You are on page 1of 37

INTERVENIA LA ACCIDENTE RUTIERE

TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE

ACCIDENTELE RUTIERE

Majoritatea coliziunilor urmate de blocarea ocupantilor au loc intre vehicule usoare. Termenul de autovehicul usor devine din ce in ce mai greu de definit. In general el se refera la autoturisme si la vehicule avand capacitatea de transport relativ mica. Paradoxal, daca este sa luam in considerare cuvantul "usoare", aceste vehicule incorporeaza o conceptie avansata de tehnologie si materiale, care conduc, in caz de accidente, la o mai mare rata de supravietuire, crescand, in schimb, dificultatile pentru salvatori. Fiecare accident de vehicul este unic. Variabile cum ar fi tipul si numarul vehiculelor implicate in accident, pozitia lor, numarul si starea victimelor, pericolele externe, toate acestea joaca un rol important in stabilirea si succesiunea actiunilor care trebuie intreprinse. Totodata este important sa fie urmate cu strictete procedurile operative de interventie cu toate ca este imposibil sa fie prevazute toate aspectele ce pot aparea pe parcursul unei interventii. Indiferent de natura interventiei si de metoda de interventie aleasa, prioritara este SIGURANTA SALVATORULUI.

NOTIUNI DESPRE DESCARCERARE


Descarcerarea cuprinde ansamblul operatiunilor destinate identificarii persoanelor ramase captive in medii ostile vietii, realizarii accesului de catre acestea si degajarii lor, fara a le agrava leziunile, cand acestea s-au produs, concomitent cu asigurarea asistentei medicale de urgenta cand situatia o impune. Echipajul de descarcerare este subunitatea constituita din personalul de conducere si deservire, special instruit, echipat si dotat cu utilajele si accesoriile

necesare pentru executarea operatiunilor de descarcerare. Echipajul pentru descarcerare este, de regula, o subunitate componenta a statiei de interventie pentru asistenta medicala si descarcerare (S.I.A.M.U.D.) sau a garzii de interventie pentru stingere. Autospeciala de descarcerare este un autovehicul cu caroseria adaptata nevoilor de transport la locul actiunii echipajului, utilajelor si accesoriilor necesare executarii operatiunilor de descarcerare. Utilajele si accesoriile pentru descarcerare reprezinta totalitatea uneltelor, dispozitivelor si aparatelor utilizate pentru executarea operatiunilor de descarcerare.

PRINCIPII SI REGULI GENERALE


Indeplinirea cu success a operatiunilor de descarcerare presupune aplicarea in procesul de instruire si interventie a urmatoarelor principii: - Oportunitatea interventiei - consta in realizarea actiunii in timp util si alegerea procedeelor de lucru adecvate situatiei la locul evenimentului in scopul pastrarii intacte a capitalului de viata a persoanelor traumatizate fizic. - Operativitatea - reflecta capacitatea si disponibilitatea echipajelor de descarcerare de a executa actiuni specifice indifferent de tipul de accident, precum si pe timpul incendiilor, avariilor tehnologice si dezastrelor. - Prioritatea - consta in organizarea lucrului astfel incat sa se asigure intai protejarea si salvarea vietii persoanelor implicate in accident, apoi celelalte operatiuni de limitare si inlaturare a cerintelor acestora. - Intalnirea la fata locului - materializat prin asigurarea, in acelasi timp, la locul interventiei, atat a personalului specializat in operatiuni de descarcerare cat si a celui specializat in urgente medicale majore. - Responsabilitatea - ce consta in asumarea raspunderii de catre personalul medical, coordonarii si exercitarii actului medical, respectiv de catre eel de pompieri a facilitarii accesului, descarcerarii si evacuarii pacientului, victima a

accidentului sau altor evenimente negative. - Neagravarea pierderilor - consta in luarea masurilor pentru inlaturarea cauzelor ce pot agrava situatia la locul interventiei, precum si celor de protectie a servantilor si victimelor. - Conducerea unica a operatiunilor- se face prin exercitarea acestei atributii numai de catre comandantul echipajului de descarcerare, indiferent de gradul celorlalte persoane asistente, ale carui ordine trebuie sa fie simple, clare si cu caracter individual pentru fiecare servant. Colaborarea fortelor - materializata prin participarea tuturor structurilor specializate: pompieri, medici, politie, jandarmi, protectie civila, in raport cu gravitatea situatiei, consecintele evenimentului, influentele asupra mediului, pe baza protocoalelor si planurilor de actiune dinainte stabilite. In scopul desfasurarii cu succes a operatiunilor de descarcerare se vor respecta urmatoarele reguli generale: a) manevrele adoptate pentru descarcerare vor fi determinate numai de starea victimelor; orice agravare a leziunilor va determina intreruperea actiunii si adoptarea a altor variante de lucru. b) inaintea inceperii operatiunilor de descarcerare, pe timpul recunoasterii, in functie de tipul evenimentului, se vor lua masuri pentru prevenirea electrocutarii, intoxicarii cu gaze toxice sau substante chimice, alunecarii sau rasturnarii autovehiculului sau a altor obiecte, prabusirii unor elemente de constructie, surparii terenului, producerii incendiilor si/ sau exploziilor, inundarii cu diverse produse a perimetrului de lucru, etc. c) participarea servantilor echipajului de descarcerare la operatiunile pentru acordarea ajutorului medical de urgenta se va face numai la solicitarea si sub supravegherea personalului de specialitate, de regula, din compunerea modulului medical. d) echipajul de descarcerare isi exercita atributiile in localitatea in care isi are sediul detasamentul in a carui structura este constituit.

ORGANIZAREA ECHIPAJULUI
Abordarea sistematica a descarcerarii din vehicule este garantia indeplinirii misiunii pe cat de repede pe atat de eficient posibil. Calea de realizare efectiva a descarcerarii o constituie munca in echipa. Pentru ca o echipa sa lucreze perfect la unison, membrii ei trebuie sa se stie exact ce au de facut si sa aiba incredere in abilitatile si indemanarea lor la executarea sarcinilor ce le revin. Comandantul de echipaj (comandantul de interventie)
-

Aceasta persoana

este responsabila pentru intreaga coordonare a echipei de salvare. El sau ea trebuie sa urmareasca din spate scena de actiune, astfel incat sa poata avea o buna privire de ansamblu a incidentului, care sa-i permita Sa gandeasca la pasii ce trebuie urmati. In echipele mai mici, comandantul poate cumula si alte roluri. Servantul I - Acest membru al echipei lucreaza cu servantul II avand ca sarcini marcarea spatiului de siguranta din zona de interventie si eliberarea victimelor incarcerate. Servantul II lucreaza impreuna cu servantul I. Aceasta pozitie a lui in echipa se bazeaza pe forta fizica. Coordonatorul echipamentului
-

In mod normal acesta este soferul

autospecialei. Sarcinile sale include pregatirea si asezarea echipamentului servantilor. Cand situatia o cere, servantii, avand nevoie de ajutor indeosebi sub forma de forta fizica, comandantul de echipaj poate cere coordonatorului echipamentului sa ajute echipa de interventie. Paramedicul, asistentul medical - Paramedicul, asistentul medical va sta, inca din prima faza a operatiunii, in contact constant cu victima incarcerata, informand-o exact de ceea ce se imtampla in timpul actiunii de salvare. Acest membru al echipei ii va asista pe medicii de urgenta in timpul procesului de

salvare. Daca echipa de urgenta nu are nevoie de ajutorul lui, el poate deveni disponibil pentru a-i asista pe ceilalti membri ai echipei, daca este necesar.

SIGURANTA ZONEI DE INTERVENTIE


Pentru a realiza un loc de desfasurare al actiunii sigur si organizat, este important sa fie stabilite zonele de salvare. Prima zona sau sector, numit cercul interior sau zona de actiune, este cate un cere imaginar cu o raza aproximativa de 3- 5m in jurul fiecarui vehicul implicat in accident. In aceasta zona nu A doua zona este un cere mai mare cu raza de 5- 10 m. In aceasta zona nu trebuie sa existe persoane care nu executa salvarea si ea poate fi delimitata perimetral cu cordon de marcare, daca circumstantele o permit. In aceasta zona, marginind cercul interior imaginar (cercurile interioare imaginare), trebuie sa fie stabilita zona unde vor fi asezate uneltele de lucru. In acest fel, membrii echipei de salvare vor sti unde sa gaseasca uneltele de care au nevoie si de asemenea unde sa depuna uneltele de care nu mai este nevoie in zona de actiune. In imediata apropiere a celei de-a doua zone, trebuie stabilit un loc unde vor fi depozitate componentele inlaturate de pe vehiculele implicate. Daca acesti pasi sunt urmati intocmai, se va crea un mediu de lucru mai eficient si mai sigur. trebuie sa existe persoane care nu sunt implicate direct in actiunea de salvare.

PROTECTIA PERSONALULUI
Intreg personalul de salvare trebuie sa poarte echipament de protectie complet asa cum specifica in procedurile de operare. Cerintele minime de protectie trebuie urmate intotdeauna cu strictete. Recomandari minimale pentru o desfasurare in deplina siguranta a actiunilor de interventie: este esentiala purtarea permanenta a castii de protectie. legatura cu protectia intregii fete (scut facial); doar scutul facial nu asigura o protectie adecvata a ochilor. manusile de protectie trebuie purtate tot timpul. - trebuie asigurata protectia ochilor (ochelari sau ecran de protectie) in directa

- cizmele de protectie trebuie sa asigure o buna sustinere a gleznelor si o protectie corespunzatoare degetelor de la picioare. - hainele de protectie trebuie sa acopere intreg corpul si sa protejeze impotriva obiectelor ascutite. Este de preferat ca aceste haine de protectie sa aiba proprietati ignifuge si sa aiba incorporate benzi reflectorizante. - bucatile de geam spart si unele materiale compozite pot cauza eliberarea de particule fine, care sunt extrem de periculoase daca sunt inhalate. Este recomandata folosirea unei masti de filtrare atunci cand se lucreaza cu astfel de materiale. In unele situatii sunt necesare elemente de protectie suplimentare cu ar fi: - casti pentru urechi - genunchere si cotiere - masti pentru protective contra prafului Desi exista intodeauna un sef de echipa fiecare salvator raspunde de siguranta lui personala. De aceea trebuie respectate citeva reguli de baza specifice lucrului cu accesoriile si echipamentele folosite la actiunile de interventie: 1. Inaintea folosiri oricarui echipament este extrem de important sa se cunoasca caracteristicile si modul de folosire al acestuia. 2. Fiti atenti mereu la miscarea obiectelor la care sau linga care se lucreaza. 3. Supravegheati intotdeauna vibratiile sau miscarile care pot afecta mediul in care lucrati. 4. Feriti-va mainile si picioarele de eventualele puncte de prindere sau agatare. 5. Nu trebuie depasita niciodata capacitatea de lucru a echipamentelor cu care se lucreza. 6. Echipamentele trebuie utilizate doar pentru scopul pentru care au fost proiectate. 7. Fiti atenti la potentialele miscari si reactii ale echipamentelor.Acestea pot cauza raniri ,loviri sau pot conduce la imobilizarea salvatorilor sau a victimelor. 8. Salvatorul nu trebuie sa se afle niciodata dedesubtul sau in calea unei mase

care nu a fost asigurata.

DESCRIEREA SI MANUIREA ECHIPAMENTULUI

Principalele reguli de baza in manuirea echipamentului sunt: 1. cand lucrati cu o unealta, nu va asezati intre ea si vehicul. 2. furtunurile se pot deteriora usor (prin taiere, abraziune, ardere, contaminare chimica, etc.) si de aceea trebuie folosite cu grija. Furtunurile deteriorate pot ceda oricand si de aceea trebuie scoase imediat din serviciu. 3. nu folositi furtunurile pentru a transporta, trage sau misca uneltele ori pompa. 4. nu calcati niciodata pe furtunul hidraulic. 5. partile componente ale vehiculului care se degajeaza prin taiere sau departare, trebuie sa fie intotdeauna tinute sau sprijinite. 6. uneltele care nu sunt folosite in timpul interventiei trebuie duse in zona de depozitare a uneltelor si lasate in pozitia de siguranta. 7. uneltele trebuie tinute intotdeauna de manere atunci cand sunt transporte.

PRINCIPALELE UTILAJE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE LA INTERVENTIILE PENTRU DESCARCERARE


DEPARTATOARELE HIDRAULICE
Departatoarele au trei functii principale: departare, strangere si tragere. Ele pot strivi sau strange materialul creand puncte sau zone ajutatoare pentru taiere si pot departa diferse parti alaturate. A treia functie se pune in aplicare prin folosirea adaptoarelor de lant, care se monteaza pe varfurile falcilor. Se urmatoarele hidraulice, comanda, transport, compune parti: manson maner din de de furtunuri

brate si varfuri.

Departatorul este o unealta puternica si poate fi foarte eficienta in procesul de descarcerare. Departatoare reprezinta un pericol semnificativ atunci cand nu sunt folosite cu grija. Atunci cand se foloseste un departator trebuie avute in vedere cateva aspecte importante. Primul aspect este corecta plasare pe o platforma stabila. De indata ce unealta incepe actiunea de departare, ea isi va sustine o parte sau chiar toata greutatea proprie. De aceea, in procesul lucrului, este necesar doar sa o sprijiniti tinand-o de maner si mansonul de comanda.

De retinut: incercati sa folositi intotdeauna intreaga suprafata a varfului falcilor; la pierderea prizei (fixarii) falcilor, opriti unealta si repozitionati-o; asezati astfel unealta incat materialul sa fie impins in afara vehiculului; in timpul lucrului, micsorarea naturala a uneltei nu poate fi prevenita; de aceea, asigurativa ca o puteti opri si repozitiona, inainte ca ea sau parti din corpul dumneavoastra sa fie prinse de vehicul; nu tineti niciodata mainile sau bratele pe falcile departatorului;

UNEALTA COMBINATA

Aceasta combina un departator si o foarfeca intr-o singura unealta.

FOARFECI HIDRAULICE
Foarfecile sunt folosite pentru a detasa, prin taiere, diferite bucati din partile componente De pot permit fi face taieturi ale vehiculului. asemenea, ele folosite pentru a de slabire, care miscarea prin

rabatare a unor componente precum bordul sau plafonul. Ele sunt disponibile intr-o gama larga de modele, cu diferite falci pentru situatii variate.

Se compun din: maner de transport, furtunuri hidraulice, manson de comanda, falci.

In prezent, foarfecile sunt mult mai importante la locul de desfasurare al actiunii de descarcerare decat in trecut. Acest lucru se datoreaza, pe deoparte tehnologiei avansate in conceperea si constructia vehiculelor, si pe de alta parte, imbunatatirii tehnicilor de taiere. Imensa lor putere le permite, atunci cand sunt folosite adecvat, o taiere sau chiar o zdrobire deosebit de eficiente. De retinut: incercati intotdeauna sa pozitionati foarfeca, astfel incat sa faca un unghi de 90 grade fata de suprafata de taiat. asigurati-va ca materialele care trebuie taiate sunt pozitionate cat mai in interiorul deschiderii falcilor. Evitati taierea cu varfurile acestora. daca foarfeca incepe sa se rasuceasca sau observati departarea falcilor, opriti taierea si repozitionati foarfeca. evitati taierea buteliilor mascate aferente air-bagul-uri sau zonele in care banuiti ca exista potentiale pericole. nu puneti niciodata mainile pe falcile foarfecilor. deplasarea uneltei in procesul operatiunii de taiere nu poate fi prevazuta. Asigurati-va ca puteti opri si repozitiona foarfeca inainte ca aceasta sau parti din corpul dumneavoastra sa fie prinse intre partile componente ale vehiculului.

CILINDRI HIDRAULICI

Utilizat predilectie unele vehiculului, forta actionate componente

cu ale

pentru a impinge cilindrul foloseste pistoanelor hidraulic.

Unii cilindri au pistoane telescopice, facand posibila realizarea unor deschideri mari plecand de la spatii initiale de mici dimensiuni. Unii cilindri au capete care se pot inlocui facand posibila folosirea unor accesorii pentru alte aplicatii, cum ar fi lanturi si varfuri pentru tragere. Se compun din: furtunuri hidraulice, manson de comanda, maner de transport, pistoane, pistoane plonjor, cap de impingere.

Cilindrii sunt o parte importanta a setului hidraulic. Folosirea lor, spre deosebire de foarfeci sau departatoare, nu este necesara in toate cazurile, dar ei sunt indispensabili in situatiile in care victimele sunt prinse in partea din fata a vehiculului. Un prim pericol in timpul folosirii lor, este scaparea brusca dintre partile care le tin indepartate, cand, ca urmare a fortei mari de impingere pe care o dezvolta, suprafetele de fixare pot aluneca. De retinut: pozitionati intotdeauna cilindrul hidraulic, astfel incat mansonul de comanda sa poata fi usor actionat si, in acelasi timp, sa nu incomodeze operatiunile ulterioare de descarcerare. atunci cand reluati operarea cu un cilindru deja fixat sub presiune, aveti

deosebita grija asupra sensului in care rotiti mansonul de comanda. Daca nu sunteti atent, puteti comanda uneltei o actiune inversa decat cea dorita de dumneavoastra. Nu mariti sau micsorati, fara a gandi asupra consecintelor, presiunea exercitata de cilindru. cand operati cilindrul, urmariti cu atentie ambele puncte de sprijin, ale acestuia. Daca este necesar, pentru asigurarea unei bune fixari a cilindrului pe platforma, folositi suportul special dedicat acestui lucru.

inainte de a incepe operarea cu cilindrul, asigurati-va ca punctul de asezare este bine stabilizat.

POMPE HIDRAULICE
Pompe de mana si de picior Aceste pompe hidraulice se prezinta intr-o gama variata, plecand de la cele simple intr-o treapta si pana la cele in trei trepte cu debit mai mare. Aceste pompe sunt folosite in primul rand ca pompe de rezerva sau in situatia in care pompele cu motor nu sunt recomandabile. Aceasta pompa se compune din: maner/pedala, pompa in doua trepte

Pompe usoare Aceste pompe usoare, compacte, actionate cu un motor cu benzina, sunt foarte lesne de transportat cu mana. Portabilitatea le face ideale pentru a fi folosite in zone izolate sau greu accesibile. Se compune din: motor in 4 timpi pe benzina (Holmatro), pompa in doua trepte, comanda selector.

Pompe multifunctionale

Aceste pompe hidraulice pot fi actionate cu motoare pe benzina, diesel

sau electrice. Ele permit fiinctionarea simultana a doua sau mai multor unelte. Datorita greutatii lor sunt in general montate pe masini de descarcerare, putand, totusi, fi transportate de la masina la locul accidentului. Ele pot avea atasate sau montate separat, tamburi pentru furtunuri. Se compun din: motor holmatro in 4 timpi pe benzina, tamburi pentru furtun si comanda selector.

UNELTE DE SALVARE AUTONOME

Acest tip de unelte permite servantului sa opereze in locuri izolate, greu accesibile si stramte. Ele au multiple aplicatii si sunt actionate atat de acumulatori electrici cat si manual.

ECHIPAMENTE DE RIDICARE SI STABILIZARE


PENE SI CALE

Ele se prezinta sub diferite forme si sunt confectionate din lemn sau polietilena reciclata. Folosite impreuna in diverse combinatii si gasesc utilitatea aproape in toate situatiile de salvare. Asezate intre sol si vehicol stabilizeaza pozitia acestuia.

PERN E DE RIDICAT Pernele de ridicare nu trebuie folosite ca mijloace de stabilizare. Capacitatea lor de ridicare, folosind energia aerului comprimat este foarte utila in procesul de stabilizare, dar, odata ridicat, vehiculul trebuie neaparat stabilizat cu ajutorul penelor si calelor. Sunt perne de joasa presiune si perne de inalta presiune.

POPI DE SUSTINERE Se folosesc acolo unde exista distante mari intre punctul de stabilizare si

sol, ca de exemplu cand o masina se afla rasturnata pe o latura sau pe un plafon. Popii sunt de diferite tipuri, inclusiv din lemn, pneumatici sau hidraulici. Cei mai performanti sunt popii pneumatici si hidraulici, care dau servantului o mare flexibilitate de actiune. Folositi impreuna popii pneumatici urmaresc automat efortul de sustinere in timp ce aceia hidraulici asigura capacitatea de ridicare necesara. Toate dispozitivele realizeaza stabilizarea, folosind tensiunile si contratensiunile dintr-un triunghi de forte creat de popi si de sistemul lor de tensionare.

TEHNICI DE BAZA IN DESCARCERARE STABILIZAREA


Aceasta etapa a actiunii de salvare trebuie efectuata cu mare atentie, inainte de a incepe orice alta operatiune de descarcerare.

In cazul ,vehiculul

unui ramane

accident adesea

intr-o pozitie neobisnuita. Miscarea acestuia in timpul operatiuni de salvare ar putea provoca rani persoanelor incarcerate si de aceia este foarte importanta stabilizarea lui in pozitia in care se gaseste , inainte de a incepe operatiunea de descarcerare.Un vehicol stabilizat este acel vehicul care nu se misca in timpul operatiunilor de descarcerare normale.

Scopul stabilizarii este reducerea la minim a miscarii vehiculului, miscare ce poate afecta negativ starea pacientilor incarcerati. Indiferent de tipul de stabilizare folosit ,elementele folosite la realizarea acesteia trebuie sa formeze un triunghi numit triunghiul stabilitatii. Variante de stabilizare: a) vehiculul se afla pe propriile roti posibil este de dorit eel in patru puncte. Penele si calele de stabilizare trebuie plasate astfel incat sa asigure o stabilitate maxima. primul pas este asezarea a cate doua pene de o parte si de alta a uneia sau a doua roti. calele de stabilizare trebuie sa fie asigurate pe pozitie prin impanare cu o forta sufficient de mare pentru a se asigura ca ele sunt bine fixate. atunci cand se folosesc calele in trepte, ele trebuie fixate extrem de bine. Pentru aceasta se poate folosi si o cala in trepte asezata invers. b) si C. - nu amplasati elementele de stabilizare in zonele unde urmeaza sa se execute taierea. - pe partea dinstre podea, sprijiniti vehicolul folosind popii mecanici (din lemn, metal) ori dispozitive hidraulice sau pneumatice. - popii trebuie rezemati pe talpi bine ancorate cu chingi sau dispozitive mecanice. - la popii mecanici poate fi necesara folosirea de pene pentru a asigura o fixare ferma. vehiculul se afla pe o parte laterala - pentru a va asigura ca vehiculul nu va cadea, acesta se va sprijini sub stalpii A poate fi folosit sistemul minim de stabilizare in trei puncte, dar, daca este

- In functie de situatie, popii de stabilizare pot fi fixati si pe partea plafonului masinii. c)


-

vehiculul se afla pe plafon

se plaseaza pene sau cale in trepte in spatiul dintre spatele masinii si sol. compartimentul motorului si parbriz.

- pentru marirea stabilitatii, se adauga cale suplimentare in spatial dintre

INLATURAREA GEAMURILOR
In unele cazuri pentru a ajunge la victima (pacient) este necesar spargerea geamurilor. Daca este cazul , intodeauna se sparge intai geamul cel mai indepartat de victima.Inlaturarea geamului spart trebuie efectuata din interior catre exterior.

INLATURAREA USILOR
Crearea accesului la pacient pentru a-i putea oferi ingrijirea necesara in timpul operatiunii de descarcerare. Aceasta deschidere se mai poate folosi pentru scoaterea imediata a victimei, daca este posibil. Variante de inlaturare a usilor: a) vehiculul se afla pe roti - evaluarea situatiei: cea mai potrivita tehnica de inlaturare a usii va depinde de tipul si natura avariei la structura vehiculului. Nu uitati ca primul pas este sa incercati descuierea usii si deschiderea ei in mod normal daca este posibil.

- procedura 1: daca nu exista spatiu pentru introducerea departatorului in zona balamalei intre usa si aripa din fata, iar aripa din fata este accesibila, mai intai actionati prin strangerea aripii in punctul cel mai de sus de deasupra rotii. Acest lucru va crea o deschidere la balamaua usii. daca aripa necesita inlaturare ulterioara, se face o taietura acolo unde a fost stransa. aripa poate fi inlaturata acum cu ajutorul departatorului. Fiti atenti la departarea usii, caci ea se poate deschide brusc de caroserie. facand uz de un punct stabil deasupra balamalei superioare, usa poate fi indepartata de vehicul. se actioneaza asupra fiecarei balamale. Nu se incepe cu spatiul dintre cele doua balamale. daca punctul de sprijin incepe sa nu mai fie sigur, departatorul se opreste si se repozitioneaza sau se trece la taierea balamalelor. dupa ce balamalele si limitatorul de deschidere a usii au fost rupte sau taiate, urmatorul pas este inlaturarea usii dinspre partea zavorului. o data ce usa a fost inlaturata complet, trebuie dusa si asezata in spatiul de depozitare a partilor de vehicul inlaturat.

- procedura 2: natura accidentului poate face partea din fata inaccesibila. In acest caz, degajarea zonei balamalelor se poate face astfel: se plaseaza departatorul in coltul din fata al ramei geamului. Se departeaza catre stalpul A pentru a crea un spatiu de patrundere deasupra balamalelor.

pentru a evita ca departatorul sa intre in interiorul masinii, asigurati o buna

plasare a varfurilor acestuia precum si un unghi corect de actiune. b) vehiculul se afla pe plafon:

- procedura 1:

se

strange

pragul

usii

pentru

crea

spatiu

suficient

pentru varfurile departatorului. daca este necesar, spatiul creat se mareste prinzand intre varfurile departatorului marginea fetei usii si tragand-o, apoi, in jos. indepartati usa de caroserie. o data ce usa este deschisa din zavor, taiati sau rupeti balamalele si apoi inlaturati-o. - procedura 2:

incepeti

cu

usa

din

spate.

Prindeti

cu

varfurile

departatorului marginea fetei usii si faceti o deschidere in dreptul zavorului. folositi departatorul pentru a distruge zavorul si departati usa de caroserie. Continuati asa cum s-a prezentat mai sus. urmariti permanent deplasarea usii, asigurandu-va ca nu intra in contact cu salvatorul sau ca impingerea ei spre pamant nu provoaca miscarea .

INLATURAREA PARTII LATERALE


Inainte de a incepe operatiunea de indepartare a usilor se va incerca descuierea acesteia si deschiderea ei in mod normal daca este posibil. Crearea unui spatiu mai mare in partea laterala a masinii, spatiul care poate fi folosit pentru a ajunge mai repede la pacient sau pentru a-1 elibera, imediat, daca se poate. Se poate sa nu fie recomandata taierea stalpului B daca, ulterior, este necesara impingerea bordului.

- procedura 1: intai inlaturati usa din fata folosind una din tehnicile prezentate mai inainte.

inlaturati usa din spate prin taierea sau departarea balamalelor expuse. de protectie impotriva varfurilor si muchiilor ascutite.

taiati la varf si la baza stalpului B pentru a-1 inlatura. Folositi echipament inainte de a incepe taierea inspectati cu atentie stalpii usilor si marginea plafonului. strangeti usa pentru a crea un spatiu de introducere a varfurilor departatorului. acum se departeaza usa pana cand incuietorile cedeaza si usa se deschide. urmariti permanent deplasarea usii, asigurandu-va ca nu intra in contact cu salvatorul, sau ca impingerea ei spre pamant nu provoaca miscarea vehiculului. pentru a indeparta usa din spate, se face, intai, o taietura adanca in partea

de jos a stalpului B pentru a-1 slabi. inainte de a incepe taierea, inspectati cu atentie stalpii usilor si marginea plafonului. fixati unul din varfurile departatorului la baza scaunului din spate. Deschideti, incet, falcile, urmarind stabilitatea punctului de sprijin si pozitionati celalalt varf in partea de jos a stalpului B. apoi departati stalpul spre exterior, rupandu-1 de prag. se continua departarea si repozitionarea varfurilor departatorului pana ce stalpul B este separat de prag si s-a creat un spatiu suffcient, pentru a putea efectua taierea. se inlatura stalpul B efectuand o taietura in partea cat mai de sus a stalpului. inainte de a incepe taierea, inspectati cu atentie stalpii usilor si marginea plafonului. se scoate usa din fata din balamale in timp ce ceilalti salvatori sprijina celelalte usi. folositi echipament de protectie impotriva varfurilor si muchiilor ascutite.

SUPLIMENTAREA SPATIULUI DE LUCRU


Crearea unei deschideri pe partea laterala a unei masini cu doua usi, deschidere care poate fi folosita pentru accesul direct la pacient sau pentru scoaterea sa imediata daca este posibil. Se poate sa nu fie recomandata folosirea acestei tehnici daca ulterior este necesara impingerea bordului. - procedura 1:

inlaturati usa din fata folosind una din tehnicile descrise anterior. striviti aceasta zona cu ajutorul foarfecii.

faceti o taietura adanca, de slabire, la baza stalpului B. Daca este necesar inainte de a incepe taierea, inspectati cu atentie stalpii usilor si marginea plafonului. daca stalpul B se extinde pana la plafon, taiati-1 la partea sa superioara. Siguranta este mai mare daca stalpul B este inlaturat complet. faceti o taietura verticala de slabire in fata stalpului C. pozitionati varfurile departatorului in taietura efectuata la baza stalpului B. Deschideti departatorul pentru a impinge panoul in afara si inlaturati-1 creand astfel, a treia usa. spatiul creat prin aceasta tehnica, dupa ce partile ascutite au fost acoperite.

INLATURAREA PLAFONULUI
Scopul este inlaturarea plafonului pentru a permite un acces suficient la pacient si pentru scoaterea sa imediata, daca este posibil Tehnica de inlaturare a plafonului depinde de cum si de cat de avariata este structura masinii. In functie de natura impactului si de imprejurarile in care s-a produs accidentul, nu este intotdeauna necesar sa se inlature complet plafonul. Alte metode de lucru cu plafonul sunt:

rabatarea in fata rabatarea in spate rabatarea partiala rabatarea laterala rabatarea inverse Fiecare dintre aceste tehnici are propriile avantaje si dezavantaje, ce trebuie evaluate atunci cand se decide care va fi cea mai buna solutie de lucru intr-o situatie data. a) inlaturarea completa a plafonului:

- procedura 1:
inlaturati

mai

intai

toate

geamurile,

asa

cum

s-a

descris

mai sus. taiati stalpul A. taiati parbrizul dintr-o parte in alta, asigurand protectie impotriva cioburilor, atat pacientilor cat si salvatorului. taiati stalpul B. salvatorii trebuie sa sustina plafonul inainte de taierea stalpilor. continuati cu taierea stalpilor C. inainte de taiere inspectati cu atentie marginea si stalpii plafonului. cand plafonul este complet sprijinit, executati taierea finala asigurandu-va ca nu mai exista alte legaturi, precum centurile de siguranta sau ornamente din material plastic.

salvatorii pot sa ridice acum plafonul si sa-1 transporte in zona special amenajata. operatiunea finala consta in acoperirea tuturor muchiilor si varfurilor ascutite. b) rabatarea in fata a plafonului:

- procedura 1:

taiati, mai intai, stalpii B si C. Acest lucru trebuie facut in timp ce alti salvatori sustin plafonul. executati taieturi in ambele parti ale plafonului chiar si in spatele parbrizului.

dupa ce ati realizat protectia corespunzatoare impotriva cioburilor,

salvatorii pot rabate acum plafonul in fata. Poate fi necesara folosirea unei rangi. folositi o chinga pentru a asigura plafonul in pozitia indoita. partile ascutite trebuie acoperite. c) rabatarea laterala a plafonului: - stabilizarea trebuie sa fie realizata inainte de a incepe orice procedura de descarcerare. Acest lucru este cu atat mai important acum, cand vehiculul se afla intr-o asemenea pozitie precara.

- procedura 1: executati o taietura de deschidere in stalpul A. taiati parbrizul in unghi pentru a crea un punct de articulare. taiati stalpul B cat mai aproape de plafon. taiati stalpul C cat mai aproape de plafon. inainte de taiere inspectati cu atentie marginea si stalpii plafonului. efectuati o taietura de slabire in plafon imediat deasupra stalpului C. La unele vehicule constructia este astfel facuta, incat necesita, de asemenea, o taietura deasupra stalpului A. pentru a crea o platforma de lucru orizontala, plasati calea de sustinere acolo unde plafonul va veni in contact cu solul. Se trage, incet, de plafon in jos, astfel incat sa se evite destabilizarea masinii. operatiunea finala consta in acoperirea tuturor muchiilor si varfiirilor ascutite. d) rabatarea inversa: - trebuie mentionat ca aceasta metoda necesita o echipa de descarcerare bine antrenata a carei membri au practicat mult timp, impreuna, aceasta metoda. - aceasta tehnica mai este cunoscuta si sub numele de "desfacere scoica".

- procedura 1: stabilizati vehicolul folosind pene si cale, asa cum s-a descris mai inainte. Vehicolele cu motorul in spate trebuie abordate diferit. dupa stabilizare, efectuati indepartarea geamurilor conform procedurilor obisnuite. deschideti spatele masinii prin inlaturarea usii din spate (hayon) daca este posibil. sprijiniti partea din spate a masinii si puneti popii hidraulici sub presiune. inlaturati scaunele din spate in cazul in care pacientii sunt incarcerati in partea din fata a masinii ceea ce va permite un acces mai bun

la acestia. In unele situatii, acest lucru nu este posibil decat dupa crearea unui spatiu mai mare de lucru.

daca intentionati tragerea plafonului in jos, inlaturati penele de sub acesta. Daca nu, continuati procedura cu ele acolo unde au fost puse. asezati capul unui cilindru hidraulic pe un punct de sprijin stabil de sub acoperis si puneti-1 sub presiune intre acest punct si podeaua vehiculului. acum puteti taia stalpii B si C de pe ambele parti ale vehicului, luand masurile standard de protectie. stalpii fiind taiati, este posibil ca cilindrului hidraulic, pentru a fi mentinut pe locul lui sub presiune, sa fie nevoie sa i se rnodifice lungimea. operatiunile de taiere, ridicare si stabilizare trebuie executate coordonat. in functie de solutia aleasa, fie se va ridica vehicului, fie se va impinge plafonul in jos folosind cilindrul departator. s-a creat, astfel, un spatiu prin folosirea cilindrului hidraulic. Popii de sprijin trebuie ajustati permanent, pentru a fi sigur ca ofera o stabilizare optima. popii se instaleaza doar pentru a stabiliza vehicului. Ei nu trebuie niciodata supertensionati, deoarece pot conduce la caderea cilindrului hidraulic din locul sau.

atunci cand procedura este terminate se creeaza un spatiu amplu pentru a putea realiza eliberarea controlata a pacientilor. tehnicile de creare a spatiului pot fi folosite in diverse moduli, pentru a avea o zona de lucru curata sau pentru a permite descarcerarea pacientilor blocati. INDEPARTAREA TABLOULUI DE BORD PRIN RABATARE Scopul este indepartarea tabloului de bord pentru a inlesni descarcerarea sau a spori accesul in zona picioarelor.

Tehnica tragerii volanului cu un departator si cu lanturi nu mai este recomandabila. Fortele care se creeaza pe coloana de directie pot conduce la ruperea articulatiilor, ceea ce ar putea produce ranirea salvatorilor si a pacientilor. Tabloul de bord ranforsat de la vehicolele din noua generatie poate necesita folosirea a cate un cilindru hidraulic pe fiecare parte a vehicolului. Cei doi cilindri se extend simultan pentru a se opune efectului de deplasare in jos determinat de aceasta constructie rigida. - procedura: Stabilizati vehiculul asa cum s-a arata anterior. O stabilizare suplimentara trebuie realizata, chiar sub stalpul B acolo unde va fi asezata baza cilindrului. Recomandam insistent, ca acolo unde spatiul permite, sa se utilizeze suportul de asezare a cilindrului, care permite ca forta excitata sa se distribuie pe suprafata de sprijin mai mare.

Pozitionati si fixati cilindrul marind treptat presiunea. Acest lucru va permite caderea bordului dupa ce va fi taiat. Fiti siguri ca ati pozitionat mansonul de comanda spre exterior si nu spre interior. Faceti o taietura de slabire la baza stalpului A. Daca spatiul este limitat, ar putea fi necesar ca aceasta taietura sa fie facuta inainte de pozitionarea cilindrului. Acordati o mare atentie la miscarea foarfecii in timpul acestei operatiuni, pentru a va asigura ca nu intra in contact cu pacientul, scaunul sau cilindrul hidraulic. Puteti incepe extensia controlata a cilindrului. Supravegheati punctele de sprijin. Nu uitati sa verificati stabilitatea masinii facand toate ajustarile necesare. Introduceti pene in deschizatura rezultata prin taierea de slabire. Daca din diferite motive opriti pentru moment operatiunea, la reluare fiti foarte atent la sensul in care rotiti mansonul de comanda. Din greseala, sa nu actionati inchiderea cilindrului. ACCESUL LA PEDALIER Are ca scop crearea unui spatiu cat mai mare in zona picioarelor, pentru a ajuta la deblocarea sau ingrijirea pacientului. Este posibil ca aceasta tehnica, sa nu fie utila in cazul coliziunilor frontale grave.

Faceti doua taieturi de slabire, de aproximativ 30cm, la baza stalpului A. Aveti mare grija la miscarea foarfecii in timpul acestei operatiuni, pentru a

nu intra in contact cu pacientul sau cu scaunul.


Introduceti departatorul in sectiunea taiata. Indoiti aceasta sectiune catre in afara, cu ajutorul departatorului. Accesul in zona picioarelor fiind creat, puteti lucra, mai departe, in

siguranta. In ambele cazuri, pedalele pot fi indepartate de picioarele pacientului folosind o chinga. Chinga se poate lega de usa, care poate fi folosita ca o parghie. RIDICAREA TABLOULUI DE BORD Are ca scop deplasarea tabloului de bord direct in sus si departarea lui de pacient. Aceasta tehnica este deosebit de utila in acele situatii in care incarcerarea este cauzata, in special, de deplasarea in jos a tabloului de bord, mai degraba decat de deplasarea lui spre spate.

- procedura: Dupa ce v-ati asigurat ca vehiculul este stabilizat, verificati daca aripa din fata este complet inlaturata pentru indepartarea usii. Este necesar, de asemenea, sa faceti o taietura in partea de sus a contraaripii, care sa foloseasca drept punct de sprijin.

Taiati o deschizatura pentru introducerea varfiirilor departatorului, asa cum s-a prezentat la accesul in zona picioarelor. Puneti pene direct sub stalpul A. Varfurile departatorului se pozitioneaza in deschizatura si ridicarea poate incepe. Operand simultan cu cilindrul, daca este montat, se ridica incet tabloul de bord, urmarind continuu punctele de contact intre varfurile departatorului si vehicul. Acum este spatiu suficient pentru descarcerarea pacientului. Departatorul nu trebuie strans pana ce acesta nu este scos complet din vehicul.

VEHICULE GRELE DE MARFA


Are ca scop prezentarea problemelor de baza si a complicatiilor care pot aparea in cazul descarcerarii din vehicule grele. Pentru ca aceste vehicule sunt concepute sa transporte incarcaturi grele, proiectarea si constructia lor difera semnificativ fata de vehiculele usoare. Ne confruntam astfel, cu constructii mari si foarte rezistente, care necesita unelte de descarcerare de o mult mai mare capacitate. Dimensiunile si greutatea acestor vehicule pot conduce la complicatii in problema stabilizarii. Spatiile mari dintre sol si vehicul, incarcaturile amplasate neuniform, de asemenea, factori de dificultate. Este, totodata, important sa intelegem diferenta intre stabilizarea vehiculelor grele aflate in diferite pozitii dupa accident. Atunci cand un vehicul greu sta pe toate rotile, situatia nu este atat de complicata. In cazul in care, insa, vehiculul ajunge pe un teren accidentat, peste diverse obstacole sau nu se afla pe toate rotile, stabilizarea lui devine o adevarata problema tehnica. Intotdeauna se va tine seama de incarcatura care se afla in vehicul. De asemenea trebuie vazut cum ar putea fi afectata incarcatura daca il miscam. Stabilizarea vehiculului se incepe asezand pene la rotile care se afla in contact cu solul. Nici un vehicul nu este considerat stabilizat daca mijloacele de sprijinire si stabilizare nu au fost blocate mecanic. Pentru stabilizare si sprijinire se folosesc popi hidraulici, cricuri hidraulice, chingi si pene. O dificultate suplimentara este inaltimea mare la care se afla cabina, care impune necesitatea de a se lucra pe scari sau platforme. Lucrul in siguranta pe o platforma necesita practica si o buna coordonare intre toti membrii echipei, pentru a putea utiliza eficient uneltele si pentru o eventuala descarcerare a pacientilor direct pe aceasta platforma. Blocati cu pene rotile si cabina, poate fi necesar sa se ancoreze cabina de sasiu, daca mecanismul de zavorare a rabaterii acesteia s-a stricat in timpul impactului.

Usa se inlatura prin taierea balamalelor exterioare, acolo unde este posibil. Daca se incepe din partea unde sunt balamalele, se va constata ca, dupa taierea sau ruperea acestora, usa se va inlatura usor. Se pozitioneaza orizontal cilindrul hidraulic. Se taie partea superioara a stalpului A al cabinei, se fac taieturi de slabire la baza acestuia, dar si in zona din fata tabloului de bord, pentru a-1 putea impinge. Se executa o deplasare controlata inainte (in fata) a tabloului de bord, doar atat cat sa fie scos pacientul incarcerat. Daca este necesar, se poate impinge plafonul in sus cu ajutorul unui cilindru hidraulic, dupa executarea unor taieturi de slabire pe ambele parti. Mai inainte de toate, trebuie efectuata inlaturarea geamurilor, asa cum s-a discutat si la vehiculele usoare, evitand pericolele legate de air-bag-uri. Poate fi, de asemenea, benefica inlaturarea parbrizului, atat pentru a ajuta la tinerea sub control a pacientului incarcerat cat si pentru usurarea procedurii de descarcerare. In multe cazuri este foarte util sa se incline sau sa se impinga in sus coloana volanului. Acest lucru poate fi realizat adesea folosind propriul sistem de ridicare al coloanei sau, daca este necesar, folosind uneltele adecvate.

AUTOBUZE
Are ca scop prezentarea problemelor de baza si a complicatiilor care pot aparea in cazul descarcerarii unui autobuz. Autobuzele sunt adesea incluse in categoria vehiculelor grele de marfa, dar ele au o constructie diferita fata de acestea. Compartimentul pentru calatori este extrem de vulnerabil in cazul unui accident. Acesta este asezat pe sasiu, format din grinzi longitudinale si o retea de profile incrucisate sudate impreuna, pe care se fixeaza invelisul exterior (din tabla de otel sau fibra de sticla).

Acest tip de constructie de cele mai multe ori nu rezista in cazul unui impact puternic, conducand la incarcerarea unui numar mare de victime. Datorita impactului, de cele mai multe ori, scaunele din autobuz se deformeaza blocand calatorii. ASIGURAREA ACCESULUI Dupa operatia de stabilizare, pasul urmator este asigurat accesului in autobuz. Acest lucru poate fi facut prin mai multe metode, eel mai simplu fiind folosirea usilor, geamurilor laterale sau a iesirilor de urgenta de pe plafon. O data asigurat accesul, se va evalua imediat amplitudinea evenimentului, astfel incat sa existe posibilitatea de a stabili numarul victimelor si natura ranilor acestora. Nu uitati verificarea compartimentului pentru bagaje, precum si paturile si toaletele, daca autobuzul este echipat cu acestea. M ANAGEM ENTU L INC IDENTULU I Datorita faptului ca in majoritatea accidentelor de autobuz exista un numar mare de victime, este important de defmit rolul fiecarui membru al echipei de descarcerare in zonele de interventie. Poate fi de asemenea necesar sa se stabileasca clar zonele unde vor sta vehiculele de urgenta, pentru a realize mai rapid transportul pacientilor. In anumite cazuri, poate fi necesara impartirea echipelor de salvare in echipe mai mici, pentru a lucra in zone diferite. OPERATIUNILE DE DESCARCERARE Operatiunile de descarcerare in cazul unui accident de autobuz, constau, in mod normal, in creearea de spatii atat pentru accesul la pacienti, cat si pentru scoaterea acestora. O data accesu asigurat, se poate incepe scoaterea ocupantilor dintre scaune. Operatiunile din interiorul autobuzului trebuie concentrate pe mentinerea accesului si crearea de cai de evacuare a pacientilor pe targi catre vehiculele de salvare. Stabilirea unei coordonari clare intre salvatori care utilizeaza uneltele aflate in interior si cei care supravegheaza pompele aflate afara, este o alta problema dificila, in astfel de cazuri. Ea poate fi eliminate prin folosirea unor unelte autonome de descarcerare.

INTRETINEREA ECHIPAMENTULUI
Pentru ca echipamentul sa fie, in permanenta, in stare buna de functionare, este esential ca el sa fie intretinut in conformitate cu instructiunile producatorului. Furnizorul local autorizat poate sa asigure, periodic, servicii de intretinere si reparatii. A. POMPE Dupa fiecare utilizare se executa urmatoarele verificari: 1. inspectia vizuala a starii exterioare. 2. nivelurile tuturor fluidelor care includ: a) benzina b) ulei hidraulic c) ulei de motor 3. se pune robinetul de inchidere a benzinei pe pozitia off (inchis). 4. cuplele rapide trebuie sa fie curate si sa functioneze corect. Se curata capacele de protectie si se pun inapoi la loc. B. 1. FURTUNURI inspectia vizuala pentru a constata daca exista deteriorari, ca de a) taieturi, polizari sau orice alta deteriorare a invelisului exterior al furtunului. b) indoituri (strangulari) 2. cuplele rapide trebuie sa fie curate si sa functioneze corect. Se curata capacele de protectie si se pun inapoi la loc. 3. daca armaturile de protectie a sertizarilor cuplelor sunt la locul lor. 4. se curata orice impuritate de pe furtun. 5. furtunurile deteriorate trebuie scoase imediat, din exploatare.

Dupa fiecare utilizare se executa urmatoarele verificari: exemplu:

C. 1.

UNELTE inspectia vizuala pentru starea exterioara: a) falcile foarfecii, varfurile departatorului, capacele cilindrului.

Dupa fiecare utilizare se executa urmatoarele verificari:

2. modul de functionare al mansonului de comanda. 3. furtunurile de coada: a) taieturi, polizari sau orice alta deteriorare a invelisului exterior. b) Indoituri (strangulari) 4. cuplele rapide trebuie sa fie curate si sa functioneze corect. Se curata capacele de protectie si se pun inapoi la loc. 5. uneala in pozitia de repaus (fara presiune): a) departatoare, unelte combinate: varfurile putin deschise. b) cilindrii: pistoanele iesite putin. c) foarfeci: varfurile falcilor putin suprapuse. 6. etichetele si instructiunile de siguranta si exploatare sa fie citete si la locul lor.

You might also like