You are on page 1of 6

Compensarea erorilor datorate fenomenului de respingere a sculei incazul frezarilor cu freza cilindrofrontala

Tuluc Ioana Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Iasi Facultatea de Constructii si Management Industrial

Abstract. Aceasta lucrare prezinta compensare erorii de suprafata datorata fenomenului derespingere a sculei indusa de forta de aschiere ntr-un proces de frezare. Cuvinte cheie: erori de suprafata, respingerea sculei, eroare de compensare, frezarecilindro- frontal.

1.Introducere In societatea tehnologica moderna produsele au devenit o parte importanta a vietii noastreprivate cat si profesionale.Ca urmare, abilitatea indivizilor,companiilor cat si a societatilor de aopera si prospera depinde considerabil de calitatea produselor realizate. Fara calitate avem cel celmai rau lucru produs poate fi disconfortul, sau mai rau, calitatea proasta poate duce la accidentesau chiar dezastre. Ideea de imbunatatire a calitatii a primit un interes enorm din partea industriei in ultimele2 decenii. Motivul este acela ca obtinerea calitatii in termeni de calitate inalta pe piata si costurireduse ale calitatii in interiorul companiei, este un factor major al competitiei pe piatainternationala. Asadar, multe companii cheltuiesc cantitati mari de resurse pentru implementareasi folosirea diverselor abordari ale managementului calitatii; unele companii o fac deoareceexista o recompensa iar pentru altii a devenit o problema de supravietuire. Aceasta introduce discutia de ce calitatea este un factor strategic asa de important si de cecompaniile au numeroase probleme in atingerea calitatii dorite in ciuda eforturilor considerabiledin managementul calitatii. Este dovedit faptul ca procesul de dezvoltare a produsului este celmai important factor la obtinerea calitatii (cat si a problemelor de calitate) in toate fazele cicluluide viata a produsului.

2. Compensarea erorilor 2.1. Obiectiv

Aceasta lucrare prezinta compensare erorii de suprafata datorata fenomenului de respingere a sculei indusa de forta de aschiere ntr-un proces de frezare.

Figura 1 Tip de geometrie complexaIn cazul geometriilor pieselor complexe (Figura 1) [1,2], atat geometria proceselor cat sifortele de aschiere au aratat ca sunt dependente de forma piesei de prelucrat si au variatii aleerorilor de suprafata dealungul liniei de aschiere.

Figura 2 Astfel, aici va fi nevoie de o strategie diferita de compensare a erorilor fata de cea normalutilizata in cazul prelucrarilor mecanice ale suprafetelor geometrice drepte.

Acest lucru este evidentiat in cele 2 figuri. In figura 2. a contactul este realizat in lungulflancurilor frezei cilindro-frontale, iar in figura 2b contactul este realizat pe o suprafata mult maimica. Lucrarea de fata este o incercare de a imbunatati precizia in prelucrarea mecanica ageometriilor curbe prin utilizarea compensarii offline a traiectoriei sculei. Rezultatele bazate pe experimente de prelucrari mecanice realizate pe o varietate degeometrii arata ca precizia dimensionala pooate fi imbunatatita semnificativ in cazul frezariiperiferice a geometriilor curbe. In ultimii ani au existat multe incercari in literatura de specialitate pentru a masura sicompensa erorile legate de procesele operatiilor proceselor mecanice. In cazul frezarilor periferice a componentelor prelucrate, erorile datorate fenomenului derespingere a sculei reprezinta cea mai mare problema in atingerea unor precizii ridicate. O serie de metode au fost utilizate in trecut pentru depasirea acestei probleme, metode cepot fi clasificate in 3 grupe majore [3-6]:metoda design-ului de proces,metoda de control adaptiv online,metoda de compensare a traiectoriei sculei offline. In astfel de cazuri compensarea traiectoriei sculei offline devine o unealta veritabila inreducerea erorilor de suprafata. La utilizarea aceastei metode, traiectoria sculei este modificatabazandu-se pe estimarile fenomenului de respingere a sculei si a erorilor de suprafata rezultatefara a sacrifica productivitatea masinii-unelte. Astfel, in acest caz este nevoie de predictii sau masuratori ale erorilor de suprafata cuajutorul unor metode viabile inaintea actiunii de compensare. Compensarea erorilor de suprafata din masurarea componentelor predecente nu este ometoda de abordare generica dar poate fi folosita in acele situatii in care productia este de seriemare. Eforturile de cercetare din trecut cu privire la estimarea si compensarea erorilor desuprafata datorate fenomenului de respingere sculei sunt axate doar pe prelucrarea suprafetelorgeometrice drepte.
3

Desi prelucrarea geometriilor de curburi variabile cum ar fi palete de turbina, rotoare cupalete, ventilatoare cu palete profilate, came, etc, este foarte frecventa in foarte multe domenii deactivitate, incercarile de a se studia compensarea erorilor induse de forta de aschiere in frezareaperiferica a geometriilor complexe este inca timida. Frezarea periferica a geometriilor complexeeste diferita in comparatie cu cea a geometriilor drepte sau circulare deoarece curburilesemifabricatului afecteaza geometria procesului cat si fortele de aschiere. Un studiu de caz industrial este prezentat in finalul lucrarii pentru a prezenta rezultatelecompensarii erorilor. 2.2.Compensarea fenomenului de respingere a sculei In cazul prelucrarii geometriilor complexe, atat fortele de aschiere cat si erorile desuprafata variaza continuu dealungul traiectoriei de aschiere depinzand de formasemifabricatului. Profilul prelucrat rezultat va fi diferit de profilul dorit, eroarea depinzand de un numarmare de factori precum conditiile de aschiere, materialul sculei, lungimea suportului in consola asculei, etc. Pentru a reduce eroarea dintre profilul real si cel dorit, se poate efectua un offset alsculei catre suprafata prelucrata cu o valoare ce depinde de eroarea de suprafata locala. Cu alte cuvinte traiectoria compensata a sculei este o curba variabila decalata atraiectoriei ideale a sculei. Este necesara calcularea valorii de offset sau a compensarii dealungul intregii traiectoriide aschiere. O metoda de calcul a traiectoriei de compensare este de a decala traiectoria idealalocal cu o valoare exact egala cu eroarea de suprafata prezisa in acel punct, in directie opusa. Valoarea cu care se va face aceasta compensare este rezultatul diferentei dintre valoareamasurata pe piesa obtinuta si valorea teoretica a profilului. 3.Detalii. Experimente. Experimentele au fost realizate pe un produs ce este compus din suprafete complexevariabile pentru a evalua schema de compensare si pentru a cunoaste gradul de imbunatatireposibil in precizia pieselor prelucrate. Experimentele prelucrarilor mecanice au fost realizate pe un centru de frezat vertical detip Emco PicoMILL 55, folosind o scula cilindro-frontala de 4 mm in diametru, cu 25 unghiulelicoidal, din carbura metalica sinterizata cu lungimea cozii de 40mm iar partea activa de 30 mm. Parametri de aschiere alesi pentru un process de frezare in adancime au fost : Adancimea radiala de aschiere 3.5 mm Adancimea axiala de aschiere 0,5 mm Viteza de rotatie de 2600 RPM Materialul ales piesei de prelucrat este un duraluminiu. Utilizarea de freze cu un raport mare intre lungime si diametru, care de multe ori este necesar pentru prelucr ri mecanice de mare adncime i suprafete complexe ntlnite lastante, matrite sau piese din industria aeronautica, agraveaz fenomenul de respingere a sculei. Pentru realizarea studiului a fost aleasa prelucrarea unei piese ce constituie partea activa aunei matrite de injectie, aceasta piesa fiind folosita in domeniul energetic.

Figura 3 . Compensarea fenomenului de respingere a sculei In continuare sunt prezentate rezultatele experimentelor prelucrarilor mecanice pentru ogeometrie tipica reprezentativa. Variatia curburii piesei dealungul traiectoriei de aschiere pentru aceasta curba esteprezentata in figura 3. Pentru a studia formele concave ale geometriilor, suprafata de mai sus afost prelucrata mai intai fara compensare. Inainte de prelucrare, eroarea de suprafata a fostmasurata dealungul intregii traiectorii de aschiere. Erorile de suprafata masurate au fostcomparate cu valori estimate furnizate de programul Catia R5 V18 Compensarea fenomenului de respingere a sculei presupune 3 abordari diferite. Primulconsta in modificarea diametrului sculei, ceea ce inseamna ca se modifica traiectoria acesteia, al doilea consta inmodificarea adaosului de prelucrare ce trebuie sa ramana dupa prelucrare atunci cand este posibil, iar al treilea consta in modificarea tolerantei de realizare a programului. Aceleasi rezultate s-ar putea obtine si prin modificarea valorii adaosului de prelucrare sauale tolerantei de realizare a programului fata de profilul teoretic.

4.Concluzii Aceasta lucrare prezinta un studiu asupra problemei compensarii respingerii sculeidatorita fortelor de aschiere in frezarea periferica a geometriilor complexe. Spre deosebire decazul geometriilor drepte, aici variatia geometriei de proces a fortelor de aschiere si a erorilor desuprafata aparute odata cu suprafata curbilinie sunt evaluate in scopul compensarii eroriloraparute in urma respingerii sculei. Asa cum am mentionat, metoda de compensare a traiectoriei utilizata in acasta lucrarepropune o abordare offline, ceea ce permite masurarea piesei si realizarea compensarilor infunctie de experienta programatorului. REFERE NCES [1] J.W. Sutherland, R.E. DeVor, An improved method for cutting force and surface error prediction inflexible end milling systems, ASME Journal of Engineering Industry 108 (1986) 269 279. [2] T. Matsubara, H. Yamamoto, H. Mizumoto, Study on accuracy in end mill operation (1st report), Bulletinof the Japan Society of Precision Engineering 21 (2) (1987) 95 100. [3] C.G. Sim, M.Y. Yang, The prediction of the cutting force in ball end milling with a flexible cutter,International Journal of Machine Tools and Manufacture 33 (2) (1993) 267 284. [4] Z. Yazar, K.F. Koch, T. Merrick, T. Altan, Feed rate optimisation based on cutting force calculations in 3axis milling of dies and moulds with sculptured surfaces, International Journal of Machine Tools andManufacture 34 (3) (1994) 365 377. [5] Y. Altintas, Direct adaptive control of end milling process,International Journal of Machine Tools andManufacture 34 (4) (1999) 461 472. [6] K.M.Y. Law, A. Geddam, Error compensation in the end milling of pockets: methodology, Journal of Material Processing Techniques 139 (2003) 21-27.