You are on page 1of 28

2011

Proiect Kant Competente antreprenoriale de nivel European POSDRU /92/3.1/S.61396

Curs si aplicatii Modulul 1

Educatie antreprenoriala
Lector : Prof.gr. I Todea Elena Denisa
]
Page 1

Modulul 1

Educatie antreprenoriala

MottoOrice societate triete din inovaie i prin controlul creterii schimbrii Daniel Bell 1 .Importanta intreprinzatorului /antreprenorului 1. 1. Conceptul de intreprinzator/antreprenor- aparitie Notiunea de intreprinzator provine din cuvantul frantuzesc entreprendre, care inseamna a intreprinde, a se apuca de facut ceva, a se angaja in ceva. In decursul timpului, aceasta notiune a avut diferite semnificatii. Perioada timpurie. In timpurile mai vechi, intreprinzatorul tipic putea fi gasit in randul militarilor si negustorilor. In acel timp, razboaiele se purtau adesea din motive economice. Conducatorii militari, asumandu-si riscuri considerabile, printr-o strategie de succes puteau obtine castiguri substantiale. Negustorii acelor timpuri isi riscau si ei averile. De multe ori negustorul si aventurierul puteau fi gasiti in aceeasi persoana. Marco Polo, de exemplu, a fost un aventurier care a cautat sa stabileasca rute comerciale spre Extremul Orient. Negustorul-aventurier isi asuma riscul fizic si emotional al unei asemenea actiuni, iar capitalistul pe cel economic. La sfarsitul misiunii, capitalistul primea 75% din castig, iar negustorul restul. Evul mediu. Datorita faptului ca in evul mediu comertul era considerat un act degradant si a restrictiilor impuse de biserica asupra ofertei de capital, intreprinzatorul tipic era un cleric. Acesta avea ca insarcinare construirea de mari lucrari arhitecturale, precum castele si fortificatii, cladiri publice, manastiri si catedrale. Angajat in asemenea proiecte uriase, intreprinzatorul nu isi asuma nici un risc, ci mai degraba era un conducator de proiect ce folosea resursele furnizate de cele mai multe ori de guvern. Desi preocupati in primul rand de deontologie, scriitorii evului mediu au afirmat totusi ca un bun negustor trebuie sa fie cumpanit in ale riscului, bine informat asupra calitatii, pretului si costului marfurilor, atent la detalii si pregatit sufleteste in caz de esec.

Modulul 1

Educatie antreprenoriala

Prof. Todea Denisa

Page 2

Mult vreme n Romnia, conceptul de antreprenor a fost perceput ca fiind un termen caracteristic activitii din construcii, antreprenorul de construcii reprezentnd o firm, organizaie cu capital privat i/sau public ce-i atribuie responsabilitatea execuiei unor lucrri de construcii pe baza unui contract i a unei comenzi ferme obinute n urma unei licitaii. Totui sensul corect al termenului de antreprenor (entrepreneur n limbile englez i francez) este echivalent n limba romn cu cel de intreprinztor adic a unei persoane sau organizaii care are iniiativa i i asum riscul de a porni / dezvolta o afacere sau o activitate bazat pe inovaie fie c aceasta este de natur tehnic, economic, uman social sau ecologic.

Ludovic al XVI-lea obisnuia sa afirme ca o tara este bogata cand oamenii ei sunt bogati. Fireste afirmatia este la fel de adevarata si astazi ,asa cum demonstreaza realitatile din numeroase tari. In conditiile contemporane principalii artizani ai bogatiei sunt antreprenorii. Deci, tarile care se vor bogate,trebuie sa acorde o atentie deosebita antreprenorilor. Recunoasterea antreprenorilor dateaza inca din secolul XVIII in Franta ,cand economistul Richard Cantillon a asociat asumarea de riscuri in economie cu antreprenoriatul. In Anglia ,in jurul aceleiasi perioade Revolutia Indusriala evolua, iar anreprenorii jucau un rol vizibil in transformarea resurselor. De-a lungul timpului o serie de oameni de tiin din domeniul economic (J. B. Say (1800), Schumpeter (1911) i mai recent Peter Drucker(1984) au dat diverse definiii conceptelor de antreprenor, sistem antreprenorial, management antreprenorial, economie antreprenorial. Astfel, Peter Drucker, unul dintre cei mai reputai specialiti n domeniul managementului, evidenia n 1984 n lucrarea sa Inovaia i Sistemul Antreprenorial, c la baza succesului economic al Statelor Unite i al altor state dezvoltate st sistemul antreprenorial ce a dat natere unei economii antreprenoriale. Inovaia, schimbarea, incongruena i neprevzutul erau considerate de Drucker ca fiind elementele crerii i dezvoltrii unui sistem antreprenorial n care rolul principal l are individul (antreprenorul) sau organizaia care i asum riscul de a realiza ceva durabil.

Modulul 1

Educatie antreprenoriala

Prof. Todea Denisa

Page 3

1.2. Istoricul conceptului de intreprinzator/antreprenor A. Teorii antreprenoriale- intre clasic si neoclassic Teorii antreprenoriale exist de foarte muli ani. Acestea au contribuit la dezvoltarea i formarea antreprenoriatului ca tiin. Dintre gnditorii clasici, care au formulat teorii despre antreprenoriat, cei mai de seam au fost R. Cantillon i J. B. Say. 1. Richard Cantillon (1680-1734) a fost primul economist care a folosit termenul ntreprinztor. Cantillon a identificat trei forme diferite de antreprenoriat: a) proprietarii de terenuri, pe care i numea capitaliti; b) ntreprinztorii, pe care i numea arbitri; c) managerii pltii. ntr-un anumit sens, antreprenorul creeaz echilibru ntre cerere i ofert. n concluzie, antreprenorul lui Cantillon era, n primul rnd, un speculator. El trebuia s fie mereu n alert i s aib relaii, s priveasc nainte i s fie dispus s-i asume un risc, dar nu neaprat unul inovator. 2. Jean-Baptiste Say (1767-1832) consider c antreprenorul este un manager. 3. Alfred Marshall (1842-1924) atribuie un rol remarcabil antreprenorului, att la nivel macro-, ct i microeconomic. n concepia sa, aportul cel mai important al antreprenorului l reprezint furnizarea de mrfuri deopotriv cu inovarea i progresul realizate simultan. Marshall folosete o ilustraie pentru a-i explica teoria: Oamenii de afaceri care au fost deschiztori de drumuri au adus societii beneficii mult mai mari dect ctigurile lor proprii, dei au murit milionari. 4. Joseph Schumpeter (1883-1950) a considerat antreprenorul ca lider i inovator saumotorul principal al sistemului economic. Schumpeter vede antreprenorul ca pe un inovator i un lider, dar nu ca pe un purttor de risc, nici ca pe un capitalist sau un manager. 5. Frank Knight (1885-1972) susine faptul c antreprenorul contribuie i la progresul economic general. Urmrind atingerea propriilor scopuri, el va ameliora ntotdeauna tehnologiile i modurile de organizare existente. 6. n Romnia, definirea antreprenoriatului aparine economistului Virgil Madgearu prin introducerea la Academia de nalte Studii Comerciale i Industriale a disciplinei tiina ntreprinderii. El definea noiunea de ntreprinztor prin deducerea ei din noiunea de ntreprindere. Astfel, la societile anonime pe aciuni, acionarii sunt considerai avnd calitate de ntreprinztor deoarece: 1. i asum riscul capitalului; 2. au interesul rentabilitii. Aceste dou caracteristici erau considerate ca fiind eseniale pentru calitatea de ntreprinztori.

Modulul 1

Educatie antreprenoriala

Prof. Todea Denisa

Page 4

n literatura de specialitate din Romnia se face distincie ntre termenul de ntreprinztor i cel de antreprenor, respectiv: ntreprinztorul este denumit ca fiind: cel care trece uor la aciune; cel care are iniiativ; cel care este ef de ntreprindere, n particular. antreprenorul este denumit ca fiind: o persoana care execut pe baz de contract anumite lucrri n schimbul unei sume de bani; o persoana care execut lucrri de construcii, termen folosit n particular. Sunt alte semnificaii date termenului de ntreprinztor, n ri precum: Italia ntreprinztorul este cel care exercit o activitate economic organizat n scop de producie i de schimb; Anglia ntreprinztorul este persoana care organizeaz o afacere, asumndu-i riscurile pentru obinerea profitului; SUA ntreprinztorul este persoana care creeaz o nou afacere, asumndu-i riscul i incertitudinea de a obine profit, urmrind creterea afacerii prin identificarea oportunitilor i resurselor necesare (economistul american Zimmerer). Semnificaia termenului de antreprenoriat este dat i de economitii americani. ntreprinztorul se identific cu afacerile mici i mijlocii, n timp ce antreprenorul are o sfer mai larg extinzndu-se de la ntreprinderile productive la domeniul financiar-bancar, a instituiilor publice. Antreprenoriatul ine de domeniul conducerii, dar nu se limiteaz numai la management, fiind o relaie ntre societate i mediu n vederea realizrii de profit, influennd profund i modelnd economia. 7.Economistul american Drucker teoretician al managementului arat c economia antreprenorial este un eveniment cultural, psihologic, economic, tehnologic, dar efectele ei sunt n primul rnd economice. Antreprenoriatul este: 1. considerat un gen de comportament care include: luarea iniiativei; organizarea, reorganizarea mecanismelor social economice pentru utilizarea resurselor; acceptarea riscului de faliment. 2. capacitatea de a crea o viziune din nimic, este un act uman, creativ care
Modulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 5

asigur disponibilitatea de a prelua riscurile (personale, financiare) i a face tot posibilul de a reduce ansele de faliment; 3. aptitudinea de a sesiza o oportunitate cnd ceilali vd haos, confuzie, contradicie.

1.3. Intreprinzatorul si activitatea antreprenoriala 1.3.1. Definirea intreprinzatorului Intreprinzatorul reprezinta, prin continutul muncii, pozitia sociala si veniturile obtinute, una dintre ocupatiile cele mai tentante pentru un tnar. De altfel, in tarile dezvoltate intre 10% si 20% dintre persoanele care muncesc sunt intreprinzatori. Spre exemplu, in SUA sunt peste 31 de milioane, in timp ce in Romnia, circa 350.000. Howard Stevenson, un guru al fenomenului antreprenorial contemporan, de la faimoasa universitate Harvard din SUA, defineste intreprinzatorul intr-o maniera mai concreta si sintetica: cel care-si asuma riscuri referitoare la banii investiti, creditele contractate, linistea si siguranta familiei, prestigiul fondator de firme sau de noi activitati in cadrul acestora; inovator, in sensul crearii de noi produse, piete, servicii sau firme, sau al modernizarii celor existente; capitalist, intruct detine capital pe care il foloseste pentru a obtine profituri, dorind sa se imbogateasca; flexibil moral si comportamental, deoarece activitatea de intreprinzator implica adaptarea la diverse situatii prin schimbari tehnice, economice, umane continue si, nu rareori, asumarea anumitor compromisuri cu salariatii cu care lucreaza, cu clientii, furnizorii etc. Intreprinzatorul deruleaza activitati antreprenoriale. In viziunea lui Dan Myzica, profesor la prestigioasa universitate franceza INSEAD, de lnga Paris, activitatea antreprenoriala este un proces care se deruleaza in diferite medii si amplasamente de afaceri, ce cauzeaza schimbari de natura economica prin inovari realizate de persoane care genereaza sau raspund oportunitatilor economice, crend valori att pentru indivizi, ct si pentru societate. Activitatea antreprenoriala consta sintetic in identificarea si valorificarea unei oportunitati economice de catre un intreprinzator, in vederea obtinerii de profit. 1.3.2. Intreprinderea - principala componenta a economiei
Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 6

Modulul 1

Rezultatul initiativei intreprinzatorului este intreprinderea, in cadrul careia se desfasoara activitatea sa antreprenoriala. Intreprinderea este o organizatie alcatuita din una sau mai multe persoane care desfasoara activitati, utiliznd de regula mijloace economice in vederea obtinerii de profit. Pentru a infiinta o intreprindere este nevoie de patru categorii de resurse: umane, reprezentate de persoanele care muncesc in firma ca executanti, manageri si intreprinzator; tehnico-materiale, alcatuite din cladiri, utilaje, computere, mijloace de transport, materii prime, combustibili, energie, apa etc., folosite in cadrul sau; informationale - constituite din sisteme de codificare, documentatii tehnice, economice, programe de calculator, standarde de calitate etc. necesare derularii activitatilor; financiare - sumele de bani alocate pentru infiintarea, functionarea si dezvoltarea afacerii. Prin utilizarea acestor resurse in cadrul firmei se desfasoara procese de munca diverse, care, in functie de natura lor si de scopurile specifice urmarite, se delimiteaza in grupe de activitati sau functiuni. De retinut ca dimensiunea si continutul functiunilor si activitatilor variaza de la o firma la alta in functie de dimensiune, profil, viziunea intreprinzatorului etc. In firmele mici, unele dintre activitati - cum ar fi cele de conceptie tehnica sau de formare a personalului - pot sa dispara.Firmele sunt deosebit de variate si complexe. In functie de marime si mod de reglementare juridica, firmele se clasifica in mai multe categorii, asa cum rezulta din tabelul urmator. Tabelul 1 - Clasificarea firmelor
Nr. crt. 1. Marime (numar de personal) -microintreprindere - intreprindere mica -intreprindere mijlocie - intreprindere mare - societate in nume colectiv/societate comandita simpla - 1-9 salariati - 10-49 salariati - 50-249 salariati - peste 250 de salariati Criteriu Categorie Caracteristici definitorii

2.

Forma juridica

- obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu in raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, dar numai pna la concurenta cu aportul lor.

- societate in comandita Modulul 1

- obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si sociala a tuturor asociatilor; Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 7

simpla/societate nume colectiv - societate in comandita pe actiuni - societate pe actiuni

in

- capitalul social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati; - obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar actionarii sunt obligati numai la plata actiunilor detinute; - obligatiile sunt garantate cu patrimonial social, iar asociatii sunt obligati numai la plata partilor sociale.

- societate cu raspundere limitata (SRL)

In ultimul deceniu, in tarile dezvoltate s-a conturat un nou tip de organizatie intreprinderea bazata pe cunostinte. Caracteristic ei este faptul ca resursa principal o reprezinta cunostintele, adica acele informatii ce sunt pragmatice, prin a caror utilizare se genereaza valoare economica.

Fig. 1 Valoarea adaugata, creata de intreprindere Firmele moderne de informatica, telecomunicatii, biotehnologie etc. fac parte din aceasta categorie. Cea mai cunoscuta intreprindere bazata pe cunostinte din lume este Microsoft, condusa de legendarul Bill Gates, care, desi poseda cladire, calculatoare, echipamente in
Modulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 8

valoare de cteva zeci de miliarde de dolari, este cotata la bursa din New York de peste patru ori mai mult. In continuare, numarul intreprinderilor bazate pe cunostinte se va multiplica rapid, ele constituind componenta de baza a noului tip de economie - economia bazata pe cunostinte. De retinut, ca peste 90% dintre intreprinzatori att din Romnia, ct si din alte tari -infiinteaza microintreprinderi care au regim juridic de societate cu raspundere limitata(SRL). Aceasta situatie se explica prin faptul ca resursele si dificultatile constituirii sifunctionarii lor sunt mai reduse, ca si riscurile asumate de intreprinzator. Intreprinderea este cea mai importanta componenta a economiei si societatii. Intreprinderile si intreprinzatorii care le infiinteaza si le dezvolta reprezinta principala bogatie a unei natiuni. Tarile care au intreprinderi numeroase si intreprinzatori multi si competitivi - cum sunt SUA sau Japonia - sunt si cele mai bogate si mai puternice. 1.3.3. Caracteristicile intreprinzatorului si talentul antreprenorial Intreprinzatorii - ca si ceilalti oameni de altfel - sunt deosebit de diversi din multiple puncte de vedere. In tabelul urmator prezentam o sinteza a celor mai frecvente caracteristici ale intreprinzatorilor si a suportului psihologic pe care acestea se fundamenteaza. Tabel 2 - Sinteza caracteristicilor cel mai frecvent atribuite intreprinzatorilor Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Caracteristici comportamentale Suport psihologic

Inovatori Lideri Inclinati spre asumarea de riscuri moderate Independenti Creatori

Nevoia de a realiza Constiinta de sine Increderea in sine Implicare pe termen lung Toleranta fata de ambiguitate si incertitudine Plini de initiativa Disponibilitate pentru invatare si actiune Disponibilitate pentru combinarea resurselor
Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 9

6. 7. 8.

Energici Tenaci Originali

Modulul 1

9. 10. 11. 12.

Optimisti Centrati pe rezultate Flexibili Materialisti

Incredere in viitor si in sine Spirit ofensiv, agresivitate constructiva Tendinta de a avea incredere in oameni Banii sunt criteriul de masurare a performantelor

Unii specialisti au identificat si trasaturi definitorii ale nonintreprinzatorilor: credinta ca nimeni nu le poate face ceva (invulnerabilitate), superioritate fata de alte persoane, razvratire impotriva autoritatilor, impulsivitate, preocuparea excesiva pentru a face lucruri perfecte, necooperarea cu altii, asumarea de riscuri excesive, egoism si prea plin de sine. Fireste, cine poseda aceste caracteristici nu poate fi un intreprinzator de succes. In concluzie, intreprinzatorul de succes trebuie sa posede talentul de intreprinzator, care este o rezultanta a caracteristicilor enuntate si care ii confera posesorului sau capacitatea de a identifica si a valorifica oportunitatile de afaceri. Talentul de intreprinzator, ca orice alt talent - de cntaret, fotbalist sau pictor -, se dezvolta si se amplifica prin pregatire si munca. Deci, talentul de intreprinzator trebuie mai inti identificat si apoi, prin eforturi sistematice si bine directionate, trebuie dezvoltat. Precizam ca, potrivit specialistilor, desi circa o treime din populatia unei tari poseda suficient talent de intreprinzator, pentru a initia si a dezvolta afaceri performante, numai o parte si-l valorifica. 1.3.4. Rolurile si importanta intreprinzatorilor O imagine mai cuprinzatoare si mai realista asupra a ceea ce este un intreprinzator si asupra pozitiei si influentei sale in economie si societate se obtine punctnd principalele roluri pe care le realizeaza .Intreprinzatorul este un inventator, deoarece genereaza, singur si cu alte persoane, produse si servicii noi si modernizate, concepe si modernizeaza tehnologii, modalitati de comercializare a produselor, abordari manageriale etc. Concomitent, intreprinzatorul este investitor, intruct in crearea si dezvoltarea afacerii foloseste banii proprii si ai altor persoane sau organizatii, asumndu-si riscul de a-i pierde partial sau integral. Rezultatul investitiilor intra total sau cel putin partial in proprietatea intreprinzatorului, care trebuie sa o gestioneze si sa le protejeze, indeplinind deci si rolul de proprietar. Intreprinzatorul este si managerul afacerii. Functionarea afacerii si obtinerea de performanta sunt rezultatul deciziilor si actiunilor de previziune, organizare, coordonare, antrenare si control-evaluare pe care le exercita intreprinzatorul.
Modulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 10

Foarte adesea, intreprinzatorul realizeaza efectiv munca de executie de produse sau de furnizare a serviciilor prin care se deruleaza afacerea, adica este si executant o parte mai mare sau mai mica a zilei de munca. De retinut ca indeplinirea fiecaruia dintre cele cinci roluri presupune calitati, cunostinte, deprinderi si abilitati oarecum diferite. Posedarea acestora - cel putin la un nivel minim este obligatorie pentru ca intreprinzatorul sa fie eficace si sa obtina profit. Se poate deci afirma cu toata convingerea ca intreprinzatorul este un pilon al economiei de piata, determinndu-i, in mare masura, nivelul de dezvoltare si performantele. Ceilalti piloni sau actori principali ai economiei de piata sunt managerii profesionisti, bancherii, investitorii de risc si brokerii. impreuna cu intreprinzatorii, ei alcatuiesc vectorul uman de forta care face ca intr-o tara sa existe o economie performanta. De aceea, intreprinzatorii trebuie tratati ca o resursa nationala de valoare inestimabila, ce trebuie incurajata si a carei capacitate trebuie sa fie folosita, la un nivel ct mai inalt, in vederea ridicarii performantelor economiei nationale si standardului de viata al populatiei. n concluzie, antreprenoriatul nu este management, nu este filozofia, arta de a aranja lucrurile, ci cte ceva din toate acestea, este un comportament al ntreprinztorilor n practica de afaceri. Antreprenoriatul nu este genetic, dei domeniul su este inovaia. El este un proces comportamental care se nva. Privit n istorie, asupra acestui proces au existat mai multe opinii i anume: ntreprinztorii sunt furitori sau meteri, nu gnditori; n practic, majoritatea sunt metodici programndu-i fiecare pas. ntreprinztorii sunt nscui nu fcui; Cercetrile au demonstrat c procesul antreprenorial se poate nva ca orice disciplin. ntreprinztorii sunt inventatori, inovatori; n realitate exist muli ntreprinztori care i fac destul de bine activitatea fr a fi inovatori sau inventatori. pentru a fi ntreprinztor ai nevoie de bani; afacere poate supravieui dac e finanat cu capital. Dar firmele pot falimenta nu numai din cauza lipsei de finanare, ci i datorit unor ali factori, cum ar fi: o lipsa competenei manageriale; o lipsa de cunotine financiare; o investiii la nivel sczut; o programare precar, etc. pentru a fi ntreprinztor ai nevoie de noroc; Norocul se ntmpl cnd exist pregtire i oportunitate. Norocul este n realitate pregtire, determinare, dorin, cunoatere, inovaie. ignorana este o stare de fericire pentru ntreprinztor;
Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 11

Modulul 1

Adevrul este, c identificarea punctelor slabe i a punctelor tari ale unei afaceri, formularea strategiilor n vederea minimizrii deficienelor, constituie factorul cheie pentru succesul afacerii. ntreprinztorii obin succes de la prima lor aciune; o perioad de 5 ani marcheaz pragul critic pentru probabilitatea de faliment a unei afaceri.

2. Spiritul antreprenorial A fi intreprinzator inseamna a avea initativa , capacitate decizionala si responsabilitate . Initiativa presupune demararea unei activitati economice avand constiinta existentei succesului dar si a esecului .A avea spirit antreprenorial este de fapt modul de a a fi al unor persoane ,capacitatea de a initia si desfasura activitati economice prin asumarea de noi riscuri in mod constient. Exista doua abordari in intelegerea activitatii antreprenoriale si a intreprinzatorului ,si anume : 1.spiritul antreprenorial este innascut ,nu dobandit 2. spiritul antreprenorial depinde de noroc Abordarea functional priveste rolul spiritului antreprenorial n economiesi are dou functii: functia de asumare a riscului atunci cnd implicatiile pot fi tinute sub control functia de lansare sau modificare semnificativ a unei afaceri. Abordarea psihosocial caracterizeaz trsturile definitorii ale anumitor ntreprinztori, care reusesc s creeze o atmosfer de lucru propice n firm si sia msuri de stimulare a activittii.Cea mai semnificativ caracteristic psihosocial a ntreprinztorilor este dorinta de realizare material, profesional si social. Acestea se refer la profitul firmei, la independenta ntreprinztorului si la satisfactia profesional. Dorinta de realizare material este cea care n final stimuleaz profitul firmei. Profitul firmei este cel care aduce satisfactia ntreprinztorului privitor la modul cum este raspltit pentru folosirea timpului si investirea economiilor personale.Tot prin profit se recunoaste riscul asumat n afacere si spiritul de initiativ pe care ntreprinztorul l-a avut n derularea afacerii. Independenta se manifest prin libertatea decizional ntreprinztorului. Satisfactiile profesionale provin din potrivirea dintre aspiratiile si cunostintele ntreprinztorului n raport cu natura afacerii, care i dau sentimentulde realizare practic a cunostintelor puse n slujba firmei.care se angajeaza s depaseasc riscurile care apar si la care acestia sunt supusi n tot decursul activittii firmei. Profesorul american Patrik R. Lilos clasific nenumratele riscuri care-i pndesc pe ntreprinztori, n 4 categorii: riscuri financiare profesionale
Modulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 12

familiale ordin psihic Alt caracteristic determinat de rezistenta psihica a intreprinztorilori este ncrederea n fortele proprii care i impulsioneaz pe ntreprinztori s aib ncredere n posibilittile lor de a nvinge toate greuttile, s se simt siguri pe ei si s transmit acest sentiment de ncredere oamenilor cu care vin n contact pe care i mobilizeaz pentru reusita afacerii.Nevoia de control si supraveghere a partenerilor si subalternilor, manifestat prin nencrederea n persoanele cu care vin n contact este dominant n relatiile ntreprinztorilor cu partenerii si cu subordonatii.Intreprinztorii simt nevoia s se informeze permanent s cunoasc orice detaliu, dar aceast caracteristic poate duna activittii dac supravegherea este exagerat sau nejustificat. Intreprinztorii pot manifesta nencredere fat de cei din jur avnd suspiciunea c vor fi nselati sau nedrepttiti.Abordarea comportamentala a spiritului antreprenorial se face prin analiza atitudinii pe care o au ntreprinztorii n orientarea strategic aceasta se refer la alegerea elementelor care stau la baza formulrii strategiei si anume: identificarea oportunittilor de afaceri care rezult din analiza de mediu selectarea oportunittii celei mai favorabile atragerea resurselor pentru valorificarea acestora.In orientarea strategic ntreprinztorul trebuie s fie creativ si inovativ. Pe msura dezvoltrii afacerii scade caracterul intreprenorial si flexibilitatea afacerii si creste caracterul administrativ.

In concluzie, manifestarea spiritului antreprenorial are multe forme si aduce deschiderea fata de ce se intampla in societate, in mediul economic; se folosesc oportunitatile existente; se iau decizii dar necesita o pregatire temeinica si o disponibilitate pentru o pregatire permanenta in domeniile de actiune. Dinamismul lumii contemporanre este rezultatul manifestarii neingradite a spiritului antreprenorial. Deci, spiritul antreprenorial nu este ceva innascut ci consecinta invatarii , a cunoasterii profunde a domeniului economic si este accesibil tuturor. Antreprenorul este un actor principal si un simbol al economiei de piata. Rolurile si contributia antreprenorilor se amplifica substantial ,simultan cu manifestarea lor pe plan calitativ superior ,ceea ce se reflecta in revolutia antreprenoriala actuala ,care, potrivit afirmatiilor a numerosi specialisti, va ajunge la apogeu in secolul XXI , generand multiple mutatii, unele inca dificil de imaginat in prezent.

3. Caracteristicile antreprenorilor

Modulul 1

Educatie antreprenoriala

Prof. Todea Denisa

Page 13

In viziunea reprezentantilor scolii behavioriste, cea care acorda cea mai mare atentie elementelor ce caracterizeaza antreprenorii , principalele aspecte care le sunt specifice sunt acelea de: inovatori, leaderi ,asumatori de riscuri, independenti ,creatori, tenaci ,energici, originali, optimisti, centrati pe rezultate, flexibili, materialisti, insa un progres remarcabil in ceea ce priveste abordarea continutului muncii si caracteristicilor antreprenorului realizeaza Jacques Fillon . In unul din ultimile sale studii el realizeaza o abordare integratoare deosebit de interesanta si utila a activitatilor si caracteristicilor specifice antreprenorilor:

1.Identificarea oportunitatilor de afaceri 2.Conceperea de viziuni antreprenoriale 3.Imaginatie/independenta/pasiune 4.Adoptarea deciziilor 5.Realizarea de viziuni 6.Capacitatedeorientare/constanta/tenacitate 7.Punerea in functiune a echipamentelor 8.Aprovizionarea cu materii prime,materiale 9.Fabricarea propriu-zisa a produselor 10.Diferentiere/originalitate 11.Atragerea si implicarea personalului 12.Vanzarea produselor si serviciilor 13.Determinarea personalului sa faca ce trebuie facut 14. Comunicare 15.Ratiune/prudenta 16.Previziune 17.Flexibilitate

Numeroase studii ce au fost conduse au determinat faptul ca anumite calitati personale sunt necesare pentru a fi un anreprenor de succes. Antreprenorii sunt caracterizati ca interactiune intre urmatoarele calitati: control interior , capacitate de planificare, asumarea riscurilor, inovatie, folosirea feedback-ului, luarea deciziilor, independenta. Noi caracteristici sunt adaugate in continuu acestei liste.. Alte caracteristici ale antreprenorului sunt urmatoarele::

Determinare si perseverenta: Dedicarea totala catre success poate depasi obstacolele. Determinarea puternica si perseverenta pot face un antreprenor sa faca fata oricaror greutati pe care alte persoane leModulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 14

ar considera insurmontabile si chiar pot compensa lipsa de experienta si de indemanare a personalului angajat Rezolvarea problemelor persistente: Antreprenorii nu sunt intimidati de situatii dificile.Increderea in sine si optimismul general il fac sa vada imposibilul ca pe ceva ce doar necesita mai mult timp pentru a fi rezolvat. Initiativa si responsabilitate: Antreprenorii au fost intotdeauna considerati personane independente ,ei cauta si preiau initiatova,se pun in situatii in care sunt personal raspunzatori pentru succesul sau esecul intregii operatiuni.Le place sa se implice in probleme in care impactul lor personal sa poata fi masurat. Orientare spre oportunitati: Un lucru care ii diferentiaza clar pe antreprenori este concentrarea spre oportunitate mai mult decat spre resurse,structura sau strategie. Toleranta pentru esec: Antreprenorii folosesc esecul ca pe o experienta din care pot invata ceva .Cei mai eficienti anreprenori sunt cei care se asteapta la dificultati si nu sunt dezamagiti, descurajati sau deprimati de un esec. Incredere in sine si optimism: Desi antreprenorii intampina adesea obstacole majore increderea in abilitatile personale ii determina sa le depaseasca si ii face pe ceilalti sa-si mentina propriul optimism. Realizarea de viziuni: Antreprenorii stiu unde vor sa ajunga . Ei au o viziune sau concept despre ceea ce vor sa fie firma lor. Nivelul mare de energie: Cantitatea mare de munca depusa de antreprenori presupune din partea acestora existenta unei energii superioare. Multi antreprenori isi dozeaza cantitatea de energie monitorizind cu grija ce mananca, ce beau, fac exercitii fizice si stiu cand sa se retraga pentru relaxare. Creativitatea si spiritul de inovatie: Creativitatea a fost privita timp indelungat ca ceva genetic, cu care te nasti si nu o poti dobandi insa un curent in continua crestere afirma ca aceasta poate fi invatata. Independenta: Frustrarea in fata sistemelor birocratice, impreuna cu dorinta de a face o diferenta ii face pe anreprenori niste persoane foarte independente care doresc sa faca lucrurile in felul lor. Lucrul in echipa: Dorinta de independenta si autonomie nu il opreste pe antreprenor sa doreasca lucrul in echipa .De fapt in timp ce antreprenorul stie clar unde se afla firma (sau unde ar dori sa se afle) personalul se ocupa de activitatile de zi cu zi din firma.

4. Strategii antreprenoriale
Modulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 15

Peter Drucker n cartea Inovaia i sistemul antreprenorial identific patru tipuri generice de strategii antreprenoriale: a).Arunc n lupt toate resursele pe care le ai este o strategie mai puin previzibil, fiind necrutoare i neadmind greeli. Dac reuete recompensele sunt foarte mari, n caz contrar nu exist a doua ans. Strategia este foarte riscant pentru a fi folosit n alte scopuri dect inovaii majore. Ca i exemplu poate fi Hoffman La Roche din Elveia, una din cele mai mari profitabile companii farmaceutice. n 1925 era o firm mic ce vindea vopsele textile. n perioada n care vitaminele au fost descoperite, iar lumea tiinific nu le accepta, a achiziionat patentele de vitamine pe care nu le dorea nimeni, a angajat cercettori de la Universitatea din Zurich, oferindu-le salarii mult mai mari dect cele de profesori i a investit toi banii pe care i avea i pe care i-a mprumutat pentru aceast afacere. Dup 60 de ani jumtate din piaa mondial a vitaminelor era deinut de Hoffman La Roche. b).Lovete acolo unde nu este nimeni este strategia care conine dou forme: b1)Imitaia creatoare unde antreprenorul face ceva ce a fcut altcineva deja, dar l mbuntete, inovnd. Un exemplu este analgezicul Tylenol care a fost folosit ani de zile n acest scop i care se procura doar cu reet.. Cnd acest medicament s-a procurat fr reet, succesul n SUA a fost mult mai mare dect au prevzut productorii. Acest success a creat ocazia pentruimitaia creatoare: firma Johnson&Johnson care a neles c exist o pia pentru un medicament ce nlocuia aspirina. Tylenol a aprut ca un analgesic universal i sigur i n 2 ani conducea piaa. b2)Judo-ul antreprenorial - strategie care implic, n primul rnd, ocuparea unui "cap de pod" ntr-o afacere sau pe o anumit pia Un exemplu este cel al Laboratoarelor Bell, cele care au inventat tranzistorul. Productorii americani au estimat c el va fi gata pn n 1970. Preedintele firmei Sony, citind n ziar despre existena tranzistorului, a plecat n SUA i a cumprat licena Bell Labs pentru suma de 25.000$. (de menionat c firma Sony nu era cunoscut n afara granielor Japoniei i nu se ocupa de aparatur electrocasnic pentru consumatori). Peste cinci ani captase ntrega pia mondial. c).Gsirea i ocuparea unei bree ecologice aceast strategie tinde la obinerea controlului ntr-o zon limitat i s-i fac pe cei care o practic imuni la concuren i imposibil de provocat. Aceasta strategie aspira la obtinerea controlului intr-o zona limitata. Un exemplu l reprezint mrcile importante de autoturisme. Aceste specializri le-au mpins att de n fa nct nimeni nu poate s le concureze, devenind astfel standard. d).Schimbarea valorilor i a caracteristicilor unui produs aceast strategie este ea nsi o inovaie. Ea transform produse vechi n ceva nou, le schimb utilitatea, valoarea i caracteristicile economice.
Modulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 16

Ca i exemplu poate fi dat firma Gillette care a inventat aparatul de ras. Aparatul acesta a fost fabricat s poat fi folosit doar cu lamele produse de el. 5.Antreprenoriatul in exemple

Exemplul 1 Timp de 130 de ani, cunoscuta companie american DuPont s-a limitat la fabricarea armamentului. n anul 1928 un asistent de cercetare a lsat un aprinztor n funciune peste week-end. Luni dimineaa, chimistul de serviciu a descoperit c materialul din boiler se coagulase n fibre. Dup ali zece ani, DuPont a descoperit, procesul de fabricare a nailonului. Deci perlonul (fibra de nailon) a fost descoperit i a ajuns s fie produs printr-un accident. Morala: Succesul neateptat nu reprezint doar o oportunitate pentru inovare, ci solicit inovarea. Exemplul 2 Un alt exemplu ce ilustreaz modul de raportare la disciplina inovrii este oferit de istoria IBM. La nceputul anilor 30, IBM a proiectat prima main de calcul modern,. n perioada depresiunii economice de la nceputul anilor 30, bncile nu au fost ns dornice s cumpere aparatul. Cu toate acestea, IBM a continuat s produc aparatul i s-l stocheze. Cnd IBM traversa o perioad dificil din punctul de vedere financiar, o simpl ntmplare a revigorat vnzrile IBM. Iar ntmplarea a fost datorat unei invitaii la o cin primit de fondatorul companiei, Thomas Watson Sr. O doamn ce se afla n dreapta sa, recomandndu-se ca fiind directoarea Bibliotecii Publice din New York, i-a manifestat interesul pentru aparatul de contabilizare realizat de IBM. A doua zi dimineaa, la ora deschiderii bibliotecii, Watson Sr. intra pe porile ei. Peste dou ore ieea de acolo cu un ordin de cumprare suficient de substanial pentru a acoperi cel puin cheltuielile de personal pentru urmtoarea lun, astfel salvnd compania. Peste 15 ani, IBM producea unul dintre primele computer esi IBM a devenit lider pe piaa computerelor. Morala: Oportunitatea, dac nu este sesizat intuitiv i analizat sistematic sau raional pentru a nelege sensul solicitrilor pe care le impune, nu are anse de succes. Ca i succesul neateptat, eecul neateptat trebuie perceput ca un indiciu al unei oportuniti inovatoare ce solicit ns observaie atent, perspectiv, viziune. Antreprenorii de succes sunt cei ce tiu s nvee nu doar din propriile eecuri, ct mai ales din ale altora. Exemplul 3 n 1957, Ford Company era considerat un competitor important n trei din cele patru piee americane de automobile si a fcut eforturi deosebite pentru proiectarea modelului Edsel. Cu toate acestea, Edsel s-a dovedit a fi un eec total. n urma investigaiilor intreprinse, a aprut, bineneles, reacia companiei Ford: crearea unui nou model, Thunderbird, considerat de altfel cel mai mare succes al unei maini americane, dup introducerea pe piaa auto a modelului T lansat de Henry Ford Sr.
Modulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 17

Morala: Un eec n afaceri poate fi transformat n succes. Principala condiie este de a analiza cauzele eecului i de a sesiza oportunitile pentru schimbare create de acesta. Procednd n felul acesta, compania Ford a ajuns s rectige poziia de lider pe piaa autoamerican. 6. Importanta educatiei in dobandirea competentelor antreprenoriale n economia antreprenorial, ideile i cunotinele fiind eseniale pentru inovare i cretere economic, investiia n resurse umane este un factor important al meninerii competitivitii economice i tehnologice. Formarea resurselor umane de nalt calificare, din care se alimenteaz domeniul cercetrii-dezvoltrii (C-D), necesit timp mai ndelungat, dar investiiile n educaie sau alte domenii care susin procesul de nvare continu aduc mari beneficii economiei i societii, nu numai pe termen scurt, dar i pe termen lung i foarte lung. Dac n majoritatea rilor membre ale UE numrul total al cercettorilor a crescut n perioada 1990-2000 (cu excepia Italiei), n Romnia, ca i n alte ri central i est-europene candidate la aderare, s-a manifestat o tendin contrar. Situaia din diferite ri europene este neomogen, existnd diferene notabile ntre rile mari i cele mici, ntre cele din nord i cele din sud. n rile membre din nordul Europei se poate constata o concentrare tot mai mare de resurse umane. Specialitii domeniului apreciaz c rile cu un potenial redus de cercettori nu ntrunesc cerinele minime ale economiei bazate pe cunoatere de tip antreprenorial. Evoluiile recente din Suedia i Finlanda, care au stimulat creterea numrului de cercettori la un nivel deja nalt, constituie un bun exemplu pentru Romnia, unde s-a constatat o diminuare permanent a numrului de cercettori pe parcursul ultimului deceniu. Dup prerea experilor, decalajele sunt greu de recuperat att n sectorul public, dar mai ales n cel privat. Datele relev c n firmele private europene sunt utilizai numai jumtate din numrul de cercettori n comparaie cu SUA i Japonia, unde n sectorul privat sunt utilizai circa 80% dintre cercettori. Acest fenomen este cu att mai ngrijortor cu ct se observ c n rile europene evoluia numrului cercettorilor este contrar celei a absolvenilor cu o calificare adecvat cerinelor activitii de C-D. n viitor economia bazat pe cunoatere de tip antreprenorial va stimula i mai mult creterea necesarului de persoane cu o calificare tehnico-tiinific nalt. Societatea bazat pe cunotine de tip antreprenorial trebuie s aib ca esen conceptul de persoan educat. Persoana educat este esenial acum. Ea trebuie s fie capabil de a influena prin cunotinele sale prezentul, ca s nu mai vorbim despre modelarea viitorului. Cunotinele nu sunt ieftine. Toate rile dezvoltate aloc aproximativ o cincime din PNB produciei i rspndirii cunotinelor. Instruirea colar formal, colarizarea tinerilor nainte ca ei s intre n fora de munc ia cam o zecime din PNB. Organizaiile care angajeaz personal cheltuie alte 5 procente din PNB pe instruirea continu a angajailor lor, sau chiar mai mult. De asemenea 3 pn la 5 procente in PNB sunt cheltuite pe cercetare dezvoltare, pentru producerea de noi cunotine.
Modulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 18

Dac nu putem nva cum s cretem productivitatea lucrtorilor cunoaterii i a prestatorilor de servicii i s o cretem repede, rile dezvoltate se vor confrunta cu o stagnare economic i tensiuni sociale severe. Oamenii pot fi pltii numai n raport cu productivitatea lor. Productivitatea lor creeaz fondul comun de valori din care sunt apoi pltite salariile. Dac productivitatea nu urc, cu att mai mult dac scade, venituri mai mari reale nu pot fi pltite. Exemplul 1: O familie care decide s-i iniieze propria afacere, fie c aceasta se refer la deschiderea unui nou magazin de delicatese ntr-un cartier sau pe o strad n care mai exist i altele de acest gen sau a unui alt restaurant (mexican, indian etc.) ntr-o suburbie a unui orel din America, n ciuda faptului c ntrunete condiiile asociate ideii de antreprenoriat (afacere nou, de mici dimensiuni, aflat n proprietatea iniiatorului), nu poate fi considerat cu adevrat antreprenorial. De ce? Cu toate c i asum un risc (inevitabil n iniierea oricrei afaceri), familia respectiv acioneaz totui pe o cale bttorit. Adic, ceea ce i-a propus ea s fac a mai fost fcut de nenumrate ori naintea ei. Din aceast perspectiv, demararea unei afaceri proprii, de mici dimensiuni, cu siguran nu nseamn antreprenoriat. Exemplul 2: McDonalds, ca i familia din exemplul anterior, nu a inventat nimic, n sensul c produsele sale erau asemntoare celor oferite cu mult timp nainte de orice alt restaurant american decent: meniuri relativ ieftine pentru cei dispui s mnnce n ora. Totui McDonalds a reuit s creeze o noutate pe piaa american, difereniindu-se astfel de multe alte afaceri asemntoare. Secretul succesului s-a datorat ncercrii de a rspunde cerinelor consumatorilor ntr-un alt mod dect cel obinuit. ntrebndu-se care este valoarea nou adugat pentru consumator?, McDonalds a intuit rspunsul potrivit: prin standardizarea industrial a produsului. Crearea unei piee noi sau a unei valori nou adugate pentru consumatori reprezint, ingredientele ce difereniaz antreprenoriatul de alte tipuri de iniiative. Cele dou exemple aparent asemntoare cu privire la demararea unor afaceri noi ilustreaz extrem de elocvent semnificaia termenului antreprenoriat. Deinerea proprietii asupra unei afaceri, noutatea i dimensiunile mici nu reprezint neaprat caracteristicile sine qua non ale antreprenoriatului sau spiritului antreprenorial. Adevraii antreprenori sunt cei care creeaz ceva nou sau diferit de ceea ce s-a fcut nainte.

Modulul 1

Educatie antreprenoriala

Prof. Todea Denisa

Page 19

APLICATII
I.Evaluarea spiritului antreprenorial
Pentru a evalua spiritul antreprenorial al propriei d-voastre persoane va propunem sa raspundeti la intrebarile din chestionarul de mai jos,adaptat dupa lucrarea de specialitate Initierea si dezvoltarea afacerilor ,Constantin Sasu,Editura Polirom 2001,avand doar un rol orientativ : 1.Disponibilitate pentru acceptarea riscurilor: a. imi asum adesea riscuri moderate; b. accept idea asumarii unor riscuri moderate; c. prefer uneori si situatii riscante; d. ma feresc cat pot de mult de orice gen de riscuri. 2.Gradul de control a propriei existente: a.imi place sa nu depind niciodata de alte persoane; b.evit, in general, sa ajung sa depind de alte persoane; c.nu ma deranjeaza sa depind de alte persoane; d.prefer ca altii sa -si bata capul pentru mine. 3.Spirit inovator: a.urmaresc consecvent noul, ineditul; b.accept adesea noul; c.nu ma deranjeaza prea mult introducerea noului; d.prefer, pe cat posibil, ca lucrurile sa ramana la fel. 4.Nivelul de aspiratie: a.doresc foarte mult sa devin o pe rsoana importanta; b.simt adesea nevoia de a ma afirma, de a fi recunoscut; c.nu-mi displace ca ceilalti sa-mi arate consideratia lor; d.sunt multumit intotdeauna de situatie mea. 5.Increderea in sine: a.am capacitatea de a face tot ceea ce doresc; b.cel mai adesea am incredere in fortele proprii; c.solicit adesea sfaturi pentru a fi sigur; d.nu intreprind nimic fara sa ma consult cu altcineva. 6.Gradul de acceptare a incertitudinii: a.incertitudinea este un lucru firesc in existenta mea; b.sunt disponibil si pentru incertitudine; c.nu ma deranjeaza incertitudinea, dar nu o prefer;
Modulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 20

d.ma feresc cat pot de mult de incertitudine. 7.Perseverenta: a.imi duc intotdeauna la capat planurile, indiferent de obstacole; b.urmaresc constant scopurile pe ca re mi le propun; c.cel mai adesea imi urmaresc scopurile; d.renunt destul de usor la planurile mele. 8.Spirit de initiativa: a.nu am nevoie de sfaturi pentru a intreprinde o actiune; b.nu am nevoie de sfaturi dar le accept uneori; c.apelez adesea la sfaturi in actiunile mele; d.prefer rutina si indicatiile clare. 9.Capacitatea de sesizare a oportunitatilor: a.sesizez intotdeauna oportunitatile care mi se ofera; b.sesizez adesea oportunitatile ce apar; c.nu prea reusesc sa sesizez oportunitatile; d.nu beneficiez niciodata de oportunitati. 10.Atitudinea fata de munca: a.nu ma simt obosita niciodata; b.ma simt bine atunci cand lucrez; c.nu este chiar o fericire sa luc rezi, dar nu-mi displace; d. nu ma simt prea des in deplinatatea fortelor. a. b. c. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Tota l

d.

Totalizati rezultatele obtinute pe fiecare coloana.In masura in care scorul cel mai mare este obtinut pe coloana a .,aceasta inseamna ca aveti intr-o mare masura calitatile necesare unui intreprinzator (nu uitati de cunostinte si de exploatarea propriului potential). O preponderenta a raspunsurilor pe coloana b ., constituie, de asemenea, confirmarea prezentei unor astfel de calitati, desi este bine sa nu actionati izolat, ci alaturi de un partener. Un scor mare pe coloana c . ar impune in mos necesar cel putin un partener, in timp ce o majoritate obtinuta pe coloana d .
Modulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 21

indica absenta unor calitati de intreprinzator(cel putin in momentul actual). Desi, asa cum s -a subliniat, intreprinzatorii se si formeaza.

II.SONDAJ DE OPINIE (CHESTIONAR)REFERITOR DESFURAREA UNEI ACTIVITI ANTREPRENORIALE


1.Cum definii termenul de antreprenor? a)om de afaceri b)patron c)a face ceva pentru a obine profit d)a investi bani

LA

2.Cum credei c este apreciat meseria de antreprenor la noi n ar? a)foarte riscant b)mult de munc i obositoare c)foarte bnoas d)este invidiat i dorit de toat lumea

3.Prin ce modaliti credei c s-ar dezvolta spiritul antreprenorial? a)implicarea autoritilor b)dobndirea unor pregtiri profesionale pentru administrarea afacerilor c)experien furnizat de ctre cei care au reuit n afaceri d)realizarea unor planuri de afaceri competitive 4.Dup prerea dumneavoastr de ce studii credei c ar avea nevoie un antreprenor pentru a avea o afacere de succes? a)niciunul b)contabilitate c)management d)legislaie e)inginerie

5.Cum ai putea dobndi o educaie n domeniul afacerilor? a)prin studii universitare de licen b)proprie experien c)studii specializate de tip masterat d)din cri, reviste, discuii cu prietenii

6.n cazul n care ai dispune de o sum de bani, ce ai face cu ea? a)a cumpra o cas
Modulul 1

c)i-a investi ntr-o afacere


Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 22

b)a cumpra o main

d)i-a pune la banc

7.n ce domeniu avei (sau intenionai) s deschidei o afacere? a)agricultur b)construcii c)transport d)comer e)turism f)industrie (producie) g)servicii h)sntate

8.Care a fost motivul pentru care ai (sau vei) nfiina o firm? a)prestigiul poziiei sociale mai bun b)pentru a ctiga bani mai muli c)nevoie economic a zonei d)carier i siguran 9.De unde ai avut capital (sau vei avea) pentru a ncepe o afacere? a)economii personale b)credit bancar c)mprumut de la prieteni d)fonduri finanate prin programe europene

73 10.De ct timp ai avut (sau vei avea) nevoie pentru a obine toate aprobrile necesare desfurrii afacerii? a)o zi b)o lun c)1-3 luni d)peste 3 luni

11.Ce obiectiv i-a propus (sau i va propune) firma dumneavoastr? a)s satisfac clienii b)s obin profit ct mai mare c)s se extind tot mai mult d)s fac fa concurenei

12.Cnd ai nfiinat (sau vei nfiina) firma dumneavoastr? a)n urm cu 1-5 ani c)peste 1-5 ani b)n urm cu 5-10 ani d)peste 5-10 ani 13.Ce vrst o considerai optim pentru un om de afaceri ce i nfiineaz o firm? a)sub 20 de ani b)ntre 20-40 de ani
Modulul 1

c)ntre 40-60 de ani d)peste 60 de ani


Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 23

14.Cum ai califica atitudinea statului i a oficialitilor fa de firma dumneavoastr (sau dac v-ai face firm)? a)negativ b)neutr 15.Care este ocupaia dumneavoastr? a)elev/student b)muncitor c)funcionar 16.Care este vrsta dumneavoastr? a)sub 20 ani b)20-29 ani c)30-39 ani 17.Sexul dumneavoastr? a)masculin b)feminin d)40-49 ani e)50-59 ani f)peste 60 ani d)intelectual e)pensionar f)alte ocupaii c)pozitiv d)un sprijin nesemnificativ

Modulul 1

Educatie antreprenoriala

Prof. Todea Denisa

Page 24

Analiza datelor
Variant de rspuns Total eantion .pers Total masculin.pers Total pers feminin

Modulul 1

Educatie antreprenoriala

Prof. Todea Denisa

Page 25

PREZENTAREA REZULTATELOR EANTIONULUI DUP CARACTERISTICA VRST % ntrebare i variant de rspuns Total eantion Sub 20 ani 20-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani Peste 60 ani

PREZENTAREA REZULTATELOR EANTIONULUI DUP CARACTERISTICA


Modulul 1 Educatie antreprenoriala Prof. Todea Denisa Page 26

OCUPAIE Intrebare i variant de rspuns Total eantion Elev/ Muncitostudent ri Funcionari Intelectuali % Alte ocupaii Pensionari

Bibliografie 1.Nicolescu O., Managementul ntreprinderilor mici si mijlocii; Editura Economic,2001 2.Brbulescu C.,Bgu C., Managementul produciei, Ed.Tribuna Economic,2001

Modulul 1

Educatie antreprenoriala

Prof. Todea Denisa

Page 27

3.Deac V., Bgu C.,Strategia firmei, Editura Eficient, 2000 4.Nicolescu O.,Verboncu I., Management, Editura Economic, 1999 5.Rasc L., Succesul intreprinderilor mici si mijlocii, Editura Tehnic, 1998 6.*** Afaceri IMM 2004 7.**Legea nr.346/2004 privind stimularea nfiinrii si dezvoltrii IMM modificat prin OG 94/2004 pentru reglementarea unor msuri financiare

Modulul 1

Educatie antreprenoriala

Prof. Todea Denisa

Page 28

You might also like