.

,
Un gen distinct al dramaturgiei muzicale, opera a aparut in Italia renascentista, ca o forma selecta de divertisment. Curiind opera a devenit populara, cu un public larg, ~i s-a raspiindit in intreaga Europii.
o pera este un sunt spectacol cantate dramatic ~i au In care

replicile

acompania-

ment instrumental. De~i textele, muzica ~i spectacolul fusesera cu mult timp In urm~ combinate In diferite moduri, opera adev~rat;l a ap~rut doar la sfar~itul secolului al 16-lea, In ltalia renascentist;l. in epoca rena~terii oameriii erau fascinati de tot ceea ce avea leg~tura cu Grecia sau cu Roma antic~. Atunci cand grupurile de

Inva:tati, poeti ~i muzicieni din Florenta au pus problema Imbuna:ta:tirii dramaturgiei, s-au gftndit, spontan, la imitarea vechilor greci care nu rosteau textul dramelor, ci II scandau sau II cftntau. Asemenea dispute ~i speculatii florentine au creat o atmosfera: favorabila: pentru experimentarea dramaturgiei muzicale. In 1597 s-a prezeotat In fata unui public format din nobill prima opera: cunoscuta:, Dafne, cu muzica: compusa: de ]acopo Peri. Muzica de opera timpurie Din opera Dafne s-au pa:strat doar cftteva fragmente. Prima opera: a ca:rei partitura: a supravietuit In totalitate a fost opera Euridice (1600) compusa: de Peri ~i Giulio Cacchini.

O 0 ilustra'ie din reprezenta,ia operei Armide ( 1686), compusa de jean-Baptiste Lully. De~i italian de origine, Lully a fondat tradi~ia franceza a spectacolelor grandioase pentru curtea regala.

Subiectul este preluat din mitologia antica greaca. Euridice, sotia prea-iubita a poetului ~i muzicianului Orfeu, moare ~i este coborata in Infem; decis sa o salveze, Orfeu o urmeaza, magia caritecului sau ajutandu-l sa infrunte toate primejdiile Infernului. Cu toate ca mitul a reprezentat sursa de inspiratie, autorul ~i-a permis sa schimbe ~irul naratiunii -o practica ce a devenit un fel de traditie in opera. in versiunea antica a povestirii, Orfeu nu face fata

NA~TEREAOPEREI

O Desene pentru un intermezzo -un interIudiu muzical pus in scena intre doua acte ale unei piese dramatice. Adesea inspirate din clasica mitologie antica, intermezzo-ul a fost, de fapt, predecesorul spectacolului de opera.

testului fmalla care este supus (se uit:l inapoi la Euridice in timp ce Incearcil sil evadeze din Infem), insil in operil finalul este triurnfiltor ~i perechea scapil fericit:l. O afacere aristocratica Primele opere erau afaceri aristocratice, puse in scenil in reprezentatiiparticulare la care luau parte nobilii, sau cu ocazia unor cil~iltorii princiare, sau mari receptii. Prima reprezentatie publicil, in fata unui public care pliltise pentru aceasta,a avut loc in 1637, la Venetia. Experimentul a fost un succes.Au Inceput sil aparn teatre in intreaga Italie ~i opera s-a rnspandit rapid ~i in alte pilrti ale Europei. Aceast:l perioad:l a fost remarcabilil pentru decorurile ~ ~i costumele pompoase ~i efectele spectacu- .x loase realizate de diverse ma~inilrii din culise. in 1645,un vizitator englez la Venetia, memorialistul John Evelyn, nota c~ opera eta "unul dintre cele rnai magnifice ~i rnai luxoase divertismente inventate de mintea urnanil". Opera populara Popularizarea operei a grnbit schimbilrile In raportul dintre text ~i muzicil. Intentia originalil a fostaceea ca muzica sil sustinil, din fundal, impactul teXtului rostit. Primele spectacole erau complet vorbite, sau teXtul era scandat ~i exista foarte putirul melodie, sau chiar deloc, iar ritrnul era doar cel dat de vorbirea naturalil, uneori acompaniatil de cativa instrumenti~ti. in 1607,primul mare geniu al op~rei, Claudio Monteverdi, a angajat un ansamblu mai mare ~i mai variat de instrumenti~ti~i a introdus noi forme de incitare drarnaticil, dand frau liber unor noi expriinilri a emotiilor urnane in muzica pe care a compus-o pentru opera sa Orfeu, inspirat:l tot de celebrul rnit al lui Orfeu ~i Euridice. int:lritil de lucrilrile ulterioare ale lui Monteverdi, noua tendintil in arta muzicalil a

devenit din ce in ce mai evidenta. La Inceputul secolului 18, Alessandro Scarlatti compunea opere in care muzica era cel mai important element ~i in care ariile (solo-urile) au devenit piesele de rezistenta ale spectacolelor. Anile au devenit sernnul inconfundabil al ~colii italiene de opera, foarte bine primita In multe parti ale Europei. in afara Italiei Franta ~i-a dezvoltat propria ei traditie, fondata de ]ean-Baptiste Lully (1632-1687). De~i originar din Italia (numele lui real era Giovanni Battista LullO.. ~i-a dat seama ca opera trebuia sa fie adaptata pe placul curtii regale franceze., ea Insa~i "clasica" ~i sobra. Din aceast1{ cauza, In operele lui Lully muzica devenise din nou subordonata textului; linia melodic1{ juca un rol putin important, ea fiind prezenta doar pentru a sustine armonic, de~i grandios, versurile elevate ~i subiectul principal al operei care f1{c~a adesea referire, direct sau indirect, la maretia "Regelui Soare", O Compozitorul englez Henry Purcell. Cum opera nu se instaurase inca in Anglia, principale le sale lucrari teatrale erau piese cu lungi interludii muzicale.

Ludovic al XIV-lea al Frantei. Ca uimare, Lully a prosperat, eclipsandu-~i rivalii, iar traditia fondata de el a rnrnas neschimbata paM la sfar~itul secolului al 18-lea. Anglia a fost tara de origine a unui alt geniu muzical, compozitorul Henry Purcell (1659-1695), insa ocaziile de a compune opere erau limitate. Dramaturgia teatrala domina la acea data Anglia ~i Purcell a compus mai ales semi-opere -piese dramatice in care erau incluse unul sau mai multe interludii muzicale care aveau diferite lungimi. Atunci cand Purcell a avut, in sfar~it, ocazia de a compune o opera adevarata aceastfl a fost o lucrare experimentala compusa pentru un spectacol de amatori, la o ~coala de fete. Aceasta lucrare, Dido $i Eneas (1689), este o capodopera, dar compozitorul nu a avut succesori in Anglia pana la Georg Friedrich Handel (1685-1759),de origine germana, stabilit in Anglia. El a introdus stilul operei italiene care detinea suprematia peste tot in Europa, cu exceptia Frahtei.
O O scena din II Pomo cf'Oro, realizata in 1667. O produc1ie spectaculoasa ce implica schimbarea a 24 de decoruri in 4 acte ~i care necesita un numar foarte mare de actori.

7R