O Chopin la varsta de 19 ani concerteaza in fa,a unui auditoriu distins din salonul berlinez al prin,ului Antoni Razdiwift -~i

el un talentat violoncelist, chitarist ~i compozitor care s-a imprietenit cu Chopin ~i l-a ajutat in cariera sa.

2! -5 :1: ~ \:J "0 " " ~ " " "

:2 > :1:

Avand un suflet sensibil ~i nobil Frederic Chopin a fost un artist romantic tipiC; compozitiile sale cu o tonalitate personalii au avut un efect determinant aproape o jumiitate de secol asupra stilului intel1Jretativ al concertelor de pian, acestea fiind preferate ~i azi in programele de concerte.

auzim de Chopin de regula ne vine In minte un singur instrument muzical: c. " .1. Cu toate ca niciodata nu i-a placut sa dea concerte, aparand doar de 30 de ori In fata publicului, ca pianist era mai bun decat multi virtuozi ai secQlului al XIX-leac A contribuit foarte mult la schimbarea muzicii pentru pian. Prietenul sau Robert Schumann caracteriza compozitiile cu stil novator ale lui Chopin drept "lovituri de tun ascunse Intr-un .buchet de flori". Copilarici din Polonia Tatal lui Frederic a parasit Franta Inca In tinerete ~i s-a stabilit In Polonia, unde a cunoscut-o pe Justyna Krzyzanowska, cu care s-a casatorit In 1806. Viitorul compozitor s-a nascut In Zelazowa Wola, un sat "rriazovian .langa Var~ovia. Dupa registrul starii civile din biserica satului, s-a nascut la data de 22 februarie 1810, dar dupa afirmatia mamei sale a vazut lumina zilei doar in 1 martie. A avut trei surori -Ludwika, Izabela ~i Emilia -cu " care ~i-a petrecutcopilaria feiicita. - Frederic a fost un copil minune. Desena ~ caricaturi, scria poezii -~i fara o pregatire ~ formala -canta la 4 maini la pian cu sora sa, .:!3 Ludwika. La varsta de 6 ani a luat primele .lectii ] de pian de la un profesor local, care i-a facut ~ cunoscut repertoriul clasic german, mai ales ~ compozitiile 'iui Johann Sebastian Each. Improviza cu placere, iar la varsta de 7 ani, In 1817, a realizat prima compozitie, o poloneza. Tanarul compozitor a fost desemnat cu OPe vremea lui Chopin, Var~ovia avea o suta de mii de locuitori, ~i era centrul cultural a! ,arii impar\ite intre puterile straine.

milndrie de presa poloneza drept un geniu. Vestea s-a raspilndit cu repeziciune printre melornani (ii a fost cople(iit cu invitatii de a concerta in fata publicului. Debutul sau concertistic a avut loc la vilrsta de 8 ani. De la vilrsta de 11 ani Frederic a invatat componistica la Conservatorul din Vaf(iovia, nou infiintat. La vilrsta de 15 ani i-a aparut RondouJ fn do-minor opus 1 compus pentru pian. Studiile rnai aprofundate le-a inceput cu ~n an rnai tarziu, in 1826, sub conducerea profesorului J. Elsner. in acest timp -ca de altfel in toat:l viata lui -a fost un participant pasionat la serate muzicale, concerte (ii spectacole de opera. Vaf(iovia insa nu facea parte din centrele muzicale europene importante. In scurt timp Chopin a simtit nevoia de a pleca in strainatate pentru a sale muZicale. capacit:ltile dezvolta, imbog:lti (ii aprofunda "

In 1829 tilnarul artist dadea concerte la Viena (ii avea un succes rasunator. Pe vienezi i-a uluit noutatea muzicii sale. S-a intors in Var(iovia, dar cu intentia ferma de a realiza o cariera intemationala. Nu s-a lasat nici de activitatea, componistica -in aceasta perioada s-au nascut dou:l concerte .pentru pian (ii orchestra, (ii o variatiune pe aria La ci darem da mano din opera Don Giovanni de Mozart. Chopin a compus concertele pentru a-(ii etala calitatile de orchestrator. Aceste opere au contribuit (ii la imbogatirea tehnicii sale interpretative pianistice. Muzica lui Chopin, pe lilnga virtuozitatea sa, poarta (ii un mesaj profund contrar altor compozitori care scriau doar pentru etalarea virtuozitatii instrumentale. Digitatia, utilizareapedalelor (iiritrnul au facut tonalitatea pianului mai colorat:l, i-au marit

FREDERIC CHOPIN

00

parin,ii

.., '5 5 ~ 0\ .5; "" I o 2 a.

compozitorului, Justyna ~i Nicolas s-au casatorit in 1806. S-au stabilit in ielazowa wola (vezi mai jos) langa Var~ovia ~i dupa patru ani de la casatoria lor s-a nascut Frederic. A avut trei surori Ludwika, Izabela ~I Emilia

"suflet" polonez specific ~i cele mai vesele piese muzicale au o nota de melancolie. Chopin a petrecut opt luni in Viena ~i a sustinut numai dou~ concerte. Din Viena a pornit spre Paris, capitala artistic~ european~ a timpului. Pe acest drum a aflat c~ ru~ii reprimasern intr-un mod s3-ngerosrn~coala polonez~ din noiembrie. La aflarea acestei ve~ti, intr-o dispozitie disperata s-a Mscut studiul Cdntec Revolutionar. Conform unelor surse tan~rul compozitor era in leg~turn cu mi~carea revolutionar~, av3-nd ca tel eliberarea Poloniei de sub jugul tarist. Anii petrecu1i la Paris Chopin a sosit la Paris in 1831. Capitala franceza i-a devenit a doua patrie, dar compo-

expresivitatea. Stilul .interpretativ introdus de compozitorul polonez a devenit detenninant in cadrul arti~tilor instrumenti~ti In urmatoarea jumatate de secol. Talentul muzical ie~it din comun al lui Chopin a devilnsat epoca sa. Contemporanii sai apreciau rafmamentul ~i nuanta compo" zitiilor sale, dar nu au remarcat faptul ca limbajul muzical allui Chopin era absolut nou ~i In Intregime polonez. A in Paris prin Viena In 2 noiembrie 1830, la virsta de 20 de ani, a parasit Polonia. Luindu-~i ramas bun de Va~ovia, ~i parca presimtind ca nu se va mai Intoarce niciodata In tarn, a luat cu el un pumn de pamint natal Intr-un .vas de argint. Cu toate ca ~i-a petrecut numai copilaria ~i tineretea timpurie In Polonia, toate compozitiile sale ulterioare sunt patrunse de un

~ ~ .0 ::; ~ ~ tj I;: ~ E ~

~ .9 ~ .9!. ~ !!. ~ '0

zitorul nu era fericit. in aceasta perioad(l tr:Iiau foarte multi emigranti polonezi la Paris. in anturajul lor Chopin a intrat in cercul oamenilor bogati ~i influenti. in schimb el a ramas s(lrac. in prima perioa& i~i asigura subzistenta din lectii de pian -serviciile sale fiind solicitate mai mult de polonezi. ins(l dup(l ce a concertat la o serata muzical(l a bogatei familii Rothscild a devenit cel mai c(lutat profesor de pian din Paris. Pentru cate o lectie de pian elevii trebuiau s(l pl(lteasc(l sume considerabile, ~i in scurt timp Chopin n-a mai dus lipsuri. in scrisorile din aceast(l perioad(l adresate farniliei sale se lau& cu faptul c(l inaintea lui s-au deschis cele mai renumite saloane, unde se bucur:l de anturajul aristocratilor, al rnini~trilor ~i al deputatilor . in aceasta perioa& Parisul era centrul cultural ~i intelectual al Europei. Dintre prozatori tr:Iiau aici Honore de Balzac,Victor Hugo, Stendhal, George Sand; dintre poeti Alfred de Musset, Alfred Victor de Vigny ~i Heinrich Heine; dintre compozitori Hector Berlioz, Felix Mendelssohn~i Giacomo Rossini~i foarte multi pictori in frunte cu Eugene Delacroix. Dar talentul nu era suficient pentru ca cineva ~ devin(l renumit in Paris. Neap(lrat trebuia s(l participi in viata de societate, care in vremea respectiv(l se concentra in saloane. Aici, la diferitele intruniri se d(ldeau deseori ~i concerte pentru un public cu num:lr redus dar
O Copilul minune Frederic i~i distreaza prietenii cantand cu multa maturitate la pian. 146

; t-

foarte select. Notabilitatile bogate l~i permiteau ca saloanele lor s~ devina adev~rate s~li de concerte. De exemplu fabricantul de piane, Pleyel a construit In sala sa de oaspeti o scen~ Inconjurata de perdele groase de catifea. .5iChopin a dat multe concerte pentru elita societ~tii pariziene. Ca atare era Inconjurat de personalitati de searna:.A fost favoritul rnsf~tat al saloanelor aristocratiei, ~i totu~i nimeni nu a ghicit In el omul care suferea enorm din cauza sortii nerniloase a patriei sale. Cu toate loviturile istorice suferite de patria sa, nu ~i-a Intrerupt activitatea componistic~; In aceastaperioada a elaborat mai multe compozitii solistice peniru pian. ins~ cariera sa ca -maestru intepretativ nu a avut o evolutie plin~ de succese.-Nici temperamentul ~i nici starea s~n~tatii lui Chopin nu erau potrivite pentru a duce viata plin~ de surmenaj a virtuozilor care dau concert dup~ concert. in stilul s~u interpretativ intensitatea sunetelor nu era suficient de mare pentru a umple complet o sal~ mare de concerte. in plus, Inaintea fiec~rui concert avea un trac uria~. Marea parte a maturitatii Chopin a petrecut-o la Paris, f~cand numai ocazional deplas~ri mai mici sau mai mari. in 1835 a vizitat Dresda, unde s-a Indrngostit de tan~ra de 16 ani, Maria Wodzinska, cu care a v rut s~ se c~s~toreasc~. p~rintii Mariei s-au ImpoDar trivit acestui mariaj, ~i astfel idila s-a terminat repede. Tot In acela~i an, prin intermediul unui compozitor romantic german, mai tan~r cu un an, Mendelssohn, l-a cunoscut pe Robert Shumann, un alt compozitor german de aceea~ivarsta, ale c~rui elogii au contribuit la r~spandirea renumelui s~u In toat~ Germania. Variatiunile sale compuse pe tema ariei La ci darem au fost salutate de compozitorul german cu urmatoarele cuvinte: "Domnilor, jos p~l~ria. Iat~ un geniu". Muzica lui Chopin Chopin ~i prietenul s~u mai In varsta cu un an, carismaticul compozitor maghiar Franz Liszt, erau personalit~ti de term in ante printre piani~tii epocii lor. Leg~tura lor n-a fost f~rn probleme, deoarece aveau rapoarte diferite fa~ de muzic~. Conceptia lui Chopin era mai clasic~ ~i mai disciplinata: pe pianul s~u

O in 1842 Chopin se muta intr-un apartament dintr-o casa de pe Place d'Orleans; in imagine se vede camera de oaspe~i a acestui apartament. in timpul verii perechea de indragosti~i se muta la ~ara. in pauzele activita~ii componistice Chopin i~i petrecea timpul in compania scriitoarei ~i a copiilor acesteia.

intotdeauna s~tea un metronom ~i f~cea excese de furie dac~ vreunul din discipoli nu respecta m~sura. Stilul interpretativ allui Liszt era plin de bravada., pl~cea s~-~ietaleze caliii ~tile, era predispus s~ "corecteze" compozitiile altora in timpul interpre~rii. Dup~ o anecdo~ a timpului, la un concert, Liszt interpretand o nocturn~ de Chopin, a "imbog~tit-o" cu toate infloriturile muzicale posibile. Acest lucru l-a enervat la culthe pe Chopin care l-a "sf~tuit" pe Liszt ca, ori s~ cante cum este scris ori s~ nu cante deloc. Cu toa~ factura "clasicl" a lui Chopin, ~i el incerca s~ fac~ muzica mai varia~. Utiliza adesea ~-zisa tehnicl rubato, care cons~ dintr-o abatere fin~ de ritm -incetinind anumite masuri ~i accelerand altele -astfel incat temeoul de ba~ a piesei muzicalenu se schim" ~. In interpretarea compozitiilor sale Chopin ~i permitea o anumi~ libertate -aceea~i compozitie nu era nicioda~ interpreta~ la fel. Acesta era ~i o consecinta: a spontanei~tii
O George Sand ~i Frederic Chopin au trait impreuna din 1838. Legaturii lor de noua ani i-a pus capat scriitoarea, deoarece s-a plictisit de capriciile genialului, dar bolnavului, artist.

muzicii sale, compozitiile lui lu3.nd deseoti nastere din improvizatii. Cu toate acestea Chopin compunea Incet Si atent. Fata de improvizatiile sale fluente activitateacomponisti~ era un proces obositor, In timpul ~ruia autorul isi schimba cite o fra~ de nen~rate oti. Un rnartor a povestit ~ daca:era nemultumit de rezultatele muncii sale, se enerva la culme Si se comporta ca un nebun. Chopin a compus aproape numai piese pentru pian (are doua:concerte pentru pian Si orchestra: cu instrumentatie fa:cuta: de el: concertele pentru pian Si orchestra: In fa minor Si in mi minor). Opera sa se compune printre altele din: 2 fantezii muzicale, 27 studii, 26 preludii, 17 poloneze, 58 mazurci, 17 valsuti, 21 nocturne, 4 balade, 4 scherzo" uti, 4 improntu-uti. Mazurcile, valsurile Si polonezele compuse Inca:In Polonia sunt de fapt dansuti stilizate. Mazurcile sunt litice Si

~ ~ \:? e ~ .. 1 u

2! -6 :2 ~ "0 1;; ~ ~ :.0 ~

FREDERIC CHOPIN

intime, iar valsurile sunt compozitii sclipitoare destinatesaloanelor. Nu este greu de~observat inspiratia lor patriotic~ In unele piese compuse In sWin~tate. Chopin a compus ambele concerte pentru pian ~i orchestr~ Inainte de a pleca In sWin~tate, ~i sentimental amandou~ se leag~ de r~scoala din noiembrie ce a avut loc In Polonia cotropi~. Se poate percepe ca o ironie a soartei evenimentul ce a avut. loc In perioada r~scoalei 1mpotriva Rusiei. Dup~ atentatul diri Var~ovia din 19 septembrie 1862 Impotriva guvematorului tarist, generalul Berg, ru~ii au rnscolit palatul familiei Zamoyski, ~i au aruncat afarn pe fereastr~ pianul lui Chopin, la care compusese~i cele dou~ concerte. Dragoste ~i boala In octombrie 1836 la prietenul s~u Liszt a cunoscut pe George Sand,pe adev~ratuls~u -0 nume Aurore Dudeyilnt, o scriitoare francez~ cu o fIre extravagant~.Scriitoareaera pasiona~ pentru oamenii de seam~,~i avusesecateva aventuri amoroasecu art~ti romantici. Curand l-a intr09us ~i pe compozitorul polonez 1n cercul arti~tilor romantici. Sand ~i Chopin s-au Indrngostit In vara anului 1838. lama urm~toare au petrecut-o la o ~n~stire din Mallorca, unde Incercau s~ vindece boala compozitorul~i. De cativa ani ap~ruser~ primele semne ale tuberculozei, semne care se accentuau In zilele ploioase. Climamediteranean~, cat ~i peisajul minunat, au avut efecte benefice asupra lui Chopin, care acum lucra la noi compozitii. A compus aici ~iruri de creatii minunate, printre ele 24 de preludii, balada In fa-major, polonezele 1n la-major ~i In do-minor, ~i mai multemazurci. In februarie 1839 perechea s-a Intors In

O Aceasta fatagrafie a fast facuta in anul mar1ii lui Chapin. Se paate abserva ca tuberculaza, de care suferea de mai mul,i ani, l-a slabit enarm. Fiind a persanalitate papulara, in ultimele zile de via'a, deja ,intuit la pat, a fast vizitat de multa lume.

Franta, pe mo~ia din Nohant a lui George Sand. De atunci ~i pana in 1846 aici ~i-au petrecut verile. Pe timp de iama se intorceau la Paris, unde compozitorul inchiria o locuint:1: separata.capdnu era ocupat cu lectii de pian sau)cu activitatea sa componistica Chopin i~i petrecea timpul impreuna cu George Sand ~i cu copiii acesteia,Solagne ~i Maurice. Cu trecer~a''anilor starea sanata:tii lui s-a agravat t6t mai mult. La toata: inaltimea lui apreciabila avea numai 50 kg, cu ceva. mai mult ca Solagne la 12 ani ai sai. Cu t9ate aceste impedimente, la cererea prietenilor, Chopin a hotarat sa sustiru1 mai multe concerte in public. Decizia lui i-a creat totu~i o stare de nelini~te ~i ingrijorare. Marie d"Agonet, iubita lui Franz Liszt, a ~i remarcat odata: ca "Chopin i~i schimba parerile in mod continuu. La el un singur lucru este constant:tusea". Concertul din 26 aprilie 1841 a avut un succes .r:lsunator. Criticile erau inflacarate, suma incasata, uria~a. Dupa aceasta:aparitie Chopin a mai conceitat in public o singura data. in acela~ian Liszt remarca: compozitorul polonez are un renume atat de str:llucit, incat vizibil sta:deasupra oricarei critici. Dar in acest timp relatia dintre Chopin ~i George Sand a inceput sa se destrame, ~i aceasta: deceptie a agravat starea sanatatii compozitorului. Pe masura ce cre~teaucopiii scriitoarei, certurile dintre ei au devenit tot mai dure. Sand scria un roman a carui eroina se distrugea din cauza scenelor de gelozie ale iubitului sau grav bolnav. Concluzia era foarte clara: scriitoarea se saturase de Chopin. Legatura lor s-a terminat in 1847, dupa un scandal furtunos.
Sfar~itul Stafea sufleteasca ~i silnatatea lui Cbopin se degradau tot mai mult. pfietenii lui 111ndemnau la o noua aparitie 1n public pentru a-i abate atentia de la suferintele sale. De aceasta data o fosta eleva, Jane Stifling, 11sprijinea 1n crizele nervoase ~i starile depfesive devenite

u "' " ~ "6 j O

u }

-g ~ G ~ ~ " ~ E J O in august 1849 Chopin s-a mutat intr-un apartament de lux de pe Place Vendome din Paris. La inceput a mai avut-puterea de a se ocupa de aranjamentul interior, dar in septembrie boala l-a doborat. Compozitorul a murit la 1 7 octombrie.

O in studiile muzicale ale lui Chopin se poate observa influen,a prietenului sau, compozitorul maghiar Franz Liszt. Amandoi erau interpre,i geniali de pian, cu toate ca stilul lor interpretativ era diferit. Compozitorul polonez i-a oferit lui Liszt 12 studii din opus 10.

9 ~ 8 ~ ~ ~ :f

traditionale inaintea concertelor. jn urrna unei invitatii, In aprilie 1848 Chopin a plecat In Anglia. Grav bolnav, a concertat la L.ondra,$i s-a angajat $i pentru Edinburgh In Scotia, chiar dupa o calatorie de 12 ore cu trenul. jn scrisorile sale se plangea ca nu are aer $i ca are impresia ca imediat "i'$i da duhul". Stirling, care vroia sa-i devina sotie, 11enerva tot mai mult. Invocand efectele daunatoareale climei britanice asupra sanatatii sale, Chopin s-a lntors la Paris In noiembrie al aceluia$ian. jmbunatatirea temporara a starii sanatatii sale a facut posibil sa petreaca cateva luni fericite printre prietenii sai. l-a revenit $i dispozitia creativa (care 11parasise dupa despartirea de George Sand) $i In aceasta~rioada a compus doua mazurci, care au aparut numai dupa moartea sa. Boala l-a atacat din nou, $i de aceastadata l-a lnvins. jn uitimele zile a fost ingrijit de sora sa, L.udwika. Chopin a murit pe 17 octombrie 1849 In Paris. jnmorrnantarea s-a desfa$urat dupa un scenariu conceput de el, $i printre aitele in timpul ceremoniei s-a cantat $i Recviemul lui Mozart. Frederic Chopin a fost lnhumat In cimitirul Pere Lachaise, nu departe de mormintele a altor doi compozitori italieni decedati nu cu muit timplnainte, Donizetti $i Cherubini. Sicriul lui a fost presarat cu acel pumn de pamant pe care-l adusese din Poionia, $i pe care 11pastrase cu grija pe tot timpul $ederii sale In str:Iinatate. Numai dupa multi ani i-a f6st tranSportata inima la Vaf$ovia $i zidita lntr-o nava laterala a bisericii Sfanta Cruce. Monumentul de pe mormantul lui Chopin a fost executal ~e ginerele lui George Sand, sotul Solangei. In satul sau natal Zelazowa Wola au fost ridicate doua monumente In amintirea lui, unul in 1894,celaiait In 1968.jn 1948 casa natala a lui Chopin a fost transforrnatain muzeu. jn amintirea fuarelui compozitor poionez s-au fondat mai multe societati muzicale care li poarta numele, iar lncepand din 1927 la Var$ovia, din cinci In cinci ani (nesocotind perioada din al lI-lea razboi mondial) se organizeaza Concursul International de Pian Chopin.
si omul 57 -MUZlCA ROMAN11cA I

148 _,I..f.Y~~.Arta