Siguranta Structurilor La Actiuni Speciale - Curs Tot

Universitatea Politehnica Timioara
CC 11 77
Siguranta structurilor la actiuni speciale Siguranta structurilor la actiuni speciale
Curs Curs 1 1 - - 77
Master, an I
Aciunea vntului Aciunea vntului
Aciunea vntului
Vanturile puternice - o caracteristica relativ previzibila a Vanturile puternice o caracteristica relativ previzibila a
naturii
Pagubele produse de vanturile puternice printre cele g p p p
mai importante (peste 80 mld $ doar in USA si Europa)
Sunt necesare masuri de reducere a efectelor
Prevenirea populatiei (prognoze imbunatatite)
Masuri de reducere a riscului producerii de avarii asupra
constructiilor constructiilor
Trebuie gasit un nivel al riscului acceptabil din punct de
vedere economic vedere economic
Cladirile nu sunt calculate la vanturi extreme (ex.: cele produse de
tornade de gradul F5) aici intervine robustetea structurilor si
redundanta acestora)
Aciunea vntului
Direcii de aciune: Direcii de aciune:
Cooperare interdisciplinara
Cercettori
Ingineri
Arhiteci
Autoritati Autoritati
Asociaii profesionale
Constructori
I tit ii fi i i d i i Instituii financiare si de asigurri
Problemele trebuie analizate la nivelul intregii cladiri (structura +
inchideri) )
Cooperare internaionala
Citicorp Center
1977: New York
279m, 59 nivele
inginer structurist: William
J. LeMessurier
i l i construit pe patru stlpi
masivi de 44m + un nucleu
central: urmare a nelegerii central: urmare a nelegerii
cu biserica luterana:
biserica vindea terenul, dar ,
vroia o noua biserica, care s
fie distinct de cldirea
multietajat multietajat
vrful tiat la 45, pentru
dispunerea unor panouri dispunerea unor panouri
solare (proiect nerealizat)
Citicorp Center
1978 - pornind de la
ntrebarea unui student, s-a
descoperit c mbinrile cu descoperit c mbinrile cu
uruburi nu rezistau unui
uragan la 45 fa de axele u aga a 5 a de a e e
principale ale cldirii
n urmtoarele 3 luni o
echip de sudori a ntrit
mbinrile folosind eclise
d t sudate
cldirea este dotat astzi
cu un amortizor TMD de 400 cu un amortizor TMD de 400
tone, care reduce
deplasrile laterale ale deplasrile laterale ale
structurii cu 40%
Aciunea vntului
Actiunea vantului se manifesta prin: Actiunea vantului se manifesta prin:
acceleraii (confortul ocupantilor)
eforturi structurale
deplasri (degradri nestructurale)
Tendintele actuale in constructii:
Cladiri mai inalte, cu deschideri mari
Structuri mai zvelte si mai usoare
Probleme in asigurarea cerintelor de proiectare
Desi proiectarea poate satisface cerintele SLU (eforturi) si
SLS (deplasarile de nivel), nivelul de acceleratii poate cauza
disconfort ocupantilor disconfort ocupantilor
Aciunea vntului
acceleraii (confortul uman)
Valoarea de varf - peak acceleration
RMS l f ti fi RMS valoare efectiva eficace
Aciunea vntului
Aciunea vntului
Factori care afecteaza raspunsul oamenilor:
1. Perioada cladirii toleranta creste cu cresterea perioadei cladirii.
2. Femeile sunt mai sensibile decat barbatii.
3. Copii sunt mai sensibili decat adultii. 3. Copii sunt mai sensibili decat adultii.
4. Corpul uman este mai sensibil la miscarile fata spate decat la miscari laterale
5. Pragul de detectie este mai mare daca persoanele se afla in miscare
Aciunea vntului
deplasri - degradri nestructurale asociate deformaiilor
laterale
Efectele actiunii vantului
Dr Jack E Cermak Colorado State University parintele Dr. Jack E. Cermak, Colorado State University parintele
ingineriei vantului
1959 - Fluid Dynamics Laboratory at Colorado State
Procedurile actuale de calcul la vant
Consultant sau proiectant pentru multe cladiri importante (WTC) primul
studiu cuprinzator asupra factorilor care intervin in calculul unei cladiri p p
inalte la actiunea vantului
Efectele aciunii vntului asupra constructiilor depind de:
Efectele actiunii vantului
Efectele aciunii vntului asupra constructiilor depind de:
1. Amplasament, mediu construit nvecinat
2. Proprietatile vntului
3. Forma, dimensiuni, orientare construcie 3. Forma, dimensiuni, orientare construcie
4. Proprietatile dinamice ale construciei
Proprietatile vantului
Siguranta cladirilor sub incarcarea din vant modelarea corespunzatoare
a efectelor acestuia
Daca in deplasarea sa vantul nu intalneste obstacole, miscarea este
laminara
Datorita frecarii de relieful neregulat de la suprafata pamantului (SLA),
viteza se reduce si energia corespunzatoare se dirijeaza in miscari
turbionare care se suprapun peste miscarea generala
Miscarea este deci turbulenta si nu laminara
Parametrii vantului Parametrii vantului
1. Viteza medie a vantului, turbulenta, Spectrul de putere al turbulenei
2. Caracterul dinamic al incarcarii din vant
3 Rspunsul structurii pe direcia vntului (longitudinal) 3. Rspunsul structurii pe direcia vntului (longitudinal)
4. Rspunsul structurii pe direcia perp. pe dir. vantului (transversal)
1 a 1 a Viteza medie a vantului Viteza medie a vantului 1.a 1.a Viteza medie a vantului Viteza medie a vantului
Viteza vantului la mare inaltime deasupra suprafetei globului este cvasi-
constanta si se numeste gradientul vantului
La mica inaltime deasupra suprafetei, viteza este afectata de fortele de
frecare exista un strat in care viteza scade de la viteza gradientului la
valoarea zero - strat de separatie (strat limita atmosferic SLA) sau inaltimea
gradientului
Analizand diagrama variatiei in timp a componentei longitudinale a vitezei
vantului, se poate observa ca aceasta poate fi descompusa in doi termeni:
Unul constant, care reprezinta efectul mediu (termen static)
Unul variabil, care corespunde fluctuatiilor in jurul valorii medii,
respectiv rafalelor (termen dinamic) p ( )
1 a 1 a Viteza medie a vantului Viteza medie a vantului
Deoarece variatia intensitatii vitezei este neregulata in timp, intervalul de
mediere influenteaza rezultatele obtinute
1.a 1.a Viteza medie a vantului Viteza medie a vantului
Din analiza spectrelor energetice ale vantului, rezulta ca un interval de
mediere corect ar fi intre 5 si 30 de min, eventual 10-20 min.
De exemplu, in cazul inregistrarii facute pe aeroportul Le Bourget, daca
medierea se face pe 17h rezultatul este de 10.3m/sec, daca medierea se face
pe 30 min se obtin 20m/sec iar daca se face pe cateva secunde (pentru a
evidentia rafalele) se obtin 26m/sec.
In domeniul 1 min 1 h raportul dintre viteza mediata si viteza mediata pe o
ora are o lege de variatie liniara daca se alege scara logaritmica
Viteza vantului mediata pe o ora - Viteza medie orara a vantului
U
Profilul vitezelor medii ale vantului pe inaltime poate fi descris printr-o lege
de putere:
U - viteza medie la inaltimea z
inaltimea de referinta (10m)
ref
z - inaltimea de referinta (10m)
- exponentul lui Davenport

Alternativ, se poate folosi o lege logaritmica
u
*
= viteza de frecare
K = constanta von Karman = 0.4
l i it tii z
0
= lungimea rugozitatii
d = inaltimea planului zero deasupra
suprafetei, in care viteza este zero (1
2m sub inaltimea medie a elem ce dau 2m sub inaltimea medie a elem. ce dau
rugozitatea: cladiri, arbori, etc)
1.b 1.b TTurbulena urbulena
Masuratorile de viteza din SLA au evidentiat caracterul fluctuant al vitezei
locale a vantului
Viteza poate fi reprezentata sub forma unui vector
u v w componentele fluctuante ale rafalei de vant pe x y z u, v, w componentele fluctuante ale rafalei de vant pe x, y, z
(longitudinal, lateral, vertical) denumite si pulsatii
u(z,t) important pentru cldiri nalte
( t) i t t t t t i fl ibil ti l ( t t i w (z,t) important pentru structuri flexibile pe vertical (structuri cu
deschidere mare ex. poduri)
Variatia componentei de rafala Variatia componentei de rafala
Componenta de rafala a vitezei vantului este tot o viteza medie
temporala, dar pentru un interval de mediere mult mai redus
Componenta de rafala poate fi caracterizata prin valori statistice medii
pentru descrierea variabilitatii datelor
Se poate defini variana componentei de rafala conform relatiei (media Se poate defini variana componentei de rafala conform relatiei (media
patratica a componentei de rafala):
2 2 2
1
T
u dt u
T
o = =
}
0
T
}
Ecartul tip al Ecartul tip al componentei de rafala componentei de rafala
O alta caracteristica ce caracterizeaz componenta de rafala este
ecartul (numit si abatere medie patratica sau viteza RMS)
2 2 2
1
T
}
Pentru componenta longitudinala a turbulentei:
2 2 2
0
1
u u dt
T
o o = = =
}
p g
T
0
perioada de mediere
Intensitatea adimensionala a turbulentei Intensitatea adimensionala a turbulentei
In vederea determinrii mrimii pulsaiilor de viteza in jurul vitezei medii
temporale in raport cu viteza medie, se utilizeaz o mrime
adimensionala numita intensitate adimensionala a turbulentei: adimensionala numita intensitate adimensionala a turbulentei:
2
2
0
1
T
RMS
u dt
T
U u
I
o
= = = =
}
Pentru componenta longitudinala a turbulentei:
U U U U
Intensitatea turbulentei variaza pe altitudine
t i lti t it t di creste cu inaltimea pe un teren cu rugozitate medie
Scade cu inaltimea pe un teren cu rugozitate redusa
1.c Spectrul de putere al turbulenei 1.c Spectrul de putere al turbulenei
Caracteristicile fluctuante ale turbulentei pot fi exprimate sub forma

spectrului de putere al turbulentei, care exprima puterea sau energia
cinetica pe unitatea de timp asociate cu vartejuri de diferite frecvente cinetica pe unitatea de timp asociate cu vartejuri de diferite frecvente
Se pot distinge mai multe tipuri de spectre:
Functie de componenta vitezei
F ti d di ti d l ti Functie de directia de corelatie
Spectrul de putere al componentei longitudinale a vitezei (rel. Davenport)
( )
2
4
nS z n
n ( )
( )
( )
0
2 4
2 3
0
,
4
10
1
nS z n
n
k U
n
=
(
+

Spectrul de putere al componentei verticale a vitezei
(rel. Panofsky si McCormick):
( )
0
6
nS n
n ( )
( )
( )
0
2 2
0
10 1 4 k U n
=
(
+

In care:
n frecventa rafalelor
S(n) densitatea spectrala de putere la frecventa n si inaltimea z
n
0
frecventa adimensionala adica raportul dintre inaltimea z si lungimea de unda U(10)/n
K constanta lui Karman ( ~0.4)
2. 2. Fortele dinamice induse de vant Fortele dinamice induse de vant
Un corp fara contur aerodinamic intr-o curgere bidimensionala este supus
unei actiuni orientate in directia curgerii (forta de antrenare F ) si alteia
Componenta datorata curgerii uniforme a vntului
unei actiuni orientate in directia curgerii (forta de antrenare F
D
) si alteia
orientate perpendicular pe curgere (forta de ridicare F
L
)
Daca rezultanta fortelor este excentrica, corpul va fi solicitat si la torsiune
Pentru cazul curgerii uniforme, componentele fortelor si momentului pe
unitatea de inaltime se determina cu relatiile:
- Viteza medie a vantului
- Densitatea aerului
- Coeficienti aerodinamici
B lungimea caracteristica a obiectului (ex. lungimea proiectiei normalei pe
directia vantului)
Caracterul dinamic al incarcarii din vant Caracterul dinamic al incarcarii din vant
Simularea numerica a vantului in jurul unor cladiri
Coeficientul aerodinamic C
D
este prezentat in figura, in funcie de diferite
rapoarte D/B
Pentru corpurile alungite (rapoarte mari D/B) liniile de curent care se despart
Pentru corpurile alungite (rapoarte mari D/B) liniile de curent care se despart
la colturile din partea din fata se realipesc la suprafaa laterala a corpului
dnd natere unui siaj mai ngust. Acest lucru se datoreaz reducerii forei de
antrenare pentru corpurile alungite Pentru cladiri cu forma cilindrica antrenare pentru corpurile alungite. Pentru cladiri cu forma cilindrica,
coeficientul de antrenare depinde de numarul Reynolds.
- densitatea aerului
- viscozitatea
Siaj
viscozitatea
dinamica a aerului
Fortele de ridicare sau momentele de torsiune apar de regula doar la cladirile
asimetrice sau la care vantul nu actioneaza dupa directia mediana
In realitate aceste doua fenomene apar atat la cladirile nesimetrice cat si la In realitate, aceste doua fenomene apar atat la cladirile nesimetrice cat si la
cele simetrice, datorita formarii vrtejurilor
Componenta datorata curgerii uniforme a vntului Componenta datorata curgerii uniforme a vntului
Punct de stagnare
Punct de separatie
Desprinderea vartejurilor in siajul unui corp fara forma aerodinamica
Distributia asimetrica a presiunii induse de desprinderea vartejurilor conduce la aparitia
unor forte transversale alternante (forte de ridicare).
Frecventa de desprindere a acestor vartejuri n
s
(in Hz) este legata de un parametru
adimensional numit numarul lui Strouhal, S, definit astfel:
Pentru obiecte cilindrice, numarul lui Strouhal, S, variaza cu numarul Reynolds. In domeniul
4x10
5
< R
e
< 3x10
6
desprinderea vartejurilor este aleatorie iar in stratul de separatie de langa
cilindru curgerea trece din laminara in turbulenta cilindru curgerea trece din laminara in turbulenta.
In afara acestui interval, formarea vartejurilor este regulata producand o miscare perioadica
de ridicare
Efectul aciunii fluctuante a vantului Efectul aciunii fluctuante a vantului
Viscozitatea joaca un rol important in miscarea fluidelor (vantului).
Miscarea fluidelor vascoase apare in doua moduri distincte: p
Miscarea laminara, caracterizata prin deplasarea fluidului in straturi paralele
Miscarea turbulenta, caracterizata prin amestecarea violenta a fluidului
Modul de miscare este conditionat de marimea relativa a vitezelor si fortelor Modul de miscare este conditionat de marimea relativa a vitezelor si fortelor
vascoase
La valori mici ale vitezelor, fortele vascoase sunt suficient de mari pentru a
mentine miscarea in straturi paralele (curgere laminara) mentine miscarea in straturi paralele (curgere laminara)
Aparitia unuia din cele doua tipuri de curgere depinde de valoarea numarului
Reynolds.
Atunci cand vantul are un caracter turbulent, viteza vantului pe directia vantului
este descrisa de relatia:
- Viteza medie a vantului
u(t) componenta fluctuanta pe
directia vantului
Forta exercitata pe unitatea de inaltime se obtine din ecuatiile (1) si (2) inlocuind U
cu U(t) si va avea forma:
(1)
dar
Componenta medie
( )
(2)
- Componenta medie
- Componenta fluctuanta
Densitatea spectrala a componentei fluctuante a fortei de antrenare se
obtine din transformarea Fourier a functiei de corelare:
In practica prezenta unei structuri influenteaza miscarea turbulenta in special
- Densitatea spectrala a vitezei turbulente
(1)
In practica, prezenta unei structuri influenteaza miscarea turbulenta, in special
vartejurile de mica intensitate.
Pentru a lua in considerare aceste efecte, s-a introdus un factor de corectie
cunoscut sub numele de functie de admitanta aerodinamica cunoscut sub numele de functie de admitanta aerodinamica
Valoarea acestei functii se poate determina cu formula empirica urmatoare:
A aria frontala a structurii
Formula (1) devine:
A aria frontala a structurii
( )
3. 3. RRspunsul structurii n direcia vntului spunsul structurii n direcia vntului
p p
Structurile inalte si zvelte (dimensiuni mici in plan compar. cu
inaltimea) pot fi modelate cu suficienta acuratete printr-o
consola consola
Daca structura este modelata ca un sistem continuu, ecuatia
miscarii pentru componenta aflata pe direcia vntului poate fi
scrisa astfel:
- Componenta fluctuanta
m masa
c amortizarea
EI, GA rigiditatea la ncovoiere si forfecare pe
unitatea de lungime
C t l l i t t l Componentele rspunsului structural:
- componenta nerezonant (B)
- componenta rezonant (D)
44. . R Rspunsul structurii perpendicular pe direcia vntului spunsul structurii perpendicular pe direcia vntului
Pentru structurile inalte, raspunsul perpendicular pe directia vantului este mai
important decat cel pe directia vantului
Vibratiile perpendiculare pe directia vantului sunt generate de o combinatie de
factori si anume:
oscilatii datorate turbulentei (efecte reduse)
Efectele produse de desprinderea vartejurilor
oscilaii auto-ntreinute (situatia in care frecventa vartejurilor tinde sa se
cupleze cu frecventa structurii - rezonan)
Fenomenul de rezonanta trebuie evitat prin controlul asupra perioadei proprii Fenomenul de rezonanta trebuie evitat prin controlul asupra perioadei proprii
a construciei
Fenomenul de rezonanta se poate produce atunci cand structura are o
rigiditate si o amortizare redusa. Daca deplasarea RMS la varful cladirii este sub
o anumita valoare critica, atunci rezonanta nu se poate produce.
Latimea benzii si concentrarea energiei depinde de geometria cladirii si
modul de abordare a curgerii
Daca structura este modelata ca o consola, deplasarea transversala y(z,t) se
poate exprima in functie de coordonatele normale r
i
(t):
In care:
i
(z) modul i de vibratie in directie transversala
N numarul de moduri considerate
Ecuatia generala a miscarii scrisa in termeni de masa generalizata m*
i
,
amortizare generalizata c*
i
si rigiditate generalizata k*
i
are forma:
in care:
Densitatea spectrala a fiecarei coordonate se poate determina astfel:
I H
i
(n) I functia de admitanta mecanica
S
fi* -
densitatea de putere spectrala a
fortei generalizate transversale
Varianta cordonatei normale r
i
este data de:
(1)
De aici, varianta deplasarii transversale se obtine astfel:
In ecuatia anterioara (1), daca se neglijeaza copntributia componentei
nerezonante, atunci raspunsul RMS in termeni de deplasare se obtine cu
relatia:
Pentru o interpretare mai simpla, se pot folosi valorile experimentale
determinate de Kwok & Melbourne si Saunders & Melbourne, functie de
raportul dimensiunilor cladirii.
Sunt doua abordari principale legate de actiunea vantului
Forma, dimensiuni, orientare construcie
Sunt doua abordari principale legate de actiunea vantului
1. Actiunea vantului asupra cladirilor rezidentiale sau cu inaltime redusa
2. Actiunea vantului asupra cladirilor inalte
1. Actiunea vantului asupra cladirilor rezidentiale
- Sa admitem ca vantul sufla de la stanga la dreapta si actioneaza
asupra cladirii din figura de mai jos
- Viteza vantului va fi redusa de peretii verticali insa isi mareste viteza
de-a lungul peretilor laterali.
P tii l t li fi i l ti Peretii laterali vor fi supusi la suctiune
1. Aciunea vntului asupra cldirilor rezideniale
Atunci cnd o cldire este nchisa, ea este acionata simultan att de presiunea
interna cat si de cea externa
Daca insa cldirea are un gol, presiunea interna se apropie de intensitatea
suctiunii externe astfel ca intensitatea rezultanta a aciunii din vnt creste suctiunii externe, astfel ca intensitatea rezultanta a aciunii din vnt creste
Elementele structurii de rezistenta a cldirilor si mbinrile lor trebuie sa
1. Aciunea vntului asupra cldirilor rezideniale
Elementele structurii de rezistenta a cldirilor si mbinrile lor trebuie sa
posede suficienta rezistenta pentru a rezista aciunii vntului.
Pot sa apara mai multe moduri de cedare:
rasturnare rasturnare
alunecare
ridicare
Proiectarea cladirilor inalte este in multe situatii guvernata de conditiile de
exploatare (deplasari de nivel, acceleratii de nivel)
I l it tii t d t i t fi i t t In unele situatii, componenta de torsiune poate fi importanta
Probleme deosebite la elementele de inchidere, in special la colturi si in
zonele de schimbare a formei
In anii 30 primele studii in tunelul de vant - Empire State Building
Incepand cu anii 70, studiile in tunelul de vant au cuprins si componenta
fluctuanta (turbulenta) Prima aplicatie importanta - WTC fluctuanta (turbulenta). Prima aplicatie importanta - WTC
Raspunsul dinamic:
mult mai important decat la cladirile joase
vibratiile transversale mai importante decat cele pe directia vantului la vibratiile transversale mai importante decat cele pe directia vantului la
cladiri peste 100m
raspunsul este puternic influentat de forma colturilor
d
e
f
l
e
c
t
i
o
n

e
i
g
h
t
.003
.004
m
o
t
i
o
n
P
e
a
k

d
h
e
0
.001
.002
D
ir
e
c
t
i
o
n

o
f

Interferenta cu mediul construit invecinat
cladirile invecinate pot influenta semnificativ raspunsul
0
30 50 100 500 1000
Return period/years
Amortizarea:
contribuie la disiparea energiei
amortizarea structurala limitata
Amortizori pasivi viscoelastici
amortizarea structurala limitata
amortizare suplimentara
Amortizori pasivi viscoelastici
Mase amortizoare acordate
Amortizori activi acordati
Amortizori activi
acordati
Mase amortizoare
acordate
Amortizori pasivi
viscoelastici
Yokohama Landmark Tower, 295.8 m
acordati
acordate
viscoelastici
World Trade Center, 417 m
Burj al Arab, Dubai, 321 m
Taipei 101 , 509.2 m
Reducere: 29% 39% a
acceleratiilor structurii
Circa 10 000 amortizori
dispusi in structura -
Vanturi cu caracter extrem
Cldirile sunt de regula proiectate sa reziste la vnturi cu viteze maxime de 140 Cldirile sunt de regula proiectate sa reziste la vnturi cu viteze maxime de 140
240 km/h.
Printre fenomenele care conduc la vnturi extreme se numra uraganele si
tornadele to ade e
Dei in tara noastr producerea tornadelor este foarte rara, in ultimii ani s-au
nregistrat unele tornade de mica intensitate
Neptun, Iunie 2005
Actiunea extrema a vantului asupra cladirilor - tornade
In Statele Unite se inregistreaza anual cele mai multe si mai puternice tornade
Scara Fuj it a ( sau Fuj it a Pearson)
U l
Actiunea extrema a vantului asupra cladirilor - uraganele
Uraganele:
Furtuni tropicale insotite de vanturi care pot depasi 120 km/h. Vanturile care
insotesc uraganul se rotesc intr-o spirala in jurul unui centru relativ calm
numit ochiul uraganului numit ochiul uraganului
Acest ochi are de regula diametrul de 30 45 km
Pentru masurarea intensitatii uraganelor, se folosesc cele 5 clase de
intensitate ale scarii Saffir Simpson intensitate ale scarii Saffir-Simpson
An Eveniment Pagube materiale
1992 Andrew $20.8 miliarde
Categorie Vant maxim (Km./h) Pagube
1 118 153 Minim
2004
2004
1989
2004
2004
1998
1965
Charley
Ivan
Hugo
Frances
Jeanne
Georges
B t
$ 7.5 miliarde
$ 7.1 miliarde
$ 6.4 miliarde
$ 4.6 miliarde
$ 3.7 miliarde
$ 3.4 miliarde
$ 3 1 ili d
1 118 153 Minim
2 154 177 Moderat
3 178 209 Extensiv
4 210 250 Extrem
1965
1995
1999
2005
Betsy
Opal
Floyd
Katrina
$ 3.1 miliarde
$ 2.6 miliarde
$ 2.2 miliarde
105 miliarde
5 > 250 Catastrofic
Aplicatie 1
Date intrare
H = 194 m
Amplasament: zona suburbana Amplasament: zona suburbana
Deschidere B = 56 m, Lungime D = 32 m
Perioada fundamentala de vibratie 5.15sec
Valorile vectorului propriu: Valorile vectorului propriu:
Masa generalizata 18 x 10
6
kg
Amortizarea 2%
Profilul vitezelor medii ale vantului - o = 0.22
Perioada de revenire 50 ani
Viteza 21 m/s la z
ref
= 10m
Viteza de frecare 2.96 m/s Viteza de frecare 2.96 m/s
Coeficientul de antrenare C
D
= 1.3
Densitatea aerului
Se cer:
- Deplasarea si acceleratia maxima pe directia de actiune a vantului
Aplicatie 1
Rezolvare
Inaltimea medie a cladirii:
Viteza medie la mijlocul inaltimii:
Frecventa redusa la mijlocul inaltimii: Frecventa redusa la mijlocul inaltimii:
Din ecuatia spectrului de putere: Din ecuatia spectrului de putere:
Spectrul componentei turbulente
Dar frecventa fundamentala este
Spectrul componentei turbulente
Aplicatie 1
Valoarea admitantei va fi:
Din ecuatia densitatii spectrale a fortei generalizate(1), dupa inlocuire se
obtine :
(1)
Aplicatie 1
Unde coerenta s-a determinat cu formulele de mai jos:
Valori recomandate
iar:
C
y
= 16
C
z
= 10
iar:
Din ecuatiile (1) si (2), se determina variana deplasarii nerezonante ( o
B
) si
rezonante ( o
D
) la varful cladirii
(1) (1)
(2)
Di l ti t bti f t li t di
Aplicatie 1
Din relatia urmatoare se obtine forta generalizata medie:
Rigiditatea echivalenta se obtine cu relatia:
si este egala cu:
Aplicatie 1
Deplasarea medie va fi egala cu: Deplasarea medie va fi egala cu:
Cu ajutorul relatiei urmatoare se obtine factorul de varf g
D
al raspunsului rezonant :
T 3600 sec T
0
= 3600 sec
v = n
= 3.78
Factorul de varf g
B
al raspunsului nerezonant este de regula egal cu 3 5
Efectele maxime (deplasari, acceleratii) se obtin cu relatia
generala :
Factorul de varf g
B
al raspunsului nerezonant este de regula egal cu 3.5
g
si cu relatiile urmatoare:
Aplicatie 1
Deplasarea maxima la varful cladirii este egala cu:
A l ti i l di ii t l Acceleratia maxima a cladirii este egala cu:
Aplicatie 2
Date intrare
Aceeasi cladire ca in aplicatia 1
Se considera ca primul mod fundamental este dupa directie transversala pe Se considera ca primul mod fundamental este dupa directie transversala pe
directia vantului T1 = 5.2sec
Amplasament: zona suburbana
Deschidere B = 56 m Lungime D = 32 m Deschidere B = 56 m, Lungime D = 32 m
Masa generalizata 17.5 x 10
6
kg
Amortizarea 2%
P i d d i 10 i Perioada de revenire 10 ani
Viteza 14 m/s la z
ref
= 10m
SSe cer:
- Acceleratia maxima pe directia perpendiculara pe directia vantului
Aplicatie 2
Rezolvare
Raportul laturilor cladirii este:
Deoarece cladirea este amplasata intr-o zona suburbana forta generalizata Deoarece cladirea este amplasata intr o zona suburbana, forta generalizata
transversala se determina cu ajutorul figurii de mai jos.
Viteza medie la varful cladirii este:
Aplicatie 2
Viteza medie la varful cladirii este:
Frecventa redusa la mijlocul inaltimii este egala cu:
Din figura anterioara se obtine:
Din ecuatia urmatoare (1) dupa inlocuire se obtine
(1)
Aplicatie 2
Luand in considerare o valoare a factorului de varf g
D
al raspunsului rezonant
egala cu 4, se obtine acceleratia maxima transversala:
Incercari in tunelul de vant
In procesul curent de proiectare este foarte usor sa se confunde cerintele In procesul curent de proiectare, este foarte usor sa se confunde cerintele
minime exprimate in codurile de incarcari cu incarcarile reale care solicita o
structura
Incarcarile din vant prevazute in majoritatea standardelor si normelor se Incarcarile din vant prevazute in majoritatea standardelor si normelor se
bazeaza pe cercetari desfasurate in urma cu circa 40 de ani pe o serie de
cladiri avand diferite forme.
In timp ce acele forme arhitecturale sunt folosite si astazi, arhitectii si
inginerii recurg din ce in ce mai des la forme si solutii structural mult diferite
de cele clasice
In plus, chiar si atunci cand avem cladiri cu forme cunoscute, amplasarea
lor se face in zone in care cladirile invecinate sau formele de teren pot
modifica semnificativ starea de incarcare, prin adapostirea cladirii sau , p p
dimpotriva intensificarea turbulentelor.
Incarcarile determinate cu prevederile din norme pot sa fie in acest caz
prea mici sau mult prea mari fata de cele reale prea mici sau mult prea mari fata de cele reale
Pentru depasirea acestor probleme, majoritatea normelor de calcul
prevad posibilitatea estimarii incarcarii din vant pe baza incercarilor in
tunelul de vant tunelul de vant.
Cand se impune incercarea in tunelul de vant?
Cladirea are peste 20 de etaje
Cl di t 10 t j d fl i t t i t i Cladirea are peste 10 etaje dar se afla intr-o zona cu vanturi puternice
Forme neregulate
Zone invecinate complexe Zone invecinate complexe
Optimizarea costurilor si imbunatatirea sigurantei
Procesul de modelare cuprinde:
O etapa teoretica
Stabilirea conditiilor de similitudine Stabilirea conditiilor de similitudine
Proiectarea modelului
Stabilirea modului de prelucrare a datelor experimentale
O etapa tehnologico-experimentala
Construirea modelului
Realizarea masuratorilor Realizarea masuratorilor
Teoria modelarii are la baza:
Analiza dimensionala Analiza dimensionala
Teoria similitudinii
Metode specifice modelarii actiunii vantului
O importanta deosebita o are stabilirea criteriilor de
similitudine si verificarea compatibilitatii acestora
Criteriile si conditiile de similitudine Criteriile si conditiile de similitudine
Trebuie respectate conditiile de similitudine pentru fenomenul din natura si
fenomenul de pe model
Conditiile de similitudine pentru doua fenomene asemenea se exprima ca
relatii intre scarile marimilor fizice omoloage
Alegand un numar de scari arbitrare, se pot obtine celelalte scari ale
marimilor care asigura similitudinea
Numarul de scari ce pot fi alese arbitrar (grade de libertate) scari
fundamentale
Exista situatii in care nu se pot realiza practic scarile derivate: de exemplu,
realizarea similitudinii aerodinamice complete presupune realizarea
similitudinii geometrice si respectarea conditiilor de similitudine: g p
N M N M N M N M
Sh Sh Eu Eu Fr Fr = = = = ; ; ; Re Re
In care: Re criteriul Reynolds m - model
Fr criteriul Froude n natura
Eu criteriul Euler
Sh criteriul Strouhal
Aceste conditii de similitudine pot fi exprimate ca relatii intre scarile
marimilor ce intervin
2
1 1 1 1
p
U l U l
S
S S S S
Au rezultat patru relatii intre sapte scari. Dintre acestea, 3 sunt arbitrare
(fundamentale) deci nr gradelor de libertate este 3
2
1; 1; 1; 1;
p
U l U l
v g l U U t
S S S S S S S
= = = =
(fundamentale) deci nr. gradelor de libertate este 3.
Daca alegem S
l
, S
g
si S
ca scari fundamentale si considerand S

g
= 1
(acceleratia gravit. aceeasi pentru M si N), si S
=1 (acelasi fluid in M si N),

numarul de grade de libertate se reduce la 1 numarul de grade de libertate se reduce la 1
Singura scara ce poate fi aleasa este scara lungimilor S
l
.
Acesta scara trebuie insa aleasa intre anumite limite (dimensiuni model,
caracteristicile tunelului, etc.)
Scarile pentru viteza, presiune, timp si vascozitate se pot exprima Sca e pe t u te a, p es u e, t p s asco tate se pot e p a
functie de scara lungimilor
3/ 2
S S S S S S S S
3/ 2
; ; ;
U l p l t l v l
S S S S S S S S = = = =
De regula, aceste relatii intre scari nu pot fi respectate simultan in principal
datorita scarii vascozitatii (v
M
= v
N
)
Avem deci o incompatibilitate care a rezultat din condiia ca atat criteriul
1 1
v M N l
S v v S = = =
adica modelul este la scara naturala!
Reynolds cat si cel Froude sa fie identice la cele doua fenomene.
In acest caz, trebuie renunat la unul din criterii astfel nct erorile sa fie
minime minime
Analiza in tunelul de vnt: TCI Bucuresti
Aplicatie
Analiza in tunelul de vnt: TCI Bucuresti
Structura: Tower Center International Bucuresti
Sistem structural: structura duala
Inaltime: 106.3 m
Numr etaje: 26
A li i t l l d t Analiza in tunelul de vnt:
Determinarea repartiiei coeficienilor de presiune pe pereii laterali
- Determinarea forelor rezultante pe pereii laterali
- Determinarea coeficienilor aerodinamici
1. ncercri n tunel aerodinamic pe modelul cu rspuns static (rigid)
Scop: p
determinarea ncrcrii statice din vnt (determinarea repartiiei
coeficienilor locali de presiune pe suprafaa lateral a modelului)
Descrierea modelului
material plastic transparent
scara lungimilor
100 1 S
scara lungimilor
Modelul a fost executat din mai multe elemente demontabile mbinate
cu uruburi
100 : 1 =
L
S
Modelul a fost prevzut cu 114 prize de presiune situate pe suprafaa
lateral
Realizarea profilului vertical al vitezei medii a vntului n tunel p
aerodinamic
distribuiei vitezei medii cu altitudinea z printr-o lege empiric numit
l t ii l l i D t legea puterii sau legea lui Davenport,
( )
g
g
z
U z G
o
o
| |
=
|
\ .
este exponentul lui Davenport
= 0,23
Deoarece s-a utilizat un tunel aerodinamic cu strat limit, a fost
este exponentul lui Davenport

este grosimea stratului limit n zona de amplasament a cldirii studiate
grosimea SLA, peste 300 m.
realizat o simulare a profilului de vitez medie din SLA la scara
modelului amplasat n tunel prin instalarea pe planeul zonei de lucru,
pe o lungime foarte mare, o unor obstacole ale cror dimensiuni i p g ,
densitate au fost astfel alese nct s se obin rugozitatea dorit i
respectiv profilul de vitez medie a vntului propus
1.2
0 4
0.6
0.8
1
1.2
h
/
h
m
a
x
Experimental
Alfa=0.23
Profilul vitezei medii din
zona experimental
0
0.2
0.4
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
v/vmax
p
Valorile unghiului de inciden u funcie de direcia vntului

Direcie vnt N NE E SE S SV V NV
Unghi inciden
t d l u
230
0
185
0
140
0
95
0
50
0
5
0
320
0
275
0
vnt-model u

Rezultate
i
p
C
Repartiia coeficienilor locali de presiune pe suprafaa lateral a modelului rigid
BTCI 1:100, pentru direcia NE a vntului
2. ncercri n tunel aerodinamic pe modelul aeroelastic
Scop: p
determinarea rspunsului dinamic al cldirii sub aciunea vantului
pentru ca modelul aeroelastic al cldirii s fie corect realizat, este
necesar ca fenomenul de pe model (M) s fie similar, pe ct este
posibil, cu fenomenul real, la scar natural (N). p , , ( )
trebuie s se determine criteriile de similitudine, condiiile de
similitudine i relaiile ntre scrile de similitudine specifice fenomenului
de ncrcare din vnt a structurilor cu rspuns dinamic de ncrcare din vnt a structurilor cu rspuns dinamic.
Criteriile de similitudine pentru modelarea aeroelastic

Nr.
crt.
Criteriile de
similitudine
Notaie Raportul forelor sau energiilor
Fora de inerie a aerului
1. Numrul Reynolds = v = / / Re
s s
U U
Fora de vscozitate a aerului
Fora de inerie a structurii
/
Fora de inerie a structurii
2. Raportul densitilor /
s
Fora elastic a structurii
3. Criteriul elasticitii
) /(
2
U E
Energia disipat pe ciclu
4. Decrementul logaritmic
s
o
Energia total a oscilaiilor
g
Energia total a oscilaiilor
5. Numrul Froude
) /(
2
s
g U Fr =
Fora de greutate a structurii


Relaiile ntre scri i valorile scrilor de similitudine

Tipul scrilor Scara Simbol Relaia
Valoarea
scrii scrii
Scara lungimilor
s
S
? 1/100
Scara densitii aerului
s
S

? 1
Scara modulului de elasticitate
s
E
S
? 1
Fundamentale
Scara decrementului logaritmic
s
S
o
? 1
Scara vitezelor vntului S
U

2 1
s
E
U
S S = 1
Scara frecvenelor structurii
s
f
S
1
=
U
s
f
S S S
100 f
s
U
s
f
Scara perioadelor
s
T
S
1
=
s
f
s
T
S S
1/100
Scara amplitudinilor dinamice
s
A
S
s s
A
S S

=
1/100
Derivate
S l iil t t ii S
2
S S S
100 Scara acceleraiilor structurii
s
a
S
2
s
f
s
A
s
a
S S S =
100

schema modelului aeroelastic 1:100
100 / 1 =
s
S
bar din oel cu lungimea de 106 cm, pe care sunt

ataate 6 mase discrete.
il l t d l l l ti l ldi ii f t t t l li it ncercrile la vnt pe modelul aeroelastic al cldirii se efectueaz n stratul limit
atmosferic simulat n vena experimental, att ca profil de vitez medie, ct i ca
structur turbulent.
ncercrile n tunel aerodinamic privind rspunsul dinamic al structurii studiate ncercrile n tunel aerodinamic privind rspunsul dinamic al structurii studiate
presupun asigurarea unei structuri turbulente n curentul de aer din vena tunelului
aerodinamic corespunztoare tipului de ncercri pe modele aeroelastice.
Pentru creterea nivelului de turbulen din stratul limit atmosferic s-a prevazut un p
generator de vrtejuri alctuit dintr-un numr de cinci elemente de form tetraedric
cu vrfuri ascuite
Generatoarele de vrtejuri i rugozitatea plcii sol pentru dezvoltarea
stratului limit i pentru ridicarea nivelului de turbulen. p
1000
1200
400
600
800
C
o
t
a

[
m
m
]
Profilul intensitii adimensionale a
turbulenei IT n vena tunelului
aerodinamic
0
200
0 0.1 0.2 0.3
IT [-}
Rezultate
Caracteristicile rspunsului dinamic la vnt al cldirii BTCI,
la scar ntreag (prototip) la nlimea de 100 m la scar ntreag (prototip), la nlimea de 100 m

Numr
Reynolds
[-]
Unghi de
inciden
u [
0
]
Direcie
Acceleraie
a
s
[m/s
2
]
Amplitudine
dinamic
A
s
[mm]
Frecven
f
s
[Hz]
Perioad
T
s
[s]
s
[ ]
N
230
0

x
y
0,22
0,22
95
105
0,241
0,245
4,1
4,1
NE
185
0

x
y
0,20
0,23
160
173
0,184
0,184
5,4
5,4
E
140
0

x
y
0,20
0,21
150
160
0,184
0,183
5,4
5,4
SE
95
0

x
y
0,21
0,25
220
260
0,161
0,159
6,2
6,2
S
x
0 21 90 0 250 4 0
Re ~ 7,810
7
S
50
0

x
y
0,21
0,21
90
86
0,250
0,249
4,0
4,0
SV
5
0

x
y
0,22
0,25
80
87
0,269
0,271
3,7
3,7
V
x
0,20 70 0,275 3,6 V
320
0

x
y
0,20
0,25
70
88
0,275
0,271
3,6
3,7
NV
275
0

x
y
0,23
0,23
145
135
0,201
0,205
4,9
4,9

Aciunea zapezii Aciunea zapezii
Date generale
Una din cauzele principale ale avariilor suferite de acoperisurile cladirilor Una din cauzele principale ale avariilor suferite de acoperisurile cladirilor
greutatea excesiva a zapezii
Determinarea incarcarii din zapada in conformitate cu normele de calcul - in
l i lt it tii t it cele mai multe situatii este acoperitoare
Pot sa apara insa probleme deosebite daca:
Incarcarea nu este evaluata corect:
aglomerarea zapezii datorita viscolului
Zapada neuniforma (aglomerata)
Greutatea zapezii pe acoperis depaseste valorile considerate in p p p p
standarde:
caderi de zapada urmate de ploaie
caderi de zapada insotite de temperaturi scazute caderi de zapada insotite de temperaturi scazute
caderi succesive de zapada a.i. se produce acumularea zapezii
Incarcarea echivalenta din zapada
50 333 917 1000
Kg/mc
Gosime echivalenta (cm)
KN/mp
49 7 3 3
( )
0.3
98 15 5 5
147 22 8 7
195 29 11 10
0.5
0.7
1.0
244 37 13 12
1.2
Incarcarea din zapada este un factor important la proiectarea cladirilor: Incarcarea din zapada este un factor important la proiectarea cladirilor:
deschideri mari
forme deosebite ale acoperisului
cladiri invecinate de inaltimi mai reduse fata de cladirea analizata cladiri invecinate de inaltimi mai reduse fata de cladirea analizata
In acest caz, trebuie analizat impactul cladirii noi asupra celei vechi. In multe In acest caz, trebuie analizat impactul cladirii noi asupra celei vechi. In multe
siutuatii, cladirea existenta necesita lucrari de consolidare siutuatii, cladirea existenta necesita lucrari de consolidare siutuatii, cladirea existenta necesita lucrari de consolidare siutuatii, cladirea existenta necesita lucrari de consolidare
Incarcarea exceptionala din zapada
Exista mai multe cauze care pot sa stea la baza producerii situatiilor
exceptionale:
Dimensionarea incorecta a structurii incarcare din zapada mai redusa (in
lt it tii t d i ii di d b i t i multe situatii, se accepta reducerea incarcarii din zapada pe baza ipotezei ca
vantul spulbera o parte din zapada)
Realizarea defectuoasa a prinderilor intre elemente in noduri
Probleme legate de evacuarea apei sau de scurgere a zapezii Probleme legate de evacuarea apei sau de scurgere a zapezii
Cresterea incarcarii permanente sau tehnologice pe parcursul utilizarii
constructiei
Dispunerea neechilibrata a zapezii pe acoperisul structurii Dispunerea neechilibrata a zapezii pe acoperisul structurii
In multe situatii, structurile prezinta semne vizibile ca stabilitatea si
capacitatea portanta sunt epuizate:
Deformatii vizibile la nivelul acoperisului (grinzi transversale, pane de
i t bl t t t ) acoperis, tabla cutata, etc)
Crapaturi sau desprinderi la elemente din lemn
Usi care nu se mai pot inchide / deschide
Conducte deformate
Crapaturi in pereti, fisuri in elemente
zgomote produse de deformarea, fisurarea elementelor
Atunci cand exista riscul producerii unei situatii
exceptionale, se impune indepartarea zapezii de pe
acoperis
Indepartarea zapezii trebuie sa urmeze o ordine bine Indepartarea zapezii trebuie sa urmeze o ordine bine-
stabilita
In situatia in care operatiunea se desfasoara incorect,
exista riscul agravarii starii de solicitare (incarcari g (
nesimetrice, etc)
Zapada este indepartata incepand cu mijlocul traveii
mediane
Z d i d t i lt d b l l Zapada se indeparteaza simultan de pe ambele ape ale
acoperisului
Este interzisa aruncarea zapezii de pe acoperisul mai
inalt pe cel mai jos
Indepartarea zapezii trebuie facuta cu grija, a.i. sa nu se
distruga hidroizolatia
Prevederi din normele de calcul
f Incarcarea din zapada pe acoperis ia in considerare depunerea de zapada in functie de
forma acoperisului si de redistributia zapezii cauzata de vant si de topirea zapezii.
Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis, s
k
se determina astfel:
i
este coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis;
s
0,k
- valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kN/m2], in amplasament;
C
e
- coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei;
C
t
- coeficientul termic.
Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis
Acoperisuri cu o singura panta
Acoperisuri cu doua pante
Acoperisuri cu mai multe deschideri
Acoperisuri cilindrice
Acoperisuri cu denivelari bruste
Coeficienti de forma in cazul unor efecte locale
Aglomerarea de zapada la acoperisuri cu obstacole Aglomerarea de zapada la acoperisuri cu obstacole
Aglomerarea de zapada la marginea unui acoperis
Incarcarea din zapada pe panouri de protectie si alte obstacole de pe acoperisuri
Probleme deosebite apar in cazul in care acoperisul:
Coeficienti de forma in cazul unor efecte locale
Probleme deosebite apar in cazul in care acoperisul:
Prezinta denivelari
Are suprafata mare in plan p p
Forma deosebita in plan
In acest caz, valoarea incarcarii din zapada trebuie determinata prin alte
t d metode
Incercari in camera rece (Cold Room Testing)
Testul cu curenti de apa (Water Flume Testing) Testul cu curenti de apa (Water Flume Testing)
Studiu in tunelul de vant (Wind Tunnel Testing / Modeling)
Metoda elementelor finite (Finite Area Element Snow Loading ( g
Simulation)
Simularea viscolelor (VirtualDrift: Particle Drift Simulator)
Studiul amanuntit al inzapezirii (Enhanced Snow Drifting Review)
Studiul inzapezirii (Snow Drifting Study)
Computational Fluid Dynamics (CFD) (Dinamica fluidelor modelata pe
calculator )
Testul in camera rece Testul in camera rece
Cold Room Testing
Se pot efectua teste pe machete de marimi
reale, pentru a identifica detaliile critice
privind acumularea zapezii pe acoperisuri.
Are doua avantaje
Conditiile meteo pot fi controlate p
(temperatura, etc)
Evaluarea rezultatelor pe modele cu marimi
reduse
Testul cu curenti de apa Testul cu curenti de apa
Water Flume Testing
Testul cu jet de apa ofera o vizualizare a
aglomerarii zapezii si modul in care se
depune zapada pe cladirile din jur
Animatia permite vizualizarea
fenomenului prin modificarea directiei
vantului
Testul in tunelul de vant Testul in tunelul de vant
Wind Tunnel Testing / Modeling
Tunelul de vant se foloseste pentru modelarea sau
testarea cladirilor si structurilor de constructii
Testul in tunelul de vant cu strat de separatie ajuta
la simularea rezistentei naturale a aerului pe
suprafata pamantului. Pentru exactitate este
important ca in tunel sa se simuleze viteza medie a important ca in tunel sa se simuleze viteza medie a
vantului si efectele turbulentei
Cele mai multe coduri si standarde contin prevederi
referitoare la testul in tunelul de vant
Metoda ariilor finite
Finite Area Element Snow Loading Simulation
Metoda combina analiza pe modele la scara cu simularea numerica
Ex: in cazul acoperisurilor cu suprafata mare in plan sau cu diferente
Finite Area Element Snow Loading Simulation
Ex: in cazul acoperisurilor cu suprafata mare in plan sau cu diferente
de nivel:
Se aplica un factor de reducere asupra incarcarii din zapada,
avand in vedere posibilitatea ca zapada de pe acoperis sa fie avand in vedere posibilitatea ca zapada de pe acoperis sa fie
supulberata de vant adevarat pentru acoperisurile de
dimensiuni reduse
Valorile din norme sunt general determinate pe aceste tipuri de
acoperisuri
La acoperisurile de mari deschideri pot sa apara probleme de La acoperisurile de mari deschideri, pot sa apara probleme de
aceea un factor de reducere subunitar poate fi neconservativ
Speak incarcarea totala maxima din zapada pe acoperisul inferior Speak incarcarea totala maxima din zapada pe acoperisul inferior
Ss - incarcarea din zapada pentru zona geografica considerata
Sr incarcarea din ploaia cazuta peste zapada
densitatea zapezii - densitatea zapezii
hp inaltimea parapetului zonei mai inalte a acoperisului
l* = 2w w
2
- lungimea caracteristica a acoperisului mai inalt de pe
care poate sa alunece zapada pe acoperisul mai
W dimensiunea minima in plan a acoperisului
L - dimensiunea maxima in plan a acoperisului
Simularea viscolelor Simularea viscolelor
VirtualDrift: Particle Drift Simulator
Folosind tehnicile de ultima generatie de
evaluare a comportarii fluidelor in regim evaluare a comportarii fluidelor in regim
dinamic (CFD- computational fluid
dynamics) se poate realiza o schema a
zonelor de pe macheta unde se produc zonelor de pe macheta unde se produc
acumulari de zapada
Similar cu testul curentilor de apa, acesta
ajuta la identificarea zonelor critice cu
incarcari excesive din zapada si zonele in
care aceste incarcari pot afecta
comportarea normala a structurii
Studiul inzapezirii Studiul inzapezirii
Snow Drifting Study
Se realizeaza modele 3D ale cladirilor si ale
imprejurimii acestora la o anumita scara care se
introduc intr-un bazin special cu curenti de apa
Se analizeaza efectele curentilor de apa din
toate directiile in functie de datele
meteorologice
Studiul detaliat al inzapezirii
E h d S D ifti R i Enhanced Snow Drifting Review
Se realizeaza un model 3D pe Se realizeaza un model 3D pe
computer (inclusiv mediul
inconjurator
Se realizeaza o simulare numerica Se realizeaza o simulare numerica
aplicand incarcarea din vant pe mai
multe
Pe baza rezultatelor se poate evalua
efectul potential al viscolului asupra efectul potential al viscolului asupra
cladirilor sau grupurilor de cladiri
Modelarea pe calculator permite
alternarea usoara a incarcarilor alternarea usoara a incarcarilor
recomandat pentru studii
parametrice
Studiu de caz: Prabusirea acoperiului Pavilionului Expoziiei
Economiei Naionale din Bucureti, ianuarie 1963
Istoria recenta conine numeroase cazuri de accidente soldate cu
prabusirea pariala sau totala a unor cldiri de mare importanta. p p p
Elucidarea cauzelor producerii acestor prabusiri au permis
dezvoltarea normelor de calcul si a tehnicilor de construcie.
Unul din aceste cazuri il reprezint prabusirea cupolei Pavilionului Unul din aceste cazuri il reprezint prabusirea cupolei Pavilionului
Expoziiei Economiei Naionale din Bucureti, in ianuarie 1963
In anul 1961 a fost construit in Bucureti un pavilion dedicat
expoziiilor, trgurilor si altor manifestri. Cldirea, de forma
circulara, era realizata in doua elemente principale:
-inelul marginal realizat din beton armat -inelul marginal, realizat din beton armat
-domul central, realizat dintr-o structura metalica reticulata,
acoperita cu tabla de aluminiu.
Pentru realizarea domului central s-a utilizat proiectul lui Lederer,
proiect care a stat la baza realizrii unui dom similar la Brno, in
Cehoslovacia Proiectul iniial a fost verificat si adaptat la condiiile Cehoslovacia. Proiectul iniial a fost verificat si adaptat la condiiile
climatice si de incarcari din Bucureti.
P ili l E ii i E i i N i l di B ti Pavilionul Expoziiei Economiei Naionale din Bucureti
Elementele erau realizate din evi rotunde cu dimensiuni de la 38mm la
102mm. Sistemul structural era alctuit din 3 straturi suprapuse, prinse in
noduri prin legaturi elastice.
La proiectarea structurii au fost luate in considerare urmtoarele ipoteze
de ncrcare:
- greutatea proprie a elementelor, nvelitorii si izolaiei (55 daN/m
2
)
- greutatea proprie a unor elemente suspendate de luminator (10tf)
- zpada uniform distribuita (100daN/m
2
) p ( )
- zpada aglomerata
- ncrcarea din vnt
( )
cos 2 1 cos
s
p p
'
= | + u
- ncrcarea seismica, sub forma unei incarcari statice echivalente egala cu 1/20
din greutatea permanenta:
sin cos p p
'
= | | sin cos
w
p p | |
Cauzele cedrii acoperiului reticulat
- In seara zilei de 30ianuarie 1963, la 17 luni dup finalizarea structurii,
domul a cedat datorita acumulrilor masive de zpada si vnt puternic, in
condiiile unor temperaturi exterioare foarte sczute. p
- Conform nregistrrilor meteo, temperatura exterioara era de -13C iar
viteza vntului de 16m/sec.
- Dup colaps acoperiul avea aspectul unui dom ntors - Dup colaps, acoperiul avea aspectul unui dom ntors.
Conform msurtorilor efectuate, masa totala a zpezii
care a cauzat prabusirea acoperiului a fost de circa 200 de
tone actionand pe o suprafaa de circa 1000m
2
cu o tone, actionand pe o suprafaa de circa 1000m
2
, cu o
acumulare pronunata in zona luminatorului central si la baza
domului
Vedere exterioara a domului dup cedare
Zonele in care s-au nregistrat deplasri
ale nodurilor si deformri ale barelor
P i l l d t t l ii d d f t
Presiunea locala datorata aglomerrii de zpada a fost
aproximata la circa 350daN/m
2
. Dei cele 200 de tone de
zpada reprezentau doar 30% din ncrcarea totala din zpada reprezentau doar 30% din ncrcarea totala din
zpada uniforma luata in calcul la dimensionare, aceasta
acionat pe suprafee restrnse, provocnd concentrri mari
de eforturi, peste cele care au fost luate in considerare la
dimensionare.
In urma studiilor efectuate, s-a stabilit ca prabusirea
acoperiului reticulat s-a produs sub aciunea cumulata a trei
factori: factori:
factorii climatici
gradul de fixare in mbinri gradul de fixare in mbinri
evaluarea realista a incarcarii critice
Concluzii
cedarea s-a produs pierderea stabilitatii elastice datorita
acumulrilor mari de zpada
flambajul s-a propagat rapid in toata structura acoperiului
datorita prinderilor flexibile din noduri
propagarea succesiva a permis formarea a 5 unde de
flambaj, permitand trecerea domului din poziia normala in cea
iinversa
inelul marginal a rmas in poziia iniiala datorita gabaritului
mare al elementelor din beton armat mare al elementelor din beton armat
Combinarea efectelor vantului si zapezii
Aglomerarea zapezii Aglomerarea zapezii
in fata unei cladiri cu rampa la
intrare (de ex. un garaj)
in fata unei cladiri cu soclu in fata unei cladiri cu soclu
Aglomerarea zapezii Aglomerarea zapezii Aglomerarea zapezii Aglomerarea zapezii
In cazul cladirilor construite pe piloni, zapada spulberata de pe acoperis nu se aglomereaza direct
langa fatada.
(vantul bate predominant din dreapta) (vantul bate predominant din dreapta)
Orientarea cladirilor
V t l l li i l di il Vant paralel cu linia cladirilor
Vant perpendicular pe linia cladirilor
P i d Panouri parazapada
Deflector de vant
Ecuatia de miscare pe verticala a unei particule presupusa
cvasisferica, de diametru D, masa m, greutate mg, avand la
timpul t viteza v este: timpul t viteza v este:
Unde:
Farh - forta de portanta (conf legii lui Arhimede)
Fa - forta rezistenta aerodinamica, se poate exprima cu relatia:
In care:
- densitatea aerului
- A aria sectiunii corpului intr-un plan normal pe directia lui V (A = tD
2
/4)
- c
a
coef. aerodinamic de antrenare, depinde de forma si numar Re (Re = V D/v)
Dupa un anumit drum parcurs prin aer, particulele de zapada
ajung la o viteza egala cu cea finala de sedimentare. Aceasta
viteza caracterizeaza miscarea uniforma (mdV/dt=0) viteza caracterizeaza miscarea uniforma (mdV/dt 0)
Punand conditia:
Se obtine expresia vitezei de sedimentare: Se obtine expresia vitezei de sedimentare:
- In regim laminar
(1)
- In regim turbulent
(2)
In care:
Z
densitatea zapezii
Prima relatie (1) se mai numeste si formula lui Stokes. Aceasta prezinta
interes in cazul formarii straturilor uniforme de zapada
Pentru aglomerari de zapada (in regim turbulent), se foloseste ecuatia (2)
Pentru a se evidentia posibilitatea antrenarii de catre vant a zapezii depuse,
este necesar sa se determine viteza critica de antrenare V
antr
. Pentru aceasta,
se egaleaza forta aerodinamica de antrenare F
a
cu forta rezistenta datorata
frecarii:
In care:
f coeficient de frecare
(1)
f coeficient de frecare
F
a
forta aerodinamica de antrenare
F
p
forta aerodinamica de portanta
Din ecuatia (1) se obtine:
Presupunand particula de forma sferica de diametru D, atunci
(2)
Relatia (2) devine:
Daca notam:
V
antr
~ 4m/s zap. proaspata
Fulgii de zapada cad vertical daca aerul este nemiscat.
Daca vantul are viteza mai mica decat cea de sedimentare V
sed
care la randul
ei este mai mica decat cea de antrenare V
antr
, atunci zapada se depune si
formeaza un strat paralel cu forma terenului cu grosime aproape constanta formeaza un strat paralel cu forma terenului cu grosime aproape constanta
Particulele de zapada desprinse din strat sub efectul unei rafale revin la teren
daca viteza rafalelor scade sub V
sed
.
Daca insa in calea vantului se afla un obstacol (cladire), viteza sufera
modificari importante in zona obstacolului, vitezele tangente la suprafata
obstacolului fiind mult mai mari decat vitezele din campul exterior. Are astfel
loc o eroziune a zapezii depuse pe obstacol (chiar daca vitezele in campul
uniform sunt mai mici decat V
antr
).
Particulele desprinse din zapada depusa sunt antrenate de vant insa Particulele desprinse din zapada depusa sunt antrenate de vant insa
deoarece au greutati specifice mai mari ele nu urmeaza traiectoria vantului ci
cad in zonele mai calme.
Se poate deci observa ca vantul are o importanta deosebita asupra marimii si Se poate deci observa ca vantul are o importanta deosebita asupra marimii si
distributiei incarcarii din zapada
In zonele in care curgerea este laminara si regulata, vantul spulbera zapada
In zonele unde curgerea este turbulenta, pot aparea depozite de zapada. Aceasta
aglomerare depinde de forma cladirii, a acoperisului, viteza vantului si unghiul de
atac fata de cladire amplasament pozitia cladirilor invecinate etc atac fata de cladire, amplasament, pozitia cladirilor invecinate, etc.
Cur s Cur s 8 8 -- 99
Actiuni speciale asupra constructiilor
Cur s Cur s 8 8 99
Actiuni speciale asupra constructiilor
datorate impactului si exploziilor
Master, an I
Introducere
Aciunile accidentale pot sa conduc la colapsul
t t il S t i i d ti i structurilor. Se pot enumera aici doua tipuri
principale de aciuni:
Naturale: Naturale:
avalane
erupii vulcanice erupii vulcanice
alunecri
vnturi puternice
tsunami
Artificiale:
foc
explozii
impact impact
Introducere
Ac t i uni spec i al e Ac t i uni spec i al e Ac t i uni spec i al e Ac t i uni spec i al e
Ex pl ozi i Ex pl ozi i
Accidentale Accidentale
I mpac t I mpac t
Accidental Accidental
Accidentale Accidentale
-- Gaz Gaz
-- Substante chimice, etc. Substante chimice, etc.
Terorism Terorism
--Avioane Avioane
--Camioane Camioane
Terorism Terorism
Terorism Terorism
-- Explozii cu masini, Explozii cu masini,
camioane, etc. camioane, etc.
-- Rachete, avioane, etc Rachete, avioane, etc

Foc Foc Foc Foc
Asociat cu explozii Asociat cu explozii
-- Foc produs de acumulari de gaz Foc produs de acumulari de gaz
Foc produs de substante chimice Foc produs de substante chimice -- Foc produs de substante chimice Foc produs de substante chimice
Introducere
Clasificarea aciunilor (EN 1990)
Actiuni permanente, e.g. greutatea proprie a structurii
de rezistenta, a echipamentelor fixe, etc
Actiuni variabile, e.g. incarcari utile pe planee, , g p p ,
incarcarea din vant, incarcarea din zapada, etc.
Aciuni accidentale, e.g. explozii, impact, etc
NOTA 1: O actiune accidentala poate sa aiba consecinte dezastruoase
asupra sigurantei constructiei
NOTE 2: Actiunea zapezii, a vantului sau actiunea seismica pot fi
id t ti i id t l i f ti d i f tiil di ibil considerate actiuni accidentale, in functie de informatiile disponibile
Definirea aciunilor accidentale (conf. EN 1990):
o aciune de regula de scurta durata dar de o aciune, de regula de scurta durata dar de
mare intensitate, care este puin probabil sa
apar pe parcursul vieii construciei p p p
Introducere
Documente referitoare la actiuni
accidentale
EN 1991-1-7
d ( ) Approved Document A (UK)
Guidance on Robustness and Provision against
Accidental Actions (UK) Accidental Actions (UK)
FEMA Documents (USA):
FEMA 426 FEMA 426
FEMA 427
NIST NCSTAR (USA) ( )
EN 1991-1-7
Contine prevederi specifice pentru actiuni
id t l t d i t i l ii i t accidentale cauzate de impact si explozii interne
Nu contine prevederi referitoare la actiuni
accidentale cauzate de explozii externe atacuri accidentale cauzate de explozii externe, atacuri
teroriste, etc.
In cazul cladirilor prevederile sunt menite sa In cazul cladirilor, prevederile sunt menite sa
asigure evitarea colapsului progresiv, adic
limitarea pagubelor si evitarea colapsului in p g p
cazul producerii unor actiuni accidentale
EN 1991-1-7 Actiuni datorate impactului (ciocniri)
Domeniu de aplicare:
Coliziuni cu vehicule Coliziuni cu vehicule
Coliziuni cu masini de ridicat
Coliziuni cu trenuri
coliziuni cu vapoare
Aterizari ale avioanelor si elicopterelor, etc
Dinamica impactului Dinamica impactului
In conformitate cu acest cod, impactul poate fi
caracterizat in doua feluri:
impact rigid, atunci cand energia este disipata in
principal de catre corpul de impact
impact plastic, atunci cand structura este
i b b i d l i proiectata sa absoarba energia produsa la impact
Impactul rigid
Forta maxima rezultata din interactiunea dintre
corpurile care se ciocnesc si durata impactului corpurile care se ciocnesc si durata impactului
sunt date de:
r
F v km
v
r
viteza obiectului la impact
K rigiditatea elastica echivalenta a obiectului
t m k
K rigiditatea elastica echivalenta a obiectului
M masa obiectului in miscare
Daca masa obiectului in miscare este podelata ca
o bara de sectiune uniforma, atunci:
k EA L
F
k EA L
m AL
L l ngime ba a
r
v km
rod:
, A, E, L
L lungime bara
A aria sectiunii transversale
E modul de elasticitate
densitatea materialului
v
r

rise time
m k
t
Model impact
Impactul plastic p p
Daca structura are o comportare elastica iar
obiectul in miscare este rigid, atunci se pot folosi obiectul in miscare este rigid, atunci se pot folosi
relatiile anterioare (k rigiditatea structurii)
Daca structura este proiectata sa absoarba energia
de impact prin deformatii plastice, atunci
ductilitatea ei trebuie sa fie suficienta pentru a
absorbi energia cinetica a obiectului in
2
1 2
absorbi energia cinetica a obiectului in
miscare
Cerinta anterioara este satisfacuta daca:
2
1 2
r
mv
Cerinta anterioara este satisfacuta daca:
2
0 0
1 2
r
mv F y
- F
o
rezistenta plastica a structurii
- y
o
capacitatea de deformare a structurii
Load-time history
700
Load-time history
700
400
500
600
P

(
M
N
)
Concorde
400
500
600
P

(
M
N
)
Concorde
200
300
400
I
m
p
a
c
t

l
o
a
d
,
P
Boeing 767
F4
200
300
400
I
m
p
a
c
t

l
o
a
d
,
P
Boeing 767
F4
0
100
0 50 100 150 200 250
F4
B707
Helicopter Light aircraf t
0
100
0 50 100 150 200 250
F4
B707
Helicopter Light aircraf t
0 50 100 150 200 250
time (msec)
0 50 100 150 200 250
time (msec)
Aircraft
M (tonne) L (m) Vo (m/s)
Peak Load
(MN)
Duration
(ms)
Aust. SUPAPUP Light Aircraft 0.34 5.7 51.3 4.6 111
Westland Sea King Helicopter 9.5 17 63.9 19.6 266
Boeing 707-320 91 40 103.6 92 386
Phantom F4 aircraft 22 19.2 210 145 91
Boeing 767-300 ER 187 54.9 140 320 362
Supersonic Concorde 138 62.2 344 568 181

EN 1991-1-7 Explozii interne
Domeniu de aplicare:
Explozii de gaz in camere si silozuri Explozii de gaz in camere si silozuri
Explozii de gaze si vapori in camere si bazine de
colectare inchise
Explozii de gaz in conducte
Explozii de gaze si vapori in tuneluri
E l iil t d l i i t Exploziile cauzate de explozivi nu sunt
acoperite de acest cod
Actiunea exploziilor trebuie sa fie considerata Actiunea exploziilor trebuie sa fie considerata
in proiectare daca probabilitatea de producere
nu este foarte redusa
Exploziile cauzate de gazele naturale au o
probabilitate de producere mare
Explozii produse de gazele naturale
Structurile sunt proiectate sa reziste o presiune
t ti hi l t d t d l ti statica echivalenta data de relatia:
1.5
d v
p p
sau

2
d tot v
p C m A A
p
v
presiunea statica uniform distribuita la care panourile de ventilare
cedeaza, in kN/m;
d v

A
v
aria golurilor de ventilare, in m
2
;
A
tot
aria totala (pereti, tavane, pardoseli), inclusiv aria suprafetelor
de ventilare, in m
2
m masa panourilor de ventilare, in kg/m
3
C = 0.006 este o constanta
Valoarea maxima a presiunii luatye in calcul se
poate limita la p
d
= 50 kN/m
2
poate limita la p
d
50 kN/m
Documentele FEMA
Documentul FEMA 426 Reference Manual
to Mitigate Potential Terrorist Attacks to Mitigate Potential Terrorist Attacks
Against Buildings
Documentul FEMA 427 Primer for Design
of Commercial Buildings to Mitigate of Commercial Buildings to Mitigate
Terrorist Attacks
Documentul FEMA 426 Reference Manual to Mitigate
Potential Terrorist Attacks Against Buildings Potential Terrorist Attacks Against Buildings
In ultimii ani a crescut riscul producerii
unor atacuri teroriste asupra cldirilor civile unor atacuri teroriste asupra cldirilor civile
Reducerea riscurilor legate de producerea
atacurilor asupra cldirilor este o sarcina atacurilor asupra cldirilor este o sarcina
dificila
Este dificil de prevzut cum, de ce si cnd Este dificil de prevzut cum, de ce si cnd
se poate produce un atac terorist
Metodologia prezentata in FEMA426 poate fi g p p
folosita att pentru cldirile noi cat si
pentru evaluarea sau reabilitarea celor
i t t existente
Documentul FEMA 427 Primer for Design of Commercial
Buildings to Mitigate Terrorist Attacks Buildings to Mitigate Terrorist Attacks
Scopul acestui ghid il constituie
introducerea conceptelor care pot sa ajute
proprietarii de cldiri, proiectanii,
t it til i d i l i lt t i autoritatile in reducerea riscului rezultat in
urma atacurilor teroriste
Ghid l t l iil Ghidul se concentreaz asupra exploziilor
provocate de:
A to ehic le inca cate c e plo i i Autovehicule incarcate cu explozivi
Incarcaturi explozive transportate manual
Acte recente de terorism
Cauze: impact, explozie + incendiu
Imminent impact of United
Airlines Flight 175 with
WTC 2
Aircraft entry hole on the
north side of WTC 1
Impact and explosion
Cauze: impact, explozie + incendiu
Plane crash on Pirelli Building in Milan
A il 18 2002
U.S. Pentagon, Arlington, VA
April 18, 2002
Cauze: explozii
Murrah Federal Building, Oklahoma
City, Prior to Blast
Damage to North and East Sides of
Murrah Building, April 19, 1995
City, Prior to Blast
Cauze: explozii
Aerial view - Khobar Towers bombing
June 25, 1996 ,
Building 131 after the explosion
The crater remaining after the truck
bomb explosion
Building 131 after the explosion
bomb explosion
An aerial view of the
U S Embassy in Nairobi
An aerial view of the
bomb blast area
U. S Embassy in Nairobi,
Kenya, August 7, 1998
Bali bombing,
October 12, 2002
Atacuri teroriste [1997-2002] [ ]
Total facilities struck by Total facilities struck by
international terrorist
attacks in 1997-2002
and total facilities and total facilities
attacked in 2002
Explozii
Exploziile metodele preferate in atacurile
t i t teroriste
Numerosi arhitecti si proiectanti nu au experienta
in realizarea masurilor de reducere a efectelor in realizarea masurilor de reducere a efectelor
atacurilor teroriste
Tipuri de explozii pu de e p o
Explozii in spatii deschise
Explozii in spatii inchise
Explozivi atasati structurilor
Explozii
Explozii in spatii deschise
E l ii i Explozii aeriene
Explozii la mica inaltime
Explozii la suprafata Explozii la suprafata
Explozii
Explozii in spatii inchise
E l ii i tii i hi l t Explozii in spatii inchise complet
Explozii in spatii inchise partial
Explozii in spatii complet deschise Explozii in spatii complet deschise
Explozii
Efectele exploziilor
Atunci cand este initiata o explozie, se produce o
reactie chimica exoterma foarte rapida
Pe masura ce reactia avanseaza explozibilul solid Pe masura ce reactia avanseaza, explozibilul solid
sau lichid este transformat intr-un gaz foarte
fierbinte, dens si de inalta presiune
Explozia initiala se propaga cu viteze foarte mari,
producandu-se astfel o unda de soc
Efectele exploziilor p
Unda de soc = aer la presiuni ridicate,
deplasndu-se rapid dinspre sursa cu viteze
supersonice
Pe masura ce unda de soc avanseaza,
presiunea scade rapid (datorita disiparii energiei
prin nclzirea aerului exterior)
Presiunea scade foarte repede in timp avand
o durata de viata foarte redusa (de ordinul
ii il d d ) miimilor de secunda)
Pe msura ce frontul de unda avanseaz,
presiunea scade ajungnd la presiunea normala presiunea scade ajungnd la presiunea normala
Typical pressure-time history
Atunci cand presiunea incidenta actioneaza
i t t i t l l asupra unei structuri care nu este paralela cu
directia de propagare a undei, aceasta este
reflectata si amplificata dand nastere la asa- reflectata si amplificata, dand nastere la asa
numita presiune reflectata.
Presiunea reflectata: Presiunea reflectata:
Intotdeauna mai mare decat presiunea incidenta
Undele acustice amplificate cu un factor egal p g
cu 2
Undele de soc amplificate cu un factor de
pana la 13 pana la 13
Variaza cu unghiul facut de presiunea incidenta
C
r
= reflected pressure coefficient
P
r
= peak reflected pressure
P
i
= peak incident pressure
R fl t d ffi i t l f i id Reflected pressure coefficient vs. angle of incidence
Modelarea propagarii Modelarea propagarii
exploziei cu ajutorul
programului Air3d
EEquivalent TNT weight quivalent TNT weightss EEquivalent TNT weight quivalent TNT weightss
Oklahoma: 1814 kg Oklahoma: 1814 kg
WTC (1993): 816.5 kg WTC (1993): 816.5 kg WTC (1993): 816.5 kg WTC (1993): 816.5 kg
Stand Stand- -off distance off distance
Oklahoma: 1.5m Oklahoma: 1.5m
Schematizarea parametrilor care apar in cazul unei explozii Schematizarea parametrilor care apar in cazul unei explozii
Impulsul este o masura a energiei care
actioneaza asupra unei cldiri la producerea
p
actioneaza asupra unei cldiri la producerea
unei explozii
Impulsul se obine prin integrarea ariei pu su se ob e p teg a ea a e
descrise de curba de presiune in funcie de
timp:

I P t dt

I = impuls (Mpa-ms)

I P t dt

p ( p )
P = Presiune (MPa)
T = timp (ms)
Atat faza pozitiva cat si cea negativa contribuie
la marimea impulsului p
Typical impulse
waveform
In comparatie cu alte riscuri (e.g.,
p
cutremure, vnturi puternice, inundaii)
atacurile cu explozibili au urmtoarele
t t i di ti ti trasaturi distinctive:
Intensitatea presiunii care actioneaza asupra
cldirii poate sa fie de cteva ordine de mrime cldirii poate sa fie de cteva ordine de mrime
mai mare dect in cazul celorlalte aciuni
accidentale (presiunea incidenta maxima de
ordinul a 700 kPa)
Presiunea generata de explozii scade rapid cu
distanta fata de sursa distanta fata de sursa
Durata evenimentului este foarte mica (de ordinul
milisecundelor))
Avariile provocate cladirilor
A.1 Avariile cldirilor
Extinderea si gravitatea avariilor si a victimelor in
cazul producerii unei explozii nu poate fi prezisa
cu certitudine cu certitudine
In ciuda gradului mare de incertitudine, este
posibil sa se desprinda cteva indicaii cu privire posibil sa se desprinda cteva indicaii cu privire
la nivelul global al avariilor si al victimelor, pe
baza urmtorilor factori:
Marimea exploziei
Distanta fata de sursa
Conformarea cldirii
Avariile cladirilor
Distrugerile provocate de unda de soc pot fi
impartite in: impartite in:
Efecte directe ale undei de soc
Unda de soc este mecanismul principal care conduce la
producerea de avarii producerea de avarii
Unda de soc actioneaza de asemenea pe directii pentru
care elementele structurii nu ofera o rezistenta
corespunzatoare (ex. forte ascendente pentru acoperisuri si
l ) plansee)
colapsul progresiv
In ceea ce priveste evolutia in timp, structura
t l it d d d i di t il este lovita de unda de soc iar distrugerile
rezultate se produc apar in fraciunea de timp
imediat urmtoare (sutimi de milisecunda) imediat urmtoare (sutimi de milisecunda)
Daca colapsul progresiv este initiat, acesta se
produce de regula in urmatoarele cateva
secunde secunde
Avariile cladirilor
Efectele directe ale undei de soc
Blast pressure effects on a structure
Avariile cldirilor
C l l i d l l i
Colapsul progresiv
Colapsul progresiv cedarea locala a unui
element structural conduce la colapsul
elementelor adiacente si in final la colapsul elementelor adiacente si in final la colapsul
structurii distrugerile finale sunt
disproportionate fata de cauza initiala p p
Cladirile trebuie sa fie proiectate astfel incat sa
fie evitata producerea colapsului progresiv,
indiferent de nivelul de proiectie
Avariile cladirilor
Proiectantii trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele aspecte:
Asigurarea redundantei
l l l Folosirea unor elemente structurale si a unor
imbinari ductile
Capacitate de a rezista la actiuni reversibile Capacitate de a rezista la actiuni reversibile
Evitarea cedarii din forta taietoare
pentru mai multe informatii: Approved
Document A (UK) si Guidance on Robustness
and Provision against Accidental Actions (UK)
Nivele de protectie p
A.2 Nivele de protectie
Cantitatea de explozibil + explozia rezultata
dicteaza nivelul de protectie
Nivelul de protectie poate fi corelat cu
presiunea incidenta
Correlation of level of protection to incident pressure (DoD)
Nivele de protectie p
Levels of protection for buildings (DoD)
Distanta de siguranta g
B. Distanta de siguranta, efectele exploziei
Energia degajata de o explozie scade rapid
cu distanta
Costul protectiei cladirii scade pe masura ce
distanta de protectie fata de sursa potentiala
creste (vezi figura) creste (vezi figura)
Cresterea distantei de siguranta necesita
spatii suplimentare ceea ce in final conduce spatii suplimentare ceea ce in final conduce
la un cost mai ridicat al terenului
Relationship of cost to stand-off distance
Stand-off distance
and its relationship to
blast impact as
modeled on the
Khobar Towers site
Alegerea unei diatante de siguranta care sa
d l it i ii t t ii conduca la evitarea avarierii grave a structurii
este destul de dificila
DoD (Departamentul Apararii al USA) prescrie DoD (Departamentul Apararii al USA) prescrie
distante minime de siguranta in functie de
nivelul de protectie cerut: nivelul de protectie cerut:
Atunci cand aceste distante sunt asigurate,
constructiile se calculeaza si se executa in
conditii normale
Atunci cand aceste distante nu sunt asigurate,
structura trebuie intarita pentru a putea asigura structura trebuie intarita pentru a putea asigura
gradul de protectie cerut
Evaluarea efectelor exploziei p
C. Evaluarea efectelor exploziei
C.1 Evaluarea incarcaturii explozive
Deoarece unda de soc se propaga in mediul
inconjurator, evaluarea incarcarii date de
explozie trebuie facuta in mai multe puncte
Pentru structurile complexe se pot utiliza Pentru structurile complexe, se pot utiliza
metode avansate de calcul (Computational Fluid
Dynamics CFD) y )
In majoritatea cazurilor, se utilizeaza insa
metode mai simple pentru evaluarea incarcaturii
explozive
Incident overpressure, as a function of stand-off distance and net explosive weight
C.2 Evaluarea efectelor exploziei
Dupa evaluarea incarcaturii explozive, nivelele de
distrugere pot fi evaluate prin teste sau prin alte
studii (numerice analitice) studii (numerice, analitice)
Analiza trebuie sa tina cont de variatia in timp a
actiunii si de caracterul neliniar actiunii si de caracterul neliniar
Analizele neliniare dinamice folosite sunt similare
cu cele folosite in ingineria seismica g
Modelele de calcul: de la sisteme cu un grad de
libertate la cele cu mai multe grade de libertate
E ti t f i id t t hi h d Estimates of incident pressures at which damage may occur
CONCLUZII
Codurile de proiectare actuale nu contin prevederi
referitoare la actiunile accidentale cauzate de explozii referitoare la actiunile accidentale cauzate de explozii
externe sau actiuni teroriste
Sunt acoperite doar cazurile de ciocniri si explozii p p
interne
In cazul unor actiuni accidentale, trebuie sa se puna
t li it di t il i li accent pe limitarea distrugerilor si nu pe realizarea
unor cladiri rezistente la explozii
Scopul acestor prevederi este incorporarea unor Scopul acestor prevederi este incorporarea unor
masuri rezonabile care sa duca la imbunatatirea
comportarii si a sigurantei cladirii si ocupantilor dar si
d f ilit f t il hi l d i t ti i l de a facilita eforturile echipelor de interventie in cazul
producerii unui atac terorist
Curs Curs 10 10
M t I Master, an I
Metodologia de calcul
Obiectivele proiectrii
Este neeconomic i greu de realizat o structur civil astfel
p
ste eeco o c g eu de ea at o st uctu c ast e
nct s rmn intact in urma unei explozii cauzate de un
atac terorist. In cazul acestor cldiri, in care valorile care
trebuie protejate sunt chiar persoanele care se afla in
interiorul acestora, obiectivul principal l constituie reducerea
numrului de victime chiar in condiiile in care cldirile nu numrului de victime, chiar in condiiile in care cldirile nu
mai pot fi folosite dup eveniment. Aceasta abordare se
bazeaz deci pe limitarea sau reducerea avariilor. Pentru a p
salva vieile ocupanilor, primul obiectiv in faza de proiectare
l constituie reducerea avariilor cldirii si prevenirea
colapsului progresiv.
Principii de securitate
Este nevoie ca nc din faza de proiectare s fie definite
nivele de securitate i msurile necesare pentru ndeplinirea
l i f i d l t l i lor, in funcie de amploarea atacului.
prevenirea atacului: prin adoptarea unor msuri care s ngreuneze
aciunile teroriste (de exemplu evitarea parcrilor in apropierea aciunile teroriste (de exemplu evitarea parcrilor in apropierea
cldirilor). Este ns de dorit ca aceste msuri sa nu fie prea evidente,
pentru a nu stimula producerea unor atacuri
t i t l i d t t i ii t d l d l t i l ntrzierea atacului: dac un atac este iniiat, modul de alctuire al
zonei limitrofe sau anumite trsturi arhitecturale pot s ngreuneze
sarcina atacatorului. Acest lucru va permite forelor de paz sau
autoritilor s se mobilizeze i s stopeze atacul. Acest lucru se
poate crea prin realizarea unei zone tampon intre zonele accesibile
publicului si zonele vitale ale cldirii p
atenuarea efectelor atacului: in cazul in care atacul totui se produce,
rezistena cldirii va contribui la limitarea consecinelor atacului. Acest
nivel de protecie devine efectiv doar dup ce toate celelalte eforturi nivel de protecie devine efectiv doar dup ce toate celelalte eforturi
au fost epuizate.
Liniile de securitate mpotriva atacului
Recomandri de proiectare
Selecia amplasamentului
Deoarece presiunile provocate de explozii scad rapid cu
distana fa de surs, unul din mijloacele eficiente de
protecie l constituie asigurarea unei distane ct mai mari
intre cldire i un potenial atac terorist. Acest lucru se
poate realiza prin urmtoarele msuri speciale: poate realiza prin urmtoarele msuri speciale:
realizarea unei linii de securitate de-a lungul perimetrului cldirii
prin meninerea unei distane ct mai mari fa de zonele de acces prin meninerea unei distane ct mai mari fa de zonele de acces
ale autovehiculelor
limitarea numrului de autovehicule care au acces in zona de
it t securitate
realizarea unor denivelri intre cldire si perimetrul adiacent care
s mpiedice apropierea autovehiculelor p p p
folosirea unor bariere de protecie
Un mare rol in efortul de reducere a efectelor provocate de
Cerine arhitecturale
p
atacurile teroriste l are concepia arhitectural a cldirii.
Aceste msuri au de regul costuri foarte reduse dac
sunt luate n considerare nc din faza de proiectare sunt luate n considerare nc din faza de proiectare.
- Exteriorul cldirii
In general, exteriorul cldirii reprezint punctul sensibil in
cazul unei explozii
distanta minima fata de explozie
se realizeaz de regul din materiale casante.
Modul in care este amplasat cldirea poate sa aib un rol
important asupra vulnerabilitii acesteia. p p
In cazul ideal, cldirea ar trebui amplasat ct mai departe
de limita proprietii
Forma cldirii poate sa contribuie de asemenea la
reducerea sau amplificarea efectelor exploziei
elevaie
plan
elevaie
Profiluri care disipeaz unda de soc
plan
Profiluri care accentueaz unda de soc
p
elevaie
Influena profilului cldirii asupra p p
forei de impact a exploziei
Din punct de vedere al compartimentrii
- Interiorul cldirii
Din punct de vedere al compartimentrii
interioare, zonele nesigure cum ar fi intrrile,
zonele de aprovizionare garajele etc trebuie sa zonele de aprovizionare, garajele, etc, trebuie sa
fie separate de zonele sigure ale cldirii. Ideal ar fi
ca aceste zone sa fie plasate in afara cldirii sau p
la exteriorul acesteia
Soluii de mbuntaire a performantelor:
zona de intrare separat
zon de aprovizionare exterioar zon de aprovizionare exterioar
plasarea parcrilor in afara perimetrului cldirii
dac aceste spaii nu pot fi plasate la exteriorul p p p
cldirii, ele trebuie plasate in deschiderile marginale
iar intre acestea i celelalte spaii trebuie create spaii
tampon sau linii de protecie tampon sau linii de protecie.
Birouri
Intrare
Zona de
Spatiu
comercial
Strada
Etaj tehnic
aprovizionare
Garaj
Etaj tehnic
Compartimentare initiala
Z d
Birouri
Intrare/spatiu
comercial
Zona de
aprovizionare
Birouri
Etaj tehnic
Garaj Garaj
Compartimentare
imbunatatita
mbuntirea compartimentrii prin dispunerea judicioas a
spaiilor securizate de cele nesecurizate
Cerine structurale
- Colapsul progresiv
Datorit caracterului imprevizibil al ameninrii teroriste,
este practic imposibil prezicerea cu acuratee a naturii i
- Colapsul progresiv
p p p
intensitatii aciunii. De aceea, ca o msur de protecie,
este recomandat realizarea unei protecii mpotriva
colapsului progresiv datorat unor cedri locale ale colapsului progresiv datorat unor cedri locale ale
elementelor structurale.
Datorita consecinelor catastrofale ale producerii
colapsului progresiv, trebuie acordat o mare atenie
incorporrii acestor masuri in proiectarea cldirii.
Alegerea sistemului structural trebuie sa aib in vedere
tt f t l di t l l i i t i ibilit t d
- Sistemul structural
att efectele directe ale exploziei ct i posibilitatea de
producere a colapsului progresiv. Pentru a putea rezista
presiunii exercitate de explozie, sunt necesare materiale p p ,
care sa aib urmtoarele caracteristici:
Masa: elementele din materiale uoare nu ofer o
rezisten suficient la aciunea exploziei. Ex: o cldire cu rezisten suficient la aciunea exploziei. Ex: o cldire cu
planee metalice neacoperite cu beton
Rezistena la forfecare: elementele principale ale structurii
de rezisten si mbinrile acestora trebuie s i ating
capacitatea portanta la ncovoiere nainte de cedarea din capacitatea portanta la ncovoiere nainte de cedarea din
forfecare. Prevenirea cedrii fragile din forfecare sporete
semnificativ capacitatea structurii de a absorbi energia p g
degajat de explozie.
Rezistena sub ncrcri reversibile: elementele principale
ale structurii de rezisten i mbinrile acestora trebuie s
reziste presiunii orientate de jos n sus Unele sisteme reziste presiunii orientate de jos n sus. Unele sisteme
structurale, cum ar fi betonul precomprimat, ofer o
rezisten destul de redus la astfel de aciuni.
Pentru mbuntirea robusteii de ansamblu a structurii
- Alctuirea structurii
Pentru mbuntirea robusteii de ansamblu a structurii,
sunt recomandate urmtoarele masuri:
In cazul structurilor in cadre, trebuie limitat distana dintre stlpi. , p
Distanele mari dintre stlpi conduc la scderea capacitii de
redistribuire a eforturilor in cazul cedrii unui stlp
Deschiderile marginale sunt cele mai expuse la distrugeri in special Deschiderile marginale sunt cele mai expuse la distrugeri, in special
in cazul cnd se afla in apropierea strzilor - micorarea acestor
deschideri in zonele marginale.
Folosirea unor grinzi de transfer este total nerecomandat. Cedarea
unui astfel de element sau cedarea unui reazem al unui astfel de
element poate sa produc destabilizarea unei poriuni mari din p p p
cldire. De regul, aceste grinzi sunt dispuse la exteriorul cldirii,
pentru realizarea unor spatii largi la intrare, ceea ce conduce la
creterea vulnerabilitii acestora in cazul unei explozii creterea vulnerabilitii acestora in cazul unei explozii.
In cazul sistemelor cu perei structurali interiori, pereii longitudinali
trebuie fixai transversal pentru cresterea stabilitatii si scderea
i l ii l t l l l i riscul propagrii laterale a colapsului.
In cazul sistemelor cu perei structurali exteriori, acetia trebuie
legai lateral pentru a reduce poriunea liber de perete
Structura este proiectata sa reziste la ncrcrile
- Proiectarea directa
p
convenionale iar apoi este verificat rspunsul sub aciunea
exploziei
In final proiectantul trebuie s se asigure c sunt ndeplinite In final, proiectantul trebuie s se asigure c sunt ndeplinite
toate cerinele rezultate din ncrcrile convenionale
Procesul iterativ este necesar deoarece masurile de
p[rotectie pot s conduc la scderea performanelor
structurii sub celelalte ncrcri de calcul.
Nivelul de distrugere rezultat din calcul poate fi: Nivelul de distrugere rezultat din calcul poate fi:
Minor: elementele nestructurale (ferestre, ui, perei despritori) sunt
avariate sau distruse i se nregistreaz rnii
Moderat: avariile structurale sunt localizate i pot fi remediate. Sunt Moderat: avariile structurale sunt localizate i pot fi remediate. Sunt
afectate elementele mai puin importante (grinzi, planee, perei
neportani). Pot sa fie nregistrai rnii i chiar pierderi de viei
omeneti.
Major: elementele structurale principale (stlpi, grinzi de transfer) i
pierd capacitatea portanta antrennd i cedarea elementelor
adiacente. Se pot nregistra numeroase victime iar cldirea nu mai p g
poate fi reparat
Deoarece efectele directe ale exploziei scad rapid cu distana
- Elementele structurale
Deoarece efectele directe ale exploziei scad rapid cu distana
de la locul exploziei, preocuparea principal o constituie
asigurarea rspunsului local al elementelor structurale. g p
Proiectarea elementelor cadrelor perimetrale are la baz
A. Cadrele perimetrale
p
dou considerente principale
stlpii exteriori trebuie proiectai astfel nct s reziste efectelor directe
l l i i ale exploziei
trebuie s se asigure c elementele cadrelor perimetrale au suficient
robustee astfel nct avariile locale s nu conduc la producerea p
colapsului progresiv
Deoarece stlpii au o suprafa exterioar redus, ncrcrile
provenite din aciunea directa a exploziei (unda de oc) sunt
mai reduse. Stlpii sunt ns solicitai direct de undele
reflectate de cldire care de regula sunt de cteva ori mai reflectate de cldire, care de regula sunt de cteva ori mai
puternice dect undele iniiale datorita amplificrii.
In cazul stlpilor aflai in apropierea unui automobil ncrcat
cu explozibil, principalele moduri de cedare sunt flambajul i
ruperea din forfecare.
Flambajul se poate produce in cazul stlpilor aflai in
i l bli d l iil t apropierea zonelor publice, deoarece exploziile pot s
distrug legaturile laterale ale acestora stlpii trebuie s fie
astfel proiectai nct s rmn stabili pe dou trei nivele astfel proiectai nct s rmn stabili pe dou trei nivele.
In cazul stlpilor metalici, este recomandat ca mbinarea de
continuitate sa fie amplasat ct mai sus posibil fa de
nivelul terenului.
Structurile cu perei portani din beton pot s ofere un nivel
sporit de protecie la aciunea exploziilor atunci cnd sporit de protecie la aciunea exploziilor atunci cnd
procentul de armare este adecvat pentru asigurarea unei
comportri ductil se pot folosi pentru poriunile din comportri ductil se pot folosi pentru poriunile din
structur aflate in imediata apropiere a zonei securizate.
Peretii din zidrie au o comportare mult mai fragila fiind
nerecomandai n cazul cldirilor noi.
ncrcarea principal care solicit acoperiul este presiunea
B. Sistemul de acoperi
ncrcarea principal care solicit acoperiul este presiunea
exercitat pe vertical de sus n jos.
Zonele critice sunt reprezentate de deschiderile perimetrale -
d hid il i t i i i li it t deschiderile interioare mai puin solicitate.
Incrcrile suplimentare - presiunea exercitata de jos in sus,
produs prin propagarea undei de oc prin interiorul golurilor p p p p g p g
si de suciunea produs in timpul fazei negative.
Protecie ridicat - planee de beton si grinzi de beton pe
ambele direcii ambele direcii.
Protectie mai scazuta - planseele realizate cu grinzi metalice
si placa de beton. Comportarea se poate mbunti dac
sunt realizate planee cu conlucrare ntre structura metalic
i placa de beton.
Planseele prefabricate i precomprimate ofer o siguran Planseele prefabricate i precomprimate ofer o siguran
mult inferioar celorlalte sisteme.
Protecia cea mai sczuta o ofer sistemele realizate din
l di t l lemn sau din metal.
P t ifi l l t b i l t id t i
C. Sistemul de planeu
Pentru verificarea planeelor, trebuie luate n considerare trei
scenarii posibile:
explozia aerian p
redistribuirea ncrcrilor in cazul cedrii stlpilor sau pereilor portani
capacitatea de reinere a fragmentelor in cdere provenite de la
etajele superioare etajele superioare
In cazul structurilor aflate in imediata vecintate a unor spaii
deschise circulaiei, presiunea vertical orientat de jos in
sus (explozia unei maini) poate s conduc la prbuirea
planeului pe mai multe nivele i pe mai multe deschideri
O atenie sporit trebuie acordat cldirilor care prezint O atenie sporit trebuie acordat cldirilor care prezint
retrageri sau etaje n consol
Trebuie de asemenea acordat o atenie sporit planeelor Trebuie de asemenea acordat o atenie sporit planeelor
aflate deasupra zonelor nesecurizate: intrrile, spaiile de
aprovizionare, garaje, etc.
Protecie sczut - planeele prefabricate sau precomprimate
Costurile sistemelor de protecie
Costurile iniiale
Costurile iniiale ale sistemelor de protecie se pot mpri in:
costuri fixe: elementelor de securitate si spaiul aferent funcionarii
Costurile iniiale
costuri fixe: elementelor de securitate si spaiul aferent funcionarii
acestora; nu depind de nivel atacului
costuri variabile - costurile pentru realizarea proteciei structurii
mpotriva efectelor exploziei depind direct de nivelul de ameninare p p p
adic de nivelul ncrcturii explozive.
Proiectantul nu poate stabili cu exactitate valoarea maxim a
ncrcturii explozive dar poate s defineasc i s realizeze ncrcturii explozive dar poate s defineasc i s realizeze
un perimetru minim de securitate.
Costurile realizrii acestui perimetru minim iau in considerare
tt t il il d t i t i t l t l i att costurile masurilor de protecie ct i costul terenului,
Chiar dac este dificil realizarea unei estimri precise a
costurilor totale, se poate face o clasificare a acestor masuri , p
n funcie de mrimea costurilor necesare implementrii lor:
ntrirea zonelor nesecurizate
masuri pentru mpiedicarea colapsului progresiv masuri pentru mpiedicarea colapsului progresiv
elemente de nchidere exterioar cu comportare mbuntit
Legtura dintre costul msurilor de protecie i
reducerea riscului reducerea riscului
Atunci cnd costul sistemelor de protecie rezult prea ridicat,
pot fi rmate trei ci de red cere a cost rilor
Stabilirea prioritilor
pot fi urmate trei ci de reducere a costurilor:
reducerea ameninrii
crearea unor obstacole
acceptarea riscului
In unele cazuri, beneficiarul poate s opteze pentru unele
sau altele dintre aceste masuri sau altele dintre aceste masuri
Luarea in considerare a masurilor de protecie nc din faza
d i t d l d t il de proiectare conduce la reducerea costurilor
In multe situaii probabilitatea sczut de producere a unui In multe situaii, probabilitatea sczut de producere a unui
atentat nu constituie un motiv suficient pentru luarea deciziei
de realizare a unor masuri de protecie.
De aceea, este de neles de ce aceste masuri sunt de regula
adoptate doar in cazul cldirilor cu factor mare de risc in p
condiiile in care normele nu prevd obligativitatea acestora.
Pe baza acestui scenariu, cldirile pot fi mprite in dou
Stabilirea prioritilor
p p
categorii:
cldiri care nu ncorporeaz masuri de protecie, eventual msurile
minime de protecie minime de protecie
cladiri care ncorporeaz msuri ridicate de protecie
De aceea, in cazul cldirilor de importan normal,
implementarea msurilor de protecie se limiteaz de regul
la adoptarea msurilor minime.
2.1 Approved Document A pp
Acest document se constituie ca un ghid practic referitor la
evaluarea integritatii structurale si asigurarea unei robusteti
corepunzatoare a cldirilor si trateaz urmtoarele 3
aspecte:
A1 Incarcari A1 - Incarcari
A2 - Micarea terenului
A3 - Colapsul progresiv A3 Colapsul progresiv
Scopul principal al seciunii A3 il constituie masurile pentru Scopul principal al seciunii A3 il constituie masurile pentru
evitarea colapsului progresiv printr-o conformare adecvata
a structurii si printr-o robustee corespunztoare a
l t l d i l i d ii elementelor reducerea riscului producerii unor
distrugeri disproporionate in raport cu cauzele care au stat
la baza producerii accidentului la baza producerii accidentului
On the morning of 16th of May 1968 an
explosion caused the collapse of one
corner of a 23 storey block of flats corner of a 23 storey block of flats
(apartments) in Clever Road, Newham in
east London.
The structure of Murrah Federal
Building before and after the car
bomb attack of 1995 bomb attack of 1995
Metodologia de verificare presupune urmtorii pai: Metodologia de verificare presupune urmtorii pai:
a) se determina clasa cldirii
Clasa Tipul cldirii si ocuparea
1
Case cu maxim 4 etaje
C Cldiri agricole
2A Cldiri de locuit cu 5 nivele
Blocuri de locuine cu maxim 4 etaje
2
Cldiri comerciale cu maxim 3 etaje si mai puin de 2000m
2
de
planeu pe fiecare etaj
2B Hoteluri, blocuri de locuine sau alte cldiri rezideniale care au
intre 5 si 15 etaje intre 5 si 15 etaje
Cldiri comerciale care au intre 3 si 15 etaje
Spitale care au maxim 3 etaje
Cldiri de birouri care au intre 4 si 15 etaje Cldiri de birouri care au intre 4 si 15 etaje
3 Toate cldirile apartinand claselor 2A si 2B care au un numr mai
mare de etaje sau suprafee mai mari de planeu
Sli de sport sau spectacole cu mai mult de 5 000 de locuri Sli de sport sau spectacole cu mai mult de 5 000 de locuri
Cldiri care adpostesc activititati sau substane periculoase
Clasele de importanta, in conformitate cu prEN-1990
Clasa de Descriere Exemple de cladiri sau lucrari
Clasele de importanta, in conformitate cu prEN 1990
Clasa de
importanta
Descriere Exemple de cladiri sau lucrari
ingineresti
CC1 Consecinte reduse sau neglijabile
datorate pierderilor de vieti
Cladiri agricole, care nu
adapostesc decat ocazional p
omenesti, intreruperii activitatilor
economice, sociale sau de
protejare a mediului
p
oameni, etc.
CC2 Consecinte considerabile Cladiri de birouri sau de CC2 Consecinte considerabile
datorate pierderilor de vieti
omenesti, intreruperii activitatilor
Cladiri de birouri sau de
locuit, cladiri publice
,
CC3 Consecinte grave datorate
pierderilor de vieti omenesti,
i t ii ti it til
Sali de sport, sali de
spectacole, cu aglomerari
i d intreruperii activitatilor
mari de persoane

b) pentru cldirile din clasa 1 nu sunt necesare masuri
speciale daca au fost proiectate si realizate conform p p
seciunilor A1 si A2 din prezentul document
c) pentru cldirile din clasa 2A, este necesara legarea
stlpilor fiecrui nivel dup ambele direcii si ancorarea
efectiva a planeelor suspendate (conditiile efective de
realizare si modul de calcul este precizat prin normele de
calcul corespunzatoare fiecarui tip de structura ex : calcul corespunzatoare fiecarui tip de structura, ex.:
BS5628: Part 1 Structural use of unreinforced masonryy
BS5950: Part 1 Structural use of steelwork in building
BS8110: Part 1 Structural use of plain, reinforced and prestressed concrete
d) pentru cldirile din clasa 2B, este necesara legarea
stlpilor fiecrui nivel dup ambele direcii si ancorarea p p
efectiva a planeelor suspendate. In plus fata de cazul
cldirilor din clasa 2A, trebuie sa se asigure:
legarea efectiva pe verticala a tuturor stlpilor si pereilor
portani
i l i t ibil li i i i t in cazul in care nu este posibila realizarea primei variante,
trebuie sa se verifice ca in cazul in care se nltura oricare
dintre stlpii structurii de rezistenta si oricare dintre dintre stlpii structurii de rezistenta si oricare dintre
grinzile care susin unul sau mai muli stlpi, structura
ramane stabila. Trebuie sa se asigure ca nu mai mult de
15% din suprafaa planeului (dar nu mai mult de 70m
2
)
este in pericol sa se prabuseasca iar avaria nu se va
extinde mai departe de nivelul adiacent superior sau extinde mai departe de nivelul adiacent superior sau
inferior
a) seciune orizontala b) seciune verticala
At i d t ibil i t diii Atunci cnd nu este posibila asigurarea acestor condiii
elementele respective trebuie considerate elemente cheie
si trebuie proiectate in consecina si trebuie proiectate in consecina
Un element structural ncadrat in clasa elementelor Un element structural ncadrat in clasa elementelor
cheie, trebuie sa fie capabil sa sustina o ncrcare
accidentala de 34 kN/m
2
. Aceasta ncrcare accidentala
trebuie luata in considerare simultan cu 1/3 din incarcarile
luate in calcul la dimensionarea elementului respectiv
( d t i til t ) (zpada, vnt, seism, ncrcarea utila, etc).
) t ldi il di l 3 t l e) pentru cldirile din clasa 3, este necesara evaluarea
riscului in cazul producerii oricror situaii accidentale ce
pot fi prevzute dar si in cazul unor situaii excepionale pot fi prevzute dar si in cazul unor situaii excepionale,
greu de prevzut
Aplicatie colaps progresiv Aplicatie colaps progresiv
HIGH RISE BUILDING
STRUCTURES IN TAIWAN STRUCTURES IN TAIWAN
THE TAIPEI 101 THE TAIPEI 101
Taipei 101
Cladirea este impartita in 8 p
tronsoane suprapuse
Pentru prevenirea colapsului Pentru prevenirea colapsului
progresiv au fost realizate 10
l f t i t t plansee foarte rezistente
(super plansee), pentru a
impiedica producerea
colapsului progresiv colapsului progresiv
STRUCTURAL PLAN OF HIGHER STORIES
MECHANICAL PLAN
There are 16 outriggers,
1 vertical belt truss 1 1 vertical belt truss, 1
horizontal belt truss
and moment
connection girders to
stop unexpected
progressive collapse
18

Siguranta Structurilor La Actiuni Speciale - Curs Tot

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Siguranta Structurilor La Actiuni Speciale - Curs Tot

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Universitatea Politehnica Timioara

- exponentul lui Davenport

Caracteristicile fluctuante ale turbulentei pot fi exprimate sub forma

ca scari fundamentale si considerand S

=1 (acelasi fluid in M si N),

este exponentul lui Davenport

bar din oel cu lungimea de 106 cm, pe care sunt

You might also like