STAN MARIAN

EXPLOATAREA PADURILOR I 1.Elemente specific procesului de productie. -Procesul de productie a exploatarilorii padurilor se caracterizeaza prin elemente specific ce tin de particularitatile de desfasurare a acestui proces. a. Obiectivele activitatii de exploatare: -Economice: punerea in valoare a masei lemnoase. -Ecologice: contribuie la realizarea cerintelor impuse de gestionarea durabila a fondului forestier.(conditii optime de dezvoltate si regenerare a arboretelor) b. Obiectul muncii: Este la recoltare arborele marcat iar in celelante procese tehnologice piese de lemn rezultate in urma fragmentarii impuse de conditiile de transport si livrare. c. Procesele prin care se realizeaza(de baza) 1.Procese de munca: -taierea: prin care se realizeaza fragmentarea masei lemnoase -transportul : prin care se asigura deplasarea masei lemnoase 2.Procese naturale: se daesfasoara concomitent cu procesele de munca si de influenta lor trebuie sa se tina cont in organizarea procesului de productie. -uscare -craparea -alterare d. Conditiile de lucru -Influenta directa a factorilor naturali(climatic,orografici,hidrografici si de arboret) -Cinditii naturale de teren. -Caracterul pasager al suprafetelor pe care se lucreaza. -Greutatea mare a obiectului muncii -Suprafata mare pe care se lucreaza. e. Resursa de materii prime -Produse principale:arbori ce se extrag la varsta exploatabilitatii -Produse secundare:arbori ce se extrag pe parcursul vietii arboretelor -Produse accidentale I si II: masa lemnoasa extrasa in urma unor momente(neprecompatibile) neprevazute(calamitati naturale) -Produse de igiena:arbori izolati afectati de fenomene de uscare,rupti sau doborati de vant sau zapada.(precompatibile) f. Produsele exploatarii: -Sortimente de lemn brut

STAN MARIAN

- Servicii 2. Structura procesului de productie a exploatarii lemnului 1.Recoltarea 2.Colectarea 3.Fasonarea primara 4.Transportul tehnologic 5.Sortarea si fasonarea. 3.Principiile organizarii activitatii de exploatarea padurilor 1.Principiul conservarii si dezvoltarii fondului forestier. 2.Principiul valorificarii integrale si superioare a lemnului 3.Principiul tipizarii tehnologice 4.Principiul rentabilitatii economice.

4.Elementele de baza ale doborarii Doborarea este operatia prin care arboreal marcat este adus in pozitia culcat-la pamant,asigurandu-se in acest fel conditii normale de desfasurare a operatiilor ulterioare. 1. Directia tehnica de doborare:-directia pe care se doboara efectiv arborele Se stabileste lundu-se in considerare urmatoarele: -asimetria coroanei -inclinarea trunchiului -arborii vecini -microrelief -directia naturala de cadere -directia de colectare 2.Taieturile executate la baza arborelui: -specifice fiecarei metode de exploatare ele trebuie sa asigure caderea arborelui pe directia tehnica.Pentru aceasta taierile se executa intr-o anumita ordine si intr-un anumit raport. 5.Metode de doborare a arborilor: Se diferentiaza dupa obiectivele urmarite si se caracterizeaza in nivelri deferite de realizare a taierii de doborare. Se deosebesc urmatoarele tipuri de doborare 1.Doborarea in cioata:-presupune realizarea taieturii la nivelul solului si are ca obiectiv valorificarea intr-o proportie maxima a arborelui marcat(in regimul codrului)sau crearea conditiilor de regenerare prin lastatrire si valorificarea arborilor marcati(regimul crangului)

STAN MARIAN

2.Doborarea in scaun:-nivelul taieturilor sunt situate deasupra nivelului maxim de inundatie al apelor. Obiectivul urmarit este mentinerea arboretului pe o suprafata o perioada mai lunga de timp decat un ciclu de productie.(salcie din lunca inundabila a Dunarii)Portiunea de trunchi care ramane dupa doborare poarta denumirea de scaun. 3.Doborarea prin cazanire:-Taieturile se efectueaza la un nivel corespunzator locului de insertie a radacinilor groase pe trunchi.(se aplica mai ales la arboretele de salcam) Obiective: -asigurarea conditiilor de regenerare prin lastari -valorificarea lemnului din cioata -substituirea unor specii care lastaresc 4.Doborarea prin dezradacinare:-nivelul de taiere trebuie sa sigure doborarea arborelui cu radacinile groase Obiective: -substituirea unor specii care drajoneaza -cand vegetatia forestiera se indeparteaza definitive -valorificarea lemnului din radacini 6.Doborarea in cioata-alegerea nivelului de doborare,elemente specific doborarii Elemente specific doborarii: Doborarea arborilo pe directia tehnica se realizeaza prin executarea la baza acestora a unor taieturi intr-o anumita ordine si intr-un anumit raport unele fata de altele astfel incat sa se realizeze urmatoarele elemente specific: Tapa: consta intr-un calup de lemn extras de la baza trunchiului din partea corespunzatoare sensului de cadere si are rolul de a realiza un moment de rasturnare pe directia tehnica si de a asigura evitarea ruperii trunchiului la baza in timpul caderii. In functie de diametrele arborilor se recomanda folosirea urmatoarelor tipuri de pana:

a.simpla(d<18cm)

b.in pana(18<d<60)

c.calup(60<d<100) d.in trepte(d>100cm)

Taierea din partea opusa tapei:-are rolul de a asigura desprinderea trunchiului de cioata. Zona de franare:-portiunea de lemn ramasa netaiata intre tapa si taietura din partea opusa tapei.Are rolul de a orienta arboreal pe directia aleasa(tehnica),de a preveni alunecarea sau rasucirea

STAN MARIAN

arborelui pe cioata precum si de a frana arboreal in primele moment ale caderii permitand retragerea muncitorilor din zona periculoasa de la baza arborelui.

Prin forma ei orienteaza decisiv arboreal in cadere:

a.zona de franare simetrica-arborele va cadea pe o directive perpendicular pe axa longitudinala

b.zona de franare asometrica-va dirija arborele in cadere spre partea mai groasa a ei.

Pragul:-rezulta datorita diferentei de inaltime dintre taietura de la baza tapei si taietura din partea opusa tapei si are rolul de preveni alunecarea trunchiului pe cioata dupa ruperea fibrelor din zona de franare si in felul acesta aigura protejarea muncitorilor la doborare.

7.Doborarea arborilor in situatii dosebite: In practica apar uneori situatii in care pentru a se realize doborarea in conditii de siguranta pentru muncitori si fara deprecierea lemnului trebuie sa se aiba in vedere pe langa regulile enuntate anterior si unele reguli specific pentru fiecare caz in parte: Doborarea arborilor: a- inclinati b-cu putregai la baza c-arborilor infurciti d-pe vant e-pe pante foarte mari a)Doborarea arborilor inclinati: A)Cu respectarea directiei natural de cadere-specific arborilor puternic inclinati.Procedeele concepute pentru doborarea lor incearca sa evite ruperea si sachierea trunchiului,respective accidentarea muncitorilor.

STAN MARIAN

a)caz specific arborilor puternic inclinati cu doua zone de franare

b.Arbori puternic inclinati-o tapa apoi taiere in evantai

c.Arbori puternic inclinati cu coloana asimetrica.

d.Arbori foarte puternic inclinati-prezinta doua tape B)Cu schimbarea directiei natural-specifica arborilor cu inclinarea mai redusa la care pentru a reusi modificarea directiei natural de cadere se lasa o zona de franare asimetrica,iar daca este cazul se folosesc si pene pentru orientarea arborilor pe directia tehnica.

b)Doborarea arborilor infurciti: Acolo unde este pericolul deprecierii lemnului din trunchi prin cadere,procedeele de lucru se diferentiaza in functie de inaltimea la care apare infurcirea: a)cand inaltimea la care apare infurcirea este mai mica de 1,3 m atunci fiecare arbore se doboara pe directia naturala.

STAN MARIAN

b)Daca inaltimea este mai mare de 1,3 m atunci doborarea se va face pe o directi tehnica perpendicular pe directia naturala de cadere.

c)Doborarea arborilor cu putregai la baza: Pentru doborarea acestora trebuie sa se tina cont la alegerea directiei tehnice de portiunile cu putregaiastfel incat zona de franare si pragul sa fie in portiuni cu lemn sanatos.

d)Doborarea arborilor pe vant. Tebuie sa se tina cont de directia din care bate vantul iar efectul acestuia sa fie anihilat printr-o zona de franare asimetrica(corectata cu 10-15g zona simetrica devine asimetrica)

e)Doborarea arborilor pe pante foarte mari mari: -Exista pericolul ca arboreal sa alunece la vale pe versant de aceea pentru a se evita alunecarea arborele inainete de a fi doborat se leaga de cioata.

STAN MARIAN

f)Doborarea arborilor cu toporul Este specifica taierilor in crang la care se urmareste capacitatea de lastarire a cioatelor,se face cu respectarea conditiilor si procedeelor de lucru de la taierea cu fierastraul mechanic cu mentiunea ca inaltimea cioatei trebuie sa fie intre 3 si 5 cm. Daca arborii sunt situati in lunci inundabile,in zone cu teren cu pante mici,usor accidentat,cu ape care baltesc atunci inaltimea cioatelor trebuie sa depaseasca inaltimea apelor de inundatie sau topirea zapezilor.Suprafata cioatei trebuie sa fie neteda si orientate pe directia nord-sud. 8.Doborarea in scaun,prin cazanire si dezradacinare a)Doborarea in scaun Se aplica in zavoaiele de salcie din lunca inundabila a Dunarii,zona dig-mal si se face cu respectarea prevederilor de la doborarea in cioata Particulariatatile aceste doborarii sunt: -prima taiere se face curespectarea prevederile de la taierea in cioata. -urmatoarele taieri la acelasi scaun,respective doborarea sulinarilor,se face la nivelul scaunului -scaunele trebuie sa ramana netede dupa doborarea sulinarilor -se evita craparea sau aschierea scaunului -pentru scaunele h<1,3m taierea se face de pe sol iar pentru h>1,3 m se vor amenaja capre de pe care vor actiona muncitorii. -taierile se fac cu toporul iar daca se fac cu ferastraul mechanic acestea se vor netezi. b)Doborarea prin cazanire Se aplica cand se urmareste asigurarea regenerarea din drajoni sau valorificarea lemnului din zona coletului.Pentru aceasta se indeparteaza lemnul din jurul coletului pe 0,5 m si se descopera radacinile groase care se taie cu toporul de la locul de insertie pe trunchi astfel incat arborele sa cad ape directia tehnica.Mai intai se taie radacinile din partea directiei tehnice apoi din partea opusa,se lasa radacini pentru asigurarea zonei de franare. Se aplica in arboreta de salcam care prin aplicarea cazanirii nu predispune eroziunea terenului. c)Doborarea prin dezradacinare Aceasta metoda se aplica destul de rar atunci cand se urmareste valorificarea lemnului din radacini,pentru eliberarea compete a avegetatiei forestiere ,cand se fac lucrari de substituire pentru evitaerea drajonarii. Pentru dezradacinarea se folosesc utilaje specializate care doboara prin impingere sau pentru un numar mic de arbori se indeparteaza pamantul in jurul acestora pe 1.0-1.5 m iar radacinile se vor taia in aceeasi ordine ca la cazanire.Nivelul de taiere este mult mai jos. Acesta metoda este periculoasa pentru muncitorii si necesita atentie deosebita

STAN MARIAN

9.Structura operatie de doborare

In desfasurarea operatiei de doborare trebuie sa se parcurga succesiv,intr-o ordine bine stabilita,mai multe faza prin care se asigura respectarea normelor tehnice,silviculturale si de protectia munci. Faze: 1.Deplasarea la arbore 2.Alegerea directiei de doborare 3.Pregatirea locului de munca 4.Indepartarea ritidomului si a labartarilor 5.Executarea tapei 6.Executarea taiturii din partea opusa tapei 7.Impulsionarea si orientarea caderii 8.Caderea arborelui si retragerea muncitorilor 9.Netezirea si cojirea cioatei 10.Retezarea crestei trunchiului.

10.Dezaninarea arborilor Aninarea arborilor se produce uneori la doborare datorita alegerii gresite a directiei tehnice,executia necorespunzatoare a taieturilor sau desimii marii a arboretului.Situatiile care apar la aninare sunt periculoase pentru muncitori,conduc la prejudicierea arborilor support,la deprecierea calitativa a lemnului arborelui marcat si necesita pentru dezaninare effort si cheltuieli mari. Dezaninarea se face in functie de volumul arborelui aninat folosind: a-mijloace mecanice sau atelaje (V>1m3) b-parghii cu carlig(0,1<V<1,0m3) c-parghia simpla cu brate(V<0.1m3) Sunt interzise ca solutii de dezaninare doborarea arborelui support,sectionarea arborelui aninat sau doborarea altui arbore peste cel aninat ,pericolul la care se expun muncitorii in astfel de situatii este foarte mare. 11.Curtirea de craci Este operatia prin care cracile arborilor doborati sunt detasate de trunchi prin taiere pentru a se crea astfel conditii optime de deplasare a masei lemnoase in concordanta cu conditiile de lucru de la colectare. Curatirea de craci este impusa de:

STAN MARIAN

-reducerea volumului apparent si a greutatii pieselor ce vor fi colectate -resterea gradului de manevrabilitate a lemnului la colectare -reducerea prejudiciilor,prin diminuarea volumului si greutatii pieselor,precum si printr-o toaletare corespunzatoare a coroanei. -utilizarea mai buna a capacitatii de transport a mijloacelor de colectare. -crearea conditiilor de aplicare a unor procedee de lucru sau folosirea unor mijloace de colectare. -crearea conditiilor pentru desfasurarea operatiei de sectionare. Taierea crcilor trebuie sa fie facuta astfel incat ciotul ramas sa aiba o inaltime de cel mult 1,0 cm,iar pentru speciile care rezulta sortimente ce se livreaza cojite detasarea cracilor trebuie sa fie facuta la fata lemnului. Curatirea de craci se realizeaza printr-o taiere de deatasare in cazul cracilor scurte si printr-o taiere de scurtare urmata de una de detasare in cazul cracilor lungi,ramificate. Taierile de scurtare se fac cu scopul de a realize odata cu taierea si fasonarea lemnului provenit din craci. Mijloacele mecanice -ferastraul mechanic -toporul Ferastraul mechanic se foloseste pentru taierea cracilor mai groase de 5 cm iar toporul pentru craci mai subtiri de 5 cm. Alegerea dintre ferastrau si topor se face tinandu-se cont de diametrul dominant al cracilor masurat la locul de insertia a acestora pe trunchi. Taierea cu ferastraul mecanic se face prin procedeul taierii normale sau in evantai,corespunzator grosimii cracilor. Pentru cresterea productivitatii muncii si reducerea efortului fasonatorului mechanic la curatirea de craci la rasinoase,datorita dispunerii in verticil,repartizate la distante aproximativ egale pe trunchi se recomanda folosirea unor scheme de curatire de craci. 1.Procedeul in trepte(0.5-1.0m) 2.Procedeul in zig-zag(>1.0 m) 3.Procedeul taierii multiple. Cracile se taie de la baza spre varful arborilor,care la rasinoase se reteaza la 5 cm,fasonatorul avnd trunchiul in partea dreapta. Daca se folosesc topoare se taie mai intai cracile subtiri apoi cele groase,la prima taiere se taie cracile din partea opusa fasonatorului si cele situate deasupra trunchiului,dupa care se taie varful trunchiului si de la varf catre baza cracile ramse. O problema deosebita apare la curatirea cracilor pe care se sprijina arborele.Acestor craci trebuie sa li se acorde o atentie deosebita pentru a se evita rasturnarea trunchiului peste fasonator. Structura operatie de curatire de craci cuprinde urmatoarele faze: 1.deplasarea la arbore

STAN MARIAN

2.degajarea locului de munca de cracile taiate 3.asigurarea stabilitatii arborelui 4.taierea varfului la rasinoase 5.voltarea trunchiului 7.taierea cracilor ramase. Ordinea se adapteaza in functie de conditiile de lucru. 12.Sectionarea arborilor

Sectionarea este operatia de fragmentare a arborilor doborati,printr-o taiere perpendicular pe axa longitudinal,in piese de forme si dimensiuni impuse de conditiile de colectare. La sectionare pentru ca prejudiciile si cheltuielile sa se situeze la un nivel acceptabil din punct de vedere silvicultural si economic gradul de fragmentare trebuie stability in functiile concrete de lucru. Sectionarea se face cu ferastraul mechanic,printr-o taietura perpendicular pe axa longitudinal a piesei la punctual de sectionat,abaterea admisa este de 0.1 d

La sectionare arborele se poate gasi in trei stari: -netensionat -tensionat -supratensionat a)In cazul lemnului netensionat procedeul de lucru iau in calcul numai raportul dintre diametrul piesei si lungimea utile a lamei ferastraului mechanic. Procedeele recomandate: -taierea normale -in evantai -mixta b)In cazul lemnului tensionat sectionarea acestuia dupa procedeele amintite ar duce la blocarea lantului in taietura sau ruperea piesei in punctele de sectionare. Reguli de sectionare a lemnului tensionat: -taierea incepe intotdeauna din zona cu fibre comprimatesi se face pe circa1/3 din diametrul piesei,dupa care se continua in acelasi plan paralel pe zona piesei cu fibre intinse.

STAN MARIAN

c)In cazul lemnului supratensionat se recurge la extragerea unui calup de lemn din zona cu fibre supracomprimate dupa care se continua taierea din partea opusa.

Pentru a sectiona lemnul gros tensionat cu diametrul mai mare decat lungimea lamei se recomanda folosirea procedeelor:

a)lemn tensionat gros

b)lemn tensionat foarte gros

Starea de supratensionare a lemnului apare in doboraturile de vant si zapada,iar la sectionarea lemnului pe langa extragerea unui calup se pot lasa si zone de franare care sa permita retragerea muncitorilor di zona periculoasa.

Un caz deosebit apare atunci cand piesa se sprijina pe mai multe puncte pe sol.In acest caz starea de tensionare se stabileste in functi de distant dintre punctele de reazem cu precizarea ca la o distant de 0.1-1 de punctual de sprijin lemnul nu este tensionat. Prin sectionarea lemnului la colectare trebuie sa se asigure: 1.conditii favorabile pentru orientarea pieselor pe directiile de colectare 2.Includerea in piesele sectionate a unor multipli de sortimente 3.Atenuarea unor defecte de forma(curbura,infurcireetc) pentru reducrea prejudiciilor. Structura operatiei de sectionare: 1.Deplasarea la arborele de sectionat

STAN MARIAN

2.Stabilirea locului de sectionare 3.Asigurarea stabilitatii pieselor rezultate 4.Efectuarea taieturilor de sectionare 5.Deplasarea la urmatoarea sectiu

13.Despicarea lemnului Este operatia prin care piesele care nu se incadreaza in categoriile sortimentelor de lemn rorund,sunt sectionate la lungimi de 1m si apoi despicate. Prin despicare se obtin urmatoarele avantaje: 1.conditii favorabile de manevrare manuala. 2.rezulta lobde,pise din lemn a caror greutate nu depaseste18-20 Kg 3.se asigura o mai buna valorificare a calitatii lemnului. 4.se realizeaza conditii favorabile de transport 5.se realizeaza o uscare mai rapida a lemnului 6.se asigura conditiile de livrare cerute de beneficiar Despicarea trbuie sa se realizeze astfel incat lobda sa aiba urmatoarele dimensiuni:

Se despica piesecu d>1525 cm in functie de cerintele beneficiarului. Lobdele fac parte din categoria lemni de steri. Lemn de steri-piese cu lungimea de 1m5cm,nedespicat(rondine) -piese cu lungimea de 1m5cm,despicat(lobde) Despicarea se face manual sau cu diverse utilaje(despicatoare) 14.Cojirea lemnului Este operatia prin care se realizeaza indepartarea coji. Se realizeaza: -conditii favorabile de uscare a lemnului -prevenirea aparitie atacurilor unor daunatori care se dezvolta intre coaja si lemn

STAN MARIAN

-conditii favorabile de conservare a lemnului -reducerea volumului apparent -conditii de valorificare a coji pentru substante tanante,mangalizare,adaos hrana animale -evidentierea unor defecte ascunse sub coaja Cojirea se poate realize manual,mechanic,chimic( substante pe baza de arsenium) sau electric

Tocarea lemnului Tocarea lemnului inseamna maruntirea acestuia cu mijloace speciale(tocatoare) pana la dimensiuni de 10-35mm Prin tocare se realizeaza: 1.un sortiment de lemn cerut de beneficiar 2.conditii favorabile de valorificare a lemnului din craci si a lemnului de mici dimensiuni 3.conditii favorabile de transport 16.Ferastraie mecanice si procedee de taiere cu ferastraie mecanice Ferastraie mecanice Este un utilaj folosit pentru taierea lemnului la operatiile de doborare,curatire de craci si sectionare. Este un utilaj monodeservit,portabil care lucreaza la paramerii oprimi in orce pozitie. Alcatuire: -motor -transmisie -aparat de taiere -anexe Motor in 2 timpi,aprindere prin scantee,momocilindric,racier cu aer,alimentat de un carburetor cu membrane(pompa) Transmisia este alcatuita dintr-un ambreaj centrifugal uscat care asigura transmiterea miscarii de la motor la lant numai la comanda constienta a lucratorului. Ambreajul este alcatuit dintr-un disc si o mcarcasa Aparatul de taiere alcatuit din: - pinionul de antrenare prins pe carcasa ambreajului -lantul taietor antrenat de pinion -lama de ghidare care sustine si ghideaza lantul

STAN MARIAN

-dispozitiv de intindere a lantului -sistem de ungere a suprafetelor de contact intre lant si lama. Lantul se caracterizeaza prin pas:0.404,0.318,0.325 Anexe: -Manerele cu elementele de prindere antivibrare -Frana de lant -Pargia pentru blocarea acceleratiei -Ghiara de prindere e.t.c Caracteristi -capacitati cilindrice intre40-60cm3 -puterea 2-4 Kw -turatia 10000-12000 T/mim -viteza lant 20 m/s -lungimea lantului 30-45 cm -capacitate rezervor-carburant:400-700 ml -ulei 200-400 ml Procedee recomandate de taiere: a)Taiere normal(d<Lu/2) b)Taiere in evantai(Lu/2<d<Lu) c)Taiere mixta(Lu/2<d<2Lu) d)Taiere in berbec Instalatii de sectionare la puct fix Se folosesc pentru sectionarea lemnului in centrele de sortare,in depozitele fabricilor de prelucrare a lemnului,busteanii fiind adusi la locul de sectionare cu transportoare.

Se folosesc pentru sectionarea lemnului de rasinoase Organul active poate fi un lant taietor(identic cu cel al fierastraielor mecanice) sau o panza circular taietoare. Actionarea se face cu motoare electrice.

STAN MARIAN

Transportor pe care sunt amplasati bustenii

1-transportor alimentare cu busteni 2-organ taietor 3-transportor de evacuare a pieselor

A) 1.ISPF cu lant

1-instalatie de sectionare la punct fix 2-transportor 3-bustean Lu-lungimea utila(80 cm) 2.ISPF cu lant si ghidarea capatului liber

Lu>120 Lu-lungimea utila(80 <Lu<120 cm) 1-instalatie de sectionare la punct fix

STAN MARIAN

2-transportor 3-bustean 4-ghidaj la capatul liber B)ISPF cu panza circular Au viteza de taiere mare(>100m/s) Organul active este o panza circulara Este recomandat pentru cantitati mari de material lemnos

1-panza 2-transportor 3-bustean D<40 cm

1-panza 2-transportor 3-bustean

STAN MARIAN

4-scadru de ghidare 40<D<80 cm

18.Cojitoare pentru lemn rotund Cojirea se realizeaza cu ajutorul cojitoarelor care pot desprinde coaja prin rindeluire sau frezare. Rindeluirea-operatia de taiere prin care se desprinde o aschie continua pe toata lungimea peiesei. La rindeluire organul active este un cutit

a)rindeluire longitudinala

b)rindeluire elicoidala

Frezarea se realizeaza prin miscarea circular a unui cutit care desprinde bucati de coaja,aschii successive. La fezare organul active este o vreza tambur sau o freza disc. Cojitoarele sunt specializate pentru cojirea lemnului rotund sau pentru cojirea lemnului de steri. Cojitoare pentru lemn rotund: Lemnul rotund(de rasinoase) se cojeste normal prin rindeluire longitudinala sau mecanic prin rindeluire elicoidala sau frezare elicoidala. Cojirea prin rindeluire elicoidala(folosit la rasinoase) D=10-60 cm,L>1.2 m

STAN MARIAN

1.cutit trasor 2.sutit rindea 3.rotor 4.ventilator 5.valturi de antrenare 6.valturi de centrare 7.bustean Cojitoare cu frezare elicoidala: Este folosit pentru cojirea lemnului rotund se rasinoase,organul active este freza. L=3-5m,d=30-100

1.Freza tambur 2.Valturi pentru rotire busrean 3.Vagonet platform 4.Bustean 19.Cojitoare pentru lemnul de steri Pentru lemnul de steri se folosesc cojitoare longitudinal sau tangential.

STAN MARIAN

Cojitor cu frezare longitudinal:

1-masa de lucru 2-dispozitiv de reglare a inaltimii mesei 3-lobda 4.freza tambur 5-masa reglabila

Cojitor cu freza tangentiala:

1-lobda 2-cutite 3-disc portcutite 4-masa de lucru 5-carcasa protectie 20.Despicatoare Se folosesc pentru despicarea lemnului rotund de steri si au ca organ active un cutit taietor(pana) cu urmatoarele caracteristici:

STAN MARIAN

d<25,L1 m5cm

M-N-muchia taietoare -unghiul de crapare -unghiul de detasare -unghiul de atac

Penele pot fi simple duble si multiple

STAN MARIAN

Simple Cutitele dupa mobilitate pot fi: -fixe -mobile

duble

multiple

Dupa sistemul de actionare: -despicatoare mecanice;

STAN MARIAN

1- pana fixa 2-placa de baza 3-lant de antrenarea piesei 4-pinten 5-piesa 6-jgeab de ghidare

-despicatoare hidraulice

1-pana fixa 2-piesa de despicat 3-placa frontal 4-cadru de ghidare 5-cilindru hydraulic 6-placa de baza

STAN MARIAN

Despicator hydraulic cu pana mobile P=F*V 1.Despicator hidraulic cu doua pene

1-pana mobile 2-cilindru hidraulic 3-piston 4-placa frontal 5-cadru impingator 6-placa de baza

Tocatoare Tocarea se realizeaza cu tocatoare care au ca organ active un tambur sau un disc port cutite

1-tambur 2-cutite 3-conducta de refulare 4-gura de alimentare 5-lemn de tocat

STAN MARIAN

Clasificare A-dupa modul de actionale a)Purtate(atasate unui tractor)

6-tractor Se recomanda pentru lemn subtire ,cantitati mici dispersate. b)Tractate Se ataseaza tractorului dar cu system propriu de actionare

Se recomanda pentru tocarea lemnului subtire in cantitati mari.

STAN MARIAN

c)Tocator tractat cu brat hidraulic pentru alimentare

Se recomanda pentru lemn de dimensiuni mari si cantitati mari de material lemons. 22.Unelte si dispositive folosite la recoltarea lemnului:

1.Toporul Folosit ca unealta auxiliara la doborare sau ca unealta pentru curatirea de craci.(d<5 cm) si pentru doborarea la crang a arborilor cu D<20 cm.Se mai poata folosi si la despicare. 2. Pana Unealta auxiliara folosita la doborare pentru impulsionarea lemnului si la sectionarea lemnului tensionat.Se realizeaza din lemn,mase plastic sau aluminiu pentru a proteja lantul taietor si poate fi: -neteda -zimtata -striata 3.Parghia pentru orientarea caderii si impulsionarea caderii: Se folosesc pentru arbori cu d30 cm

STAN MARIAN

4.Dispozitivul de tractiune cu cablu: Se foloseste pentru orientarea caderii arborilor si pentru dezaninare,poate realize forte de actiune de pana la 5 t

23.Colectarea lemnului-aspecte generale Aspecte generale. Parte a procesului de transport prin care lemnul este deplasat de la cioata pana la platform parchetului. La colectare se deosebesc urmatoarele operatii: 1.Adunatul -operatie prin care piesele sunt deplasate de la cioata pana la primul fir de vale in general dealungul lineie de cea mai mare panta. -deplasarea lemnului se face pe trasee(directiide deplasare )in conditii de teren neamenajat pe distante pana la 200m -pentru adunat se folosesc atelaje ,corhanire ,cabluri de sarcina ale tractoarelor sau funicularelor. -deplasarea lemnului se face prin alunecare sau tarare. 2.Scosul -operatia prin care se urmareste sporirea gradului de concentrare a masei lemnoase dupa adunat

STAN MARIAN

-se realizeaza in general pe cai sumar amenajate cu atelaje ,funiculare sau prin corhanire pe distante de pana la 200-300 m. 3.Apropiatul -activitate prin care masa lemnoasa tasonata prin adunat si scos este deplasata pana la platform parchetului -deplasarea se realizeaza pe cai amenajate(drum de tractor sau funiculare) prin semitarare sau suspendare pe distante de 500-1500 m. In situatai in care mijlocul de colectare poate efectua deplasarea de la cioata pana in platform parchetului a pieselor rezultate prin fasonarea lemnului marcat colectare ase defineste ca o singura operatie :adunat-apropiat.

24.Colectarea lemnului cu tractorul-aspecte generale. Tractoarele sunt mijloacele cele mai raspandite la colectarea lemnului.Se folosesc pentru apropiat sau adunat-apropiat. Dupa domeniul de utilizare tractoarele se clasifica in: a)tractoare universal-carora li se adauga un echipament de lucru specific pentru colectare. b)tractoare forestiere(TAF) concepute special pentru colectarea lemnului. Dupa echipamentul de lucru se clasifica in: 1.Tractoare cu troliu si sapa scut: -troliu(1)- se foloseste pentru formarea si legarea sarcinii -sapa scut(2)-pentru marirea aderentei tractorului la sol in timpul formarii sarcinii,pt suspendarea sarcinii in timpul deplasarii si pentru protectia puntii spte(3)

STAN MARIAN

2.Tractoare cu troliu si brat pentru suspendare -troliu(1)- se foloseste pentru formarea si legarea sarcinii -bratul(3) pentru semisuspendare sarcinii in timpul deplasatii sarcinii

3.Tractoare cu brat hydraulic -bratul hydraulic(4) are rolul de formare,legare si semisuspendare a sarcinii

4.Tractoare cu brat hydraulic si graifar.

STAN MARIAN

-bratul hydraulic(4) are rolul de formare a sarcinii -graifarul(5)are rolul de legare si semisuspendare a sarcinii.

5.Tractoare cu brat hydraulic si semiremorca. -bratul hydraulic(4)are rolul de formare si incarcare a sarcinii -semiremorca(6)asigura deplasarea suspendata a sarcinii. -racoante(7)

Cablul de sarcina de la trolii carea are in general lungimi de 120-140 m si poate realize forte de tractiune de 2-7 t Bratele hidraulice actioneaza pana la 7-9 m si au forte de ridicare de pana la 100 KN Tractoarele cu trolii-se recomanda in conditii grele de teren iar cele cu brat hydraulic in conditii usoare Tractoarele din categoria(fig.2) se recomanda pentru situatii in care pesele colectate au volum mare iar cele din categoria(fig.1) pentru piese de volum mic. Tractoarele din categoria(fig.3)pentru piese cu volum mare iar cele din categoria(fig.4) pentru piesele cu volum mic.

STAN MARIAN

Tractoarele 1,2,3,4 se recomanda pentru lemn lung(>6m)iar 5 pentru lemn scurt(<6m) TAF-650 tractor articulate forestier cu motor de 65 cp echipat cu troliu si consola pentru semisuspendare are acelasi rol ca si tractoarele universal.Forta maxima este de 4600kN .Area sasiul articulate care ii permite o mai buna adaptare la conditiile de teren. Pentru colectarea lemnului cu tractoarele in situatia in care inclinarea este mai mare de 7 g se impune amenajarea de drumuri de tractor .Amenajarea se face cu respectarea urmatoarelor conditii: -trasee scurte -evitarea zonelor mlastinoase ,stancoase,cu grohotisuri. -asigurarea stabilitatii versantilor dupa executarea drumurilor -volume de sapaturi mici -taluzuri cu inaltimi de max 1,5 m -latimi ale drumului de minim 4 m -platforma drumului inclinata catre piciorul taluzului cu 4-6 % -ampasarea marginarelor in curba -alegerea traseelor in asa fel incat la cursa in gol rampa maxima sa fie de 25% pentru tractoarele universal si 40% pentru tractoarele forestiere iar cursa in plin cel mult 7% 25.Procedee de lucru la colectarea cu tractoarele. La colectarea lemnului cu tractoarele se deosebesc urmatoarele faze: 1.Formarea sarcinii2.Legarea sarcinii 3.Cursa in plin 4.Dezlegarea sarcinii 5.Cursa in gol Cursa in gol sic ea in plin se desfasoara pe drumuri amenajate . Pozitionarea presupune asezarea tractorului astfel incat sa se asigure conditii optime de formare a sarcinii(evantai de 30 g) Daca nu se poate respecta aceste conditii se recomanda folosirea rolelor de directive. Formarea sarcinii se recomanda sa se realizeze prin deplasarea manuala a cablului de sarcina pe distante de 20 -40 m La formarea sarcinii se recomanda olanirea busteanului. Legarea bustenilor se face la aproximativ 5 cm de capat. Pentru reducerea rezistentei la inaintare se folosesc si conuri din table sau plastic. Legarea sarcinii se face asa fel incat aceasta sa nu se desfaca pe parcurs sis a nu fie rigida Dezlegarea sarcinii se face in platform.

STAN MARIAN

Formatia de lucru este de 2 muncitori la tractoarele cu troliu si 1 muncitor la cele cu brat hydraulic

26.Colectarea lemnului cu funicularele. Funicularele sunt instalatii cu cablu cu character pasager alacatuite in esenta dintr-o cale de rulare (cablu purtator)si un vehicul(carucior) Se pot folosii in orce conditii de panta dar recomandat este pe trasee cu inclinari mai mari de 40% Dupa modul cum se deplaseaza sarcina acestea pot fi : a)Negravitationale(<16%) B)Gravitarionale(>16%) Folosirea funicularelor are urmatoarele avantaje : -deplaseaza lemnul pe traseele cele mai scurte -folosesc energia gravitational pentru deplasarea sarcinii(consum de carburant 1/3 fata de tractor) -deplaseaza sarcina suspendat fara a afecta solul -poate lucre independent de conditiile de teren Dezavantaje -necesita montare si deservire specializate -nu au mobilitate -daca se folosesc la apropiat necesita inca un mijloc de deplasare pana in platform parchetului.

Funicularul gravitational: Calea de rulare: 1.cablu puratator Elemente de sustinere: 2.sabotul 3.cablu transversal 4-rola de sustinere 5-arbore de sustinere 6-trpte 7-arbori de ancorare a cablului transversal 8-clemede de ancorare a cablului purattor 9-cablu de ancorare a cablului purtator 10-arbori de ancorare a cablului purtator 11-carucior 12cablu tragator 13-cablu de sarcina 14-grup de actionare 15-cablu de ancorare a grupului 16-arbori de ancorare a grupului 17-nokia 18-sanie

STAN MARIAN

19-tren de rulare(role si carcasa(20) 21-partea pendulara

STAN MARIAN

STAN MARIAN

Cu doua cabluri tragatoare.

Cu un cablu tragator in circuit inchis. 28.Colectarea lemnului cu tractoare funicular: Tactoarele funicular reprezinta o categorie de mijloace de colectare care au toate caracteristicile instalatiilor cu cabluri diferenta constand in faptul ca grupul de actionare este un tractor care fiind detasabil poate fi folosit si ca utilaj independent. Capatul di aval trebuie sa fie accsibil tractorului. Domeniul de utilizare al tractoarelor-funicular il constitue operatiile de adunat sau scos pe distante mai mici in generala de 400 m Deplasarea se face prin tarare,semisuspendare,suspendare. Montarea se face in varianta negravitationala. Colectarea lemnului cu atelaje si prin corhanire. Atelajele(caii sau boii)sunt folosite la colectarea pentru adunatul sau scosul materialului lemons prin tarare pe distante de 500 m in general Pentru scosul lemnului cu atelejele este necesara amenajarea de drumuri de tras care trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:

STAN MARIAN

-inclinarea rampelor la cursa in gol sub 30% -sa se evite rampele la cursa in plin iar daca nu pot fi evitate lg lor sa nu depaseasca 100m iar inclinare asa fie mai mica de 10%. -iarana pe portiunile cu pante mai de 10% la cursa in plin sa se asigure conditiile de evitare a alunecarii sarcinii. -pe portiunile in curba acolo unde este cazul se vor amenaja marginare pentru a se evia alunecarea sarcinii pe versant. Folosirea animalelor la colectare presupune echiparea lor corespunzatoare si utilizarea unor dispositive de legare care sa permita o manevrare usoara a sarcinii. Forta de tractiune a atelajului este de aproximativ 1/5 din greutatea proprie adica Corhanirea este un mijloc de colectare a lemnului prin alunecare pe teren neamenajat in anumite conditii de panta ca urmare a unui impuls intial. Conditii de panta: >50%-teren uscat >35%- teren umed >20%-tern cu zapada >10%-teren cu gheata. Aceste conditii de panta sunt influentate de microrelief precum si de obsatacolele de pe traseu:cioate,arb. ,resturi de ex. Unelte: -Tapina -Pargia cu carlig Se recomanda pentru adunat sau scos pe distante maxime de 200 m pt lemnul rotund. Capatul din aval se olareste. 30.Colectarea lemnului cu instalatii de alunecare.

Instalatiile de alunecare sunt amenajari ale traseelor pe care se face deplasarea lemnului prin alunecare,amenajari realizate din pamant sau lemnn. 1.Jgeaburile.-amenajari simple pe trasee rectilinii care trebuie sa indeplineasca anumite conditii de panta .45Us,25Um,10 Z,5G. 2.Plancile:-sunt amenajate din traverse din lemn si marginare si se pot folosii pep ante mai mare de 30%vara si 15% iarna 3.Jilipurile:-calea de alunecare amenajata din lemn rotund de rasinoase cu d= 10-15 cm -sunt alcatuite din tronsaone cu lungimi de 4-6 m consolidate. -pot fi suspendate sau pe sol 4.Cuscaiele:-calea de alunecare este alcatuita din table din scandura de 2-4 m su elemente de consolidare din lemn rotund asezata pe teren sau pe o infrastructura din lemn

STAN MARIAN

1,2,3-se fol pt colectarea bustenilor, 4-pt lemn de steri