CUPRINS

1. Argument 2. Definitie si clasificari 3. Rolul i influena componenilor mortarelor 3. Proprietile mortarelor 7 4. Prepararea, transportul i punerea n lucrare a mortarelor 10 5. Tipuri principale de mortare 13 6. Mortare cu liani organici de sintez 7. Prepararea mortarului 8. Verificarea calitatii mortarelor 9. Tehnologia lucrarilor de mortare 10. Executarea mortarelor pe timp friguros

1 3 6

15 17 18 21 25

ARGUMENT Zidaria de caramida este cel mai vechi fel de constructie cu pietre artificiale obtinute prin arderea formelor crude de pamant argilos. Cele mai vechi elemente de zidarie de caramida s-au descoperit in Egipt si li se atribuie o vechime de 12000 de ani. Pe teritoriul tarii nostre, zidaria a fost introdusa de romani. Cand omenirea a depasit perioada in care nu se foloseau drept adaposturi decat scorburile copacilor si pesterile si a inceput sa construiasca locuinte din materiale naturale cioplite,s-a simtit nevoia unui material de legatura ,a unui liant. Primul liant folosit in acest scop a fost tot un produs natural: argila. Dintre liantii artificiali, cel mai vechi folosit a fost ipsosul. Piramidele din Egipt construite cu 2800 de ani i.e.n. au ca liant ipsosul cu mult carbonat de calciu, ei folosind un amestec de gips impurificat in mod natural cu mult calcar. Se pare ca varul gras a fost folosit intai de persi, de la care a fost luat de eleni si de la acestia de catre romani. O data cu folosirea varului gras, care spre deosebire de ipsos se poate amesteca cu cantitati mari de nisip fara a-si pierde plasticitatea, au aparut in constructii mortarele. Romanii au reusit sa realizeze mortare de var gras foarte durabile prin faptul ca amestecarea lor si compactarea la punerea in lucrare se facea foarte bine. Multumita compactitatii ridicate, asemenea mortare au rezistat chiar la actiunea agresiva a apei de mare, iar la piesele de constructie care au suferit numai actiunea atmosferei nu s-a produs nici o carbonarea totala a hidroxidului de calciu. La amestecarea mortarelor s-a folosit mai intai in Asia resturile de caramizi si tigle observanduse ca sunt mai rezistente din punct de vedere mecanic si mai stabile la actiunea leviganta a apei. Asa s-a obtinut primul liant hidraulic artificial, folosit de iudei inca de pe timpul lui Solomon (sec.al X-lea i.e.n.). Apoi a fost luat de romani folosindul pe o scara foarte intinsa,podul lui Traian,toate constructiile romane de
2

pe teritoriul tarii nostre, lucrarile de la Celei,Sarmisegetuza romana, edificiul cu mosaic de la Constanta etc. S-au mai folosit depozite necimentate de cenusi vulcanice, iar acestea constatandu-se ca au proprietati mai bune decat argila arsa au fost denumite cement. in anul 1796 englezul James Parker obtine cimentul roman, numit azi var roman,apoi L.J.Vicat in Franta si J.Smeaton in Anglia cerceteaza amestecurile artificiale de calcar si argila spre a obtine varuri hidraulice, Antoine Raucourt de Charleville studiaza in Rusia folosirea materialelor locale pentru fabricarea varurilor hidrulice, J.Aspdin obtine in Anglia brevetul pentru cimentul Portland, iar Isaac C.Johnson descopera compozitia chimica a cimentului Portland punand in functie in 1848 prima fabrica de ciment Portland, acestia fiind cativa dintre cercetatorii an domeniu. Dupa cel de al doilea razboi mondial s-au efectuat cercetari la Institutul de cercetari si incercari pentru materiale de constructe de catre conf. ing. N.Mihail cu epruvete de beton cu liant de tras-var

Definitie si clasificari
Mortarele sunt materiale de constructii cu aspect de gresie (piatra naturala) care se obtine prin intarirea unui amestec omogen realizat din nisip, liant,apa, si unele adaosuri. Intarirea mortarului se poate face in mediu hidraulic sau uscat dupa natura liantului folosit. Mortarele obinuite sunt utilizate pentru legarea ntr-un monolit a pietrelor naturale sau artificiale de zidrie (mortare de zidrie), sau pentru protecia, finisarea i ntreinerea suprafeelor construite (mortare de tencuial i speciale). Clasificarea mortarelor se poate face dup mai multe criterii i anume: dup destinaie: Mortare de zidrie, folosite la executarea zidriilor; au o compoziie variabil n funcie de natura zidriei (portant, neportant), natura pietrei (compact, poroas), mediul n care se va gsi zidria (uscat, umed); Mortare de tencuial, care se aplic pe suprafeele construite, n scopul proteciei contra intemperiilor, izolrii termice, fonice sau ignifuge, finisrii; Mortare speciale, care pot fi: decorative, rezistente la coroziune, hidroizolatoare, termoizolatoare, refractare, pentru mbinarea elementelor prefabricate din beton.

 dup natura liantului pot fi mortare cu liani nehidraulici, hidraulici

sau cu polimeri. Mortarele cu liani nehidraulici cele mai utilizate sunt: Mortare pe baz de argil, utilizate n special n construciile agrozootehnice, se obin din material argilos local i eventual adaos de ciment sau var. Mortare pe baz de var, care sunt de dou categorii: mortare de var (cu liant numai varul gras) i mortare de var - ciment la care cimentul, n cantitate mai mic dect varul, se adaug n scopul mririi rezistenelor mecanice i la umiditate. Aceste mortare se aplic numai pe suporturi poroase (crmid), pentru realizarea prilor aeriene mai puin solicitate ale construciilor. Dac liantul este var - ciment (ciment >100 kg/m3) se pot utiliza i la elementele mai solicitate sau la realizarea zidriei de fundaie. n afara cimentului, la mortarele de var mai pot fi folosite ca adaosuri, care s contribuie la creterea rezistenelor mecanice i la umiditate: zgura metalurgic, cenua de termocentral, trassul. La prepararea acestor mortare se poate utiliza var stins n past, n praf sau var nestins mcinat (pentru lucrri pe timp friguros); Mortare pe baz de ipsos, pot avea ca liant numai ipsos (utilizat ca past pentru glet) sau ipsos cu adaos de var gras, cu rol de ntrzietor de priz i plastifiant, contribuind i la creterea rezistenelor mecanice. Aceste mortare se utilizeaz n lucrri ce se gsesc permanent n mediu uscat. Ele nu trebuie s vin n contact cu betonul, cu elemente metalice (armturi) deoarece pot produce corodarea acestora.

Mortarele cu liani hidraulici uzuale sunt: Mortare pe baz de ciment, care se realizeaz ca mortare de ciment, de ciment - var sau de ciment - argil, n care varul sau argila au rol de plastifiant. Aceste mortare se utilizeaz la zidirea sau finisarea pietrelor compacte de construcie, la zidrii puternic solicitate sau pentru elemente supuse permanent umiditii. ntruct mortarele suport solicitri relativ reduse, la prepararea lor nu se recomand utilizarea cimenturilor de calitate superioar; Mortare pe baz de var hidraulic, sunt utilizate pentru reparaii la monumente vechi, sau chiar la lucrrile curente de tencuial i zidrie, liantul folosit fiind considerat ecologic. Mortarele cu polimeri
dup rezistena minim la compresiune la 28 zile, exprimat n N/mm2,

determinat pe epruvete standardizate marca mortarului, valoare care se ia n calcul la proiectare, mortarele pot fi: M1; M2.5, M5, M10, M20 sau o alta valoare declarata peste 20N/mm2; dup densitatea aparent n stare proaspt, pot fi: mortare obinuite ( a >1950kg/m3); mortare uoare ( a < 1950 kg / m 3 ) , preparate cu antrenori de aer sau cu agregate uoare, a cror densitate variaz n funcie de destinaie.

Rolul i influena componenilor mortarelor Componenii mortarelor au un rol diferit i influeneaz prin natura, calitatea i cantitatea lor proprietile mortarelor, determinnd astfel domeniul lor de utilizare. Liantul, prin legarea granulelor de nisip, confer mortarului ntrit rezistene mecanice, iar prin natura i proporia sa n mortar determin n mare msur lucrabilitatea mortarului proaspt i viteza de ntrire. Nisipul constituie componentul cantitativ preponderent n compoziia mortarelor, avnd o mare influen asupra structurii i proprietilor generale ale acestora (att n stare proaspt ct i ntrit). n cazul mortarelor de ciment, nisipul contribuie la reducerea contraciei la ntrire a pietrei de ciment. Nisipul trebuie s corespund condiiilor standard de calitate (coninut de impuriti, granulozitate, form i dimensiune maxim a granulelor) i cerinelor impuse de domeniul de utilizare i de tipul de mortar. Apa asigur att hidratarea liantului ct i lucrabilitatea mortarului proaspt. Apa utilizat la prepararea mortarelor trebuie s corespund condiiilor de calitate stabilite prin standard. Aditivii sunt substane organice sau anorganice, ce se pot utiliza n anumite cazuri, n cantitate mic, pentru mbunirea unor proprieti ale mortarelor proaspete sau ntrite.

Proprietile mortarelor
Proprietile mortarelor prospete Prin mortar proaspt, se nelege starea acestuia din momentul amestecrii componentelor i pn la punerea n lucrare, interval n care trebuie s-i pstreze constante proprietile iniiale. Mortarele amestecare. Consistena exprim capacitatea de deformare a mortarului sub aciunea masei proprii sau a unei aciuni exterioare, determinnd lucrabilitatea lui. Se determin prin msurarea adncimii de ptrundere n material, a conului etalon (masa 300g i generatoare 15cm) i se exprim n centimetri (cm). Consistenta se masoara si cu ajutorul unei mese de scuturare prin aplicarea a 15 socuri si masurarea diametrului turtei rezultate. Consistena se alege n funcie de tipul mortarului i natura lucrrii, n baza normelor n vigoare. Mortarele de tencuial sunt n general mai plastice pentru a se obine o mai bun finisare a suprafeei. Tendina de segregare este proprietatea mortarului de a se dezomogeniza (la transport, depozitare, punere n lucrare), formnd straturi de consisten diferit. Se determin prin msurarea consistenei stratului superior i inferior de mortar, dintr-un vas de construcie special; diferena dintre volumele urmelor proaspete se caracterizeaz prin: densitate aparent, consisten, tendin de segregare, capacitate de reinere a apei, tasarea la

lsate de conul etalon n stratul superior i inferior, msoar tendina de segregare. Mortarul segregat trebuie reamestecat nainte de punerea n lucrare. Capacitatea de reinere a apei este proprietatea mortarului ce caracterizeaz comportarea sa la aplicarea pe un suport poros. Se determin prin msurarea cantitii de ap pierdut de mortar la vacuumare sau la contactul cu un strat poros. Tasarea la amestecare este proprietatea de reducere a volumului fa de suma volumelor componenilor i se datorete ptrunderii pastei liante n volumul intergranular al nisipului. Tasarea la amestecare poate atinge 30 - 40 % i trebuie luat n considerare la dozarea volumetric a componenilor pentru prepararea unui anumit volum de mortar.

Proprietile mortarelor ntrite

Principalele proprieti ale mortarelor ntrite sunt: rezistenele mecanice, rezistena la nghe-dezghe repetat, adeziunea la suport, contracia la uscare. Rezistenele mecanice se determin pe corpuri de prob prismatice, cu dimensiuni de 160x40x40mm, pstrate n condiii standard pn la vrsta de ncercare, specifice diferitelor tipuri de mortare (n funcie de natura liantului). Rezistenele mecanice la compresiune i ntindere depind de mai muli factori, ca: natura componenilor, dozaj, condiii de conservare, etc.

Rezistena la nghe-dezghe repetat se determin la mortarele supuse la intemperii. Adeziunea la suport este proprietatea ce caracterizeaz conlucrarea mortarului cu suportul (caramid, b.c.a, beton greu). Ea se determin prin smulgere sau forfecare, conform metodelor standardizate. Adeziunea la suport depinde de compoziia mortarului, de modul de aplicare, de natura suportului i condiiile de ntrire i exploatare. Contracia mare la uscare a mortarului, poate provoca desprinderea de pe suport. Suprafeele poroase i rugoase asigur o mai bun adeziune la suport a mortarului. Pentru mrirea adeziunii la suport, se aplic iniial, pe suprafeele lise, un strat subire de mortar fluid de ciment, dup care se aplic straturile urmtoare. Contracia la uscare a mortarului este o consecin a proceselor fizicochimice ce se produc n timpul ntririi i a evaporrii apei n exces. De aceea, contracia la uscare depinde de compoziia mortarului, de natura liantului, de natura suprafeelor pe care se aplic, de temperatura mediului n care se produce ntrirea. Contracia cea mai pronunat o au mortarele de consisten fluid i plastic, datorit pierderii unei cantiti mari din apa de amestecare. Contacia la uscare se determin pe epruvete de mortar prevzute la capete cu repere metalice axiale, montate la confecionare. La anumite intervale de timp, cu ajutorul unui dispozitiv prevzut cu microcomparator, se msoar distana dintre vrfurile reperelor i se exprim contracia n mm/m.

10

Exist, de asemenea, pentru mortarele de tencuial, o serie de proprieti referitoare la: impermeabilitatea la ap; permeabilitatea la vaporii de ap; susceptibilitatea la murdrire i rezistena la mijloacele de curare. Prepararea, transportul i punerea n lucrare a mortarelor Stabilirea compoziiei mortarelor Stabilirea compoziiei mortarelor se face innd cont de destinaia lor. Astfel, pentru mortarele de zidrie, compoziia se stabilete n funcie de marca cerut pentru elementele respective, de lucrabilitatea necesar ct i n funcie de umiditatea mediului. Pentru mortarele de tencuial, stabilirea compoziiei se face n funcie de elementele de construcie pe care se aplic, de adeziunea fa de ele, de umiditatea mediului i de cerinele estetice i arhitectonice. Compoziia mortarelor se exprim prin raportul volumetric ntre liant i nisip. De exemplu, mortarul de var 1 : 3, este un mortar la care pentru un volum de var se utilizeaz 3 volume de nisip. Compoziia se mai poate exprima i prin cantitile de constitueni necesare la 1 m3 de mortar (dozajul real al componenilor). Compoziia principalelor categorii de mortare utilizate pentru lucrri de zidrie i tencuieli, se poate stabili pe baza unor norme orientative sau prin calcul. Normele nu precizeaz i cantitatea de ap necesar preparrii mortarelor, deoarece aceasta depinde n mare msur de natura i fineea nisipului, precum i de capacitatea de absorbie a suportului i trebuie s fie cea necesar pentru asigurarea consistenei impuse de condiiile de aplicare.
11

n tabelele 1 i 2 sunt prezentate compoziii orientative de mortare pentru zidrie i tencuieli, n care cantitile sunt exprimate n volume. Tabelul 1. Compoziii orientative de mortare pentru zidrii Marca 4 10 25 50 100 Tip mortar Var Var-ciment Ciment-var Ciment-var ciment Dozajul n pri de volum Ciment Past var gras nisip 1 3-4 1 1 10 1 0.7 7 1 0.4 5 1 4

Tabelul 2. Compoziii orientative de mortare pentru tencuieli Marca 4 10 10 25 50 100 Tip mortar Var Varciment Varciment Varciment Cimentvar Ciment ciment past var nisip 1 3.25 1 1 1 1 1 2 1.5 1 0.3 8 7 6.5 4 3 Tencuieli interioare n mediu uscat Tencuieli exterioare la perei fr profile Tencuieli interioare n mediu umed Tencuieli exterioare puternic expuse i tencuieli interioare n mediu umed Dozajul n pri de volum Utilizri recomandate

Dozarea componenilor mortarelor

Dozarea componenilor se poate face volumetric sau gravimetric, n acest ultim caz fiind mai exact.

12

La dozarea volumetric, trebuie s se in seama de nfoierea nisipului, iar n ambele cazuri i de umiditatea acestuia.

Prepararea mortarelor

Mortarele se realizeaz mecanizat n malaxor sau manual, pentru cantiti reduse sau lucrri de mic importan. Transportul mortarului proaspt Transportul mortarului la locul de utilizare se poate face cu roaba, tomberoane sau prin pompare pentru distane mici i cu autoagitatoare, bene sau basculante, la distane mari. Transportul mortarului trebuie efectuat astfel nct s se pstreze compoziia, omogenitatea i consistena iniial. Punerea n lucrare a mortarelor Punerea n oper a mortarelor se realizeaz manual, n cazul executrii zidriilor i manual sau mecanizat la executarea tencuielilor. Limita maxim de timp pentru punerea n lucrare a mortarelor depinde de natura liantului folosit. Dup punerea n lucrare a mortarelor, sunt necesare msuri care s asigure condiii normale de temperatur i umiditate, pentru ntrirea liantului.

Tipuri principale de mortare

13

Mortare de zidarie Au o compoziie variat, n funcie de natura zidriei, a materialelor de zidit i caracteristicile mediului de exploatare. Compoziii orientative pentru mortare de zidrie sunt prezentate n tabelul 1.

Mortare pentru tencuieli

La realizarea tencuielilor se utilizeaz mortare diferite, n funcie de locul unde urmeaz a fi folosite i de particularitile de execuie. n tabelul 2. prezentate compoziii orientative de mortare n funcie de natura liantului, pentru mortare obinuite aplicate ntr-un singur strat. Dup natura elementului de construcie care se tencuiete i condiiile de funcionare, exist mai multe tipuri de tencuieli:

Tencuiala brut, se execut ca tencuial exterioar la calcanele cldirilor, n podurile acestora sau la construcii agrozotehnice. Se aplic ntrun singur strat, de circa 2cm grosime, mortarul preparndu-se cu nisip 0-7.

Tencuiala sclivisit i gletuit se utilizeaz pentru acoperirea i finisarea elementelor de zidrie i se execut din dou straturi: grundul, de grosime 8 15mm, din mortar vrtos plastic i nisip 0 3 i tinciul sau stratul vizibil, de maximum 5 mm grosime, din mortar vrtos cu nisip fin 0 1. Cu aceast tencuial se obin suprafee netede, cu o bun compactitate i impermeabilitate. La tencuielile ce urmeaz a fi vopsite n ulei, sau tratate mai deosebit, pentru stratul vizibil se aplic un glet, executat dintr-un strat subire de past de ipsos sau de var, ngrijit finisat.
14

Tencuiala executat pe suprafee de beton este alctuit din mai multe straturi. Pentru mrirea aderenei mortarului pe elementele de beton ce au o suprafa neted, se creeaz o rugozitate artificial prin stropirea cu o suspensie apoas de ciment, numit pri. Dup ntrirea priului se aplic grundul i tinciul. Aceast metod se utilizeaz i n cazul altor materiale: piatr natural, crmizi silico-calcare, etc. Tencuiala pe rabi se aplic pentru obinerea tavanelor plane la planee cu nervuri din beton armat, pentru mascarea unor instalaii sau la elementele de construcie executate din materiale cu proprieti fizice i mecanice diferite (de exemplu, stlpii din lemn i zidrie), pentru a evita fisurarea tencuielilor datorit modificrilor de volum difereniate la variaii de temperatur sau umiditate. La tencuielile pe rabi primul strat este mirul, alctuit din mortar de ipsos, care, prin mrirea de volum din timpul prizei, se ancoreaz bine n ochiurile plasei de rabi. Se aplic apoi grundul i stratul vizibil. Tencuielile decorative au rolul de a proteja elementele de construcie, dar i de a crea suprafee estetice i se realizeaz cu mortare speciale. Tencuielile impermeabile se execut ca straturi protectoare a suprafeelor elementelor de construcie care n exploatare sunt n contact permanent sau foarte ndelungat cu umiditatea mediului ambiant, cum sunt: zidurile subsolurilor care se afl sub nivelul apelor subterane, socluri, pereii canalelor sau tuburilor de scurgere, interioarele rezervoarelor sau bazinelor de ap, etc. Aplicarea acestor mortare se face prin torcretare sau mai rar, manual. Sunt mortare de ciment cu dozaj ridicat de liant i eventuale adaosuri impermeabilizante.
15

Datorit calitilor superioare, aceste mortare sunt folosite i pentru consolidarea i remedierea unor structuri avariate. Mortare rezistente la uzur Mortarele rezistente la uzur se folosesc pentru pardoseli n hale industriale, peroanele grilor, trotuare, etc. Pentru realizarea lor se folosesc cimenturi de marc superioar i agregate foarte dure, rezultate din concasarea rocilor eruptive, carborundum, deeuri metalice, etc.

Mortare cu liani organici de sintez

Dup compoziia i structura lor, pot fi de dou tipuri: mortare de ciment cu adaos de liant organic; mortare cu liani organici (fr ciment). Mortarele de ciment cu adaos prezint caracteristici superioare fa de mortarul obinuit de ciment. Astfel, aceste mortare sunt mai rezistente la ntindere, la compresiune i la oc, au o adeziune la suport superioar, sunt mai impermeabile i mai rezistente la agresiuni chimice. Proprietile lor fizico-mecanice i chimice sunt n majoritatea cazurilor analoage cu ale betoanelor de ciment cu adaos de liant organic. Mortarele cu liani organici se realizeaz utiliznd rini pe baz de furfurol-aceton, compui poliesterici, epoxidici, fenolformaldehidici, etc.

16

Pentru realizarea unei structuri compacte, se impune ca nisipul utilizat s aib o granulozitate bun, care s asigure un volum minim de goluri intergranulare. Cantitatea de liant organic se determin experimental, n funcie de proprietile impuse mortarelor.

Mortare uscate

Pentru un control compoziional ct mai bun i pentru meninerea ct mai constant a proprietilor mortarelor, tendina actual este ca acestea s fie preparate centralizat, ca mortare uscate. Ele se fabric sub form de amestecuri bine dozate i omogenizate de nisip splat i uscat i liani (ciment, var stins n praf, ipsosuri i amestecuri), cu eventuale adaosuri (pigmeni, praf de piatr, etc). Dup omogenizare se nscuiesc etan (sau se depoziteaz n containere etane) i se livreaz nsoii de eventuali aditivi i cu prescripia de necesar de ap, ce urmeaz a fi adugat pentru atingerea consistenei optime. Mortarele uscate pot conine i fibre (de sticl, polimerice) pentru armare, n scopul reducerii sistemului de fisuri, a creterii rezistenei, a creterii adeziunii la suport, etc. Mortarele uscate se fabric ntr-o gam larg, de la cele de zidrie i pn la cele speciale.

Prepararea mortarului

17

Se poate realiza manual sau mecanizat. PREPARAREA MANUALA Pentru preparare se folosesc: lada de mortar, sapa speciala pentru amestecare, o masura penrtu slabirea cantitatii de nisip, liant si apa daca acestea nu se cantaresc. Mortarul de var(pasta): se amesteca pasta de var cu apa si apoi se adaoga nisipul; Mortarul de ciment: se amesteca cimentul cu nisipul in stare uscata si apoi se adaoga apa; Mortarul de var: pasta, ciment-var: se amesteca cimentul cu nisipul uscat si se adaoga varul-pasta amestecat cu apa; Mortarul de ipsos se prepara prin introducerea ipsosului in apasi apoi se adaoga nisipul. Daca este si adaos de var acesta se amesteca de la inceput cu apa. PREPARAREA MECANICA Se face in malaxoare sau in betoniere. Prezinta unele avantaje: scurtarea duratei de amestecare si obtinerea unei compozitii, si a unei omogenitati foarte bune.

Verificarea calitatii mortarelor Pentru a putea fi pus in opera cat mai usor si mai ales pentru asugurarea calitatii lucrarilor la care se utilizeaza, asupra mortarului se fac o serie de verificari. VERIFICARI IN STARE PROASPATA:

18

CONSISTENTA:- se utilizeaza conul etalon. Valorile normale sunt: 413 cm pentru mortarele de zidarie si 7 14 pentru tencuieli. Tendinta de segregare- se utilizeaza tot conul etalon si un vas cilindric-se determina un coeficient de segregare care trebuie sa aiba anumite valori admise. Segregarea este un fenomen negativ care se produce la mortare si betoane aflate in stare proaspata si se manifesta pein distrugerea omogenitatii acestor amestecuri astfel incat particulele de agregate se depun la partea inferioara iar liantul si apa se ridica la suprafata. Se determina in mod special la acele amestecuri care sunt supuse la vibratii datorate transportului sau care stationeaz mai mult timp in stare amestecata. Verificarea calitati mortarului intarit Rezistenta a intarirea din incovoiere: se determina pe epruveta de forma prismetica(40x40x160 mm). Rezistenta la compresiune: se determina pe bucatile de epruvete crae rezulta de la incercarea la incovoiere si se masoara in daN/cm2. Rezistenta la inghet/dezghet: se determina prin numarul de cicluri de inghet/dezghet la care rezista mortarul, inainte sa piarda mai mult de 5%din greutate sau 25% din marca. Adeziunea la starttul suport se determina pe carote de mortar cu diametrul de 80 mm si grosimea de 15mm prin stabilirea fortei F de smulgere a carotei de pe stratul suport, pe care o impartim cu valoarea ariei suprafetei de contact dintre turta si suprafata suport.

19

Mortare pentru zidarii Dupa natura lucrarilor, se pot intalni numeroase feluri de mortare de zidarie care variaza dupa tipul si proportia in amestec a lintilor folositi. Se intalnesc urmatoarele tipuri: Mortare de argila-sunt folosite in zidarie aeriana slab solicitata si alcatuite din pierte de zidarie poroase; Se poate executa zidaria locuitelor cu 1 sau 2 etaje si constructiile agro-zootehnice; Mortare de var simplu-au aceleasi domenii de utilizare ca si mortarele de argila Dozajul in volum este de 0 parte var pasta la 3-4 parti nisip; Marca acestui mortar se considera cel putin de M4 Mortare de var cu adaos de ciment-se folosesc la lucrari obisnuite in mediu umed sau in mediu uscat mai puternic solicitate; Se executa cu dozajul in volum de o parte ciment, o parte varpasta , 10 parti nisip; Prezenta cimentului in confera proprietati hidraulice si rezintente mecanice marite avand marca M25; Mortare de ciment cu adaos de var: Sunt folosite la lucrari in mediu uscat puternic solicitate si la parti de constructie aflate in mediu umed; Se executa cu dozajele in volum: o parte ciment, 0,4 parti pasta de var, 5 parti nisip; Rostul varului este de a marii plasticitatea mortaruki de zidarie, precum si de a impiedica absorbtia rapida a apei din mortar in porii pietrei de zidarie ceea ce ar dauna prizei cimentului;
20

 Au marca M50. Mortare de ciment: Sunt destinate lucrarilor foatre puternic solicitate sau care se gasesc permanent sub nivelul apelor subterane, in deosebi a celor executate din piatra sau materiale compacte; Se executa cu dozajul in volum de o parte ciment si 4 parti nisip; Au marca M100; Conditii cerute pentru executarea mortarelor de zidarie Varul trebuie sa aiba plasticitate mare, sa fie bine stins si sa fi stat cel putin o luna in groapa de var.

Nisipul trebuie sa fie curat si aspru la pipait. Nu trebuie sa aiba granule mai mari d 3 mm; Dozajul curent al mortarului de zidarie este de circa 1:3 Dozajele mai bogate dau mortare prea plastice, care crapa, iar cele mai slabe dau mortare insuficient de consistente.

In mortarele de var cu ciment, spre a obtine rezistente marite amestecul trebuie sa contina peste 100 kg ciment la m3 de mortar; Daca zidaria se executa din materiale compacte care nu absorb apa, nu se poate folosi mortar de var gras, deoarece fenomenul de intarire nu va avea loc decat foarte incet; in asemenea situatii se vor folosi numai mortare cu lianti hidraulici.

Tehnologia lucrarilor de mortare

21

Mortarele servesc la legarea intre ele a pietrelor de constructie, pentru a forma piese de constructii(ziduri), sau la protejarea si infrumusetarea pieselor de constructie; in primul car se numesc mortare de zidarie iar in al 2-lea mortare de tencuiala. Mortare fara plastifianti Compozitia mortarelor. Liantii, adaosurile si nisipul pentru mortare se aleg in functie de: marca mortaruli ceruta prin proiect, lucrabilitatea necesara( consistenta, plasticitate), mijloacele de transport, natura caramzilor sau a altor materiale de zidit sau pe care urmeaza a se executa tencuieli, termenele de executare a zidariilor si tencuielilor, umiditatea mediului si temperatura aerului precum si de cnditiile specifice de constructie si regiuni. Mortarele preparate cu un singur liant se numesc mortare simple, iare mortarele preparate cu 2 lianti se numesc mortare compuse sau mixte. Mortarele simple- mortarul de var, mortarul de ciment- au dozajul de un vum liant(var, respectiv ciment) la 3 volume de nisip. Dozajul se scrie 1:3 , prima cifra reprezinta intotdeauna dozajul de liant. In cazul mortarelor compuse, prin prima cifra se refera la liantul principal, a 2-a la liantul secundar care se considera ca adaos, iar ultima la nisip. Astfel la prepararea mortarului de ciment-var 1:0,3:4 (ciment, var-pasta, nisip); se ia o parte de ciment, 0,3 parti de var-pasta si 4 parti de nisip. Dozarea componentelor. Nisipul si liantul se dozeaza prin cantarire, iar apa cu dozare automata sau cu contoare. Abaterile admise sunt de + - 3% pentru nisip si de +- 2% pentru liant si apa. Amestecare mortarului si incarcarea in mijloc de transport. Prapararea mortarului consta in amestecarea componentilor in scopul realizarii omogen . Prepararea mortarelor. Mortarele se prepara in malaxoare speciale bazate pe principiul amestecarii fortate.

22

Um malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu ax orizontal prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale. Axul tobeo are palete oblice sau elicoidale, care executa framantarea si amestecarea materialelor componente. Durata de amestecare a mortarului este in functie de caracticile tehnice ale utilajelor respective si este limita in general la un minut. Dupa terminarea amestecarii toba se basculeaza iar mortarul curge in contunuare sau intr-un buncar de distriutie.malazoarele de mortar folosite pe santierele din tara noastra sunt : MD2 si MD3, avand capacitatea cuvei de 150 de litri si respectiv 250 de litri. Aceasta se compune din: caruciorul de rulare, cuva basculanta, mecanismul de basculare manula, tabloul electric cu intrerupator automat. Caruciorul se sprijuna, in spate, pe 2 roti cu rulmenti si bandaje de cauiuc iar in fata pe o roata auziliara care se ridica in timpul transpoartului. Axul de malaxare prevazut cu 2 palete elicoidale este altrenat de mortar prin curelele trapezoidale la MD2 si un ghidon cu melc si un cuplaj de ghidare la MD3. Cuva se incarca si se descarca prin basculare. Ca si betoanele, mortarele se prepara in statii sau centrale de mortare alcatuite in mod asemanator cu statiile centale de betoane. Transportul mortarului. Transportul pe orizontala al mortarului pe distante mici se realizeaza cu roabe, tomberoane, dumpere pitice sau pompe, iar pe distante mari cu autobasculante, bene speciale sau autoagitatoare. Pana la distanta de 5 km mortarele se transporta cu autobasculante obisnuite. La tranportul pe distante mai mari basculantele se inlocuiesc in acest caz cu basculante mai mari cum ar fi buncarele de pa autocisterne. Cu aceste mijloace mortarele pot fi transportate in conditii bune pe drumuri cu imbracaminte rigida si pana la 8 km pe celelalte categorii de drumuri. Cand distantele de transport depasesc 15 km se folosesc autoagitatoare. Mortarele se descarca din autobasculante sau autoagitatoare indispozitive(recipiente) asezate la nivelul solului prin bascularea mortarului iin
23

buncarul de transfer din care tot prin basculare se incarca in bene speciale pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante la fiecare punct sau nivel de lucru. Dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului(bene speciale asezate in gropi sau bene speciale la nivelul solului sub rampe pe care vine autobasculanta). Transportul pe verticala al mortarului se face in bene cu macarale sau trolii precum si cu elevatoare sau pompe. Pentru lucrari la acre se utilizeaza materiale in conditii relativ reduse(tencuieli), sau realizat masini de ridicat de tip usor cu capacitati de ridicare cu intre 150 si 500 de kg. Din aceste categorii de instalatii de ridicat fac parte macaraua usoara pentru lucrari de finisaj si macaraua de fereastra. Pompele de mortar se folosesc pentru transportul mortarului pe orizontal sau pe vertical. Ele imping ortarul pana la punctul de lucru sau pana la injectorul pompei(in cazul tencuiellor executarea mecanizata). Intre statia de preparare a mortarului si locul de lucru trebuie sa existe un sistem de semnalizare optica sau acustica( sonerii, bec, fluier, etc), pentru a oprii functionarea pompei atunci cand buncarul de la punctul de lucru este umplut cu mortar sau cand s-a infundat conducta sau injectorul. Pentru transportarea mortarului pe orizontala sau pe verticala cu ajutorul pompelor se folosesc conducte metalice sau furtun de cauciuc. Mortare cu plastifianti La aceste mortare care nu contin var, efectul de realizare a unei bune lucrabilitati la aplicare si de reducere a segregarii este asigurat de actiunea unor substante denumite plastifianti de mortare. Mortarele cu plastifianti au aceleasi performante in stare proaspata ca si mortarele cu var; au o buna lucrabilitate la aplicare, adera bine pe suprafetele de
24

caramida sau beton, se intind usor in straturi subtiri si se prelucreaza foarte bine cu dreptarul sau cu brisca. Au o segregare redussa si se pot transporta cu pompa de motor. In stare intarita mortarele cu plastifianti realizeaza rezistentele la compresiune corespunzatoare marcii pentru care sunt preparate si au o buna adeziune la startul suport din caramida sau beton. Compozitia mortarelor de zidarie sunt stabilite pentru cazul utilizarii nisipului 0/7 mm cu o umiditate de 2% sau mai mare si cu densitatea in gramada de 1350 kg/m3 iar compozitia mortarelor de tencuiala pentru cazul utilizarii nisipului 0/3 mm cu o umiditate de 2 % sau mai mare si cu densitate in gramada de 1250 kg/m3. Dozarea materialelor componente cu exceptia apei se face cu o precizie de + - 2% si de plastifiantul UD si de + - 3% pentru nisip si cenusa de termocentala. Mortarele cu plastifianti se prepara astfel: - se introduce in malaxor o parte din apa de amestec iin care se dizolva plastifiantu UD; -se introduce apoi cimentul, cenusa si nisipul; -se completeaza cantitatea de apa pana se obtine consistenta recomandata; -dupa terminarea dozarii apei se amesteca in 30 s. La inceputul fiecarei zile lucru plastifiantul UD se amesteca energic de la 3 la 4 minute pentru energizare. Amestecarea se efectueaza in butoaiele in care este livrat cu sispci sau cu lopeti inguste de lemn. La terminarea prepararii mortarului sau la intreruperi mai mari de ore, toba betonierei se spala cu apa amestecata cu pietris. Durata maxima de transport si manipulare nu trebuie sa depaseasca 6 ore in cazul in care temperatura mediului ambiat este sub 18 grade celsius; 5 ore cand temperatura mediului ambiant este cuprinsa intre 18 grade celsius si 23 grade celsius si respectiv 4 ore in cazul temperaturii mai mari de 25 de grade celsius.

25

Executarea mortarelor pe timp friguros La preparare si transportul mortarelor pe timp friguros sunt necesare urmatoarele masuri: La prepararea mortarelor se incalzeste in primul rand apa pana la cel mult 80 de grade celsius; Nisipul se incalzeste numai daca prin incarzirea apei nu se obtine temperatura necesara mortarului sau daca acesta contine bulgari inghetati; La transportul mortarului se utilizeaza mijloace rapide bine izolate contra frigului atat lateral cat si la fata de sus(benele si basculantele se acopera cu prelata). Temperatura minima a mortarului la locul de lucru trebuie sa fie de cel putin 8 grade celsius. Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseaca 50 grade celsius la mortarele de ciment-var si 25 grade celsius la mortarele de ciment sau ipsos-var.

26

Bibliografie

1.I.Teoreanu, L.Nicolescu, N.Ciocea si V.Moldovan 2.AL.Steopoe INTRODUCERE IN STIINTA MATERIALELOR ORGANICE. Editura tehnica INDRUMATOR PENTRU UTILIZAREA CIMENTURILOR IN CONSTRUCTII . Editura tehnica. 3.V.Maciuca , M. Barzescu 4.Dorian Hardt 5.Pascu D.Ursu MATERIALE DE CONSTRUCTII SI INSTALATII. MATERIALE PENTRU CONSTRUCTII SI FINISAJE. Editura Tehnica. ATMOSFERA SI POLUAREA . Stiinta pentru toti 156.

27