Farmacie Part7

1380
Rezidentiat 2004
Tema nr. 47 Preparate vaginale si uretrale
BIBLIOGRAFIE:
PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a
7. Tehnologie farmaceutica industriala Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1247001. Caracteristici fizice ale supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale; alegeti varianta corecta A. forma cilindro-conica B. forma de torpila C. foma sferica sau ovoidala D. forma de cilindri ascutiti la un capat E. forma de cilindri rotunjiti la un capat
(pag. 889, [FR X])
F1247002. Comportamentul la dizolvare, conform prevederilor farmacopeei, a supozitoarelor vaginale cu masa gelatinoasa:alegeti varianta corecta A. sa se dizolve in cel mult 1 ora B. sa se dizolve in cel mult 30 minute C. sa se dizolve in cel mult 2 ore D. sa se disperseze sub forma de mici particule in 30 minute E. sasi reduca volumul la jumatate in cel mult 1 ora
(pag. 890, [FR X])
F1247003. Cum sunt incluse in farmacopee supozitoarele vaginale: A. in monografie separata B. in monografia medicamentelor care se administreaza pe cale vaginala si uterina C. in grupul medicamentelor semisolide D. alaturi de monografia de supozitoare uretrale, in monografie separata E. in monografia Supozitoare
(pag. 889, [FR X])
F1247004. In unele formulari de supozitoare vaginale se introduc glucide (lactoza, glucoza) cu unul din urmatoarele roluri A. micsoreaza densitatea supozitoarelor B. cresc densitatea supozitoarelor C. au un efect regenerator al mucoasei D. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei dupa descompunere la acid lactic de flora microbiana (B.Doderlein), cu rol protector E. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei la valoarea de 4-4,5 prin capacitate tampon si cu efecte benefice in apararea antimicrobiana
(pag. 551, [7])
F1247005. Supozitoarele cu glicerol oficinale suntdestinate tratamentului local:alegeti varianta corecta A. vaginal, cu rol emolient B. rectal, cu rol emolient C. uretral, cu rol emolient D. rectal, cu rol evacuator E. vaginal, cu rol hidratant
1380
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
1381
Rezidentiat 2004
(pag. 891, [FR X]; 544, [7])
F1447006. Conform FR.X, formula de preparare a masei gelatinoase, folosita ca baza de supozitoare pentru ovule, este: A. gelatina 4 g, glicerina 10 g, apa distilata 2 g B. gelatina 5 g, glicerina 8 g, apa distilata 3 g C. gelatina 2 g, glicerina 10 g, apa distilata 4 g D. gelatina 10 g, glicerina 4 g, apa distilata 2 g E. gelatina 8 g, glicerina 5 g, apa distilata 3 g
(pag. 890, [9])
F1447007. Conform FR.X, masa supozitoarelor vaginale preparate cu masa gelatinoasa este cuprinsa intre: A. 1 - 2 g B. 2 - 3 g C. 2 - 4 g D. 5 - 12 g E. 12 - 14 g
(pag. 889, [9])
F1447008. Excipientii grasi folositi la prepararea supozitoarelor vaginale sunt: A. unt de cacao, gliceride semisintetice, polietilenglicoli B. unt de cacao, polietilenglicoli, masa gelatinoasa C. unt de cacao, masa gelatinoasa D. gliceride semisintetice, polietilenglicoli E. unt de cacao, gliceride semisintetice
(pag. 551, [7])
F1547009. Masa gelatinoas: A. este o baz liposolubil B. este prevzut de FR X C. nu este prevzut de FR X D. se preteaz la prepararea ovulelor prin modelare manual E. nu se preteaz la prepararea supozitoarelor prin topire i turnare n forme
(pag. 890, [10])
F1547010. Ovulele nu se folosesc pentru: A. aciune antiinflamatoare B. aciune anticoncepional C. tratament local D. efecte sistemice E. aciune antifungic
(pag. 551, [7])
F1547011. Supozitoarele uretrale au form: A. cilindro-conic B. cilindric, fiind subiri i ascuii la un capt C. torpil D. sferic E. ovoidal
(pag. 551, [7])
F1547012. Supozitoarele uretrale au lungimea:
1381
1382
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. 5-10 mm 5-10 cm 1-2 cm 2-4 cm 15-25 cm
(pag. 889, [10])
F1547013. Supozitoarele vaginale preparate prin modelare manual au form: A. cilindro-conic B. cilindric C. torpil D. sferic E. ovoidal
(pag. 890, [10])
F1547014. Untul de cacao: A. nu este prevzut de FR X B. este un excipient hidrofil C. se obine prin presarea la rece a seminelor de Theobroma cacao D. are tendin de rncezire E. se pstreaz mrunit prin rzuire
(pag. 542, [7])
F1647015. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale au rolul de conservanti antimicrobieni ? A. Arlacelul 186 B. Alcoolul cetilic 5 % C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil D. Tween-ul 80 E. Acidul sorbic, nipaesterii
(pag. 544-545, [7])
F1647016. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale au rolul de sechestranti ? A. Propilenglicolul B. Acidul ascorbic, EDTA C. Tweenurile si spanurile D. Polietilenglicolii E. Sarurile acizilor biliari
(pag. 544-545, [7])
F1647017. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale, au rolul de antioxidanti ? A. Miristatul de propilenglicol B. Acidul sorbic, nipaesterii C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil D. Hialuronidaza E. Uleiul de ricin
(pag. 544-545, [7])
F1647018. Dintre bazele de supozitoare vaginale, sunt hidrosolubile urmatoarele: A. Massa Wecobee B. Massa Suppocire
1382
1383
Rezidentiat 2004
C. Massa Valsup D. Massa tripla E. Massa Valmen
(pag. 543-544, [7])
F1647019. Dupa FR X supozitoarele vaginale preparate din baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve n cel mult: A. 2 ore B. 45 de minute C. 1 ora D. 5 minute E. 30 de minute
(pag. 890, [9])
F1647020. Dupa FR X supozitoarele vaginale preparate din baze liposolubile trebuie sa se topeasca n cel mult: A. 45 de minute B. 25 de minute C. 60 de minute D. 30 de minute E. 5 minute
(pag. 890, [9])
F1647021. La prepararea supozitoarelor vaginale, masa gelatinoasa folosita ca baza are urmatoarea formula: A. gelatina 10 g, glicerina 2 g, apa distilata 6 g B. gelatina 2 g, glicerina 5 g, apa distilata 10 g C. gelatina 2 g, glicerina 10 g, apa distilata 4 g D. gelatina 5 g, glicerina 5 g, apa distilata 10 g E. gelatina 2 g, glicerina 10 g, apa distilata 5 g
(pag. 890, [9])
F2147022. Globulele care au masa de 2 - 4 g se prepara din: A. excipienti grasi B. excipienti glucidici C. masa gelatinoasa D. stearat de glicerol E. uleiuri cu vascozitate redusa
(pag. (7) 551)
F2147023. Un excipient glucidic (de exemplu lactoza) adaugat in formularea supozitoarelor vaginale are rolul de a: A. servi ca agent de consistenta B. favoriza fluidizarea bazei si a usura turnarea in forme C. fi mediu nutritiv pentru bacilul Doderlein D. facilita dizolvarea supozitorului E. facilita topirea supozitorului
(pag. (7) 551)
F2147024. pH-ul vaginal cu rol in apararea antimicrobiana a mucoasei trebuie sa aiba valoarea: A. 3,5 -, 4,0 B. 4,0 - 4,5 C. 4,5 - 7,5
1383
1384
Rezidentiat 2004
D. 6,0 - 7,5 E. 7,5 - 8,0
(pag. (7) 551)
F2147025. Conform FR X, urmtoarele afirmaii referitoare la prepararea supozitoarelor sunt valabile, cu excepia: A. se pot obine prin modelare, turnare sau presare B. substanele farmaceutice se dizolv, se emulsioneaz sau, dup o prealabil pulverizare, se suspend n baza de supozitor C. se pot folosi baze de supozitoare liposolubile sau hidrosolubile D. se pot folosi substane auxiliare (de exemplu: diluani, adsorbani, ageni tensioactivi, conservani antimicrobieni potrivii) E. dozele terapeutice maxime pentru substanele toxice i pentru cele puternic active sunt mai mari dect n cazul celor folosite pentru prerparatele farmaceutice administrate intern
(pag. 889, [10])
F2147026. Supozitoarele vaginale preparate cu masa gelatinoas au masa de: A. 2 3 g B. 1 2 g C. 2 4 g D. 5 12 g E. 6 8 g

(pag. 889, [10])
F2147027. Masa gelatinoas folosit la prepararea supozitoarelor vaginale se obine din gelatin:glicerol:ap distilat n proporiile: A. 4:10:2 B. 10:4:2 C. 2:10:4 D. 4:2:10 E. 5:10:15
(pag. 890, [10])
F2147028. Conform FR X, supozitoarele vaginale preparate cu unt de cacao sau cu grsimi semisintetice neutre au masa de: A. 1 2 g B. 2 4 g C. 4 6 g D. 5 8 g E. 5 12 g
(pag. 889, [10])
F2147029. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare al supozitoarele uretrale sunt valabile, cu excepia: A. au form de clindri ascuii la unul din capete B. au lungimea de 5 10 cm C. au diametrul de 2 7 mm D. au masa de 4 5 g E. se mai numesc i bujiuri
(pag. 889, [10])
F2147030. Conservarea supozitoarelor vaginale se face: A. n recipiente bine nchise, la rece
1384
1385
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. n recipiente nchise etan, la loc rcoros n recipiente bine nchise, la cel mult 25 C n recipiente ermetice, la cel mult 25 C n recipiente bine nchise, ntre 8 15 C
(pag. 890, [10])
F2247031. Supozitoarele vaginale, sunt incluse in farmacopee in A. monografie separata B. monografia medicamentelor care se administreaza pe cale vaginala si uterina C. in grupul medicamentelor semisolide D. in monografia preparatelor care se administreaza pe mucoase E. in monografia Supozitoare
(pag. FRX,889)
F2247032. Caracteristici fizice ale supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale A. forma cilindro-conica B. forma de torpila C. foma sferica sau ovoidala D. forma de cilindri ascutiti la un capat E. forma de cilindri rotunjiti la un capat
(pag. FRX,889)
F2247033. Supozitoarele cu glicerol oficinale sunt A. destinate tratamentului local vaginal, cu rol emolient B. destinate tratamentului local rectal, cu rol emolient C. destinate tratamentului local uretral, cu rol emolient D. destinate tratamentului local rectal, cu rol evacuator E. destinate tratamentului local vaginal, cu rol hidratant
(pag. frx,889)
F2247034. Comportamentul la dizolvare , conform prevederilor farmacopeei, a supozitoarelor vaginale cu masa gelatinoasa A. sa se dizolve in cel mult 1 ora B. sa se dizolve in cel mult 30 minute C. sa se dizolve in cel mult 2 ore D. sa se disperseze sub forma de mici particule in 30 minute E. sa si reduca volumul la jumatate in cel mult 1 ora
(pag. FRX,889)
F2247035. In unele formulari de supozitoare vaginale se introduc glucide (lactoza, glucoza) cu rol A. micsoreaza densitatea supozitoarelor B. cresc densitatea supozitoarelor C. au un efect regenerator al mucoasei D. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei dupa descompunere la acid lactic de catre flora microbiana (B.Doderlein), cu rol protector antimicrobian E. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei la valoarea de 4-4,5 prin capacitate tampon si cu efecte benefice in apararea antimicrobiana
(pag. Leucuta,551)
F2547036. In terapeutica ovulele se folosesc pentru urmatoarele efecte cu exceptia: A. tratament local B. actiune anticonceptionala C. efect antiinflamator
1385
1386
Rezidentiat 2004
D. efect sistemic E. actiune antifungica
(pag. 551/7)
F2547037. Forma supozitoarelor uretrale este : A. ovoidala B. sferica C. de torpila D. cilindrica,fiind subtiri si ascutiti la un capat E. cilindro-conica
(pag. 551/7)
F2547038. Afirmatiii corecte referitoare la masa gelatinoasa: A. nu este prevazuta de FR X B. este o baza liposolubila C. se foloseste la prepararea ovulelor prin modelare manuala D. este prevazuta de FR X E. nu se foloseste la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare in forme
(pag. 891/10)
F2547039. Referitor la untul de cacao este adevarat ca: A. se obtine prin presarea la cald a semintelor de teobroma cacao B. este un excipient hidrofil C. nu este prevazut in FR X D. se pastreaza maruntit prin razuire E. nu are tendinta de rancezire
(pag. 542/7)
F2547040. Lungimea supozitoarelor uretrale este de: A. 15-25 cm B. 2-4 cm C. 1-2 cm D. 5-10 cm E. 5-10 mm
(pag. 889/10)
F2647041. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul cldurii uscate la: A. 160-180C B. 180-200C C. 200-220C D. 220-250C E. 250-350C
(pag. 8, pag. 405)
F2647042. Operatia de spalare a dopurilor de cauciuc se incheie cu sterilizarea: A. prin autoclavare la120 C timp de 60 minute B. prin autoclavare la 115-121 C timp de 15 minute C. cu ajutorul cldurii uscate, la 140 C, 30 de minute D. cu ajutorul cldurii uscate la 160 C, 30 de minute E. prin fierbere la 100 C
(pag. 8, pag. 462)
1386
1387
Rezidentiat 2004
F2647043. Izotonizarea este obligatorie la: A. solutii perfuzabile B. solutii injectabile coloidale C. solutii injectabile uleioase D. suspensiile injectabile E. solutii injectabile cu administrare subcutanat
(pag. 10, pag. 511)
F2647044. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate n FR X: A. perfuzie cu arginin B. perfuzia cu trometamol C. perfuzia de lactat de sodiu D. perfuzia cu clorur de amoniu E. perfuzia cu clorur de sodiu
(pag. 10, pag.508)
F2647045. Apa distilat pentru injectabile se pstreaz n industrie n tancuri de capacitate mare, la temperatura de cca: A. 60 C B. 70 C C. 80 C D. 90 C E. 100 C
(pag. 8. pag.441)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1247046. Alegeti gliceridele semisintetice care pot fi folosite ca excipienti pentru prepararea supozitoarelor vaginale A. Adeps solidus B. Suppocire C. Witepsol D. Massa estarinum E. Eudragit
(pag. 543, [7])
F1247047. Aspectul supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale la Controlul Aspectului A. rotund B. ovoidal C. omogen D. sa-si pastreze forma si consistenta la temperatura camerei E. in sectiune, examinate cu lupa, nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule
(pag. 889, [FR X])
F1247048. Care dintre consideratiile de mai jos referitoare la calea de administrare vaginala a substantelor medicamentoase folosind supozitoare, sunt corecte A. este destinata tratamentului local B. este destinata in mod curent tratamentului general C. se evalueaza posibilitatea utilizarii ei ca o cale alternativa D. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala este posibila E. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala nu este
1387
1388
Rezidentiat 2004
posibila
(pag. 551, [7])
F1247049. La prepararea prin topire-turnare a supozitoarelor vaginale pentru a evita pierderile de material si un dozaj necorespunzator este nevoie de cunoasterea urmatoarelor: A. capacitatea formei goale B. cantitatea de excipient care o umple C. cantitatea de excipient dislocuita de cantitatea de substanta medicamentoasa D. factorii de dislocuire ai excipientului de catre 1 g substanta medicamentoasa E. in cazul in care nu dispunem de factori de dislocuire ai excipientului folosit, metoda topirii-turnarii nu este aplicabila
(pag. 546-7,551, [7])
F1247050. Particularitati ale supozitoarelor vaginale in functie de excipientul folosit la preparare, conform farmacopeei A. masa de 2-4 g daca sunt preparate cu unt de cacao B. masa de 5-12 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre C. masa de 2-4 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa D. masa de 5-12 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa E. masa de 2-3 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre
(pag. 889, [FR X])
F1247051. Prepararea supozitoarelor uretrale, se face prin urmatoarele metode; alegetoi variantele corecte A. prin metoda topirii-turnarii B. prin modelare manuala C. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin suspendare D. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin dizolvare E. pentru calcularea cantitatii de excipient lipofil turnat in matrite metalice se face tinind seama de raza sectiunii circulare a bujiului, lungimea acestuia si densitatea excipientului
(pag. 551, [7])
F1247052. Procedeul topirii si turnarii pentru obtinerea supozitoarelor vaginale:precizati variantele corecte A. se preteaza la unt de cacao, gliceride semisintetice sau polietilenglicoli B. se poate folosi in productia la scara mica sau in productia la scara industriala C. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de dizolvare D. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de suspendare E. matritele de turnare a excipientului topit sunt confectionate doar din metal
(pag. 546,551, [7])
F1247053. Supozitoarele uretrale se pot prepara A. cu unt de cacao B. cu masa gelatinoasa C. cu Adeps solidus D. prin topire-turnare in forme cind excipientii sunt liposolubili E. prin modelare manuala cind excipientii sunt liposolubili
(pag. 551, [7])
F1247054. Supozitoarele uretrale sunt destinate tratamentului unor afectiuni ale uretrei, putind avea rol: A. antiseptic B. antiinflamator C. astringent
1388
1389
Rezidentiat 2004
D. antihemoragic E. analgezic
(pag. 551, [7])
F1347055. Comprimatele vaginale se caracterizeaza prin: A. forma adaptata spre a favoriza retinerea in vagin B. dezagregare prin efervescenta C. dezagregare intirziata D. dezagregare prin formare de spuma E. rezistenta mecanica mare
(pag. 577)
F1347056. Determinarile pentru controlul supozitoarelor cu masa gelatinoasa sunt: A. aspect, forma, dimensiuni B. omogenitate in sectiune C. rezistenta mecanica D. comportament la dizolvare E. testul pentru intervalul de topire
(pag. 889)
F1347057. Excipientii utilizati pentru prepararea supozitoarelor vaginale sunt: A. unt de cacao B. gliceride semisintetice C. glicerina-stearat de sodiu D. masa gelatinoasa E. polietilenglicoli
(pag. 551)
F1347058. Masa gelatinoasa se prepara cu: A. gelatina A (cationica) B. gelatina B (anionica) C. gelatina cu forta de gelificare 230-250 Bloom D. gelatina cu viscozitate dinamica cel putin 10 mPa.s E. gelatina cu 1500 microorganisme aerobe/gram
(pag. 544,435)
F1447059. Cantitatea de excipient necesara pentru prepararea supozitoarelor uretrale prin topireturnare in matrite metalice se calculeaza in functie de: A. densitatea excipientului B. lungimea supozitorului C. diametrul supozitorului D. capacitatea formei E. forma supozitorului
(pag. 551, [7])
F1447060. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele uretrale sunt adevarate: A. se mai numesc si pesarii B. se mai numesc si bujiuri C. au forma de torpila D. au forma cilindrica E. sunt rigide
(pag. 551, [7])
1389
1390
Rezidentiat 2004
F1447061. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele vaginale nu este adevarata: A. se mai numesc si ovule sau globule B. se folosesc pentru tratamentul local al unor afectiuni vaginale C. se folosesc frecvent pentru actiune sistemica D. contin substante medicamentoase cu actiune antiseptica, antiinflamatoare, antifungica E. se prepara numai prin modelare manuala
(pag. 551, [7])
F1447062. Excipientii folositi pentru prepararea supozitoarelor uretrale sunt: A. untul de cacao B. amestecuri de polietilenglicoli C. gliceride semisintetice D. masa gelatinoasa E. intotdeauna grasimi semisintetice
(pag. 551, [7])
F1447063. Formele farmaceutice utilizate pentru tratamentul local al afectiunilor vaginale sunt: A. globule B. pilule C. comprimate D. creioane E. pulberi
(pag. 551, [7])
F1447064. Supozitoarele vaginale au forma: A. cilindro-conica B. sferica C. ovoidala D. cilindrica E. de torpila

(pag. 889, [9])
F1547065. Conform FR X controlul calitii supozitoarelor prevede determinarea: A. aspectului B. comportamentului la topire sau dizolvare C. uniformitatea volumului D. uniformitatea masei E. dozarea substanelor active
(pag. 889, [10])
F1547066. Lactoza folosit la obinerea ovulelor: A. are rol conspergant B. are numai rol diluant C. are rol aglutinant D. este baza de supozitor cea mai folosit E. constituie un mediu nutritiv pentru bacilul Doderlein
(pag. 551, [7])
F1547067. Ovulele preparate n farmacie, prin modelare manual, cu unt de cacao sau cu grsimi semisintetice neutre au: A. form sferic B. 5-12 g
1390
1391
Rezidentiat 2004
C. 2-4 g D. 1-3 g E. 1-2 g
(pag. 889, [10])
F1547068. Ovulele preparate ovulele preparate n farmacie, prin topire i turnare n forme folosind ca excipient masa gelatinoas au: A. 5-12 g B. 1-8 g C. 5-6 g D. 5-10 g E. form ovoidal
(pag. 889, [10])
F1547069. pH-ul normal al secreiei vaginale este: A. acid B. alcalin C. neutru D. uor acid E. 4-4,5
(pag. 551, [7])
F1547070. Referitor la ovule: A. FR X prevede o monografie de generaliti numai pentru acestea B. FR X prevede o monografie ce cuprinde preparatele vaginale, rectale i uretrale C. FR X prevede i monografii individuale D. FR X prevede monografia individual a ovulelor cu nistatin E. FR X nu prevede monografii individuale
(pag. 889, [10])
F1547071. Substanele auxiliare folosite la prepararea supozitoarelor, conform FR X, sunt: A. diluani B. adsorbani C. ageni tensioactivi D. conservani antimicrobieni E. colorani
(pag. 889, [10])
F1547072. Tratamentul local al infeciilor vaginale se efectueaz cu: A. unguente B. aerosoli C. comprimate D. drajeuri E. granule
(pag. 551, [7])
F1547073. Untul de cacao: A. este prevzut de FR X B. este un excipient natural C. se obine prin presarea la cald a seminelor de Theobroma cacao D. nu are mai multe forme polimorfe E. nu se pstreaz la cald
1391
1392
Rezidentiat 2004
(pag. 543, [7])
F1647074. Conform FR X; metodele de preparare a supozitoarelor uretrale sunt: A. metoda Knig B. metoda Mnzel C. modelare cu mna D. prin presare si divizare E. topire si turnare n forme
(pag. 889, [9])
F1647075. Dupa FR X supozitoarele vaginale au urmatoarele forme si dimensiuni: A. cilindro-conica B. sferica sau ovoidala, cu masa de 2-4 g pentru ovulele preparate cu unt de cacao C. forma cilindrica, ascutite la ambele capete, diametrul de 2 centimetri si masa de 6-10 g D. sferica sau ovoidala, cu masa de 5-12 g pentru ovulele preparate cu masa gelatinoasa E. elipsoidala, plate, cu lungimea de 4-5 centimetri, grosimea de 1,5-2,5 centimetri si masa de 5-10 g
(pag. 889, [9])
F1647076. Dupa FR X supozitoarele vaginale si uretrale mai au urmatoarele denumiri (sinonime): A. vagitoria B. ovule C. cilindri vaginali D. cereoli E. bujiuri
(pag. 889, [9])
F1647077. Dupa FR X, supozitoarele uretrale au urmatoarele forme si dimensiuni: A. au forma de cilindru ascutit la un capat B. au forma de cilindru ascutit la ambele capete C. lungimea de 5-20 cm, diametrul de 2-7 mm si masa de 2-3 g D. lungimea de 10 cm si diametrul de 2 mm pentru barbati E. lungimea de 5 cm si diametrul de 5-7 mm pentru femei
(pag. 889, [9])
F1647078. n FR X sunt oficinalizate urmatoarele procedee de preparare a supozitoarelor vaginale: A. procedeul Knig B. procedeul Mnzel C. procedeul prin aspiratie D. modelare manuala E. topire si turnare n forme
(pag. 547-548, [7])
F1647079. Ovulele pot contine medicamente cu urmatoarele actiuni terapeutice, urmarindu-se efecte: A. sistemice B. locale C. medicamente antiseptice, antiinflamatoare D. medicamente trofice E. anticonceptionale
(pag. 551, [7])
F1647080. Supozitoarele uretrale pot contine medicamente cu urmatoarele actiuni, urmarindu-se efecte: A. sistemice
1392
1393
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. locale medicamente antiseptice, antiinflamatoare medicamente astringente medicamente anestezice
(pag. 551, [7])
F1647081. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se realizeaza cu urmatoarele forme farmaceutice: A. preparate injectabile B. aerosoli C. comprimate D. ovule E. granule efervescente
(pag. 551, [7])
F1647082. Valoarea normala a pH-ului n transudatul seros al mucoasei vaginale este asigurata de urmatorul bacil si este: A. Lactobacillus bulgaricus B. Streptococcus lactus C. Bacilul Dderlein D. pH 4,0 - 4,5 E. pH 5,0 -6,0
(pag. 551, [7])
F2147083. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se efectueaza cu: A. solutii B. unguente C. geluri D. comprimate E. microclisme
(pag. (7) 551)
F2147084. Care dintre urmatorii polimeri hidrofili se folosesc pentru prepararea supozitoaelor vaginale ? A. ceruri autoemulgatoare B. mase Estarinum C. polietilenglicoli D. carbopoli E. gelatina
(pag. (7) 551)
F2147085. Supozitoarele uretrale: A. au o forma cilindrica B. au o forma ovala C. sunt subtiri si flexibile D. sunt subtiri si rigide E. sunt denumite si bujiuri
(pag. (7) 551)
F2147086. Controlul calitatii supozitoarelor vaginale consta in determinarea: A. formei si dimensiunilor B. identificarea substantei medicamentoase C. determinarii cantitative a excipientului
1393
1394
Rezidentiat 2004
D. comportamentului la topire E. toate testele mentionate mai sus
(pag. (7) 551 - 552)
F2147087. Calculul cantitatii de excipient necesar prepararii supozitoarelor uretrale se face tinand seama de: A. compozitia excipientului B. raza sectiunii circulare a bujiului C. lungimea bujiului D. densitatea excipientului E. densitatea substantei medicamentoase
(pag. (7) 551)
F2147088. Care dintre urmatorii excipienti folositi la prepararea supozitoarelor vaginale reprezinta medii nutritive pentru bacilul Doderlein ? A. amidon B. glicerolat de gelatina C. lactoza D. glucoza E. polietilenglicoli
(pag. (7) 551)
F2147089. Comportamentul la topire sau dizolvare al supozitoarelor se determina: A. la temperatura de 32 C+/- 5 C B. la temperatura de 37 C+/- 2 C C. in 500 ml apa distilata D. in 50 ml apa distilata E. timp de 60 de minute
(pag. (10) 889)
F2147090. Masa gelatinoas: A. este un amestec n proporii variabile de gelatin, ap i glicerol B. se folosete pentru prepararea supozitoarelor uretrale C. se preteaz ndeosebi la prepararea ovulelor D. este insensibil la umiditate E. nu poate fi contaminat cu microorganisme
(pag. 544, [7])
F2147091. Inconvenientele masei gelatinoase ca excipient la prepararea supozitoarelor vaginale se refer la: A. sensibilitatea la umiditate B. contaminarea cu microorganisme C. dizolvarea la temperatura corpului D. cedarea rapid a substanei active, dup administrare E. caracterul onctuos
(pag. 544, [7])
F2147092. Prezena unui excipient glucidic (lactoz, glucoz) n formularea supozitoarelor vaginale are rol n: A. creterea vitezei de absorbie rectal a substanei medicamentoase B. evitarea sedimentrii substanei medicamentoase suspendate n excipient C. crearea unui mediu nutritiv pentru bacilul Dderlein D. realizarea unui pH cuprins ntre 4 4,5
1394
1395
Rezidentiat 2004
E. aprarea antimicrobian a mucoasei
(pag. 551, [7])
F2147093. Ovulele sau globulele pot conine substane: A. antihelmintice B. antiinflamatoare C. trofice D. astringente E. anticoncepionale
(pag. 551, [7])
F2147094. Excipienii folosii la prepararea supozitoarelor uretrale sunt: A. untul de cacao B. grsimile semisintetice C. macrogoli D. masa de gealtin i stearin E. gel de tragacanta
(pag. 755, [7])
F2147095. Conform FR X, controlul calitii supozitoarelor se refer la: A. aspect B. uniformitatea masei C. comportamentul la topire i dizolvare D. timpul de deformare E. testul de dizolvare
(pag. 889-890, [10])
F2147096. Globulele care au masa de 2-4 g se prepar din: A. unt de cacao B. gliceride semisintetice C. masa gelatinoas D. masa de gelatin i stearin E. plastibaza
(pag. 551, [7])
F2147097. Pentru determinarea comportamentului la topire: A. se introduce un supozitor n 50 ml ap meninut la temperatura de 37 +/- 2 C B. se introduce un supozitor n 100 ml ap meninut la temperatura de 37+/- 2 C C. se introduc 6 supozitoare n 300 ml meninut la temperatura de 37+/- 2 C D. agitarea flaconului prin uoar rotire se face o dat la 5 minute E. agitarea flaconului prin uoar rotire se face o dat la 15 minute
(pag. 889, [10])
F2147098. Conform FR X, supozitoarele vaginale au forma: A. conic B. cilindro-conic C. ovoidal D. de torpil E. sferic
(pag. 889, [10])
F2247099. Particularitati ale supozitoaelor vaginale in functie de excipientul folosit la preparare,
1395
1396
Rezidentiat 2004
conform farmacopeei A. B. C. D. E.
masa de 2-4 g daca sunt preparate cu unt de cacao masa de 5-12 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre masa de 2-4 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa masa de 5-12 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa masa de 2-3 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre
(pag. FRX,889)
F2247100. Aspectul supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale la controlul aspectului A. rotund B. ovoidal C. omogen D. sa-si pastreze forma si consistenta la temperatura camerei E. in sectiune, examinate cu lupa, nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule
(pag. frx,889)
F2247101. Masa gelatinoasa poate avea incompatibilitati in formulare A. acidifierea mediului in prezenta boraxului, datorita prezentei glicerolului B. datorita prezentei gelatinei poate precipita cu taninul si cu saruri de metale grele C. datorita prezentei gelatinei poate precipita cu taninul si cu saruri de metale grele D. glicerolul poate fi usor iritant al mucoasei E. fiind sensibila la umiditate poate fi contaminata cu microorganisme
(pag. Leucuta,544)
F2247102. Gliceride semisintetice care pot fi folosite ca excipienti pentru prepararea supozitoarelor vaginale A. Adeps solidus B. Suppocire C. Witepsol D. Massa estarinum E. Eudragit
(pag. Leucuta,543)
F2247103. Supozitoarele uretrale sunt destinate tratamentului unor afectiuni ale uretrei, putind avea rol A. antiseptic B. antiinflamator C. astringenst D. antihemoragic E. antitermic
(pag. Leucuta,551)
F2247104. Supozitoarele uretrale se pot prepara A. cu unt de cacao B. cu masa gelatinoasa C. cu Adeps solidus D. prin topire-turnare in forme cind excipientii sunt liposolubili E. prin modelare manuala cind excipientii sunt liposolubili
(pag. Leucuta,551)
F2247105. Procedeul topirii si turnarii pentru obtinerea supozitoarelor vaginale A. se preteaza la unt de cacao, gliceride semisintetice sau polietilenglicoli B. se poate folosi in productia la scara mica sau in productia la scara industriala
1396
1397
Rezidentiat 2004
C. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de dizolvare D. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de suspendare E. Matritele de turnare a excipientului topit sunt confectionate doar din metal
(pag. Leucuta,545)
F2247106. La prepararea prin topire-turnare a supozitoarelor vaginale pentru a evita pierderile de material si un dozaj necorespunzator este nevoie de cunoasterea A. capacitatii formei goale B. cantitatea de excipient care o umple C. cantitatea de excipient dislocuita de cantitatea de substanta medicamentoasa D. factorii de dislocuire ai excipientului de catre 1 g substanta medicamentoasa E. in cazul in care nu dispunem de factori de dislocuire ai excipientului folosit, metoda topirii-turnarii nu este aplicabila
(pag. Leucuta,546)
F2247107. Care dintre consideratiile de mai jos referitoare la calea de administrare vaginala a substantelor medicamentoase folosind supozitoare, sunt corecte A. este destinata tratamentului local B. este destinata tratamentului local C. se evalueaza posibilitatea utilizarii ei ca o cale alternativa pentru administrare sistemica D. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala este posibila E. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala nu este posibila
(pag. Leucuta,551)
F2247108. Prepararea supozitoarelor uretrale A. prin metoda topirii-turnarii B. prin modelare manuala C. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin suspendare D. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin dizolvare E. calcularea cantitatii de excipient lipofil turnat in matrite metalice se face tinind seama de raza sectiunii circulare a bujiului, lungimea acestuia si densitatea excipientului
(pag. Leucuta,551)
F2247109. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se poate efectua cu: A. solutii B. emulsii C. unguente D. comprimate E. ovule
(pag. Leucuta, 551)
F2247110. Excipienti pentru prepararea supozitoarelor vaginale: A. unt de cacao pentru globule B. gliceride semisintetice pentru ovule C. masa gelatinoasa pentru globule D. masa gelatinoasa pentru ovule E. gliceride semisintetice pentru globule
(pag. Leucuta, 551)
F2247111. Conform FR X, supozitoarele vaginale din masa gelatinoasa: A. au masa mai mare decat cele din unt de cacao B. au masa mai mica decat cele din gliceride semisintetice
1397
1398
Rezidentiat 2004
C. se dizolva la locul de aplicare D. se prepara prin turnare in forme E. pot sa contina conservanti antimicrobieni
(pag. FR X 889)
F2247112. Timpul de dizolvare al masei gelatinoase depinde de: A. procentul de gelatin B. procentul de glicerina C. procentul de apa D. natura substantelor medicamentoase incorporate E. natura gelatinei
(pag. Leucuta, 544)
F2247113. Supozitoare uretrale: A. bujiuri B. forma cilindrica C. masa gelatinoasa D. unt de cacao E. preparare prin modelare
(pag. Leucuta, 551)
F2347114. Excipientii utilizati pentru prepararea supozitoarelor vaginale sunt: A. unt de cacao B. gliceride semisintetice C. glicerina-stearat de sodiu D. masa gelatinoasa E. polietileglicoli
(pag. 551)
F2347115. Masa gelatinoasa se prepara cu: A. gelatina A (cationica) B. gelatina B (anionica) C. gelatine cu forta de gelificare 230-250 Bloom D. gelatina cu viscozitate dinamica cel putin 10 mPa.s E. gelatina cu 1500 microorganisme aerobe pe gram
(pag. 544)
F2347116. Determinarile pentru controlul supozitoarelor cu masa gelatinoasa sunt: A. aspect, forma, dimensiune B. omogenitatea sectiunii C. rezistenta mecanica D. comportamentul la dizolvare E. testul pentru intervalul de topire
(pag. 551-552,889-890)
F2347117. Comprimatele vaginale se caracterizeaza prin: A. forma adaptata pentru a favoriza retinerea in vagin B. dezagregare prin efervescenta C. dezagregare intarziata D. dezagregare prin formare de spuma E. rezistenta macanica mare
(pag. 577)
1398
1399
Rezidentiat 2004
F2547118. Masa gelatinoasa, conform FR X : A. se foloseste la prepararea supozitoarelor vaginale B. contine gelatina:glicerol: apa distilata in raport 2:4:10 C. este o baza grasa D. contine gelatina:glicerol: apa distilata in raport 2:10:4 E. se foloseste la prepararea ovulelor prin modelare manuala
(pag. 890/10)
F2547119. Pentru afectiunile vaginale se face tratament local cu: A. drajeuri B. granule C. comprimate aerosoli D. unguente E. aerosoli
(pag. 551/7)
F2547120. Conform FR X la prepararea supozitoarelor se pot folosi urmatoarele substante auxiliare: A. conservanti antimicrobieni B. coloranti C. agenti tensioactivi D. adsorbanti E. diluanti
(pag. 889/10)
F2547121. Controlul calitatii supozitoarelor, conform FR X prevede determinarea: A. uniformitatii masei B. dozarea substantelor active C. uniformitatea volumului D. aspectul E. comportamentul la topire si dizolvare
(pag. 889/10)
F2547122. pH-ul fiziologic al secretiei vaginale este : A. alcalin B. acid C. neutru D. usor acid E. 4-4,5
(pag. 551/7)
F2547123. Greutatea ovulelor preparate in farmacie prin modelare manuala, cu unt de cacao sau cu grasimi semisintetice neutre este: A. 1-2 g B. 1-3 g C. 2-4 g D. forma sferica E. 5-12 g
(pag. 889/10)
F2547124. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la ovule: A. FR X prevede o monografie de generalitati numai pentru acestea B. FR X prevede o monografie ce cuprinde preparate vaginale, rectale si uretrale
1399
1400
Rezidentiat 2004
C. FR X prevede o monografie individuala pentru ovulele cu nistatin D. FR X nu prevede monografii individuale E. FR X prevede si monografii individuale
(pag. 889/10)
F2547125. Greutatea ovulelor preparate in farmacie prin topire si turnare in forme folosind ca excipient masa gelatinoasa este: A. 1-8 g B. 5-6 g C. 5-10 g D. 5-12 g E. forma ovoidala
(pag. 889/10)
F2547126. La prepararea ovulelor, lactoza are urmatoarela roluri: A. numai rol diluant B. conspergant C. aglutinant D. este baza de supozitor cea mai folosita E. constiuie mediu nutritiv pentru bacilul Doderlain
(pag. 551/7)
F2547127. Alegeti afirmatiile corecte despre untul de cacao: A. nu are mai multe forme polimorfe B. se pastreaza la temperatura camerei C. se obtine prin presarea la cald a semintelor de teobroma cacao D. este prevazut de FR X E. este un excipient de semisinteza
(pag. 543/7)
F2547128. Excipientii folositi la prepararea supozitoarelor uretrale sunt: A. masa gelatinoasa prin topire si turnare in forme B. polimeri hidrofili C. untul de cacao D. polietilenglicoli E. gliceride semisintetice prin topire si turnare in forme
(pag. 551/7)
F2547129. Calculul cantitatii de excipient necesar prepararii supozitoarelor se face tinand seama de urmatorii factori: A. masa de excipient hidrofil B. densitatea excipientului C. masa moleculara a substantei active incorporate D. lungimea bujiului E. masa de excipient gras
(pag. 551/7)
F2547130. Alegeti afirmatiile corecte despre supozitoarele vaginale: A. se prepara folosind excipienti grasi B. la preparare se poate intalni frecvent un excipient glucidic: lactoza, glucoza C. se prepara doar prin modelare manuala D. se prepara numai prin topire si turnare in forme
1400
1401
Rezidentiat 2004
E. se prepara folosind excipienti hidrosolubili
(pag. 551/7)
F2547131. La prepararea supozitoarelor vaginale prin procedeul de topire si turnare in forme trebuie tinut cont de urmatorii factori: A. cantitate de substanta activa incorporata B. capacitatea formei goale C. cantitatea de excipient care o umple D. raza sectiunii circulare a formei de supozitor E. cantitatea de excipient dislocuita de cantitatea de substanta medicamentoasa
(pag. 546/7)
F2547132. Modificatori ai hidrofiliei supozitoarelor: A. alcooli grasi: cetilic 5% B. tensioactivi anionici:lauril sulfat de sodiu C. ceara de albine 4-6% D. galat de propil E. monostearat de gliceril
(pag. 544/7)
F2547133. Viteza de difuzie asubstantei medicamentoase din supozitoare catre membrana absorbanta depinde de: A. gradul de ionizare al substantei medicamentoase B. vascularizatia redusa a regiunii respective C. prezenta unor tensioactivi D. viteza de dizolvare in excipient E. marimea particulelor supendate
(pag. 540/7)
F2547134. Tehnologiile industriale de preparare a supozitoarelor prin metoda topirii-turnarii sunt: A. procedeu efectuat manual in doua etape B. procedeu automatizat in trei etape C. procedeu automatizat intr-o singura etapa, cu turnarea materialului topit direct in ambalaj D. procedeu automatizat in doua etape, cu turnarea materialului topit direct in ambalaj E. procedeu automatizat in doua etape
(pag. 548/7)
F2547135. Procedee de preparare a supozitoarelor: A. modelare manuala B. metoda cantaririi masei C. metoda presarii masei D. procedeul Munzel E. procedeul Konig
(pag. 546/7)
F2547136. Pentru prepararea supozitoarelor vaginale se folosesc urmatorii excipienti: A. Masa Estarinum B. gelatina sub forma masei gelatinoase C. polietilenglicoli D. se folosesc numai excipienti hidrofili E. excipienti glucidici: lactoza, glucoza
(pag. 551/7)
1401
1402
Rezidentiat 2004
F2547137. Gliceridele semisintetice folosite ca excipienti la prepararea ovulelor prezinta urmatoarele caracteristici: A. indice de hidroxil ridicat care favorizeaza hidrofilia B. punct de topire32-34 C C. indice de iod crescut (>7), deci cu stabilitate mare D. indice de hidroxil redus care favorizeaza hidrofilia E. lipsa hidrofiliei, neputand incorpora apa
(pag. 543/7)
F2547138. Bazele de supozitor dispersabile in apa : A. sunt de obicei gliceride semisintetice B. sunt substante tensioactive singure sau in amestec C. sunt substante pe baza de polimeri solubili in apa D. se pot folosi metilceluloza, carboximetilceluloza sodica E. sunt un amestec in proportii variabile de gelatina, apa si glicerol
(pag. 544/7)
F2547139. Incorporarea substantei medicamentoase in baza de supozitor de face prin : A. prin agitare cu baza de supozitor topita B. prin precipitare C. dizolvare D. suspendare E. emulsionare
(pag. 545/7)
F2547140. Cedarea substantei medicamentoase din excipientii hidrosolubili ai supozitoarelor: A. substanta medicamentoasa este cedata pe masura ce excipientii se dizolva B. se face usor pentru clorhidratul de efedrina, sulfatul de chinina(solubile in apa) in locul bazelor lor C. se face usor pentru substantele medicamentoase care nu au afinitate fata de excipient(ex. Acidul acetilsalicilic) D. se face greu pentru clorhidratul de efedrina, sulfatul de chinina in locul bazelor lor E. se face usor pentru fenobarbitalul sodic sau salicilat sodic in locul acizilor lor
(pag. 540/7)
F2547141. Indicele de iod: A. este o caracteristica fizico-chimica a bazelor de supozitor grase B. este numarul de miligrame de iod care care reactioneaza cu 100 mg grasime C. valori mici(<7) arata posibilitatea descompunerii de catre umiditate,acizi, oxigen D. gliceridele semisintetice au indice de iod scazut(<7), deci stabilitate mare E. gliceridele semisintetice au indice de iod scazut(<7), deci tendinta la rancezire
(pag. 542/7)
F2547142. Inconvenientele masei gelatinoase folosite ca baza hidrosolubila pentru supozitoare: A. permite absorbtia mai rapida a substantelor medicamentoase lipofile B. usor iritanta a mucoasei C. putere de dispersare mai mare decat a excipientilor grasi D. sensibilitate la lumina E. nu are o consistenta suficienta ca baza de supozitor
(pag. 544/7)
F2647143. Sterilizarea prin cldur uscat se poate realiza la: A. 180 C, cel putin 30 de minute
1402
1403
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 170 c, cel putin 3 ore 160 c, cel putin 2 ore 140 C, cel putin 2 ore 140 C, cel putin 1 or
(pag. 10 pag. 1072)
F2647144. Cldura uscat la etuv serveste pentru a steriliza: A. vase de sticl B. solutii apoase C. aparatur de portelan D. pulberi E. solutii uleioase
(pag. 8, pag. 406)
F2647145. Cldura umed (autoclavarea) serveste pentru a steriliza: A. pansamente chirurgicale B. solutii apoase C. solutii uleioase D. articole din sticl E. articole din metal
(pag. 10, pag. 1072)
F2647146. ntr-o ncpere steril fluxul de aer se poate deplasa: A. ntr-o curgere tubulent B. laminar orizontal C. vertical D. multidirectional E. tangential
(pag. 8, pag. 452)
F2647147. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc: A. clorura de sodiu B. sulfat de magneziu C. salicilat de sodiu D. glucoza E. sulfat de sodiu
(pag. 8, pag 433)
F2647148. Sterilizarea recipientelor de sticl utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face cu: A. vapori de ap sub presiune B. cldur uscat C. gaze D. radiatie ionizant E. radiatii UV
(pag. 8, pag. 417)
F2647149. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru nchiderea flacoanelor se face: A. cu vapori de ap sub presiune B. cu oxid de etilen C. prin iradiere D. cu cldur uscat
1403
1404
Rezidentiat 2004
E. prin fierbere
(pag. 8, pag.417)
F2647150. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaz cu: A. glucoza B. xilitol C. sorbitol D. glicerol E. clorur de sodiu
(pag. 8, pag. 478)
F2647151. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau suspensiilor injectabile, se face prin: A. cristalizare n conditii de sterilitate B. liofilizare C. aerosolizare si uscare D. granulare E. evaporare a solventului prin nclzire
(pag. 8, pag. 474)
F2647152. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaz cu: A. clorur de sodiu B. clorur de potasiu C. clorur de calciu D. sorbitol E. xilitol
(pag. 8, pag. 478)
1404
1405
Rezidentiat 2004
Tema nr. 48 Pulberi farmaceutice
BIBLIOGRAFIE:

F1248001. Care dintre cele mentionate in enunturile de mai jos se gasesc in formularea pulberii Dover A. saruri alcaline B. un amestec efervescent C. substante de uz topic D. substante antiemetice E. opiu
(pag. 810, [FR X])
F1248002. Prepararea pulberilor ca forma farmaceutica: alegeti varianta corecta A. uscarea substantelor medicamentoase si aducerea la gradul de maruntire prevazut, prin pulverizare si cernere, apoi amestecare pentru omogenizare B. maruntire in concasoare si pulverizare in mori C. pulberile divizate se repartizeaza in doze unitare prin cintarire individuala D. substantele foarte active se prepara sub forma de solutii titrate 1:10 sau 1:100 din care se adauga peste pulbere cantitatea corespunzatoare E. pulberile se pulverizeaza cu un reziduu de maximum 1%
(pag. 805, [FR X])
F1248003. Pulverizarea substantelor medicamentoase se efectueaza cu ajutorul carui dispozitiv: A. morilor B. concasoarelor C. omogenizatoarelor D. amestecatoarelor E. atomizoarelor (nebulizatoarelor)
(pag. 211-221, [7])
F1348004. Avantajele liofilizarii sunt: A. higroscopicitatea produsului uscat B. rapiditatea procedeului C. evitarea actiunii enzimelor din unele produse sau a hidrolizei D. este usor de adaptat la solventi neaposi E. conditii speciale de umplere si ambalare a produsului uscat
(pag. 204)
F1448005. Conform FR.X, pulberile titrate cu substante puternic active contin ca diluant: A. zahar B. amidon C. caolin D. lactoza uscata E. dextrina
(pag. 804, [9])
F1448006. La prepararea pulberilor compuse, substantele se amesteca:
1405
1406
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
in ordinea descrescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mica, ce se adauga la inceput in ordinea crescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mare, ce se adauga la inceput in ordinea crescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mare, ce se adauga la sfarsit in ordinea descrescanda a maselor, indiferent de densitatea substantelor in ordinea crescanda a maselor, indiferent de densitatea substantelor
(pag. 804, [9])
F1448007. Ordinea desfasurarii etapelor procedeului de uscare prin congelare este: A. aplicarea vidului; inghetarea; uscarea primara; indepartarea vaporilor; uscarea secundara B. inghetarea;aplicarea vidului; uscarea primara; indepartarea vaporilor; uscarea secundara C. inghetarea;aplicarea vidului; indepartarea vaporilor;uscarea primara; uscarea secundara D. uscarea primara;aplicarea vidului; inghetarea; indepartarea vaporilor; uscarea secundara E. uscarea primara;aplicarea vidului; indepartarea vaporilor;inghetarea; uscarea secundara
(pag. 201 - 202, [7])
F1548008. Conform FR X este obligatorie cernerea pentru pulberile a cror mas depete: A. 5 g B. 10 g C. 15 g D. 25 g E. 20 g
(pag. 804, [10])
F1548009. Numerele sitelor farmaceutice se stabilete n funcie de: A. volumul interior B. aria suprafeei interioare C. numrul de ochiuri/cm2 D. culoarea ramei E. natura firului ce formeaz textura
(pag. 805, [10])
F1548010. Pentru aciunea coleretic-colagog se folosete: A. oxidul de magneziu B. lactoza C. pulberea pentru soluia Burget D. acidul boric E. pulberea cu extract de Belladona
(pag. 807, [10])
F1548011. Reziduul de la cernerea pentru determinarea uniformitii fineei pulberilor nu trebuie s fie mai mare de: A. 1 % B. 5% C. 10% D. 15% E. 20 %
(pag. 805, [10])
F1548012. Umiditatea substanelor folosite la prepararea pulberilor efervescente trebuie s fie de cel mult: A. 0,1% B. 0,5%
1406
1407
Rezidentiat 2004
C. 1% D. 2% E. 3%
(pag. 804, [10])
F1548013. Uniformitatea fineii pulberilor se determin pe o mas de pulbere de: A. 1 g B. 2 g C. 3 g D. 10 g E. 20 g

(pag. 805, [10])
F1648014. Concasorul cu cilindri sau valturi este alcatuit din: A. trei cilindri care se rotesc n acelasi sens B. trei cilindri care se rotesc n sens diferit C. doi cilindri care se rotesc n sens opus D. doi cilindri care se rotesc n acelasi sens E. trei - patru cilindri echidistanti unii de altii
(pag. 212, [7])
F1648015. Concasorul cu falci pentru pulverizare, are doua placi masive din otel, canelate, dispuse n forma: A. literei T B. literei X C. literei L D. literei V E. literei W
(pag. 211, [7])
F1648016. Concasorul cu nuca provoaca maruntirea particulelor prin zdrobirea materialului n felul urmator: A. ntre mai multe piese metalice canelate B. ntre 5 piese metalice canelate C. ntre doua piese mobile D. ntre o piesa fixa stator si una mobila rotor E. ntre nenumarate valturi
(pag. 212, [7])
F1648017. Gradul de finete al pulberii Dover oficinalizata n FR X, corespunde urmatoarei site: A. sita V B. sita VIII C. sita VI D. sita IX E. sita VII
(pag. 810, [9])
F1648018. Moara cu cutie reduce marimea particulelor dupa cum urmeaza: A. de la cca 10 cm la 2 cm B. de la cca 3cm la 0,5 cm C. de la 1 mm la 0,1 mm D. de la cca 1 cm la cca 1 m
1407
1408
Rezidentiat 2004
E. sub 0,1 mm
(pag. 212-213, [7])
F1648019. Pentru pulberea Dover oficinala n FR X se prevede urmatorul continut de prindipii active: A. 0,5 % morfina hidroclorica B. 1,5 % morfina baza C. cel mult 1 % morfina anhidra D. cel putin 0,95 % si cel mult 1,05 % morfina anhidra E. cel putin 1 % morfina andidra
(pag. 810, [9])
F2148020. La analiza pulberilor, numaratorul Coulter serveste la determinarea: A. marimii particulelor B. suprafatei specifice a pulberilor C. coeziunii particulelor patului de pulbere D. adeziunii particulelor E. volumului aparent al pulberii
(pag. (7) 237)
F2148021. Substantele folosite la prepararea pulberilor efervescente se usuca in prealabil astfel incat, umiditatea lor sa fie de cel mult: A. 10 % (procente) B. 7,5 % (procente) C. 5,0 % (procente) D. 2,5 % (procente) E. 1 % (procente)
(pag. (7) 804)
F2148022. Hidrogen fosfatul de sodiu, component al Pulberii alcaline pentru solutia Bourget: A. este cristalizat cu 12 molecule de apa B. se obtine din Na2HPO4 . 12H2O prin uscare la 130 C C. se obtine prin uscarea la 50 C pana la pondere constanta a hidrogenfosfatului disodic cu 12 molecule de apa D. la aer pierde complet apa de cristalizare E. se obtine prin uscare la 105 C
(pag. (10) 372)
F2148023. Pulberea de opiu i ipeca se folosete pentru aciunea sa: A. antiacid B. laxativ C. antiemetic D. antitusiv i expectorant E. coleretic i colagog
(pag. 811, [10])
F2148024. Pulberea alcalin pentru soluia Bourget conine: A. 2:4:6 B. 2:6:4 C. 4:2:6 D. 4:6:2 E. 6:4:2
(pag. 807, [10])
1408
1409
Rezidentiat 2004
F2148025. Pulberea laxativ efervescent conine drept component acid: A. acid citric B. acid tartric C. acid fumaric D. acid succinic E. acid ascorbic
(pag. 809, [10])
F2148026. Conform FR X, pulberile foarte fine corespund, ca grad de finee, sitei: A. IX B. VIII C. VII D. VI E. V
(pag. 805, [10])
F2148027. Conform FR X, cernerea final a unei pulberi este obligatorie cnd: A. pulberea se administreaz intern B. masa pulberii depete 10 g C. masa pulberii depete 15 g D. masa pulberii depete 20 g E. diametrul particulelor pulberii depete 100 microni
(pag. 804, [10])
F2148028. Conform FR X, pulberile titrate 1:10 sau 1:100 se prepar din: A. substane anodine, prin diluare cu lactoz uscat B. substane puternic acitve, prin diluare cu amidon C. substane toxice, prin diluare cu amidon D. substane toxice, prin diluare cu lactoz uscat E. substane foarte active, prin diluare cu aerosil
(pag. 804, [10])
F2248029. Ce procedeu de pulverizare se intilneste la moara cu discuri verticale A. impact B. comprimare C. impact si frecare D. micronizare E. taierea
(pag. Leucuta,214)
F2248030. La fragmentarea unui solid sub actiunea unei forte, obiectiv al pulverizarii, ce fel de deformatie sufera solidul A. elastica B. plastica C. tixotropa D. reversibila E. proportionala cu forta aplicata
(pag. Leucuta,206)
F2248031. Care dintre cele mentionate in enunturile de mai jos se gasesc in formularea pulberii Dover A. saruri alcaline B. un amestec efervescent
1409
1410
Rezidentiat 2004
C. substante de uz topic D. substante antiemetice E. opiu
(pag. FRX,810)
F2248032. Pulverizarea substantelor medicamentoase se efectueaza cu ajutorul A. morilor B. concasoarelor C. omogenizatoarelor D. amestecatoarelor E. atomizoarelor (nebulizatoarelor)
(pag. Leucuta,211)
F2248033. Prepararea pulberilor ca forma farmaceutica A. uscarea substantelor medicamentoase si aducerea la gradul de maruntire prevazut , prin pulverizare si cernere, apoi amestecare pentru omogenizare B. maruntire in concasoare si pulverizare in mori C. pulberile divizate se repartizeaza in doze unitare prin cintarire individuala D. substantele foarte active se prepara sub forma de solutii titrate 1:10 sau 1:100 din care se adauga peste pulbere cantitatea corespunzatoare E. pulberile se pulverizeaza cu un reziduu de maximum 1%
(pag. FRX,805)
F2248034. Ce prevedere are FRX cu privire la pastrarea pulberilor A. in capsule gelatinoase tari B. in capsule amilacee (casete) C. in capsule amilacee (casete) D. in recipiente bine inchise E. nu se mai folosesc in practica farmaceutica
(pag. FRX,807)
F2348035. Avantajele liofilizarii sunt: A. higroscopicitatea produsului uscat B. rapiditatea procedeului C. evita actiunea enzimelor din unele produse sau hidroliza D. este usor de adaptat la solventi neaposi E. conditii speciale de umplere si ambalare a produsului uscat
(pag. 204)
F2548036. Conform F.R. X cernerea finala a pulberilor este obligatorie atunci cand masa pulberii depaseste: A. 10g B. 20g C. 50g D. 100g E. 200g
(pag. 804 (10))
F2548037. Substantele foarte active se prepara sub forma de pulberi titrate (1:10 sau 1:100) prin diluare cu: A. Glucoza B. Fructoza uscata C. Lactoza uscata
1410
1411
Rezidentiat 2004
D. Manoza E. Galactoza uscata
(pag. 804 (10))
F2548038. Pulberea lazativa efervescenta contine ca si componenta acida: A. Acid citric B. Acid tartric C. Acid carbonic D. Acid fosforic E. Acid malic
(pag. 807 (10))
F2548039. Pentru aciunea coleretic-colagog se folosete: A. pulberea cu extract de Belladona B. acidul boric C. pulberea pentru soluia Burget D. lactoza E. oxidul de magneziu
(pag. 807/10)
F2548040. Conform FR X este obligatorie cernerea pentru pulberile a cror mas depete: A. 5 g B. 25 g C. 20 g D. 15 g E. 10 g
(pag. 804/10)
F2548041. Umiditatea substanelor folosite la prepararea pulberilor efervescente trebuie s fie de cel mult: A. 0,1% B. 1% C. 3% D. 0,5% E. 2%
(pag. 804/10)
F2548042. Uniformitatea fineii pulberilor se determin pe o mas de pulbere de: A. 20 g B. 10 g C. 3 g D. 2 g E. 1 g

(pag. 805/10)
F2548043. Reziduul de la cernerea pentru determinarea uniformitii fineei pulberilor nu trebuie s fie mai mare de: A. 20 % B. 15% C. 10% D. 5% E. 1 %
1411
1412
Rezidentiat 2004
(pag. 805/10)
F2548044. Avantajele liofilizrii sunt urmatoerle,cu exceptia: A. porozitatea obinut B. uscarea la temperaturi foarte joase C. echipamente de lucru scumpe D. oxidare redus E. nu denatureaz proteinele
(pag. 204/7)
F2648045. Valorile de pH tolerate de ochi sunt cuprinse ntre: A. 2 - 7,3 B. 4 - 7,5 C. 3 - 6,9 D. 6,4 - 7,8 E. 7,5 - 9,5
(pag. 8, pag.570)
F2648046. Oculoguttae atropini sulfatis FR X: A. are concentratia 0,1 % B. se pstreaz la Separanda C. prezint pH cupris ntre 6,5 - 7,5 D. are efect miotic E. se conserv cu diacetat de hexidin
(pag. 9, pag. 711)
F2648047. n cazul picturilor de ochi suspensie, mrimea a 90 % din particulele suspendate trebuie s fie de cel mult: A. 10 micrometri B. 25 micrometri C. 50 micrometri D. 100 micrometri E. 150 micrometri
(pag. 9, pag. 710)
F2648048. Unguentele oflalmice se conserv: A. n recipiente sterile de cel mult 20 g B. n recipiente bine nchise C. la cel mult 25 C D. ferit de lumin E. la loc rcoros
(pag. 9, pag. 953)
F2648049. Conservarea picturilor pentru ochi se face: A. n recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml cu picurtor B. la loc rcoros C. n flacoane bine nchise D. ferit de lumin E. ferit de umiditate
(pag. 9, pag. 711)
1412
1413
Rezidentiat 2004
F1248050. Care dintre prevederile de mai jos sunt incluse in monografia de generalitati Pulveres din FRX A. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a maselor B. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a densitatilor C. gradul de finete se determina cu ajutorul microscopului prevazut cu micrometru ocular etalonat D. pulberile efervescente se pastreaza in recipiente inchise etans E. pulberile efervescente se prepara doar ca produse industriale
(pag. 804, [FR X])
F1248051. Care este tipul de preparat de care apartin pulberile farmaceutice incluse ca monografii in FR X: A. pulberi destinate prepararii comprimatelor B. pulberi destinate conditionarii in capsule C. pulberi nedivizate de uz intern D. pulberi nedivizate de uz extern E. pulberi divizate
(pag. 804, [FR X])
F1248052. Determinarea granulometriei pulberilor se efectueaza cu A. cu ajutorul sitelor standardizate in privinta marimii ochiurilor B. microscopic C. prin centrifugare D. cu numaratorul Coulter E. prin dispersia luminii laserului
(pag. 231-244, [7])
F1248053. Dupa destinatia privind administrarea lor, pulberile pot fi, conform monografiei de generalitati a farmacopeei: A. pentru cale orala B. pentru a se aplica pe piele sau pe mucoase C. pentru prepararea comprimatelor D. pentru prepararea capsulelor E. pentru incorporare in forme farmaceutice semisolide (unguente)
(pag. 805, [FR X])
F1248054. Farmacopeea prevede ca uniformitatea finetii pulberilor sa se determine astfel; alegeti variantele corecte A. o cantitate de pulbere plasata pe sita prevazuta in farmacopee, se agita 20 minute, reziduul la cernere sa nu fie mai mare de 5% cu sita specificata si sa nu fie mai mic de 60% cu sita superioara B. pulberea trebuie sa treaca in intregime prin sita specificata C. reziduul de la cernere prin sita specificata sa nu fie mai mare de 1% D. reziduul de la cernere prin sita specificata se pulverizeaza din nou si se aduce in amestec E. daca particulele pulberii sint mai mici decit dimensiunea sitei IX se pot folosi si alte metode prevazute in monografia respectiva
(pag. 805, [FR X])
F1248055. Gradul de finete al pulberii se determina, conform farmacopeei A. cu ajutorul sitelor standardizate B. dimensiunea particulelor se apreciaza dupa latura interioara a ochiului sitelor (mm) C. microscopic
1413
1414
Rezidentiat 2004
D. cu ajutorul numaratorului Coulter E. folosind metode de adsorbtie a unui gaz, determinarea suprafetei specifice si apoi a dimensiunii particulelor
(pag. 805, [FR X])
F1248056. Modalitati de reprezentare a distributiei marimii particulelor unei pulberi polidisperse A. histograma B. curba de frecventa C. curba de frecventa cumulativa D. curba distributiei de tip Gauss E. planimetrie
(pag. 225-231, [7])
F1248057. Mori care actioneaza in principal prin impact:alegeti-le A. cu discuri B. cu ciocane C. cu dinti D. cu cilindri E. cu bile
(pag. 211-211, [7])
F1248058. Mori folosite la pulverizare: alegeti variantele corecte A. concasorul cu falci B. mori cu bile C. mori coloidale D. mori cu jet de aer E. dezintegratoare
(pag. 211-221, [7])
F1248059. Pulberile ca forma farmaceutica divizata in doze unitare se pot conditiona in moduri dioferie; alegeti variantele corecte A. in capsule gelatinoase tari B. in capsule amilacee (casete) C. in capsule gelatinoase moi D. in saculete E. nu se mai folosesc
(pag. 561, [7])
F1248060. Pulverizarea substanelor medicamentoase si a excipientilor in industria farmaceutica se efectueaza cu: A. moara cu cilindri B. moara cu discuri verticale C. moara cu ciocane D. moara cu bile E. mori de agat
(pag. 211-221, [7])
F1248061. Sterilitatea pulberilor este ceruta de farmacopee in cazul pulberilor A. cu antibiotice B. care se aplica pe plagi C. care se aplica pe arsuri D. care se aplica pe pielea sugarilor E. cu substante termolabile
1414
1415
Rezidentiat 2004
(pag. 805, [FR X])
F1348062. Comportamentul la pulverizare este determinat de: A. forta aplicata B. natura materialului C. duritatea materialului D. umiditatea produsului E. polimorfism
(pag. 208)
F1348063. Determinarea marimii particulelor prin metoda microscopica se realizeaza cu: A. microscop electronic cu transmisie B. microscop electronic cu baleiaj C. ultramicroscop D. lupa cu convergenta mare E. microscop optic
(pag. 231)
F1348064. Determinarea marimii particulelor prin sedimentare se efectueaza prin: A. fotodensitometrie B. variatia curentului electric in zona de masurare C. separarea in camp de gravitatie normal D. separarea prin centrifugare E. separarea particulelor in mediu lichid
(pag. 234-236)
F1348065. F.R.X. caracterizeaza sitele prin: A. modul B. latura interioara a ochiului (in mm.) C. numarul de ochiuri pe cm. Patrat D. diametrul sarmei (in mm.) E. mesh
(pag. 805)
F1348066. Imbunatatirea curgerii pulberilor se face prin: A. modificarea marimii particulelor si a distributiei marimii lor B. modificarea unghiului de udare C. modificarea formei particulelor D. modificarea formularii E. modificarea tehnologiei
(pag. 259-260)
F1348067. In operatiile tehnologice cu pulberi reducerea marimii particulelor contribuie la: A. amestecarea mai usoara in vederea omogenizarii B. evitarea separarii C. favorizarea curgerii D. scaderea energiei superficiale E. cresterea vitezei de dizolvare
(pag. 206)
F1348068. Masurarea suprafetei specifice a pulberilor se realizeaza prin: A. permeametrie
1415
1416
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. adsorbtie de gaz sedimentare spectroscopie de corelatie fotonica dispersia luminii laserului
(pag. 241-242)
F1348069. Micronizarea pulberilor se realizeaza cu: A. concasorul cu falci B. moara cu energie fluida C. micronizator cu ciocane D. moara cu dinti sau cu ace E. moara coloidala
(pag. 217-219)
F1348070. Procedeul dinamic de uscare prin convectie se realizeaza in: A. tunel uscator B. uscator rotativ C. pat fluidizat D. uscator cu tavi E. etuva
(pag. 190-191)
F1448071. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la amestecarea pulberilor este adevarata: A. conduce la obtinerea unui amestec intamplator B. este neutra C. conduce la obtinerea unui amestec ordonat D. se realizeaza numai prin convectie si difuzie E. este influentata de marimea particulelor
(pag. 145, 153, 157, 158, [7])
F1448072. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la pulberi sunt prevazute in FR.X: A. sunt constituite din particule mai mult sau mai putin uniforme ale uneia sau mai multor substante active B. sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare C. cernerea finala este obligatorie cand masa pulberii depaseste 25 g D. gradul de finete al pulberii se determina cu ajutorul sitelor standard E. se conserva in recipiente bine inchise, la cel mult 25 C
(pag. 804 - 805, [9])
F1448073. Factorii care influenteaza pulverizarea solidelor sunt: A. forta aplicata B. duritatea materialului C. umiditatea produsului D. tipul morii E. polimorfismul produsului
(pag. 208, [7])
F1448074. Pulberea alcalina oficinala: A. este denumita si pulbere Seidlitz B. este denumita si pulbere pentru solutie Bourget C. contine sulfat de sodiu, fosfat disodic si bicarbonat de sodiu D. contine substante anhidre E. actioneaza ca si coleretic - colagog
1416
1417
Rezidentiat 2004
(pag. 807, [9])
F1448075. Pulverizarea solidelor prin metoda comprimarii se realizeaza cu: A. concasorul cu falci B. concasorul cu nuca C. moara cu ciocane D. moara cu valturi E. mojarul mecanic
(pag. 213 - 214, [7])
F1448076. Sitele standard prevazute in FR.X sunt numerotate conventional in functie de: A. latura interioara a ochiurilor (in mm) B. forma ochiurilor C. numarul de ochiuri corespunzator pe cm2 D. diametrul sarmei (in mm) E. suprafata utila de cernere
(pag. 805, [9])
F1448077. Uscarea pulberilor prin convectie se realizeaza cu: A. uscator in pat fluidizat B. uscator cu vid C. atomizor D. microunde E. uscator cu tavi
(pag. 190 - 193, [7])
F1548078. Amestectoarele agitatoare sunt: A. amestectoare n infinit B. amestectorul planetar C. amestectorul cu spire D. amestectorul cu spir vertical planetar E. amestectorul de mare vitez cu agitare mecanic
(pag. 163, [7])
F1548079. Aplicaiile liofilizrii sunt: A. pstrarea produselor de origine biologic B. pstrarea esuturilor sau organelor de diferite origini pentru grefe C. pstrarea materiei vii D. pstrarea produselor instabile n soluii E. denaturarea proteinelor
(pag. 204, [7])
F1548080. Avantajele liofilizrii sunt: A. uscarea la temperaturi foarte joase B. porozitatea obinut C. nu denatureaz proteinele D. oxidare redus E. echipamente de lucru scumpe
(pag. 204, [7])
F1548081. Etapele procedeului de uscare prin congelare sunt: A. nghearea
1417
1418
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. aplicarea vidului uscarea primar ndeprtarea vaporilor nclzirea
(pag. 203, [7])
F1548082. Mecanismele amestecrii pulberilor sunt: A. amestecarea prin convecie B. amestecarea prin alunecare sau forfecare C. amestecarea prin difuziune D. agitare n mojar E. cernere
(pag. 158, [7])
F1548083. Pentru pulverizarea produselor solide se folosete: A. concasorul cu nuc B. concasorul cu cilindrii C. moara cu cuite D. concasorul cu flci E. nici o variant nu e corect
(pag. 212, [7])
F1548084. Tobele de amestecare pentru pulberi sunt: A. site B. amestectoare n infinit C. amestectoare cilindrice D. amestectoare biconice E. amestectoare cubice
(pag. 162, [7])
F1548085. Uscarea soluiilor diluate i a suspensiilor se realizeaz: A. n tobe de uscare B. n usctor prin aerosolizare C. n usctor prin liofilizare D. prin criodesicare E. doar a, c i d sunt corecte
(pag. 198, [7])
F1548086. Usctoarele folosite n industrie, pentru pulberi, sunt: A. usctorul cu tvi B. tunelul usctor C. usctorul rotativ D. usctorul n pat fluidizat E. uscarea la temperatura camerei
(pag. 190, [7])
F1648087. Ce forma au paletele, cum sunt dispuse si cum functioneaza "Amestecatorul de pulberi Ldige" ? A. Palete lamelare simple B. Palete cu forma de sapa dispuse n jurul unui ax orizontal C. Palete cu forma de sapa dispuse n jurul unui ax vertical D. Departeaza mereu materialul din centru
1418
1419
Rezidentiat 2004
E. Aduce mereu materialul spre centru
(pag. 163-164, [7])
F1648088. Din ce este constituit si cum functioneaza "Amestecatorul de pulberi cu spira verticala planetara" ? A. Este constituit dintr-un vas cilindric B. Este constituit dintr-un vas paralelipipedic C. Este constituit dintr-un vas conic D. Transporta pulberea de la baza spre vrf cu ajutorul unei spire interioare rotative E. Transporta pulberea de la vrf spre baza n jurul unui ax fix
(pag. 163, [7])
F1648089. Dupa FR X finetea pulberilor se determina astfel: A. pe 20 g pulbere prin agitare n sita prevazuta cu capac, 20 de minute B. pe 25 g pulbere prin agitare n sita prevazuta cu capac, 30 de minute C. reziduul obtinut cu sita specificata nu trebuie sa fie mai mare de 5 % si mai mic de 60 % cu sita superioara daca nu se prevede altfel D. reziduul obtinut cu sita specificata sa nu fie mai mare de 2 % E. reziduul obtinut sa nu fie mai mic de 75 % cu sita superioara
(pag. 804-805, [9])
F1648090. Dupa FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal "Pulvis alcalinum" sunt urmatoarele: A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenophosphas (VI) 3,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 5,5 g B. Natrii sulfas anhydricus (V) 2 g; Dinatrii hydrogeniphosphas (V) 4 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6 g C. Pulvis aerophorus laxans D. Pulbere Seidlitz E. Pulbere alcalina pentru solutia Bourget
(pag. 807-808, [9])
F1648091. Dupa FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal "Pulvis efervescens laxans" sunt urmatoarele: A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 6 g; Acidum citricum (VI) 6,5 g B. Magnesii sulfas (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; Acidum tartaricum (V) 5 g C. I: Natrii sulfas anhydricus (R) (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; II: Acidum tartaricum (V) 6 g D. Sare de Vichy E. Pulvis aerophorus laxans
(pag. 809, [9])
F1648092. Dupa FR X, compozitia, sinonimul si actiunea farmacologica a preparatului oficinal "Pulvis Opii et Ipecacuanhae" sunt urmatoarele: A. Extractum opii siccum (VI) 20 g; Ipecacuanhae radix (VI) 5 g; Saccharum lactis 75 g B. Opium pulveratum (VII) 10 g; Ipecacuanhae radix (VII) 10 g; Saccharum lactis 80 g C. actiune antitusiva, expectoranta D. Laudanum E. Pulbere Dover
(pag. 810, [9])
F1648093. La ce grad de finete corespund urmatoarele site, dupa FR X ? A. Sita II pentru fragmente mici B. Sita V pentru pulbere semifina C. Sita IV pentru pulbere groscioara D. Sita I pentru fragmente mijlocii
1419
1420
Rezidentiat 2004
E. Sita VII pentru pulbere fina
(pag. 805, [9])
F1648094. Pentru determinarea gradului de finete al pulberilor, FR X prevede site standard, numerotate conventional n modul urmator: A. cu cifre arabe n ordinea 1-8 n functie de forma ochiurilor B. cu cifre romane n ordinea I-IX n functie de dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor, de numarul de ochiuri corespunzator pe centimetru patrat si de diametrul srmei C. gradul de finete al pulberii cernute creste n functie de cresterea ordinului de numerotare al sitei D. gradul de finete al pulberii cernute descreste n functie de descresterea ordinului de numerotare al sitei E. gradul de finete al site IV corespunde pentru pulbere semifina
(pag. 805, [9])
F1648095. Prin ce se caracterizeaza amestecatorul de pulberi "Moritz Turbo" ? A. Are turbina ntr-un vas simplu conic B. Are discuri verticale de amestecare C. Are turbina ntr-un vas dublu conic D. Are discuri orizontale de amestecare E. Viteza de amestecare este superioara fata de amestecatorul Roto-P. Zauchetta
(pag. 164, [7])
F2148096. Micronizatoarele cu energie fluida: A. realizeaza pulverizarea materialului solid prin frecare B. realizeaza pulverizarea materialului solid prin impact C. realizeaza pulverizarea prin impact si frecare D. produc o reducere a dimensiunii particulelor in domeniul 1 cm - 1 micron E. produc o reducere a particulelor la dimensiuni milimetrice
(pag. (7) 217 - 218)
F2148097. Caracterizarea curgerii pulberilor se poate face prin determinarea: A. ariei suprafetei specifice B. unghiului de repaus C. densitatii patului de pulbere D. gradului de dispersie E. diametrului median al particulelor
(pag. (7) 255 - 257)
F2148098. Care dintre indicii urmatori caracterizeaza curgerea pulberilor: A. Kozeny B. Carr C. Young D. Haussner E. Stokes
(pag. (7) 257 - 258)
F2148099. Factorii dependenti de particule care influenteaza amestecarea pulberilor sunt: A. marimea B. densitatea C. proportia diferitilor componenti D. umiditatea E. sarcina electrostatica
(pag. (7) 158 - 160)
1420
1421
Rezidentiat 2004
F2148100. La alegerea unui amestecator folosit pentru obtinerea unui amestec omogen de pulberi se va tine seama de: A. marimea particulelor B. tendinta de separare a pulberilor C. distributia granulometrica a particulelor D. coeziunea particulelor E. umiditate
(pag. (7) 165)
F2148101. Precizati pulberile, conform FR, pentru care determinarea gradului de finete se poate face prin metode prevazute in monografiile respective: A. pulberi la care dimensiunea particulelor este mai mica decat diametrul ochiurilor sitei VII B. pulberi la care dimensiunea particulelor este mai mica decat dimetrul ochiurilor sitei IX C. pulberi la care se prevede o anumita forma cristalina D. pulberi amorfe E. pulberi higroscopice
(pag. (7) 805)
F2148102. La prepararea Pulberii de opiu si ipeca: A. se foloseste opiul pulbere, corespunzand ca grad de finete sitei V B. se foloseste opiul pulbere, corespunzand ca grad de finete sitei VII C. se foloseste radacina de ipeca, corespunzand ca grad de finete sitei VII D. diluantul este lactoza E. diluantul este dextrina
(pag. (10) 810)
F2148103. Care din afirmaiile referitoare la Pulberea alcalin din FR X sunt adevrate: A. conine n formulare substane higroscopice care trebuie uscate nainte de amestecare B. se mai numete Pulbere alcalin pentru soluia Bourget C. o doz cntrete 12 g D. este o pulbere foarte fin E. soluiea are pH-ul 7 - 7,5
(pag. 807, [10])
F2148104. FR X face urmtoarele referiri la pulberile farmaceutice: A. sunt preparate farmaceutice solide constituite din particulele uniforme ale uneia sau mai multor substane active B. substanele active pot fi asociate cu substane auxiliare C. se folosesc ca atare sau divizate n doze unitare D. se administreaz exclusiv pe cale parenteral E. se pstreaz ferit i de lumin, la loc rcoros, n recipiente nchise etan
(pag. 804-808, [10])
F2148105. FR X prevede ca probe de control pentru pulberile farmaceutice: A. omogenitatea B. gradul de finee C. densitatea D. capacitatea de curgere E. dozarea substanelor active
(pag. 805, [10]; 807, [9])
F2148106. Care din regulile impuse de FR X la prepararea pulberilor sunt adevrate:
1421
1422
Rezidentiat 2004
A. fiecare substan solid se usuc n prealabil, se cerne i se aduce la gradul de diviziune prevzut B. n general pulverizarea substanelor se face fr reziduu C. amestecarea substanelor se face n ordinea descresctoare a maselor, cu excepia substanelor cu densitate mare care se adaug la sfrit D. amestecarea substanelor se face n ordinea cresctoare a maselor, cu excepia substanelor cu densitate mare care se adaug la nceput E. amestecarea se face n ordinea descresctoare a maselor, cu excepia substanelor cu densitate mare care se adaug la nceput
(pag. 804, [10])
F2148107. Conform FR X, pulberile efervescente se pstreaz n recipiente: A. bine nchise B. nchise etan C. bine nchise i n prezena unei substane deshidratante D. colorate E. metalice
(pag. 807, [10])
F2148108. Pulberea alcalin din FR X se folosete pentru aciunea sa: A. antiacid B. purgativ C. coleretic D. colagog E. sedativ
(pag. 808, [10])
F2148109. Conform FR X, se prepar prin metode care le asigur sterilitatea i care permit evitarea unei contaminri ulterioare cu microorganisme, pulberile: A. care se aplic pe plgi B. care se aplic pe arsuri C. antisudorifice D. care se aplic pe pielea sugarilor E. care se aplic pe mucoase
(pag. 805, [10])
F2148110. Conform FR X, clasificarea sitelor se face dup: A. latura interioar a ochiului (n mm) B. modul C. numrul de ochiuri pe cm2 D. diametrul srmei (n mm) E. suprafaa util de cernere a sitei
(pag. 805, [10])
F2148111. Referitor la determinarea uniformitii fineii pulberilor FR X prevede urmtoarele: A. se iau n lucru 20 g de pulbere B. reziduul de la cernere obinut cu sita specificat trebuie s fie mai mare de 5% C. reziduul de la cernere obinut cu sita specificat nu trebuie s fie mai mare de 5% D. reziduul de la cernere obinut cu sita superioar nu trebuie s fie mai mic de 60%, dac nu se prevede altfel E. reziduul de la cernere obinut cu sita superioar trebuie s fie mai mic de 60%, dac nu se prevede altfel
(pag. 805, [10])
F2248112. Pulverizarea substanelor medicamentoase si a excipientilor in industria farmaceutica se
1422
1423
Rezidentiat 2004
efectueaza cu A. B. C. D. E. moara cu cilindri moara cu discuri verticale moara cu ciocane moara cu bile mori de agat
(pag. Leucuta,211)
F2248113. Determinarea granulometriei pulberilor se efectueaza cu A. cu ajutorul sitelor standardizate in privinta marimii ochiurilor B. microscopic C. centrifugare D. numaratorul Coulter E. dispersia luminii laserului
(pag. Leucuta,222)
F2248114. Modalitati de reprezentare a distributiei marimii particulelor unei pulberi polidisperse A. histograma B. curba de frecventa C. curba de frecventa cumulativa D. curba distributiei de tip Gauss E. planimetrie
(pag. Leucuta,222)
F2248115. Sterilitatea pulberilor este ceruta de farmacopee in cazul pulberilor A. cu antibiotice B. care se aplica pe arsuri C. care se aplica pe plagi D. care se aplica pe pielea sugarilor E. cu substante termolabile
(pag. FRX,805)
F2248116. Dupa destinatia privind administrarea lor, pulberile pot fi, conform monografiei de generalitati a farmacopeei A. pentru cale orala B. pentru a se aplica pe piele sau pe mucoase C. pentru prepararea comprimatelor D. pentru prepararea capsulelor E. pentru incorporare in forme farmaceutice semisolide (unguente)
(pag. FRX,805)
F2248117. Ce particularitati se intilnesc la micronizatorul cu jet de aer pentru pulverizare A. mecanismul de pulverizare este comprimarea B. mecanismul de pulverizare este impactul si frecarea C. marimea particulelor care se obtin este de ordinul milimetrilor D. marimea particulelor care se obtin este de ordinul micrometrilor E. pentru separarea pulberii fine se foloseste ciclonul de separare
(pag. Leucuta,217)
F2248118. Ce dimensiuni ale particulelor se folosesc pentru a determina marimea lor A. diametrul observat ( microscop) B. diametrul perimetrului proiectat
1423
1424
Rezidentiat 2004
C. diametrul suprafetei proiectate D. diametrul Feret E. diametrul Martin
(pag. Leucuta,222)
F2248119. Ce diferente sunt intre o histograma si o curba de frecventa in reprezentarea distributiei granulometrice a unei pulberi A. histograma reda frecventa procentuala a particulelor din diferitele clase granulometrice ale pulberii polidisperse B. curba de frecventa reda frecventa procentuala in functie de diametrul mediu al clasei granulometrice C. curba de frecventa reprezinta procentul de particule inferior unei marimi date D. curba de frecventa reprezinta procentul de particule superior unei marimi date E. curba de freventa reprezinta procentajul cumulativ in functie de logaritmul diametrului
(pag. Leucuta,225)
F2248120. In procedeul de sortare a particulelor cu ajutorul sitelor, care este criteriul de alcatuire a seriei de site , in ordinea descrescatoare a marimii ochiurilor, folosite la separarea pe clase granulometrice a unei pulberi A. unic in toata lumea B. difera intre tari, conform criteriului organismului de standardizare C. exista dificultati in trecerea de la o normare la alta D. este necesar ca o sortare sa fie insotita de criteriul care a servit in procesare E. pentru separare se foloseste agitarea sau un curent de aer
(pag. Leucuta,232)
F2248121. Ce este pipeta Andreasen si care este modul de lucru A. este un instrument de masurare a volumului picaturilor B. este un dispozitiv pentru evaluarea marimii particulelor unei suspensii C. procedeul de determinare se bazeaza pe ecuatia lui Stokes a vitezei de sedimentare a particulelor D. prelevarea probelor se face la timpii calculati in care sedimenteaza particule de o anumita marime E. procentul particulelor de o anumita marime se determina gravimetric, dupa evaporarea solventului din proba prelevata
(pag. Leucuta,235)
F2248122. Care este modul de lucru al numaratorului Coulter pentru determinarea marimii particulelor A. se bazeaza pe diferenta de volum intre particule B. se bazeaza pe marimea suprafetei particulelor masurate C. masoara particule mai mari de 0,1 micrometri D. principiul determinarii consta in schimbarea rezistentei electrice intre doi electrozi situati de o parte si alta a unui orificiu al tubului plasat in suspensia cu particulele de masurat, la trecerea unei particule prin orificiu E. inregistrarea marimii particulelor se face electronic
(pag. Leucuta,237)
F2248123. Ce metoda se foloseste pentru determinarea marimii particulelor submicronice A. sortarea cu site B. metoda microscopica, folosind microscopul optic C. metoda de dispersie a luminii laserului D. spectroscopia de corelatie fotonica E. determinarea suprafetei particulelor
(pag. Leucuta,238)
F2248124. Cum se pot folosi metodele bazate pe determinarea suprafetei particulelor, la evaluarea dimensiunii acestora
1424
1425
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
suprafata specifica a unei particule depinde de diametrul sau se poate masura suprafata particulelor prin metode care se bazeaza pe adsorbtia unui gaz masurarea suprafetei unei pulberi se poate face microscopic o metoda permeametrica foloseste trecerea gazului cu o anumita presiune prin patul pulberii o alta metoda permeametrica realizeaza o presiune scazuta la iesirea gazului din patul unei pulberi
(pag. Leucuta,240)
F2248125. Care este tipul de preparat de care apartin pulberile farmaceutice incluse ca monografii in FR X A. pulberi destinate prepararii comprimatelor B. pulberi destinate conditionarii in capsule C. pulberi nedivizate de uz intern D. pulberi nedivizate de uz extern E. pulberi divizate de uz intern
(pag. FRX,804)
F2248126. Mori care actioneaza in principal prin impact A. cu discuri B. cu ciocane C. cu dinti D. cu cilindri E. cu bile
(pag. Leucuta,215)
F2248127. Care dintre prevederile de mai jos sunt incluse in monografia de generalitati Pulveres din FRX A. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a maselor B. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a densitatilor C. gradul de finete se determina cu ajutorul microscopului prevazut cu micrometru ocular etalonat D. pulberile efervescente se pastreaza in recipiente inchise etans E. pulberile efervescente se prepara doar ca produse industriale
(pag. FRX,805)
F2248128. Gradul de finete al pulberii se determina, conform farmacopeei A. cu ajutorul sitelor standardizate B. dimensiunea particulelor se apreciaza dupa latura interioara a ochiului sitelor (mm) C. microscopic D. cu ajutorul numaratorului Coulter E. folosind metode de adsorbtie a unui gaz , determinarea suprafetei specifice si apoi a dimensiunii particulelor
(pag. FRX,805)
F2248129. Farmacopeea prevede ca uniformitatea finetii pulberilor sa se determine astfel A. folosind 2 tipuri de site, reziduul de la cernere sa nu fie mai mare de 5% cu sita specificata si sa nu fie mai mic de 60% cu sita superioara B. pulberea trebuie sa treaca in intregime prin sita specificata C. reziduul de la cernere prin sita specificata sa nu fie mai mare de 1%; D. reziduul de la cernere prin sita specificata se pulverizeaza din nou si se aduce in amestec E. daca particulele pulberii sint mai mici decit dimensiunea sitei IX se pot folosi si alte metode prevazute in monografia respectiva
(pag. FRX,805)
F2248130. Mori folosite la pulverizare
1425
1426
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. concasorul cu falci mori cu bile mori coloidale mori cu jet de aer dezintegratoare
(pag. Leucuta,211)
F2348131. Procedeul dinamic de uscare prin convectie se realizeaza in: A. tunel uscator B. uscator rotativ C. pat fluidizat D. uscator cu tavi E. etuva
(pag. 190-192)
F2348132. In operatiile tehnologice cu pulberi reducerea marimii particulelor contribuie la: A. amestecarea mai usoara in vederea omogenizarii B. evitarea separarii C. favorizarea curgerii D. scaderea energiei superficiale E. cresterea vitezei de dizolvare
(pag. 206)
F2348133. Comportamentul la pulverizare este determinat de: A. forta aplicata B. natura materialului C. duritatea materialului D. umiditatea produsului E. polimorfism
(pag. 208)
F2348134. Micronizarea pulberilor se realizeaza cu: A. concasorul cu falci B. moara cu energie fluida C. micronizator cu ciocane D. moara cu dinti sau cu ace E. moara coloidala
(pag. 217-220)
F2348135. Determinarea marimii particulelor prin metoda microscopica se realizeaza cu: A. microscop electronic cu transmisie B. microscop electronic cu baleiaj C. ultramicroscop D. lupa cu convergenta mare E. microscop optic
(pag. 231)
F2348136. F.R.X. caracterizeaza sitele prin: A. modul B. latura interioara a ochiului (in mm) C. numarul de ochiuri pe cm patrat D. diametrul sarmei (in mm)
1426
1427
Rezidentiat 2004
E. mesh
(pag. 805)
F2348137. Determinarea marimii particulelor prin sedimentare se efectueaza prin: A. fotodensitometrie B. variatia curentului electric in zona de masurare C. separarea in camp de gravitatie normal D. separarea prin centrifugare E. separarea particulelor in mediu lichid
(pag. 234-237)
F2348138. Masurarea suprafetei specifice a pulberilor se realizeaza prin: A. permeatie B. adsorbtie de gaz C. sedimentare D. spectroscopie de corelatie fotonica E. dispersia luminii laserului
(pag. 241-244)
F2348139. Imbunatatirea curgerii pulberilor se face prin: A. modificarea marimii particulelor si a distributiei marimii lor B. modificarea unghiului de udare C. modificarea formei particulelor D. modificarea formularii E. modificarea tehnologiei
(pag. 249-250)
F2548140. Conform F.R. X substantele folosite la prepararea pulberilor efervescente se usuca in prealabil conform prevederilor din monografia respectiva astfel incat umiditatea lor sa fi de cel mult: A. 0,01% B. 0,1% C. 1% D. 10% E. 10
(pag. 804 (10))
F2548141. Conform F.R. X gradul de finete a pulberilor: A. Se determina cu ajutorul sitelor standardizate B. Sita nr V corespunde pulberii groscioare C. Site nr VIII corespunde pulberii fine D. Pentru pulberea semifina corespunde sita VI E. Pentru pulberea mijlocie corespunde sita IV
(pag. 805 (10))
F2548142. Conform F.R. X pulberea alcalina contine: A. Sulfat de sodiu anhidru 2g B. Sulfat de potasiu 2g C. Dihidrogenofosfat monosodic 4g D. Hidrogenofosfat disodic 4g E. Bicarbonat de sodiu 6g
(pag. 807 (10))
1427
1428
Rezidentiat 2004
F2548143. Sunt oficinale in F.R. X urmatoarele pulberi: A. Pulberea alcalina pentru solutie Bourget B. Pulberea alcalina C. Pulberea laxativa efervescenta D. Pulberea Dover E. Nici o pulbere nu este oficinala in F.R. X
(pag. 807 (10))
F2548144. Gasiti corespondenta corecta: A. Pulberea alcalina-coleretic-colagoga B. Pulberea Dover-coleretic-colagoga C. Pulbere de opiu si ipeca-coleretic-colagoga D. Pulbere de opiu si ipeca-antitusiva-expectoranta E. Pulberea Dover-antitusiva-expectoranta
(pag. 807-811(10))
F2548145. Urmatoarele mori se folosesc la micsorarea marimii particulelor pulberilor: A. Moara cu pierte B. Moara cu discuri verticale C. Moara cu ciocane D. Moara cu energie fluida E. Moara cu bile cu cilindru rotativ
(pag. 212-215 (7))
F2548146. Principiul masurarii marinii particulelor pulberilor se bazeaza pe: A. Trecerea pulberilor prin ochiurile unei site B. Pe separarea fractiunilor de particul cuprinse intre doua site supraouse in ordinea descrescatoare o marimii ochiurilor C. Pe separarea fractiunilor de particul cuprinse intre doua site supraouse in ordinea crescatoare o marimii ochiurilor D. Pe fenomenul de cernere E. Pe procesul de sortare
(pag. 232 (7))
F2548147. Metode de sedimentare folosite la determinare marimii particulelor pulberilor: A. Separarea in camp de gravitatie normal B. Separarea in camp de gravitatie inferior celui normal C. Separarea in camp de gravitatie superior celui normal D. Metoda variatiei curentului electric in zona de masurare E. Metoda de dispersie a luminii laserului
(pag. 231-235 (7))
F2548148. Factori care influenteaza viteza de curgere prin orificii A. Diametrul orificiului B. Unghiul peretelui cosului C. Grosimea cosului D. Curgerea in masa si gurgerea in palnie E. Masa de pulbere
(pag. 253 (7))
F2548149. Imbunatatirea curgerii pulberilor se poate face prin: A. Modificarea formei particulelor
1428
1429
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Marirea incarcarii cu sarcini electrostatice Modificarea marimii marticulelor Micsorarea incarcarii cu sarcini electrostatice Modificarea tehnologiei
(pag. 259 (7))
F2548150. Obiectivele granularii pulberilor A. Prevenirea separarii componentilor unui amestec de pulberi B. Imbunatatirea proprietatilor de curgere a amestecului C. Imbunatatirea proprietatilor de comprimare a amestecului D. Granulele fiind mai putin dense decat amestecul de pulberi va ocupa un volum mai mic pe unitatea de greutate E. Granularea materialelor toxice reduce riscul raspandirii pulberii toxice in mediul inconjurator
(pag. 261 (7))
F2548151. Mecanisme ale aglomerarii pentru formarea granulelor: A. Aparitia de forte de atractie intre particulele solide B. Formarea nucleelor C. Coalescenta aglomerarilor D. Aparitia puntilor solide E. Stratificarea si cresterea granulelor
(pag. 267 (7))
F2548152. Numerele sitelor farmaceutice se stabilete n funcie de urmatorii factor, cu exceptia: A. numrul de ochiuri/cm2 B. volumul interior C. culoarea ramei D. aria suprafeei interioare E. natura firului ce formeaz textura
(pag. 805/10)
F2548153. Mecanismele amestecrii pulberilor sunt: A. amestecarea prin convecie B. cernere C. agitare n mojar D. amestecarea prin difuziune E. amestecarea prin alunecare sau forfecare
(pag. 158/7)
F2548154. Tobele de amestecare pentru pulberi sunt: A. amestectoare n infinit B. amestectoare cilindrice C. site D. amestectoare biconice E. amestectoare cubice
(pag. 162/7)
F2548155. Amestectoarele agitatoare sunt: A. amestectorul planetar B. amestectoare n infinit C. amestectorul cu spire D. amestectorul de mare vitez cu agitare mecanic
1429
1430
Rezidentiat 2004
E. amestectorul cu spir vertical planetar
(pag. 163/7)
F2548156. Usctoarele folosite n industrie, pentru pulberi, sunt: A. usctorul n pat fluidizat B. usctorul cu tvi C. usctorul rotativ D. tunelul usctor E. uscarea la temperatura camerei
(pag. 190/7)
F2548157. Uscarea soluiilor diluate i a suspensiilor se realizeaz: A. n usctor prin aerosolizare B. n tobe de uscare C. prin criodesicare D. n usctor prin liofilizare E. doar a, c i d sunt corecte
(pag. 198/7)
F2548158. Etapele procedeului de uscare prin congelare sunt: A. aplicarea vidului B. nghearea C. uscarea primar D. nclzirea E. ndeprtarea vaporilor
(pag. 203/7)
F2548159. Aplicaiile liofilizrii sunt: A. pstrarea materiei vii B. pstrarea produselor de origine biologic C. pstrarea esuturilor sau organelor de diferite origini pentru grefe D. denaturarea proteinelor E. pstrarea produselor instabile n soluii
(pag. 204/7)
F2548160. Pentru pulverizarea produselor solide se folosete: A. concasorul cu cilindrii B. concasorul cu nuc C. concasorul cu flci D. moara cu cuite E. nici o variant nu e corect
(pag. 212/7)
F2648161. n legtur cu preparatele oftalmice este adevrat c: A. solutiile hipotone sunt mai bine tolerate dect cele hipertone B. tonicitatea influenteaz biodisponibilitatea C. agentii tensioactivi umectanti pot avea efecte favorabile asupra absorbtiei substantelor active D. agentii de crestere a vscozittii influenteaz favorabil absorbtia substantelor active E. pH-ul nu influenteaz toleranta
(pag. 8, pag. 572)
F2648162. Solutiile oftalmice oficinale n FR X sunt:
1430
1431
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Oculoguttae chloramfenicoli Oculoguttae atropini sulfatis Oculoguttae resorcinoli Oculoguttae zinci sulfatis Oculoguttae oxacilini
(pag. 9, pag. 711)
F2648163. Oculoguttae pilocarpini nitratis FR X: A. are concentratia 1 % B. se pstreaz la Venena C. trebuie s prezinte un pH cuprins ntre 4 - 5,5 D. are efect miotic E. se prepar cu tampon fosfat
(pag. 9, pag. 712)
F2648164. Agentii de crestere a vscozittii preparatelor oftalmice se folosesc: A. pentru scderea toxicittii medicamentului B. pentru prelungirea contactului preparatului cu corneea C. pentru usurarea manipulrii D. pentru cresterea tolerantei lentilelor de contact E. la bile oculare
(pag. 8, pag. 588)
F2648165. Ca izotonizanti pentru colirele hipotonice se utilizeaz: A. clorura de sodiu B. clorura de calciu C. acidul boric D. azotat de sodiu E. sulfatul de sodiu
(pag. 8, pag. 567)
F2648166. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigur prin: A. izotonizarea solutiilor hipotone B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimic a substantelor active C. cresterea vscozittii D. ndeprtarea particulelor strine E. aplicare limitat
(pag. 8, pag. 567)
F2648167. Prelungirea contactului medicamentului oftalmic cu cornea, pentru a prelungi durata de absorbtie, se realizeaz prin utilizarea: A. vehiculelor mai vscoase B. latexurilor oftalmice C. solutiilor uleioase D. oculare E. agentilor tensioactivi
(pag. 8, pag. 588)
F2648168. Conservantii antimicrobieni admisi de FR X la prepararea colirelor multidoz sunt: A. nipaesterii B. acetatul de clorhexidin C. fenoseptul
1431
1432
Rezidentiat 2004
D. clorura de benzalconiu E. fenolul
(pag. 9, pag. 710)
F2648169. Bile oculare: A. se prescriu n cantitti de cel putin 50 g B. trebuie s fie izohidrice C. se prezint sub form de solutii sau suspensii D. se utilizeaz n termen de 7 zile de la deschiderea flaconului E. trebuie s fie sterile
(pag. 9, pag. 711)
F2648170. Picturile de ochi se vor izotoniza n cazul n care: A. substanta activ este peste 1 % B. contin substante coloidale C. sunt indicate pentru tratamentul de lung durat D. sunt hipertone E. sunt uleioase
(pag. 8, pag. 567)
1432
1433
Rezidentiat 2004
Tema nr. 49 Comprimate, capsule
BIBLIOGRAFIE:

F1249001. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt conditionate in capsule gelatinoase moi oficinale A. tetraciclina B. ampicilina C. rifampicina D. vitamina E E. vitamina C
(pag. 202, [FR X])
F1249002. In ce procedeu de obtinere a comprimatelor excipientul cel mai important pentru calitatea comprimatului este celuloza microcristalina (Avicel): A. comprimare dupa granulare uscata B. comprimlare dupa granulare umeda C. comprimare directa D. comprimate filmate E. comprimate cu invelis in principal de zahar
(pag. 565, [7])
F1249003. Procedeu de obtinere a capsulelor gelatinoase moi concomitent cu incorporarea continutului medicamentos lichid: A. Eli Lilly B. Farmatic C. Scherer D. Hofliger E. Parke Davis
(pag. 333, [7])
F1449004. Conform FR.X, comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege: A. in apa, in cel mult 15 minute, daca nu se prevede altfel B. in solutie acida de pepsina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel C. in solutie acida de pepsina, in cel mult 30 minute, daca nu se prevede altfel D. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel E. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 90 minute, daca nu se prevede altfel
(pag. 285, [9])
F1449005. In scopul prepararii unui comprimat de marime convenabila, se utilizeaza ca excipient un: A. diluant B. liant C. dezagregant D. lubrifiant E. edulcorant
(pag. 565, [7])
1433
1434
Rezidentiat 2004
F1449006. Lubrifiantii care micsoreaza lipirea materialului de comprimat de ponsoane si matrita sunt denumiti: A. lubrifianti propriu-zisi B. glisanti C. lianti D. antiaderenti E. agenti antifrictionali
(pag. 567, [7])
F1449007. Urmatoarele afirmatii referitoare la capsulele gelatinoase moi sunt adevarate cu exceptia: A. se mai numesc si perle B. sunt constituite dintr-un invelis de gelatina moale C. au forma sferica sau ovala D. contin substante lichide E. se inchid prin imbucare
(pag. 589, [7])
F1549008. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie s se dezagrege n pepsin-soluie acid n cel mult: A. o or B. 30 minute C. 15 minute D. 40 minute E. 25 minute
(pag. 284, [10])
F1549009. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie s se dizolve sau s se disperseze n ap cu efervescen n cel mult: A. 5 minute B. 15 minute C. 10 minute D. 25 minute E. 20 minute
(pag. 284, [7])
F1549010. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor acidul stearic trebuie s fie de cel mult: A. 3 % B. 10% C. 1% D. 15% E. 5%
(pag. 284, [10])
F1549011. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor aerosilul trebuie s fie de cel mult: A. 10 % B. 1% C. 2% D. 3% E. 4%
(pag. 284, [10])
1434
1435
Rezidentiat 2004
F1549012. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor talcul trebuie s fie de cel mult: A. 2 % B. 3% C. 1% D. 10% E. 5%
(pag. 284, [10])
F1549013. Uniformitatea masei comprimatelor se determin, conform FR X, pe: A. 5 comprimate neacoperite B. 10 comprimate neacoperite C. 15 comprimate neacoperite D. 20 comprimate neacoperite E. 25 comprimate neacoperite
(pag. 284, [10])
F1649014. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei de comprimare si n realitate fenomenul este complex si se mparte n mai multe etape: A. doua etape B. 6 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape
(pag. 297, [7])
F1649015. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei de comprimare si teoretic fenomenul necesita mai multe etape: A. 4 etape B. 3 etape C. 2 etape D. 6 etape E. 5 etape
(pag. 297, [7])
F1649016. La masina de comprimat excentrica cu un singur ponson comprimarea are loc n mai multe etape: A. 5 etape B. 2 etape C. 4 etape D. 8 etape E. 6 etape
(pag. 290, [7])
F1649017. La masinile de comprimat cu presa rotativa umplerea matritei se realizeaza n: A. doi timpi B. 4 timpi C. 6 timpi D. 8 timpi E. ntr-un singur timp
(pag. 291, [7])
F1649018. Masina de comprimat cu excentric cu un singur ponson are urmatorul randament de lucru:
1435
1436
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. 10.000-15.000 comprimate pe ora cca. 50.000 comprimate pe ora 500-600 comprimate pe ora 1.500-6.000 comprimate pe ora peste 100.000 comprimate pe ora
(pag. 291, [7])
F1649019. Masinile de comprimat cu presa rotativa au un randament care depinde de numarul de posturi de lucru si de viteza de rotatie si ajunge la: A. 5.000-6.000 comprimate pe ora B. pna la 1.000 comprimate pe ora C. un numar nedefinit de comprimate pe ora D. pna la 50.000 comprimate pe ora E. 10.000-1.000.000 comprimate pe ora
(pag. 291, [7])
F2149020. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie s se dezagrege n soluie acid de pepsin n cel mult: A. 15 min, dac nu se prevede altfel B. 30 min, dac nu se prevede altfel C. 60 min, dac nu se prevede altfel D. 90 min, dac nu se prevede altfel E. 120 min, dac nu se prevede altfel
(pag. 285, [10])
F2149021. Conform FR X, capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie s se dezagrege n ap: A. n cel mult 5 minute, dac nu se prevede altfel B. n cel mult 15 minute, dac nu se prevede altfel C. n cel mult 30 minute, dac nu se prevede altfel D. ntre 30 i 60 minute, dac nu se prevede altfel E. n cel mult 60 minute, dac nu se prevede altfel
(pag. 193, [10])
F2149022. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie s se dizolve sau s disperseze n ap, cu efervescen, n cel mult: A. 5 minute B. 10 minute C. 15 minute D. 20 minute E. 30 minute
(pag. 285, [10])
F2149023. Conform FR X comprimatele neacoperite trebuie s se dezagrege n ap n cel mult: A. 15 minute, dac nu se prevede altfel B. 30 minute, dac nu se prevede altfel C. 60 minute, dac nu se prevede altfel D. 90 minute, dac nu se prevede altfel E. 120 minute, dac nu se prevede altfel
(pag. 285, [10])
F2249024. In ce procedeu de obtinere a comprimatelor excipientul cel mai important pentru calitatea comprimatului este celuloza microcristalina (Avicel) A. comprimare dupa granulare uscata
1436
1437
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. comprimlare dupa granulare umeda comprimare directa comprimate filmate comprimate cu invelis in principal de zahar
(pag. Leucuta,568)
F2249025. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt conditionate in capsule gelatinoase moi oficinale A. tetraciclina B. ampicilina C. rifampicina D. vitamina E E. vitamina C
(pag. FRX,202)
F2249026. Procedeu de obtinere a capsulelor gelatinoase moi concomitent cu incorporarea continutului medicamentos lichid A. Eli Lilly B. Farmatic C. Scherer D. Hofliger E. Parke Davis
(pag. Leucuta,332)
F2249027. Care dintre excipientii enumerati are rol lubrifiant in formularea comprimatelor A. amidonul B. stearatul de magneziu C. gelatina D. metilceluloza E. polivinilpirolidona
(pag. Leucuta,567)
F2249028. Care dintre excipientii enumerati au rol glisant in formularea comprimatelor A. bentonita B. dioxid de siliciu coloidal (Aerosil) C. lactoza D. ulei de vaselina E. manitol
(pag. Leucuta,567)
F2249029. Care dintre polimerii mentionati mai jos este insolubil dar permeabil, folosindu-se in acoperirea comprimatelor sau peletelor in vederea cedarii prelungite A. metilceluloza B. hidroxipropilmetilceluloza C. acetoftalatul de celuloza D. etilceluloza E. hidroxietilceluloza
(pag. Leucuta,573)
F2249030. Ce fel de substante medicamentoase se prelucreaza in comprimate cu cedare prelungita A. cu indice terapeutic mic B. cu domeniu terapeutic ingust C. cu timp de injumatatire biologica scurt
1437
1438
Rezidentiat 2004
D. cu timp de injumatatire biologica lung E. care au dozele terapeutice foarte mari
(pag. Leucuta,577)
F2249031. Ce conditie farmacocinetica este necesar sa fie indeplinita pentru a putea formula o substanta medicamentoasa in produse cu cedare prelungita de uz oral A. timp de injumatatire biologica lung B. viteza de absorbtie mai mare decit cea de cedare din preparatul farmaceutic C. clearance mare D. volum de distributie mare E. metabilizare hepatica mare
(pag. Leucuta,576)
F2249032. Care dintre excipientii enumerati au rol plastifiant in invelisul capsulelor gelatinoase moi A. zahar B. dioxid de titan C. vanilina D. nipagin E. glicerol
(pag. Leucuta,589)
F2249033. Care este natura vehiculului folosit la medicamentele care se conditioneaza in capsule gelatinoase moi A. apa B. emulsii ulei/apa C. emulsii apa/ulei D. solutii acide E. ulei vegetal
(pag. Leucuta,590)
F2249034. Care este produsul operatiilor de extrudare-sferonizare A. comprimate B. pulberi C. granule neuniforme D. cilindri e material compactat E. pelete
(pag. Leucuta,270)
F2249035. Ce sistem de acoperire in pat fluidizat are sistemul de aerosolizare la baza dispozitivului, iar antrenarea particulelor se face prin cilindrul interior A. Stokes B. Higuchi C. Pellegrini D. Wurster E. Scherer
(pag. Leucuta,317)
F2349036. Prepararea capsulelor gelatinoase tari goale se face: A. automatizat prin imersie B. procedeu continuu al matritei rotative C. din foi de gelatina care se aplica pe suprafata unui disc prevazut cu alveole D. prin picurare
1438
1439
Rezidentiat 2004
E. prin criodesicare
(pag. 325)
F2549037. Se numesc capsule operculate: A. Capsulele amilacee B. Capsulele gelatinoase moi C. Capsulele gelatinoase tari D. Perlele E. Casetele
(pag. 193 (10))
F2549038. Conform F.R. X capsulele sunt pentru administrare: A. Orala B. Rectala C. Vaginala D. Auriculara E. Oculara
(pag. 192 (10))
F2549039. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor talcul trebuie s fie de cel mult: A. 1% B. 2 % C. 3% D. 10% E. 5%
(pag. 284/10)
F2549040. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor acidul stearic trebuie s fie de cel mult: A. 10% B. 1% C. 3 % D. 15% E. 5%
(pag. 284/10)
F2549041. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor aerosilul trebuie s fie de cel mult: A. 1% B. 10 % C. 3% D. 2% E. 4%
(pag. 284/10)
F2549042. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie s se dizolve sau s se disperseze n ap cu efervescen n cel mult: A. 20 minute B. 25 minute C. 10 minute D. 15 minute E. 5 minute
1439
1440
Rezidentiat 2004
(pag. 284/7)
F2549043. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie s se dezagrege n pepsin-soluie acid n cel mult: A. 25 minute B. 40 minute C. 15 minute D. 30 minute E. o or
(pag. 284/10)
F2549044. Uniformitatea masei comprimatelor se determin, conform FR X, pe: A. 10 comprimate neacoperite B. 5 comprimate neacoperite C. 20 comprimate neacoperite D. 25 comprimate neacoperite E. 15 comprimate neacoperite
(pag. 248/10)

F1249045. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite: A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar de grosimi diferite C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului
(pag. 571-4, [7])
F1249046. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita: A. cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic; C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase; D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil, termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar permeabil (sistem rezervor)
(pag. 577, [7])
F1249047. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente, sunt corecte: A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu); B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline; C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului; D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia; E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac
(pag. 576, [7])
1440
1441
Rezidentiat 2004
F1249048. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate, sunt corecte: A. contin doze unitare din una sau mai multe substante medicamentoase, si se obtin prin comprimarea unui volum constant de pulbere sau granule, la masini de comprimat; B. comprimarea depinde de compresibilitatea si compactibilitatea materialului C. in formulare se asociaza excipienti care sa usureze comprimarea si sa confere caracteristicile dorite comprimatelor D. comprimatele reprezinta o forma farmaceutica in declin datorita unor probleme biofarmaceutice care sint implicate in formulare E. datorita facilitatii fabricarii, nu se cer fabricilor sa realizeze regulile de buna practica a fabricatiei ca in cazul altor medicamente
(pag. 290,564,FR,284, [7])
F1249049. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari: A. gelatina B. colagen C. plastifianti D. apa E. antioxidanti
(pag. 584, [7])
F1249050. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. stearatul de magneziu B. talcul C. acidul stearic D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare E. benzoatul de sodiu
(pag. 568, [7])
F1249051. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. talc B. acid stearic C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. Aerosilul E. lacoza
(pag. 193, [FR X])
F1249052. Care dintre variabilele de formulare si tehnologice influenteaza cel mai mult cresterea rezistentei mecanice a comprimatelor A. lubrifiantul B. forta de comprimare C. liantul D. dezagregantul E. diluantul
(pag. 296,562,566, [7])
F1249053. Care teste prevazute de FR X pot evalua capacitatea de eliberare a substantei medicamentoase din comprimate A. uniformitatea masei B. dezagregarea C. dozarea D. conservarea E. dizolvarea
1441
1442
Rezidentiat 2004
(pag. 284, [FR X])
F1249054. In care dintre conditiile mentionate mai jos are loc umplerea capsulelor gelatinoase tari cu un continut medicamentos A. umplerea cu pulbere sau granule se face la volum, de aceea are o mare importanta modul de curgere a particulelor B. aprecierea curgerii se poate face din evaluarea indicelui de compresibilitate (Carr) C. o curgere mai buna se realizeaza in cazul unei impachetari mari a particulelor, care determina o porozitate mica si coeziune mare D. prezenta lubrifiantilor este nedorita, deoarece desi usureaza curgerea, intirzie umectarea si dizolvarea particulelor medicamentoase E. curgerea nu este influentata de marimea particulelor care influenteaza doar viteza de dizolvare
(pag. 585-6, [7])
F1249055. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din farmacopee referitoare la tipurile de comprimate; alegeti ennturile corecte A. comprimate neacoperite B. comprimate acoperite C. comprimate cu cedare prelungita D. comprimate cu cedare controlata E. comprimate pentru uz parenteral
(pag. 284, [FR X])
F1249056. Tipuri de capsule prevazute in FR X A. gelatinoase tari (operculate) B. amilacee (casete) C. de hirtie D. gelatinoase moi (perle) E. gelatinoase pentru uz rectal si vaginal
(pag. 192, [FR X])
F1349057. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: A. comprimatele care se mentin in gura B. comprimatele vaginale C. comprimatele pentru implante D. comprimatele pentru inhalatii E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
(pag. 284)
F1349058. Avantajele acoperirii comprimatelor: A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente C. usurarea ingerarii D. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite E. prelungirea actiunii
(pag. 569)
F1349059. Care dintre metodele de control al comprimatelor sunt oficializate: A. dezagregare B. duritate C. uniformitatea masei D. dizolvare E. uniformitatea continutului
1442
1443
Rezidentiat 2004
(pag. 284)
F1349060. Conditiile de calitate ale capsulelor prevazute de F.R.X. sunt: A. descriere B. dezagregare C. uniformitatea masei D. masa totala pe recipient E. dozare
(pag. 193)
F1349061. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A. solutie apoasa B. solutie uleioasa C. suspensie apoasa D. suspensie uleioasa E. emulsie U/A
(pag. 590)
F1349062. F.R.X. oficializeaza: A. capsule gelatinoase tari B. capsule gelatinoase moi C. microcapsule D. nanocapsule E. capsule amilacee
(pag. 193)
F1349063. F.R.X. prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. amidon B. hidroxipropil metilceluloza C. gelatina D. gelatina formolizata E. metilceluloza
(pag. 192)
F1349064. In formula de preparare a continutului capsulelor F.R.X. admite cel mult: A. 3 % talc B. 5 % caolin C. 1 % acid stearic D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E. 10 % aerosil
(pag. 193)
F1349065. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat: A. independent de pH B. prin eroziune C. prin solubilizare D. prin dizolvare E. independent de prezenta enzimelor
(pag. 583)
F1349066. Mijloacele farmaceutice prin care se obtine actiunea de lunga durata sunt: A. acoperirea
1443
1444
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
retinerea intr-o matrita inerta formarea unor complecsi intre substantele active si substantele auxiliare pulverizarea cernerea
(pag. 582)
F1349067. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt: A. comprimate cu actiune prelungita B. drajeuri C. Spansule D. comprimate vaginale E. comprimate pentru inhalatii
(pag. 582)
F1349068. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. amidon de cartofi B. lactoza uscata prin spray C. bentonita D. celuloza microcristalina E. fosfat de calciu
(pag. 568)
F1349069. Sursele de acizi pentru comprimatele efervescente sunt: A. acid citric B. acid tartric C. acid clorhidric D. acid fosforic E. acid acetic
(pag. 576)
F1349070. Talcul poate indeplini rol de: A. aglutinant B. diluant C. glisant D. dezagregant E. antiaderent
(pag. 567)
F1349071. Tipurile de matrite ale comprimatelor cu actiune prelungita sunt: A. matrite hidrofobe B. matrite din material plastic C. matrite hidrofile D. matrite solubile E. matrite insolubile
(pag. 583)
F1449072. Capsulele gelatinoase tari: A. se mai numesc capsule operculate B. se mai numesc perle C. sunt constituite din doua parti cilindrice D. au forma sferica E. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera
1444
1445
Rezidentiat 2004
(pag. 584 - 585, [7])
F1449073. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa: A. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta liantilor B. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii C. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare D. se adauga intergranular E. se folosesc sub forma de mucilagii
(pag. 566, [7])
F1449074. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la comprimate sunt prevazute de FR.X: A. sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active B. sunt destinate administrarii pe cale orala si vaginala C. se obtin prin comprimare directa sau dupa o prealabila granulare D. pot fi neacoperite si acoperite E. se conserva in recipiente bine inchise
(pag. 284, [9])
F1449075. Conform FR.X, este admisa adaugarea corectorilor de gust si de miros numai pentru comprimatele: A. care se mentin in gura B. cu cedare rapida C. care se administreaza dupa o prealabila dizolvare D. cu cedare prelungita E. acoperite
(pag. 284, [9])
F1449076. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt: A. talcul B. lactoza - forma alfa C. fosfatul tricalcic D. manitolul E. amidonuri
(pag. 565, [7])
F1449077. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari: A. se obtine prin hidroliza colagenului animal B. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina - tipul A C. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida - tipul A D. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida - tipul A E. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina - tipul B
(pag. 585, [7])
F1549078. Ca diluant pentru obinerea comprimatelor se folosete: A. papaverina clorhidric B. lactoza C. amidonul D. manitolul E. zahrul
(pag. 565, [7])
F1549079. Clasificarea lubrifianilor se face n:
1445
1446
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. propriu-zii solubili n benzen antiadereni colorani glisani
(pag. 567, [7])
F1549080. Excipienii utilizai la comprimarea direct sunt: A. fosfat dicalcic hidratat B. avicel C. lactoza hidratat spray-dried D. zahrul compresibil E. paracetamolul
(pag. 568, [7])
F1549081. FR X menioneaz pstrarea la Venena a comprimatelor: A. nitroglicerin B. colchicin C. digoxin D. tamoxifen E. aspirin
(pag. 290, [10])
F1549082. FR X prevede: A. capsule cu fenazon B. capsule cu ampicilin C. capsule cu acetat de retinol D. capsule cu tetraciclin E. capsule cu aminofenazon
(pag. 200, [10])
F1549083. La prepararea capsulelor gelatinoase moi se folosesc: A. conservani B. aromatizani C. ageni de acoperire gastrorezisteni D. ageni de acoperire enterosolubili E. sisteme tip matri
(pag. 589, [7])
F1549084. Lianii cei mai folosii pentru obinerea comprimatelor sunt: A. talcul B. guma arabic C. coca de amidon D. zahrul E. gelatina
(pag. 566, [7])
F1549085. Pentru realizarea cedrii prelungite se folosesc: A. sisteme tip rezervor B. forme convenionale C. sisteme tip matri D. soluii
1446
1447
Rezidentiat 2004
E. rini schimbtoare de ioni sau compleci greu solubili

(pag. 582, [7])
F1549086. Polimerii enteroslubili folosii pentru acoperirea comprimatelor sunt: A. PVP B. elac C. acetoftalat de celuloz D. polivinilacetoftalat E. PEG
(pag. 571, [7])
F1649087. Dupa FR X capsulele sunt nvelusuri care contin doze unitare de substante active si n functie de consistenta nvelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le nvelesc: A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au nvelis continuu, forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se nchid prin mbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante active B. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un nvelis continuu si moale de gelatina, au forma sferica sau ovala, contin substante active lichide sau sub forma de pasta sau substante solide n solutie C. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma sferica sau ovala, contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule D. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, care se nchid prin mbucare si contin de obicei amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granulate, E. capsulele amilacee (casete) sunt preparate din amidon, au forma de cilindrii plati a caror diametre ca marime difera putin, premitnd inchiderea lor prin suprapunere sau apasare, contin amestecuri de substante solide
(pag. 192-193, [9])
F1649088. Dupa FR X capsulele trebuie sa se dezagrege astfel: A. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege n ser fiziologic n 15 minute B. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege n apa, n cel mult 30 minute, daca nu se prevede altfel C. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege n pepsina solutie (R) n 60 minute, ci trebuie sa se dezagrege n cel mult 30 minute n solutia alcalina de pancreatina (R) D. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege n pepsina solutie (R) n 120 minute, daca nu se prevede altfel, ci trebuie sa se dezagrege n pancreatina solutie alcalina (R) n cel mult 60 minute E. capsulele amilacee trebuie sa se transforme n apa ntr-o masa moale dupa 60 secunde
(pag. 193, [9])
F1649089. Dupa FR X comprimatele sunt: A. forme farmaceutice solide care contin multidoze din una sau mai multe substante active B. forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active C. se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active cu sau fara ajutorul substantelor auxiliare D. prin rularea masei ntr-un magdaleon cilindric care se divide n parti egale E. sunt destinate administrarii pe cale orala
(pag. 284, [9])
F1649090. Dupa FR X comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel: A. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege n ser fiziologic n cel mult 30 minute B. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege n apa n cel mult 15 minute, daca nu se prevede altfel C. comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege n pepsina solutie acida (R) n 2 ore si cel mult n 1 ora n solutia alcalina de pancreatina (R) D. comprimatele acoperite entrosolubile nu trebuie sa se dezagrege n pepsina solutie acida (R) n 2 ore,
1447
1448
Rezidentiat 2004
daca nu se prevede altfel, ci trebuie sa se dezagrege n pancreatina-solutie alcalina (R) n cel mult o ora, daca nu se prevede altfel E. comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze n apa n cel mult 5 minute
(pag. 284-285, [9])
F1649091. FR X prevede la prepararea capsulelor urmatoarele substante auxiliare si concentratiile lor limita n masa continutului capsulei: A. talcul trebuie sa fie de cel mult 2% B. talcul trebuie sa fie de cel mult 3% C. acidul stearic de cel putin 0,5%, si cel mult 2% D. stearatul de calciu si magneziu de cel mult 1% E. aerosilul de cel mult 5%
(pag. 192-193, [9])
F1649092. Referitor la preparatul radiofarmaceutic ""Capsulae natrii iodidi" oficinalizat n FR X, ce izotop radioactiv de iod contine, care este perioada da valabilitate a preparatului si n ce scop diagnostic sau terapeutic se foloseste ? A. Iod [I-125] perioada de valabilitate 1 luna B. Iod [I-125] perioada de valabilitate 14 zile C. Iod [I-131] perioada de valabilitate 14zile D. folosita n tratamentul tireotoxicozei, a cancerului tiroidian si a gusei E. folosita n scop diagnostic n afectiunile glandei tiroide
(pag. 192-193, [9])
F1649093. Sistemul "Pellegrini" de acoperire a comprimatelor are urmatoarele caracteristici: A. are o toba cu sicane si un distribuitor de aer cald pe toata suprafata comprimatelor B. toba este deschisa, usureaza uscarea si controlul automat C. toba este nchisa, ceea ca ngreuneaza uscarea si controlul automat D. toba este nchisa, ceea ca usureaza uscarea si controlul automat E. are o toba perforata cu un distribuitor discontinuu de aer cald
(pag. 315, [7])
F1649094. Sistemul de acoperire a comprimatelor cu sistemul "Sabia de imersie" are urmatoarele caracteristici: A. distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal divizat la capat n forma de evantai B. distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal n forma de sabie C. tubul este perforat, plasat n interiorul patului de comprimate care se roteste D. aerul de uscare strabate patul de comprimate de sus n jos E. aerul de uscare strabate patul de comprimate ridicndu-se n sus
(pag. 315, [7])
F2149095. In capsule gelatinoase tari se conditioneaza: A. solutii apoase B. pulberi C. granule D. solutii uleioase E. toate cele de mai sus
(pag. (7) 584)
F2149096. O conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la: A. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente) B. umiditate mai mica de 20 % (procente) C. umiditate relativa cuprinsa intre 35 - 45 % (procente)
1448
1449
Rezidentiat 2004
D. temperaturi in jur de 10 - 25 C E. temperaturi mai mici de 40 C
(pag. (10) 585)
F2149097. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti A. lactoza anhidra B. amidon C. carbonat de calciu D. aerosil E. acid stearic
(pag. (7) 585)
F2149098. Formularea continutului capsulelor gelatinoase tari presupune parcurgerea urmatoarelor etape: A. stabilirea caracteristicilor amestecului de pulbere ce constituie doza unitara B. alegerea marimii capsulelor in functie de cantitatea de pulbere ce constituie doza unitara C. umplerea capsulelor D. asamblarea capsulelor E. lustruirea si desprafuirea
(pag. (7) 587)
F2149099. Realizarea de capsule gelatinoase enterosolubile se face prin: A. expunerea capsulelor gelatinoase la vapori de formaldehida B. acoperirea cu acetoftalat de celuloza C. acoperirea cu selac D. acoperirea cu hidroxipropiletilceluloza E. toate procedeele mentionate
(pag. (7) 588)
F2149100. In capsulele gelatinoase moi se pot introduce: A. orice substanta sau vehicul care poate traversa peretele de gelatina al capsulei B. emulsii ulei - apa C. emulsii apa - ulei D. vehicule sau substante care nu dizolva peretele capsulei E. vitamine liposolubile
(pag. (7) 590)
F2149101. In formularea continutului capsulelor gelatinoase moi se pot folosi ca vehicule: A. uleiuri vegetale B. uleiuri aromate nemiscibile cu apa C. lichide nevolatile miscibile ca apa (de exemplu polietilenglicoli, polisorbati) D. solutii hidroalcoolice E. apa
(pag. (7) 590)
F2149102. Cifra Bloom: A. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina B. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina C. se determina pe un gel de gelatina de 6,75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 C D. are valori cuprinse intre 300 - 500 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi E. are valori cuprinse intre 150 - 250 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi
(pag. (7) 589)
1449
1450
Rezidentiat 2004
F2149103. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule gelatinoase tari se poate face prin: A. adaugarea unei pulberi absorbante B. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat C. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica D. asocierea unui granulat cu o capsula moale E. separarea componentelor printr-o rondela de hostia
(pag. (7) 588)
F2149104. In cazul comprimarii cu ajutorul masinilor de comprimat cu excentric: A. are loc o distributie neuniforma a fortei in comprimat B. se produce o distributie mai omogena a fortelor in masa granulatului C. rezulta comprimate ce prezinta zone cu rezistenta mecanica mai mare D. presiunea se exercita concomitent de catre ambele ponsoane E. nu se intalnesc fenomenele mentionate
(pag. (7) 563)
F2149105. Zaharul, ca excipient pentru comprimate: A. se foloseste ca diluant, in cantitati moderate B. este usor higroscopic C. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane D. prelungeste dezagregarea comprimatelor E. poate fi folosit in comprimarea directa
(pag. (7) 565)
F2149106. Celuloza microcristalina: A. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata B. se foloseste in comprimarea directa C. are bune proprietati liante D. nu poseda proprietati dezagregante E. este cunoscuta sub nmele de Avicel
(pag. (7) 565)
F2149107. Manitolul: A. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale B. este calorigen C. are o caldura de dizolvare negativa D. este higroscopic E. lasa, la administrare, o enzatie de racorire
(pag. (7) 565)
F2149108. Care dintre urmatoarele produse actioneaza ca superdezagreganti ? A. Emcompress B. Primojel C. Explotab D. Crosspovidone E. Nu Tab
(pag. (7) 567)
F2149109. Precizati mecanismele prin care actioneaza dezagregantii: A. favorizarea legaturilro dintre particule B. umflare in contact cu apa
1450
1451
Rezidentiat 2004
C. consolidarea materialului de comprimat D. eliberarea de gaze E. toate mecanismele mentionate
(pag. (7) 566 - 567)
F2149110. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ? A. celuloza microcristalina B. lactoza C. alfa - lactoza monohidratata D. amidonul pregelatinizat E. zaharul
(pag. (7) 568)
F2149111. Conform FR X, ca substane auxiliare la prepararea comprimatelor, se pot folosi: A. diluani B. lubrifiani C. izotonizani D. aglutinani E. dezagregani
(pag. 284, [10])
F2149112. Conform FR X, mediile folosite pentru controlul dezagregrii capsulelor gelatinoase enterosolubile este: A. ap distilat B. ap purificat C. pepsin-soluie acid D. pancreatin-soluie alcalin E. soluie de acid lactic - lactat de calciu
(pag. 193, [10])
F2149113. Conform FR X, la prepararea nveliului capsulelor se pot folosi ca substane auxiliare: A. lubrifiani B. tensioactivi C. conservani antimicrobieni D. colorani admii de M.Sntii E. ageni de opacifiere
(pag. 193, [10])
F2149114. Pentru capsulele amilacee FR X indic urmtoarele: A. sunt preparate din amidon B. au form de cilindrii plai C. conin substane solide sau moi D. trebuie s se dezagrege n ap n maxim 30 minute E. trebuie s se transforme n ap ntr-o mas moale n maxim 30 secunde
(pag. 193, [10])
F2149115. Conform FR X, controlul calitii capsulelor const n determinarea urmtoarelor caracteristici: A. dezagregare B. timp de deformare C. masa total pe recipient D. uniformitatea masei
1451
1452
Rezidentiat 2004
E. coninutul n substan activ
(pag. 192, [10])
F2149116. Obiectivele granulrii pulberilor sunt: A. prevenirea separrii componentelor amestecului de pulberi B. mbuntirea proprietilor de curgere ale materialului C. micorarea volumului materialului D. micorarea densitii materialului E. mbuntirea proprietilor de comprimare
(pag. 262, [10])
F2149117. Granularea pe cale uscat: A. se preteaz la granularea materialelor termolabile B. necesit o presiune mare de compactare C. se realizeaz prin brichetare D. se realizeaz prin compactare cu role E. necesit excipieni diferii de cei utilizai n granularea umed sau la comprimare direct
(pag. 263, [10])
F2149118. Acoperirea comprimatelor se face pentru: A. mascarea gustului i/sau mirosului neplcut al substanelor medicamentoase B. mrirea stabilitii fizice i chimice C. mbuntirea aspectului preparatului D. micorarea degradrii substanelor medicamentoase care sufer efectul primului pasaj hepatic E. dirijarea eliberrii substanelor medicamentoase n intestin prin acoperire enteric
(pag. 312, [10])
F2149119. Pentru acoperirea neenteric a comprimatelor se folosesc: A. hidroxipropilmetilceluloz B. polivinilpirolidon C. polivinilacetoftalat D. polietilenglicoli E. elac
(pag. 571, [7])
F2149120. Pentru acoperirea enteric a comprimatelor se folosesc: A. acetoftalat de celuloz B. carbowaxuri C. polimeri ai acidului metacrilic i esterii acestuia D. hidroxietilceluloz E. polisiloxani
(pag. 571, [7])
F2149121. Fazele preparrii nveliului capsululor gelatinoase tari sunt: A. imersarea (nmuierea) tiparelor B. uscarea C. desprinderea de pe forme D. tierea i asamblarea E. sigilarea
(pag. 325, [7])
F2249122. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente
1452
1453
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
stearatul de magneziu talc acid stearic polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare benzoat de sodiu
(pag. Leucuta,567)
F2249123. Care dintre variabilele de formulare si tehnologice influenteaza cel mai mult cresterea rezistentei mecanice a comprimatelor A. lubrifiantul B. forta de comprimare C. liantul D. dezagregantul E. diluantul
(pag. Leucuta,564)
F2249124. Care teste prevazute de FR X pot evalua capacitatea de eliberare a substantei medicamentoase din comprimate A. uniformitatea masei B. dezagregarea C. dozarea D. conservarea E. dizolvarea
(pag. Leucuta,558)
F2249125. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din farmacopee referitoare la tipurile de comprimate A. comprimate neacoperite B. comprimate acoperite C. comprimate cu cedare prelungita D. comprimate cu cedare controlata E. comprimate pentru uz parenteral
(pag. FRX,284)
F2249126. Tipuri de capsule prevazute in FR X A. gelatinoase tari (operculate) B. casete C. de hirtie D. gelatinoase moi (perle) E. gelatinoase pentru uz rectal si vaginal
(pag. FRX,192)
F2249127. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. talc B. acid stearic C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. celuloza microcristalina (Aerosil) E. lactoza
(pag. FRX,193)
F2249128. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari A. gelatina
1453
1454
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. colagen plastifianti apa antioxidanti
(pag. Leucuta,584)
F2249129. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate, sunt corecte A. contin doze unitare din una sau mai multe substante medicamentoase, si se obtin prin comprimarea unui volum constant de pulbere sau granule, la masini de comprimat B. comprimarea depinde de compresibilitatea si compactibilitatea materialului C. in formulare se asociaza excipienti care sa usureze comprimarea si sa confere caracteristicile dorite comprimatelor D. comprimatele reprezinta o forma farmaceutica in declin datorita unor probleme biofarmaceutice care sint implicate in formulare E. datorita facilitatii fabricarii, nu se cer fabricilor sa realizeze regulile de buna practica a fabricatiei ca in cazul altor medicamente
(pag. Leucuta,290)
F2249130. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente, sunt corecte A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu); B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac
(pag. Leucuta,576)
F2249131. In care dintre conditiile mentionate mai jos are loc umplerea capsulelor gelatinoase tari cu un continut medicamentos A. umplerea cu pulbere sau granule se face la volum, de aceea are o mare importanta modul de curgere a particulelor B. aprecierea curgerii se poate face din evaluarea indicelui de compresibilitate Carr C. o curgere mai buna se realizeaza in cazul unei impachetari mari a particulelor, care determina o porozitate mica si coeziune m D. prezenta lubrifiantilor este nedorita, deoarece desi usureaza curgerea, intirzie umectarea si dizolvarea particulelor medicamentoase E. curgerea nu este influentata de marimea particulelor care influenteaza doar viteza de dizolvare
(pag. Leucuta,585)
F2249132. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar de grosimi diferite C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului
(pag. Leucuta,312)
F2249133. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita A. cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase
1454
1455
Rezidentiat 2004
D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite (polimer hidrosolubil, termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar prelungirea cedarii se face prin formularea unei matrite (polimer hidrodispersabil, polimer termoplastic) sau prin acoperirea comprimatelor sau peletelor cu filme polimerice permeabile (sistem rezervor)
(pag. Leucuta,577)
F2249134. Care dintre excipientii enumerati au rol preponderent diluant in formularea comprimatelor A. manitol B. lactoza C. sorbitol D. fosfat dicalcic E. gelatina
(pag. Leucuyta,565)
F2249135. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa A. zaharoza B. lactoza C. manitolul D. sorbitolul E. propilenglicolul
(pag. Leucuta,564)
F2249136. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor A. lactoza B. amidonurile C. amestecuri generatoare de gaz D. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate E. carboximetilceluloza sodica, in cantitati mici
(pag. Leucuta,566)
F2249137. Care dintre excipientii enumerati se folosesc in formularea comprimatelor cu rol de superdezagreganti A. amidonurile B. amidonglicolatul de sodiu (Primojel) C. carboximetil amidonul (Explotab) D. polivinilpirolidona reticulata (Crosspovidone) E. gume naturale
(pag. Leucuta,567)
F2249138. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare; care sunt acestea A. accelerarea dezagregarii B. glisant C. antiaderent D. antifrictional E. emolient
(pag. Leucuta,567)
F2249139. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor A. amidonul B. stearatul de magneziu
1455
1456
Rezidentiat 2004
C. gelatina D. polivinilpirolidona E. hidroxipropilmetilceluloza
(pag. Leucuta,566)
F2249140. Ce polimeri formatori de film se folosesc pentru acoperirea enterosolubila a comprimatelor sau peletelor A. gelatina B. metilceluloza C. Eudragitul S D. Eudragitul L E. acetoftalatul de celuloza
(pag. Leucuta,569)
F2249141. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme insolubile dar permeabile, in scopul cedarii prelungite A. Eudragit L B. Eudragit S C. Eudragit LS D. Eudragit RS E. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus
(pag. Leucuta,573)
F2249142. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente A. toti componentii sunt solubili B. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile, dar excipientii pot fi insolubili C. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent D. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60% E. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20%
(pag. Leucuta,576)
F2249143. Ce componente acide se pot folosi pentru amestecurile efervescente din comprimate A. citrat monosodic B. acid citric C. bicarbonat de sodiu D. carbonat de potasiu E. fosfat diacid de sodiu
(pag. Leucuta,576)
F2249144. Ce lubrifianti solubili se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. stearat de magneziu B. talc C. benzoat de sodiu D. polietilenglicol 4000 E. salicilat de sodiu
(pag. Leucuta,576)
F2249145. Ce particularitati au comprimatele vaginale A. sunt destinate in principal actiunii sistemice B. sunt destinate in principal actiunii locale C. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor, antifungicelor, antiinflamatoarelor,etc D. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente, eventual spumogene
1456
1457
Rezidentiat 2004
E. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar, drajeurile

(pag. Leucuta,577)
F2249146. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile) A. zahar B. manitol C. glucoza D. glicina E. metiletilcetona
(pag. Leucuta,575)
F2249147. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici, printre cele enumerate mai jos A. actioneaza local B. sunt administrate pentru actiune sistemica C. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina D. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute E. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute
(pag. Leucuta,575)
F2249148. Ce procedee tehnologice se folosesc pentru a asigura cedarea prelungita din comprimate de uz oral A. matrite hidrofile B. matrite lipofile C. matrite din polimeri termoplastici D. acoperirea cu filme polimerice enterosolubile E. acoperirea cu filme polimerice insolubile dar permeabile
(pag. Leucuta,583)
F2249149. Care dintre excipientii de formulare ai comprimatelor cu cedare prelungita este un polimer termoplastic A. metilceluloza B. bachelita C. polimetacrilatul de metil D. etilceluloza E. clorura de polivinil
(pag. Leucuta,583)
F2249150. Ce avantaje au comprimatele cu cedare prelungita A. prelungesc durata cedarii , absorbtiei si mentinerii nivelurilor medicamentoase plastatice terapeutice B. flexibilitate mare in medicatie C. evita fluctuatiile mari in starea de echilibru stationar D. imbunatatesc cooperarea bolnavilor cu regimul de administrare al dozelor, prescis de medic E. se reduc reactiile adverse
(pag. Leucuta,578)
F2249151. Care este continutul care se conditioneaza in capsulele gelatinoase tari A. pulberi B. granule C. brichete D. drajeuri E. solutii sau suspensii in mase lipofile, topite, care se intaresc la temperatura obisnuita
1457
1458
Rezidentiat 2004
(pag. Leucuta,584)
F2249152. In vederea curgerii usoare a materialului in corpul capsulelor tari, se foloseste, printre altele ca ghid al curgerii, indicele de compresibilitate, care are unele particularitati A. cantitatea de granule mari este mai mare decit a celor mici B. diferenta dintre densitatea dupa tasare si cea initiala, raportata la densitatea dupa tasare , se exprima procentual C. o compresibilitate (%) mica indica o curgere excelenta D. o compresibilitate mare arata o coeziune foarte mare a particulelor E. determinarea lui necesita masurarea volumului unei pulberi inainte si dupa tasare, intr--un cilindru gradat
(pag. Leucuta,586)
F2249153. Ce particularitati ale amestecului de pulberi cu care se umplu capsulele gelatinoase tari trebuie asigurate, spre a permite o curgere usoara si umplerea la volum, cu mase egale de material A. granulometria mica B. omogenitatea C. curgere libera D. coeziune si adeziune mare E. evitarea separarii
(pag. Leucuta, 585)
F2249154. Ce componenti se folosesc, printre altii, la fabricarea invelisului capsulelor gelatinoase moi A. gelatina B. plastifianti C. lubrifianti D. opacifianti E. coloranti
(pag. 585)
F2249155. Ce tipuri de granulare se folosesc in vederea prepararii comprimatelor A. pe cale uscata B. extrudere si sferonizare C. sinterizarea D. uscarea unui aerosol de masa lipofila topita E. granulare meda
(pag. Leucuta,262)
F2249156. Ce particularitati se intilnesc in granularea uscata A. legarea particulelor prin legaturi slabe, in urma aplicarii unei presiuni asupra materialului B. brichetarea C. posibilitatea asocierii de lianti pulbere pentru a creste rezistenta mecanica D. evitarea liantilor E. comprimarea pulberii intre doi cilindri care se rotesc in sens invers
(pag. Leucuta,263)
F2249157. Ce mecanisme ale cresterii granulelor se intilnesc in procedeul granularii umede A. coalescenta B. abraziunea C. transfer dupa abraziune D. unire dupa ruperea granulelor mari E. stratificarea
(pag. Leucuta,269)
1458
1459
Rezidentiat 2004
F2249158. Ce tipuri de granulatoare se folosesc in industria farmaceutica pentru granularea umeda A. amestecator planetar B. granulator oscilant C. granulator de mare viteza (rotogranulator) D. amestecatoare pentru umezirea patului de pulbere cuplate cu granulator cu site E. site, prin care se trece masa umeda apulberii
(pag. Leucuta,276)
F2249159. Ce utilizare are dispozitivul de fluidizare a patului unor particule (exemplu, Aeromatic, Glatt) A. amestecarea pulberilor B. granularea umeda C. uscarea unui granulat D. acoperirea unor comprimate sau pelete cu un film polimeric E. extrudare
(pag. Leucuta,282,180,312)
F2249160. Ce etape se intilnesc in comprimarea unui granulat A. rearanjarea particulelor B. deformarea in punctele de contact C. fragmentarea D. legarea si deformarea corpului solid E. dezagregarea
(pag. Leucuta,295)
F2249161. Cum se defineste usurinta de comprimare a unui material A. rezistenta mecanica B. friabilitate C. compresibilitate D. compactibilitate E. percolare
(pag. Leucuta,297)
F2249162. Care este evolutia densitatii aparente in cazul comprimarii A. scade B. creste continuu C. creste pina la limita densitatii adevarate D. evolutia sa explica duritatea comprimatelor E. cresterea fortei de comprimare si a densitatii aparente vor determina rezistenta mecanica a comprimatelor
(pag. Leucuta,296)
F2249163. Cum evolueaza suprafata specifica a particulelor supuse comprimarii A. tinde asimptotic spre infinit B. la forte mici, creste ca urmare a fragmentarilor C. la forte mai mari scade ca urmare a sudarii particulelor D. la forte mai mari fragmentarea continua E. modificarea suprafetei specifice va influenta viteza de dizolvare a particuleor substantei medicamentoase
(pag. Leucuta,297)
F2249164. Ce fenomene nedorite pot apare in timpul comprimarii la materiale care nu se preteaza comprimarii A. umectarea B. decalotajul
1459
1460
Rezidentiat 2004
C. clivajul D. colorarea E. decolorarea
(pag. Leucuta,303)
F2249165. Ce consecinte are transmiterea fortelor in granulatul din matrita, in cazul lipsei lubrifiantului A. frecare intre particule si peretele matritei B. densitate mare in toata masa compactului C. densitate mica in toata masa compactului D. zone cu densitate mare si cu densitate mica E. raport de lubrifiere mare
(pag. Leucuta,304)
F2349166. Etapele care se intalnesc in comprimare sunt: A. rearanjarea particulelor B. deformarea in punctele de contact C. friabilitatea D. legarea E. dezagregarea
(pag. 295)
F2349167. Forta de comprimare este direct proportionala cu greutatea comprimatului daca: A. granulatele sunt sferice B. in formulare sunt inclusi superdezagreganti C. formularea este omogena D. functia forta de comprimare-greutatea comprimatului este constanta E. volumul cavitatii matritei in momentul compresiei maxime este constant
(pag. 294)
F2349168. La formarea unui comprimat intra in joc urmatoarele tipuri de forte: A. forte de adeziune B. forte de frecare C. forte de legatura primare D. forte de atractie intermoleculare E. forte de respingere
(pag. 300)
F2349169. Variabilele tehnologice ale procesului de acoperire a comprimatelor sunt: A. capacitatea aerului B. compozitia solutiei de acoperire C. marimea suprafetei comprimatelor D. eficienta aparaturii E. evacuarea comprimatelor acoperite
(pag. 320)
F2349170. Dispersarea solutiei sau suspensiei de acoperire sub forma de particule fine deasupra comprimatelor se face: A. cu ajutorul presiunii, fara aer B. la joasa presiune, cu ajutorul aerului C. prin imersie D. prin insuflare E. cu ajutorul tensioactivilor
1460
1461
Rezidentiat 2004
(pag. 318)
F2349171. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza: A. manual pentru fiecare capsula in parte B. automatizat in industrie C. cu gelular in farmacie D. cu pipeta E. prin cantarire
(pag. 326-331)
F2349172. Care dintre metodele de control al comprimatelor sunt oficializate: A. dezagregare B. duritate C. uniformitatea masei D. dizolvare E. uniformitatea continutului
(pag. 285)
F2349173. Talcul poate indeplini rol de: A. aglutinant B. diluant C. glisant D. dezagregant E. lubrifiant
(pag. 567)
F2349174. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. amidon B. lactoza uscata prin spray C. bentonita D. celuloza microcristalina E. fosfat de calciu
(pag. 568)
F2349175. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: A. comprimatele care se mentin in gura B. comprimatele vaginale C. comprimatele pentru implante D. comprimatele pentru inhalatii E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
(pag. 284)
F2349176. Sursele de acizi pentru comprimatele efervescente sunt: A. acid citric B. acid tartric C. acid clorhidric D. acid fosforic E. acid acetic
(pag. 576)
F2349177. F.R.X. prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. amidon
1461
1462
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. hidroxipropil metilceluloza gelatina gelatina formolizata metilceluloza
(pag. 193)
F2349178. In formula de preparare a continutului capsulelor F.R.X. admite cel mult: A. 3 % talc B. 5 % caolin C. 1 % acid stearic D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E. 10 % aerosil
(pag. 192)
F2349179. F.R.X. oficializeaza: A. capsule gelatinoase tari B. capsule gelatinoase moi C. microcapsule D. nanocapsule E. capsule amilacee
(pag. 193)
F2349180. Conditiile de calitate ale capsulelor prevazute de F.R.X. sunt: A. descriere B. dezagregare C. uniformitatea masei D. masa totala pe recipient E. dozare
(pag. 193-194)
F2349181. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A. solutie apoasa B. solutie uleioasa C. suspensie apoasa D. suspensie uleioasa E. emulsie U/A
(pag. 590)
F2349182. Tipurile de matrite ale comprimatelor cu actiune prelungita sunt: A. matrite hidrofobe B. matrite din material plastic C. matrite hidrofile D. matrite solubile E. matrite insolubile
(pag. 583)
F2549183. Conform F.R. X in formula de preparare a capsulelor: A. Talcul trebuie sa fie de cel mult 1% B. Talcul trebuie sa fie de cel mult 3% C. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 1% D. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 3% E. Aerosilul trebuie sa fie de cel mult 5%
1462
1463
Rezidentiat 2004
(pag. 192 (10))
F2549184. Sunt corecte afirmatiile: A. Capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 30min daca nu se prevede altfel B. Capsulele amilacee trebuie sa se transforme in apa intr-o masa moale dupa 30sec C. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min D. Capsulele gelatinoase gastrosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min E. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 60min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 120min
(pag. 193 (10))
F2549185. Sunt oficinale urmatoarele capsule: A. Capsule cu ampicilina B. Capsule cu bromura de calciu C. Capsule cu ciclofosfamida D. Capsule cu acetat de retinol E. Capsule cu rifampicina
(pag. 193-200 (10))
F2549186. Precizati afirmatiile incorecte conform F.R. X: A. Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze unitare din una sau mai multe substante active B. Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze multiple sau unitare din una sau mai multe substante active C. Nu se pot folosi coloranti admisi de M.S. D. Se pot folosi coloranti admisi de M.S. E. Se pastreaza in recipiente inchise etans
(pag. 284-286 (10))
F2549187. Din punct de vedere al dezagregarii comprimatelor F.R. X prevede ca: A. Comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel B. Comprimatele acoperite enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in 2 ore, daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel C. Comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel D. Comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel E. Comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in cel mult 5 min
(pag. 285 (10))
F2549188. La prepararea comprimatelor F.R. X prevede folosirea urmatoarelor substante auxiliare: A. Agenti de curgere B. Dezagraganti C. Agenti de crestere a vascozitatii D. Aglutinanti E. Diluanti
(pag. 284 (10))
F2549189. Indicati afirmatiile corecte, conform F.R. X A. La prepararea comprimatelor talcul nu trebuie sa depaseasca 1% B. La prepararea comprimatelor acidul stearic nu trebuie sa depaseasca 3%
1463
1464
Rezidentiat 2004
C. Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele ce se mentin in gura D. Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele administrate dupa o prealabila dizolvare E. Aurosilul nu trebuie sa depaseasca 3%
(pag. 284 (10))
F2549190. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F.R. X: A. Comprimatele neacoperite B. Drajeurile C. Comprimatele filmate D. Comprimatele efervescente E. Nu exista acest termen in F.R. X
(pag. 284 (10))
F2549191. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. Alginati B. Stearat de magneziu C. Bentonita D. Polietilenglicol 4000 E. Carboximetilceluloza sodica
(pag. 563 (7))
F2549192. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. Amidon B. Lactoza C. Manitol D. Zahar E. Laurilsulfat de sodiu
(pag. 565 (7))
F2549193. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A. Ulei de vaselina B. Uleiuri minerale C. Stearat de magneziu D. Ciclamati E. Dioxid de siliciu coloidal
(pag. 567 (7))
F2549194. Se folosesc pentru acoperirea cu film a comprimatelor urmatorii polimeri enterosolubili: A. Acetoftalat de celuloza B. Etil celuloza C. Polivinilacetoftalat D. Polivinilpiroidona E. Polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai
(pag. 571 (7))
F2549195. La prepararea capsulelor se folosesc urmatoarele matrite hidrofile: A. Metilceluloza B. Acidpoliacrilic C. Carbopoli D. Gliceride
1464
1465
Rezidentiat 2004
E. Polivinilpirolidona
(pag. 583 (7))
F2549196. Ca diluant pentru obinerea comprimatelor se folosete: A. lactoza B. papaverina clorhidric C. manitolul D. amidonul E. zahrul
(pag. 565/7)
F2549197. Lianii cei mai folosii pentru obinerea comprimatelor sunt: A. coca de amidon B. talcul C. guma arabic D. gelatina E. zahrul
(pag. 566/7)
F2549198. Clasificarea lubrifianilor se face n: A. solubili n benzen B. antiadereni C. propriu-zii D. glisani E. colorani
(pag. 567/7)
F2549199. Excipienii utilizai la comprimarea direct sunt: A. lactoza hidratat spray-dried B. fosfat dicalcic hidratat C. avicel D. zahrul compresibil E. paracetamolul
(pag. 568/7)
F2549200. Polimerii enteroslubili folosii pentru acoperirea comprimatelor sunt: A. acetoftalat de celuloz B. PVP C. elac D. PEG E. polivinilacetoftalat
(pag. 571/7)
F2549201. Pentru realizarea cedrii prelungite se folosesc urmatoerele, cu exceptia: A. sisteme tip matri B. sisteme tip rezervor C. forme convenionale D. rini schimbtoare de ioni sau compleci greu solubili E. soluii
(pag. 582/7)
F2549202. La prepararea capsulelor gelatinoase moi se folosesc:
1465
1466
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. aromatizani conservani sisteme tip matri ageni de acoperire enterosolubili ageni de acoperire gastrorezisteni
(pag. 589/7)
F2549203. FR X prevede: A. capsule cu ampicilin B. capsule cu fenazon C. capsule cu tetraciclin D. capsule cu aminofenazon E. capsule cu acetat de retinol
(pag. 200/10)
F2549204. FR X menioneaz pstrarea la Venena a comprimatelor urmatoare, cu exceptia: A. digoxin B. nitroglicerin C. tamoxifen D. aspirin E. colchicin
(pag. 290/10)
1466
1467
Rezidentiat 2004
Tema nr. 50 Calcule farmaceutice
BIBLIOGRAFIE:
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

F1250001. Cati mEq Ca2+ se gasesc intr-o solutie perfuzabila ce contine 0.50 g/l CaCl2 (masa moleculara a clorurii de calciu este 219.1) ? A. 2,28 B. 4,56 C. 9,12 D. 1,14 E. 6,84
(pag. 504)
F1250002. Ce cantitate de perhidrol este necesara la prepararea a 50 g apa oxigenata 3 %? A. 10 g B. 5 g C. 25 g D. 15 g E. 7,5 g

(pag. 864)
F1250003. Intr-o solutie extractiva apoasa in cantitate de 120 g trebuie asociat un conservant, amestec nipagin-nipasol 3:1, in concentratie de 0.1 %. Ce cantitate dintr-o solutie alcoolica de nipagin-nipasol 3: 1 10 % este necesara ? A. 0.12 g B. 1.20 g C. 0.10 g D. 0.012 g E. 1 g
(pag. 872-873)
F1250004. La prepararea infuziei din radacina de ipeca, apa utilizata la extractie se aciduleaza cu acid clorhidric. Ce cantitate de acid clorhidric diluat este necesara in cazul extractiei a 0.20 g radacina de ipeca, stiind ca radacina de ipeca contine cel putin 2 % alcaloizi totali exprimati in emetina ? A. 4 g B. 0.4 g C. 0.04 g D. 0.02 g E. 0.01 g
(pag. 873)
F1250005. La prepararea unei suspensii se asigura stabilitatea fizica a sistemului prin folosirea unui agent de crestere a vascozitatii, un compus macromolecular hidrofil, metilceluloza, in concentratie de 0.50 %. Ce cantitate de mucilag de metilceluloza oficinal este necesara pentru 50 g suspensie ? A. 25 g B. 12.50 g C. 10 g
1467
1468
Rezidentiat 2004
D. 15 g E. 5.50 g
(pag. 658)
F1250006. La prepararea unei tincturi cu alcool diluat prin percolare se porneste de la 10 kg produs vegetal. Sa se calculeze debitul de percolare, in picaturi pe minut (alcoolul diluat = 57 picaturi/gram). A. 453.25 picaturi/min B. 511.36 picaturi/min C. 658.15 picaturi/min D. 384.12 picaturi/min E. 593.75 picaturi/min
(pag. 922)
F1250007. La prepararea unor supozitoare cu morfina, medicul a prescris o cantitate de 0.03 g morfina/supozitor si un mod de administrare de 3 supozitoare pe zi. Care este numarul maxim de supozitoare ce pot fi eliberate din farmacie, stiind ca dozele maxime ale clorhidratului de morfina sunt 0.02 g pentru o data si 0.06 g pentru 24 ore? A. 6 B. 3 C. 9 D. 12 E. 15
(pag. 1276)
F1250008. La prepararea unui decoct din radacina de ciubotica cucului apa de extractie se alcalinizeaza cu bicarbonat de sodiu, pentru cresterea randamentului de extractiea saponinelor. Ce cantitate de bicarbonat de sodiu este necesara in cazul utilizarii a 2 g produs vegetal ? A. 2 g B. 1 g C. 0,50 g D. 0,20 g E. 1,50 g
(pag. 873)
F1250009. Pentru prepararea a 150 g acid clorhidric diluat, este necesara urmatoarea cantitate de acid clorhidric concentrat, 36.5 %: A. 108.91 g B. 41.09 g C. 15 g D. 25 g E. 38.46 g
(pag. 76-77)
F1250010. Care este perioada n care se poate ridica de la o farmacie o prescripie magistral cu stupefiante, lsat pentru preparare ? A. maxim 1 lun; B. maxim 2 sptmni; C. maxim 7 zile; D. maxim 5 zile; E. maxim 3 zile.
(pag. Instructiuni art.61)
F1250011. Ce valabilitate are autorizaia special, eliberat de Direcia Sanitar Judeean, pentru eliberarea stupefiantelor n cantiti mai mari dect doza maxim pentru 3 zile ?
1468
1469
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. maxim 1 an; maxim 6 luni; maxim 3 luni; maxim 2 luni; maxim 1 lun.
(pag. Instructiuni art. 62)
F1250012. n ce cazuri medicul poate specifica "sic volo pe o prescripie medical coninnd stupefiante, iar farmacistul este obligat s elibereze doza prescris ? A. doar pentru stupefiantele prescrise n scop veterinar; B. doar pentru bolnavii aflai n cur de dezintoxicare la domiciliu; C. doar pentru bolnavii care au aprobarea directorului Direciei de Sntate Public; D. doar n cazul depirii dozei maxime pentru bolnavii spitalizai; E. nu se admite menionarea acestei specificaii pe nici o prescripie cu stupefiante.
F1250013. La care din urmtoarele produse i substane toxice se ine evidena cantitativ ? A. Atropin sulfat, substan; B. Atropin, fiole; C. Stricnin, fiole; D. Pilocarpin nitrat, substan; E. Scopolamin bromhidrat, substan.
(pag. Decret anexa 1 art.3)
F1250014. Registrele de eviden a micrii produselor i substanelor stupefiante n farmacii se vizeaz: A. anual, la Direcia General Farmaceutic din Ministerul Sntii i Familiei; B. anual, la Direcia Sanitar Judeean; C. anual, la Inspectoratul Judeean pentru Protecia Muncii; D. anual, la Inspectoratul Judeean de Poliie; E. nu trebuie vizate.
F1350015. Care este doza maxima admisa de F.R.X. pentru clorhidratul de codeina din urmatoarea formula: Rp/Codeini hydrochloridi 1,50 g; Aquae destillatae q.s.ad. 50 g. M.f. sol. D.S.intern cate o lingurita de 2 ori pe zi.(d=0,1 g D=0,3 g) A. 2 g B. 0,75 g C. 1 g D. 0,8 g E. 0,95 g
(pag. 1262)
F1350016. Care este doza maxima admisa de F.R.X. pentru fenobarbitalul sodic din urmatoarea formula prescrisa pentru un copil de 3 luni: Rp/ Phenobarbitali natrici 1,00 g; Sirupi simplicis 30 g; Aquae destillatae q.s.ad 100 g. M.f. solutio. D.S. intern 1 lingurita de 3 ori/zi.(d = 0,3; D = 0,6 g) A. 0.03 g B. 0,04 g C. 0,06 g D. 0,05 g E. 0,10 g
(pag. 1262-1263)
1469
1470
Rezidentiat 2004
F1350017. Care este masa de excipient - unt de cacao - in grame necesara pentru a prepara 10 supozitoare a 2 g cu fenobarbital 0,2 g / sup. (f = 0,81) A. 20 g B. 18,38 g C. 24 g D. 19 g E. 21 g
(pag. 547)
F1350018. Care este numarul de picaturi pentru 1 g solutie apoasa, masurate cu picatorul normal? A. 19 B. 20 C. 36 D. 56 E. 25
(pag. 1261)
F1350019. Ce cantitate de acid acetic 96% este necesara pentru a obtine 100 g acid diluat? A. 30 g B. 31,2 g C. 25 g D. 40 g E. 60 g
(pag. 1260)
F1350020. Ce cantitate de alcool concentrat de 96% este necesara pentru a obtine 100 g. alcool diluat, stiind ca este necesar sa se utilizeze 32,5 g. apa? A. 66,5 g B. 67,5 g C. 70 g D. 36 g E. 55 g
(pag. 1255)
F1350021. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a izotoniza un colir cu clorhidrat de dionina 1 % (M dionina clorhidrat = 385,9; MNaCl = 58,44) A. 0,72 g% B. 0,8 g% C. 0,9 g% D. 1,2 g% E. 1,5 g%
(pag. 433)
F1350022. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a prepara o solutie injectabila izotonica de clorhidrat de cocaina 0,2%? (M NaCl = 58,44; M cocaina clorhidrat = 339,8). A. 0,75 g% B. 0,86 g% C. 1 g% D. 1,5 g% E. 1,3 g%
(pag. 433)
F1350023. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a prepara oftadoze izotonice de sulfat
1470
1471
Rezidentiat 2004
de atropina? (M NaCl =58,44; M atropina sulfat = 694,8 ) A. B. C. D. E. 0,85 g% 0,9 g% 1,2 g% 1,5 g% 0,6 g%
(pag. 433)
F1350024. Ce cantitate de glucoza este necesara teoretic pentru a prepara o solutie injectabila izotonica (Mr glucoza =180)? A. 41,45 g B. 30 g C. 40 g D. 33 g E. 25 g
(pag. 433)
F1350025. Ionograma serului sanguin indica un deficit de 50 mEq Na+. Sa se calculeze cantitatea de clorura de sodiu care contine 50 mEq Na+ (Mr Na Cl = 58,44). A. 1,5 g B. 2,923 g C. 0,9 g D. 2 g E. 0,5 g
(pag. 514)
F1350026. Sa se calculeze cantitatea de hidrogencarbonat de sodiu necesara pentru a prepara o perfuzie izotonica (M NaHCO3 = 84,01) A. 14 g B. 12,8 g C. 10 g D. 25 g E. 30 g
(pag. 433)
F1550027. Cte grame de unguent oficinal cu fenilbutazon sunt necesare pentru a obine 50 g unguent cu fenilbutazon 0,5%, tiind c aceasta este singura surs de fenilbutazon: A. 10 g B. 15 g C. 6,25 g D. 8,5g E. 20 g
(pag. 960, [10])
F1550028. Ci mmoli conine o soluie de carbonat acid de sodiu de concentraie 13%0 tiind c masa molecular relativ este 84,02: A. 154,725 B. 75,55 C. 309,45 D. 618,9 E. 113,21
(pag. 492, [10])
1471
1472
Rezidentiat 2004
F1550029. Ci mosmoli conine o soluie de clorur de sodiu care are 3 mmoli? A. 1 B. 2 C. 3 D. 1,5 E. 6
(pag. 492, [10])
F1550030. Dac peste 20g sirop de codein (0,2%) oficinal se adaug 150 g sirop simplu, precizai concentraia n codein a siropului obinut: A. 0,10% B. 0,3% C. 0,5% D. 0,023% E. 0,22%
(pag. 846, [10])
F1550031. Folosind formula DE VRIES precizai concentraia soluiei izotonice de sulfat de magneziu tiind c are masa molecular relativ 246,5: A. 37,94 g B. 3,6 g C. 45,14 g D. 52,33 g E. 77,28 g
(pag. 511, [10])
F1550032. O reet magistral conine 1,2 fenobarbital acid la 100 g de suspensie de uz intern. tiind c preparatul se administreaz unui adult i c dozele terapeutice maxime pentru fenobarbitalul acid sunt conform FR X de 0,3g respectiv 0,6 g, precizai cantitatea de fenobarbitalul acid cu care se va prepara suspensia: A. 1,2 g B. 2 g C. 1,33 g D. 0,6 g E. 1,1 g
(pag. 894, [10])
F1550033. Presiunea osmotic a unei soluii 2M de clorur de potasiu este fa de cea a unei soluii 2M de clorur de sodiu: A. dubl B. tripl C. egal D. la jumtate E. de 10 ori mai mare
(pag. 493, [10])
F2150034. Cate grame de iodura de potasiu sunt necesaare pentru a prepara 100 g solutie alcoolica de iod iodurat ? A. 0,5 B. 1,0 C. 3 D. 5 E. 10
1472
1473
Rezidentiat 2004
(pag. (10) 866)
F2150035. Cate grame de CaCl2 . 6H2O contin 100 g solutie stoc de CaCl2 (1:1) ? A. 0,1 B. 10 C. 25 D. 50 E. 99
(pag. (10) 853)
F2150036. Cate grame de HCl concentrat sunt necesare pentru a prepara 1 kg de HCl diluat (HCl concentrat = 36,5 % g/g, iar HCl diluat = 10 % g/g) ? A. 74 B. 32 C. 274 D. 300 E. 750
(pag. (10) 77)
F2150037. Ce cantitate de fenilbutazona (g) se gaseste in 120 g unguent cu fenilbutazona 4 % ? A. 1,6 B. 3,2 C. 4,1 D. 6,4 E. 8,6
(pag. (10) 959)
F2150038. Ce cantitate de rezorcina (g) contin 20 g colir oficinal cu rezorcina ? A. 0,1 B. 0,2 C. 0,25 D. 0,5 E. 1,00
(pag. (10) 713)
F2150039. Ce cantitate de fenobarbital poate contine o suspensie orala ? A. 0,10 B. 0,20 C. 0,30 D. 0,50 E. 0,60
(pag. (10) 894)
F2150040. Cate grame de camfor sunt necesare pentru a obtine 150 g spirt camforat ? A. 5 B. 10 C. 15 D. 20 E. 25
(pag. (10) 854)
F2150041. 20 g colir oficinal cu nitrat de pilocarpina contin: A. 0,1 g substanta activa
1473
1474
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 0,2 g substanta activa 0,25 g substanta activa 0,5 g substanta activa 1,0 g substanta activa
(pag. (10) 712)
F2150042. O solutie de borat de fenilmercur 0,002 % este o solutie ? A. 1:1 000 B. 1:10 000 C. 1:20 000 D. 1:50 000 E. 1:100 000
(pag. (10) 871)
F2150043. Pentru a prepara 150 g soluie diluat de peroxid de hidrogen se folosete soluia concentrat de peroxid de hidrogen n cantitate de: A. 5 g B. 10 g C. 15 g D. 20 g E. 25 g
(pag. 1292, [10])
F2150044. Pentru prepararea a 250 ml soluie perfuzabil de clorur de sodiu cu un coninut de 154 mmoli Na+/l se vor folosi: A. 1 g clorur de sodiu B. 2 g clorur de sodiu C. 2,25 g clorur de sodiu D. 4,50 g clorur de sodiu E. 9 g clorur de sodiu
(pag. 504, [10])
F2150045. Glicerina are o densitate specific de cca 1,25; 100 ml cntresc: A. 75 g B. 100 g C. 125 g D. 150 g E. 200 g
(pag. 504, [10])
F2150046. Pentru a obine alcool de 70 grade prin amestecarea de alcool de 95 grade i ap (la 20 C) se folosesc: A. 226 g alcool + 734 g ap B. 361 g alcool + 639 g ap C. 459 g alcool + 541 g ap D. 564 g alcool + 436 g ap E. 675 g alcool + 325 g ap
(pag. 1255, [10])
F2150047. Dozele pentru antibiotice prevzute n FR X sunt exprimate n: A. grame B. miligrame C. micrograme
1474
1475
Rezidentiat 2004
D. uniti internaionale E. miliechivaleni
(pag. 1282, [10])
F2150048. Cte doze unitare se afl n 125 g soluie medicamentoas apoas administrat cu linguria: A. 10 B. 15 C. 20 D. 25 E. 30
(pag. 37, [10])
F2150049. Din 120 g soluie apoas care conine 6 g clorur de calciu se administreaz intern cte 2 linguri pe zi. Doza de clorur de calciu administrat n 24 de ore este de: A. 0,5 g B. 0,75 g C. 1,00 g D. 1,50 g E. 1,75 g
(pag. 511, [10])
F2150050. Cte grame de soluie stoc de clorur de calciu (50 %) sunt necesare pentru a prepara 200 g soluie de clorur de calciu 20 %: A. 50 g B. 60 g C. 70 g D. 80 g E. 100 g
(pag. 852, [10])
F2150051. Ce reprezint termenii c, c1, c2 ...... din formula de izotonizare prevzut de FR X la monografia "Iniectabilia": A. masele moleculare relative ale substanelor izotonizante B. coeficienii de disociere ai substanelor din soluia de izotonizat C. raportul dintre concentraiile la mie i masele moleculare ale substanelor din soluia de izotonizat D. coeficienii de disociere ai substanelor izotonizante E. masele moleculare relative ale substanelor din soluia de izotonizat
(pag. 511, [10])
F2250052. Care este osmolaritatea unei solutii perfuzabile care contine 50 mEq Na+ sub forma de clorura de sodiu ? A. 58,5 B. 100 C. 1000 D. 111 E. 310
(pag. FRX,1177)
F2250053. In vederea prepararii uneoi solutii perfuzabile care trebuie sa contina 50 mEq Na+ precizati cantitatea in grame de clorura de sodiu necesara ( Masa moleculara a clorurii de sodiu este 58,5). A. 9 B. 1 C. 2925
1475
1476
Rezidentiat 2004
D. 2,925 E. 58,5
(pag. FRX,1177)
F2250054. Ce cantitate de clorura de sodiu mai trebuie adaugata la 10 g solutie medicamentoasa pentru uz oftalmic, hipotonica, avind o substanta medicamentoasa cu un echivalent in clorura de sodiu de 0,5 g pentru, a o izotoniza? A. 0,06 B. 0,05 C. 0,04 D. 0,03 E. 0,02
(pag. FRX,504)
F2250055. Intr-o prescriptie magistrala doza la sulfat de atropina prescrisa in 10 g solutie de uz intern este depasita. Ce cantitate de sulfat de atropina se poate prelucra, daca medicamentul de administreaza intern, de trei ori pe zi cite 10 picaturi, iar dozele maxime terapeutice din FR X sunt de 2 mg pentru odata si 4 mg pentru 24 ore ? A. 0,002 B. 0,026 C. 0,26 D. 0,004 E. 0,001
(pag. FRX, 1266)
F2250056. Cati mq Ca2+ se gasesc intr-o solutie perfuzabila ce contine 0,50 g/l clorura de calciu (masa moleculara a clorurii de calciu este 219,1) ? A. 2,28 B. 4,56 C. 9,12 D. 1,14 E. 6,84
(pag. FR X, 504)
F2250057. Ce cantitate de perhidrol este necesara pentru prepararea a 50 g apa oxigenata 3% ? A. 10 B. 5 C. 25 D. 15 E. 7.5
(pag. FR X, 864)
F2250058. Intr-o solutie extractiva apoasa in cantitate de 120 g trebuie asociat un conservant, amestec nipagin-nipasol 3:1, in concentratie de 0,1 %. Ce cantitate dintr-o solutie alcoolica de nipagin-nipasol 3:1 10 % este necasara? A. 0,12 g B. 1.20 g C. 0.10 g D. 0.012 g E. 1 g
(pag. FR X, 872-873)
F2250059. La prepararea infuziei din radacina de ipeca, apa utilizata la extractie trebuie acidulata cu acid clorhidric. Ce cantitate de acid clorhidric diluat este necesara in cazul extractiei a 0,20 g radacina
1476
1477
Rezidentiat 2004
de ipeca, stiind ca radacina de ipeca contine cel putin 2 % alcaloizi totali exprimati in emetina ? A. B. C. D. E. 4g 0.4 g 0.04 g 0.02 g 0.01 g
(pag. FR X, 873)
F2250060. La prepararea unei suspensii stabilitatea fizica a sistemului se realizeaza prin folosirea unui agent de crestere a vascozitatii, un compus macromolecular hidrofil, metilceluloza, in concentratie de 0,50 %. Ce cantitate de mucilag de metilceluloza oficinal este necesara pentru 50 g suspensie ? A. 25 g B. 12.50 g C. 10 g D. 15 g E. 5.50 g
(pag. FR X, 658)
F2250061. La prepararea unei tincturi cu alcool diluat prin percolare se folosesc 10 kg produs vegetal. Care va fi debitul de percolare, in picaturi pe minut (alcoolul diluat are 57 de picaturi pe gram) ? A. 453,25 picaturi/minut B. 511,36 picaturi/minut C. 658,15 picaturi/minut D. 384,12 picaturi/minut E. 593,75 picaturi/minut
(pag. FR X, 922)
F2250062. Pentru un supozitor cu clorhidrat de morfina, medicul a prescris o cantitate de 0,03 g clorhidrat de morfina pe supozitor si un mod de administrare de 3 supozitoare pe zi. Care este numarul maxim de supozitoare ce pot fi eliberate din farmacie, stiind ca dozele maxime ale clorhidratului de morfina sunt 0,02 g pentru o data si 0,06 g pentru 24 de ore ? A. 6 B. 3 C. 9 D. 12 E. 15
(pag. FR X, 1276)
F2250063. La prepararea unui decoct din radacina de ciubotica cucului, apa de extractie trebuie alcalinizata cu bicarbonat de sodiu, pentru a creste randamentul de extractie a saponinelor. Ce cantitate de bicarbonat de sodiu este necesara in cazul utilizarii a 2 g produs vegetal ? A. 2 g B. 1 g C. 0.50 g D. 0.20 g E. 1.50 g
(pag. FR X, 873)
F2250064. In compozitia unei pulberi compuse divizate este prevazut si fenobarbital (0,30 g doza maxima pentru o data si 0,60 g doza maxima pentru 24 de ore). Care este cantitatea maxima de fenobarbital / doza ce se poate folosi, stiind ca modul de administrare este de 3 doze pe zi ? A. 0.10 g B. 0.15 g C. 0.20 g
1477
1478
Rezidentiat 2004
D. 0.25 g E. 0.30 g
(pag. FR X, 1278)
F2250065. Pentru prepararea a 150 g acid clorhidric diluat este necesara urmatoarea cantitate de acid clorhidric concentrat, 36,5 %: A. 108,91 g B. 41,09 g C. 15 g D. 25 g E. 38,46 g
(pag. FR X, 76-77)
F2250066. Se prepara 50 g emulsie de uz intern, 10 % faza uleioasa, prin metoda gumei uscate. Care este cantitatea de guma arabica necesara ? A. 10 g B. 5 g C. 2.5 g D. 1 g E. 0.5 g
(pag. FR X, 388)
F2250067. Se prepara 100 g suspensie de uz intern cu fenobarbital (0,30 g doza maxima pentru o data si 0,60 g doza maxima pentru 24 de ore). Modul de administrare este de 3 ori cate o lingurita pe zi. Care este cantitatea maxima de fenobarbital ce se poate suspenda in acest preparat ? A. 4 g B. 2 g C. 0.60 g D. 0.90 g E. 0.30 g
(pag. FR X, 894)
F2250068. Intr-o solutie de uz intern fenobarbitalul (masa moleculara 232,2) se inlocuieste cu fenobarbital sodic (masa moleculara 254,2). Stiind ca initial au fost prevazute 0,50 g fenobarbital, care va fi cantitatea de fenobarbital sodic folosita ? A. 0.50 g B. 0.547 g C. 0.65 g D. 0.453 g E. 0.75 g
(pag. FR X, 745, 747)
F2350069. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a prepara oftadoze izotonice de sulfat de atropina? (M NaCl = 58,44; M atropina sulfat = 694,8) A. 0,85 g% B. 0,9 g% C. 1,2 g% D. 1,5 g% E. 0,6 g%
(pag. 511, 710)
F2350070. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a prepara o solutie injectabila izotonica de clorhidrat de cocaina 0,2%? (M NaCl=58,44; M cocaina clorhidrat=339,8). A. 0,75 g%
1478
1479
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 0,86 g% 1 g% 1,5 g% 1,3 g%
(pag. 511)
F2350071. Ce cantitate de clorura de sodiu este necesara pentru a izotoniza un colir cu clorhidrat de dionina 1%? (M dionina clorhidrat=385,9; M NaCl= 58,44). A. 0,72 g% B. 0,8 g% C. 0,9 g% D. 1,2 g% E. 1,5 g%
(pag. 511, 710)
F2350072. Sa se calculeze cantitatea de hidrogencarbonat de sodiu necesara pentru a prepara o perfuzie izotonica. (M NaHCO3 = 84,01). A. 14 g B. 12,8 g C. 10 g D. 25 g E. 30 g
(pag. 511)
F2350073. Ce procent din doza maxima prevazuta de F.R.X. pentru substantele puternic active se prescrie la o persoana de 78 de ani? A. 50% B. 75% C. 70% D. 80% E. 60%
(pag. 1262-1263)
F2350074. Ce procent din doza maxima prevazuta de F.R.X. pentru substantele puternic active se prescrie la o persoana de 82 de ani? A. 50% B. 75% C. 70% D. 80% E. 60%
(pag. 1262-1263)
F2350075. Care este numarul de picaturi pentru 1 g solutie apoasa, masurate cu picatorul normal? A. 19 B. 20 C. 36 D. 56 E. 25
(pag. 1261)
F2350076. Ce cantitate de acid acetic 96% este necesara pentru a obtine 100 g acid diluat? A. 30 g B. 31,2 g
1479
1480
Rezidentiat 2004
C. 25 g D. 40 g E. 60 g
(pag. 60)
F2350077. Ce cantitate de alcool concentrat de 96% este necesara pentru a obtine 100 g alcool diluat, stiind ca este necesar sa se utilizeze 32,5 g apa? A. 66,5 g B. 67,5 g C. 70 g D. 36 g E. 55 g
(pag. 1255)
F2350078. Care este doza maxima admisa de F.R.X. pentru clorhidratul de codeina din urmatoarea formula: Rp/Codeini hydrochloridi 1,50 g; Aquae destillatae q.s.ad.50 g. M.f. sol. D.s. intern, cate 1 lingurita de 2 ori/zi.(d=0,1 g; D= 0,3 g) A. 2 g B. 0,75 g C. 1 g D. 0,8 g E. 0,95 g
(pag. 1262)
F2350079. Ce cantitate de glucoza este necesara teoretic pentru a prepara o solutie injectabila izotonica (Mr glucoza =180)? A. 41,45 g B. 30 g C. 40 g D. 33 g E. 25 g
(pag. 511)
F2350080. Care este doza maxima admisa de F.R.X. pentru fenobarbitalul sodic din urmatoarea formula, prescrisa pentru un copil de 10 kg: Rp/ Phenobarbitali natrici 1,00 g; Sirupi simplicis 10 g; Aquae destillatae q.s. ad. 100 g.M.f. sol. D.s. intern, 1 lingurita de trei ori/zi. (d= 0,3 g; D= 0,6 g). A. 1 g. B. 1,14 g. C. 0,3 g. D. 0,5 g E. 0,05 g.
(pag. 37, 1262-1263)
F2350081. Care este masa de excipient- unt de cacao- in grame necesara pentru a prepara prin modelare 10 supozitoare pentru adulti cu fenobarbital 0,2 g/supozitor? A. 10-20 B. 18-28 C. 20-30 D. 30-40 E. 15-20
(pag. 889)
F2550082. Precizati care este cantitatea de fenobarbitalul acid care se adauga la preparea suspensiei urmatoare: Rp./ Fenobarbital acid 1,2 g / Apa distilata ad. 100 g/ M.f. suspensio/ D.s. int. 3 linguri pe zi/.
1480
1481
Rezidentiat 2004
Dozele terapeutice maxime pentru fenobarbitalul acid sunt conform FR X de 0,3g respectiv 0,6 g. A. B. C. D. E. 2,0 g, 0,6 g, 0,3 g, 1,5 g, 2,5g.
(pag. 894)
F2550083. Care este concentratia pe care o are solutia obtinuta prin adaugarea a 100 g apa distilata peste 50 g solutie oficinala de acetat de amoniu: A. 10%, B. 5%, C. 15%, D. 7,5%, E. 11%.
(pag. 852)
F2550084. Precizati concentratia soluiei izotonice de carbonat acid de sodiu, folosind formula DE VRIES, stiind c are masa moleculara relativa 84,02: A. 10, B. 9, C. 12,92, D. 14,5, E. 8,45.
(pag. 511)
F2550085. O soluie 2M de clorura de calciu are presiunea osmotica fata de cea a unei solutii 2M de clorura de magneziu: A. egala, B. dubla, C. tripla, D. la jumatate, E. de cinci ori mai mare.
(pag. 493)
F2550086. Care este cantitatea maxima de fosfat de codeina care se poate gasi in 150 g solutie de uz intern destinata a fi administrata cu lingura de trei ori pe zi unui copil de 6 ani, stiind ca dozele terapeutice maxime pentru fosfatul de codeina sunt, conform FR X, 0,1 g pentru o data, respectiv 0,3 g pentru 24 de ore. A. 0,3 g, B. 0,1 g C. 0,2 g D. 0,4 g E. 0,5 g
(pag. 1262)
F2550087. Care este cantitatea maxima de papaverina clorhidrica care se poate gasi in 150 g solutie de uz intern destinata a fi administrata cu lingura de trei ori pe zi unui copil de 6 ani, stiind ca dozele terapeutice maxime pentru aceasta sunt, conform FR X, 0,2 g pentru o data, respectiv 0,6 g pentru 24 de ore. A. 0,2 g, B. 0,3 g, C. 0,4 g, D. 0,5 g,
1481
1482
Rezidentiat 2004
E. 0,6 g.
(pag. 1262)
F2550088. Care este cantitatea de solutie de uz intern folosita de un pacient in trei zile, daca modul de administrare este "D.s.intern 3 linguri pe zi"? A. 5 g, B. 15 g, C. 45 g, D. 150 g, E. 135 g.
(pag. 37)
F2550089. Conform FR X raportul componentele necesare prepararii emulsiei primare, ulei de floareasoarelui:guma arabica: apa distilata, este A. 1:1:1, B. 2:1:1, C. 10:5:7,5, D. 15:10:17, E. 10:50:20.
(pag. 387)
F2550090. Cantitatea de extract uscat de beladon (1,5% alcaloizi totali exprimai n hiosciain) care poate substitui 10 g tinctur de beladona (0,030% alcaloizi totali exprimai n hiosciain) este: A. 10 g, B. 1,5 g, C. 1 g, D. 0,5 g E. 0,2 g.
(pag. 421-927)
F2550091. Conform FR X 0,1 mg nistatin au o activitate microbiologic de cel puin: A. 440 UI, B. 4400 UI, C. 44 UI, D. 440000UI E. 10 UI.
(pag. 708)
F2550092. Pentru a prepara 300 g soluie extractiva apoasa din frunze de digitala: A. se folosesc 9 g produs vegetal, B. produsul vegetal se umecteaz cu o cantitate egal de acid clorhidric, C. produsul vegetal se mrunete corespunztor sitei I, D. produsul vegetal se umecteaz cu 4,5 g ap timp de 5 minute, E. se folosesc 1,5 g produs vegetal.
(pag. 872)
F2550093. Medicul prescrie unui adult de 30 de ani urmatoarea reteta magistrala: Rp. Fenobarbital 10 g / Sirop simplu 5 g / Apa distilata ad. 100 g / M. f. sol. / D. s. int. 2 linguri pe zi. Stiind ca dozele maxime pentru fenobarbital sunt 0,3 si 0,6 g, precizati care formul de mai jos o preparati: A. Fenobarbital 2,2 g / Sirop simplu 5 g / Ap distilata ad. 100 g, B. Fenobarbital 10 g / Sirop simplu 2 g / Ap distilat ad. 100 g, C. Fenobarbital 10 g / Sirop simplu 6 g / Ap distilat ad. 100 g, D. Fenobarbital sodic 2,2 g / Sirop simplu 5 g / Ap distilat ad. 100 g,
1482
1483
Rezidentiat 2004
E. Fenobarbital sodic 2,2 g / Sirop simplu 6,6 g / Ap distilat ad. 100 g.

(pag. 745-747)
F2550094. Mentionand ca dozele terapeutice maxime, conform FR X sunt 0,01 g respectiv 0,03 g pentru 24 de ore, si modul de administrare este de 3 linguri pe zi, cantitatea maxima de nitrazepam care se poate adauga in 100 g suspensie destinata administrarii unui adult este: A. 0,06 g B. 0,03 g C. 0,001 g D. 0,01 g E. 0,003 g
(pag. 893)
F2650095. Cte grame de clorur de sodiu sunt necesare pentru izotonizarea a 80 ml de solutie de glucoz 2% (M glucoz = 180): A. 0,37 B. 0,17 C. 0,25 D. 0,90 E. 10,00
(pag. 511)
F2650096. Cte grame de azotat de potasiu se utilizeaz pentru izotonizarea a 5 grame de solutie de nitrat de argint 1% (M AgNO3 = 169,9; M KNO3 = 101,1) ? A. 9,6000 B. 0,0480 C. 0,0996 D. 0,0360 E. Este o solutie hipertonic si nu trebuie izotonizat
(pag. 511,709,710)
F2650097. Cti mmol/l contine o solutie de glucoz 10% (M glucoz = 180) ? A. 283 B. 1100 C. 0,55 D. 5,5 E. 555
(pag. 492)
F2650098. Cte grame de glucoz trebuie s cntrim pentru a prepara 25 de litri de solutie perfuzabil cu concentratie de 305 mEq/l (M glucoz = 180) ? A. 1367 B. 54,9 C. 54900 D. 1500 E. 1372,5
(pag. 492,493)
F2650099. Cte grame de clorur de sodiu sunt necesare pentru izotonizarea a 1500 de mililitri de solutie de sulfat de atropin 0,09% (M atr.sulf. = 694,86) ? A. 12,3 B. 15,6 C. 13,3
1483
1484
Rezidentiat 2004
D. 10 E. 17,2
(pag. 511,709)
F2650100. Formula lui Clark poate fi folosit pentru copii peste: A. 2 ani B. 4 ani C. 6 ani D. 5 ani E. 3 ani
(pag. 1262,1263)
F2650101. Din formula lui Clark "F" reprezint: A. doza terapeutic pentru copil B. doza terapeutic pentru adult C. masa corporal a copilului D. factor de corectie a masei corporale E. suprafata corporal la copil
(pag. 1262,1263)
F2650102. Ct este densitatea relativ a unui lichid determinnd cu picnometrul, dac masa volumului de lichid studiat este 25,72 g si masa volumului de ap este de 15,25 g ? A. 1,6865 B. 392,2326 C. 0,5929 D. 1,3890 E. 25,16
(pag. 988)

F1250103. Care din produsele i substanele toxice se excepteaz de la obligaia inerii evidenei micrii lor n farmacii: A. substanele toxice care se pot elibera pe baz de reet simpl, indiferent de forma sub care se prezint (prescripii magistrale, preparate galenice sau specialiti); B. atropin i sruri; C. atropin fiole; D. specialitile farmaceutice care conin n formul, pe lng substane toxice n doze terapeutice, i alte ingrediente; E. stricnin fiole.
(pag. Decret anexa 1, art.3)
F1250104. Care dintre urmtoarele afirmaii, n legtur cu evidena micrii produselor i substanelor stupefiante n farmacii, sunt valabile: A. evidena micrii produselor i substanelor stupefiante se ine ntr-un registru special, numerotat i sigilat de Direcia Sanitar Judeean sau a municipiului Bucureti; B. evidena micrii produselor i substanelor stupefiante se ine ntr-un registru special, numerotat i sigilat de Direcia General Farmaceutic a Ministerului Sntii; C. registrul pentru evidena micrii produselor i substanelor stupefiante trebuie prezentat anual pentru viz Inspectoratului Judeean al Poliiei; D. documentele pe baza crora s-au primit i s-au eliberat produse stupefiante se pstreaz n original, separat de celelalte acte justificative; E. numrul documentelor pe baza crora s-au primit i s-au eliberat produse stupefiante se nscrie n registrul
1484
1485
Rezidentiat 2004
pentru evidena micrii produselor i substanelor stupefiante.

(pag. Instructiuni art. 82, 85 si anexa 12)
F1250105. Care este atitudinea corect a farmacistului din farmacie, la eliberarea produselor i substanelor stupefiante pentru bolnavii tratai ambulatoriu: A. la prezentarea prescripiei, farmacistul elibereaz specialitile farmaceutice i d prioritate la executarea preparatelor magistrale cu stupefiante, prescripiile de produse i substane stupefiante reprezentnd o medicaie urgent; B. famacistul nu elibereaz produsele cu stupefiante prescrise, dac au trecut mai mult de 7 zile de la data emiterii prescripiei; C. farmacistul care prepar produse magistrale sau elibereaz produsele condiionate, specificate n prescripie, aplic pe prescripia medical tampila farmaciei, numrul i data din registrul de copiere a reetelor i semneaz de executare; D. farmacistul nu mai elibereaz preparatele magistrale, coninnd substane stupefiante, neridicate n termen de 3 zile; E. la eliberarea produselor stupefiante, farmacistul solicit semntura primitorului, notndu-se pe prescripie seria buletinului de identitate, data eliberrii i organul emitent, domiciliul primitorului, farmacistul semnnd i el pe prescripie pentru eliberare.
(pag. Instructiuni art. 61, 80)
F1250106. Ce se ntmpl cu stupefiantele, prescrise unui bolnav internat n spital, care nu s-au folosit n timpul pentru care au fost prescrise ? A. Se restituie farmaciei de spital care le-a eliberat. B. Se reintroduc n evidena cantitativ a farmaciei de spital. C. Se caseaz. D. Rmn n trusa de urgen a seciei de spital. E. Se administreaz altor bolnavi, fr a fi returnate farmaciei.
F1250107. Cum procedeaz farmacistul din farmacia de spital n cazul depirii dozelor maxime pentru o dat sau pentru 24 de ore la produsele stupefiante prescrise pe condici de prescripii medicale, la bolnavii spitalizai: A. elibereaz produsele n dozele prescrise de medic, bolnavul fiind sub supraveghere; B. dac medicul nu a specificat pe prescripie sic volo, farmacistul ia legtura cu medicul n scopul obinerii acestei specificaii; C. elibereaz jumtate din doza maxim admis de Farmacopeea Romn n vigoare; D. elibereaz doza depit dac medicul specific pe prescripie sic volo; E. refuz eliberarea.
F1250108. La prescrierea produselor i substanelor toxice, medicul este obligat: A. s scrie cantitatea de produs prescris n cifre i litere; B. s utilizeze formular special cu timbru sec; C. s indice amnunit modul de administrare; D. s nu depeasc dozele maxime pentru 3 zile; E. s menioneze pe prescripia medical "sic volo, dac doza prescris depete doza maxim admis.
F1250109. La primirea unei prescripii recomandnd un medicament toxic, dac doza prescris depete doza maxim admis, farmacistul are urmtoarele obligaii: A. s elibereze doza prescris, dac medicul a specificat pe prescripie sic volo; B. s elibereze doza maxim pentru 3 zile, indiferent dac medicul a specificat sau nu pe prescripie sic volo; C. s ia legtura cu medicul care a prescris medicamentul, dac acesta nu a specificat pe prescripie sic volo;
1485
1486
Rezidentiat 2004
D. atunci cnd nu se poate realiza legtura cu medicul sau n cazuri urgente, pentru depiri care nu au meniunea sic volo, prescripia se va executa n limitele dozelor prevzute de Farmacopeea Romn n vigoare; E. s rein prescripia medical, dac aceasta conine un medicament toxic pentru care este obligatorie inerea evidenei micrii, repetarea acesteia nefiind permis.
(pag. Decret anexa 2 art. 29, 34, 35)
F1250110. Pentru care din urmtoarele afeciuni pot fi depite dozele maxime pentru 3 zile, la eliberarea stupefiantelor, pe baz de autorizaie special eliberat de Direcia Sanitar Judeean ? A. artroz generalizat; B. angin pectoral; C. cardiopatie ischemic cu bloc de ramur; D. cardiopatie decompensat cu dispnee nocturn; E. arterit avansat n stadiul de gangren, cu dureri de decubit.
F1250111. Produsele i substanele stupefiante pentru uz veterinar: A. se elibereaz pe prescripii medicale cu timbru sec; B. se elibereaz pe prescripii medicale obinuite; C. se elibereaz n limita dozelor maxime de uz veterinar, pentru 3 zile; D. se elibereaz fr a ine cont de dozele maxime pentru 3 zile; E. nu se pot elibera stupefiante pentru uz veterinar.
F1350112. F.R.X. prevede calculul dozelor maxime pentru copii utilizand criteriile: A. greutate B. varsta C. suprafata corporala D. inaltime E. afectiune
(pag. 1262-1263)
F1550113. Dac ionograma unui pacient arat un deficit de 125 mEq K+, stabilii formula perfuziei care administrat acestuia corecteaz acest dezechilibru. Precizm c se folosete clorur de potasiu care are masa molecular 74,55 i cifra Spowl 84. A. 9,318 g clorur de potasiu B. 8,9 g clorur de potasiu C. 10,4 g clorur de potasiu D. ap distilat ad. 782,77 ml E. ap distilat ad. 214,87 ml
(pag. 493, [10])
F1550114. Dac ionograma unui pacient arat un deficit de 25 mEq Na+, stabilii formula perfuziei care administrat acestuia corecteaz acest dezechilibru. Precizm c se folosete clorur de sodiu care are masa molecular 58,45 i cifra Spowl 111. A. 1,4615 g clorur de sodiu B. 2,9 g clorur de sodiu C. 4,4 g clorur de sodiu D. ap distilat ad. 162,22 ml E. ap distilat ad. 324,44 ml
(pag. 493, [10])
F1550115. La 25 g soluie oficinal de acetat de amoniu se adaug 25 g de ap distilat. Precizai concentraia pe care o are soluia final i masa acesteia:
1486
1487
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. 25 g 3% 50 g 7,5% 22%
(pag. 852, [10])
F1550116. Peste 100 g perhidrol se adaug 300 g de ap distilat. Precizai concentraia pe care o are soluia final i masa acesteia: A. 400 g B. 3% C. 300 g D. 7,33% E. 7,5%
(pag. 864, [10])
F1550117. Precizai cantitile de soluii de amoniac 3% i 36% ce trebuie amestecate pentru a obine 100 g soluie 20%: A. 48,48 g amoniac 3% B. 51,51 g amoniac 36% C. 20 g amoniac 36% D. 80 g amoniac 3% E. 50 g amoniac 36% i 50 g amoniac 6%
(pag. 1177, [10])
F1550118. tiind c dozele terapeutice maxime pentru fenobarbitalul sodic sunt conform FR X de 0,3g respectiv 0,6 g, aceste doze pentru un copil, care are greutatea 36 Kg i factorul de corecie al masei corporale este 1,5, sunt: A. 0,192 g pentru o dat B. 0,385 g pentru 24 de ore C. 0,15 g pentru 24 de ore D. 0,1 g pentru o dat E. 0,4 gpentru 24 de ore
(pag. 1262, [10])
F2150119. 500 g solutie alcoolica de iod iodurat contine ? A. 10 g B. 20 g C. 15 g D. 30 g E. 475 g

(pag. (10) 1182)
F2150120. 1 mg este egal cu: A. 10^-4 g B. 10^-3 g C. 10^-1 cg D. 100 microm E. 1000 microg
(pag. 1289, [10])
F2150121. Masa volumetric (densitatea) se msoar n: A. Kg/m^3
1487
1488
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. g/m^3 Kg/ml g/ml sau g/cm^3 g/l
(pag. 1290, [10])
F2150122. Multiplii gramului sunt: A. decigramul B. centigramul C. microgramul D. kilogramul E. megagramul

(pag. 1292, [10])
F2150123. Submultiplii milimetrului sunt: A. decimetrul B. micrometrul C. nanometrul D. picometrul E. centimetrul

(pag. 1292, [10])
F2150124. Formula Clark: A. se folosete pentru calcularea dozelor terapeutice pentru copii de pn la 1 an B. se folosete pentru calcularea dozelor terapeutice pentru copii de peste 2 ani C. ine seama de vrst (A) D. ine seama de masa corporal a copilului n Kg (G) E. ine seama de suprafaa corporal a copilului (S)
(pag. 1263, [10])
F2150125. Dozele terapeutice uzuale i maxime nscrise n tabele n FR X: A. se refer la aduli B. se refer la copii C. privesc substanele farmaceutice, produsele vegetale i unele preparate farmaceutice D. sunt exprimate n general n grame E. sunt raportate exclusiv la suprafaa corporal
(pag. 1262, [10])
F2350126. F.R.X. prevede calculul dozelor maxime pentru copii utilizand criteriile: A. greutate B. varsta C. suprafata corporala D. inaltime E. afectiune
(pag. 1262-1263)
F2550127. Conform FR X dozele terapeutice maxime pentru fenobarbitalul sodic sunt 0,3 g pentru o data si 0,6 g pentru o zi. Calculati valoarea acestor doze pentru un copil cu greutatea 35 Kg si factorul de corectie al masei corporale este 1,5: A. 0,225 g pentru o data, B. 0,3 g pentru o data, C. 0,6 g pentru o zi,
1488
1489
Rezidentiat 2004
D. 0,45 g pentru o zi, E. 0,3 g pentru o data si 0,6 g pentru o zi.
(pag. 1262)
F2550128. Sa se calculeze, pentru un copil in varsta de 12 ani, dozele terapeutice maxime pentru o data si pentru 24 de ore pentru o substanta puternic activa, care are conform FR X urmatoarele doze 0,250g respectiv 0,500 g: A. 0,125 pentru o data, B. 0,250 pentru o data, C. 0,750 pentru 24 de ore, D. 0,500 pentru 24 de ore. E. 0,250 pentru 24 de ore.
(pag. 1262)
F2550129. Preparati 50 g unguent cu fenilbutazona 0,5%, stiind ca singura sursa de fenilbutazona este unguentul cu fenilbutazona oficinal: A. 6,25 g unguent fenilbutazona oficinal, B. unguentul cu fenilbutazona oficinal are concentratia 10%, C. 10,25 g unguent fenilbutazona oficinal, D. 39,75 unguent simplu. E. 43,75 unguent simplu.
(pag. 959)
F2550130. Precizati masa si concentratia solutiei obtinute prin diluarea a 100 g perhidrol cu 250 g de apa distilata: A. 450 g, B. 350 g, C. 8,57%, D. 150 g, E. 30%.
(pag. 864)
F2550131. Care este masa solutiei si concentratia in codeina a amestecului obtinut din 100 g sirop de codeina oficinal si 400 g sirop simplu: A. 500 ml, B. 500 g, C. 0,04%, D. 0,4%, E. 4%.
(pag. 846)
F2550132. Stabiliti formula perfuziei care administrata unui pacient corecteaza un deficit de 25 mEq Na+, folosind clorura de sodiu care are masa moleculara 58,45 i cifra Spowl 111. A. 0,15 g clorur de sodiu B. 1,0 g clorur de sodiu C. 1,4615 g clorur de sodiu D. ap distilat ad. 162,22 ml E. ap distilat ad. 162,22 g
(pag. 493)
F2550133. Stabiliti formula perfuziei, in cazul in care ionograma unui pacient arata un deficit de 125 mEq K+, folosind clorura de potasiu (masa molecular 74,55 i cifra Spowl 84). A. ap distilat ad. 782,77 g,
1489
1490
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 125 g clorur de potasiu. 74,55 g clorur de potasiu. ap distilat ad. 782,77 ml, 9,318 g clorur de potasiu.
(pag. 493)
F2550134. Care sunt cantitatile de solutii de acid boric 3% si 36% ce trebuie amestecate pentru a obtine 100 g solutie 20%: A. 51,51 g acid boric 3%, B. 48,48 g acid boric 36%, C. cate 50 g din fiecare solutie, D. 48,48 g acid boric 3%, E. 51,51 g acid boric 36%.
(pag. 1177)
F2550135. Care este cantitatea de apa necesara prepararii emulsiei primare si cantitatea de guma arabica dezenzimata care se foloseste pentru a obtine o emulsie de uz intern cu 100 g ulei de floarea soarelui ca faza uleioasa: A. 50 g guma arabica, B. 75 g apa distilata, C. 100 g guma arabica, D. 200 g apa distilata, E. 100 g apa distilata,
(pag. 388)
F2550136. Stabiliti care este cantitatea de extract de opiu folosita si numarul de supozitoare care se elibereaza la prepararea urmatoarei retete magistrale: Rp./ Extract de opiu 0,3g / Excipient q.s. / M.f. supositoria / D.t.d. nr. XXX / D.s. ext 2/zi. (dozele terapeutice maxime pentru extractul de opiu sunt 0,1g pentru o data, respectiv 0,2 g pentru o zi), A. 9 g extract opiu, B. 1,8 g extract opiu, C. 30 supozitoare. D. 0,6 g extract opiu, E. 6 supozitoare.
(pag. 889)
F2550137. Stabiliti care este cantitatea de morfina corhidrica folosita si numarul de supozitoare care se elibereaza pe o reteta cu timbru sec la prepararea urmatoarei retete magistrale: Rp./ Morfina clorhidrica 0,05g / Excipient q.s. / M.f. supositoria / D.t.d. nr. XII / D.s. ext 3/zi. (dozele terapeutice maxime pentru morfina clorhidrica sunt 0,02g pentru o data, respectiv 0,06 g pentru o zi), A. 6 supozitoare, B. 12 supozitoare, C. 0,18 g morfina clorhidrica, D. 0,70 g morfina clorhidrica, E. 9 supozitoare.
(pag. 889)
F2550138. Pentru a prepara 16 g masa gelatinoasa se folosesc: A. gelatina 12 g, B. glicerina 10 g, C. apa distilata 4 g, D. gelatina 2 g, E. apa distilata 4g.
1490
1491
Rezidentiat 2004
(pag. 890)
F2550139. La prepararea a 200 g solutie extractiva apoasa din flori de musetel se folosesc: A. alcool diluat pentru umectare, B. nipagin, C. nipagin, D. carbonat acid de sodiu, E. acid clorhidric pentru umectare.
(pag. 872)
F2550140. Pentru a prepara 200 g solutie extractiva apoasa dintr-un produs vegetal care contine 1,5% alcaloizi folosim: A. 12 g produs vegetal, B. 1,2 g carbonat acid de sodiu, C. 200 g apa bidistilata, D. 200 g apa distilata, E. 6 g produs vegetal.
(pag. 872)
F2550141. Preparati 500 g solutie extractiva apoasa din radacinile de nalba mare, folosind: A. 30 g produs vegetal, B. umectare cu 90 g apa, C. operatia de macerare, D. operatia de infuzare, E. operatia de decoctie.
(pag. 872)
F2550142. Care este cantitatea de fenobarbital sodic cu care se inlocuiesc 10 g fenobarbital acid in retetele magistrale: A. cantitatea care se calculeaza stoechiometric in functie de masele moleculare ale celor doua substante, B. 10 g, C. 12 g, D. 11 g, E. 9 g.
(pag. 745-747)
F2550143. Folosind formula DE VRIES precizai concentraia soluiei izotonice de clorura desodiu tiind c are masa molecular relativ 58,45: A. 8,99 , B. 10% C. 0,9%, D. 11 E. 0,9
(pag. 511/FR X)
F2650144. Analiza serului sanguin arat un deficit de: 20 mEq/l ioni de calciu si 10 mEq/l ioni de sodiu. S se calculeze cantittile de clorur de calciu si clorur de sodiu necesare corectrii deficitului ionic (M CaCl2 cu 6H2O = 219,09; M NaCl = 58,45): A. 2,19 g clorur de sodiu si 0,584 g clorur de calciu B. 2,19 g clorur de calciu C. 0,584 g clorur de sodiu D. 2,19 g clorur de calciu si 0,584 g clorur de sodiu E. 1,92 g clorur de calciu si 5,845 g clorur de sodiu
1491
1492
Rezidentiat 2004
(pag. 492,493)
F2650145. S se calculeze cantitatea de clorur de sodiu necesar izotonizrii a 50 ml solutie de clorhidrat de cocain stiind c echivalentul de clorur de sodiu (E NaCl) al clorhidratului de cocain este 0,16: A. 0,37 g B. 0,73 g C. 370 mg D. 730 mg E. 37 cg
(pag. 492,493)
F2650146. S se calculeze cantitatea de clorur de sodiu necesar pentru izotonizarea a 150 ml solutie de clorhidrat de papaverin 1%, stiind c echivalentul de clorur de sodiu a clorhidratului de papaverin (E pap. hidr.) este 0,1. A. 1200 mg B. 1,5 g C. 1,2 g D. 1500 mg E. 1 g
(pag. 511)
F2650147. Ct este concentratia izotonic a unei solutii de sulfat de magneziu (M MgSO4 cu 7H20 = 246,5) ? A. 37,94 B. 379,4 % C. 3,794 % D. 3,794 E. 0,3794 %
(pag. 511,492)
F2650148. Ct este doza maxim pentru o zi a clorhidratului de papaverin dup formula lui Clark, administrat la un copil de 3 ani si cu mas corporal 14 kg (doza maxim pentru o zi a clorhidratului de papaverin pentru adulti este 0,6 g) ? A. 240 mg B. 0,024 g C. 0,24 g D. 24 cg E. 24 mg
(pag. 262)
F2650149. Ce cantitate de glucoz anhidr se foloseste pentru izotonizarea a 1500 ml solutie de clorhidrat de morfin 2% (M clorhidr. morf. cu 3H2O = 375,8; M glucoz = 180)? A. 48,5 g B. 40,85 g C. 0,040 kg D. 0,08 g E. 4085 g
(pag. 511)
F2650150. Ct este concentratia unei solutii de bicarbonat de sodiu 3 M (M bicarbonat de sodiu = 84) ? A. 252 B. 25,2 % C. 2,52 %
1492
1493
Rezidentiat 2004
D. 2,52 E. 252 %
(pag. 34)
1493
1494
Rezidentiat 2004
Tema nr. 51 Regimul produselor toxice si stupefiante in Romania

BIBLIOGRAFIE:
11. Legea nr. 73/1969 si Instructiunile MS nr. 102/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante 12. Decretul nr. 466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice.

F1251002. Ce valabilitate are autorizaia special, eliberat de Direcia Sanitar Judeean, pentru eliberarea stupefiantelor n cantiti mai mari dect doza maxim pentru 3 zile ? A. maxim 1 an; B. maxim 6 luni; C. maxim 3 luni; D. maxim 2 luni; E. maxim 1 lun.
(pag. Instructiuni art. 62)
F1251005. Registrele de eviden a micrii produselor i substanelor stupefiante n farmacii se vizeaz: A. anual, la Direcia General Farmaceutic din Ministerul Sntii i Familiei; B. anual, la Direcia Sanitar Judeean; C. anual, la Inspectoratul Judeean pentru Protecia Muncii; D. anual, la Inspectoratul Judeean de Poliie; E. nu trebuie vizate.
1494
1495
Rezidentiat 2004
F1251006. Valabilitatea unei prescripii medicale cu produse i substane toxice este de: A. maxim 30 de zile; B. maxim 20 de zile; C. maxim 7 zile; D. maxim 5 zile; E. nu este precizat.
(pag. Decret 466/1979)
F1251007. Care din urmtoarele afirmaii se refer la o interdicie definitiv a exercitrii profesiunii de farmacist: A. Nu poate exercita profesiunea de farmacist, farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc, chiar dac a fost reabilitat, pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni contra umanitii sau vieii, n mprejurri legate de exercitarea profesiunii de farmacist. B. Nu poate exercita profesiunea de farmacist, farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa interdiciei de a exercita profesiunea, pe durata stabilit prin hotrre judectoreasc definitiv sau disciplinar. C. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibil cu difuzarea i comercializarea altor produse n afara celor nregistrate i aprobate de Ministerul Sntii. D. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibil cu oricare profesiune sau ocupaie de natur a aduce atingere demnitii profesiunii de farmacist sau bunelor moravuri. E. Profesiunea de farmacist nu poate fi exercitat de ctre o persoan, dac s-a constatat c starea de sntate a acesteia este necorespunztoare, fiind atestat, ca atare, prin certificat medical eliberat de Comisia de expertiz medical i recuperare a capacitii de munc, potrivit legii.
(pag. Legea 81 art. 5, 6)
F1251008. Care din urmtoarele afirmaii, referitoare la activitatea farmacistului, nu sunt valabile, conform Legii nr. 81/1997: A. Activitile farmaceutice privind prepararea, eliberarea, controlul i conservarea produselor i susbstanelor farmaceutice din farmacii i laboratoare sunt conduse i supravegheate de farmaciti. B. n farmaciile de spital, farmacistul elibereaz medicamente numai pentru seciile spitalului. C. n industria farmaceutic i n depozitele de medicamente, farmacistul supravegheaz procesele specifice de preparare, control, eliberare i conservare a produselor i substanelor farmaceutice. D. n farmacii, eliberarea medicamentelor pe baz de prescripie medical se face numai sub supravegherea farmacistului. E. n drogherii, eliberarea medicamentelor pe baz de prescripie medical se face numai sub supravegherea farmacistului.
(pag. Legea 81 art. 8)
F1251009. Cine adopt Codul de deontologie farmaceutic: A. Comitetul Director al Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. Consiliul Naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia; C. Adunarea General a Colegiului Farmacitilor din Romnia; D. Comisia de Etic i Deontologie a Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. Comisia de Etic i Deontologie a Ministerului Sntii.
F1251010. n ce condiii poate fi exercitat profesiunea de farmacist n Romnia de ctre farmaciti ceteni strini: A. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, cu condiia ca acetia s aib domiciliul n Romnia. B. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, cu condiia ca acetia s aib diplom emis de o instituie de nvmnt din Romnia. C. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, n condiiile prevzute de Legea nr. 81/1997 i pe baz de reciprocitate, stabilite prin convenii la care Romnia este parte.
1495
1496
Rezidentiat 2004
D. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, n condiiile prevzute de directivele Uniunii Europene. E. Profesiunea de farmacist nu poate fi exercitat n Romnia de ctre farmaciti ceteni strini.
(pag. Legea 81, art.4)
F1251011. Un farmacist este sancionat cu vot de blam, de ctre Consiliul Judeean al Colegiului Farmacitilor din Romnia, din judeul n care el profeseaz. Care este urmarea, prevzut de lege, a acestei sanciuni? A. Consiliul Judeean al Colegiului Farmacitilor din Romnia nu poate aplica aceast sanciune, deci ea nu este valabil. B. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la comisia deontologic competent, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii. C. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la judectoria n raza creia i desfoar activitatea, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii. D. Farmacistului sancionat i se suspend automat autorizaia de liber practic, de ctre Ministerul Sntii. E. Farmacistului sancionat i se suspend automat contractul individual de munc, de ctre persoana juridic cu care acesta l-a ncheiat.
(pag. Legea 81 art.36,37)
F1251012. Unui farmacist i se suspend calitatea de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia, pe o durat de 6 luni, de ctre Consiliul Naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia. Care este urmarea, prevzut de lege, a acestei sanciuni? A. Farmacistului sancionat i se retrage automat autorizaia de liber practic, de ctre Ministerul Sntii. B. Farmacistului sancionat i se desface automat contractul individual de munc, de ctre persoana juridic cu care acesta l-a ncheiat. C. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la comisia deontologic competent, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii. D. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la judectoria n raza creia i desfoar activitatea, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii. E. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la Ministerul Sntii, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii.
F1351013. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. farmaciile vor elibera substante stupefiante sub forma prelucrata sau neprelucrata B. retetele ce contin produse stupefiante se retin in farmacia care a eliberat produsul C. farmaciile vor tine lunar evidenta miscarii produselor si substantelor stupefiante D. in registrul de copiere al retetelor, produsele si substantele stupefiante se vor sublinia cu creion albastru E. farmaciile pot solicita mostre de produse sau substante stupefiante de la fabricile producatoare
(pag. art. 73, 82-84, 89)
F1351014. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la substantele toxice? A. produsele si substantele toxice vor fi etichetate cu mentiunea "otrava" B. nu este obligatorie etichetarea cu semnul "cap de mort" C. pentru toxice in doze terapeutice (mici) ambalajul va purta mentiunea Atentie D. produsele sub forma de specialitati farmaceutice vor avea o dunga albastra E. produsele sub forma de specialitati farmaceutice vor prezenta mentiunea se elibereaza numai pe baza de prescriptie medicala
(pag. anexa 2)
F1351015. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte? A. valabilitatea unei prescriptii ce cuprinde produse si substante stupefiante este de maxim 5 zile B. valabilitatea unei prescriptii ce cuprinde produse si substante stupefiante este de maxim 7 zile C. preparatele magistrale ce contin substante stupefiante trebuie ridicate de la farmacie in maxim 7 zile D. in cazul depasirii dozei maxime pentru o singura data sau pentru 24 ore, la bolnavii spitalizati, medicul va
1496
1497
Rezidentiat 2004
specifica "dupa sfat" E. eliberarea produselor si substantelor stupefiante bolnavilor spitalizati se face pe baza inscrierii pe retete cu timbru sec
(pag. art 61, 67)
F1351016. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante, in farmaciile de circuit deschis, se face in urmatoarele cazuri: A. la solicitarea pacientului B. pe reteta simpla C. pe reteta cu timbru sec D. la recomandarea farmacistului E. pe condici de prescriptii medicale
(pag. art. 60)
F1451017. Codeina si sarurile sale se prescriu si se elibereaza in farmacii pe: A. reteta obisnuita B. reteta cu timbru sec C. fara reteta D. obligatoriu pe reteta compensata E. obligatoriu pe reteta gratuita
(pag. L73 anexa 2 lista A)
F1451018. Mialgin fiole se poate prescrie si elibera: A. la cerere, fara reteta B. pe reteta obisnuita C. pe reteta cu timbru sec D. pe reteta gratuita E. pe reteta compensata
(pag. L73 art 60 + anexa 1 lista B)
F1451019. Orice sctivitate cu substante sau plante ce contin substante stupefiante sunt interzise fara: A. autorizatia MSF si inregistrarea la Politie B. autorizatia de la Politia Judeteana C. autorizatia de la Primarie D. autorizatia de la Inspectoratul Sanitar Judetean E. autorizatia de la Casa Judetetana de Asigurari de Sanatate
(pag. L73 art 1)
F1451020. Pe un formular de reteta cu timbru sec se poate prescrie: A. o singura prescriptie de produse sau substante stupefiante B. doua prescriptii de produse sau substante stupefiante C. trei prescriptii de produse sau substante stupefiante D. patru prescriptii de produse sau substante stupefiante E. cinci prescriptii de produse sau substante stupefiante
(pag. L73 art 60)
F1451021. Produsele si substantele stupefiante pot fi folosite in scop medical numai pe baza: A. prescriptiei medicale speciale cu timbru sec sau pe condici medicale folosite in exclusivitate B. prescriptiilor gratuite in dublu exemplar C. prescriptiilor compensate in dublu exemplar D. facturilor E. notelor interne
1497
1498
Rezidentiat 2004
(pag. L73 art 8)
F1451022. Produsele si substantele toxice folosite in scop medical sunt cuprinse in: A. tabelul "VENENA" din FR X B. tabelul "SEPARANDA" din FR X C. tabelele "VENENA" si "SEPARANDA" din FR X D. tabelul elaborat de Ministerul Sanatatii si Familiei E. tabelul elaborat de Agentia Nationala a Medicamentului
(pag. D466 art 2)
F1451023. Tinctura Anticholerina se poate elibera in farmacii: A. obligatoriu pe reteta obisnuita B. obligatoriu pe reteta compensata C. obligatoriu pe reteta gratuita D. obligatoriu pe reteta cu timbru sec E. la cerere, pana la 10 grame
(pag. L73 anexa 2 lista B)
F1451024. Valabilitatea prescriptiilor magistrale cu produse si substante stupefiante este de maxim: A. 3 zile B. 4 zile C. 5 zile D. 6 zile E. 7 zile
(pag. L73 art 61)
F1551025. Autorizaia pentru substane toxice este eliberat de: A. Departamentul de toxice din cadrul Poliiei judeene B. Direcia Farmaceutic din cadrul Ministerului Sntii C. Colegiul Farmacitilor D. Inspectoratul judeean de medicin preventiv i poliie sanitar E. Inspecia de farmacie
(pag. 3)
F1551026. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt incorecte: A. stupefiantele sunt substane puternic active care pot determina toxicomanie B. orice activitate cu stupefiante se desfoar numai pe baza unei autorizaii eliberate de ctre Colegiul Farmacitilor C. orice activitate cu stupefiante se desfoar numai pe baza unei autorizaii eliberate de ctre Ministerul Sntii D. stupefiantele sunt substane puternic active care pot determina dependen E. legislaia privind stupefiantele a fost elaborat n acord cu prevederile internaionale la care a aderat i Romnia
(pag. 4)
F1551027. Conform Legii 73/1969, privind regimul produselor i substanelor stupefiante, se pot elibera la cerere, fr prescripie medical, urmtoarele preparate: A. Sirupus Opii dilutus, pn la 50 g B. Opium pulveratum, pn la 1.5 g C. pulbere de opiu i ipeca, pn la 5 g D. pulbere de opiu i ipeca, pn la 3 g E. Tinctura anticholerina, pn la 10 g
(pag. 1)
1498
1499
Rezidentiat 2004
F1551028. Conform Legii 73/1969, se pot prescrie i elibera pe formulare obinuite (fr timbru sec), care nu se rein n farmacii, urmtoarele produse i substane stupefiante: A. Tinctura Opii, pn la 1.5 g B. Extractum Opii siccum, pn la 1.5 g C. Extractum Opii siccum, pn la 3 g D. Opium pulveratum, pn la 3 g E. Opium concentratum, pn la 1.5 g
(pag. 1)
F1551029. Evidena produselor i substanelor stupefiante se ine: A. numai pentru produsele i substanele stupefiante derivate din opiu B. pentru produsele i substanele stupefiante care se elibereaz pe formulare obinuite C. ntr-un registru special, numerotat, sigilat i vizat de ctre Direcia judeean de Sntate Public, respectiv a Municipiului Bucureti D. ntr-un registru special, numerotat, sigilat i vizat de ctre Colegiul Farmacitilor E. pentru toate produsele i substanele stupefiante
(pag. 3)
F1551030. n cazul depirii dozelor maxime pentru o dat sau pentru 24 ore la produsele stupefiante prescrise pe condici de prescripii medicale, farmacistul din farmacia de spital: A. elibereaz produsele n dozele prescrise de medic, dac acesta specific pe prescripie ,,sic volo B. nu elibereaz produsele n dozele prescrise de medic, dac acesta specific pe prescripie ,,sic volo C. elibereaz un sfert din doza maxim admis de Farmacopeea Romn n vigoare, dac nu poate lua legtura cu medicul D. elibereaz jumtate din doza maxim admis de Farmacopeea Romn n vigoare, dac nu poate lua legtura cu medicul E. refuz eliberarea produselor stupefiante
(pag. 4)
F1651031. Ce obligatii are medicul care prescrie si farmacistul care elibereaza produse sau substante stupefiante, fata de persoanele care primesc astfel de produse? A. Sa restituie cantitatile neconsumate . B. Sa arunce cu mare atentie in tomberon. C. Sa pastreze acasa in frigider. D. Sa dea primariei locale. E. Sa le arunce in chiuveta.
(pag. 3)
F1651032. Ce reglementeaza decretul nr.466/1979 ? A. Regimul substantelor toxice si stupefiante. B. Regimul produselor si substantelor toxice. C. Cultivarea plantelor aromatice. D. Fabricarea produselor homeopatice. E. Exercitarea profesiei de farmacist.
(pag. 1)
F1651033. Cum se face prescrierea produselor si substantelor stupefiante de catre medici? A. Pe baza de retete cu timbru sec. B. Pe baza de retete compensate obisnute. C. Fara reteta. D. La cererea pacientilor. E. Cu acordul medicului de familie.
1499
1500
Rezidentiat 2004
(pag. 2)
F1651034. De cine se stabileste lista produselor si substantelor stupefiante? A. Ministerul Sanatatii. B. Inspectoratul General al Politiei. C. Colegiul Farmacistilor din Romania. D. Uniunea Europeana. E. Banca Mondiala.
(pag. 1)
F1651035. Este permis consumul produselor stupefiante in anumite locuri precizate de lege? A. In farmacii. B. In spitale. C. Nu este permis in nici un loc. D. Da, este permis cu acordul Ministerului de Interne. E. Da, este permis cu colaborarea Politiei Romane.
(pag. 1)
F1651036. In unitatile in care se desfasoara activitati cu produse sau substante stupefiante, controlul desfasurat de reprezentantii Ministerului de Interne, va fii insotit de: A. De un specialist(medic, farmacist,toxicolog) B. De inspectori ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor(OPC). C. De reprezentanti ai Colegiului Farmacistilor din Romania. D. De pompieri. E. De inspectori de la Garda Financiara.
(pag. 3)
F1651037. Unde se pot livra produse si substantele stupefiante provenite din import? A. Oricarui depozit farmaceutic din Romani B. Oricarei farmacii de circuit deschis. C. Numai unitatilor autorizate de Ministerul Sanatatii sa primeasca astfel de produse. D. Fabricilor de medicamente. E. Intreprinderilor mici si mijlocii recent infiintate
(pag. 2)
F1651038. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase este substanta toxica: A. morfina hidroclorica B. opium pulveratum C. atropina si sarurile sale D. Extractum Opii sicum E. cocaina hidroclorica
(pag. 290, [11])
F1651039. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt pastrate la "Venenum": A. phenobarbitalum B. coffeinum C. teophyllinum D. teobromidum E. anhidrida arsenioasa
(pag. 290, [11])
F1651040. Dozele produselor stupefiante care se elibereaza pe o singura prescriptie de uz veterinar nu trebuie sa depaseasca:
1500
1501
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
doza maxima pe 24 ore doza maxima pe 5 zile se poate elibera doza maxima pe mai multe zile daca medicul veterinar mentioneaza "sic volo" doza maxima pe 3 zile doza terapeutica pe 3 zile
(pag. 48, [10])
F1651041. Evidenta formularelor vizate cu timbru sec se va tine de: A. farmaciile spitalicesti B. circumscriptia medicala din cartier C. depozitele de medicamente D. unitatile spitalicesti E. directia sanitara judeteana ntr-un registru special de evidenta
(pag. 49, [10])
F1651042. Farmaciile vor elibera substantele stupefiante numai sub urmatoarele forme: A. sub forma de substanta activa pura B. sub forma de materie pura naturala C. sub forma de materie pura sintetica si semisintetica D. numai sub forma de preparate perorale E. numai sub forma prelucrata (preparat magistral, produs galenic sau industrial)
(pag. 48, [10])
F1651043. Numerotarea formularelor cu timbru sec se face ncepnd cu: A. nr.1 timp de un an B. nr.1 timp de 3 ani C. nr.1 timp de 6 luni D. nr.1 timp de 5 ani E. nr.1 timp de 2 ani
(pag. 49, [10])
F2151044. Prescrierea si eliberarea medicamentelor cu continut toxic precizate in legislatia specifica, se fac in urmatoarele conditii la nivelul farmaciilor: A. pe formulare speciale cu timbru sec. Prescriptia se retine in farmacie; B. pe formulare speciale cu timbru sec. Prescriptia nu se retine in farmacie; C. pe formulare obisnuite de prescriptie care se retin in farmacia de circuit deschis, sau pe condici de prescriptii medicale si condici de prescriptii la aparat, in farmacia cu circuit inchis; D. pe formulare obisnuite de prescriere, atat in farmacia cu circuit deschis cat si in farmacia cu circuit inchis; E. pe condici speciale cu timbru sec, in toate tipurile de farmacii.
(pag. (12))
F2151045. Cantitatea maxima de stupefiante ce se poate elibera din farmacia cu circuit deschis este: A. doza maxima pentru 3 zile, conform cu Farmacopeea Romana in vigoare; B. doza maxima pentru 7 zile, pe formulare speciale cu timbru sec; C. doza maxima pentru 10 zile, pe baza formularului cu timbru sec; D. doza maxima pentru 15 zile, pe baza formularului cu timbru sec; E. doza maxima pentru 3 zile dat de Farmacopeea Romana in vigoare, pe formulare speciale cu timbru sec, sau doza pentru 10-15 zile, pe baza formularului cu timbru sec, insotit de autorizatie.
(pag. (11))
F2151046. Autorizatiile pentru cantitati de stupefiante ce depasesc dozele pentru 3 zile, se obtin in urmatoarele conditii: A. de la Ministerul Sanatatii si sunt valabile 3 luni de la data emiterii lor;
1501
1502
Rezidentiat 2004
B. de la Directiile de Sanatate Publica (DSP) judetene sau a municipiului Bucuresti si sunt valabile 3 luni de la data emiterii lor; C. de la Ministerul Sanatatii si sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor; D. de la DSP judetene sau a municipiului Bucuresti si sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor; E. de la DSP judetene sau a municipiului Bucuresti si sunt valabile 8 luni de la data emiterii lor.
(pag. (11))
F2151047. Importul ori exportul fara drept al drogurilor de risc, se pedepseste prin: A. mustrare aspra cu retinere a 10% din salariu; B. retragerea autorizatiei de import-export; C. inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi; D. amenda de 10.000.000 lei; E. amenda de 12.000.000 lei.
(pag. (14;15))
F2151048. Drogurile ridicate n vederea confiscarii: A. se comercializeaza prin reteaua farmaceutica de stat; B. se distrug cu pastrarea obligatorie de contraprobe; C. se depoziteaza in incaperi special amenajate, pe termen nelimitat; D. se transforma in alte substante; E. se reintroduc in circuit.
(pag. (14; 15))
F2151049. Coordonarea si centralizarea datelor care vizeaza drogurile se face de catre: A. Parchetul de pe langa curtea Suprema de Justitie; B. formatiunea centrala de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei; C. Directia de Calcul si Statistica a Municipiului Bucuresti; D. Inspectoratul General al Politiei; E. Agentia Nationala a Medicamentului.
(pag. (15))
F2151050. Prescrierea i eliberarea medicamentelor cu coninut toxic precizate n legislaia specific, se fac n urmtoarele condiii la nivelul farmaciilor: A. -pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripia se reine n farmacie; B. -pe formulare speciale cu timbru sec. Prescripia nu se reine n farmacie; C. pe formulare obinuite de prescriere care se rein n farmacia cu circuit deschis, sau pe condici de prescripii medicale i condici de prescripii la aparat, n farmacia cu circuit nchis; D. pe formulare obinuite de prescriere, att n farmacia cu circuit deschis ct i n farmacia cu circuit nchis; E. pe condici speciale cu timbru sec, n toate tipurile de farmacii.
(pag. 12)
F2151051. Cantitatea maxim de stupefiante ce se poate elibera din farmacia cu circuit deschis este: A. doza maxim pentru 3 zile, conform cu Farmacopeea Romn n vigoare; B. doza maxim pentru 7 zile, pe formulare speciale cu timbru sec; C. doza maxim pentru 10 zile, pe baza formularului cu timbru sec; D. doza maxim pentru 15 zile, pe baza formularului cu timbru sec; E. doza maxim pentru 3 zile dat de Farmacopeea Romn n vigoare, pe formulare speciale cu timbru sec, sau doza pentru 10-15 zile, pe baza formularului cu timbru sec, nsoit de autorizaie.
(pag. 11)
F2151052. Autorizaiile pentru cantiti de stupefiante ce depesc dozele pentru 3 zile, se obin n urmtoarele condiii: A. de la Ministerul Sntii i sunt valabile 3 luni de la data emiterii lor ;
1502
1503
Rezidentiat 2004
B. de la Direciile de Sntate Public (DSP) judeene sau a municipiului Bucureti i sunt valabile 3 luni de la data emiterii lor ; C. de la Ministerul Sntii i sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor ; D. de la DSP judeene sau a municipiului Bucureti i sunt valabile 6 luni de la data emiterii lor ; E. de la DSP judeene sau a municipiului Bucureti i sunt valabile 8 luni de la data emiterii lor.
(pag. 11)
F2151053. Prescripiile medicale pentru stupefiante, pe formulare cu timbru sec, sunt valabile : A. 3 zile de la data emiterii lor ; B. 5 zile de la data emiterii lor ; C. 7 zile de la data emiterii lor ; D. 10 zile de la data emiterii lor ; E. 15 zile de la data emiterii lor.
(pag. 11)
F2251054. Ce valabilitate are autorizaia special, eliberat de Direcia Sanitar Judeean, pentru eliberarea stupefiantelor n cantiti mai mari dect doza maxim pentru 3 zile ? A. maxim 1 an; B. maxim 6 luni; C. maxim 3 luni; D. maxim 2 luni; E. maxim 1 lun.
(pag. Instr. 103/1970, art. 62)
(pag. Instr. 103/1970, art. 61)
F2251056. Valabilitatea unei prescripii medicale cu produse i substane toxice este de: A. maxim 30 de zile; B. maxim 20 de zile; C. maxim 7 zile; D. maxim 5 zile; E. nu este precizat.
(pag. Decret 466/1979)
(pag. Instr. 103/1970, art. 67)
F2251058. Registrele de eviden a micrii produselor i substanelor stupefiante n farmacii se vizeaz: A. anual, la Direcia General Farmaceutic din Ministerul Sntii;
1503
1504
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
anual, la Direcia Sanitar Judeean; anual, la Inspectoratul Judeean pentru Protecia Muncii; anual, la Inspectoratul Judeean de Poliie; nu trebuie vizate.
(pag. Instr. 103/1970, art. 82)
(pag. Decret 466/1979, anexa 1 pct. 3)
F2351060. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante, in farmaciile de circuit deschis, se face in urmatoarele cazuri: A. la solicitarea pacientului B. pe reteta simpla C. pe reteta cu timbru sec D. la recomandarea farmacistului E. pe condici de prescriptii medicale
(pag. art. 60)
F2351061. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte? A. valabilitatea unei prescriptii ce cuprinde produse si substante stupefiante este de maxim 5 zile B. valabilitatea unei prescriptii ce cuprinde produse si substante stupefiante este de maxim 7 zile C. preparatele magistrale ce contin substante stupefiante trebuie ridicate de la farmacie in maxim 7 zile D. in cazul depasirii dozei maxime pentru o singura data sau pentru 24 ore, la bolnavii spitalizati, medicul va specifica "dupa sfat" E. eliberarea produselor si substantelor stupefiante bolnavilor spitalizati se face pe baza inscrierii pe retete cu timbru sec
(pag. art 61, 67)
F2351062. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la substantele toxice? A. produsele si substantele toxice vor fi etichetate cu mentiunea "otrava" B. nu este obligatorie etichetarea cu semnul "cap de mort" C. pentru toxice in doze terapeutice (mici) ambalajul va purta mentiunea Atentie D. produsele sub forma de specialitati farmaceutice vor avea o dunga albastra E. produsele sub forma de specialitati farmaceutice vor prezenta mentiunea se elibereaza numai pe baza de prescriptie medicala
(pag. anexa 2 - art. 16, 18)
F2351063. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. farmaciile vor elibera substante stupefiante sub forma prelucrata sau neprelucrata B. retetele ce contin produse stupefiante se retin in farmacia care a eliberat produsul C. farmaciile vor tine lunar evidenta miscarii produselor si substantelor stupefiante D. in registrul de copiere al retetelor, produsele si substantele stupefiante se vor sublinia cu creion albastru E. farmaciile pot solicita mostre de produse sau substante stupefiante de la fabricile producatoare
(pag. art. 73, 82-84, 89)
F2351064. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la eliberarea produselor si substantelor stupefiante la bolnavii spitalizati: A. eliberarea se face pe retete
1504
1505
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
eliberarea se face pe condici destinate exclusiv acestui scop nu se admite "sic volo" in cazul depasirii dozei pentru o data sau pentru 24 ore nu este obligatorie restituirea produselor ce nu au fost folosite prescrierea produselor se poate face in cazuri speciale pentru 72 ore
(pag. art. 67)
F2351065. Autorizatia de eliberare a unei cantitati de stupefiant necesara pe o perioada de 10 sau 15 zile este valabila: A. 15 zile B. 1 luna C. 3 luni D. 6 luni E. 2 luni
(pag. art. 62)
F2551066. Autorizatia pentru cultivarea plantelor care contin substante toxice se elibereaza de: A. Ministerul Agriculturii B. Ministerul Sanatatii C. Ministerul de Interne D. Directia de Sanatate Publica E. Inspectoratul Judetean de Politie
(pag. Decret- Art. 3)
F2551067. Prevederile Decretului 466/1979 se aplica urmatoarelor substante: A. toxice si stupefiante B. doar substantelor toxice C. doar substantelor stupefiante D. stupefiantelor si pesticidelor E. anodine
(pag. Decret- Art.19)
F2551068. Care substante se excepteaza de la obligatia tinerii evidentei miscarii in farmacii ? A. stricnina fiole B. atropina si sarurile sale C. stricnina si sarurile sale D. anhidrida arsenioasa E. acidul cianhidric
(pag. Decret-Anexa 1, art. 3)
F2551069. In registrul de copiere a prescriptiilor medicale, produsele si substantele toxice a caror evidenta este obligatorie se vor sublinia: A. cu creion colorat albastru B. cu creion colorat rosu C. cu orice creion colorat D. este obligatorie sublinierea doar pentru substantele stupefiante E. nu este necesara sublinierea, nefiind pevazuta de lege
(pag. Decret-anexa1, art. 6)
F2551070. La prescrierea produselor si substantelor toxice, medicul este obligat sa respecte urmatoarele reguli, cu exceptia: A. sa scrie denumirea completa a medicamentului B. sa scrie cantitatea atat in cifre, cat si in litere C. sa noteze pe prescriptia medicala "sic volo", daca doza prescrisa depaseste doza maxima admisa
1505
1506
Rezidentiat 2004
D. sa indice modul de administrare, specificand "dupa aviz", sau "dupa sfat" E. sa confirme prin parafa si semnatura eventualele corecturi
(pag. Decret- anexa 2, art. 29)
F2551071. Cantitatile de produse sau substante stupefiante ramase neconsumate de la bolnavii decedati, se vor restitui: A. medicului care a eliberat prescriptia medicala B. in termen de 10 zile de la data decesului, unitatilor de unde au fost ridicate C. in termen de 7 zile de la data decesului, la farmacia spitalului D. nu este obligatorie restituirea, aceasta nefiind prevazuta de lege E. dupa ce familia considera ca nu mai sunt necesare
(pag. Legea 73/1969, art.13)
F2651072. Este permis consumul produselor stupefiante in anumite locuri precizate de lege? A. In farmacii. B. In spitale. C. Nu este permis in nici un loc. D. Da, este permis cu acordul Ministerului de Interne. E. Da, este permis cu colaborarea Politiei Romane.
(pag. 1)
F2651073. De cine se stabileste lista produselor si substantelor stupefiante? A. Ministerul Sanatatii. B. Inspectoratul General al Politiei. C. Colegiul Farmacistilor din Romania. D. Uniunea Europeana. E. Banca Mondiala.
(pag. 1)
F2651074. Cum se face prescrierea produselor si substantelor stupefiante de catre medici? A. Pe baza de retete cu timbru sec. B. Pe baza de retete compensate obisnute. C. Fara reteta. D. La cererea pacientilor. E. Cu acordul medicului de familie.
(pag. 2)
F2651075. Unde se pot livra produse si substantele stupefiante provenite din import? A. Oricarui depozit farmaceutic din Romania. B. Oricarei farmacii de circuit deschis. C. Numai unitatilor autorizate de Ministerul Sanatatii sa primeasca astfel de produse. D. Fabricilor de medicamente. E. Intreprinderilor mici si mijlocii recent infiintate
(pag. 2)
F2651076. Ce obligatii are medicul care prescrie si farmacistul care elibereaza produse sau substante stupefiante, fata de persoanele care primesc astfel de produse? A. Sa restituie cantitatile neconsumate . B. Sa arunce cu mare atentie in tomberon. C. Sa pastreze acasa in frigider. D. Sa dea primariei locale. E. Sa le arunce in chiuveta.
1506
1507
Rezidentiat 2004
(pag. 3)
F2651077. In unitatile in care se desfasoara activitati cu produse sau substante stupefiante, controlul desfasurat de reprezentantii Ministerului de Interne, va fii insotit de: A. De un specialist(medic, farmacist,toxicolog) B. De inspectori ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor(OPC). C. De reprezentanti ai Colegiului Farmacistilor din Romania. D. De pompieri. E. De inspectori de la Garda Financiara.
(pag. 3)
F2651078. Ce reglementeaza decretul nr.466/1979 ? A. Regimul substantelor toxice si stupefiante. B. Regimul produselor si substantelor toxice. C. Cultivarea plantelor aromatice. D. Fabricarea produselor homeopatice. E. Exercitarea profesiei de farmacist.
(pag. 1)

(pag. Decret anexa 1, art.3)
F1251080. Care dintre urmtoarele afirmaii, n legtur cu evidena micrii produselor i substanelor stupefiante n farmacii, sunt valabile: A. evidena micrii produselor i substanelor stupefiante se ine ntr-un registru special, numerotat i sigilat de Direcia Sanitar Judeean sau a municipiului Bucureti; B. evidena micrii produselor i substanelor stupefiante se ine ntr-un registru special, numerotat i sigilat de Direcia General Farmaceutic a Ministerului Sntii; C. registrul pentru evidena micrii produselor i substanelor stupefiante trebuie prezentat anual pentru viz Inspectoratului Judeean al Poliiei; D. documentele pe baza crora s-au primit i s-au eliberat produse stupefiante se pstreaz n original, separat de celelalte acte justificative; E. numrul documentelor pe baza crora s-au primit i s-au eliberat produse stupefiante se nscrie n registrul pentru evidena micrii produselor i substanelor stupefiante.
(pag. Instructiuni art. 82, 85 si anexa 12)
F1251081. Care este atitudinea corect a farmacistului din farmacie, la eliberarea produselor i substanelor stupefiante pentru bolnavii tratai ambulatoriu: A. la prezentarea prescripiei, farmacistul elibereaz specialitile farmaceutice i d prioritate la executarea preparatelor magistrale cu stupefiante, prescripiile de produse i substane stupefiante reprezentnd o medicaie urgent; B. famacistul nu elibereaz produsele cu stupefiante prescrise, dac au trecut mai mult de 7 zile de la data emiterii prescripiei; C. farmacistul care prepar produse magistrale sau elibereaz produsele condiionate, specificate n
1507
1508
Rezidentiat 2004
prescripie, aplic pe prescripia medical tampila farmaciei, numrul i data din registrul de copiere a reetelor i semneaz de executare; D. farmacistul nu mai elibereaz preparatele magistrale, coninnd substane stupefiante, neridicate n termen de 3 zile; E. la eliberarea produselor stupefiante, farmacistul solicit semntura primitorului, notndu-se pe prescripie seria buletinului de identitate, data eliberrii i organul emitent, domiciliul primitorului, farmacistul semnnd i el pe prescripie pentru eliberare.
(pag. Instructiuni art. 61, 80)
F1251085. La primirea unei prescripii recomandnd un medicament toxic, dac doza prescris depete doza maxim admis, farmacistul are urmtoarele obligaii: A. s elibereze doza prescris, dac medicul a specificat pe prescripie sic volo; B. s elibereze doza maxim pentru 3 zile, indiferent dac medicul a specificat sau nu pe prescripie sic volo; C. s ia legtura cu medicul care a prescris medicamentul, dac acesta nu a specificat pe prescripie sic volo; D. atunci cnd nu se poate realiza legtura cu medicul sau n cazuri urgente, pentru depiri care nu au meniunea sic volo, prescripia se va executa n limitele dozelor prevzute de Farmacopeea Romn n vigoare; E. s rein prescripia medical, dac aceasta conine un medicament toxic pentru care este obligatorie inerea evidenei micrii, repetarea acesteia nefiind permis.
(pag. Decret anexa 2 art. 29, 34, 35)
F1251086. Pentru care din urmtoarele afeciuni pot fi depite dozele maxime pentru 3 zile, la eliberarea stupefiantelor, pe baz de autorizaie special eliberat de Direcia Sanitar Judeean ? A. artroz generalizat; B. angin pectoral;
1508
1509
Rezidentiat 2004
C. cardiopatie ischemic cu bloc de ramur; D. cardiopatie decompensat cu dispnee nocturn; E. arterit avansat n stadiul de gangren, cu dureri de decubit.
F1251088. Care din urmtoarele afirmaii, referitoare la autorizaia de liber practic, sunt valabile: A. este eliberat de Colegiul Farmacitilor din Romnia; B. este eliberat de Ministerul Sntii; C. se acord, la cerere, anual, farmacitilor pensionari care doresc s profeseze n continuare n sectorul privat, peste limitele de vrst prevzute de lege; D. suspendarea sau retragerea autorizaiei de liber practic sunt decizii ale Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. dup un interval de 6 luni de la emiterea deciziei de suspendare a autorizaiei de liber practic, farmacistul n cauz poate cere reexaminarea deciziei.
(pag. Legea 81 art.7,9,36,39)
F1251089. Care din urmtoarele atribuii aparin, conform Legii nr. 81/1997, Colegiului Farmacitilor din Romnia: A. elaboreaz, adopt i supravegheaz aplicarea Codului de deontologie farmaceutic; B. emite autorizaia de liber practic pentru farmaciti; C. judec abaterile de la normele de etic profesional; D. apr demnitatea i promoveaz drepturile i interesele membrilor si; E. elaboreaz acte normative privind eliberarea medicamentelor ctre populaie.
F1251090. Care din urmtoarele caracteristici aparin, conform Legii nr. 81/1997, Colegiului Farmacitilor din Romnia: A. este organizaie profesional; B. este organizaie guvernamental; C. este organizaie neguvernamental; D. este organizaie cu scop patrimonial; E. este organizaie fr scop patrimonial.
F1251091. Ce sanciuni aplic membrilor Colegiului Farmacitilor din Romnia, care ncalc jurmntul depus, legile i regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de farmacist, Consiliul Naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia: A. mustrare; B. avertisment; C. vot de blam; D. suspendarea pe un interval de 6-12 luni a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. retragerea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia.
(pag. Legea 81 art.36)
F1251092. Conform Legii nr. 81/1997, exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibil cu:
1509
1510
Rezidentiat 2004
A. difuzarea i comercializarea altor produse n afara celor nregistrate i aprobate de Ministerul Sntii; B. oricare profesiune sau ocupaie de natur a aduce atingere demnitii profesiunii de farmacist sau bunelor moravuri; C. ndeplinirea unei funcii de conducere ntr-un sindicat profesional; D. ndeplinirea unei funcii de director sau director adjunct al unei societi comerciale farmaceutice nfiinate prin Hotrrea Guvernului nr. 15/1991, privind nfiinarea societilor comerciale farmaceutice S.A.; E. exercitarea profesiunii de medic.
F1251093. Conform Legii nr. 81/1997, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt obligai: A. s participe la alegerea membrilor Consiliului Judeean, respectiv ai Consiliului Naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. s acorde cu promptitudine asisten farmaceutic de urgen; C. s pstreze secretul profesiunii de farmacist potrivit legii; D. s se preocupe de perfecionarea calificrii profesionale; E. s favorizeze participarea unor tere persoane la nfiinarea de noi farmacii.
F1251094. Controlul i supravegherea exercitrii profesiunii de farmacist se realizeaz de ctre: A. Agenia Naional a Medicamentului; B. Colegiul Farmacitilor din Romnia; C. Inspectoratul pentru Protecia Muncii; D. Ministerul Sntii; E. Casa Naional de Asigurri de Sntate.
F1251095. Practicarea profesiunii de farmacist de ctre o persoan care nu are aceast calitate: A. se sancioneaz de ctre Colegiul Farmacitilor din Romnia; B. se sancioneaz de ctre Ministerul Sntii; C. constituie infraciune; D. constituie contravenie; E. se pedepsete conform legii penale.
F1251096. Un cetean romn are dreptul s exercite profesiunea de farmacist n Romnia dac: A. este liceniat al unei instituii de nvmnt universitar cu profil farmaceutic acreditat, din Romnia ori din strintate, echivalat potrivit legii; B. nu exercit profesiunea de medic; C. este apt din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii; D. a fost reabilitat n urma executrii unei condamnri prin hotrre judectoreasc definitiv, pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni contra vieii, n mprejurri legate de exercitarea profesiunii; E. deine autorizaie de liber practic.
(pag. Legea 81 art.1,4,6,7)
F1351097. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la substantele toxice? A. retetele magistrale ce contin substante toxice se vor sublinia in registrul de copiere al retetelor cu creion rosu B. substantele toxice se elibereaza numai pe reteta cu timbru sec C. produsele si substantele toxice folosite in farmacie se vor pastra in dulapuri speciale, prevazute cu semnul cap de mort D. daca doza prescrisa depaseste doza maxima admisa este necesara precizarea sic volo E. este admis, spre deosebire de stupefiante, dupa aviz sau dupa sfat
(pag. anexa 1, 2)
1510
1511
Rezidentiat 2004
F1351098. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate conform Decretului 466/1979? A. evidenta produselor si substantelor toxice folosite in farmacii se poate tine de catre un asistent de farmacie B. prescriptiile medicale in care sunt recomandate substante toxice, indiferent de modalitatea de evidenta, nu se retin in farmacie C. in registrul de copiere al prescriptiilor medicale si in condicile de prescriere a medicamentelor si de aparat, produsele si substantele toxice a caror evidenta este obligatorie se vor sublinia cu creion rosu D. evidenta produselor si substantelor toxice folosite in farmacii se tine de catre un farmacist E. produsele si substantele toxice folosite in farmacie se vor pastra in dulapuri speciale, prevazute cu inscriptia Separanda sau Venena, dupa caz
(pag. anexa 1, 2)
F1351099. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte, referitor la autorizatia pentru desfasurarea unei activitati cu produse sau substante stupefiante: A. este eliberata de Ministerul Sanatatii B. este eliberata de Directia Sanitara C. este eliberata de Agentia Nationala a Medicamentului D. cand activitatea unei unitati posesoare de autorizatie pentru fabricatia si conditionarea produselor si a substantelor stupefiante inceteaza, autorizatia se depune la Ministerul Sanatatii in termen de 30 zile E. cand activitatea unei unitati posesoare de autorizatie pentru fabricatia si conditionarea produselor si a substantelor stupefiante inceteaza, autorizatia se depune la Directia Sanitara in termen de 30 zile
(pag. art. 14, 16)
F1351100. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte, referitor la fabricarea si conditionarea produselor si substantelor stupefiante: A. evidenta produselor se tine intr-un registru special, numerotat, parafat, vizat si sigilat de organele politiei competente B. contraprobele de materii prime, produse intermediare si produse finite continand substante stupefiante se vor pastra timp de 2 ani C. evidenta produselor necorespunzatoare nu este obligatorie D. ambalajele care contin produse si substante stupefiante destinate exportului vor fi prevazute cu o eticheta de culoare rosie-portocalie E. ambalajele exterioare ale coletelor destinate expedierii vor purta o dunga rosie in diagonala
(pag. art. 36, 37, 38, 41)
F1351101. Conform Decretului 466/1979, care dintre urmatoarele substante sunt considerate toxice: A. sulfat de atropina B. heroina C. codeina D. cofeina E. opiu
(pag. art.2)
F1351102. Doza maxima de stupefiant pentru 3 zile poate fi depasita in urmatoarele cazuri, conform Legii 73/1969: A. dureri provocate de neoplasm incurabil B. colici biliare C. arterita avansata in stadiul de gangrena D. manevre ortopedice E. cardiopatie decompensata cu dispnee nocturna
(pag. art.62)
F1351103. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante bolnavilor tratati ambulatoriu se desfasoara conform urmatoarelor reguli: A. prescrierea medicamentelor se realizeaza pe formulare speciale, numerotate si vizate cu timbru sec
1511
1512
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
daca doza prescrisa depaseste doza admisa, reteta trebuie sa cuprinda precizarea "sic volo" nu se admite "dupa aviz" sau "dupa sfat" pe un formular se pot inscrie maxim 3 prescriptii de produse sau substante stupefiante cantitatea maxima prescrisa nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru 3 zile
(pag. art. 60)
F1351104. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante la bolnavii spitalizati se face conform urmatoarelor reguli: A. pe condici de prescriptii medicale destinate exclusiv acestui scop B. nu se admite sic volo in cazul depasirii dozei pentru o data sau pentru 24 ore C. nu se admite dupa aviz sau dupa sfat D. prescrierea produselor se face pentru 24 ore si in cazuri speciale 48 ore E. nu este obligatorie restituirea produselor ce au fost folosite
(pag. art. 67, 71)
F1351105. Evidenta produselor si substantelor toxice, in farmacii, in depozite de medicamente, se va tine, indiferent de forma sub care se prezinta ( prescriptii magistrale, preparate galenice sau specialitati) pentru: A. anhidrida arsenioasa B. anhidrida arsenica C. efedrina D. sublimat corosiv E. morfina
(pag. anexa 1)
F1351106. Farmaciile de circuit deschis pot elibera produse si substante stupefiante in urmatoarele conditii: A. pe formulare cu timbru sec B. maxim 3 produse /reteta C. valabilitatea retetei este de 5 zile de la data emiterii D. reteta cu timbru sec se retine in farmacie E. se admite sic volo
(pag. art. 60, 61, 62)
F1351107. Regimul produselor si substantelor stupefiante in unitatile farmaceutice este reglementat prin: A. Legea 73/1969 B. Decretul 466/1979 C. Legea 81/1997 D. Ordinul 43/1980 E. Instructiunile nr. 103/1970 pentru executarea prevederilor Legii 73/1969
(pag. 10, 11, 13)
F1451108. Cantitatea de produs sau substanta stupefianta care se poate prescrie pe o reteta cu timbru sec poate depasi doza maxima pentru trei zile in cazul urmatoarelor afectiuni: A. astm bronsic B. arterita obliteranta in stadiu de gangrena C. cardiopatie decompensata cu dispnee nocturna D. neoplasm incurabil E. infarct miocardic
(pag. L73 art 62)
F1451109. Dintre obligatiile agentilor economici care desfasoara activitati cu produse si substante
1512
1513
Rezidentiat 2004
toxice fac parte: A. B. C. D.
tinerea evidentei intrarii si livrarii acestor produse in registre speciale manipularea acestora numai in incaperile sau locurile destinate acestui scop ambalarea acestor produse impreuna cu cele inofensive aplicarea masurilor de protectie a muncii in conformitate cu legislatia in vigoare si asigurarea instruirii personalului in acest scop E. inregistrarea miscarilor de produse continand aceste substante, dar care sunt conditionate si autorizate pentru folosinta publica
(pag. D466 art 8)
F1551110. Autorizaia pentru substane toxice nu poate fi eliberat de ctre: A. Departamentul de toxice din cadrul Poliiei judeene B. Direcia Farmaceutic din Cadrul Ministerului Sntii C. Inspectoratul judeean de medicin preventiv i poliie sanitar D. Inspectoratul judeean pentru protecia muncii E. Inspecia de farmacie
(pag. 3)
F1551111. Care din produsele farmaceutice de mai jos sunt supuse regimului produselor toxice: A. Atropin fiole B. Colir cu pilocarpin C. Mialgin fiole D. Digoxin comprimate E. Diazepam fiole
(pag. 2)
F1551112. Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt corecte ? A. personalul farmaceutic i medical care a dovedit toxicomanie nu are dreptul s prescrie i s manipuleze produse stupefiante B. personalul farmaceutic i medical care a dovedit toxicomanie nu are dreptul s prescrie, dar poate manipula produse stupefiante C. autorizaia pentru activitate cu stupefiante este eliberat de Colegiul Farmacitilor D. farmacistul poate elibera produse stupefiante, pe reet cu timbru sec, n cantitatea necesar pentru 5 zile E. legislaia asupra stupefiantelor nu este elaborat n acord cu prevederile internaionale la care a aderat i Romnia
(pag. 2, 4)
F1551113. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt corecte ? A. evidena produselor toxice i stupefiante este inut de ctre farmacist B. substanele toxice se pstreaz n farmacie pe rafturile din oficin C. substanele toxice se pstreaz n farmacie numai n dulapurile Separanda i Venena D. la eliberarea substanelor toxice pe reet, se respect indicaia medicului privind dozele numai dac acesta menioneaz ,,sic volo E. cultivarea plantelor toxice necesit autorizaie din partea Ministerului Sntii
(pag. 2)
F1551114. Conform Legii 73/1969, privind regimul produselor i substanelor stupefiante, nu se pot elibera la cerere, fr prescripie medical, urmtoarele preparate: A. Sirupus Opii dilutus, pn la 50 g B. Opium pulveratum, pn la 1.5 g C. ceaiurile medicinale care au n compoziie Papaveris capita D. pulbere de opiu i ipeca, pn la 3 g E. Tinctura anticholerina, pn la 10 g
1513
1514
Rezidentiat 2004
(pag. 4)
F1551115. Dulapul Venena este obligatoriu: A. n farmacia de spital B. n farmacia particular C. nu este obligatoriu D. n drogherie E. n farmacia de spital i farmacia particular
(pag. 2)
F1551116. n cazul n care consider c este necesar depirea dozelor zilnice la medicamentele cu coninut toxic sau stupefiant, medicul are obligaia: A. s menioneze ,,sic volo pe condicile de prescriere a medicamentelor stupefiante pentru bolnavii spitalizai B. s menioneze ,,sic volo la prescrierea produsului Tinctura anticholerina n cantiti de peste 10 g C. s menioneze ,,sic volo la prescrierea medicamentelor toxice, pe formulare obinuite care se rein n farmacie D. nu are nici o obligaie E. s menioneze ,,sic volo pe autorizaiile eliberate de Direcia de Sntate Public
(pag. 3)
F1551117. n cazul pacienilor nespitalizai, la prescrierea produselor i substanelor stupefiante medicul este obligat: A. s scrie denumirea complet a medicamentului B. s posede formulare speciale pentru prescriere, numerotate i vizate cu timbru sec C. s scrie cantitatea numai n cifre D. s scrie cantitatea numai n litere E. s scrie cantitatea n cifre i litere
(pag. 2)
F1551118. Privitor la substanele toxice, care dintre afirmaiile urmtoare sunt corecte ? A. lista substanelor toxice este stabilit de ctre Colegiul Farmacitilor B. lista substanelor toxice este stabilit de ctre Ministerul Sntii C. produsele medicamentoase toxice sunt prevzute n Farmacopeea Romn, n tabelele Separanda i Venena D. orice activitate cu substane toxice trebuie autorizat de Ministerul Sntii E. orice activitate cu substane toxice trebuie autorizat de Colegiul Farmacitilor
(pag. 1, 4)
F1651119. Ce este interzis in Romania? A. Producerea substantelor stupefiante. B. Detinerea substantelor stupefiante. C. Cultivarea in scop de prelucrare a plantelor ce contin produse stupefiante. D. Cultivarea plantelor medicinale. E. Fabricarea de medicamente alopate.
(pag. 1)
F1651120. Ce fel de evidenta trebuie sa pastreze organele sau organizatiile care desfasoara activitati cu produse si substante stupefiante? A. Zilnic B. Cantitativa. C. Lunara. D. Dupa bunul plac al sefului de unitate. E. Anuala.
1514
1515
Rezidentiat 2004
(pag. 3)
F1651121. Ce se intelege prin producerea, detinerea sau orice alte activitati privind circulatia produselor sau substantelor toxice? A. Fabricare B. Prepararea. C. Experimentarea. D. Depozitarea. E. Inspectarea farmaciilor de circuit inchis.
(pag. 1)
F1651122. Cum se face depozitarea produselor si substantelor toxice? A. In incaperi prevazute cu usi metalice. B. In incaperi prevazute cu grile de fier la ferestre . C. In incaperi prevazute cu instalatii de ventilatie. D. In incaperi obisnuite. E. In depozitul farmaciei.
(pag. 10)
F1651123. Cum se marcheaza terenurile pe care se cultiva plante ce contin substante toxice? A. Cu semnul "Cap de mort". B. Cu inscriptia "Plante toxice". C. Fara nici o semnalizare. D. Plante medicinale si aromatice. E. Culturi de paioase.
(pag. 9)
F1651124. De cine se tine evidenta produselor si substantelor toxice in farmacii? A. De un farmacist. B. De asistentul de farmacie cu vechimea cea mai mare. C. De medicul specialist. D. De orice persoana care lucreaza in farmacie. E. De un farmacist primar.
(pag. 8)
F1651125. In ce registre se tine evidenta produselor si substantelor toxice? A. Registre numerotate si parafate. B. Registre snuruite si sigilate. C. Registru pentru retete magistrale. D. Caietul de elaborari. E. Registre fara regim special.
(pag. 8)
F1651126. Pentru care din urmatoarele substante toxice se tine evidenta stricta? A. Anhidrida arsenioas B. Atropina si sarurile sale. C. Strichnina si sarurile sale. D. Lactoza. E. Camfor.
(pag. 8)
F1651127. Pentru fabricarea si conditionarea de produse si substante stupefiante este nevoie de: A. Autorizatie eliberata de Ministerul Sanatatii.
1515
1516
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
Inregistrarea la organele teritoriale ale politiei. Autorizatie de la Colegiul Farmacistilor din judetul in care functioneaza unitatea respectiva. Acordul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor(OPC). Avizul Garzii Financiare.
(pag. 1)
F1651128. Unde sunt incluse produsele si substantele toxice folosite in scop medical? A. In tabelele "Venena" , din Farmacopeea Romana in vigoare. B. In dulapul cu substante farmaceutice. C. In oficina. D. In frigider. E. In tabelele "Separanda", din Farmacopeea Romana in vigoare.
(pag. 1)
F1651129. Conform Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante se pot elibera la cerere fara prescriptie medicala urmatoarele: A. Sirupus opii dilutus pna la 50 g B. Pulbere de opiu si ipeca pna la 3,0 g C. Opium pulveratum pna la 1,5 g D. Tinctura anticholerina pna la 10 g E. Ceaiurile medicinale n compozitia carora intra Papaveris capita
(pag. 74-75, [10])
F1651130. Cum se procedeaza n farmacie cu prescriptiile n care sunt prescrise substantele toxice ? A. Se restituie bolnavului sau delegatului sau B. Se retin si se pastreaza n farmacie C. La cererea bolnavului i se poate elibera o copie D. Repetarea elaborarii preparatului se poate face pe baza copiei E. Repetarea elaborarii se poate efectua numai pe baza unei noi prescriptii
(pag. 290, [11])
F1651131. Depozitele de medicamente vor nainta Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica si a aparaturii medicale, situatii anuale cuprinznd: A. denumirea si cantitatile de produse toxice si stupefiante intrate n depozit B. unitatile care au efectuat livrarea s-au intreprinderea producatoare C. data la care intreprinderea producatoare a fabricat produsul stupefiant D. unitatile carora li s-au livrat produse stupefiante E. stocul existent la sfrsitul anului
(pag. 38, [10])
F1651132. Doza maxima pe 3 zile poate fi depasita n cazul urmatoarelor afectiuni: A. colecistite acute dureroase B. litiaza renala C. neoplasm incurabil cu citostatice D. arterita avansata n stadiu de gangrena E. cardiopatie decompensata cu dispnee nocturna netratabila cu alte mijloace
(pag. 41, [10])
F1651133. Dupa prevederile articolului 7 din Legea nr. 73/1969 se pot prescrie si elibera pe formulare obisnuite (fara timbru sec) care nu se tin n farmacii, urmatoarele produse toxice si substante stupefiante: A. Opium pulveratum pna la 3,0g B. Extractum opii siccum pna la 1,5g
1516
1517
Rezidentiat 2004
C. Sirupus opii pna la 25g D. Opium concentratum pna la 1,5 g E. Tinctura de opiu prevazuta n FR n vigoare pna la 1,50 g
(pag. 74-75, [10])
F1651134. La prescrierea produselor si a substantelor stupefiante pentru bolnavii nespitalizati medicul este obligat: A. sa posede formular special pentru prescriere, numerotare si vizate cu timbru sec B. sa scrie denumirea completa a medicamentului C. sa scrie cantitatea n cifre si litere D. sa precizeze modul de ntrebuintare mentionnd doza si intervalul de administrare E. n caz de depasire a dozei pentru o data si pentru 24 ore sa mentioneze pe prescriptie "sic volo"
(pag. 39, [10])
F1651135. Numerotarea formularelor si aplicarea timbrului sec pe formularele solicitate de unitatile sanitare se face conform Art. 74 care prevede: A. masina speciala pentru aplicarea timbrului sec se obtine pe baza aprobarii Ministerului Sanatatii B. masina se pastreaza la unitatea sanitara emitenta a prescriptiilor C. se pastreaza la Directia Sanitara Judeteana, respectiv a Municipiului Bucuresti D. numerotarea si aplicarea timbrului sec se face de contabilul Directiei Sanitare Judetene E. se face de un farmacist sau un medic autorizat de directorul Directiei Sanitare Judetene
(pag. 49, [10])
F1651136. Prescriptia medicala care se poate elibera pe 10 sau 15 zile n cazul afectiunilor grave de la Art. 62 din legea stupefiantelor, trebuie sa ndeplineasca urmatoarele forme legale: A. sa cuprinda numele si prenumele bolnavului, numarul buletinului de identitate, adresa lui B. diagnosticul C. denumirea si cantitatea produsului stupefiant pentru o zi D. att prescriptia medicala ct si certificatul medical sa fie vizata de medicul director al spitalului E. la mentiunea "sic volo" dozele maxime pot fi depasite
(pag. 41, [10])
F1651137. Valabilitatea prescriptiilor medicale cu produse stupefiante prescrise pentru bolnavi nespitalizati si termenul de ridicare a acestor produse din farmacii sunt urmatoarele: A. valabilitatea maximum 10 zile de la data prescrierii B. valabilitatea 14 zile de la data prescrierii C. valabilitatea maximum 7 zile de la data prescrierii D. se pot elibera n termen de 12 zile de la farmacie E. se pot elibera n termen de 5 zile de la farmacie
(pag. 40, [10])
F2151138. Substantele aflate sub control national sunt: A. medicamentele ce se elibereaza din farmacie fara prescriptie medicala; B. drogurile si precursorii; C. substante auxiliare folosite la fabricarea comprimatelor; D. substantele stupefiante; E. toate substantele farmaceutice.
(pag. (11, 15))
F2151139. Produsele si substantele de mai jos au evidenta cantitativa in farmacie si sunt supuse regimului stabilit prin Decretul 466/1979: A. Sublimat corosiv; B. Dipidolor, fiole;
1517
1518
Rezidentiat 2004
C. Oxicianura de mercur; D. Atropina, fiole; E. Hidromorfon-Atropin, fiole.
(pag. (12))
F2151140. In cazul depasirii dozelor pentru o data sau pentru 24 de ore la prescrierea medicamentelor cu continut toxic, iar medicul nu a mentionat "sic volo" pe prescriptie, farmacistul are urmatoarele obligatii: A. refuza executarea retetei si trimite bolnavul la medic pentru rescrierea retetei; B. executa prescriptia respectand cantitatile prescrise de medic, responsabilitatea revenind medicului care a prescris medicamentul; C. ia legatura cu medicul pentru a clarifica situatia; D. daca nu poate lua legatura cu medicul, sau in cazuri de urgente medicale, farmacistul va executa prescriptia pe proprie raspundere, reducand dozele in limitele prevazute de Farmacopeea Romana in vigoare; E. informeaza ulterior medicul.
(pag. (12))
F2151141. Produsele si substantele de mai jos au evidenta cantitativa obligatorie in farmaciesi sunt supuse regimului stabilit prin Legea nr.73/1969, cu completarile si modificarile ulterioare: A. Mialgin, fiole; B. Dipidolor, fiole; C. Tinctura anticolerina; D. Anhidrida arsenioasa; E. Tinctura de opiu.
(pag. (11))
F2151142. Constituie infractiune urmatoarele activitati efectuate de o persoana, fara a avea acest drept: A. producerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor ori substantelor toxice; B. cultivarea n scop de prelucrare a plantelor care contin substante toxice; C. experimentarea produselor sau substantelor toxice; D. producerea si distributia substantelor stupefiante; E. prepararea, vanzarea si cumpararea de produse cu continut puternic active.
(pag. (11, 12))
F2151143. Medicii care prescriu si farmacistii care elibereaza produse stupefiante vor solicita persoanelor carora le nmaneaza, sa semneze ca au luat cunostinta: A. ca nu au nici o obligatie; B. de obligatia de a returna unitatii farmaceutice cantitatea de produse neconsumate de bolnav din diferite motive; C. c pot solicita oricand repetarea unei prescriptii cu stupefiante; D. ca sunt obligati sa revina la farmacie dupa 7 zile; E. sa confirme prin semnatura proprie ca au primit medicamentele.
(pag. (11))
F2151144. In farmacii, la primirea produselor si substantelor stupefiante se va efectua: A. receptia cantitativa prin dozarea substantelor active; B. reactii chimice de identificare; C. receptia cantitativa numai greutatea; D. receptia valorica; E. receptia organoleptica.
(pag. (11))
F2151145. Care dintre situatiile de mai jos constituie circumstante agravante conform Legii 143/2000:
1518
1519
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care are atributii n lupta impotriva drogurilor; drogurile sunt procurate pentru consum propriu; drogurile au fost distribuite sau oferite unui minor sau unui bolnav psihic; drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au marit pericolul; persoana nu era in cunostinta de cauza cand oferea produsele respective.
(pag. (14))
F2151146. Produsele i substanele de mai jos au eviden cantitativ n farmacie i sunt supuse regimului stabilit prin Decretul 466/1979 : A. Sublimat corosiv B. Dipidolor, fiole ; C. Oxicianura de mercur; D. Atropina, fiole ; E. Hidromorfon-Atropin, fiole.
(pag. 12)
F2151147. n cazul depirii dozelor pentru o dat sau pentru 24 de ore la prescrierea medicamentelor cu coninut toxic, iar medicul nu a menionat ,,sic volo pe prescripie, farmacistul are urmtoarele obligaii : A. refuz executarea reetei i trimite bolnavul la medic pentru rescrierea reetei ; B. execut prescripia respectnd cantitile prescrise de medic, responsabilitarea revenind medicului care a prescris medicamentul; C. ia legtura cu medicul pentru a clarifica situaia; D. dac nu poate lua legtura cu medicul, sau n cazuri de urgene medicale, farmacistul va executa prescripia pe proprie rspundere, reducnd dozele n limitele prevzute de Farmacopeea Romn n vigoare; E. informeaz ulterior medicul;
(pag. 12)
F2151148. Produsele i substanele de mai jos au eviden cantitativ obligatorie n farmacie i sunt supuse regimului stabilit prin Legea nr.73/1969, cu completrile i modificrile ulterioare : A. Mialgin, fiole; B. Dipidolor , fiole ; C. Tinctura anticolerina ; D. Anhidrida arsenioas; E. Tinctura de opiu.
(pag. 11)
(pag. Instr.103/1970 art. 67)
F2251150. Care dintre urmtoarele afirmaii, n legtur cu evidena micrii produselor i substanelor stupefiante n farmacii, sunt valabile: A. evidena micrii produselor i substanelor stupefiante se ine ntr-un registru special, numerotat i sigilat de Direcia Sanitar Judeean sau a municipiului Bucureti; B. evidena micrii produselor i substanelor stupefiante se ine ntr-un registru special, numerotat i sigilat de Direcia General Farmaceutic a Ministerului Sntii;
1519
1520
Rezidentiat 2004
C. registrul pentru evidena micrii produselor i substanelor stupefiante trebuie prezentat anual pentru viz Inspectoratului Judeean al Poliiei; D. documentele pe baza crora s-au primit i s-au eliberat produse stupefiante se pstreaz n original, separat de celelalte acte justificative; E. numrul documentelor pe baza crora s-au primit i s-au eliberat produse stupefiante se nscrie n registrul pentru evidena micrii produselor i substanelor stupefiante.
(pag. Instr. 103/1970 art. 82, 85 si anexa 12)
F2251151. Care este atitudinea corect a farmacistului din farmacie, la eliberarea produselor i substanelor stupefiante pentru bolnavii tratai ambulatoriu: A. la prezentarea prescripiei, farmacistul elibereaz specialitile farmaceutice i d prioritate la executarea preparatelor magistrale cu stupefiante, prescripiile de produse i substane stupefiante reprezentnd o medicaie urgent; B. famacistul nu elibereaz produsele cu stupefiante prescrise, dac au trecut mai mult de 7 zile de la data emiterii prescripiei; C. farmacistul care prepar produse magistrale sau elibereaz produsele condiionate, specificate n prescripie, aplic pe prescripia medical tampila farmaciei, numrul i data din registrul de copiere a reetelor i semneaz de executare; D. farmacistul nu mai elibereaz preparatele magistrale, coninnd substane stupefiante, neridicate n termen de 3 zile; E. la eliberarea produselor stupefiante, farmacistul solicit semntura primitorului, notndu-se pe prescripie seria buletinului de identitate, data eliberrii i organul emitent, domiciliul primitorului, farmacistul semnnd i el pe prescripie pentru eliberare.
(pag. Instr. 103/1970 art. 61, 80)
F2251153. La primirea unei prescripii recomandnd un medicament toxic, dac doza prescris depete doza maxim admis, farmacistul are urmtoarele obligaii: A. s elibereze doza prescris, dac medicul a specificat pe prescripie sic volo; B. s elibereze doza maxim pentru 3 zile, indiferent dac medicul a specificat sau nu pe prescripie sic volo; C. s ia legtura cu medicul care a prescris medicamentul, dac acesta nu a specificat pe prescripie sic volo; D. atunci cnd nu se poate realiza legtura cu medicul sau n cazuri urgente, pentru depiri care nu au meniunea sic volo, prescripia se va executa n limitele dozelor prevzute de Farmacopeea Romn n vigoare; E. s rein prescripia medical, dac aceasta conine un medicament toxic pentru care este obligatorie inerea evidenei micrii, repetarea acesteia nefiind permis.
(pag. Decret 466/1979, anexa 2, pct. 29, 34, 35)
F2251154. Pentru care din urmtoarele afeciuni pot fi depite dozele maxime pentru 3 zile, la eliberarea stupefiantelor, pe baz de autorizaie special eliberat de Direcia Sanitar Judeean ? A. artroz generalizat; B. angin pectoral; C. cardiopatie ischemic cu bloc de ramur; D. cardiopatie decompensat cu dispnee nocturn;
1520
1521
Rezidentiat 2004
E. arterit avansat n stadiul de gangren, cu dureri de decubit.

(pag. Instr. 103/1970, art. 62)
(pag. Instr. 103/1970, art. 72)
(pag. Instr. 103/1970, art. 71)
F2251158. La prepararea prescripiilor magistrale coninnd substane toxice n doze terapeutice, farmacistul are urmtoarele obligaii: A. s aplice pe prescripie, dup executare, tampila farmaciei; B. s aplice pe prescripie, dup executare, numrul i data din registrul de copiere a reetelor; C. s semneze de executare; D. s aplice pe ambalaj eticheta "cap de mort i meniunea "otrav; E. s menioneze pe ambalaj "atenie.
F2251159. n unitile sanitare umane care nu au farmacii: A. pot fi deinute substane toxice ca atare; B. pot fi deinute substane toxice sub form de medicamente condiionate; C. trebuie desemnat un medic sub a crui rspundere se va face eliberarea toxicelor; D. rspunderea folosirii medicamentelor care conin toxice o are medicul desemnat cu eliberarea acestora; E. rspunderea folosirii medicamentelor care conin toxice o are medicul care prescrie tratamentul.
(pag. Decret 466/1970, anexa 2 pct.36, 37)
F2251160. n unitile care desfoar activitate cu toxice, echipamentul i ustensilele cu care se manipuleaz acestea: A. sunt destinate numai acestui scop; B. sunt de unic folosin; C. trebuie pstrate ntr-un loc anume fixat; D. se spal i se decontamineaz separat; E. trebuie splate i decontaminate sub controlul direct al celui care rspunde de manipularea toxicelor.
1521
1522
Rezidentiat 2004
F2251161. Care din urmtoarele fapte sunt considerate contravenii la regimul legal al toxicelor: A. deinerea fr drept a substanelor toxice; B. nenregistrarea la poliie a unitilor autorizate pentru activitatea cu toxice, n termen de 10 zile de la data eliberrii autorizaiei; C. transportul de plante care conin toxice fr nsoitor instruit n acest scop; D. transportul produselor i substanelor toxice cu vehiculele cu care se transport persoane; E. desfacerea toxicelor autorizate prin reeaua comercial ctre populaie.
(pag. Decret 466/1979, art. 15, 4, 11, 12)
F2251162. Care din urmtoarele fapte sunt considerate infraciuni la regimul legal al toxicelor: A. producerea fr drept a substanelor toxice; B. nemarcarea depozitelor de substane toxice cu semnul "cap de mort i inscripia "otrav; C. cultivarea fr drept, n scop de prelucrare, a plantelor care conin substane toxice; D. transportul plantelor care conin substane toxice fr ordin de transport de la productor la contractantul de culturi; E. neamenajarea locurilor de preparare a soluiilor de substane toxice pentru a se evita pericolul de intoxicare.
(pag. Decret 466/1979, art. 14)
F2251163. Constatarea contraveniilor la regimul produselor i substanelor toxice se face de ctre: A. inspectorii pentru protecia muncii; B. inspectorii sanitari; C. personalul de specialitate din Ministerul Sntii; D. personalul de specialitate din Ministerul de Interne; E. reprezentanii Colegiului Farmacitilor din Romnia.
(pag. Decret 466/1979, art. 16)
F2251164. Controlul respectrii dispoziiilor legale privind activitatea cu stupefiante se efectueaz de ctre organele tehnice ale: A. Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. Ministerului Sntii; C. Ministerului Afacerilor Interne; D. Ministerului Mediului; E. Ministerului Afacerilor Externe.
(pag. Instr. 103/1970, art. 105)
F2251165. Care din urmtoarele fapte sunt considerate infraciuni la regimul legal al stupefiantelor: A. nenregistrarea la poliie a autorizaiei pentru activitatea cu stupefiante; B. neinerea evidenei zilnice a micrii stupefiantelor n unitile sanitare; C. administrarea unui stupefiant unei alte persoane, fr indicaie medical; D. experimentarea fr drept a produselor sau a substanelor stupefiante; E. deinerea fr drept, n scop de prelucrare, a plantelor care conin substane stupefiante.
(pag. Legea 73/1969, art. 16, 1, 3)
F2251166. Activitile cu produse i substane stupefiante sunt permise, prin derogare, n scop: A. medical, uman sau veterinar; B. comercial; C. tiinific; D. silvic; E. industrial.
(pag. Instr. 103/1970, art. 3, 1)
1522
1523
Rezidentiat 2004
F2251167. Responsabilul cu evidena produselor i substanelor stupefiante n unitile de producie poate fi: A. farmacist; B. inginer; C. chimist; D. tehnician chimist; E. medic.
(pag. Instr. 103/1970, art. 33)
F2251168. La nivelul intreprinderilor productoare de substane i produse stupefiante, depozitarea materiilor prime care conin substane stupefiante se face: A. n ncperi zidite, cu gratii la ferestre i cu ui metalice; B. n ncperi care pot s nu fie separate de seciile de producie; C. n ncperi care se sigileaz la sfritul programului de lucru; D. n ncperi care se nchid cu cheie n timpul programului de lucru; E. dup introducerea produselor n seciile de depozitare n prezena responsabilului cu evidena stupefiantelor.
(pag. Instr. 103/1970, art. 39)
F2251169. Ambalajul produselor i substanelor stupefiante trebuie s fie prevzut cu: A. o banderol de garanie confecionat dintr-un material rezistent, pe care se scrie denumirea i sediul intreprinderii productoare, care s garanteze c produsul este original; B. o etichet cu meniunea "Otrav" i semnul "Cap de mort"; C. sigiliul unitii productoare; D. instruciuni pentru decontaminare n caz de deteriorare a ambalajului; E. o dung roie n diagonal, n cazul specialitilor farmaceutice.
(pag. Instr. 103/1970, art. 41)
F2251170. Prescrierea produselor i substanelor stupefiante pentru tratament ambulator: A. se face, de regul, pe formulare obinuite; B. se face pe formulare speciale, numerotate i vizate cu timbru sec; C. cantitatea prescris nu trebuie s depeasc doza maxim pe 3 zile; D. nu se admite s se scrie "dup aviz" sau "dup sfat"; E. se admite s se scrie "sic volo", dac medicul prescrie cantiti mai mari de stupefiant dect doza maxim pentru o dat sau pentru 24 h.
(pag. Instr. 103/1970, art. 60)
F2251171. Alegei afirmaiile valabile privind prescripiile de produse i substane stupefiante: A. prescripiile de produse i substane stupefiante reprezint o medicaie urgent; B. valabilitatea acestor prescripii este de maxim 3 zile de la data emiterii lor; C. valabilitatea acestor prescripii este de maxim 7 zile de la data emiterii lor; D. preparatele magistrale neridicate n termen de 5 zile nu se mai elibereaz; E. preparatele magistrale neridicate n termen de 5 zile se propun pentru a fi distruse.
(pag. Instr. 103/1970, art. 61)
F2251172. n legtur cu prescrierea i eliberarea produselor i substanelor stupefiante pentru bolnavii spitalizai, care din urmtoarele afirmaii sunt valabile: A. prescrierea se face pentru 24 de ore i, n cazuri speciale, pentru 48 de ore; B. medicul trebuie s specifice pe prescripie "sic volo", n cazul depirii dozelor maxime pentru o dat sau pentru 24 h; C. nu se admite s se scrie pe prescripie "dup aviz" sau "dup sfat"; D. eliberarea se face pe baza nscrierii n condici de prescripii medicale sau condici de aparat destinate exclusiv acestui scop;
1523
1524
Rezidentiat 2004
E. eliberarea se face pe baza nscrierii n condici de prescripii medicale sau condici de aparat obinuite, dar n care se subliniaz stupefiantele cu rou.
(pag. Instr. 103/1970, art. 67)
F2251173. Manipularea produselor i substanelor stupefiante n farmacii: A. se poate face de ctre farmaciti; B. se poate face de ctre asisteni de farmacie; C. se face cu ustensile destinate numai acestui scop; D. se face cu ustensile care se pstreaz sub cheie; E. se face cu ustensile care se spal separat de celelalte ustensile din farmacie.
(pag. Instr. 103/1970, art. 78)
F2251174. Evidena micrii produselor i substanelor stupefiante: A. se ine n farmaciile de toate categoriile; B. se ine n farmacii i drogherii; C. se ine decadal; D. se ine zilnic; E. se ine ntr-un registru special, numerotat i sigilat de direcia sanitar judeean sau a municipiului Bucureti.
(pag. Instr. 103/1970, art. 82)
F2251175. Produsele i substanele stupefiante: A. se subliniaz cu creion rou n condicile de prescripii medicale; B. se subliniaz cu creion rou n registrul pentru copierea reetelor; C. se distrug zilnic, dac sunt degradate sau necorespunztoare; D. se distrug semestrial, dac sunt degradate sau necorespunztoare; E. se trimit la poliie pentru a fi distruse, dac sunt degradate sau necorespunztoare.
(pag. Instr. 103/1970, art. 83, 87)
F2251176. Codeina: A. fiind stupefiant, se elibereaz numai pe formulare cu timbru sec; B. dei este stupefiant, se poate elibera pe formulare obinuite, care nu se rein la farmacie; C. se poate elibera pe formulare obinuite, dac este asociat cu alte ingrediente, n prescripii magistrale; D. se poate elibera pe formulare obinuite pn la cantitatea de 3 g; E. se poate elibera pe formulare obinuite pn la cantitatea de 1,5 g.
(pag. Instr. 103/1970, Anexa 2)
F2251177. Care din urmtoarele specialiti farmaceutice se supun prevederilor Legii nr. 73/1969, privind regimul produselor i substanelor stupefiante: A. Fentanyl fiole; B. Fortral comprimate i fiole; C. Mialgin fiole; D. Sintalgon comprimate i fiole; E. Efedrin comprimate i fiole.
(pag. Instr. 103/1970, Anexa 1-B)
F2251178. Care din urmtoarele date se nscriu n registrul pentru evidena micrii produselor i substanelor stupefiante n farmacii: A. numrul documentului de intrare a produsului sau substanei stupefiante; B. numrul documentului de ieire a produsului sau substanei stupefiante; C. numrul autorizaiei speciale a bolnavului; D. numele i prenumele persoanei care ridic produsul stupefiant, n ambulator; E. numele sorei, n unitile sanitare.
1524
1525
Rezidentiat 2004
(pag. Instr. 103/1970, Anexa 12)
F2251179. n registrul pentru evidena produselor stupefiante n seciile de fabricaie sau de condiionare se nscriu zilnic: A. cantitile de materii prime primite de secii; B. calitatea materiilor prime primite de secii (numrul buletinului de analiz la fiecare materie prim); C. cantitile de produse intermediare rezultate; D. cantitile de produse finite rezultate; E. calitatea produselor finite (numrul buletinului de analiz la fiecare arj de fabricaie).
(pag. Instr. 103/1970, art. 36)
F2251180. Transportul produselor i substanelor stupefiante: A. se efectueaz pe baza vizei aplicate pe actul nsoitor de responsabilul seciei stupefiante; B. se efectueaz pe baza vizei poliiei judeene sau a municipiului Bucureti, aplicat pe actul nsoitor; C. se face cu mijloace de transport special destinate acestui scop; D. se face n cutii sigilate la expediere; E. necesit luarea unor msuri de securitate pe parcurs (asigurarea integritii i ajungerii la destinaie).
(pag. Instr. 103/1970, art. 44, 53)
F2251181. Responsabilul cu pstrarea evidenei produselor i substanelor toxice poate fi: A. numai farmacist, n farmacii; B. asistent de farmacie, n drogherii; C. medic, n unitile sanitare care nu au farmacie; D. farmacist, chimist sau tehnician, n fabrici i laboratoare; E. numai farmacist, n fabrici i laboratoare.
(pag. Decret 466/1979, Anexa 1- III, pct. 1, 2)
F2251182. Pentru care din urmtoarele substane toxice se ine evidena n farmacii, depozite de medicamente i laboratoare: A. anhidrid arsenioas; B. scopolamin; C. oxicianur de mercur; D. pilocarpin; E. deslanozid.
(pag. Decret 466/1979, Anexa 1-III, pct. 3)
F2251183. Pentru care din urmtoarele substane toxice se ine evidena n laboratoarele pentru controlul medicamentelor: A. sublimat corosiv; B. spartein; C. oxicianur de mercur; D. papaverin; E. acid cianhidric.
F2251184. Care din urmtoarele produse i substane toxice se excepteaz de la obligaia inerii evienei n farmacii, depozite de medicamente i laboratoare: A. oxicianur de mercur; B. sublimat corosiv; C. atropin fiole; D. anhidrid arsenic; E. stricnin fiole.
1525
1526
Rezidentiat 2004
F2251185. Se rein i se pstreaz la farmacie, conform Decretului 466/1979: A. prescripiile medicale n care sunt prevzute toxice a cror eviden este obligatorie; B. prescripiile medicale cu atropin fiole; C. prescripiile medicale cu pilocarpin; D. prescripiile medicale n care se prevd formule magistrale care conin substane toxice n doze terapeutice, altele dect cele a cror eviden este obligatorie; E. prescripiile medicale cu stricnin fiole.
(pag. Decret 466/1979, Anexa 1-III, pct. 3, 4)
F2251186. n registrul pentru evidena micrii produselor i substanelor toxice n unitile farmaceutice se nscriu: A. denumirea toxicului; B. numrul documentului de intrare sau ieire; C. numele i prenumele medicului care a prescris toxicul; D. numele i prenumele bolnavului; E. numele i prenumele persoanei care ridic toxicul.
(pag. Decret 466/1979, Anexa 1 - II, III, pct. 5)
F2251187. Produsele i substanele toxice a cror eviden este obligatorie: A. se elibereaz din farmacia de spital pe baz de condici speciale; B. se elibereaz pentru tratamentul ambulator pe baz de formulare speciale cu timbru sec; C. se subliniaz cu albastru n condicile de prescripii medicale i de aparat; D. se subliniaz cu albastru n registrul pentru copierea reetelor; E. se nscriu ntr-un registru special, pentru evidena micrii lor..
(pag. Decret 466/1979, Anexa 1-III, pct. 5, 6)
F2251188. Depozitarea produselor i substanelor toxice n fabrici i depozite se face n ncperi: A. prevzute cu ui metalice i grile de fier la ferestre; B. prevzute cu instalaie de ventilaie; C. prevzute cu instalaie frigorific; D. n care nu se pot depozita i alte materiale; E. n care se pot depozita i stupefiante, n cazul unitilor care desfoar activitate cu stupefiante.
(pag. Decret 466/1979, Anexa 2, pct. 8)
F2251189. Produsele i substanele toxice folosite n farmacii se pstreaz: A. conform prevederilor Farmacopeii Romne n vigoare; B. n dulapuri speciale fr geam; C. sub cheie; D. prevzute cu semnul "cap de mort"; E. numai n recipiente sigilate de farmacistul responsabil.
F2251190. Ambalajul produselor i substanelor toxice conine: A. banderol de garanie; B. msuri de protecie n caz de deteriorare a ambalajului; C. meniunea dac ambalajul este sau nu recuperabil i modul de neutralizare a acestuia; D. dung roie n diagonal, pentru specialiti farmaceutice; E. meniunea "se elibereaz numai pe baz de prescripie medical", pentru specialiti farmaceutice.
F2251191. La prescrierea produselor i substanelor toxice, medicul este obligat: A. s completeze reeta cu scris cite;
1526
1527
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
s indice amnunit modul de ntrebuinare; s confirme prin semntur i paraf eventualele corecturi; s noteze pe reet "sic volo", dac doza prescris depete doza maxim admis; s sublinieze toxicul cu albastru pe prescripie.
F2251192. Prescrierea i eliberarea medicamentelor care conin toxice cu eviden cantitativ, pentru bolnavii spitalizai, se face n urmtoarele condiii: A. pe baz de condici de prescripii medicale i de aparat, speciale pentru toxice; B. n condici se nscrie denumirea complet a medicamentului i cantitatea n cifre i litere; C. n condici se nscrie modul de ntrebuinare al medicamentului, cu menionarea dozei i a intervalului de administrat; D. este interzis a se scrie n condici "dup aviz" sau "dup sfat"; E. medicul este obligat s confirme prin semntur i araf eventualele corecturi, pe toate exemplarele condicii.
F2351193. Doza maxima de stupefiant pentru 3 zile poate fi depasita in urmatoarele cazuri, conform Legii 73/1969: A. dureri provocate de neoplasm incurabil B. colici biliare C. arterita avansata in stadiul de gangrena D. manevre ortopedice E. cardiopatie decompensata cu dispnee nocturna
(pag. art.62)
F2351194. Regimul produselor si substantelor stupefiante in unitatile farmaceutice este reglementat prin: A. Legea 73/1969 B. Decretul 466/1979 C. Legea 81/1997 D. Ordinul 43/1980 E. Instructiunile nr. 103/1970 pentru executarea prevederilor Legii 73/1969
(pag. bibliografie:11, 12, 14)
F2351195. Conform Decretului 466/1979, care dintre urmatoarele substante sunt considerate toxice: A. sulfat de atropina B. heroina C. clorhidrat de cocaina D. cofeina E. opiu
(pag. art.2)
F2351196. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte, referitor la autorizatia pentru desfasurarea unei activitati cu produse sau substante stupefiante: A. este eliberata de Ministerul Sanatatii B. este eliberata de Directia Sanitara C. este eliberata de Agentia Nationala a Medicamentului D. cand activitatea unei unitati posesoare de autorizatie pentru fabricatia si conditionarea produselor si a substantelor stupefiante inceteaza, autorizatia se depune la Ministerul Sanatatii in termen de 30 zile E. cand activitatea unei unitati posesoare de autorizatie pentru fabricatia si conditionarea produselor si a substantelor stupefiante inceteaza, autorizatia se depune la Directia Sanitara in termen de 30 zile
(pag. art. 14, 16)
1527
1528
Rezidentiat 2004
F2351197. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte, referitor la fabricarea si conditionarea produselor si substantelor stupefiante: A. evidenta produselor se tine intr-un registru special, numerotat, parafat, vizat si sigilat de organele politiei competente B. contraprobele de materii prime, produse intermediare si produse finite continand substante stupefiante se vor pastra timp de 2 ani C. evidenta produselor necorespunzatoare nu este obligatorie D. ambalajele care contin produse si substante stupefiante destinate exportului vor fi prevazute cu o eticheta de culoare rosie-portocalie E. ambalajele exterioare ale coletelor destinate expedierii vor purta o dunga rosie in diagonala
(pag. art. 36, 37, 38, 41)
F2351198. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante bolnavilor tratati ambulatoriu se desfasoara conform urmatoarelor reguli: A. prescrierea medicamentelor se realizeaza pe formulare speciale, numerotate si vizate cu timbru sec B. daca doza prescrisa depaseste doza admisa, reteta trebuie sa cuprinda precizarea "sic volo" C. nu se admite "dupa aviz" sau "dupa sfat" D. pe un formular se pot inscrie maxim 3 prescriptii de produse sau substante stupefiante E. cantitatea maxima prescrisa nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru 3 zile
(pag. art. 60)
F2351199. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate conform Decretului 466/1979? A. evidenta produselor si substantelor toxice folosite in farmacii se poate tine de catre un asistent de farmacie B. prescriptiile medicale in care sunt recomandate substante toxice, indiferent de modalitatea de evidenta, nu se retin in farmacie C. in registrul de copiere al prescriptiilor medicale si in condicile de prescriere a medicamentelor si de aparat, produsele si substantele toxice a caror evidenta este obligatorie se vor sublinia cu creion rosu D. evidenta produselor si substantelor toxice folosite in farmacii se tine de catre un farmacist E. produsele si substantele toxice folosite in farmacie se vor pastra in dulapuri speciale, prevazute cu inscriptia Separanda sau Venena, dupa caz
(pag. anexa 1- art. 4,6, anexa 2 - art. 13)
F2351200. Evidenta produselor si substantelor toxice, in farmacii, in depozite de medicamente, se va tine, indiferent de forma sub care se prezinta (prescriptii magistrale, preparate galenice sau specialitati) pentru: A. anhidrida arsenioasa B. anhidrida arsenica C. efedrina D. sublimat corosiv E. morfina
(pag. anexa 1 - art. 3)
F2351201. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate cu privire la substantele toxice? A. retetele magistrale ce contin substante toxice se vor sublinia in registrul de copiere al retetelor cu creion rosu B. substantele toxice se elibereaza numai pe reteta cu timbru sec C. produsele si substantele toxice folosite in farmacie se vor pastra in dulapuri speciale, prevazute cu semnul cap de mort D. daca doza prescrisa depaseste doza maxima admisa este necesara precizarea sic volo E. este admis, spre deosebire de stupefiante, dupa aviz sau dupa sfat
(pag. anexa 1 - art. 6, anexa 2 - art. 13, 29)
F2351202. Farmaciile de circuit deschis pot elibera produse si substante stupefiante in urmatoarele conditii: A. pe formulare cu timbru sec
1528
1529
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. maxim 3 produse /reteta valabilitatea retetei este de 5 zile de la data emiterii reteta cu timbru sec se retine in farmacie se admite sic volo
(pag. art. 60, 61, 62)
F2351203. Eliberarea produselor si substantelor stupefiante la bolnavii spitalizati se face conform urmatoarelor reguli: A. pe condici de prescriptii medicale destinate exclusiv acestui scop B. nu se admite sic volo in cazul depasirii dozei pentru o data sau pentru 24 ore C. nu se admite dupa aviz sau dupa sfat D. prescrierea produselor se face pentru 24 ore si in cazuri speciale 48 ore E. pe reteta cu timbru sec
(pag. art. 67, 71)
F2351204. Care dintre urmatoarele enunturi nu sunt adevarate: A. farmaciile vor elibera substante stupefiante sub forma prelucrata B. retetele ce contin produse stupefiante se retin in farmacia care a eliberat produsul C. farmaciile vor tine lunar evidenta miscarii produselor si substantelor stupefiante D. in registrul de copiere al retetelor, produsele si substantele stupefiante se vor sublinia cu creion albastru E. in registrul de copiere al retetelor, produsele si substantele stupefiante se vor sublinia cu creion rosu
(pag. art. 73, 82, 83, 84)
F2351205. In cazul bolnavilor spitalizati, eliberarea medicamentelor care contin substante toxice se va face tinand cont de urmatoarele reguli: A. eliberarea se face pe baza de condici de prescriptii medicale B. pe condica se noteza doar numele bolnavului C. medicul confirma prin semnatura si parafa eventualele corecturi D. este interzis a se scrie "dupa aviz" sau "dupa sfat" E. medicamentele toxice specialitati neconsumate se restituie farmaciei
(pag. anexa 2, art. 31, 32)
F2351206. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte: A. valabilitatea unei prescriptii ce cuprinde produse si substante stupefiante este de maxim 7 zile B. eliberarea produselor si substantelor stupefiante bolnavilor spitalizati se face pe baza inscrierii pe retete cu timbru sec C. valabilitatea unei prescriptii ce cuprinde produse si substante stupefiante este de maxim 5 zile D. preparatele magistrale ce contin substante stupefiante trebuie ridicate de la farmacie in maxim 7 zile E. in cazul depasirii dozei maxime pentru o singura data sau pentru 24 ore, la bolnavii spitalizati, medicul va specifica "dupa sfat"
(pag. art. 61, 67)
F2551207. Evidenta miscarii produselor si substantelor toxice in farmacii se va tine pentru urmatoarele substante: A. atropina fiole B. dionina si saruri C. anhidrida arsenioasa D. oxicianura de mercur E. tinctura de opiu
(pag. Decret- anexa 1, art. 3)
F2551208. Se pot prescrie si elibera pe formulare obisnuite, in prescriptii magistrale: A. dionina si saruri
1529
1530
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. codeina si saruri pulbere Dover pana la 10 grame sirop de opiu pana la 25 de grame tinctura de opiu
(pag. Legea 73/1969-anexa 2)
F2551209. Se pot elibera, la cerere, fara prescriptie medicala: A. tinctura de opiu, pana la 1,5 g B. tinctura anticolerina, pana la 10 g C. ceaiuri medicinale in compozitia carora intra capita papaveris D. sirop de opiu diluat, pana la 25 de grame E. sirop de opiu, pana la 25 de grame
(pag. Legea 73/1969- anexa 2)
F2551210. La primirea unei prescriptii cu medicamente toxice, farmacistul este obligat: A. sa constate daca formularul este corect completat B. daca dozele prescrise depasesc pe cele maxime admise, va lua legatura cu medicul C. in cazuri urgente va executa precriptia asa cum doreste medicul,chiar daca dozele maxime admise sunt depasite D. pentru depasiri care nu au mentiunea "sic volo" prescriptia se va executa in limitele dozelor prevazute de FR in vigoare E. sa nu elibereze prescriptia daca nu este mentionat "dupa aviz", sau "dupa sfat"
(pag. Decret- anexa 2, art.34)
F2551211. La bolnavii spitalizati eliberarea produselor si substantelor stupefiante se realizeaza in urmatoarele conditii: A. prin inscriere in condici destinate exclusiv acestui scop B. pe baza de formular cu timbru sec C. in cazul depasirii dozei maxime admise medicul va specifica pe prescriptie "sic volo" D. daca medicul nu a specificat pe prescriptie "sic volo", farmacistul va lua legatura cu medicul in vederea obtinerii acestei specificatii E. prescrierea se va face pentru maxim 3 zile
(pag. Legea 73/1969, art. 57)
F2551212. Produsele stupefiante de uz veterinar se elibereaza in urmatoarele conditii: A. pe reteta cu timbru sec B. pe reteta obisnuita care nu se retine in farmacie C. numai sub forma prelucrata (preparat magistral) D. in limita dozelor maxime pentru uz veterinar pentru 24 de ore E. in limita dozelor maxime pentru uz veterinar pentru 3 zile
(pag. Legea 73/1969- art. 72)
F2551213. In cazul substantelor stupefiante, doza maxima pentru 3 zile poate fi depasita in urmatoarele situatii: A. la cererea pacientului, daca acesta are nevoie B. pe baza unei autorizatii eliberate de Directia Sanitara, valabila 6 luni de la data eliberarii C. la pacientii cu dureri provocate de neoplasm incurabil D. la pacientii cu arterita avansata in stadiul de gangrena, cu dureri ce nu pot fi calmate prin alta medicatie E. in criza de angina nocturna
(pag. Legea 73/1969- art.62)
F2551214. Urmatoarele afirmatii referitoare la eliberarea produselor si substantelor stupefiante sunt adevarate, cu exceptia:
1530
1531
Rezidentiat 2004
A. in cazul depasirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai cantitatea corespunzatoare dozei maxime pentru 3 zile B. prescriptiile de produse si substante stupefiante vor fi eliberate, fara prioritate, in ordinea in care pacientii au sosit in farmacie C. valabilitatea prescriptiilor este de maximum 7 zile de la data emiterii lor D. valabilitatea prescriptiilor este de maximum 5 zile de la data emiterii lor E. preparatele magistrale neridicate in termen de 5 zile nu se mai elibereaza
(pag. Legea 73/1969- art. 61)
F2551215. Urmatoarele substante pot fi eliberate la cerere, fara prescriptie medicala: A. sirop de opiu pana la 25 de grame B. tinctura anticolerina pana la 50 de grame C. tinctura anticolerina pana la 10 grame D. siropul de opiu diluat E. ceaiurile medicinale ce contin capete de mac
(pag. Legea 73/1969- anexa 2)
F2651216. Ce este interzis in Romania? A. Producerea substantelor stupefiante. B. Detinerea substantelor stupefiante. C. Cultivarea in scop de prelucrare a plantelor ce contin produse stupefiante. D. Cultivarea plantelor medicinale. E. Fabricarea de medicamente alopate.
(pag. 1)
F2651217. Pentru fabricarea si conditionarea de produse si substante stupefiante este nevoie de: A. Autorizatie eliberata de Ministerul Sanatatii. B. Inregistrarea la organele teritoriale ale politiei. C. Autorizatie de la Colegiul Farmacistilor din judetul in care functioneaza unitatea respectiva. D. Acordul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor(OPC). E. Avizul Garzii Financiare.
(pag. 1)
F2651218. Ce fel de evidenta trebuie sa pastreze organele sau organizatiile care desfasoara activitati cu produse si substante stupefiante? A. Zilnica. B. Cantitativa. C. Lunara. D. Dupa bunul plac al sefului de unitate. E. Anuala.
(pag. 3)
F2651219. Ce se intelege prin producerea, detinerea sau orice alte activitati privind circulatia produselor sau substantelor toxice? A. Fabricarea. B. Prepararea. C. Experimentarea. D. Depozitarea. E. Inspectarea farmaciilor de circuit inchis.
(pag. 1)
F2651220. Unde sunt incluse produsele si substantele toxice folosite in scop medical? A. In tabelele "Venena", din Farmacopeea Romana in vigoare.
1531
1532
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
In dulapul cu substante farmaceutice. In oficina. In frigider. In tabelele "Separanda", din Farmacopeea Romana in vigoare.
(pag. 1)
F2651221. In ce registre se tine evidenta produselor si substantelor toxice? A. Registre numerotate si parafate. B. Registre snuruite si sigilate. C. Registru pentru retete magistrale. D. Caietul de elaborari. E. Registre fara regim special.
(pag. 8)
F2651222. De cine se tine evidenta produselor si substantelor toxice in farmacii? A. De un farmacist. B. De asistentul de farmacie cu vechimea cea mai mare. C. De medicul specialist. D. De orice persoana care lucreaza in farmacie. E. De un farmacist primar.
(pag. 8)
F2651223. Pentru care din urmatoarele substante toxice se tine evidenta stricta? A. Anhidrida arsenioasa. B. Atropina si sarurile sale. C. Strichnina si sarurile sale. D. Lactoza. E. Camfor.
(pag. 8)
F2651224. Cum se marcheaza terenurile pe care se cultiva plante ce contin substante toxice? A. Cu semnul "Cap de mort". B. Cu inscriptia "Plante toxice". C. Fara nici o semnalizare. D. Plante medicinale si aromatice. E. Culturi de paioase.
(pag. 9)
F2651225. Cum se face depozitarea produselor si substantelor toxice? A. In incaperi prevazute cu usi metalice. B. In incaperi prevazute cu grile de fier la ferestre . C. In incaperi prevazute cu instalatii de ventilatie. D. In incaperi obisnuite. E. In depozitul farmaciei.
(pag. 10)
1532
1533
Rezidentiat 2004
Tema nr. 52 Exercitarea profesiunii de farmacist.
BIBLIOGRAFIE:
13. Chimie farmaceutica: antiseptice, dezinfectante si chimioterapice generale - Ovidiu Oniga, Doina Ghizan, Brindusa Tiperciuc, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 1999

F1252001. Care din urmtoarele afirmaii se refer la o interdicie definitiv a exercitrii profesiunii de farmacist: A. A.Nu poate exercita profesiunea de farmacist, farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc, chiar dac a fost reabilitat, pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni contra umanitii sau vieii, n mprejurri legate de exercitarea profesiunii de farmacist. B. Nu poate exercita profesiunea de farmacist, farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa interdiciei de a exercita profesiunea, pe durata stabilit prin hotrre judectoreasc definitiv sau disciplinar. C. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibil cu difuzarea i comercializarea altor produse n afara celor nregistrate i aprobate de Ministerul Sntii. D. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibil cu oricare profesiune sau ocupaie de natur a aduce atingere demnitii profesiunii de farmacist sau bunelor moravuri. E. Profesiunea de farmacist nu poate fi exercitat de ctre o persoan, dac s-a constatat c starea de sntate a acesteia este necorespunztoare, fiind atestat, ca atare, prin certificat medical eliberat de Comisia de expertiz medical i recuperare a capacitii de munc, potrivit legii.
1533
1534
Rezidentiat 2004
1534
1535
Rezidentiat 2004
F1252010. n ce condiii poate fi exercitat profesiunea de farmacist n Romnia de ctre farmaciti ceteni strini: A. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, cu condiia ca acetia s aib domiciliul n Romnia. B. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, cu condiia ca acetia s aib diplom emis de o instituie de nvmnt din Romnia. C. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, n condiiile prevzute de Legea nr. 81/1997 i pe baz de reciprocitate, stabilite prin convenii la care Romnia este parte. D. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, n condiiile prevzute de directivele Uniunii Europene. E. Profesiunea de farmacist nu poate fi exercitat n Romnia de ctre farmaciti ceteni strini.
F1252013. Un farmacist este sancionat cu vot de blam, de ctre Consiliul Judeean al Colegiului Farmacitilor din Romnia, din judeul n care el profeseaz. Care este urmarea, prevzut de lege, a acestei sanciuni? A. Consiliul Judeean al Colegiului Farmacitilor din Romnia nu poate aplica aceast sanciune, deci ea nu este valabil. B. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la comisia deontologic
1535
1536
Rezidentiat 2004
competent, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii. C. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la judectoria n raza creia i desfoar activitatea, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii. D. Farmacistului sancionat i se suspend automat autorizaia de liber practic, de ctre Ministerul Sntii. E. Farmacistului sancionat i se suspend automat contractul individual de munc, de ctre persoana juridic cu care acesta l-a ncheiat.
F1252017. Unui farmacist i se suspend calitatea de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia, pe o durat de 6 luni, de ctre Consiliul Naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia. Care este urmarea, prevzut de lege, a acestei sanciuni? A. Farmacistului sancionat i se retrage automat autorizaia de liber practic, de ctre Ministerul Sntii. B. Farmacistului sancionat i se desface automat contractul individual de munc, de ctre persoana juridic cu care acesta l-a ncheiat. C. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la comisia deontologic
1536
1537
Rezidentiat 2004
competent, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii. D. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la judectoria n raza creia i desfoar activitatea, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii. E. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la Ministerul Sntii, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii.
F1352019. Atributiile Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din Romania sunt urmatoarele, cu o exceptie: A. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica B. fixeaza cotizatia ce trebuie platita de fiecare farmacist C. controleaza gestiunea consiliului judetean D. elaboreaza statutul si Regulamentul de organizare si functionare al Colegiului Farmacistilor din Romania E. solutioneaza in termen de 3 luni de la inregistrare, contestatiile impotriva deciziilor consiliilor judetene
(pag. art. 32)
F1352020. In executarea profesiunii, farmacistul nu trebuie sa dovedeasca fata de persoana care i se adreseaza pentru procurarea de medicamente: A. corectitudine B. indiferenta C. devotament D. disponibilitate E. respect
(pag. art.3)
F1352021. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta atributii ale Colegiului Farmacistilor din Romania, conform Legii 81/1997: A. apara independenta profesionala a farmacistului in exercitarea profesiunii B. colaboreaza cu Ministerul invatamantului la formarea, specializarea si perfectionarea pregatirii profesionale a farmacistilor C. judeca abaterile de la normele de etica profesionala si deontologie farmaceutica D. avizeaza eliberarea autorizatiilor de libera practica E. asigura respectarea de catre farmacisti a obligatiilor ce le revin
(pag. art. 12)
F1452022. Profesiunea de farmacist este o profesiune: A. liberala B. de functionar public C. de agent comercial D. de medic
1537
1538
Rezidentiat 2004
E. de fizioterapeut
(pag. L81 art 3(4))
F1552023. Autorizaia de liber practic: A. este eliberat de Ministerul Educaiei B. este eliberat de Colegiul Farmacitilor C. poate fi suspendat sau retras numai de ctre Ministerul Educaiei D. se rennoiete anual, n cazul farmacitilor pensionari, la cerere, care doresc s profeseze n continuare n sectorul privat E. poate fi suspendat sau retras numai de ctre Colegiul Farmacitilor
(pag. 3)
F1552024. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt incorecte ? A. exercitarea profesiunii de farmacist se face pe baza autorizaiei de liber practic eliberat de Colegiul Farmacitilor B. exercitarea profesiunii de farmacist se face pe baza autorizaiei de liber practic eliberat de Ministerul Sntii C. eliberarea medicamentelor din farmacie se face numai n prezena i sub supravegherea farmacistului D. eliberarea medicamentelor din farmacie nu se poate face n absena farmacistului E. supravegherea i controlul exercitrii profesiei de farmacist se face numai de ctre Colegiul Farmacitilor
(pag. 1-3)
F1552025. Care este suprafaa minim necesar funcionrii unei farmacii publice ? A. 100 mp B. 60 mp C. 50 mp D. 30 mp E. 40 mp
(pag. 2)
F1552026. Practicarea profesiunii de farmacist de ctre o persoan care nu deine aceast calitate: A. nu constituie infraciune B. se pedepsete conform legii penale C. constituie contravenie D. se sancioneaz de ctre Colegiul Farmacitilor E. se sancioneaz de ctre Ministerul Sntii
(pag. 3)
F1552027. Profesiunea de farmacist: A. este o profesiune liberal B. farmacistul este funcionar public C. este compatibil cu profesiunea de medic D. nu este o profesiune liberal E. nu este incompatibil cu profesiunea de medic
(pag. 1)
F1552028. Responsabilitatea pentru prepararea i eliberarea medicamentelor din farmacie revine: A. asistentului de farmacie B. farmacistului C. asistentului de farmacie care a eliberat, pentru eliberare D. farmacistul rspunde doar de manipularea toxicelor i stupefiantelor E. asistentului de farmacie care a preparat, pentru preparare
1538
1539
Rezidentiat 2004
(pag. 2)
F1652029. Care este organul suprem de conducere al Colegiului Farmacistilor din Romania? A. Ministerul Sanatatii. B. Directia Generala Farmaceutica. C. Adunarea Generala a Colegiului Farmacistilor din Romania. D. Guvernul Romaniei. E. Colegiul Farmacistilor din Bucuresti.
(pag. 3)
F1652030. Colegiul Farmacistilor din Romania este o organizatie neguvernamentala? A. Este o organizatie a farmacistilor si care este in subordinea Ministerului Sanatatii. B. Da. C. Este o organizatie religioasa. D. Este o organizatie guvernamentala. E. Este un partid politic.
(pag. 2)
F1652031. Conform reglementarilor in vigoare, care este suprafata minima a unei farmacii de circuit deschis? A. 100 metri patrati. B. 50 metri patrati. C. 80 metri patrati. D. 200 metri patrati. E. 150 metri patrati.
(pag. 2)
F1652032. Cum se face eliberarea medicamentelor pe baza de prescriptie medicala, in farmacii? A. Sub supravegherea farmacistului. B. De catre asistentul de farmacie. C. De catre femeia de serviciu sub atenta supraveghere a asistentului de farmacie. D. De catre medicul de familie. E. De orice persoana din farmacie.
(pag. 2)
F1652033. La absolvirea facultatii de farmacie, farmacistul trebuie sa depuna un juramint? A. D B. Nu este obligatoriu. C. Nu este obligatoriu decit pentru farmacistii care lucreaza in mediul urban. D. Este obligatoriu pentru farmacistii care vor profesa in strainatate. E. Este la libera alegere a farmacistului.
(pag. 1)
F1652034. Pentru infiintarea unei farmacii este obligatoriu ca farmacistul diriginte sa fie membru al Colegiului Farmacistilor din Romania? A. Da, este obligatoriu. B. Nu este obligatoriu. C. Nu este obligatoriu in cazul infiintarii unei farmacii in mediu rural. D. Nu este obligatoriu, dar calitatea de membru poate fi un avantaj. E. Da, este obligatoriu pentru farmaciile din mediul urban.
(pag. 2)
F2152035. Controlul si supravegherea exercitarii profesiunii de farmacist, conform legii nr.81/1997 se
1539
1540
Rezidentiat 2004
realizeaza de catre: A. B. C. D. E.
Comisii de specialitate ale Ministerului Sanatatii; Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului; Colegiul Farmacistilor din Romania; Ministerul Sanatatii; Colegiul Farmacistilor din Romania si Ministerul Sanatatii, in conditiile legii.
(pag. (13) art.10)
F2152036. Controlul i supravegherea exercitrii profesiunii de farmacist, conform legii nr.81/1997 se realizeaz de ctre: A. Comisii de specialitate ale Ministerului Sntii; B. Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorului; C. Colegiul Farmacitilor din Romnia; D. Ministerul Sntii; E. Colegiul Farmacitilor din Romnia i Ministerul Sntii, n condiiile legii.
(pag. 13, art.10)
F2252037. Care din urmtoarele afirmaii implic interdicia definitiv a exercitrii profesiunii de farmacist: A. Nu poate exercita profesiunea de farmacist farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc, chiar dac a fost reabilitat, pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni contra umanitii sau vieii, n mprejurri legate de exercitarea profesiunii de farmacist. B. Nu poate exercita profesiunea de farmacist farmacistul cruia i s-a aplicat pedeapsa interdiciei de a exercita profesiunea, pe durata stabilit prin hotrre judectoreasc definitiv sau disciplinar. C. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibil cu difuzarea i comercializarea altor produse n afara celor nregistrate i aprobate de Ministerul Sntii. D. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibil cu oricare profesiune sau ocupaie de natur a aduce atingere demnitii profesiunii de farmacist sau bunelor moravuri. E. Profesiunea de farmacist nu poate fi exercitat de ctre o persoan, dac s-a constatat c starea de sntate a acesteia este necorespunztoare, fiind atestat, ca atare, prin certificat medical eliberat de Comisia de expertiz medical i recuperare a capacitii de munc, potrivit legii.
(pag. Legea 81/1997 art. 5,6)
F2252038. n ce condiii poate fi exercitat profesiunea de farmacist n Romnia de ctre farmaciti ceteni strini: A. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, cu condiia ca acetia s aib domiciliul n Romnia. B. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, cu condiia ca acetia s aib diplom emis de o instituie de nvmnt din Romnia. C. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, n condiiile prevzute de lege i pe baz de reciprocitate, stabilite prin convenii la care Romnia este parte. D. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat n Romnia i de ctre farmaciti ceteni strini, n condiiile prevzute de directivele Uniunii Europene. E. Profesiunea de farmacist nu poate fi exercitat n Romnia de ctre farmaciti ceteni strini.
(pag. Legea 81/1997 art. 4)
F2252039. Unui farmacist i se suspend calitatea de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia, pe o durat de 6 luni, de ctre Consiliul Naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia. Care este urmarea, prevzut de lege, a acestei sanciuni? A. Farmacistului sancionat i se retrage automat autorizaia de liber practic, de ctre Ministerul Sntii. B. Farmacistului sancionat i se desface automat contractul individual de munc, de ctre persoana juridic cu care acesta l-a ncheiat. C. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la comisia deontologic competent, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii. D. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la judectoria n raza creia i desfoar activitatea, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii.
1540
1541
Rezidentiat 2004
E. Farmacistul sancionat poate introduce contestaie, mpotriva acestei sanciuni, la Ministerul Sntii, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii.
(pag. Legea 81/1997 art. 36,37)
(pag. Legea 81/1997 art. 36,37)
(pag. Legea 81/1997 art. 28)
F2252043. Ce instituie decide suspendarea sau retragerea autorizaiei de liber practic a farmacistului: A. Agenia Naional a Medicamentului; B. Colegiul Farmacitilor din Romnia; C. Ministerul Sntii; D. Casa Naional de Asigurri de Sntate; E. Societatea de tiine Farmaceutice din Romnia.
(pag. Legea 81/1997 art. 36)
F2252044. Soul nefarmacist al unei farmaciste particip, sptmnal, la trgul organizat ntr-un sat, unde vinde populaiei medicamente din gestiunea farmaciei soiei lui. Ce caracter are fapta soului farmacistei: A. abatere de la Codul de etic i deontologie farmaceutic; B. abatere de la disciplina muncii; C. instigare la svrirea unei infraciuni; D. infraciune;
1541
1542
Rezidentiat 2004
E. contravenie.
(pag. Legea 81/1997 art.40)
F2252045. Un farmacist este condamnat definitiv prin hotrre judectoreasc, pentru svrirea cu intenie a unei infraciuni contra vieii, n mpejurri legate de exercitarea profesiunii. Dup ndeplinirea condiiilor legale, el este reabilitat. n ce condiii mai poate el exercita profesiunea de farmacist n Romnia, conform Legii nr. 81/1997 ? A. Dac obine din nou diploma de licen n farmacie. B. Dac se nscrie din nou n Colegiul Farmacitilor din Romnia. C. Dac obine o aprobare de la Ministerul Sntii. D. Dac are un certificat medical corespunztor. E. Nu mai poate exercita profesiunea de farmacist.
F2252046. Dreptul de decizie n activitatea de eliberare a medicamentelor l are: A. medicul care prescrie medicamentele respective; B. farmacistul care elibereaz medicamentele respective; C. asistentul de farmacie care elibereaz medicamentele respective; D. patronul farmaciei n care se elibereaz medicamentele; E. pacientul cruia i se elibereaz medicamentele.
F2352047. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta atributii ale Colegiului Farmacistilor din Romania, conform Legii 81/1997: A. apara independenta profesionala a farmacistului in exercitarea profesiunii B. colaboreaza cu Ministerul Invatamantului la formarea, specializarea si perfectionarea pregatirii profesionale a farmacistilor C. judeca abaterile de la normele de etica profesionala si deontologie farmaceutica D. avizeaza eliberarea autorizatiilor de libera practica E. asigura respectarea de catre farmacisti a obligatiilor ce le revin
(pag. art. 12)
F2352048. In executarea profesiunii, farmacistul nu trebuie sa dovedeasca fata de persoana care i se adreseaza pentru procurarea de medicamente: A. corectitudine B. indiferenta C. devotament D. disponibilitate E. respect
(pag. art.3)
F2352049. Atributiile Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din Romania sunt urmatoarele, cu o exceptie: A. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica B. fixeaza cotizatia ce trebuie platita de fiecare farmacist C. controleaza gestiunea consiliului judetean D. elaboreaza statutul si Regulamentul de organizare si functionare al Colegiului Farmacistilor din Romania E. solutioneaza in termen de 3 luni de la inregistrare, contestatiile impotriva deciziilor consiliilor judetene
(pag. art. 32)
F2352050. Conform Legii 81/1997, membrii Colegiului farmacistilor din Romania nu sunt obligati: A. sa avizeze eliberarea autorizatiei de libera practica B. sa respecte reglementarile in vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de farmacist
1542
1543
Rezidentiat 2004
C. sa respecte si sa aplice regulile de buna practica farmaceutica D. sa respecte Statutul Colegiului Farmacistilor din Romania E. sa se preocupe de perfectionarea calificarii profesionale
(pag. art. 12, 14)
F2352051. Consiliul National al Colegiului Farmacistilor din Romania are urmatoarele atributii: A. solutioneaza in termen de 3 luni de la inregistrare, contestatiile formulate impotriva deciziilor date de consiliile judetene B. solutioneaza in termen de 2 luni de la inregistrare, contestatiile formulate impotriva deciziilor date de consiliile judetene C. solutioneaza in termen de maxim 15 zile de la inregistrare, contestatiile formulate impotriva deciziilor date de consiliile judetene D. solutioneaza in termen de 30 zile de la inregistrare, contestatiile formulate impotriva deciziilor date de consiliile judetene E. solutioneaza in termen de maxim 10 zile de la inregistrare, contestatiile formulate impotriva deciziilor date de consiliile judetene
(pag. art. 32)
F2352052. Conform Legii 81/1997, exercitarea profesiunii de farmacist se face pe baza autorizatiei de libera practica, eliberata de Ministerul Sanatatii: A. imediat dupa depunerea documentelor B. in termen de o saptamana de la depunerea documentelor C. in termen de 31 zile de la depunerea documentelor D. in termen de 30 zile de la depunerea documentelor E. in termen de 60 zile de la depunerea documentelor
(pag. art. 7)
F2552053. Exercitarea profesiunii de farmacist este autorizata de: A. Colegiul Farmacistilor din Romania B. Ministerul Sanatatii C. Directia de Sanatate Publica D. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate E. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
(pag. Legea 81/1997, art.1)
F2552054. Profesiunea de farmacist poate fi exercitata de catre cel care indeplineste urmatoarele conditii, cu exceptia: A. este cetatean roman cu domiciliul in Romania B. este licentiat al unei institutii de invatamant universitar cu profil farmaceutic C. exercita profesiunea de medic D. este farmacist cetatean strain, in conditiile prevazute de lege E. este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiunii
F2552055. Colegiul Farmacistilor din Romania are urmatoarele atributii, cu exceptia: A. apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor sai B. asigura respectarea de catre farmacisti a obligatiilor ce le revin C. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica D. elibereaza autorizatia de libera practica E. acorda burse pentru specializarea in stiintele farmaceutice
(pag. Legea 81- art.12)
F2552056. Membrii Colegiului Farmacistilor din Romania au urmatoarele obligatii, cu exceptia:
1543
1544
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
sa respecte si sa aplice regulile de buna practica farmaceutica sa acorde asistenta farmaceutica de urgenta, eliberand orice produs necesar pacientului sa nu prejudicieze interesele bolnavului sa pastreze secretul profesiunii de farmacist sa respecte reglementarile in vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de farmacist
F2552057. Profesiunea de farmacist este: A. exercitata de orice cetatean roman, licentiat, indiferent de profil B. compatibila cu profesiunea de medic C. o profesiune liberala D. o functie publica E. exercitata de farmacistul caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesiunea, daca acesta a depus contestatie in timp util
F2552058. Sanctiunile care pot fi aplicate de catre Colegiul Farmacistilor din Romania sunt urmatoarele, cu exceptia: A. mustrare B. avertisment C. vot de blam D. retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania E. amenda contraventionala
F2652059. La absolvirea facultatii de farmacie, farmacistul trebuie sa depuna un juramint? A. Da. B. Nu este obligatoriu. C. Nu este obligatoriu decit pentru farmacistii care lucreaza in mediul urban. D. Este obligatoriu pentru farmacistii care vor profesa in strainatate. E. Este la libera alegere a farmacistului.
(pag. pag.1)
F2652060. Cum se face eliberarea medicamentelor pe baza de prescriptie medicala, in farmacii? A. Sub supravegherea farmacistului. B. De catre asistentul de farmacie. C. De catre femeia de serviciu sub atenta supraveghere a asistentului de farmacie. D. De catre medicul de familie. E. De orice persoana din farmacie.
(pag. pag.2)
F2652061. Colegiul Farmacistilor din Romania este o organizatie neguvernamentala? A. Este o organizatie a farmacistilor si care este in subordinea Ministerului Sanatatii. B. Da. C. Este o organizatie religioasa. D. Este o organizatie guvernamentala. E. Este un partid politic
(pag. pag.2)
F2652062. Care este organul suprem de conducere al Colegiului Farmacistilor din Romania? A. Ministerul Sanatatii. B. Directia Generala Farmaceutica.
1544
1545
Rezidentiat 2004
C. Adunarea Generala a Colegiului Farmacistilor din Romania. D. Guvernul Romaniei. E. Colegiul Farmacistilor din Bucuresti.
(pag. pag.3)
F2652063. Conform reglementarilor in vigoare, care este suprafata minima a unei farmacii de circuit deschis? A. 100 metri patrati. B. 50 metri patrati. C. 80 metri patrati. D. 200 metri patrati. E. 150 metri patrati.
(pag. pag.2)
F2652064. Pentru infiintarea unei farmacii este obligatoriu ca farmacistul diriginte sa fie membru al Colegiului Farmacistilor din Romania? A. Da, este obligatoriu. B. Nu este obligatoriu. C. Nu este obligatoriu in cazul infiintarii unei farmacii in mediu rural. D. Nu este obligatoriu, dar calitatea de membru poate fi un avantaj. E. Da, este obligatoriu pentru farmaciile din mediul urban.
(pag. pag.2)
F2652065. Emulsia uleioasa conine: A. 10 pri ap distilat B. 7,5 pri ap distilat C. 5 pri ulei de floarea-soarelui D. 7,5 pri gum arabic E. 10 pri ulei de floarea-soarelui
(pag. 388)
F2652066. Pentru administrare intern se folosesc numai emulsii de: A. ap n ulei B. ulei/ap/ulei C. ulei n ap D. ulei de parafin E. ulei de ricin
(pag. 387)
F2652067. Antioxidani solubili n ulei utilizai n emulsii: A. acid ascorbic B. clorhidrat de cistein C. metabisulfit de sodiu D. butilhidroxitoluen E. tioglicerol
(pag. 469)
F2652068. Emulsiile sunt sisteme disperse: A. omogene B. eterogene C. grosiere D. ultramicroeterogene
1545
1546
Rezidentiat 2004
E. macroeterogene
(pag. 463)
F2652069. Spunurile metalelor plurivalente vor forma emulsii: A. U/A B. A/U C. emulsii instabile D. microemulsii E. emulsii mutiple
(pag. 464)

(pag. Legea 81 art.7,9,36,39)
(pag. Legea 81 art.7,9,36,39)
(pag. Legea 81 art.7,9,36,39)
1546
1547
Rezidentiat 2004
F1252079. Ce sanciuni aplic membrilor Colegiului Farmacitilor din Romnia, care ncalc jurmntul depus, legile i regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de farmacist, Consiliul Naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia: A. mustrare; B. avertisment; C. vot de blam; D. suspendarea pe un interval de 6-12 luni a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia;
1547
1548
Rezidentiat 2004
E. retragerea calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia.

F1252082. Conform Legii nr. 81/1997, exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibil cu: A. difuzarea i comercializarea altor produse n afara celor nregistrate i aprobate de Ministerul Sntii; B. oricare profesiune sau ocupaie de natur a aduce atingere demnitii profesiunii de farmacist sau bunelor moravuri; C. ndeplinirea unei funcii de conducere ntr-un sindicat profesional; D. ndeplinirea unei funcii de director sau director adjunct al unei societi comerciale farmaceutice nfiinate prin Hotrrea Guvernului nr. 15/1991, privind nfiinarea societilor comerciale farmaceutice S.A.; E. exercitarea profesiunii de medic.
F1252085. Conform Legii nr. 81/1997, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt obligai:
1548
1549
Rezidentiat 2004
A. s participe la alegerea membrilor Consiliului Judeean, respectiv ai Consiliului Naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. s acorde cu promptitudine asisten farmaceutic de urgen; C. s pstreze secretul profesiunii de farmacist potrivit legii; D. s se preocupe de perfecionarea calificrii profesionale; E. s favorizeze participarea unor tere persoane la nfiinarea de noi farmacii.
F1252091. Practicarea profesiunii de farmacist de ctre o persoan care nu are aceast calitate: A. se sancioneaz de ctre Colegiul Farmacitilor din Romnia; B. se sancioneaz de ctre Ministerul Sntii;
1549
1550
Rezidentiat 2004
C. constituie infraciune; D. constituie contravenie; E. se pedepsete conform legii penale.
F1352097. Autorizatia de libera practica a profesiunii de farmacist: A. este eliberata de Colegiul Farmacistilor din Romania
1550
1551
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
se acorda numai farmacistilor cu 5 ani vechime este eliberata de Ministerul Sanatatii se elibereaza in termen de 30 zile de la depunerea documentelor se elibereaza fara cazier judiciar
(pag. art. 7)
F1352098. Care dintre urmatoarele sanctiuni se aplica de catre Consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti pentru membrii lor: A. mustrare B. avertisment C. vot de blam D. suspendarea temporara (6-12 luni) a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania E. retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
(pag. art. 36)
F1352099. Care dintre urmatoarele sanctiuni se aplica de catre Consiliul National al Colegiului Farmacistilor din Romania A. mustrare B. avertisment C. vot de blam D. suspendarea temporara (6-12 luni) a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania E. retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
(pag. art.36)
F1352100. Comitetul director al Colegiului Farmacistilor din Romania: A. asigura activitatea permanenta a Colegiului Farmacistilor din Romania B. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica C. este alcatuit dintr-un presedinte, 2 vicepresedinti si un secretar general, alesi de Consiliul National D. este alcatuit dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar general, alesi de Consiliul National E. este alcatuit dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar, general alesi de Adunarea generala
(pag. art. 34)
F1352101. Conducerea Colegiului Farmacistilor din Romania, la nivel national se exercita de catre: A. adunarea generala B. directiile sanitare judetene C. consiliul national D. rectori ai universitatilor de medicina si farmacie E. comitetul director
(pag. art. 26)
F1352102. Conform Legii 81/1997, membrii Colegiului Farmacistilor din Romania sunt obligati: A. sa respecte reglementarile in vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de farmacist B. sa respecte si sa aplice regulile de buna practica farmaceutica C. sa nu prejudicieze interesele bolnavului D. sa pastreze secretul profesiunii de farmacist potrivit legii E. sa avizeze eliberarea autorizatiei de libera practica
(pag. art. 14)
F1352103. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibila cu: A. respectarea demnitatii si personalitatii bolnavului B. difuzarea si comercializarea altor produse in afara celor inregistrate si aprobate de Ministerul Sanatatii C. profesiunea de medic
1551
1552
Rezidentiat 2004
D. oricare profesiune sau ocupatie de natura a aduce atingere demnitatii profesiunii de farmacist sau bunelor moravuri E. respectarea normelor de etica si deontologie farmaceutica
(pag. art. 6)
F1352104. Exercitarea profesiunii de farmacist este un drept al oricarei persoane: A. fizice B. juridice C. cetatean roman D. posesoare a unei diplome de farmacist eliberata de o institutie de invatamant universitar cu profil farmaceutic, acreditata, din Romania E. posesoare a unei diplome de farmacist eliberata de o institutie de invatamant cu profil farmaceutic acreditata, din strainatate, echivalenta, potrivit legii
(pag. art. 1)
F1352105. Impotriva caror sanctiuni se poate introduce contestatie la comisia deontologica competenta,in termen de 30 zile de la comunicarea sanctiunii: A. mustrare B. avertisment C. vot de blam D. suspendarea temporara (6-12 luni) a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania E. retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
(pag. art. 37)
F1352106. Impotriva caror sanctiuni se poate introduce contestatie la judecatoria in raza careia isi desfasoara activitatea farmacistul sanctionat,in termen de 30 zile de la comunicarea sanctiunii: A. mustrare B. avertisment C. vot de blam D. suspendarea temporara (6-12 luni) a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania E. retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
(pag. art. 37)
F1352107. Profesiunea de farmacist este: A. autorizata de Ministerul Sanatatii B. autorizata de Directia Sanitara C. avizata de Colegiul Farmacistilor din Romania D. avizata de Directia Sanitara E. autorizata si avizata de Colegiul Farmacistilor din Romania
(pag. art. 1)
F1352108. Profesiunea de farmacist poate fi exercitata de cel care indeplineste urmatoarele conditii: A. este cetatean roman, cu domiciliul in Romania B. este medic C. este licentiat al unei institutii de invatamant universitar, cu profil farmaceutic, conform legii D. este apt din punct de vedere medical E. este licentiat al unei institutii de invatamant universitar
(pag. art. 4)
F1452109. Activitatile farmaceutice, conduse si supravegheate de farmacisti, privind produsele farmaceutice din farmacii sunt urmatoarele: A. preparare B. eliberare
1552
1553
Rezidentiat 2004
C. control D. conservare E. prescriere
(pag. L81 art 8)
F1452110. Autorizatia de libera practica a profesiunii de farmacist se acorda pe baza urmatoarelor acte: A. diploma de invatamant universitar farmaceutic B. certificat de cazier judiciar C. certificat de sanatate D. avizul Colegiului Farmacistilor din Romania E. avizul Agentiei Nationale a Medicamentului
(pag. L81 art 7(2) lit a,b,c,d)
F1452111. Colegiul Farmacistilor din Romania are urmatoarele atributii: A. apara demnitatea membrilor sai B. apara onoarea profesionala C. apara libertatea profesionala D. apara independenta profesionala E. apara proprietatea privata
(pag. L81 art 23 lit a)
F1452112. Colegiul Farmacistilor din Romania este o organizatie: A. profesionala B. neguvernamentala C. cu personalitate juridica D. apolitica E. cu scop patrimonial
(pag. L81 art 11(1))
F1452113. Conform Legii 81/1997, exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibila cu: A. difuzarea si comercializarea altor produse in afara celor inregistrate si aprobate de Ministerul Sanatatii si Familiei B. calitatea de membru al unei institutii politice C. profesia de medic D. orice profesie sau ocupatie de natura a aduce atingere demnitatii profesiunii de farmacist sau bunelor moravuri E. celitatea de membru al Comitetului Director al Colegiului Farmacistilor din Romania
(pag. L81 art 6 lit a,b,c)
F1452114. Controlul si supravegherea exercitarii profesiunii de farmacist se realizeaza de catre: A. Colegiul Farmacistilor din Romania B. Ministerul Sanatatii si Familiei C. Politie D. Inspectoratul Teritorial de Munca E. Inspectoratul Judetean de Protectie a Mediului
(pag. L81 art 10)
F1452115. In exercitarea profesiunii, farmacistul trebuie sa dovedeasca fata de persoana care i se adreseaza pentru procurarea medicamentelor: A. devotament B. corectitudine C. disponibilitate D. respect
1553
1554
Rezidentiat 2004
E. indatorare
(pag. L81 art 3)
F1452116. Profesia de farmacist poate fi exercitata, conform Legii 81/1997, de catre persoane care indeplinesc urmatoarele conditii: A. sunt cetateni romani cu domiciliul in Romania B. sunt licentiati ai unei institutii universitare cu profil farmaceutic, in conditiile legii C. nu se afla in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de Legea 81/1997 D. sunt apti din punct de vedere medical pentru exeercitarea profesiunii E. farmacistii condamnati definitiv prin hotarare judecatoreasca, dar au fost reabilitati, pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii, in imprejurari legate de exercitarea profesiei de faramcist
(pag. L.81 art. 4 lit. a,b,c,d)
F1452117. Profesiunea de farmacist are ca scop asigurarea sanatatii publice prin: A. cercetarea medicamentelor B. producerea medicamentelor C. difuzarea medicamentelor D. eliberarea medicamentelor E. prescrierea medicamentelor
(pag. L81 art.2)
F1552118. Autorizaia de funcionare a unei farmacii: A. este acordat de Ministerul Sntii, cu avizul Colegiului Farmacitilor B. este acordat de Colegiul Farmacitilor C. poate fi retras de ctre Ministerul Sntii D. poate fi retras numai de ctre Colegiul Farmacitilor E. poate fi retras n cazul unor abateri de la etica i deontologia profesional
(pag. 1-3)
F1552119. Calitatea medicamentelor preparate n farmacie depinde de: A. prescripiile medicale B. orarul farmaciei C. aprovizionarea cu substane medicamentoase D. dotarea corespunztoare a farmaciei E. controlul calitii preparatelor obinute
(pag. 2)
F1552120. Care dintre afirmaiile urmtoare sunt corecte ? A. eliberarea medicamentelor din farmacie se face numai sub supravegherea farmacistului B. farmacistul deine ntreaga rspundere n cadrul activitii de preparare i eliberare a medicamentelor C. Colegiul Farmacitilor are autonomie instituional D. membrii Colegiului Farmacitilor trebuie s respecte i s aplice Regulile de bun practic farmaceutic E. Colegiul Farmacitilor nu are autonomie instituional
(pag. 2)
F1552121. Care dintre afirmaiile urmtoare sunt corecte ? A. autorizaia de liber practic este eliberat de Colegiul Farmacitilor B. autorizaia de liber practic este eliberat de Ministerul Sntii C. Colegiul Farmacitilor are autonomie instituional D. Adunarea general a Colegiului Farmacitilor se ntrunete o dat la doi ani E. membrii Colegiului Farmacitilor trebuie s respecte i s aplice Regulile de bun practic farmaceutic
1554
1555
Rezidentiat 2004
(pag. 1-3)
F1552122. Exercitarea profesiunii de farmacist este supravegheat i controlat de ctre: A. Ministerul Sntii B. Colegiul Farmacitilor C. Casa Naional de Asigurri de Sntate D. Agenia Naional a Medicamentului E. Inspectoratul pentru Protecia Muncii
(pag. 3)
F1552123. Exercitarea profesiunii de farmacist: A. este autorizat de Ministerul Sntii B. este avizat de Colegiul Farmacitilor C. este autorizat de o direcie special din Ministerul Educaiei D. se face pe baza diplomei de farmacist, eliberat de o instituie cu profil farmaceutic acreditat n Romnia E. nu are nevoie de avizul Colegiului Farmacitilor
(pag. 1)
F1552124. La nivel naional, conducerea Colegiului Farmacitilor este asigurat de: A. Consiliul Naional B. Adunarea General C. Comisiile pe probleme D. reprezentanii Colegiilor judeene E. Comitetul Director
(pag. 2)
F1552125. Lucrrile de specialitate obligatorii n farmacie: A. reviste de specialitate B. tratate de specialitate C. Nomenclatorul produselor medicamentoase, n vigoare la acea dat D. Farmacopeea Romn, n vigoare la acea dat E. actele normative cu specific farmaceutic, n vigoare la acea dat
(pag. 2)
F1552126. Un cetean romn are dreptul s exercite profesiunea de farmacist n Romnia dac: A. are domiciliul n Romnia B. exercit i profesiunea de medic C. este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea ndatoririlor profesionale D. nu exercit profesiunea de medic E. este liceniat al unei instituii de nvmnt superior cu profil farmaceutic acreditat, din Romnia sau din strintate, echivalat conform legii
(pag. 3)
F1652127. Care este scopul profesiei de farmacist? A. Asigurarea sanatatii publice. B. Cercetarea medicamentelor. C. Producerea medicamentelor. D. Difuzarea medicamentelor. E. Vinzarea alimentelor.
(pag. 1)
F1652128. Care sunt principalele atributii ale Colegiului Farmacistilor din Romania? A. Promoveaza drepturile si interesele membrilor sai.
1555
1556
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica. Avizeaza eliberarea autorizatiei de libera practica. Asigura salarizarea farmacistilor. Asigura perfectionarea farmacistilor.
(pag. 2)
F1652129. Care sunt sanctiunile date de Colegiul Farmacistilor din Romania? A. Mustrare. B. Avertisment. C. Vot de blam. D. Retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania. E. Excluderea din Societatea de Stiinte Farmaceutice.
(pag. 5)
F1652130. Ce acte sunt necesare pentru obtinerea autorizatiei de libera pracica a profesiunii de farmacist? A. Diploma de farmacist B. Certificat de cazier judiciar. C. Certificat de sanatate. D. Avizul Colegiului Farmacistilor. E. Diploma de la ultimul curs postuniversitar.
(pag. 2)
F1652131. Ce intelegeti prin expresia ca profesiunea de farmacist este o profesie liberala? A. Toti farmacistii trebuie sa fie membrii ai Partidului National Liberal. B. Farmacistul nu este functionar public. C. Farmacistul exercita o profesie de sine statatoare, cu un statut bine determinat. D. Farmacistul este dependent de medic. E. Farmacistul este liber sa faca orice doreste.
(pag. 1)
F1652132. Ce trebuie sa dovedeasca farmacistul in exercitarea profesiunii? A. Corectitudine. B. Disponibilitate fata de bolnavi. C. Devotament fata de bolnavi. D. Respect fata de bolnavi si colegi. E. Relatii cu organele de control ale statului.
(pag. 1)
F1652133. Cine nu poate exercita profesiunea de farmacist in Romania? A. Farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotarire judecatoreasc B. Medicul. C. Farmacistul caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesiunea. D. Farmacistul absolvent al unei facultati de farmacie acreditata din Romania. E. Farmacistul diriginte.
(pag. 1)
F1652134. Cu ce alte activitati este incompatibila exercitarea profesiei de farmacist? A. Difuzarea si comercializarea altor produse cu exceptia celor inregistrate si aprobate de Ministerul Sanatatii. B. Profesiunea de medic. C. Orice profesiune sau ocupatie care atinge demnitatea profesiunii de farmacist. D. Farmacist din mediul rural.
1556
1557
Rezidentiat 2004
E. Farmacistul inspector din Ministerul Sanatatii.
(pag. 1)
F1652135. Pentru exercitarea profesiei de farmacist in Romania este nevoie de o diploma eliberata de o institutie de invatamint universitar de profil farmaceutic din tara, sau sunt acceptate si diplomele eliberate in strainatate, echivalate potrivit legii? A. Nu sunt acceptate decit diplomele eliberate de facultatile de farmacie din Romani B. Sunt acceptate si diplomele eliberate de facultatile de farmacie din strainatate, dupa echivalare potrivit legii. C. Sunt acceptate diplomele eliberate de institutiile acreditate de invatamint universitar cu profil farmaceutic sau cele din strainatate, echivalate potrivit legii. D. Pentru a profesa in Romania, farmacistul trebuie sa posede o diploma eliberata de o institutie de invatamint din tara. E. Pentru a lucra in oficina, farmacistul nu are nevoie de diploma.
(pag. 1)
F2152136. Conform Legii nr. 498/2002, exercitarea profesiunii de farmacist este un drept: A. al oricarei persoane fizice, cetatean roman sau cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene; B. al oricarei persoane fizice, posesoare a diplomei de farmacist; C. al oricarei persoane fizice, posesoare a diplomei de farmacist, eliberata de o institutie de invatamant universitar cu profil farmaceutic, acreditata; D. nu este necesara acreditarea institutiei de invatamant care a eliberat diploma de farmacist E. toate afirmatiile sunt corecte.
(pag. (16))
F2152137. Exercitarea profesiunii de farmacist se face: A. in baza Autorizatiei de Libera Practica, eliberata de Ministerul Sanatatii; B. in baza Autorizatiei de Libera Practica si cu avizul Colegiului Farmacistilor din Romania; C. in baza diplomei de farmacist si Autorizatie de Libera Practica; D. in baza diplomei de farmacist, a Autorizatiei de Libera Practica si cu avizul Colegiului Farmacistilor din Romania; E. in baza diplomei de farmacist si avzul colegilor din Romania.
(pag. (16))
F2152138. Profesiunea de farmacist poate fi exercitata de catre cel care indeplineste urmatoarele conditii: A. este posesor al diplomei de licentiat in farmacie; B. este cetatean roman cu domiciliul stabil in Romania; C. este cetatean strain cu domiciliul stabil in Romania; D. are o vechime de activitate farmaceutica de cel putin 2 ani; E. este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii.
(pag. (13) art.4)
F2152139. Colegiul Farmacistilor din Romania este recunoscut de: A. Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al percusorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor; B. Legea nr. 100/2000 privind asistenta de sanatate publica; C. Legea nr. 81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist; D. Legea nr. 498/2002pentru modificarea si completarea Legii nr.81/1997; E. Legea nr.100/2000 si Legea nr.143/2000.
(pag. (13, 16))
F2152140. Farmacistii cetateni romani cu domiciliul in strainatate, care exercita profesiunea de farmacist in Romania au urmatoarele drepturi si obligatii: A. in activitatea de preparare si de eliberare a medicamentelor, avand deplina raspundere a acestora, farmacistul are drept de decizie;
1557
1558
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
la absolvirea institutiei de invatamant, farmacistul va depune juramantul profesional; nu au nici o obligatie; sunt subordonati numai Ministerului de Externe; au aceleasi drepturi si obligatii ca si farmacistii cetateni romani, membri ai Colegiului Farmacistilor din Romania.
(pag. (16) art.3)
F2152141. Profesiunea de farmacist poate fi exercitat de ctre cel care ndeplinete urmtoarele condiii: A. este posesor al diplomei de liceniat n farmacie; B. este cetean romn cu domiciliul stabil n Romnia; C. este cetean strin cu domiciliul stabil n Romnia; D. are o vechime n activitate farmaceutic de cel puin 2 ani; E. -este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii.
(pag. 13)
F2152142. Conform legii nr.81/1997, prepararea, eliberarea, controlul i conservarea produselor i substanelor farmaceutice din farmacii i laboratoare sunt conduse i supravegheate de ctre: A. farmaciti, asisteni de farmacie, studeni n perioada stagiului, prin rotaie; B. de ctre farmaciti; C. de ctre farmaciti i asisteni de farmacie; D. de ctre farmaciti, asisteni, studeni n perioada stagiului de practic, sub supravegherea i responsabilitatea farmacistului; E. asistenii de farmacie i studenii nu au voie s prepare medicamente.
(pag. art.8, [10])
(pag. Legea 81/1997 art. 1,4,6,7)
(pag. Legea 81/1997 art. 40)
F2252145. Controlul i supravegherea exercitrii profesiunii de farmacist se realizeaz de ctre: A. Agenia Naional a Medicamentului; B. Colegiul Farmacitilor din Romnia; C. Societatea de tiine Farmaceutice din Romnia; D. Ministerul Sntii; E. Casa Naional de Asigurri de Sntate.
(pag. Legea 81/1997 art. 10)
F2252146. Care din urmtoarele afirmaii, referitoare la autorizaia de liber practic, sunt valabile:
1558
1559
Rezidentiat 2004
A. este eliberat de Colegiul Farmacitilor din Romnia; B. este eliberat de Ministerul Sntii; C. se acord, la cerere, anual, farmacitilor pensionari care doresc s profeseze n continuare n sectorul privat, peste limitele de vrst prevzute de lege; D. suspendarea sau retragerea autorizaiei de liber practic sunt decizii ale Colegiului Farmacitilor din Romnia; E. dup un interval de 6 luni de la emiterea deciziei de suspendare a autorizaiei de liber practic, farmacistul n cauz poate cere reexaminarea deciziei.
(pag. Legea 81/1997 art. 7,9,36,39)
(pag. Legea 81/1997 art. 36)
(pag. Legea 81/1997 art. 12)
F2252150. Colegiului Farmacitilor din Romnia este o organizaie: A. profesional; B. sindical; C. patronal; D. neguvernamental; E. cu scop patrimonial.
(pag. Legea 81/1997 art. 11)
F2252151. Conform Legii nr. 81/1997, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt obligai: A. s participe la alegerea membrilor Consiliului Judeean, respectiv ai Consiliului Naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. s acorde cu promptitudine asisten farmaceutic de urgen; C. s pstreze secretul profesional; D. s se preocupe de perfecionarea calificrii profesionale; E. s favorizeze participarea unor tere persoane la nfiinarea de noi farmacii.
1559
1560
Rezidentiat 2004
(pag. Legea 81/1997 art. 14)
F2252152. Din ce categorie sunt infraciunile care, svrite n mprejurri legate de exercitarea profesiunii, pot conduce la interzicerea definitiv a exercitrii profesiunii de farmacist: A. infraciuni contra vieii; B. infraciuni contra patrimoniului; C. infraciuni n legtur cu serviciul; D. infraciuni contra umanitii; E. infraciuni contra autoritii.
F2252153. Ce sanciuni poate aplica membrilor Colegiului Farmacitilor din Romnia, care ncalc jurmntul depus, legile i regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de farmacist, Consiliul Judeean al Colegiului Farmacitilor din Romnia: A. mustrare; B. avertisment; C. vot de blam; D. amend; E. demitere.
(pag. Legea 81/1997 art. 36)
F2252154. Care din afirmaiile de mai jos, referitoare la un farmacist care ndeplinete o funcie de conducere n comitetul director al consiliului judeean i n consiliul naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia, sunt valabile, conform Legii nr. 81/1997: A. farmacistul devine obligatoriu angajatul Colegiului Farmacitilor din Romnia; B. farmacistul ndeplinete funciile respective n msura n care are timp; C. farmacistul nu poate ndeplini n acelai timp o funcie n comitetul director al consiliului judeean i n consiliul naional, deci va trebui s renune la una dintre ele; D. farmacistul poate cere suspendarea contractului su individual de munc, pe perioada ct ndeplinete funcia respectiv, cu meninerea locului de munc; E. farmacistul beneficiaz de vechime n munc, perioada respectiv fiind astfel considerat.
(pag. Legea 81/1997 art. 20)
F2252155. Conform Legii nr. 81/1997, farmacistul are deplina rspundere pentru: A. ntocmirea documentelor pentru nfiinarea unitilor farmaceutice; B. activitatea de preparare a medicamentelor; C. activitatea de control a medicamentelor; D. activitatea de eliberare a medicamentelor; E. activitatea de administrare a medicamentelor.
F2252156. Dac unui farmacist i se aplic pedeapsa interdiciei de a exercita profesiunea o anumit perioad, durata interdiciei se stabilete prin: A. hotrrea patronului su; B. hotrrea conducerii spitalului, dac farmacistul profeseaz n farmacie de spital; C. hotrre disciplinar; D. hotrre judectoreasc definitiv; E. hotrrea forului de conducere al sindicatului din care face parte farmacistul.
F2252157. Farmacitii care au depit vrsta de 60 de ani femeile i de 65 de ani brbaii, care nu au titlul de doctor, pot profesa n continuare: A. la cerere; B. cu autorizaie de liber practic acordat anual;
1560
1561
Rezidentiat 2004
C. n sectorul privat; D. n sectorul public; E. dac au titlul de farmacist specialist sau primar.
F2252158. Care din urmatoarele activiti se regsesc ntre atribuiile Consiliului Naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia: A. elaboreaz Codul de deontologie farmaceutic; B. adopt Codul de deontologie farmaceutic; C. elaboreaz Regulamentul de organizare i funcionare a Colegiului Farmacistilor din Romnia; D. adopt Regulamentul de organizare i funcionare a Colegiului Farmacistilor din Romnia; E. controleaz gestiunea consiliului judeean, respectiv al municipiului Bucureti.
(pag. Legea 81/1997 art. 32)
F2252159. Care din urmtoarele afirmaii sunt valabile, n legtur cu Comitetul director al Colegiului Farmacitilor din Romnia: A. Comitetul director al Colegiului Farmacitilor din Romnia este alctuit din cte un reprezentant al fiecrui jude, trei reprezentani ai municipiului Bucureti i cte un reprezentant al farmacitilor din fiecare minister care are reea sanitar proprie. B. Comitetul director al Colegiului Farmacitilor din Romnia este alctuit dintr-un preedinte, trei vicepreedini i un secretar general. C. Comitetul director al Colegiului Farmacitilor din Romnia fixeaz cotizaia care trebuie pltit de ctre fiacare farmacist. D. Comitetul director al Colegiului Farmacitilor din Romnia asigur activitatea permanent a acestuia. E. Comitetul director al Colegiului Farmacitilor din Romnia adopt Statutul Comitetul director al Colegiului Farmacitilor din Romnia.
(pag. Legea 81/1997 art. 34)
F2252160. Funcia de preedinte al Consiliului Judeean al Colegiului Farmacitilor din Romnia este incompatibil cu: A. funcia corespunztoare dintr-un sindicat profesional; B. calitatea de patron al unei societi comerciale farmaceutice; C. funcia de ministru al sntii; D. funcia de director n Ministerul Sntii; E. calitatea de cadru didactic n nvmntul farmaceutic.
(pag. Legea 81/1997 art. 22)
F2252161. Consiliul judeean al Colegiului Farmacitilor din Romnia se ntrunete: A. la convocarea oricruia dintre membri si, n edine ordinare, la interval de dou luni; B. la convocarea preedintelui, n edine ordinare, la interval de dou luni; C. la convocarea oricruia dintre membri si, n edine extraordinare; D. la solicitarea unei treimi din numrul membrilor si, n edine extraordinare; E. la solicitarea oricrui farmacist, n edine extraordinare.
(pag. Legea 81/1997 art. 24)
F2252162. Profesiunea de farmacist are ca scop asigurarea sntii publice, prin: A. cercetarea medicamentelor; B. producerea medicamentelor; C. eliberarea medicamentelor; D. administrarea medicamentelor; E. distrugerea medicamentelor expirate.
F2352163. Profesiunea de farmacist poate fi exercitata de cel care indeplineste urmatoarele conditii:
1561
1562
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
este cetatean roman, cu domiciliul in Romania este medic este licentiat al unei institutii de invatamant universitar, cu profil farmaceutic, conform legii este apt din punct de vedere medical este licentiat al unei institutii de invatamant universitar
(pag. art. 4)
F2352164. Autorizatia de libera practica a profesiunii de farmacist: A. este eliberata de Colegiul Farmacistilor din Romania B. se acorda numai farmacistilor cu 5 ani vechime C. este eliberata de Ministerul Sanatatii D. se elibereaza in termen de 30 zile de la depunerea documentelor E. se elibereaza fara cazier judiciar
(pag. art. 7)
F2352165. Conducerea Colegiului Farmacistilor din Romania, la nivel national se exercita de catre: A. adunarea generala B. directiile sanitare judetene C. consiliul national D. rectori ai universitatilor de medicina si farmacie E. comitetul director
(pag. art. 26)
F2352166. Conform Legii 81/1997, membrii Colegiului Farmacistilor din Romania sunt obligati: A. sa respecte reglementarile in vigoare referitoare la exercitarea profesiunii de farmacist B. sa respecte si sa aplice regulile de buna practica farmaceutica C. sa nu prejudicieze interesele bolnavului D. sa pastreze secretul profesiunii de farmacist potrivit legii E. sa avizeze eliberarea autorizatiei de libera practica
(pag. art. 12, 14)
F2352167. Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibila cu: A. respectarea demnitatii si personalitatii bolnavului B. difuzarea si comercializarea altor produse in afara celor inregistrate si aprobate de Ministerul Sanatatii C. profesiunea de medic D. oricare profesiune sau ocupatie de natura a aduce atingere demnitatii profesiunii de farmacist sau bunelor moravuri E. respectarea normelor de etica si deontologie farmaceutica
(pag. art. 6)
F2352168. Care dintre urmatoarele sanctiuni se aplica de catre Consiliul National al Colegiului Farmacistilor din Romania A. mustrare B. avertisment C. vot de blam D. suspendarea temporara (6-12 luni) a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania E. retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
(pag. art.36)
F2352169. Care dintre urmatoarele sanctiuni se aplica de catre Consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti pentru membrii lor: A. mustrare B. avertisment
1562
1563
Rezidentiat 2004
C. vot de blam D. suspendarea temporara (6-12 luni) a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania E. retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
(pag. art. 36)
F2352170. Impotriva caror sanctiuni se poate introduce contestatie la comisia deontologica competenta, in termen de 30 zile de la comunicarea sanctiunii: A. mustrare B. avertisment C. vot de blam D. suspendarea temporara (6-12 luni) a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania E. retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
(pag. art. 37)
F2352171. Impotriva caror sanctiuni se poate introduce contestatie la judecatoria in raza careia isi desfasoara activitatea farmacistul sanctionat, in termen de 30 zile de la comunicarea sanctiunii: A. mustrare B. avertisment C. vot de blam D. suspendarea temporara (6-12 luni) a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania E. retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania
(pag. art. 37)
F2352172. Exercitarea profesiunii de farmacist este un drept al oricarei persoane: A. fizice B. juridice C. cetatean roman D. posesoare a unei diplome de farmacist eliberata de o institutie de invatamant universitar cu profil farmaceutic, acreditata, din Romania E. posesoare a unei diplome de farmacist eliberata de o institutie de invatamant cu profil farmaceutic acreditata, din strainatate, echivalenta, potrivit legii
(pag. art. 1)
F2352173. Profesiunea de farmacist este: A. autorizata de Ministerul Sanatatii B. autorizata de Directia Sanitara C. avizata de Colegiul Farmacistilor din Romania D. avizata de Directia Sanitara E. autorizata si avizata de Colegiul Farmacistilor din Romania
(pag. art. 1)
F2352174. Comitetul director al Colegiului Farmacistilor din Romania: A. asigura activitatea permanenta a Colegiului Farmacistilor din Romania B. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica C. este alcatuit dintr-un presedinte, 2 vicepresedinti si un secretar general, alesi de Consiliul National D. este alcatuit dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar general, alesi de Consiliul National E. este alcatuit dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar, general alesi de Adunarea generala
(pag. art. 32, 34)
F2352175. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta atributii ale Colegiului Farmacistilor din Romania, conform Legii 81/1997: A. apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor lor B. avizeaza eliberarea autorizatiei de libera practica
1563
1564
Rezidentiat 2004
C. elaboreaza in colaborare cu Ministerul Invatamantului metodologia de acordare a gradului profesional si tematica de concurs D. colaboreaza cu Ministerul Invatamantului la formarea, specializarea si perfectionarea pregatirii profesionale a farmacistilor E. asigura respectarea de catre farmacisti a obligatiilor ce le revin
(pag. art. 12)
F2352176. In executarea profesiunii, farmacistul trebuie sa dovedeasca fata de persoana care i se adreseaza pentru procurarea de medicamente: A. respect B. devotament C. indiferenta D. corectitudine E. disponibilitate
(pag. art. 3)
F2552177. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la practicarea profesiunii de farmacist sunt adevarate ? A. exercitarea profesiunii de farmacist se face pe baza autorizatiei de libera practica eliberata de Colegiul Farmacistilor din Romania B. in farmacii, eliberarea medicamentelor, pe baza de prescriptie medicala, se face numai sub supravegherea farmacistului C. farmacistii care au dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de varsta, pot fi mentinuti, la cerere, in activitatea profesionala, cu avizul Colegiului Farmacistilor din Romania, pana la varsta de 65 de ani femeile si 70 de ani barbatii D. controlul si supravegherea exercitarii profesiunii de farmacist se realizeaza de catre Colegiul Farmacistilor din Romania si de catre Ministerul Sanatatii, in conditiile legii E. in farmaciile de spital farmacistul elibereaza medicamente numai pentru sectiile spitalului
(pag. Legea 81- art. 7-10)
F2552178. Forurile de conducere ale Colegiului Farmacistilor din Romania, la nivel judetean sau al municipiului Bucuresti sunt: A. adunarea generala B. consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti C. Ministerul Sanatatii D. Guvernul Romaniei E. comitetul director
F2552179. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sanctiunile aplicate farmacistilor, sunt adevarate ? A. sanctiunile de mustrare si avertisment se aplica de catre consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, pentru membrii lor B. sanctiunea de vot de blam se aplica de catre Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din Romania C. impotriva sanctiunilor de mustrare, avertisment si vot de blam se poate introduce contestatie la comisia deontologica competenta, in termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii D. impotriva sanctiunii de suspendare temporara a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania se poate introduce contestatie la judecatoria in raza careia isi desfasoara activitatea farmacistul sanctionat, in termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii E. dupa un interval de 4 luni de la emiterea deciziei de suspendare a autorizatiei de libera practica farmaceutica, farmacistul in cauza poate cere reexaminarea deciziei
F2552180. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Colegiul Farmacistilor din Romania sunt adevarate ? A. este o organizatie profesionala, neguvernamentala, cu personalitate juridica, apolitica si fara scop
1564
1565
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
patrimonial reprezinta interesele profesiunii de farmacist are autonomie institutionala cuprinde toti farmacistii, cetateni romani, domiciliati in Romania, autorizati sa practice profesiunea de farmacist elibereaza autorizatia de libera practica farmaceutica
F2552181. Referitor la forurile de conducere ale Colegiului Farmacistilor din Romania, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. la nivel judetean comitetul director este format din presedinte, doi vicepresedinti si un secretar B. la nivel judetean comitetul director este format din presedinte, trei vicepresedinti si un secretar C. functiile de presedinte, vicepresedinte si secretar sunt incompatibile cu functia de ministru in Ministerul Sanatatii D. membrii comitetului director nu fac parte din consiliul judetean E. consiliul judetean sau al municipiului Bucuresti are un numar de membri proportional cu numarul farmacistilor inscrisi in evidenta
F2552182. Atributiile Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din Romania sunt urmatoarele, cu exceptia: A. elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica, statutul, precum si Regulamentul de organizare si functionare a Colegiului Farmacistilor din Romania, in termen de 6 luni de la constituirea consiliului national B. fixeaza cotizatia care trebuie platita de catre fiecare farmacist consiliului judetean sau al municipiului Bucuresti C. cerceteaza si sanctioneaza penal membrii Colegiului Farmacistilor din Romania care au incalcat legile si regulamentele specifice D. elibereaza autorizatia de libera practica farmaceutica, pentru toti membrii Colegiului Farmacistilor din Romania E. pedepseste, conform legii, o persoana care exercita profesiunea de farmacist dar nu indeplineste aceasta calitate
(pag. Legea 81- art. 32)
F2552183. Practicarea profesiunii de farmacist de catre o persoana care nu are aceasta calitate: A. constituie infractiune B. constituie contraventie C. se pedepseste conform legii civile D. se pedepseste conform legii penale E. se pedepseste cu amenda contraventionala
(pag. Legea 81- art. 40)
F2552184. Urmatoarele afirmatii referitoare la farmacisti sunt adevarate, cu exceptia: A. farmacistii care au dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de varsta, potrivit legii, pot fi mentinuti, la cerere, in activitatea profesionala, cu avizul Colegiului Farmacistilor din Romania, pana la varsta de 60 de ani femeile si 65 de ani barbatii B. farmacistii pensionari nu pot fi membri ai Colegiului Farmacistilor din Romania C. farmacistii care au depasit varsta de 75 de ani pot profesa in continuare, la cerere, cu autorizatie de libera practica acordata anual, in conditiile legii, numai in sectorul privat D. farmacistii care au depasit varsta de 70 de ani pot profesa in continuare, la cerere, cu autorizatie de libera practica acordata anual, in conditiile legii, in orice sector E. activitatea farmacistilor care au doctoratul poate fi prelungita pana la varsta de 65 de ani femeile si de 70 de ani barbatii
(pag. Legea 81- art. 9,13)
F2552185. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la organizarea si functionarea Colegiului
1565
1566
Rezidentiat 2004
Farmacistilor din Romania, sunt adevarate ?
A. contractul individual de munca al persoanei care exercita o functie de conducere in comitetul director al consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, se suspenda, la cererea persoanei in cauza, pe perioada cat indeplineste functia respectiva, cu mentinerea locului de munca B. contractul individual de munca al persoanei care exercita o fonctie de conducere in comitetul director al Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din Romania se suspenda, la cererea persoanei in cauza, pe perioada cat indeplineste functia respectiva, fara ca locul de munca sa fie mentinut C. consiliul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, are un numar de membri proportional cu numarul farmacistilor inscrisi in evidenta, alesi de adunarea generala D. adunarea generala alege comitetul director E. consiliul judetean sau al municipiului Bucuresti, dupa caz, are un numar de 3- 11 membri supleanti, alesi de adunarea generala
F2652186. Care este scopul profesiei de farmacist? A. Asigurarea sanatatii publice. B. Cercetarea medicamentelor. C. Producerea medicamentelor. D. Difuzarea medicamentelor. E. Vinzarea alimentelor.
(pag. pag.1)
F2652187. Ce intelegeti prin expresia ca profesiunea de farmacist este o profesie liberala? A. Toti farmacistii trebuie sa fie membrii ai Partidului National Liberal. B. Farmacistul nu este functionar public. C. Farmacistul exercita o profesie de sine statatoare, cu un statut bine determinat. D. Farmacistul este dependent de medic. E. Farmacistul este liber sa faca orice doreste.
(pag. pag.1)
F2652188. Ce trebuie sa dovedeasca farmacistul in exercitarea profesiunii? A. Corectitudine. B. Disponibilitate fata de bolnavi. C. Devotament fata de bolnavi. D. Respect fata de bolnavi si colegi. E. Relatii cu organele de control ale statului.
(pag. pag.1)
F2652189. Cine nu poate exercita profesiunea de farmacist in Romania? A. Farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotarire judecatoreasca. B. Medicul. C. Farmacistul caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesiunea. D. Farmacistul absolvent al unei facultati de farmacie acreditata din Romania. E. Farmacistul diriginte.
(pag. pag.1)
F2652190. Cu ce alte activitati este incompatibila exercitarea profesiei de farmacist? A. Difuzarea si comercializarea altor produse cu exceptia celor inregistrate si aprobate de Ministerul Sanatatii. B. Profesiunea de medic. C. Orice profesiune sau ocupatie care atinge demnitatea profesiunii de farmacist. D. Farmacist din mediul rural. E. Farmacistul inspector din Ministerul Sanatatii.
(pag. pag.1)
1566
1567
Rezidentiat 2004
F2652191. Ce acte sunt necesare pentru obtinerea autorizatiei de libera pracica a profesiunii de farmacist? A. Diploma de farmacist B. Certificat de cazier judiciar. C. Certificat de sanatate. D. Avizul Colegiului Farmacistilor. E. Diploma de la ultimul curs postuniversitar.
(pag. pag.2)
F2652192. Care sunt principalele atributii ale Colegiului Farmacistilor din Romania? A. Promoveaza drepturile si interesele membrilor sai. B. Elaboreaza Codul de deontologie farmaceutica. C. Avizeaza eliberarea autorizatiei de libera practica. D. Asigura salarizarea farmacistilor. E. Asigura perfectionarea farmacistilor.
(pag. pag.2)
F2652193. Care sunt sanctiunile date de Colegiul Farmacistilor din Romania? A. Mustrare. B. Avertisment. C. Vot de blam. D. Retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania. E. Excluderea din Societatea de Stiinte Farmaceutice.
(pag. pag.5)
F2652194. Pentru exercitarea profesiei de farmacist in Romania este nevoie de o diploma eliberata de o institutie de invatamint universitar de profil farmaceutic din tara, sau sunt acceptate si diplomele eliberate in strainatate, echivalate potrivit legii? A. Nu sunt acceptate decit diplomele eliberate de facultatile de farmacie din Romania. B. Sunt acceptate si diplomele eliberate de facultatile de farmacie din strainatate, dupa echivalare potrivit legii. C. Sunt acceptate diplomele eliberate de institutiile acreditate de invatamint universitar cu profil farmaceutic sau cele din strainatate, echivalate potrivit legii. D. Pentru a profesa in Romania, farmacistul trebuie sa posede o diploma eliberata de o institutie de invatamint din tara. E. Pentru a lucra in oficina, farmacistul nu are nevoie de diploma.
(pag. pag.1)
F2652195. Emulsiile multiple reprezint sisteme de administrare cu aciune prelungit prin administrare: A. intravenoas B. intramuscular C. subcutan D. oral E. parenteral
(pag. 463-464)
F2652196. Factorii care influeneaz stabilitatea emulsiilor: A. tipul emulsiei B. tensiunea interfacial C. gradul de hidratare D. sarcina electric E. tipul emulgatorului
1567
1568
Rezidentiat 2004
(pag. 465)
F2652197. Dup FR X conservarea emulsiilor se realizeaz: A. n recipiente bine nchise B. la rece C. ferit de lumin D. la temperatura de 8-15 C E. la temperatura camerei
(pag. 388)
F2652198. Alegerea emulgatorului depinde de: A. tipul de emulsie dorit B. natura substanei medicamentoase care trebuie emulsionat C. prezena unor electrolii D. diametrul picturilor fazei dispersate E. calea de administrare
(pag. 466)
F2652199. Omogenizarea emulsiilor la nivel industrial se realizez cu: A. mori coloidale B. ultrasunete C. omogenizatoare cu supap D. agitatoare mecanice E. amestectoare
(pag. 471-472)
F2652200. Tipul emulsiei poate fi determinat: A. prin evaluarea diametrului mediu al particulelor B. cu ajutorul numrtorului Coulter C. prin pstrare n cilindri gradai D. prin diluare E. conductometric
(pag. 474)
F2652201. Fenomene reversibile care se manifest la instabilitatea emulsiilor: A. sedimentare B. ecremare C. floculare D. coalescena E. dezemulsionarea
(pag. 466)
F2652202. n compoziia linimentelor intr: A. spunuri B. substane cu aciune analgezic C. substane cu aciune emolient D. substane cu aciune revulsiv E. substane cu aciune laxativ
(pag. 387)
F2652203. Dup teoria liu Bankroft, emulgatorul emulsioneaz: A. faza n care se dizolv
1568
1569
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. faza n care nu se dizolv faza intern faza extern ambele faze
(pag. 464)
1569
1570
Rezidentiat 2004
Tema nr. 53 Aplicatiile spectrofotometriei in IR la identificarea si dozarea medicamentelor

BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean Ed. Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

F1253001. Pentru determinrile cantitative n IR se alege: A. banda de absorbie caracteristic pentru fiecare compus B. oricare din benzile din spectru C. ntotdeauna banda caracteristic gruprii >C=O D. ntotdeauna banda caracteristic gruprii -C-OE. ntotdeauna prima band din spectru
(pag. 356)
F1253002. Referitor la identificarea unei substane cu ajutorul unei substane de referin, care din urmtoarele afirmaii nu este corect? A. ambele substane se pregtesc n acelai mod B. nregistrarea spectrelor n IR se face n aceleai condiii experimentale C. nu este necesar efectuarea spectrelor n IR n aceleai condiii experimentale D. maximele de absorbie ale celor dou substane trebuie s corespund ca poziie i intensitate E. dac apar abateri privind poziia maximelor, se aduc cele dou substane n aceeai stare de cristalizare i se refac spectrele
(pag. 363)
F1253003. Care dintre afirmaiile referitoare la reprezentarea grafic a unui spectru IR este corect? A. pe abscis se reprezint transmitana n procente B. pe abscis se reprezint numarul de und in cm-1 C. pe abscis se indic numerele de und in ordine cresctoare D. pe abscis se reprezint valoarea temperaturii la care se face determinarea E. nici una din afirmaiile de mai sus nu este corect
(pag. 358; 1038)
F1353004. Care dintre urmatoarele metode pot da spectre considerate ca o amprenta a moleculei: A. spectroscopia UV B. spectroscopia VIS C. spectroscopia de masa D. spectroscopia IR E. gaz-cromatografia
(pag. 354)
F1353005. Care dintre urmnatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in IR: A. trebuie sa fie complet transparenti B. se poate utiliza apa C. se poate utiliza tetraclorura de carbon D. se poate utiliza sulfura de carbon E. trebuie sa fie anhidri
(pag. 356)
1570
1571
Rezidentiat 2004
F1353006. IR apropiat se intinde pe intervalul: A. 0.8 2.5 m B. 0.8 25 m C. 2.5 50 m D. 25 - 50 m E. 50 - 1000 m
(pag. 353)
F1353007. Pentru obtinerea de probe solide in IR, prin pastilare, se utilizeaza: A. bromura de sodiu B. clorura de sodiu C. fluorura de calciu D. bromura de potasiu E. bromura de cesiu
(pag. 362)
F1353008. Regiunea spectrala IR apropiat a lungimilor de unda scurte (750-1100 cm-1) utilizeaza detectori cu: A. sulfura de plumb B. galiu C. siliciu D. arsen E. germaniu
(pag. 356)
F1353009. Sursa de radiatii IR este: A. lampa de argon B. lampa de xenon C. lampa Nernst D. lampa de hidrogen E. lumina alba
(pag. 357)
F1453010. Ce prob se utilizeaz pentru controlul rezoluiei unui spectrofotometru destinat domeniului spectral infrarou (IR) ? A. film de polistiren cu grosimea de 0,05 mm ; B. teflon n form de film subire, avnd grosimea de 0,05 mm ; C. policorur de vinil n form de film cu grosimea de 0,1 mm ; D. film de hidroxietil-celuloz (HEC) la grosime mai mic dect 0,1 mm ; E. film de polivinil-acetat cu grosime standardizat de 0,05 mm.
(pag. 363-364, [6] vol. II ;1034, [9])
F1453011. Condiia apariiei " benzilor de combinaie " n spectrele de absorbie nregistrate n domeniul infrarou (IR) este . . . A. simetria avansat a moleculelor probei ; B. simetria redus a moleculelor probei ; C. excitarea simultan a dou vibraii moleculare normale diferite ; D. coincidena frecvenei unei vibraii a moleculei probei analizate cu frecvena unei vibraii normale a moleculelor solventului utilizat ; E. coincidena frecvenei unei vibraii a moleculei probei analizate cu prima armonic superioar a altei vibraii normale a moleculelor solventului.
(pag. 356, [6] vol. II)
1571
1572
Rezidentiat 2004
F1453012. Condiia necesar i suficient ca o substan organic s prezinte absorbie n domeniul infrarou (IR) este ca . . . A. structura moleculelor substantei s conin cel puin 3 atomi ; B. structura moleculelor substanei s conin ce puin 2 atomi de hidrogen ; C. dipolmomentul electric al moleculelor substanei s sufere modificaii n timpul vibraiei ; D. moleculele substanei s aibe cel puin o legtur "pi" ; E. moleculele substanei s aib structur suficient de simetric nct s nu posede dipolmoment electric permanent.
(pag. 354, [6] vol. II)
F1453013. Domeniul spectral denumit regiune de amprent din spectrul infrarou mijlociu (IR) este cuprins ntre limitele . . . A. 0,8 2,0 micrometri (12500 5000 cm-1) ; B. 2,5 25 micrometri (4000 400 cm-1) ; C. 2,0 5,0 micrometri (5000 2000 cm-1) ; D. 7,7 15,4 micrometri (1300 650 cm-1) ; E. 4,0 7,7 micrometri (2500 1300 cm-1)
(pag. 355, [6] vol. II)
F1453014. Precizai care din urmtoarele substane, gazoase la 25 oC, este transparent (fr benzi de absorbie) n domeniul spectral asociat cu vibraii moleculare. A. dioxid de sulf (H2S) ; B. halotan (2-brom-2-clor-1,1,1-trifluoretan , BrClHC-CF3) ; C. clor (Cl2) ; D. dioxid de carbon (CO2) ; E. protoxid de azot (N2O).
(pag. 356, [6] vol. II)
F1453015. Regiunea spectral din domeniul infrarou (IR) care ofer cele mai multe informaii analitice structurale, inclusiv posibiliti de detecie i de identificare, este cuprins ntre limitele . . . A. 0,8 2,5 micrometri (12500 4000 cm-1) ; B. 2,5 25 micrometri (4000 400 cm-1) ; C. 25 50 micrometri (400 200 cm-1) ; D. 50 250 micrometri (200 40 cm-1) ; E. 250 333 micrometri (40 30 cm-1)
(pag. 353, [6] vol. II)
F1553016. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la radiaiile IR sunt adevrate? A. au lungimi de und mici; B. au energii mari; C. produc tranzacii electronice; D. produc tranzacii de vibraie; E. nu produc tranzacii de rotaie.
(pag. 354)
F1553017. Care dintre urmtoarele lungimi de und corespund regiunii spectrale Infrarou ndeprtat? A. 100 micrometri; B. 100 milimetri; C. 100 nanometri; D. 100 centimetri; E. 100 metri.
(pag. 353)
1572
1573
Rezidentiat 2004
F1553018. Care dintre urmtoarele molecule pot absorbi n IR? A. molecula de clor; B. molecula de oxigen; C. molecula de hidrogen; D. molecula de bioxid de carbon; E. molecula de azot.
(pag. 354)
F1553019. Metoda prin relexie difuz se utilizeaz prntru obinerea spectrelor IR ale: A. substanelor solide; B. substanelor lichide; C. substanelor gazoase; D. suspensiilor; E. vaporilor.
(pag. 365)
F1553020. Spectrometria Raman se poate utiliza pentru msurtori cantitative n cazul: A. solidelor; B. lichidelor; C. gazelor; D. plasmei; E. vaporilor saturai.
(pag. 379)
F1553021. Sursa de radiaii IR este constituit din: A. lamp cu vapori de mercur; B. bec electric; C. ceramic; D. crom; E. lamp cu halogeni.
(pag. 357)
F1553022. Transformarea radiaiei luminoase emise de sursa de radiaii IR ntr-un fascicul aproape monocromatic se realizeaz cu ajutorul: A. cuvelor; B. monocromatorul; C. amplificatorului; D. detectorului; E. nregistratorului.
(pag. 357)
F1653023. Ce reprezinta spectrul IR al unei substante? A. Tranzitii ce au loc sub actiunea unor radiatii cu lungimi de unda inferioare spectrului vizibil B. Tranzitii ce au loc sub actiunea unor radiatii cu lungimi de unda superioare undelor radio C. Spectrul corespunzator miscarii de translatie si rotatie ale atomilor (vibratii) D. Spectrul corespunzator miscarii de translatie si rotatie ale electronilor E. Spectrul corespunzator trecerii electronilor din starea de energie fundamentala in stare excitata
(pag. 353-356)
F1653024. Numarul de unda folosit in domeniul IR este o marime direct proportionala cu: A. Intensitatea luminii transmise B. Intensitatea luminii incidente
1573
1574
Rezidentiat 2004
C. Transmitanta substantei de analizat D. Lungimea de unda E. Frecventa
(pag. 1038, [FR X])
F1653025. Puterea de rezolutie a unui spectrofotometru in IR se realizeaza inregistrand spectrul IR al: A. Unei probe de analizat in nujol B. Unui film de polistiren C. Unei probe de analizat pastilata in bromura de potasiu D. Unei probe de analizat pastilata in clorura de sodiu E. Unei probe de analizat dizolvata in sulfura de carbon
(pag. 363-364)
F1653026. Radiatiile IR produc urmatoarele tranzitii: A. Electronice B. De rotatie pura C. De rotatie si electronice D. De vibratie si rotatie E. De vibratie si electronice
(pag. 354)
F1653027. Referitor la spectrometria in IR sunt corecte afirmatiile: A. Vibratiile de valenta (intindere) simetrice si asimetrice au o frecventa mai mare decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi B. Vibratiile de valenta (intindere) simetrice si asimetrice au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi C. Picurile de absorbtie in IR sunt mai putin ascutite decat cele din spectrele UV-VIS D. Molecula de dioxid de carbon nu absoarbe in IR E. Moleculele de azot, oxigen, clor sunt active in IR
(pag. 354-355)
F1653028. Unitatea de masura a numarului de unda se exprima de obicei in: A. Inversul centimetrului B. Metru C. Centimetru D. Hertz E. Micrometru
(pag. 1038, [FR X])
F2153029. In cazul spectrelor IR pentru gaze: A. se folosesc cuve in care gazul este amestecat in diferite proportii cu aerul B. se folosesc cuve cu apa in care este barbotat gazul C. se trece gazul timp de 15 minute peste o pastila de KCl anhidru D. se foloseste o cuva din care s - a evacuat aerul si se introduce gazul la presiunea potrivita E. nu se pot obtine spectre in IR pentru gaze
(pag. 363)
F2253030. Precizati care dintre afirmatiile urmatoare este corecta: A. pentru identificarea unei substante este bine sa se compare spectrul ei IR cu un "spectru standard similar" (de referinta) B. benzile de absorbtie ale diverselor grupari de atomi sunt aceleasi indiferent de vecinatatea altor grupe prezente in molecula C. picurile de absorbtie in UV-VIS sunt mai ascutite decat cele IR, identificarea facandu-se mai usor in primul
1574
1575
Rezidentiat 2004
caz D. benzile de absorbtie in IR sunt identice pentru compusii cu structura apropiata (din aceeasi clasa terapeutica) E. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR apropiat sunt considerate "amprente" si servesc la identificarea substantelor analizate
(pag. 355)
F2253031. Referitor la reprezentarea grafica a unui spectru IR, care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte? A. pe abscisa se reprezinta transmitanta in procente B. pe abscisa se reprezinta numarul de unda in cm-1 C. pe abscisa se indica numerele de unda in ordine crescatoare D. pe abscisa se reprezinta absorbanta in cm-1 E. pe abscisa se reprezinta temperatura la care se face determinarea
(pag. 1038)
F2253032. Pentru determinarile cantitative in IR se alege: A. banda de absorbtie caracteristica pentru fiecare compus B. oricare din benzile din spectru C. intotdeauna banda caracteristica gruparii >C=O D. intotdeauna banda caracteristica gruparii -OH E. intotdeauna prima banda din spectru
(pag. 356)
F2253033. Care dintre urmatoarele enunturi este corect? A. un spectru IR se obtine prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de transmitanta B. numarul de unda este o marime caractersitica spectrofotometriei IR C. unitatea de masura a numarului de unda este nm D. spectrofotometrele IR sunt astfel construite incat sa se obtina lumina monocromatica in intervalul 200nm la 400nm E. benzile de absorbtie caracteristice in IR pentru o substanta nu pot fi folosite decat pentru identificarea ei
(pag. 1038)
F2253034. Referitor la pregatirea probelor in spectrofotometria IR, care dintre afirmatiile de mai jos este corecta? A. spectrele IR se pot obtine doar pentru substantele aflate in stare solida B. substantele lichide se prelucreaz ca atare sau dupa o prealabila dizolvare C. substantele gazoase se pastileaza cu KBr D. substantele solide se dizolva in apa bidistilata E. substantele solide se prelucreaza numai sub forma de solutie
(pag. 362)
F2253035. Referitor la radiatiile IR, selectati enuntul incorect: A. pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie B. pentru ca o molecula sa poata absorbi radiatii in IR este necesara modificarea dipolmomentului sau C. pot produce tranzitii electronice D. moleculele de N2, O2 si Cl2 nu absorb radiatii in IR E. molecula de dioxid de carbon, poate avea un dipolmoment indus de excitatia de vibratie determinata de absorbtia radiatiilor in IR
(pag. 354)
F2253036. Referitor la spectrometria IR cu transformare Fourier este incorect enuntul: A. se bazeaza pe o operatie matematica ce permite trecerea de la un domeniu de masurare la altul
1575
1576
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
aduce avantajul unei cresteri importante a sensibilitatii aduce o imbunatatire apreciabila a rezolutiei si a vitezei de achizitie a rezultatelor se noteaza uzual FTIR dezavantajul FTIR este acela ca exista lumina parazita, iar lungimile de unda sunt calculate cu o precizie mai mica
(pag. 366 - 369)
F2353037. Piesa principala a interferometrului este: A. dispozitivul optic B. sursa IR C. oglinda mobila D. oglinda colimator E. detectorul
(pag. 368)
F2353038. Care dintre urmatoarele metode pot da spectre considerate ca o amprenta a moleculei: A. spectroscopia UV B. spectroscopia VIS C. spectroscopia de masa D. spectroscopia IR E. gaz-cromatografia
(pag. 354)
F2353039. Regiunea spectrala IR apropiat a lungimilor de unda scurte (750-1100 cm-1) utilizeaza detectori cu: A. sulfura de plumb B. galiu C. siliciu D. arsen E. germaniu
(pag. 356)
F2353040. Sursa de radiatii IR este: A. lampa de argon B. lampa de xenon C. ac Nernst D. lampa de hidrogen E. lumina alba
(pag. 357)
F2353041. Care dintre urmnatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la solventii utilizati in IR: A. trebuie sa fie complet transparenti B. se poate utiliza apa C. se poate utiliza tetraclorura de carbon D. se poate utiliza sulfura de carbon E. trebuie sa fie anhidri
(pag. 356)
F2353042. Pentru obtinerea de probe solide in IR, prin pastilare, se utilizeaza: A. bromura de sodiu B. clorura de sodiu C. fluorura de calciu
1576
1577
Rezidentiat 2004
D. bromura de potasiu E. bromura de cesiu
(pag. 362)
F2553043. Domeniul spectral IR apropiat este: A. mai srac n informai specifice dect cel mediu B. mai bogat n informai specifice dect cel mediu C. este egal cu cel mediu D. este mai des utilizat E. este mai puin utilizat
(pag. 365)
F2553044. Spectrele obinute n regiunea specteal IR medie sunt: A. incomplete B. nespecifice C. unice i complete D. duble E. simple
(pag. 363)
F2553045. Pentru identificarea unei substane se compar spectrul IR al acesteia cu: A. spectre similare combinate B. spectrul standard similar C. spectrle electronice D. spectre diferite E. spectre simple
(pag. 365)
F2553046. Solvenii utilizai n spectrifotometria n IR trebuie s fie: A. apa B. complet incolori i anhidrii C. opalesceni D. bayici opallesceni E. acizi opalesceni
(pag. 356)
F2553047. Probele solide n spectrofotometria n IR se aplic sub form de: A. past, comprimat de KBr, topitur B. soluie limpede C. pulbere D. comprimate KI E. comprimate NaBr
(pag. 357)
F2553048. Dei ficare tip de grupare funcional absoarbe la lungimi de und caracteristice, valoarea constantei de for "k" variaz pentru acelai tip de legtur: A. puin B. mult C. deloc D. regulat E. neregulat
(pag. 357)
1577
1578
Rezidentiat 2004
F2553049. n cadrul spectrometriei n IR, dei ficare tip de grupare funcional absoarbe la lungimi de und caracteristice, valoarea constantei de for "k" variaz: A. mult pentru acelai tip de legtur B. puin pentru acelai tip de legtur C. nu variaz D. n mod normal E. n mod exagerat
(pag. 359)
F2553050. Msurtorile prin transrelexie n IR se pot utiliza pentru : A. nregistrarea spectrelor lichidelor diluate sau nu B. nregistrarea spectrelor substanelor gazoase C. nregistrarea spectrelor compuilor polimorfi D. nregistrarea spectrelor substanelor amorfe E. nregistrarea spectrelor izotopilor
(pag. 366)
F2553051. Hidrocarburile saturate au spectre de absorbie n IR : A. complexe B. complicate C. suprapuse D. simple E. cu picuri foarte multe
(pag. 358)
F2553052. n cazul hidrocarburilor saturate, spectrele IR nu prezint: A. picuri rare B. interferene C. spaii nguste D. picuri puine E. benzi specifice legturilor simple
(pag. 358)
F2553053. Regiunea spectrl IR ndeprtat corespunde lungimii de und: A. 0,001 - 10 nm B. 10 - 200 nm C. 0,1 - 100 cm D. 400 - 750 nm E. 50 - 1000 m
(pag. 353)
F2553054. Regiunea spectral IR apropiat corespunde lungimii de und : A. 0,1 - 100 cm B. 1 - 1000 mm C. 50 - 1000 m D. 200 - 400 nm E. 0,75 - 2,5 m
(pag. 535)
F2553055. Pentru ca o molecul s poat absorbii radiaii IR este necesar modificarea : A. structurii B. lungimii de und
1578
1579
Rezidentiat 2004
C. temperaturii D. presiunii E. dipolmomentului su
(pag. 354)
F2653056. FR X, controleaz mrimea particulelor dintr-o mas de suspensie care conine aproximativ: A. 10 mg substan activ suspendat B. 100 mg substan activ suspendat C. 10 g substan activ suspendat D. 5 g substan activ suspendat E. 25 g substan activ suspendat
(pag. 893)
F2653057. Volumul de sedimentare a suspensiilor are valori ntre: A. 0-10 B. 1-10 C. 0-1 D. 1-100 E. 0-100
(pag. 478)
F2653058. La suspensii odat cu creterea concentraiei fazei solide, viteza de sedimentare: A. crete B. scade C. nu este influenat D. crete linear E. crete numai peste o anumit concentraie
(pag. 477)
F2653059. Ageni tensioactivi neionici folosii la obinerea suspensiilor floculate: A. Tween B. Laurilsufat de sodiu C. Spunuri alcaline D. Spunuri metalice E. Carboximetilceluloz sodic
(pag. 479)
F2653060. Tehnica prin care se obin particule cu un grad avansat de dispersie la prepararea suspensiilor defloculate se numete: A. pulverizare B. mrunire C. radere D. micronizare E. mcinare
(pag. 479)
F2653061. Intensitatea radiaiei IR n spectrofotometria IR cu transformare Fourier variaz cu: A. pH-ul mediului B. temperatura i lungimea de und C. presiunea D. fora ionic a mediului E. concentraia analitului
1579
1580
Rezidentiat 2004
(pag. 369 vol.2)
F2653062. Spectrul de absorbie n IR se obine grafic prin reprezentarea: A. transmitanei n procente n funcie de numrul de und B. transmitanei n procente n funcie de lungimea de und C. absorbanei n funcie de lungimea de und D. transmitanei n procente n funcie de concentraia analitului E. absorbanei n funcie de concentraia analitului
(pag. 1038 FR X)
F2653063. Numrul diferit de benzi de absorbie ntre dou spectre IR ce corespund unor structuri chimice identice, nregistrate n aceleai condiii, se datoreaz: A. concentraiei diferite a probelor B. simetriei moleculelor C. enantiomeriei D. polimorfismului E. zgomotului de fond al spectrofotomerului IR
(pag. 354, 365 vol.2)
F2653064. Numrul de und folosit n domeniul spectral IR este: A. raportul ntre intensitatea radiaiei incidente i a radiaiei transmise B. o mrime direct proporional cu transmitana C. o mrime proporional cu frecvena D. o mrime direct proporional cu lungimea de und E. o mrime a crei unitate de msur este centrimetrul
(pag. 1038 FR X)

F1253065. Benzile de absorbie n IR: A. sunt caracteristice pentru fiecare substan B. pot fi folosite pentru identificare C. pot caracteriza doar substane medicamentoase cu OH fenolic D. cu ajutorul lor se pot identifica doar anumite structuri generale ce prezint acelai tip de legturi E. pot fi folosite pentru dozare
(pag. 1029)
F1253066. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la radiaiile IR sunt corecte? A. au lungimi de und relativ mari i energii mici B. produc tranziii electronice C. produc numai tranziii de vibraie D. produc tranziii de vibraie E. produc tranziii de rotaie
(pag. 354)
F1253067. Domeniul spectral IR este urmtorul: A. 200-400 nanometri B. 200-600 nanometri C. 400-800 nanometri D. 750-1000 nanometri E. 0.75-1.00 micrometri
1580
1581
Rezidentiat 2004
(pag. 353)
F1253068. n IR substanele cu structuri necunoscute se identific astfel: A. pe baza benzilor din spectru caracteristice pentru diferitele grupri funcionale B. prezint un maxim de absorbie datorat structurii n ansamblu C. prezint un minim de absorbie datorat structurii n ansamblu D. nu se pot identifica substane necunoscute pe aceast cale E. compararea spectrului IR al substanei necunoscute cu spectrul IR al substanei presupuse
(pag. 358-361)
F1253069. n spectrometria IR cei mai utilizai diluani (solizi, lichizi) ai probelor sunt: A. KBr B. parafin lichid C. ap D. tetraclorur de carbon E. nujol
(pag. 356; 362-363)
F1253070. nregistrarea spectrelor IR se poate face prin transmisie sau reflexie. Referitor la cele dou metode sunt corecte afirmaiile: A. metoda prin transmisie se utilizeaz de obicei pentru probe lichide B. metoda prin reflexie se utilizez pentru substane solide C. n cazul probelor lichide pot s apar modificri datorate temperaturii D. nregistrarea spectrelor pentru probele solide nu este influenat de dimensiunile particulelor E. nici o afirmaie nu este corect
(pag. 365)
F1253071. Pentru ca o molecul s poat absorbi n IR, ea trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s aib o structur de dipol B. s fie perfect simetrice i s nu prezinte dipolmoment C. perioada de vibraie trebuie s fie n faz cu perioada de oscilaie a radiaiei IR incidente D. cantitatea de energie a radiaiei IR trebuie s fie permis de restriciile cuantice, pentru a fi posibil absorbia acestei energii de ctre o molecul E. s fie perfect transparent n IR
(pag. 354-355)
F1253072. Pentru dozrile n IR, n cuve de KBr, probele pot fi sub form de: A. soluii apoase B. soluii alcoolice C. solveni organici D. disulfur de carbon E. solveni care conin 25% ap
(pag. 356)
F1253073. Pentru identificarea unei substane medicamentoase n IR: A. probele se pregtesc numai n topitur B. probele se pregtesc numai dispersate n KBr C. probele se pregtesc n soluie, suspensie sau stare solid D. se alege o band caracteristic din spectru E. ntotdeauna se alege aceeai band pentru orice substan
(pag. 356; 362-363)
1581
1582
Rezidentiat 2004
F1253074. Referitor la analiza n domeniul IR apropiat sunt corecte afirmaiile: A. este o tehnic util pentru identificarea substanelor organice n special B. spectrele IR depind de polimorfismul substanelor C. spectrele IR depind de balana hidrofil-lipofil a moleculei D. spectrele IR depind solvenii reziduali (de sintez, prelucrare, purificare) E. poate fi aplicat tuturor substanelor chimice
(pag. 365)
F1253075. Referitor la spectrometria IR sunt corecte urmtoarele afirmaii: A. spectrele obinute n regiunea spectral IR medie pot fi considerate ca "amprente" ale substanelor analizate B. spectrele obinute n regiunea spectral IR medie nu pot fi utilizate la identificarea substanelor medicamentoase C. pentru identificarea unei substane se compar spectrul ei IR cu un spectru similar efectuat pe o substan de referin D. picurile de absorbie sunt mai largi dect cele din spectrele electronice (UV-VIS) E. picurile de absorbie sunt mai ascuite dect cele din spectrele electronice (UV-VIS), uurnd identificarea substanelor analizate
(pag. 355)
F1253076. Un spectru IR se poate realiza pentru probe n: A. topitur B. soluie C. gaz D. emulsie E. pastile
(pag. 362;1029-1030)
F1353077. Caracteristicile spectroscopiei IR cu transformare Fourier: A. sensibilitate crescuta B. rezolutie scazuta C. viteza de achizitie a rezultatelor crescuta D. nu exista lumina parazita E. lungimea de unda este calculata cu precizie mica
(pag. 369)
F1353078. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte privitor la spectroscopia IR: A. vibratiile de valenta au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi B. picurile din spectrele electronice UV-VIS sunt mai ascutite decat cele de absorbtie in IR C. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice D. picurile de absorbtie au intensitatea invers proportionala cu concentratia fiecarei specii chimice analizate E. regiunea spectrala de amprenta este cuprinsa intre 6 m 15 m
(pag. 355)
F1353079. Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR: A. oxigen B. azot C. bioxid de carbon D. cloretena E. clor
(pag. 354)
F1353080. Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de:
1582
1583
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. temperatura pH concentratie lungimea de unda presiune
(pag. 369)
F1353081. Metodele prin reflexie difuza: A. se utilizeaza pentru probe de lichide diluate B. se utilizeaza pentru probe de lichide concentrate C. se utilizeaza pentru probe solide D. utilizeaza o sonda cu fibra optica E. tine cont de granulometria probei
(pag. 365)
F1353082. Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa aiba structura de dipol B. perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente C. sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR D. cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice E. sa fie perfect simetrica
(pag. 354)
F1353083. Pentru verificarea zgomotului de fond al spectrofotometrului IR se utilizeaza ca etaloane: A. polistirenul B. patratele de ceramica alba reflectante C. rasini termoplastice reflectante D. oxizii pamanturilor rare E. rasini schimbatoare de ioni
(pag. 366)
F1353084. Principiul spectroscopiei IR cu transformare Fourier cuprinde: A. proba este supusa luminii infrarosii monocromatice B. se masoara energia fiecarei radiatii absorbite de proba C. se obtine un spectru dependent de frecventa D. se utilizeaza pentru determinari cantitative folosind cantitati foarte mari de proba E. se obtine un spectru dependent de numarul de unda
(pag. 367)
F1353085. Radiatiile IR: A. au lungimi de unda mai mari B. au lungimi de unda mai mici C. implica energii mai mici D. pot produce tranzitii electronice E. pot produce tranzitii de vibratie
(pag. 354)
F1453086. Pecizai care din substanele listate mai jos nu prezint nici o band de absorbie n regiunea spectral infraroie cuprins ntre 3600 2700 cm-1. A. acid acetilsalicilic (C9H8O4); B. cloranil (C6O2Cl4); C. sulfur de carbon (CS2);
1583
1584
Rezidentiat 2004
D. nicotinamida (C6H6N2O); E. fenazona (C11H12N2O).
(pag. 258-259, [6] vol. II)
F1453087. Spectrele de absorbie n domeniul infrarou (IR) ale dou substane cu formule moleculare identice (izomeri) sunt nregistrate n form de comprimat de bromur de potasiu (KBr) la acelai regim de lucru al spectrofotometrului. Cele dou spectre prezint totui numr diferit de benzi de absorbie. Diferena dintre cele dou spectre se pot datora faptului c . . . A. la cele dou nregistrri au fost incluse cantiti diferite de prob n comprimatul de bromur de potasiu ; B. aceeai substan chimic n cele dou probe au avut forme de cristalizare diferite (polimorfism) ; C. moleculele celor dou probe prezentau chiralitate (asimetrie molecular) iar cele dou probe conineau enantiomeri diferii ai structurii moleculare ; D. comprimatele de bromur de potasu, n care au fost incluse probele, au fost executate la presiuni diferite ; E. cele dou probe conineau molecule izomere cu tipuri de legturi chimice diferite i grad de simetrie diferit.
(pag. 363 ; 365, [6] vol. II)
F1453088. Termenul de "nujol", utilizat n practica spectrofotometriei de absorbie n domeniul infrarou (IR) se refer la . . . A. o tehnic de pregtire a probei n vederea nregistrrii spectrului IR ; B. o tehnic de analiz cantitativ a unei componente dintr-o prob complex pe baza unei benzi de absorbie caracteristic a componentei de interes ; C. fenomenul de modificare progresiv a liniei de baz (linia din spectru IR corespunztoare transmisiei de 100 %) n timpul nregistrrii spectrului de absorbie ; D. dedublarea benzilor de absorbie datorit efectului izotopic ; E. includerea probei n ulei de parafin obinnd o suspensie.
(pag. 356, [6] vol. II)
F1553089. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la radiaiile IR sunt reale: A. au lungimi de und mari; B. au lungimi de und mici; C. au energii mari; D. au energii mici; E. produc tranzacii electronice.
(pag. 354)
F1553090. Care dintre urmtoarele categorii de vibraii aparin vibraiilor unghiulare de deformare? A. vibraii de ntindere; B. vibraii de forfecare; C. vibraii de balansare; D. vibraii de torsiune; E. vibraii de rotaie n plan.
(pag. 354)
F1553091. Care dintre urmtoarele substane se pot utiliza pentru confecionarea surselor de radiaii n FTIR? A. oxizi de zirconiu i lantanide; B. sulfura de carbon; C. carbura de siliciu; D. clorura de etil; E. vaporii de mercur.
(pag. 369)
F1553092. Care dintre urmtorii solveni pot fi folosii n obinerea spectrelor IR? A. acetat de plumb;
1584
1585
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. nujol; tetraclorura de carbon; sulfura de carbon; azotatul de argint
(pag. 356)
F1553093. Controlul spectrometrului IR const n verificarea: A. lmpii cu vapori de mercur; B. scalei lungimilor de und; C. repetabilitii lungimilor de und; D. repetabilitii rspunsului; E. zgomotului de fond al spectrometrului.
(pag. 366)
F1553094. Cuvele utilizate n spectrometria IR pot fi confecionate din: A. cuar; B. NaCl; C. NaBr; D. KBr; E. CsBr.
(pag. 357)
F1553095. n general, pentru nregistrarea spectrelor IR se utilizeaz un spectrometru cu: A. un fascicul; B. dou fascicule; C. trei fascicule; D. patru fascicule; E. cinci fascicule.
(pag. 357)
F1553096. Pentru trasarea spectrelor IR ale gazelor, se utilizeaz uneori un gaz vector care poate fi: A. vapori de ap; B. neon; C. bioxid de carbon; D. argon; E. oxid de azot.
(pag. 363)
F1553097. Pentru trasarea spectrelor IR, n domeniul 4000 - 600 1/cm, proba se: A. introduce n aparat n stare brut; B. introduce n aparat dup divizare; C. suspend n nujol; D. pastilez n bromur de potasiu; E. se dizolv n ap.
(pag. 357)
F1653098. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la domeniul spectral IR: A. Domeniul spectral IR de interes analitic este cuprins intre 2,5 - 15 micrometri (4000 cm-1 - 650 cm-1) B. Pentru analizele structurale intereseaza IR indepartat C. Domeniul IR apropiat este utilizat pentru determinari calitative D. Domeniul IR apropiat este utilizat pentru determinari cantitative E. Domeniul IR indepartat este utilizat in cercetare
1585
1586
Rezidentiat 2004
(pag. 353)
F1653099. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la inregistrarea spectrelor in IR apropiat: A. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor solide, dupa dizolvare B. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda prin transmisie in cazul probelor lichide C. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor lichide D. Spectrul IR se inregistreaza prin metoda reflexiei difuze in cazul probelor solide E. Transreflexia este o metoda de inregistrare a spectrului IR atat pentru probe lichide cat si pentru cele solide
(pag. 365-366)
F1653100. Care din substantele enumerate mai jos pot fi utilizate ca solventi in IR? A. Metanolul B. Benzenul C. Tetraclorura de carbon perfect uscata D. Apa E. Sulfura de carbon perfect uscata
(pag. 356)
F1653101. Cu privire la aplicatiile spectrofotometriei in IR in controlul medicamentelor care din afirmatiile de mai jos sunt corecte? A. Se utilizeaza in special pentru determinarea cantitativa B. Este o metoda sigura de identificare a substantelor organice C. Constituie un criteriu de puritate a unei substante D. Este o metoda importanta de cercetare a structurii substantelor E. Este utilizata mai ales pentru identificarea substantelor organice, inclusiv medicamentoase, dupa distrugerea integritatii moleculelor
(pag. 356-382)
F1653102. Pentru ca o molecula sa absoarba in IR este necesar: A. Sa aiba o structura de dipol sau sa o poata dobandi prin excitatie cu radiatii IR B. Cantitatea de energie a radiatiilor IR sa fie permisa de restrictiile cuantice C. Prezenta in molecula a unui carbon asimetric D. Perioada de vibratie sa fie in faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente E. Prezenta in molecula a unor grupari cromofore
(pag. 354)
F1653103. Printre componentele unui spectrofotometru de absorbtie in IR se numara: A. Camera de ionizare B. Dispozitiv port-cuva C. Monocromator D. Amplificator/detector E. Sursa de radiatii IR
(pag. 357)
F1653104. Probele supuse determinarilor in IR se pregatesc sub forma de: A. Solutii in solventi transparenti si perfect anhidri B. Suspensii in nujol C. Solutii in metanol sau etanol D. Dispersii (sub forma de comprimate) in bromura de potasiu E. Pelicule
(pag. 356-362)
F1653105. Spectrele in IR depind de o serie de insusiri ale substantelor printre care se numara:
1586
1587
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Polimorfismul Marimea particulelor Solventii reziduali Umiditatea Indicele de aciditate
(pag. 365)
F1653106. Un spectru in IR al unei substante reprezinta: A. O proprietate chimica B. O proprietate fizica C. O proprietate fizica ce permite stabilirea structurii substantei D. O proprietate ce permite stabilirea identitatii si puritatii unei substante E. O "amprenta" a acesteia
(pag. 354-355)
F2153107. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. radiatiile IR au lungimi de unda mai mari si implicit energii mai mici B. radiatiile IR au lungimi de unda mai mici si implicit energii mai mari C. radiatiile IR nu pot produce tranzitii electronice D. radiatiile IR pot produce tranzitii electronice E. radiatiile IR pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
(pag. 354)
F2153108. Domeniul spectral in IR este urmatorul A. 10 - 200 nm B. 200 - 400 nm C. 2,5 - 50 microni D. 50 - 1000 microni E. 0,75 - 2,5 microni
(pag. 353)
F2153109. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice nu potavea un dipolmoment si deci nu absorb in IR B. moleculele de azot, oxigen, clor, perfect simetrice pot avea un dipolmoment si deci absorb in IR C. apa absoarbe puternic in IR D. molecula de dioxid de carbon (desi simetrica) poate avea un dipolmoment, indus de excitarea de vibratie determinata de absorbtia in IR E. spectrofotometria in IR este utilizata mai ales pentru identificare si mai putin pentru dozare
(pag. 354,355,356)
F2153110. Referitor la domeniul spectral in IR: A. este intre 0,75microni si 1000 microni B. este intre 1000 si 0 1/cm C. este intre 200 si 400 nm D. nu este intre 0,1 si 100 nm E. are frecventa mai mare decat razele X fiind extrem de toxic
(pag. 353)
F2153111. Referitor la rediatiile in IR: A. au lungimi de unda mai mari si pot produce tranzitii electronice B. au lungimi de unda mai mici si nu pot produce tranzitii electronice C. au lungimi de unda mai mari si energii mai mici
1587
1588
Rezidentiat 2004
D. au lungimi de unda mai mari si nu pot produce tranzitii electronice E. nu pot produce tranzitii de vibratie si de rotatie
(pag. 354)
F2153112. Referitor la spectrele IR sunt corecte afirmatiile: A. picurile obtinute sunt late si rotunde B. picurile obtinute sunt ascutite si inguste C. spectrele din zona IR medie sunt incomplete si uneori lipsesc cu desavarsire D. spectrele din zona IR medie sunt complete si unice fiind considerate amprente ale substantelor E. pentru identificarea unei substante este nevoie sa se analizeze spectrul portiunii specifice fiecarui atom din molecula
(pag. 355)
F2153113. La obtinerea spectrelor in IR solventul: A. nu implica probleme deosebite B. alegerea lui este o problema majora deoarece trebuie sa fie anhidru C. trebuie sa fie pur, cu molecula simpla si opac D. apa nu absoarbe in IR si se foloseste foarte des E. cel mai des se folosesc CCl4 si CS2 perfect uscate
(pag. 356)
F2153114. In cazul spectrelor in IR pentru lichide: A. se realizeaza o pelicula care se mentine intre 2 placi B. se aduce lichidul intr - o cuva din sticla obisnuita C. se aduce lichidul intr - o cuva speciala transparenta la radiatiile IR D. nu se pot realiza in IR spectre pentru lichide E. se pot realiza in IR spectre pentru lichide doar daca acestea sunt amestecate cu apa
(pag. 362)
F2153115. In cazul spectrelor pentru solide: A. nu se pot realiza spectre IR pentru solide B. nu se pot realiza spectre IR pentru solide decat daca substanta este solubila in apa si da o solutie limpede C. se pot obtine spectre IR daca solidul se poate dizolva intr - un lichid convenabil D. se pot obtine spectre IR daca solidul se poate dispersa intr - un solid convenabil E. se pot obtine spectre IR daca solidul poate fi transformat intr - o pelicula intre 2 placi transparente pentru raze IR
(pag. 362)
F2153116. Care afirmatii sunt incorecte: A. analitul nu se identifica cu o substanta de referinta B. analitul si substanta de referinta trebuie sa fie cercetate concomitent si in conditii identice C. pentru analit si substanta de referinta se accepta abateri ale maximelor de absorbtie ca intensitate dar nu ca pozitie D. daca apar deosebiri majore se schimba substanta de referinta cu o alta substanta de referinta de la alta firma E. daca apar abateri se aduc analitul si substanta de referinta in acceasi stare de cristalizare
(pag. 363)
F2153117. La inregistrarea spectrelor in IR - apropiat se foloseste: A. metoda prin transmisie B. metoda prin transpunere C. metoda prin reflexie - refractie D. metoda prin refractie difuza
1588
1589
Rezidentiat 2004
E. metoda prin reflexie difuza
(pag. 365)
F2153118. In cazul unei determinari spectrofotometrice in IR se au in vedere: A. verificarea lungimii de unda (400 - 600 nm) B. repetabilitatea lungimilor de unda C. repetabilitatea raspunsului pentru etaloanele de dilutie in apa pura spectral D. zgomotul de fond al spectrofotometrului folosind un etalon de refractie E. zgomotul de fond al spectrofotometrului
(pag. 366)
F2153119. Identificarea substantelor cu structuri necunoscute, prin spectrofotometria in IR, se poate face prin: A. atribuirea benzilor diferitelor grupari functionale B. compararea intensitatii si frecventei picurilor obtinute C. compararea spectrului substantei de determinat cu datele de referinta existente in bibliotecile de spectre D. compararea timpilor de retentie obtinuti E. compararea spectrului substantei de determinat cu cel al substantei de referinta obtinut in aceleasi conditii
(pag. 358)
F2153120. Probele de substante solide utilizate in determinarile IR se pot pregati: A. in solutie B. in suspensie C. in emulsie D. in stare gazoasa E. in topitura
(pag. 362)
F2253121. Referitor la radiatiile IR sunt corecte afirmatiile: A. au in general lungimi de unda mari si energii mici B. pot produce tranzitii electronice C. pot produce tranzitii de vibratie D. pot produce tranzitii de rotatie E. nu pot produce tranzitii de rotatie
(pag. 354)
F2253122. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt incorecte? A. moleculele care prezinta dipolmoment nu absorb radiatii IR B. absorb in IR moleculele care au o structura de dipol C. absorb in IR moleculele care pot dobandi o structura de dipol prin excitatii cu radiatii IR D. numai moleculele perfect simetrice pot sa absoarba in IR E. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice, de aceea ele pot fi considerate ca "amprente" ale substantelor analizate
(pag. 354-355)
F2253123. Benzile de absorbtie in IR: A. sunt caracteristice pentru fiecare substanta B. se pot utiliza pentru identificarea substantelor medicamentoase C. se pot utiliza numai pentru dozarea substantelor medicamentoase D. se pot utiliza atat pentru identificarea cat si pentru dozarea substantelor medicamentoase E. permit numai identificarea unor structuri generale care prezinta acelasi tip de legaturi in molecula
(pag. 355-356)
1589
1590
Rezidentiat 2004
F2253124. Referitor la domeniul spectral infrarosu, IR, care din urmatoarele afimatii sunt corecte? A. se intinde de la 780 nanometri pana la 300 micrometri B. pentru determinarile analitice se utilizeaza tot domeniul spectral IR C. se imparte in 3 regiuni spectrale si anume: IR apropiat, IR mediu si IR indepartat D. se imparte in 3 regiuni spectrale: ultarviolet, vizibil si infrarosu E. se intinde de la 100 nanometri pana la 100 cm
(pag. 353)
F2253125. Referitor la utilizarea spectroscopiei in IR, sunt corecte afirmatiile: A. este utilizata in special pentru identificarea substantelor medicamentoase organice B. se utilizeaza la identificarea substantelor anorganice C. se utilizeaza in special pentru dozarea substantelor medicamentoase D. se utilizeaza mai putin pentru dozarea substantelor medicamentoase E. toate substantele medicamentoase pot fi identificate si dozate prin metode spectroscopice in IR
(pag. 354)
F2253126. Care dintre urmatoarele elemente intra in componenta unui spectrofotometru IR? A. monocromator B. cuve de cuart C. sursa de radiatii D. detector termic E. detector refractometric
(pag. 357)
F2253127. Referitor la solventii utilizati in spectrofometria IR, care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte? A. pot fi utilizati orice solventi de puritate analitica B. se utilizeaza solventi perfect anhidri C. pot contine un maxim de 10% apa D. se utilizeaza solventi transparenti in domeniul IR E. probele se dizolva in metanol
(pag. 356)
F2253128. Care dintre urmatorii diluanti pot fi utilizati in spectrofotometria IR? A. tetraclorura de carbon B. metanol de puritate analitic C. disulfura de carbon D. bromura de potasiu E. apa pentru preparate injectabile
(pag. 356)
F2253129. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prelucrarea probelor in spectrofotometria IR sunt incorecte? A. probele solide se dizolva in solventi transparenti pentru IR B. probele solide se disperseaza in parafina lichida sau nujol C. probele solide se prelucreaza cu celuloza microcristalina sub forma de pastile D. probele gazoase se dilueaza cu nujol E. probele solide se prelucreaz cu KBr sub form de pastile
(pag. 362-363)
F2253130. Selectati enunturile corecte referitoare la domeniul spectral infrarosu: A. este un domeniu mai larg decat cel UV-VIS
1590
1591
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
pentru analizele structurale intereseaza numai regiunea IR apropiat din punct de vedere analitic intereseaza regiunea IR - medie domeniul IR indepartat este utilizat mai ales in cercetare regiunea IR apropiat este cea mai bogata in informatii analitice
(pag. 353)
F2253131. Referitor la spectrometria in IR sunt corecte enunturile: A. spectrul IR poate fi considerat o "amprenta" a moleculei studiate B. radiatiile IR au energii mari si implicit lungimi de unda mici C. este utilizata pentru identificarea substantelor organice medicamentoase D. este o metoda utilizata mai putin pentru determinari cantitative E. este o metoda care distruge integritatea moleculelor
(pag. 354)
F2253132. Selectati enunturile incorecte referitoare la obtinerea spectrelor IR: A. solventii utilizati trebuie sa fie complet transparenti in IR B. solventii utilizati trebuie sa fie anhidri C. spectrele IR se inregistreaza cu ajutorul unui spectrofotometru cu patru fascicule (doua pentru proba si doua pentru referinta) D. sursa de radiatii in IR este un "ac Nernst" de ceramica E. cuvele de cuart sunt transparente la radiatiile IR
(pag. 356)
F2253133. Spectrometria de difuzie Raman: A. ofera aceleasi informatii ca si spectrometria IR-mediu B. utilizeaza o sursa de lumina monocromatica mai intensa C. pentru analize Raman poate fi utilizat un spectrofotometru FTIR D. spectrele Raman sunt mai bogate in benzi decat cele IR E. se pot studia probe aduse in solutie apoasa
(pag. 373 - 375)
F2353134. Hidrocarburile saturate au: A. spectre de absorbtie in IR simple B. spectre de absorbtie in IR complexe C. picurile spectrelor in IR putine si rare D. picurile spectrelor in IR dese E. legaturi simple C-C si C-H
(pag. 358)
F2353135. Pregatirea probei pentru inregistrarea spectrelor IR prin reflexie multipla necesita: A. dizolvarea substantei intr-un solvent potrivit, intr-o concentratie adecvata, ce se introduce intr-o cuva transparenta la raze IR B. depunerea substantei solide pe o placa de clorura de sodiu C. dizolvarea substantei intr-un solvent potrivit si evaporarea pe o placa de bromoiodura de taliu D. triturarea substantei cu bromura de potasiu sau clorura de potasiu fin pulverizate si uscate E. depunerea substantei solide pe o placa de bromoiodura de taliu astfel incat sa se asigure un contact omogen cu placa
(pag. 363)
F2353136. Surse luminoase in FTIR: A. bara de carbura de siliciu B. filament gros C. lampa de deuteriu
1591
1592
Rezidentiat 2004
D. bastonas scobit, confectionat dintr-un amestec de oxizi de zirconiu si lantanide E. lampa de hidrogen
(pag. 369)
F2353137. Metoda prin transmisie in IR are urmatoarele caracteristici: A. se utilizeaza pentru probe lichide B. se poate lucra si prin imersia unei sonde de fibra optica C. proba se introduce intr-o cuva transparenta pentru radiatii din regiunea IR apropiat D. proba se introduce intr-o cuva transparenta pentru radiatii din regiunea IR indepartat E. cuva cu proba se introduce intr-un reflector metalic sau din oxid de titan care nu dau spectre in IR apropiat
(pag. 365-366)
F2353138. Care dintre urmatoarele substante se pot identifica conform FR X prin spectroscopie IR: A. oxid de zinc B. rifampicina C. bicarbonat de sodiu D. clorura de sodiu E. clorhidrat de propranolol
(pag. 668, 676, 799, 828, 972)
F2353139. Radiatiile IR: A. au lungimi de unda mai mari B. au lungimi de unda mai mici C. au energii mai mici D. pot produce tranzitii electronice E. pot produce tranzitii de vibratie
(pag. 354)
F2353140. Care dintre urmatoarele molecule pot absorbi in IR: A. oxigen B. azot C. bioxid de carbon D. cloretena E. clor
(pag. 354)
F2353141. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte privitor la spectroscopia IR: A. vibratiile de valenta au o frecventa mai mica decat vibratiile de deformare ale acelorasi grupe de atomi B. picurile din spectrele electronice UV-VIS sunt mai ascutite decat cele de absorbtie in IR C. spectrele obtinute in regiunea spectrala IR medie sunt complete si unice D. picurile de absorbtie au intensitatea invers proportionala cu concentratia fiecarei specii chimice analizate E. regiunea spectrala de amprenta este cuprinsa intre 6 m 15 m
(pag. 355 - 356)
F2353142. Principiul spectroscopiei IR cu transformare Fourier cuprinde: A. proba este supusa luminii infrarosii monocromatice B. se masoara energia fiecarei radiatii absorbite de proba C. se obtine un spectru dependent de frecventa D. se utilizeaza pentru determinari cantitative folosind cantitati foarte mari de proba E. se obtine un spectru dependent de numarul de unda
(pag. 367)
1592
1593
Rezidentiat 2004
F2353143. Caracteristicile spectroscopiei IR cu transformare Fourier: A. sensibilitate crescuta B. rezolutie scazuta C. viteza de achizitie a rezultatelor crescuta D. nu exista lumina parazita E. lungimea de unda este calculata cu precizie mica
(pag. 369)
F2353144. Pentru ca o molecula sa poata absorbi in IR trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa aiba structura de dipol B. perioada de vibratie trebuie sa fie in opozitie de faza cu perioada de oscilatie a radiatiei IR incidente C. sa poata dobandi o structura de dipol prin excitatie cu radiatii IR D. cantitatea de energie a radiatiei IR trebuie sa fie permisa de restrictiile cuantice E. sa fie perfect simetrica
(pag. 354 - 355)
F2353145. Metodele prin reflexie difuza: A. se utilizeaza pentru probe de lichide diluate B. se utilizeaza pentru probe de lichide concentrate C. se utilizeaza pentru probe solide D. utilizeaza o sonda cu fibra optica E. tine cont de granulometria probei
(pag. 365)
F2353146. Pentru verificarea zgomotului de fond al spectrofotometrului IR se utilizeaza ca etaloane: A. polistirenul B. patratele de ceramica alba reflectante C. rasini termoplastice reflectante D. oxizii pamanturilor rare E. rasini schimbatoare de ioni
(pag. 366)
F2353147. Intensitatea radiatiei in spectrometria IR cu transformare Fourier depinde de: A. temperatura B. pH C. concentratie D. lungimea de unda E. presiune
(pag. 369)
F2553148. Dac doi compui identici prezint n spectrele lor n IR diferene ale poziiei i intensitii relative a benzilor, farmacopeea recomand: A. recristalizarea ambilor compui din solvent B. repetare determinrii pe probe n stare solid C. dizolvarea probelor n acelai solvent i efectuarea spectrelor n aceleai condiii D. schimbarea metodei de determinare E. aplicarea aceleiai metode
(pag. 363)
F2553149. Care din urmtoarele substane medicamentoase se identific prin spectrofotometrie n IR: A. hidrocortizonul B. hidrocortizonul acetat
1593
1594
Rezidentiat 2004
C. hidrocortizonul hemisuccinat D. dextranul 70 E. simvastatina
(pag. 371)
F2553150. Identificarea omologilor aceleai clase prin spectrofotometrie n IR se poate realiza pentru: A. barbiturice B. sulfamide C. peniciline D. fenotiazine E. antidepresive triciclice
(pag. 371)
F2553151. Determinrile cantitative n IR au la baz msurarea urmtoarelor valori: A. energia radiaiei incidente ( Io) B. energia transmis ( I ) C. variaia frecvenei radiaiei D. variaia intensitii radiaiei E. energia absorbit
(pag. 356)
F2553152. Metoda de determinare cantitativ prin spectrofotometie n IR se caracterizeaz prin specificitate n: A. identificarea speciilor moleculare B. identificarea izomerilor i stereoizomerilor C. identificarea polimorfilor D. identificarea omologilor aceleiai clase E. stabilirea echilibrului ceto-enolic
(pag. 360)
F2553153. Spectrofotometria n IR se utilizeaz pentru determinarea cantitativ a: A. penicilinelor de semisintez B. gradului de impurificare a unui polimorf activ cu unul inactiv C. ciclofasamidei din comprimate D. acidului nicotinic E. acidului ascorbic
(pag. 356)
F2553154. Radiaiile IR se caracterizeaz prin faptul c : A. au lungimi de und mai mari B. au energii mai mici C. nu pot produce tranziii electronice D. pot produce tranziii de vibraie E. nu pot produce tranziii d rotaie
(pag. 353)
F2553155. Absorbiile n IR sunt caracteristice pentru : A. unele grupri funcionale B. legturi C. uniti structurale D. comportarea molecular vibraional E. tipuri de reacii
1594
1595
Rezidentiat 2004
(pag. 354)
F2553156. n determinrile calitativei cantitative prin spectrofotometrie n IR trebuie s se verifice: A. scala lungimilor de und B. repetabilitatea lungimilor de und C. repetabilitatea rspunsului D. zgomotul de fond al spectrofotometrului IR E. puterea de distincie
(pag. 358)
F2553157. Care din urmtoarele structuri preyint moduri de vibraie n IR : A. -CH2 B. tripla legtur a carboului C. -C=O D. esteri E. hidrocarburi aromatice
(pag. 359)
F2553158. Care din urmtoarele structuri nu prezint moduri de vibraie n IR: A. esterii B. hidrocarburile aromatice C. legtura tripl dintre carbon i azot D. C=O E. CONH2
(pag. 359)
F2553159. Exist o corelaie ntre : A. poziia maximelor de absorbie i structur B. prezentarea unor grupri funcionale organice n moleculele substanelor analizate i poziia maximelor C. prezena impuritilor D. grosimea stratului ce trebuie strbtut de radiaie E. culoarea probelor i etaloanelor
(pag. 359)
F2553160. Pentru identificarea analitului cu jutorul unei substane de referin se pregtesc A. ambele substane n acelai mod B. se nregistreaz spectrele IR ntre 4000 i 670 cm-1 C. ambele probe diferit D. se nregistreaz spectrele IR ntre 1000 i 550 cm-1 E. ambele probe n aceeai cuv
(pag. 363)
F2553161. Pentru obinerea probelor sub form de pastile se: A. tritureaz 1-2 mg analit cu 300-400 mg KBr B. tritureaz 1-2 mg analit cu 300-400 mg KCl C. tritureaz 5 mg analit cu 100 mg KI D. comprim 10 mg analit E. comprim 1 mg analit cu 100 mg NaCl
(pag. 362)
F2553162. Grupa funcional C=O ce produce vibraii n IR poate face parte din structuri de : A. aldehide
1595
1596
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. cetone acizi carboxilici alifatici acizi carboxilici aromatici esteri
(pag. 359)
F2553163. Grupa funcional OH ce produce vibraii n IR poate face parte di structuri ca : A. alcooli B. fenoli C. acizi D. esteri E. alchene
(pag. 359)
F2553164. Pentru obinerea pastei aplicat ca prob n spectrometria IR se: A. tritureaz 5 - 10 mg din analit cu o cantitate minim de parafin lichid B. tritureaz 5 - 10 mg din analit cu o cantitate minim dintr-un alt lichid C. tritureaz 8 mg din analit cu o cantitate minim de parafin lichid D. tritureaz 1 mg substan de analizat cu 1 ml alcool E. amestec omogen 0,5 mg amalit cu 1 ml H2O
(pag. 362)
F2653165. F.R.X. prevede sterilitate n cazul suspensiilor: A. aplicate pe plgi B. de uz intern C. aplicate pe arsuri D. defloculate E. aplicate pe pielea sugarilor
(pag. 893)
F2653166. Suspensiile sunt sisteme disperse: A. ultramicroeterogene B. eterogene C. instabile D. stabile E. omogene
(pag. 475)
F2653167. La prepararea suspensiilor, obinerea particulelor prin metoda condensrii sau precipitrii se poate realiza prin: A. procedeul dispersrii B. precipitare cu un solvent organic C. precipitare prin modificarea pH-ului D. precipitare prin dubla descompunere E. precipitare cu ageni tensioactivi
(pag. 476)
F2653168. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A. vitez de sedimentare mare B. sedimentul se formeaz ncet C. vitez de sedimentare mic D. sedimentul se formeaz rapid
1596
1597
Rezidentiat 2004
E. sedimentul se redisperseaz uor
(pag. 476-477)
F2653169. Ecuaia lui Stokes se refer la suspensii: A. diluate B. cu particule considerate sferice C. concentrate D. floculate E. de uz extern
(pag. 477)
F2653170. Factorii care influeneaz stabilitatea suspensiilor: A. vscozitatea mediului de dispersie B. substana activ ncorporat C. dimensiunea particulelor D. sarcina electric a particulelor E. indicele de refracie a suspensiei
(pag. 477)
F2653171. Creterea vscozitii mediului de dispersie a suspensiilor: A. crete viteza de sedimentare B. ncetinete viteza de sedimentare C. contribuie la mbuntirea calitii suspensiei D. contribuie la scderea calitii suspensiei E. reduce dimensiunea particulelor
(pag. 477)
F2653172. Metode de obinere a suspensiilor floculate: A. prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. prin utilizarea substanelor tensioactive C. cu ajutorul polimerilor hidrofili D. prin metoda gumei uscate E. prin condensare
(pag. 478-479)
F2653173. Controlul suspensiilor urmrete determinarea: A. mrimii particulelor B. vscozitii C. tensiunii superficiale D. capacitii de hidratare E. vitezei de sedimentare
(pag. 480)
F2653174. Inregistrarea spectrelor in IR in cazul probelor solide necesit dispersarea acestora intr-un lichid sau solid de tipul: A. clorur de potasiu sau bromur de potasiu B. parafin lichid C. fluorur de calciu D. clorur de sodiu E. policlorur de vinil
(pag. 362-363 vol.2 ;1039)
1597
1598
Rezidentiat 2004
F2653175. Radiaiile IR se caracterizeaz prin: A. producerea de tranziii electronice B. lungimi de und mici, energii mari C. lungimi de und relativ mari i energii mici D. producerea de tranziii de vibraie i rotaie E. frecvene mici i energii mari
(pag. 291, 354 vol.2)
F2653176. n controlul medicamentelor spectrometria n IR se aplic: A. exclusiv n determinrile cantitative B. ca metod de identificare a substanelor organice C. la determinarea puritii unei substane D. n cercetarea structurii substanelor E. n identificarea substantelor medicamentoase dup distrugerea integritii structurale a acestora
(pag. 356-382 vol.2)
F2653177. Spectrul n IR al unei substane constituie: A. o proprietate ce permite stabilirea identitii i puritii acesteia B. o proprietate chimic C. o proprietate ce permite stabilirea structurii D. o proprietate exclusiv a substanelor perfect simetrice E. o "amprent" a acesteia
(pag. 354-356 vol.2)
F2653178. Spectrul IR nregistrat pentru o substan de analizat poate fi utilizat la identificarea acesteia prin compararea cu spectrul IR al substanei de referin nregistrat n aceleai condiii. FR X utilizeaz aceast metod de identificare pentru urmtoarele substane medicamentoase: A. piracetam B. polividon C. fenacetin D. riboflavin E. metamizol sodic
(pag. 626,740,766, 775, 825 FR X)
F2653179. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la spectrometria n IR sunt false: A. spectrele obinute n regiunea spectral IR mediu pot fi considerate ca "amprente" ale substanei analizate B. picurile de absorbie n IR sunt mai ascuite dect cele din spectrele electronice (UV-VIS) C. pentru ca o molecul s absoarb n IR este necesar prezena n structura ei a unei grupri cromofore D. numrul de und folosit n domeniul IR este o mrime direct proporional cu lungimea de und E. pentru ca o molecul s poat absorbi radiaii IR este necesar modificarea dipolmomentului su
(pag. 290-291, 354-355 vol.2)
F2653180. n cazul aplicrii spectrometriei IR n controlul medicamentelor: A. soluiile de analii n solveni organici trebuie s fie perfect anhidre B. substanele de analizat se introduc n cuve de sticl sau NaBr, NaCl, KBr etc. C. pentru determinrile cantitative se ine seama de faptul c picurile de absorbie caracteristice pentru fiecare compus, apar la anumite lungimi de und i au o intensitate proporional cu concentraia speciei analizate D. este necesar distrugerea integritii moleculelor E. FR X nu face referiri la utilizarea spectrometriei IR n controlul medicamentelor
(pag. 1038 FR X)
F2653181. Radiaiile IR pot produce:
1598
1599
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
tranziii de vibraie de ntindere, simetrice i asimetrice exclusiv tranziii de rotaie vibraii unghiulare de deformare tranziii electronice vibraii de rotaie n plan
(pag. 354 vol.2)
F2653182. La controlul funcionrii unui spectrofotometru IR trebuie s se verifice: A. repetabilitatea lungimilor de und pentru aparatele cu filtre B. scala lungimilor de und C. exclusiv repetabilitatea rspunsului D. zgomotul de fond E. puterea de rezoluie a spectrofotometrului
(pag. 363, 366 vol.2)
F2653183. Care dintre urmtoarele nsuiri ale substanelor influeneaz analiza prin spectrometrie IR: A. solvenii reziduali B. solubilitatea n ap C. punctul de topire n cazul substanelor solide D. gradul de rotaie a planului luminii polarizate E. polimorfismul
(pag. 365 vol.2)
F2653184. n cazul utilizrii metodei prin reflexie difuz n nregistrarea spectrelor IR ale substanelor solide trebuie s se in seama de: A. granulometria probei B. stabilitatea chimic a probei C. sursa de radiaii utilizat D. gradul de hidratare sau solvatare a probei E. detectorul utilizat
(pag. 365 vol.2)
1599

Farmacie Part7

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Farmacie Part7

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1380

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F1547012. Supozitoarele uretrale au lungimea:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F2147026. Supozitoarele vaginale preparate cu masa gelatinoas au masa de: A. 2 3 g B. 1 2 g C. 2 4 g D. 5 12 g E. 6 8 g

F2147030. Conservarea supozitoarelor vaginale se face: A. n recipiente bine nchise, la rece

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F1447064. Supozitoarele vaginale au forma: A. cilindro-conica B. sferica C. ovoidala D. cilindrica E. de torpila

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F2247099. Particularitati ale supozitoaelor vaginale in functie de excipientul folosit la preparare,

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1448006. La prepararea pulberilor compuse, substantele se amesteca:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a