Professional Documents
Culture Documents
Sursele vibratiilor sunt compresoarele ,pompele, elementele sistemului de ventilatie ,conductele de lichide ,gaze,prafuri,diferite instalatii de macinat,si maruntit ,motoare electrice si alt utilaj tehnologic. In constructii si industrie,sursele de zgomot si vibratii pot fi grupate in felul urmator: Masini mobile- excavatoare,buldozere,macarale de diferite tipuri. Masinii pt compactarea betonului-instalatii de dozare,vibratoare,turnatoare de beton. Instrumenete mecanice de mina cu motoare electrice si pneumatice.
Caracteristicile fundamentale ale unui zgomot sunt:nivelul in dB ,continutul in frecventa, durata totala si variatia nivelului in timp. Zgomotul unui agregat sau a unei masini reprezinta fenomene acustice utile care trebuie sa detaseze de un fond sonor parasit pt aputea constitui schemale sectoare informativedespre modul de functionare a utilajelor. Oboseala auditiva se traduce printr-o crestere temporara a pragului de perceptive a sunetului in urma expunerii la actiunea uinui zgomot intens.Oboseala auditiva este un fenomen de uzura reversibila, dar revenirea este din ce in ce mai dificila daca o persoana este expusa in timp indelungat actiunii zgomotului,dar nu se cunoaste in intregime modul ei de producer. Efecte asupra sistemului nervos: Tulburari ale somnului. Vizuale. Modificari in functionarea sistemului nervos.
Caracterul actiunii vibratiei este determinat de nivelurile parametrilor de spectrul frecventelor si particularitatile fiziologice ale corpului uman. Vibratia locala de intensitate mica poate avea o influenta pozitiva asupra organismului uman: restabilirea schimbarilor trafice, inbunatatirea stariifunctionale a sistemului nervos central, accelerarea cicatrizarii ranilor. In conditii de productie ,masinile de mina cu nivel maxim al vibrovitezei in bandele frecventelor joase duc la patologia vibrationala cu afectare priritara a aparatelor neurolunscular. Vibratia generala de frecventa joasa duce la traumarea discurilor coloanei vetebrale si a tesuturilor osoase, deplasarea organelor abdominal, schimbarea ritmului muscalatorii, aparitia si progresarea schimbarilor degenerative si a coloanei vertebrale.
Vibratia prezinta prin sine oscilatii mecanice ale corpurilor solide percepute
ca trepitatii. Cel mai simplu tip de oscilatii sint cele armonice .Parametrii de baza ai oscilatiilor semisoidale sunt: frecventa, amplitudinea, viteza, acceleratia.Acesti parametri prezinta caracteristicile de baza ale vibratiei. Pt oscilatiile sinosoidale, viteza si acceleratia se determina cu:
Accelerat.
v-viteza j-frecventa A-amplitudin. Valorile relative ale vitezei si acceleratia se exprima in dB si se determina dupa: ; - valoarea de prag a vibrovitezei. = m/s. = m/s. Cauzele principale ale vibratiilor utilajului si masinilor st rotirea maselor neechilibrate,miscarea gazelor si lichidelor cu viteza mare insotita de pulsatii in unle aparate si instalatii tehnologice. Vibratia generala se transmite prin suprafetele de sprijin asupra corpului uman,care sade sau sta. Vibratia locala care se transminte prin miini. In conformitate cu sursa de provocare,vibratia generala ,se clasifica: 1.De transport- care actioneaza asupra conducatorilor masinilor mobile si a mijloacelor de transport in timpul miscarii lor. 2.De transport-tehnologica- care action. Asupra conducatorilor masinilor si agregatelor care se misca pe cai tehnologice. 3. Tehnologica,care actioneaza asupra operatorilor instalatiilor stationare sau se transmite la locurile de munca ce nu poseda surse de vibratie. Dupa caracter, zgomot. Se impart in constantesi variabile. Zgomotele constant e se considera acelea la care nivelul sunetului pe durata intregului schimb de munca se schimba nu mai mult de 5 dB. Zgomotul variabil-care se schimba cu mai mult de 5 Db. ;
Cunoscind factorii ce influenteaza asupra presiunii solare pentru combaterea zgomotului, pot fi folosite urmatoarele metode: - Metode tehnic- organizatorice- folosirea proceselor tehnologice cu zgomot redus; - Controlul automat si dirijarea de la distanta a masinilor si utilajului; - Folosirea masinilor si utilajului cu zgomot redus, schimbarea obiectelor constructive, nodurile de ansamblare; - Stabilirea regimului de munca si de odihna pentru muncitorii ce deservesc utilaj sau muncesc la intreprindere cu nivel sporit al zgomotului. Metode architectural planificatoare - mijloace artistice ce cuprind mijloace de fenoizolare, capete fenoizolatoare, cabine fenoizolatoare. - mijloace de fenoabsorbtie, mijloace de vibroizolare, mijloace de amortizare.
Exista 3 tipuri de iluminat de productie: 1. iluminatul natural 2. iluminatul artificial 3. iluminatul combinat sau mixt. Dupa activitatea biologica spectrul radiatiei solare este impartit in 3 domenii: 1. domeniul radiatiei ultraviolete 2. domeniul radiatiei vizibile 3. domeniul radiatiei infrarosie. Iluminatul natural poate fi lateral, superior si combinat. Exista 2 metode de baza de normare a iluminatului natural al cladirilor: - geometrica - fototehnica. Esenta normarii geometrice consta in stabilirea relatiei stationare dintre suprafata geamurilor si suprafata podelei in dependenta de destinatia incaperii. Aceasta relatie poarta denumirea de coefficient de lumina. La baza metodei fototehnice de normare a iluminatului natural se afla de asemenea o unitate abstracta coeficientul zilei. Dupa realizarea constructiva luminatul artificial poate fi de 2 sisteme: 1. general 2. combinat Dupa destinarea functionala, iluminatul artificial se imparte in urmatoarele: - iluminat de lucru - iluminat de avarie - iluminat de evacuare - iluminat de paza Iluminatul de lucru este obligatoriu in toate incaperile sip e teritoriile illuminate pentru asigurarea lucrului normal, deplasarea oamenilor si miscarea transportului. Iluminatul de avarie este prevazut pentru continuarea lucrului in acele cazuri cind deconectarea iluminatului de lucru ( in cazul avariilor) si in legatura cu aceasta dereglarea deservirii normale a utilajului poate duce la incendii , la otravirea personalului , poluarea mediului. Instalatiile de pompare a apei si a altor incaperi de productie unde nu se admite intreruperea lucrarilor. Iluminatul de evacuare trebuie prevazut pentru evacuarea oamenilor din incaperi, la deconectarea de avarie a iluminatului de lucru. Iluminatul de paza - a teritoriului intreprinderii sic el de serviciu sunt allocate o parte din lampile iluminatului de lucru sau de avarie.
Luminanta B caracterizeaza iradierea suprafetei ce lumineaza sau retracteaza intr-o anumita directie. Aceasta valoare fotometrica este nemijlocit receptionata de ochi. Drept unitate de luminanta este acceptata luminanta unei astfel de surse care iradiaza de pe 1 metru patrat de suprafata luminoasa luminind cu puterea de o candela B = I/S Coeficientul de reflectare caracterizeaza capacitatea suprafetei de a reflecta luxul de lumina ce cade asupra ei . Se determina ca raportul luxului de lumina reflectat, catre fluxul de lumina ce cade pe suprafata data. Indicii calitativi ai iluminatului sunt : - coefficient de pulsatie - indicile de orbire si discomfort - componenta spectrala a luminii . Pentru aprecierea conditiilor lucrului vizual exista urmatoarele ceracteristici: fondul, contrastul obiectului cu fondul, vizibilitatea obiectului.
8.ILUMINATUL ARTIFICIAL/NATURAL In dependenta de sursa de lumina, iluminatul de productie se imparte in 3 tipuri: - natural creat de discul solar si lumina difuza a boltii ceresti; - artificial creat de sursele electrice de lumina ; - mixt la care iluminatul natural insufficient este completat cu sistemul artificial de lumina. Incaperile in care oamenii se afla permanent tre sa aiba de regula iluminatul natural creat de: - lumina laterala prin ferestrele din peretii exteriori; - lumina de sus prin felinarele acoperisului; - lumina combinata prin ferestrele din pereti si prin felinarele din acoperis. Datorita variatiilor considerabile ale luminii naturale exterioare,conditionata de perioada anului, de timpul zilei si de conditiile meteorologice, a stabili marimi absolute ale iluminarii naturale este imposibil. In legatura cu aceasta drept criteriu de apreciere a iluminarii in interiorul incaperilor este acceptata o marime relative coeficientul zilei(CZ), determinat dupa formula: e = Eint/Eext * 100%. Eint iluminarea in punctual respective al incaperii; E ext iluminare exterioara orizontala,create de lumina difuza a boltii ceresti. Valoarea normative a CZ, eN , cu considerarea caracterului lucrului visual , sistemul de iluminat , regiunii de amplasare a cladirii pe teritoriul C.S.I. si proprietatile de reflectare a invelisului terestru. Valoarea CZ in cazul iluminatului lateral dintr-o singura parte a incaperii se normeaza in punctual situate la distanta de 1m de cel mai indepartat perete de
golurile de lumina , la intersectia planului vertical ce trece prin punctual dat si suprafata conventiona;a de lucru. In cazul iluminatului superior sau combinat se normeaza valoarea medie a CZ inpunctele amplasate la intersectia planului vertical al incaperii ce trece prin aceste puncte si suprafata conventionala de lucru. In cazul iluminatului artificial , de regula estefolosita varianta iluminatului combinat, adica afara de luminatoarele instalate pe intreaga incapere sunt nstalate luminatoarele separate pt locurile de munca. Folosirea iluminatului combinat este conditionata de motive economice, deoarece crearea unui system puternic de iluminat general este costisitoare. Reiesind din necesitatille respectarii conditiilor igienice, este necesar ca iluminatul general sa constituie numai putin de 10% fata de iluminare combinata a locurilor de munca. La stabilirea normelor la iluminarea se tine cont de conditiile lucrului visual; cu cit este mai mic obiectul de deosebire cu atit mai puternica tresa fie iluminarea la locul respective de munca. Stabilind nivelul iluminarii mai mare decit cel admisibil, se vor lua masuri ca sa nu apara fenomenul de orbire al muncitorilor. Pentru protectia ochilor de luminanta orbitoare a sursei de lumina se folosesc instalatii speciale,numite luminatoare.
- protectia prin legare la conductor nul unirea cu mod voit a partilor metalice a instalatiilor electrice, cu firul nul de protectia unit direct la priza de pamint. - declansarea automata se foloseste foarte des in retele cu punct neutru izolat.
- posibilitatea atingerii simultane de catre om a constructiilor metalice ale cladirilor, aparatelor tehnologice, mecanismelor si alte ce au legatura buna cu pamintul, pe de o parte si a corpurilor metalice ale instalatiilor electrice pe de alta parte.
incendiilor in orase, localitati, locuri de concentrare a bunurilor materiale si la alte obiective din gospodaria nationala. Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: - elaborarea si realizarea masurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile. - limitarea in spatiu a posibilelor incendii si crearea conditiilor favorabile de evacuare a oamenilor. - asigurarea conditiilor de descoperire la timp a incendiului aparut. - anuntarea rapida a serviciilor de combatere a incendiilor. Masurile de securitate se impart in urmatoarele grupe: - organizatorice - de exploatare - tehnice - speciale. Masurile organizatorice se refera la instruirea angajatilor privind securitatea impotriva incendiilor. Organizarea lectiilor, convorbirilor, editarea instructiunilor materialelor illustrative. Masurile de exploatare prevad exploatarea corecta a sistemelor de incalzire de ventilare, intretinerea exemplara a cladirilor si altele. Masurile tehnice respectarea normelor si regulelor cu privire la securitatea incendiilor, la instalarea sistemelor de incalzire utilajului tehnologic precum si la edificarea cladirilor. Masurile speciale interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis in locurile cu pericol de incendiu, interzicerea fumatului in locurile nestabilite.
Combustibile- sunt materiale si substante care sub influenta focului se aprind si continua sa
ards sau sa mocneasca si dupa inlaturarea sursei de foc. In functie de tipul materialelor si substantelor care ard, incendiile se impart in 5 clase: Clasa A- incendii cu arderea substantelor solide, in majoritatea lor de origine organica(lemnul, hirtia. Textilele) Clasa B- incendii cu arderea lichidelor combustibile. Clasa C- incendii cu arderea gazelor. Clasa D- incendii cu arderea metalelor si aliajelor acestora. Clasa E- incendii cu arderea instalatiilor electrice.