptmni, micarea este pasivoactiv. A doua zi aceleai exerciii din poziia culcat la care se adaug cele din poziia stnd (pacientul i asigur stabilitatea, inndu-se de scaun).

Flexie din CF, abducii din CF, extensii din CF, toate aceste micrii se execut cu genunchiul ntins (3 serii, 5 repetrii), micrii active. A treia zi - aceleai exerciii, aceleai poziii, crora li se mai adaug: Din aezat la marginea patului, kinetoterapeutul mobilizeaz cu mult atenie articulaia genunchiului pn la punctul n care apare durerea (se pornete de la o flexie de 350); Micarea pasiv (3 serii-10 repetrii), cu pauz un minut ntre ele; Din culcat costal pe partea sntoas, abducii din CF, cu genunchiul ntins; Din decubit dorsal flexia genunchiului cu alunecarea clciului pe planul patului. n primele 2 zile se mai practic i micrile pasive. Mers cu ajutorul unui baston canadian. A parta zi pacientul este dus la sala de gimnastic.
n a patra sptmn sunt cinci edine.Toate exerciiile devin active, dar nu se introduce nc rezistena deoarece musculatura pacientului nu s-a refcut suficient. Din decubit dorsal: aceleai exerciii, accentul punndu-se pe micarea activ de flexie a gambei pe coaps (5 serii a cte 8 repetrii); Din aezat la marginea banchetei: micare activ, a flexiei, a gambei pe coaps i revenire prin alunecare (patine), nainte-napoi; Stnd la spalier: cu faa: ridicrii uoare cu vrfurile, sprijin mai mult pe piciorul sntos, ridicarea piciorului pe prima treapt i flexia gambei pe coaps; cu spatele: flexia CF (trei 3 serii, 6 sptmni). Gimnastica medical. Din decubit dorsal: Contracii izometrice de cvadriceps i fesieri (30 micrii pe or contracia este de 6 sec. relaxare 3 sec.); 32

Flexie-extensie din articulaia gleznei (4 serii a cte 10 repetrii); Flexie i abducie din CF (4 serii a 10 repetrii).
Se efectueaz exerciii cu toate articulaiile membrului sntos. Din stnd sprijinit pe pe sptarul patului: micarea activo-pasiv de flexie, abducii, extensie, circumducii din CF (din fiecare 2 serii a cte 10 repetrii). Mersul se execut cu ajutorul a dou bastoane canadiene, fr sprijin pe piciorul afectat. Dup ndeprtarea gipsului pacientul va purta o fa elastic numai la deplasare i noaptea, pentru a stabiliza genunchiul i a l feri de micri nedorite. Programul de recuperare se ntinde pe durata a patru sptmni. n prima sptmn sunt cinci edine i se efetueaz urmtoarele exerciii: Din decubit dorsal: contracii izometrice de cvadriceps i fesieri; flexii i abducii din CF (micare activ); uoare flexi ale articulaiei genunchiului. Profesorul introduce ambele mini sub zona poplitee i execut cu mult atenie aceast micare la circa 300, avnd grij ca talpa pacientului s rmn permanent pe planul patului. Din decubit lateral: micarea activo-pasiv de abducie din CF cu genunchiul ntins (3 serii a cte 10 repetrii). Din stnd la spalier: micrii active din CF cu genunchiul ntins (3 serii a cte 8 repetrii); cu spatele, flexie, lateralitate, abducii i cu faa extensii. n a doua sptmn pacientul va contacta solul cu planta piciorului operat cu sprijin de 30%.

Din decubit dorsal: pompaje pe minge, fr a fora flexia; flexia gambei pe coaps
(n lan kinetic nchis); flexii i abducii din CF (3 serii a cte 12 repetrii). Din aezat la marginea banchetei: flexia gambei pe coaps, micare condus i controlat de profesor. Timp de dou luni sunt interzise exerciiile ce implic un lan kinetic deschis.

Din stnd la spalier - la exerciiile cunoscute se mai execut: ridicrii pe vrfuri, cu sprijin mai mare pe piciorul sntos; ridicarea piciorului pe prima treapt i flexia gambei pe coaps cu uoar presiune pe talp (2 serii a cte 10 repetri), lucrnd fr durere; mersul se face cu sprijin uor (circa 30%) pe piciorul operat. n a treia sptmn sunt cinci edine; toate exerciiile devin active, iar pentru micrile din CF se introduce lestul de 500g. Din decubit dorsal: contracii izometrice de cvadriceps, fesieri i ischiogambieri; flexii, extensii ale articulaiei gleznei i degetelor (metatarsiene, falange i interfalangiene); flexia gambei pe coaps din alunecare (4 serii a cte 15 repetri); flexi, abducii, circumducii CF cu genunchiul ntins (micare activo-rezistiv cu lest). Din decubit lateral: micarea activ liber de abducie din CF a membrului operat (3 serii a cte 10 repetri). Dn aezat la marginea banchetei: flexia i extensia gambei pe coaps (3 serii a cte 15 repetri); flexia i extensia articulaiei genunchiului cu ajutorul unei patine pe care este aezat planta membrului operat. Din stnd la spalier: 3 serii a cte 10 repetri pentru fiecare micare din CF activ cu rezisten cu last de 500g; ridicri pe vrfuri, piciorul operat n sprijin 60%; joc de glezn cu sprijin circa 60%; ridicarea piciorului pe prima treapt i flexia gambei pe coapsdin exercitarea unei uoare presiuni pe suprafaa plantar. n a patra sptmn sunt cinci edine n care continu exerciiile mai sus menionate, la care se adaug:

33

Din decubit ventral - (se pune un rulou sub treimea inferioar a feei anterioare a
coapsei): micarea activ de flexie a gambei pe coaps cu tensiuni finalerealizate de ctre profesor. Micrile din aezat: ale articulaiei genunchiului devin rezistive prin introducerea lestului. La sfritul acestei sptmni pacientul se sprijin aproape n totalitate pe picior operat. 5. Terapia ocupaional. Este o metod de reeducare activ care completeaz kinetoterapia folosind diverse activiti adaptate la tipul de deficiene motorii ale individului cu scop recreativ i terapeutic, ajutnd bolnavul s folosesc mai bine muchii rmai indemni i recupernd funcia celor afectai de boal, contribuind astfel la readaptarea funcional la gesturile vieii curente. Principalele efecte pe care le urmrim prin aplicarea terapiei ocupaionale sunt: Mobilizarea unor articulaii i creterea amplitudinii lor; Dezvoltarea forei musculare; Restabilirea echilibrului psihic. Bolnavul poate executa unele exerciii cum ar fi: Pedalat la maina de cusut; Roata olarului; Sritul cu coarda; Mersul pe plan ascendent; Mers pe band sau pe scar rulant. Rezultatele depind de gradul de stabilizare a evoluiei bolii i de ncadrarea raional a ergoterapiei n complexele de recuperare i readaptare funcional. 6. TRATAMENTUL BALNEOLOGIC (ape minerale, nmoluri). Tratamentul balnear vizeaz urmtoarele obiective:

ncetinirea procesului degenerativ Combaterea manifestrilor ce actualizeaz sau reactiveaz artroza mbuntirea circulaiei locale si generale Ameliorarea sau meninerea mobilitii articulare i a forei musculare periarticulare.

Tipuri de ape: Ape termale algominerale (Felix, 1 Mai, Geoagiu) Ape srate concentrate (Sovata, Amara, Techirghiol) Ape srate iodurate (Bazna) Ape sulfuroase srate (Climneti, Govora) Ape sulfuroase termale (Herculane) Terapia cu nmol acioneaz prin cei trei factori cunoscui: termic, fizic (mecanic) i chimic. Staiunile indicate sunt:

Techirghiol (i tot litoralul) care are nmol sapropelic; Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slnic Prahova (nmoluri de lacuri srate); Vatra Dornei, Borsec, Felix (turb); Govora (nmol silicos i iodat); Geoagiu (nmoluri feruginoase)

34

Seciunea 3.2. METODE DE RECUPERARE MEDICAL B.F.T. N NEVRALGIA SCIATIC Terapia fizical de recuperare: - hidroterapia: - termoterapia; - electroterapia. Procedurile termice acioneaz printr-o vasodilataie a capilarelor, o mrire a circulatiei nervoase i creterea metabolismului celular. Este procedeul cel mai des ntrebuinat: n sedarea duretilor nevralgice i e bine suportat n mai toate formele de nevralgii. n procesele acute inflamatoare, n strile congestive cldura agraveaz durerea i este contraindicat. Ca i acolo unde starea vaselor mpiedic irigarea esuturilor. Procedurile termice trebuie apiicate cu grij acolo unde nevralgiile se nsoesc cu tulburri de sensibilitate., ca s nu provoace arsuri, ca i acolo unde exist leziuni de nervi sau tegument. HIDROTERAPIA 1. Baia la temperatura de indiferen Temperatura apei este de 34 - 35, bolnavul este invitat n baie; durata este de la 1015 minute. Mod de aciune: - presiuoea hidrostatic; - uor factor termic. Baia la temperatura de indiferen are o aciune calmant. 2. Baia cald simpl Se execut ntr-o cad obinuit cu apa la 36 - 37C i cu durat de 15 - 30 minute. Mod de aciune: - factoru! termic; - presiunea hidroterapica a apei. Are o aciune sedativ general. 3. Baia kinetoterapic Este o baie cald, se efectueaz ntr-o cad mai mare, care se umple 3/4 cu ap la temperatura 35 - 37 - 38C. Bolnavul este aezat n baie i lsat 5 minute linitit dup care tehnicianul execut sub ap micri n articulaiile bolnavului timp de 5 minute. Pacientul este lsat n repaus, dup care este invitat s execute singur micrile imprimate de tehnician. Durata bi: 20 -- 30 minute. Mod de aciune: - factorul termic; - factorul mecanic. Mobilizarea n ap este mai puin dureroas din cauza relaxrii musculaturii, care se produce sub influena apei calde i pierderii greutii corpului conform legii lui Arhimede. 4. Baia cu masaj Este o baie cald cu apa la temperatura de 36 - 39C. Se execut rnasajul asupra regiunii lombo-sacro-fesiere i masajul membrului inferior. Durata bi depinde de durata masajului efectuat. Mod de aciune: - factorul terrnic; - factorul mecanic. 5. Bile ascendente fierbini complete Se umple cada cu ap la temperatura de 35C. Bolnavul este aezat n cad n aa fel nct s i se acopere urnerii. Se crete temperatura apei din minut n minut, prin adugare de ap fierbinte. Temperatura apei poate ajunge la 41 - 43C, iar a bolnavului la 39C. Durata bi este 1 - 5 ore. Mod de aciune: baia hiperterm provoac o vasodilataie tegumentar important, care duce la supranclzirea organismului. 35

6. Baia cu iod Se face cu ap la temperatura 35 - 37C i are durata de 10 - 20 minute. Se folosee iodura de potasiu sau sarea de Bazna, de la 250 g (baie parial) pn la 1 kg (baie general), amestecat n pri egale cu sarea de buctrie. Mod de aciune: Iodul micoreaz vscozitatea sngelui provocnd vasodilalaie i scznd tensiunea arterial, mrete puterea de aprare a organismului, determin reacii locale la nivelul esuturilor i organelor, contribuind la reducerea fenomenelor inflamatorii. 7. Duul cu aer catd Proiectarea aerului cald fumizat de generatoare pe regiunea indicat. Se poare asocia cu masajul. 8. Duul masaj Reprezint aplicarea mai multor duuri rozet cu ap la temperatura de 36 - 40C asociat cu masaj. Este o procedur parial. Durata masajului este de 8 - 15 minute. Duul masaj produce o hiperemie important cu un nsemnat efect rezorbtiv i de tonifiere prin aciunea combinat a masajului cu factorul termic. 9. Duul subacval Const n aplicarea sub ap a unui du sul de mare presiune i cu o temperatur a apei mai ridicat ca cea din cad cu 1 - 2C. Distana dintre duul sul i regiunea de aplicat este de 5 - 10 cm. Durata procedurii este de 5 - 10 minute. Efectul este asemntor cu efectul duului rnasaj, dar mai intens. 10. Impachetarea umed inferioar Este mpachetarea de la ombilic n jos, cu braele i truchiul acoperite cu un cearceaf umed. n cazul n care dorim s obinem o nclzire mai rapid i mai important, mpachetarea poate fi asociat cu aplicaii cu sticle de ap cald, aezate ntre cele 2 poriuni a!e pturii, de o parte i de alta a coapselor. Aciunea mpachetrii umede are loc n trei faze: - faza iniial de excitare; - faza de calmare; - faza hipertermic. mpachetarea umed de durat medie 40 - 50 minute are efect calmant. 11. Cataplasmele Constau n aplicarea n scop terapeutic a diverselor substane, la temperaturi variate asura diferitelor regiuni ale corpului. Ele acioneaz prin factorul termic. Cataplasmele calde se folosesc pentru efectul lor hiperemiant i rezorbiv, precum i pentru aciunea antispastic i antialgic. La cataplasmele cu plante medicinale se mai adaug i efectul chimic. TERMOTERAPIA 1. Impachetarea cu parafin Const n aplicarea pe zona interesat a unei cantiti de parafin la o temperatur mai ridicat. Pentru picioare se utilizeaz pensularea cu parafin i bile de parafin lichid, n care plutesc buci de parafin uscat. Se scoate piciorul ateptndu-se solidificarea parafinei. Manevra se repet de 2 - 3 ori. Aciunea mpachetrilor cu parafin: Parafina provoac o supranclzire profund i uniform a esuturilor, pielea se nclzete la 38 - 40C provocnd o transpiraie local abundent. La desfacerea parafinei se evideniaz hiperemia produs. Dup rnpachetare se aplic o procedur de rcire. 2. mpachetarea nmol Const n aplicarea nmolului la o temperatur de 38 - 40C pe o anumit regiune. Durata unei edine este de 20 -- 40 minute. Aciunea: nmolul are mai multe efecte: 36

- efect mecanic, producnd excitaia pielii datorit micilor particule componente; - efect fizic, temperatura corpului crete cu 2 - 3C; - efect chimic prin rezorbia unor substane biologic active prin piele din nmol. Nmolul activeaz producerea de histamin n piele. n mpachetarea cu nmol apare o transpiraie abundent, cu eliminri crescute de acid uric (produs de deeu al metabolismului proteic). n timpul mpachetrii cu nmol sunt mobilizate depozitele sangvine, producndu-se intensificarea circulaiei n anumite teritorii. 3. Bile de aer cald Folosesc cldura uscat, cu temperatura ntre 60 - 120C, care provine de la radiatoare supranclzite n atmosfer nchis. Sunt mai uor suportate dect cele de abur cald. Transpiraia se instaleaz mat ncet, dar cantitatea e mai abundent dect la bile de abur. 4. Bile de lumin Cele complete se realizeaz n dulapuri de lemn cu becuri, iar cele pariale n dispozitive adaptate. Durata bilor este de 5 - 20 minute i dup terminarea lor se face o procedur de rcire. Cldura radiant produs de bile de lumin e mai penetrant dect cea de abur sau aer cald, iar transpiraia ncepe mai devreme. Bile de lumin scad tensiunea arterial prin vasodilataia produs treptat. 5. Bile de soare i nisip Ele utilizeaz spectrul solar complet. Expunerea la soare se face cu precauie, 2-3 minute pentru fiecare parte a corpului, cantitatea se crete treptat n zilele urmtoare. Dup bile de soare se indic o procedur rece. ELECTROTERAPIA 1. Curentul galvanic Galvanizarea este un mijloc clasic i fidel de sedare a durerilor nevralgice. Se indic galvanizri longitudinale descendente ale membrului inferior, cu electrodul pozitiv lombar i negativ plantar, sau galvanizri ascendente pe membrul inferior contralateral de 10 -15 A, 1O - 15 minute. Electrodul pozitiv are o aciune sedativ local, ca i curenii descendeni i cureni ascendeni aplicai contralateral duc la o cretere a pragului de sensibilitate. Galvanizarea poate s utilizeze concomitent i introducerea de ioni cu aciune antalgic (ionoforez transversal cu novocain, aconidin sau revulsiv cu histamin). 2. Curentul diadinamic Curenii diadinamici se prescriu n aplicaii transversale sau longitudinale: o perioad lung, de 4 minute (are efect sedativ), difazat fix 4 minute ambele, 1 dat pe zi. Se recomand 10---14 edine. 3. Curentul faradic Se indic faradizarea cu periua sau cu ruloul, plimbate pe regiunea dureroas pudrat cu talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind tetanizat. Aceste proceduri sunt bine receptate i tolerate de pacieni pentru starea de bine pe care o degaj i modul n care, corectnd dezechilibrul, se mbuntete funcionalitatea. MASAJUL Descrierea anatomic a regiunii lombo-sacro-fesiere Este format din: - coloana vertebral lombar, care are cinci vertebre; - coloana vertebral sacral, format tot din cinci vertebre; - regiunea coccigian format din 4-5 vertebre rudimentare formnd osul coccis. Osul sacru se articuleaz cu osul coxal format din ilion, ischion i pubis, formnd bazinul. 37

Muchii care acoper aceast regiune sunt: masa comun spinal din care deriv marii dorsali, psoasul iliac, ptratul lombar, muchii fesieri (micul, marele i mijlociul fesier). Inervaia: nervii sacrali, nervii ruinoi, nervul sciatic. Sciaticul este cel mai lung i cel mai mare nerv din organism. El pornete din plexul sacrat i este format din a 5 - a rdcin lombar i din rdcinile sacrate 1, 2, 3. Acestea se unesc n bazin, ies prin gaura sciatic i ptrund pe faa posterioar a coapsei, mprindu-se n regiunea poplitee n sciaticii poplitei (externi i interni). Nervii centurii pelviene sunt: nervul gemen inferior, nervul pisiform, nervul fesier superior i inferior. Aceast regiune este irigat de ramura lombar a aortei abdominale, vena cav inferioar, vena iliac comun, vena iliac lombar, vena sacral lateral. Tehnica masajului Masajul ncepe cu netezirea cu palmele ntinse, pornind de la partea inferioar a feselor pe muchii paravertebrali, lombari i sacrali pn la regiunea dorsal. A doua direcie a acestei neteziri este: pe muchii fesieri, muchii dinai fcnd terminaia D12. Urmtoarele forme ale netezirii sunt: netezirea pe coloan cu 2 degete deprtate de la coccis la T12; netezirea cu policele pe traiectul coccis - anul superior al muchilor fesieri creasta iliac netezirea pieptene pe muchii fesieri; netezirea specific zonei lombare este netezirea romb, care se execut pornind de la coccis - anul superior al fesierilor pn la creasta iliac, ajungem la coastele false mulndu-le cu palma i trgnd ctre coloana vertebral, iar la T12 rsucim minile la 170 mulnd iar coastele false iar de la creasta iliac tragem palma pe anul superior al muchilor fesieri pn la coccis. Prin efectul ei sedativ netezirea pregtete organismul pentru manevrele urmtoare ea fiind de asemenea o manevr de intercalare. Cea de a doua manevr este frmntarea. Frmntarea cu o mn, se execut pe 2 - 3 straturi, mai nti pe partea opus, ncepnd de la partea inferioar a muchilor fesieri - pe paravertebrali pn la regiunea dorsal. Frmntarea cu 2 mini i contratimpul se execut pe aceleai direcii. Geluirea se face cu dou degete deprtate pe coloan, pornind de la coccis pn la T12. Alt direcie a geluirii: cu dou degete apropiate pornind de la coccis - anul superior al muchilor fesieri pn la creasta iliac. Friciunea este cea mai important manevr a regiunii i se face pe coloan cu 2 degete deprtate pe direcia coccis - T12, avnd grij s insistm la gurile sacrale unde-i are originea nervul sciatic. Alt form a friciunii se execut cu 2 degete apropiate pornind de la coccis pe anul superior al muchilor fesieri pn la creasta iliac. Deoarece muchii fesieri sunt foarte dezvoltati n aceast regiune se execut friciuni cu pumnul. Tapotamentul nu se execut n nevralgia sciatic. Vibraia se execut pe toat suprafaa muscular pornind de la partea inferioar a muchilor fesieri, pe paravertebrali pn la regiunea dorsal. Masajul se termin cu netezirea cu toate formele ei. Descrierea anatomic a coapsei n regiunea coapsei avem doar osul femur. Muchii care acoper aceast regiune sunt: - muchii flexori (flecteaz coapsa pe bazin): muchiul cvadriceps, muchiul croitor, muchiul pectineu n partea proximal sub triunghiul lui Scarpa; - muchii coapsei posterioare (extensori): dreptul intern, extern, semitendinosul, semimembranosul, obturatorul intern i extern; 38

- muchii adductori: muchii graselis, muchii ruinoi; - muchii abductori: tensorul fascia lata. Cel mai important nerv este nervul femurocutanat. Principalele vase de snge: - vena safen; - artera femural. Tehnica masajului n aceast regiune Vom ncepe masajul cu partea posterioar a coapsei. Executm netezirea cu ambele palme pornind de la spaiul popliteu i urcnd pn la partea superioar a feselor facnd terminaia ctre creasta iliac i osul sacru. Netezirea pieptene se face pe muchii fesieri i pe muchii coapsei posterioare mai ales cnd musculatura este flasc. Frmntarea se face n 2 - 3 straturi pe toat masa muscular a coapsei posterioare i pe muchiul fascia lata aezat lateral. Frmntarea se face cu o mn, cu 2 mini i contratimpul se execut pe aceeai direcie i anume: pornim de la spaiul popliteu i iircm pn la partea superioar a muchilor fesieri. Geluirea se face pe anurile intramusculare ale muchilor posteriori ct i pe lateral. Dac musculatura este flasc se poate executa i ciupitul. Friciunea se face pe anurile intramusculare cu deget peste deget i pe plica fesier dup ce, n prealabil, facem netezirea cu partea cubital a degetelor. Tapotamentul se face cu toate formele (cu, pumn, partea cubital a degetelor) pe toat masa muscular. Executm vibraia cu palma ntreag pe toat suprafaa muscular. ncheiem masajul cu toate formele netezirii. Urmeaz masajul coapsei posterioare i masajul muchilor adductori. Efluerajul se efectueaz cu faa palmar a minii pomind de la articulaia genunchiului i finalizndu-1 la creasta iliac i plica inghinal. Netezirea pieptene se execut pe muchiul cvadriceps i pe tensorul fascia lata. Frmntarea se execut cu o mn, dou i contratimp, muchii interesai fiind cu ai feei anterioare ai coapsei, abductorii (pe faa extern) i adductorii (pe faa intern). Manevra se execut n 3 - 4 straturi funcie de suprafaa interesat. Geluirea se execut pe anurile intramusculare ale cvadricepsului i croitoralui ct i pe abductori i adductori. Friciunea intereseaz aceleai direcii ca i geluirea diferena fiind c friciunea se execut deget peste deget. Tapotamentul l efectum pe toat suprafaa muscular sub cele trei forme ale sale. Pentru relaxare muscular se efectueaz cu faa palmar uoare vibraii. n final aplicm neteziri, la nceput mai energic avnd grij s scdem ritmul treptat. Efectele masajului Efecte locale 1. Aciune sedativ asupra: - durerilor de tip nevralgic; - durerilor musculare i articulare. Aciunea sedativ se obine prin manevre uoare, lente care stimuleaz repetat extraceptorii i proprioceptorii existenti. 2. Aciunea hiperemiant local se manifest prin nclzirea i nroirea tegumentului asupra cruia se exercit masajul aceast aciime se exercit prin manevre mai energice care comprim alternativ vasele sangvine.

39

3. ndeprtarea lichidelor de staz cu accelerarea proceselor de resorbie n zona masat. Masajul permite nlturarea lichidelor de staz. Acest efect este benefic la persoane cu insuficien venoas periferic i apare dup manevre profunde care conduc lichidul de staz de la periferie spre centru. Efecte generale Creterea metabolismului bazal stimuleaz funciile aparatului respirator i circulator, influenteaz favorabil starea general a organismului, mbuntete somnul, ndeprteaz oboseala muscular. Toate aceste efecte generale se explic prin aciunea masajului asupra pielii care este un organ bine vascularizat i mai ales bogat inervat. Efectele fiziologice Cea mai important aciune fiziologic a masajului este reprezentat de mecanismul reflex asupra organelor interne. Aceasta se explic prin stimulii care pleac prin exteroceptori i proprioceptori, care simt de diferite intensiti pe cale aferent ctre SNC, iar de acolo pe cale aferent, ajung la organele interne n suferin. Toate aciunile care se petrec la exteriorul corpului ajung i la distan (la organele interae). Fiecare organ se manifest prin senzaii dureroase pe tegument, deci fiecrui organ i corespunde la exterior o zon cutanat reflexogen sau metameric, care trebuie cunoscut de maseur pentru a ti s acioneze cu manevre specifice pentru organele interae. Un alt mecanism al masajului este aciunea mecanic produs de manevrele mai dure ca frmntarea: contratimpul, mngluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul care se face transversal pe fibrele musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii, mbuntirea funciei i forei musculare care particip la micarea ntr-o articulaie. Prin aceast aciune mecanic, lichidele interstiiale n exces din muchi, se resorb n snge pentru a fi eliminate de organele excretoare; mbuntete activitatea circulaiei sngelui care duce la mutaia elementelor anatomice din ntreg organismul i odat cu aceasta reducerea activitii inimii. KINETOTERAPIA O form special a kinetoterapiei este hidrokinetoterapia care se execut n bazine speciale. Aceast metod se bazeaz pe efectele apei calde: sedarea durerilor, relaxarea muscular, creterea complianei esuturilor moi, a distensibilitii acestora. Durata unei edine de hidrokinetoterapie este foarte variabil de la 10 - 15 minute pn la o or. Exerciiile fizice executate n cadrul acestei metode au la baz aceleai telinici ca i cele executate n aer, innd ns seama de principiile i avantajele oferite de mediul acvatic. Inainte de edina de kinetoterapie se recomand "nclzirea muscular" prin diverse proceduri de termoterapie, iar dup edin aplicm masaj sau du - masaj. Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exerciii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare, basculri ale bazinului, ntinderea musculaturii paravertebrale ale muchiului psoas - iliac, cel mai frecvent se utilizeaz programul Williams. Prima faz: - decubit dorsal, flexia - extensia genunchilor; - decubit dorsal, se trage cu minile un genunchi la piept pn se atinge genunchiul cu fhmtea, apoi cellalt genunchi; - ca i n exerciiul anterior, dar simultan cu ambii genunchi; - decubit dorsal cu minile sub cap; se trage un genunchi ct mai mult spre piept, apoi cellalt, apoi ambii concomitent; - decubit dorsal cu braele ridicate la vertical, pe lng cap, genunchii flectai la 90, tlpile pe pat. Din aceast poziie se mpinge lomba spre pat, se contract abdominalii i se basculeaz sacrul spre nainte. Se revine apoi se repet de mai multe ori n eznd pe scaun, 40

cu genunchii mult deprtai, se flexeaz trunchiul anterior, astfel ca minile s ating solul sub scaun. Se menine aceast poziie timp de 4 - 5 secunde, se revine i se repet de mai multe ori. Fiecare exerciiu se repet de 5 ori pe edin i se fac 2-3 edine zilnic. Faza a doua: - decubit dorsal cu genunchii flexai, tlpile pe pat, se apleac ambii genunchi (lipii) spre dreapta i spre stnga, pn ating suprafaa patului; - decubit dorsal, se ridic alternativ clciul i se aeaz pe genunchiul opus i din aceast poziie se abduce coapsa pn atinge suprafaa patului; - decubit dorsal, se ridic alternativ fiecare membru inferior cu genunchiul extins; - din ortostatism, genoflexiuni cu minile sprijinite pe sptarul unui scaun, spatele se menine perfect drept, clciele lipite pe sol; - poziia de "cavaler servant", corpul aplecat spre nainte i sprijin cu minile pe sol; se ntinde genunchiul de sprijin executnd i o balansare care ntinde muchiul psoas - iliac. Tot n acest program se asociaz i o serie de exerciii din pozitia atrnat: - cu spatele la spalier, minile deasupra capului, prinde cu ambele mini bara i se execut: a. ridicarea genunchilor la piept; b. rotarea truchiului stnga/dreapta cu genunchii flexai; c. bascularea stnga/dreapta a membrelor inferioare ntinse (ca un pendul); d. semisuspendare (oldurile i genunchii flexai la 90, sprijin i pe picioare) se fac basculri nainte i napoi i n lateral ale bazinului; e. cu faa la spalier, minile prind bara i se execut: - redresarea bazinului; - pendularea bazinului. f. cu picioarele pe bar se execut cifozri repetate ale coloanei vertebrale lombare. Scopul tonificrii musculaturii abdominale i a celei extensoare lombar este ca, n ortostatism, trunchiul inferior s realizeze o poziie neutr a pelvisului i s creeze o presiune abdominal care s fie capabil s preia o parte din presiunea la care sunt supuse discurile intervertebrale lombare inferioare. Obinerea unei poziii neutre, delordozante, ine de ntinderea musculaturii extensoare lombare) paravertebrale i psoas - iliacul), dar i tonificarea abdominalilor (care trag n sus pubele) i a fesierilor mari (care trag n jos faa posterioar a bazinului). Exerciiul 1. Din decubit dorsal cu genunchii flexai la 90, tlpile pe pat. Se ncearc mpingerea cu for a genunchilor n sus n timp ce kinetoterapeutul se opune micrii, tot timpul lomba rmnnd n contact cu patul. Este exerciiul care determin cea mai bun contracie a musculaturii lombare i abdominale. Exerciiul 2. Aceeai poziie de plecare, ridic capul, umerii i trunchiul, braele ntinse anterior, pn cnd palmele ajung deasupra genunchilor. Se revine i se repet. Tonific selectiv muchii abdominali. Exerciiul 3. Din poziie de cvadrupedie pentru corectarea lordozei lombare, se suge puternic peretele abdominal i se menine 5 secunde. Se relaxeaz i se repet. Tonific selectiv transferul abdominal. Exerciiul 4. Se desfaoar n patru timpi, din decubit dorsal cu genunchii flectai la 90 i tlpile pe pat: - se duce lomba n jos, presnd planul patului. Asistentul controleaz plasnd o mn sub lomba bolnavului; - se basculeaz sacrul i coccisul n sus, lomba rmnnd ns presat pe pat; se contract izometric fesierii mari; - se ridic capul-trunchiul cu braele ntinse spre coapse; - n mini un cordon elastic dur de care se trage nspre lateral (minile cu palmele n sus).

41

Exerciiul 5. Decubit dorsal, genunchii flectai la 90, lipii unul de altul, bolnavul ncearc s-i duc lateral spre planul patului. La excursia maxim a micrii se opune rezisten din partea terapeutului, realizndu-se astfel izometria. Exerciiul 6. Aceeai poziie de plecare, bolnavul i trage cu for genunchii la piept, iar kinetoterapeutul se opune. Exerciiul 7. Decubit dorsal cu membrele inferioare ntinse (se menine activ pozitia delordozant). Terapeutul ncearc s ridice ambele membre inferioare, dar bolnavul se opune. Exerciiul 8. Decubit lateral cu coapsele uor flectate. Terapeutul cu o mn mpinge nainte pelvisul i cu cealalt trage napoi umrul. Bolnavul se opune acestor fore. Imediat, fr pauz, terapeutul inverseaz prizele (umr posterior i pelvis anterior) i pacientul se relaxeaz. Exerciiul 9. Executarea "podului" din decubit dorsal cu genunchii flectai, sprijin pe umeri-spate i picioare, se ridic bazinul i lomba (fr s se lordozeze coloana), kinetoterapeutul se opune apsnd pe crestele iliace. Astfel se tonific musculatura extensoare lombar. Exerciiul 10. Din poziia "pod", bolnavul ncearc o rotare a bazinului la care terapeutul opune rezisten spre sfritul cursei micrii. Se alterneaz stnga/dreapta. Exerciiul 11. Din aceeai poziie se face translatarea lateral a bazinului la care, spre sfritul cursei micrii terapeutul opune rezisten. Exerciiul 12. Din ortostatism, lng o mas, pacientul se sprijin uor de ea i face o uoar flexie din olduri meninnd coloana lombar delordozant; kinetoterapeutul cu o mn pe scapul i cu cealalt anterior, pe creasta iliac opus, mpinge, respectiv trage ndrt. Bolnavul se opune acestor fore. Se schimb apoi poziia minilor. GIMNASTIC MEDICAL Cele mai importante exerciii n gimnastica medical sunt exercitiile izometrice. Alte exerciii indicate n nevralgia sciatic sunt exerciiile executate la: - covorul rulant; - bicicleta ergometric; - spalier. TERAPIA OCUPAIONAL (ERGOTERAPIA) Este o metod de reeducare activ care completeaz kinetoterapia folosind diverse activiti adaptate la tipul de deficiene motorii ale individului cu scop recreativ i terapeutic, ajutnd bolnavul s folosesc mai bine muchii rmai indemni i recupernd funcia celor afectai de boal, contribuind astfel la readaptarea funcional la gesturile vieii curente. Prin aceast terapie se evit pasivitatea n care se fixeaz bolnavul spitalizat pe perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse micri utile i contribuind astfel la readaptarea funcional la efort. Principalele efecte pe care le urmrim prin aplicarea terapiei ocupaionale sunt: - mobilizarea unor articulaii i creterea amplitudinii lor; - dezvoltarea forei musculare; - restabilirea echilibrului psihic. Bolnavul poate executa unele exerciii cum ar fi: - urcatul i cobortul scrilor; - maina de cusut; - roata olarului; - sritul cu coarda; - mersul pe plan nclinat; - mersul pe teren accidentat. Se mai pot include i unele activiti sportive: - unele jocuri cu mingea; - patinajul; 42

- hochei. Rezultatele depind de gradul de stabilizare a evoluiei bolii i de ncadrarea raional a ergoterapiei n complexele de recuperare i readaptare funcional. CURA BALNEAR n perioada de remisiune complet, dup trecerea complet sau aproape complet a nevralgiei, bolnavul poate beneficia de tratament balneo-fizical n staiuni profilate pe tratamentul afeciunilor aparatului locomotor (Felix, Eforie Nord, Mangalia, Techirghiol etc.), unde asocierea factorilor naturali (apa mineral, nmol terapeutic, climatul) este benefic i, mpreun cu programele de kinetoterapie adecvate, vor asigura prevenirea recidivelor. Se indic nmolo-terapie sub form de mpachetri fierbini pe lombe i membrul inferior (la 40 - 42C, timp de 20 minute), bile acvatoterme srate sau sulfuroase calde, n alternativ o zi baie, o zi nmol. Se indic vertebroterapie, mai ales elongaii sub ap. Staiunile balneare cu profil de reumatologie dispun de ape minerale foarte variate: - ape aeratoterme ("1 Mai", Victoria); - ape srate concentrate (Sovata, Ocna Sibiului, Amara, Eforie, Techirghiol); - ape srate iodurate (Govora, Bazna); - ape srate sulfuroase (Herculane, Govora, Climneti, Olneti); - nmoluri terapeutice de toate categoriile (de turb, sapropelice, licuri). Seciunea 3.3 METODE DE RECUPERARE MEDICALA BALNEOFIZIPTERAPICE IN ARTROZELE DE COT Terapia fizic i de recuperare este practic cea mai important, cu cea mai mare eficacitate. Ea ncepe concomitent cu terapia medicamentoas, ct mai precoce, dup stabilirea diagnosticului clinico - funcional. Medicina fizical de recuperare a devenit, n ultimul sfert al secolului XX o specialitate modern, fundamentat tiinific, cu dezvoltarea unor metode de tratament activ, prin exerciii terapeutice i educarea bolnavilor. HIDROTERMOTERAPIA Tratamentul fizic constituie nc un mijloc de tratament al artrozelor, producnd ameliorri ce permit bolnavilor s-i continue activitatea. Termoterapia cuprinde proceduri ce dezvolt o mare cantitate de cldur. Efectele de baz ale termoterapiei sunt: analgezia, hiperemia, hipertermia local i sistemic, reducerea tonusului muscular, creterea elasticitii esutului conjunctiv. Aceste efecte cumulate sunt favorabile pentru pregtirea programelor de kinetoterapie i masaj. Metodologia de termoterapie include tehnici variate de aplicaii: Cldur profund, produs de diatermie i ultrasunete Cldur superficial, produs de celelalte tehnici, n care efectul de penetraie este mai redus, de numai civa centimetri de la tegument. Cldura este util prin aciunea pe care o are de a combate spasmul muscular i micile reacii inflamatoare asociate procesului degenerativ. Cldura umed sub forma mpachetrilor cu parafin, cu nmol i nisip este mai benefic dect cldura uscat. 1. Impachetarea cu parafin 43

Const n aplicarea pe zona interesat a unei cantiti de parafin la o temperatur mai ridicat. Aciunea mpachetrilor cu parafin: provoac o supranclzire profund i uniform a esuturilor, pielea se nclzete la 38 - 40C provocnd o transpiraie local abundent. La desfacerea parafinei se evideniaz hiperemia produs. Dup rnpachetare se aplic o procedur de rcire. 2. mpachetarea cu nmol: const n aplicarea nmolului la o temperatur de 38 - 40C pe o anumit regiune. Durata unei edine este de 20 -- 40 minute. Nmolul are mai multe efecte: - efect mecanic, producnd excitaia pielii datorit micilor particule componente; - efect fizic, temperatura corpului crete cu 2 - 3C; - efect chimic prin rezorbia unor substane biologic active prin piele din nmol. ln timpul mpachetrii cu nmol sunt mobilizate depozitele sangvine, producndu-se intensificarea circulaiei n anumite teritorii. 3. Bile de lumin: cele complete se realizeaz n dulapuri de lemn cu becuri, iar cele pariale n dispozitive adaptate. Durata bilor este de 5 - 20 minute i dup terminarea lor se face o procedur de rcire. Cldura radiant produs de bile de lumin e mai penetrant dect cea de abur sau aer cald, iar transpiraia ncepe mai devreme. 4. Bile de soare i nisip: utilizeaz spectrul solar complet. Expunerea la soare se face cu precauie, 2-3 minute pentru fiecare parte a corpului, cantitatea se crete treptat n zilele urmtoare. Sunt deosebit de importante pentru echilibrul fosfo-calcic. 5. Cataplasmele: constau n aplicarea n scop terapeutic a diverselor substane, la temperaturi variate asura diferitelor regiuni ale corpului. Ele acioneaz prin factorul termic. Cataplasmele calde se folosesc pentru efectul lor hiperemiant i rezorbiv, precum i pentru aciunea antispastic i antialgic. La cataplasmele cu plante medicinale se mai adaug i efectul chimic. 6. Baia la temperatura de indiferen: temperatura apei este de 34 - 35, bolnavul este invitat n baie; durata este de la 10- 15 minute. Are efect calmant. 7. Baia cald simpl: se execut ntr-o cad obinuit cu apa la 36 - 37C i cu durat de 15 - 30 minute. Are aciune sedativ general. 8. Baia kinetorepic: este o baie cald, se efectueaz ntr-o cad mai mare, care se umple 3/4 cu ap la temperatura 35 - 37 - 38C. Bolnavul este aezat n baie i lsat 5 minute linitit dup care tehnicianul execut sub ap micri n articulaiile bolnavului timp de 5 minute. Pacientul este lsat n repaus, dup care este invitat s execute singur micrile imprimate de tehnician. Durata bi: 20 -- 30 minute. Mod de aciune: - factorul termic; - factorul mecanic. Mobilizarea n ap este mai puin dureroas din cauza relaxrii musculaturii, care se produce sub influena apei calde i pierderii greutii corpului conform legii lui Arhimede. 9. Baia cu masaj: este o baie cald cu apa la temperatura de 36 - 39C n care se execut rnasajul asupra regiunii interesate. Durata bi depinde de durata masajului efectuat. 10. Baia cu iod Se face cu ap la temperatura 35 - 37C i are durata de 10 - 20 minute. Se folosee iodura de potasiu sau sarea de Bazna, de la 250 g (baie parial) pn la 1 kg (baie general), amestecat n pri egale cu sarea de buctrie. Mod de aciune: iodul micoreaz vscozitatea sngelui provocnd vasodilalaie i scznd tensiunea arterial, mrete puterea de aprare a organismului, determin reacii locale la nivelul esuturilor i organelor, contribuind la reducerea fenomenelor inflamatorii. 44

ELECTROTERAPIA 1. Curentul galvanic: este un mijloc clasic i fidel de sedare a durerilor. Electrodul pozitiv are o aciune sedativ local, ca i curenii descendeni i cureni ascendeni aplicai contralateral duc la o cretere a pragului de sensibilitate. Galvanizarea poate s utilizeze concomitent i introducerea de ioni cu aciune antalgic (ionoforez transversal cu novocain, aconidin sau revulsiv cu histamin). 2. Curentul diadinamic: se prescrie n aplicaii transversale sau longitudinale: o perioad lung, de 4 minute (are efect sedativ), difazat fix 4 minute ambele, 1 dat pe zi. Se recomand 10---14 edine. Diatermia acioneaz asupra esuturilor n profunzime, prin cldura pe care o produc curenii de nalt frecven, ca urmare a rezistenei pe care o opun esuturile la trecerea energiei electrice. Cldura astfel produs are un efect analgetic. 3. Curentul faradic Se indic faradizarea cu periua sau cu ruloul, plimbate pe regiunea dureroas pudrat cu talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind tetanizat. Aceste proceduri sunt bine receptate i tolerate de pacieni pentru starea de bine pe care o degaj i modul n care, corectnd dezechilibrul, se mbuntete funcionalitatea. 4. Ultrasunetele sunt utilizate n consolidarea fracturilor, datorit efectului de masaj mecanic, tisular, profund, fiind indicat pentru durere, inflamaie, mobilitate. 5. Razele infraroii se pot aplica prin dou metode: lmpile de tip Solux i bile de lumin. Efectul principal al acestor raze se bazeaz pe cldura pe care o produc. Ele strbat pn la civa centimetri n profunzime, acionnd att asupra esutului conjunctiv, ct i asupra glandelor i metabolismului general. Ele provoac totodat i o vasodialataie la nivelul plexului venos. Programul de recuperare n artroza cotului este dominat de kinetoterapie. KINETOTERAPIA reprezint principala form de refacere a funciilor diminuate n bolile reumatice. Ea include diferite forme de utilizare a energiei mecanice: activitatea motorie voluntar bolnavului fora mecanic i micrile imprimate de kinetoterapeut fora gravitaional fora hidrostatic a apei fore mecanice ajuttoare nainte de a ncepe tratamentul recuperator se va face testarea (evaluarea) articulaiei cotului. Cotul este o articulaie cu un singur grad de libertate (flexie-ex-tensie), pe o ax ce trece transversal prin cot. Micarea este dirijat de geometria capetelor osoase, ceea ce determin devieri ale axului de micare pe parcursul ntregii curse a antebraului. Urmnd trohleea humeral, cubitusul execut n timpul flexiei i o rotaie axial (de 5 nuntru). Poziia de zero, de start, este cea cu cotul n textetnsie total, mernbrul brahial fiind pe lng corp i palma privind nainte. Axele mediane longitudinale ale braului i antebraului fac un unghi de 170, deschis spre lateral (spre marginea radial) - cubitus valgus fiziologic", mai accentuat la femei i copii. Dac pronm mna din poziia anatomic, acest unghi dispare. 1. Flexia pomete de la 0, atingnd 145-1600 (prima cifr pentru flexia activ, cea de-a doua pentru flexia pasiv). Poziia de preferat pentru msurtoare este din decubit dorsal sau din ortostatism. Braul fix al goniometrului se plaseaz pe linia median a feei externe a braului, orientat spre acromion, iar cel mobil, pe linia median a feei radiale a antebraului, spre stiloid. 2. Extensia reprezint rentoarcerea antebraului la poziia 0. Din poziie anatomic, cotul nu are extensie dect n cazuri speciale de hiperlaxitate, cnd se poate realiza o hiperextensie de 5--10, mai lales la femei i copii. Extensia este blocat de ciocul olecranului n foseta olecranian i de fasciculele anterioare ale ligamentelor. 45

Poziia corect de funciune n care se imobilizieaz cotul este n flexie de 90-100, cu mna n semipronaie (ca atunci cnd scriem). 1. Refacerea mobilitii cotului se face prin: Adoptarea unor posturi Mobilizri autopasive Micri active Ex. 1: n decubit ventral, cu sprijin pe palmele pronate, cu braele n uoar abducie, coatele n afar. Se preseaz umrul n jos pentru a crete flexia. Ex. 2: poziia mahomedan, cu braele nainte, palmele la sol (postur pentru extensie). Ex. 3: bolnavul st pe scaun, cu coatele pe mas, minile cu degetele ntreptrunse; se execut flexii-extensii de cot, membrul superior sntos antrenndu-l pe cel afectat. Ex. 4: micri libere de flexie-extensie din cot n toate planurile. 2. Refacerea forei musculare: A musculaturii flexoare: pacientul n eznd sau n ortostatism, cu braul la trunchi, cotul extins, n mna supinat cu o ganter; se execut flexia cotului i a umrului. A musculaturii extensoare: pacientul n decubit ventral, cu braul n abducie orizontal i rotaie extern, antebraul n supinaie, cotul flectat; se execut extensia antigravitaie. A musculaturii supinatoare: pacientul, cu braele n abducie orizontal, ine n mini un inel de cauciuc pe care l transform n 8; astfel o mn face pronaie, iar cealalt supinaie i invers. A musculaturii pronatoare; Trebuiesc menionate cteva considerente generale de care trebule s se in seama n recuperarea cotului: - Cotul inflamat nu trebuie mobilizat pn nu dispar edemul i inflamaia - Mobilizrile pasive nu snt bine suportate de cot, mai ales dac snt intempestive (pericol de formare a miozitelor calcare). - ncrcarea cu greuti n mn, pentru a fora extensia, este-total contraindicat (crete hipertonia flexorilor) - Cotul se recupereaz greu, uneori fiind necesare luni de ac-tivitate recuperatorie pentru a obine un rezultat complet - O stagnare de peste 15 zile n evoluia favorabil a recuperrii funcionale oblig la abandonarea temporar a acesteia (cca. 2 sptmni), dup care se reia, de data aceasta observndu-se din nou o progresie - Lipsa oricrei ameliorri oblig la ncercarea mobilizrii sub anestezie, cu reluarea celor dou tipuri de atele (de extensie i de flexie maxim), sau la indicarea interveniei chirurgicale (artroliz) MASAJUL Definiia masajului Prin noiunea de masaj se nelege o serie de manipulri manuale, variate, aplicate simetric la suprafaa organismului n scop terapeutic. Aciunea fiziologic a acestor manevre const n aceea c n timpul executrii lor pornesc spre sistemul nervos central impulsuri nervoase de la terminaiile nervoase profunde cutanate. Acestea mresc excitabilitatea i ntresc starea funcional a scoarei cerebrale. Efectele fiziologice ale masajului sunt multiple. Sistematizndu-le, ele se pot clasifica n aciuni locale i aciuni generale. Aciuni locale: Ac. sedativ asupra durerilor de tip muscular sau articular;

46

Aciunea hiperemiant local, de mbuntire a circulaiei locale, manifestat prin nclzirea i nroirea tegumentului asupra cruia se execut masajul; nlturarea lichidelor interstiiale de staz, cu accentuarea resorbiei n regiunea masat; Aciunile generale: Stimularea funciilor aparatului circulator i respirator; Creterea metabolismului bazal Efecte favorabile asupra strii generale a bolnavului, cu mbuntirea somnului i ndeprtarea oboselii musculare; Cel mai important mecanism de aciune este mecanismul reflex. Un alt mecanism este reprezentat de apariia - n urma compresiunilor, ciupiturilor, frmntrilor sau a baterii - a unor reacii nchise n piele, cu formarea n cadrul metabolismului ei a unor produi metabolici ce trec n circulaia general. Un alt mod de aciune a masajului este efectul lui mecanic asupra lichidului interstiial. Cnd acest lichid este n exces (edeme), masajul poate s intervin favorabil ajutnd la reabsorbia n snge, pentru a fi astfel eliminat. Toate aceste aciuni ale masajului explic indicaiile largi, n situaii dificile. Osteofitele produccompresiunea nervului cubital, urmat de parez sau paralizie. Descrierea anatomic a articulaiei Articulaia cotului reunete 3 oase n aceeai capsul articular. Ea se compune din 3 articulaii: articulaia humeroradial se face ntre epifiza distal a humerusului i epifiza proximal a radiusului; articulaia humeroulnar se face ntre humerus i uln (capul radial, dei vine n contact cu condilul humeral are o foarte mic importan fiziologic n flexia antebraului pe bra); topografic, din articulaia cotului mai face parte i articulatia radioulnar proximal Articulaia prezint o capsul ntrit de ligamente anterioare, posterioare (aceste ligamente anterior i posterior snt laxe) i colaterale (ulnar i radial). Epicondilii medial i lateral nu snt inclui n capsul. ntre sinovial i manonul fibros al capsulei exist, la nivelui fosetelor, mase adipoase ce frneaz amplitudinea maxim a micrilor. Este o trohleartroz cu conducerea osoas ce permite flexie (40) i extensie (180) n jurul unui ax transversal. Articulaia cotului, fiind o articulaie cu conducere osoas, pare a fi o articuIaie puternic, solid. Flexia antebraului pe bra este efectuat de muchiul biceps, de muchiul brahial, de muchii epicondilieni laterali, mai ales de brahio-radial, care are un moment puternic de flexie, ceilali mai puin, fiind mai opropiai de interlinia articular, ca i muchii epicondilieni mediali. Extensia antebraului pe bra este realizat de muchiul triceps. n articulaiile radio-ulnare proximale, supinaia este nfptuit de muchiul supinator, dar i bicepsul poate fi supinator, cum poate fi i pronator. Pronatori sunt pronatorul rotund i cel ptrat. i flexorul radial al carpului poate deveni pronator, cnd mna este n poziie de supinaie. Pielea regiunii anterioare este supl, subire i aproape transparent, fiind vizibile numeroase vene. n profunzime trece un pachet vasculo - nervos, cuprinznd: artera humeral i cele dou vene satelite, artera radial cu recurenta ei anterioar, artera cubital cu recurentele ei, nervii cubital, radial, musculo-cutanat i interosoi. numeroase formaiuni limfatice. Tehnica masajului n artroza cotului Pentru a executa masajul acestei regiuni, bolnavul trebuie aezat pe un taburet i nvelit cu un cearceaf curat pn sub axil. Apoi, bolnavul i descoper partea superioar i se ine contra priz pe bra, unde vom face nclzirea zonei respective cu neteziri i frmntri, cu 47

o mn, pornind de la treimea inferioar a braului. Dup aceast nclzire trecem la masajul propriu-zis. Masajul cotului se face mai ales n regiunea paraolecranian. Se ncepe cu masajul de introducere care const n netezirea regiunii cubitale i a tricepsului. Se face apoi frmntarea regiunii descrise prin presiuni cu ambele police n anurile paraolecraniene. Urmeaz friciunea capsulei, la nceput posterior, insinund unul sau dou degete, concomitent cu vibraia. Apoi, cu ambele police, continum friciunea spre epicondil i epitrohlee. Pt friciunea capsulei anterioare, bolnavul face flexia antebraului pe bra i supinaia antebraului, iar masorul va ptrunde cu ambele police n plica cotului, printre tendoane i va friciona capsula. Dup aceste manevre se fac micri pasive i active ale artic (flexie, extensie, pronaie, supinaie cu antebraul n flexie). Contraindicaiile masajului inflamaia acut a articulaiei boli hemoragice (n hemofilie exist riscul apariiei hemartrozei) boli de piele n regiunea respectiv fragilitate vascular fracturi recente CULTUR FIZIC MEDICAL Aceasta se execut ntr-o sal special, corespunztor amenajat i sub stricta ndrumare a cadrelor de specialitate. Exerciiile indicate sunt: Din poziia eznd cu coatele i antebraele sprijinite pe mas, se fac flexii repetate din cot, ajungnd cu minile la umeri; Din poziia eznd, palmele ruleaz un baston de pe mas, nainte i napoi; Din ortostatism se redirijeaz prinderea i baterea unei mingii pe podea; Din poziia eznd cu braele n retroducie, se ridic repetat greuti cu mna sau cu ajutorul scripetelor; Micri de box, de mpingere, de aruncare cu braul orizontal sau vertical; Micri de nurubare, folosind pentru aceasta burghiul sau urubelnia. TERAPIA OCUPAIONAL (ERGOTERAPIA) Este o metod de reeducare activ care completeaz kinetoterapia folosind diverse activiti adaptate la tipul de deficiene motorii ale individului cu scop recreativ i terapeutic, ajutnd bolnavul s folosesc mai bine muchii rmai indemni i recupernd funcia celor afectai de boal, contribuind astfel la readaptarea funcional la gesturile vieii curente. Prin aceast terapie se evit pasivitatea n care se fixeaz bolnavul spitalizat pe perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse micri utile i contribuind astfel la readaptarea funcional la efort. Principalele efecte pe care le urmrim prin aplicarea terapiei ocupaionale sunt: - mobilizarea unor articulaii i creterea amplitudinii lor; - dezvoltarea forei musculare; - restabilirea echilibrului psihic. Bolnavul poate executa unele exerciii cum ar fi: - maina de cusut; - roata olarului; - sritul cu coarda; Rezultatele depind de gradul de stabilizare a evoluiei bolii i de ncadrarea raional a ergoterapiei n complexele de recuperare i readaptare funcional. CURA BALNEAR 48

Tratamentul balnear vizeaz urmtoarele obiective: ncetinirea procesului degenerativ Combaterea manifestrilor ce actualizeaz sau reactiveaz artroza mbuntirea circulaiei locale si generale Ameliorarea sau meninerea mobilitii articulare i a forei musculare periarticulare. Tipuri de ape: Ape termale algominerale (Felix, 1 Mai, Geoagiu) Ape srate concentrate (Sovata, Amara, Techirghiol) Ape srate iodurate (Bazna) Ape sulfuroase srate (Climneti, Govora) Ape sulfuroase termale (Herculane)

Terapia cu nmol acioneaz prin cei trei factori cunoscui: termic, fizic (mecanic) i chimic. Staiunile indicate sunt: Techirghiol (i tot litoralul) care are nmol sapropelic; Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slnic Prahova (nmoluri de lacuri srate); Vatra Dornei, Borsec, Felix (turb); Govora (nmol silicos i iodat); Geoagiu (nmoluri feruginoase)

49

BIBLIOGRAFIE:

Dumitru Dumitru Ghid de reeducare funcional, Ed. Sport-Turism, 1981 Dinculescu Traian Balneokinetoterapie, Ed. Medical, 1963 Dinculescu T. - Balneofizioterapie, Ed. Medical, 1987 Duu D., Bolosiu H.D. - Reumatologie clinic, Ed. Dacia Cluj, 1978 Ifrim M., Niculescu Gh., - Compendiu de anatomie, Ed. tiinific i Enciclopedic, 1988 Ionescu Adrian - Masajul: procedee tehnice, metode, efecte, aplicaii n sport, Ed. ALL, Bucureti Kiss Jaroslav - Fizio-kinetoterapie i recuperare medical n afeciunile aparatuluib locomotor, Ed. Medical, 1994 Marcu Vasile Masaj i kinetoterapie, Ed. Sport-Turism, 1983 Pun Radu - Tratat de medicin intern, reumatologie, Ed. Medical, 1999 Popescu E., Ionescu R., - Compendiu de reumatologie, Ed. Tehnic, 1999 Sbenghe T. - Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Ed. Medical, 1987 Sbenghe Tudor Recuperarea medical a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Ed. Medical, 1981 ueanu t. - Clinica i tratamentul bolilor reumatice, Ed. Medical, 1977 Stroiescu Ion Recuperare funcional n practica reumatologic, Ed. Medical, 1979.

50