NR.

ORDINE: APLICAIA 1
PROIECTAREA COMPOZIIEI BETOANELOR CU DENSITATE NORMALA

DATE DE TEMA:
-CLASA BETONULUI: 3N-C20/25 -CARACTERISTICI ELEMENT: 3N-PLAC (hpl=140mm) -CLASA EXPUNERE: 3N- 2b -CONDITII DE EXECUTIE: condiii normale -TRANSPORT BETON: autoagitator -PUNERE IN LUCRARE: 2N - pompa -UMIDITATE SORTURI (se vor utiliza agregate silicioase de balastiera): - umiditate nisipuri naturale:UN=1,5% - umiditate pietriuri:UP=1% -GRAD DE OMOGENITATE BETON: II

1.Proiectarea compoziiei betonului de clas C20/25:

Betoanele cu densitate normal sunt betoanele care au greutatea volumic situata ntre 22002400 daN/mc (Kgf/mc).

1.1. Principalele etape de proiectare

Proiectarea compoziiei betoanelor cu densitate normala presupune parcurgerea a trei etape: Stabilirea factorilor minimali ce stau la baza proiectrii compoziiei betoanelor cu densitate normal; Stabilirea calitativ a materialelor componente (alegerea calitativ a componenilor betonului); Stabilirea cantitativ a materialelor componente (rezolvarea cantitativ a componenilor betonului);

1.2. Stabilirea factorilor minimali:

Pentru proiectarea compoziiei betoanelor este necesar s se cunoasc un minim de date stabilite de proiectant i beneficiar i menionate n proiectul de rezistent, respectiv de ctre executant i menionate in proiectul tehnologic. Se va proiecta compoziia betonului pentru realizarea unei plci.

1.2.1. Clasa betonului:

Este definit pe baza rezistenelor caracteristice si reprezint rezistena minim la compresiune a betonului exprimat n MPa(N/mm 2),care se determin pe epruvete cilindrice si cubice cu dimensiuni standardizate la vrsta de 28 de zile calendaristice, sub a crei valoare se pot nscrie cel mult 5% dintre rezultate. Clasa betonului este stabilit de proiectant i specificat n proiectul de rezistent. Din punct de vedere al clasei de rezistent betoanele se clasifica astfel:

Clasa betonului stabilit pentru elementul de construcie este: C20/25

1.2.2. Caracteristicile elementului structural executat din beton armat:

Tipul elementului de construcie:plac; Modul de armare 8 / 20cm; Forma si dimensiunea minima a elementului: 14 cm; Grosimea stratului de acoperire cu beton: 10mm (element realizat monolit din clasa de expunere 2b; grosimea stratului de acoperire cu beton trebuie sa fie cel puin egal cu 1.2d = 9.6mm, unde d este diametrul armturilor de pe primul rnd);

1.2.3. Condiii de expunere:

Clasa de expunere: 2b mediu umed, sever (construcii sau elemente de construcie expuse la nghe n stare saturata cu apa-cheiuri, estacade, canale deschise, diguri, stlpi pentru estacade, platforme; construcii sau elemente de construcie expuse la condens sau alternan frecvent de umiditate si uscciune generat de procese tehnologice-hale n care umiditatea depete 90% sau se produc frecvent degajri de abur; construcii supuse presiunii pe una din fee;

1.2.4. Condiii de executare si tehnologia adoptat:

Executarea se realizeaz in condiii normale, n varianta monolit.

1.2.5. Transportul, manipularea i punerea n lucrare a betonului

Transportul betonului: autoagitatorul. Punerea in lucrare: turnare cu pompa.

1.2.6. Gradul de omogenitate

Gradul de omogenitate: II

1.2.7. Umiditatea agregatelor

Unisip = 1.5% Upietri = 1% Obs.:Cu ct diametrul particulei crete cu att cantitatea de apa cantonata va scade.

1.3. Stabilirea calitativ a materialelor componente:

Proiectarea compoziiei betoanelor a fi turnate in elementele de construcie din beton armat sau precomprimat se face diferit faa de compoziia betoanelor ce urmeaz a fi turnate n elemente de beton simplu;astfel se percep o serie de condiionri mai dure care se aplica compoziiei betoanelor ce urmeaz a fi turnate in elemente armate,vizavi de condiionrile elementelor din beton simplu.

1.3.1. Consistena betonului:

Consistena reprezint gradul de mobilitate al betonului proaspt sub aciunea masei proprii sau a unei fore exterioare ce acioneaz asupra acestuia. Determinarea consistenei betonului in antier este obligatorie, fiind responsabilitatea efului de antier,aceasta realizndu-se numai prin intermediul unui laborator specializat. Consistena betonului se stabilete n funcie de tipul elementului de beton, mijlocul de transport si tehnologia de punere n lucrare. Pentru elemente din beton armat realizate monolit la care betonul este pus in lucrare prin turnare cu pompa se alege clasa de consisten T4. Transportul betonului cu o clasa de consisten mai mare de T2 se realizeaz cu autoagitatorul sau cu autobetoniera. Pentru peretele realizat monolit se impune clasa de consisten T4.

1.3.2. Dozajul minim de ciment:

Dozajul minim de ciment se stabilete in funcie de tipul betonului (simplu sau armat), clasa de expunere si gradul de agresivitate. Pentru a asigura peretelui durabilitatea, avnd clasa de expunere 2b i realizat din beton armat rezult un dozaj minim de ciment de 325 kg/m3 beton.

1.3.3. Agregatele:
a)Tipul agregatelor: Pentru prepararea betonului voi folosi agregate provenite din sfrmarea natural a rocilor(agregat silicios de balastier), cu ag=2,7 g/cm3. b)Dimensiunea maxim a granulei agregatului: Dimensiunea maxim a granulei agregatului se stabilete in funcie de: Tipul elementului de beton i dimensiunea minima a acestuia:

- max

1 1 b placa = 140 = 35 mm 4 4

Distanta intre barele de armtur:

- max distanta minima dintre armturi 5mm - max 75 5 = 70 mm

Grosimea stratului de acoperire cu beton:

- max 1.3 * grosimea stratului de acoperire cu beton (c-sintetizat la punctul

1.2.2)

- max 1.3* 10 = 13 mm
Transportul si punerea in lucrare a betonului:

31 mm n final, dimensiunea maxim a agregatului se stabilete respectnd simultan condiiile prezentate mai sus i alegnd una din dimensiunile standardizate: 7, 16, 20, 31, 40 sau 71 mm. Prin respectarea simultan a condiiilor rezult : max = 7 mm. Dozajele de ciment date in tabele sunt valabile n cazul folosirii agregatelor 0...7mm. Astfel dozajul de ciment rmne cel stabilit de 325 kg/m3 beton . b)Granulozitatea agregatului total: Cunoscnd consistena i dozajul de ciment rezult zona de granulozitate recomandat, s-a obinut clasa de consistena T4 si un dozaj de ciment de 325 kg/m3. Cu aceste date ne ncadrm n zona de granulozitate I.

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0...7mm sunt:

agregat 0...0,2 mm: 3...12% agregat 0,2...1 mm: 25...40% agregat 1...3 mm: 54...70% agregat 3...7 mm: 95...100%

se alege: 7% se alege: 30% se alege: 60% se alege: 100%

treceri [% ] 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0

max ales min

sort [mm]

Reprezentare grafic a limitelor zonelor de granulozitate La ncadrarea agregatului total n zona de granulozitate recomandat se va ine seama in principal de respectarea limitelor impuse in zona prilor fine. Proporia de nisip 0...3mm se va alege astfel nct, n cazul nisipurilor fine sa fie respectat limita maxim a trecerilor pe 0,2 mm si 1mm, iar in cazul nisipurilor grosiere sa fie respectat limita minim,chiar daca trecerea prin ciurul de 3mm se situeaz sub, respectiv deasupra zonei respective. Cantitatea total de pri fine (ciment+nisip0,2) se recomand s nu depeasc in funcie de dozajul de ciment urmtoarele valori:

innd cont de dozajul de ciment stabilit de 325 kg/m3 este ntre limitele 300 kg/m3.............................................450 kg/m3 400 kg/m3.............................................500 kg/m3 rezult: 100 kg/m3.............................................50 kg/m3 25 kg/m3.............................................X kg/m3

X =

25 50 = 12.5 100

Cantitatea totala de pri fine : 450+12.5=462.5 kg/m3

1.3.4. Cimentul:
Tipul cimentului se stabilete in funcie de condiiile de expunere si de mediu, de masivitatea elementului, de tipul betonului si de clasa betonului. Placa se ncadreaz la clasa de expunere 2b (tabelul 3.27) i la elemente cu grosimi mai mici de 1.5m executate n condiii normale. Pentru beton armat de clas C20/25 pot folosi CEM I 32,5 (R). 7

1.3.5. Raportul ap-ciment maxim:

Raportul maxim ap-ciment se stabilete n funcie de clasa de expunere, gradul de impermeabilitate minim si gradul de gelivitate minim. Pentru placa aflat n clasa de expunere 2b, rezult un raport A/C max = 0.45.

1.3.6. Gradul de impermeabilitate:

Gradul de impermeabilitate (tabelul 3.29) n funcie de clasa betonului si de clasa de expunere. Pentru placa realizat cu beton C20/25 i aflndu-se in clasa de expunere 2b, gradul minim de impermeabilitate este P8.

1.3.7. Gradul de gelivitate:

Prin gelivitate se nelege numrul de cicluri repetate nghe/dezghe la care poate s reziste betonul fr ca rezistena lui la compresiune sa scad cu mai mult de 25%,respectiv fr ca modulul de elasticitate dinamic sa se reduc cu mai mult de 15%. n cazul de fat se impune un grad de gelivitate minim G100.

1.4. Stabilirea cantitativ a materialelor componente

Determinarea cantitativ a materialelor componente se realizeaz pentru 1m3 de beton. Agregatele se presupun perfect uscate, urmnd ca n final s se fac coreciile corespunztore, n funcie de umiditatea relativ a acestora.

1.4.1. Apa
Cantitatea orientativ de ap de amestecare (A) se determin in funcie de clasa betonului i de consistena amestecului de beton proaspt. Aceasta cantitate urmeaz a fi corectat cu un coeficient (c) stabilit in funcie de dimensiunea maxim a agregatului. A= A*c (l/m3)

Considernd consistena T4 i clasa betonului C20/25, rezult A = 220 l/m3 Valorile din tabel sunt valabile n cazul folosirii agregatelor de balastier 0...31mm. n cazul de faa mai este necesar o ajustare a cantiti de ap de amestecare innd cont de c agregatele de balastier sunt 07mm. A = A * c= 220*1.20 = 264 l/m3

1.4.2. Raportul ap/ciment

Raportul ap-ciment se stabilete n funcie de clasa betonului, clasa cimentului i gradul de omogenitate al betonului. Aceast valoare se compar cu valoarea maxim a raportului ap-ciment determinat anterior i dintre cele dou se alege valoarea minim.

n cazul peretelui realizat cu beton de clasa C20/25 avnd in compoziie ciment CEM I 32,5 R si gradul de omogenitate II valoarea maxim a raportului A/C=0,50. Din considerente de asigurare a durabilitii betonului preparat in continuare vom utiliza valoarea minima a raportului (A/C)max dintre valorile obinute la rezolvarea cantitativa si cea obinuta la rezolvarea calitativ. (A/C)max=min( (A/C)calitativ,(A/C)cantitativ) (A/C)max=min( 0.45 ; 0.50) (A/C)max=0.45

1.4.3. Cimentul
Cantitatea de ciment se evalueaz cu relaia:

Unde: AI - cantitatea orientativ de ap de amestecare A/C-valoarea cea mai mic a raportului ap-ciment maxim pentru asigurarea cerinelor de rezistena si durabilitate.

C' =

264 kg = 586.67 3 0.45 m

Aceast valoare se compar cu valoarea minim a dozajului de ciment determinat anterior i se alege valoarea maxim. Cmin=max(Ccalitativ,Ccantitativ) Cmin=max( 325 ; 586.67 ) Cmin= 587

1.4.4. Agregatele:
n aceast faz a determinrii cantitii de agregat acesta se consider perfect uscat. Cunoscnd cantitatea de apa de amestec,cantitatea de ciment,respectiv estimnd cantitatea de aer oclus in masa betonului, agregatul rezult prin diferena fa de volumul de 1mc. Aerul oclus reprezint cantitatea de aer nglobat involuntar n masa de beton proaspt pe durata realizrii acestuia. Pentru a stabili cantitatea de agregat se consider:

10

Cantitatea de agregate se evalueaz cu relaia:

- densitatea cimentului, egal cu circa 3 kg/dm3; - densitatea aparent a agregatului, n kg/dm3; - volumul de aer oclus , egal cu circa 2% respectiv ;

Ag = 2.7 (1000

587 kg 264 20) = 1405 3 3 m

1.4.5. mprirea agregatelor pe sorturi:

Funcie de limitele zonelor granulometrice se stabilete o valoare pentru fiecare sort de agregat cuprins intre limita maxim si cea minim,aceasta respectnd procentul de treceri in mas pentru fiecare sort. Cantitatea de agregat pe fiecare sort se calculeaz cu relaia:

Unde:

- cantitatea total de agregat, n kg - procentul de trecere prin sit i; - procentul de trecere prin sit i-1; Sort 00.2 mm: 1405*7/100 =98.35 kg/m3 11

Sort 0.21 mm: 1405*(30-7)/100=323.15 kg/m3 Sort 13 mm: 1405*(60-30)/100 =421.5 kg/m3 Sort 37 mm: 1405*(100-60)/100=562 kg/m3 Total: 1405 kg/m3

1.4.6. Corectarea cantiti de ap

n funcie de umiditatea efectiv a agregatului, se calculeaz cantitatea suplimentar de ap provenita din umiditatea acestora:

Unde:

- cantitatea de agregat din sortul i, n kg

- umiditatea sortului i, n Cantitatea suplimentar de ap provenit din umiditatea sorturilor de nisip 0...7mm (1.5%) este urmtoarea:

AN =

1.5 (98.35 + 323.15 + 421.5 + 562) = 21.08 l / m 3 100

Cantitatea suplimentar de ap provenit din umiditatea sorturilor de pietri 7...31 mm (1%) este urmtoarea:

Cantitatea total suplimentar de ap:

A = AN + AP = 21.08 l / m 3
Cantitatea corectat de ap:

A* = A'+ A = 264 21.08 = 243 l / m 3 - cantitatea de apa dozat de la apometru

1.4.7. Corectarea cantitilor de agregate pe sorturi:

Cantitile de agregate corectate, pe sorturi, sunt urmtoarele:

- cantitatea de agregat, pe sortul i, n kg; - umiditatea efectiv a agregatului de sort i, n Sort 00.2 mm: 98.35*(1+1.5/100) 100 kg/m3 Sort 0.21 mm: 323.15*(1+1.5/100) 328 kg/m3 Sort 13 mm: 421.5*(1+1.5/100) Sort 37 mm: 562*(1+1.5/100) 428 kg/m3 570 kg/m3 12 ;

Total: 1426 kg/m3

1.4.8. Cantitatea total corectat de agregat

Cantitatea totala corectat de agregat se determin cu relaia:
* ' Ag = Agi = 1426 kg / m 3 i =1 n

1.4.9. Densitatea aparent a betonului:

Densitatea aparent a betonului se determin cu relaia:
* b = A* + C + Ag = 243 + 587 + 1426 = 2256 kg / m 3

13

APLICAIA 2
DETERMINAREA GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI

DATE DE TEMA:
-REGIMUL TERMIC CORESPUNZTOR UNEI TOAMNE TRZII - ELEMENT DE TIP: 3N-GRINDA (L= 7m) -CLASA BETON: 3N-C25/30 -TIPUL CIMENTULUI: 2N+1-CEM II AS 32.5 -RAPORT A/C: 4N+3 - 0.7 -IN ZIUA 18 SI LA 3N-DIMINEAA

14

2.Calculul si interpretarea gradului de maturizare al betonului

Cerine:
S se calculeze i s se interpreteze gradul de maturizare al betonului pentru un elementul de tip , realizat din beton de clas , preparat cu un ciment de tip CEM I

32,5 i avnd raportul ap-ciment . S se determine : Dac pentru plac in ziua a 17-a se poate recurge la decofrare; Pentru perete structural in ce zi i la ce or se atinge rezistena minim necesar decofrrii feelor verticale. De analizat n ce zi i la ce or apariia unui eventual nghe nu mai afecteaz n sens negativ proprietile betonului turnat.

2.1. Gradul de maturizare al betonului

Gradul de maturizare al betonului, reprezinta un nivel de ntrire al betonului(de obicei exprimat ca procent din clas), dup un interval de timp scurs de la punerea in lucrare.Momentul de cumulare al rezistenei are loc dupa nceperea prizei betonului. Ne intereseaz nivelul de ntarire in urmtoarele cazuri: a) n conditiile de timp friguros, temperaturile negative nu vor produce deteriorri elementului, dac acesta a atins un nivel critic de intrire, care se stabilete n procente (minime) fa de marca betonului, n funcie de raportul ap-ciment i are urmatoarele valori: 18% din marc ,pentru A/C=0,40 25% din marc, pentru A/C=0,50 31% din marc,pentru A/C=0,60 36% din marca ,pentru A/C=0,70 b) n cazul decofrrii elementului de beton, cofrajele se pot ndeparta numai dup ce betonul a atins o rezisten minim de: 2,5 N/mm2 pentru partile laterale ale cofrajului 70% fa de clas pentru feele inferioare la placi si grinzi, cu deschideri de maxim 6,0 m. 85% fa de clas pentru feele inferioare la plci si grinzi cu deschiderea mai mare de 6,0 m. c)pentru preconizarea momentului optim la care se poate face transferul de efort de la aramturile pretensionate la seciunea de beton. Determinarea nivelului de intarire a betonului, dup un anumit interval de timp scurs de la punerea sa in lucrare,se poate realiza pe dou ci: Cu ajutorul unor epruvete din beton pastrate in aceleai condiii de regim termic cu cele ale elementului de construcie si ncercate la compresiune; Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului(calcul matematic bazat pe factorii ce influeneaza proprietaile fizico-mecanice ale betonuluitipul de ciment si raportul A/C) . Gradul efectiv de maturizare al betonului(M i) se definete prin suprafaa diagramei cuprins ntre curba de variaie a temperaturii betonului si ordonata de -10C, pentru intervalul de timp dorit. Temperatura betonului se masoar pe feele orizontale ale acestuia cu ajutorul nregistratoarelor sau cu ajutorul termometrelor industriale.0 in scara de temperaturi reprezint trecerea de la regimul termic pozitiv la regimul termic negativ.0 in scara de timp reprezint 15

momentul prizei cimentului din beton.n Romnia se consider c orice reacie de hidroliz si hidratare a ncetat n jurul temperaturii de -10 C. Citirile se fac dup cel puin 5 minute de la terminarea montrii, la un interval de 6-12 ore.Realizarea graficului se face doar pe baza temperaturilor de calcul.Temperaturile de calcul reprezint media unei serii de cinci citiri de temperatur n cel puin cinci puncte.

2.2.Calculul efectiv al gradului de maturizare al betonului

Se cunoate variatia temperaturii betonului () in timp (t). Se cunosc intervalele de timp ti i respectiv valorile temperaturilor la nceputul intervalului i i la sfaritul lui i+1. Se aproximeaz c variatia temperaturii intre cele dou limite (i i i+1 ) este liniar,drept pentru care temperatura medie pentru intervalul de timp ti reyult: i * = (i +i+1 )/2 Gradul de maturizare al betonului, pentru intervalul de timp ti va fi: M i=( i * +10)* ti Gradul de maturizare efectiv a betonului este: M
i

*K

K i -coeficient de echivalare a gradului de maturizare al betonului evaluat la temperatura i * si cel evaluat la temperatura etalon +20C. Gradul efectiv de maturizare efectiv a betonului pentru un interval de timp tk este: M =( i * +10)* ti * K tk = ti
i

Calculul efectiv al gradului de maturizare al betonului s-a realizat cu ajutorul Microsoft Excel si este prezentat in cele ce urmeaz:

16

Ziua

Ora 7

Temperatura beton [C] 10 16 9 ' [C] 13

Ki 0,936 0,948 0,906 0,924 0,948 0,918 0,912 0,912 0,881 0,840 0,868 0,893 0,868 0,780 0,820 0,881 0,854 0,610 0,660 0,820 0,800 0,420 0,420 0,660 0,560 Ki t

t 9 7 7 9 12 2 8 5 6 8 3 7 5 7 7 2 5 10 6 6 2 11 6 5 5

i'+10C 23 19 15,5 22 17,5 15 21 21 15,5 12,5 16,5 18,5 16,5 13,5 14 16,5 15,5 13,5 14,5 16,5 15,5 12 13 15,5 13

M t [hC] 193,75 126,08 98,30 182,95 199,08 27,54 153,22 95,76 81,93 84,00 42,97 115,64 71,61 73,71 80,36 29,07 66,19 82,35 57,42 81,18 24,80 55,44 32,76 51,15 36,40 M tk [hC] 193,75 319,84 418,14 601,09 800,17 827,71 980,93 1076,69 1158,62 1242,62 1285,58 1401,23 1472,84 1546,55 1626,91 1655,98 1722,17 1804,52 1861,94 1943,12 1967,92 2023,36 2056,12 2107,27 2143,67

16 23 6

2 5,5 9 12 15 7,5 0 5 10 11 12 11 10 5,5 1 2,5 4 6,5 9 8,5 8 6,5 5 3,5 2 4 6 6,5 7 5,5 4 3,5 3 4,5 6 6,5 7 5,5 4 2 0 3 6 5,5 5 1 Temperatura beton 3

15 3 5 13

3 18 24 8 11 4 18 13 6 13 5 15 20 6 12 6 18 20 7 13 7 18 23 Ziua Ora

i'+10C

17

 [C] 6 -2

' [C]

t [hC]

tk [hC]

0,000

11

0,00

2143,67

13 8 17

4 4 4 1 0,000 6 11 0,00 2158,79 0,270 4 14 15,12 2158,79

23

-2 -2,5 0,000 7 7,5 0,00 2158,79

-3 -2 0,000 5 8 0,00 2158,79

11 9 15

-1 -0,5 0 -2 0,000 5 8 0,00 2158,79 0,000 4 9,5 0,00 2158,79

20

-4 -2 0,000 10 8 0,00 2158,79

0 0,5 0,270 7 10,5 19,85 2178,63

13 10 19

1 2 3 1,5 0,270 5 11,5 15,53 2224,40 0,420 6 12 30,24 2208,87

24 11 6

0 1 2 3 0,330 4 13 17,16 2250,47 0,135 6 11 8,91 2233,31

10

4 4,5 0,610 8 14,5 70,76 2321,23

18 23

5 2 3,5 2,5 0,660 0,560 5 6 13,5 12,5 44,55 42,00 2365,78 2407,78

18

3 3,5 0,560 5 13,5 37,80 2445,58

10 12 17

4 4,5 5 3,5 0,610 6 13,5 49,41 2567,05 0,710 7 14,5 72,07 2517,64

23

2 3 0,760 8 13 79,04 2646,09

4 5 0,884 2 15 26,52 2672,61

9 13 15

6 4,5 3 2 0,854 7 12 71,74 2821,25 0,884 6 14,5 76,91 2749,52

22

1 2,5 0,820 7 12,5 71,75 2893,00

4 5 0,868 7 15 91,14 2984,14

12 14 17

6 7 8 5,5 0,878 6 15,5 81,65 3142,30 0,900 5 17 76,50 3060,64

23

Ziua

Ora 5 10

Temperatura beton [C] 2 5 6 ' [C] 3,5

Ki 0,878 0,892 0,878 0,878 0,912

t 5 7 6 8 2

i'+10C 13,5 16 14,5 12,5 14

M t [hC] 59,27 99,90 76,39 87,80 25,54 tk [hC] 3201,56 3301,47 3377,85 3465,65 3491,19

15 17 23 7 16 9 5 7 2

4,5 2,5 3 4

19

15 22 5 12 17 17 23 6 18

6 2

5,5 4 3

0,936 0,918 0,906 0,936 0,968 0,972 0,942 0,936

6 7 7 7 5 6 7 6

15,5 14 13 14,5 16,5 15 11,5 10,5

87,05 89,96 82,45 95,00 79,86 87,48 75,83 58,97

3578,24 3668,20 3750,65 3845,65 3925,51 4012,99 4088,82 4147,79

4 4,5 5 6,5 8 5 2 1,5 1 0,5

2.3.Interpretarea rezultatelor
Temperatura (i ) variaz ntre -3C si +16C.Intervalul de timp n care s-a realizat studiul a fost de 21 zile. Gradul de maturizare al betonului si rezistena dup 17 zile: Pentru stabilirea momentului cnd se poate decofra elementul executat,respectiv cnd se poate face transferul de eforturi in cazul elementelor precomprimate,se compar Mef calculat ,cu gradul de maturitate al betonului,M,calculat si acesta la o temperatura standard de 20C si reprezentat prin nivelul de ntarire exprimat ca procent din clasa. Gradul de maturizare al betonului dup 17 zile,la ora 6 am este M=4262,8 hC care corespunde unui nivel de intrire =66.98%.

60%..................................3720 hC 70%..................................5520 hC .............................................................. 20

10%..................................1800 hC x%................................542,8 hC X= = 3,02%

= 70-3,02= 66,98 % Rezistena betonului dup 17 zile este: Rb= = 10,72 N/mm2

In cazul de faa pentru decofrarea placii trebuie sa se asigure o rezistena la compresiune de aproximativ 85% din clasa.n ziua 17,la temperaturile nregistrate de la momentul executrii elementului,s-a atins o rezistena de aprox. 67% din clasa.Prin urmare elementul de tip plac nu se poate decofra in ziua 17. Numarul de zile dup care betonul nu mai este afectat de nghe:

Pentru perioadele de timp friguros se compar Mef cu gradul critic de maturizare Mk stabilit n condiii de laborator la temperatura standard de 20C.Valorile lui Mk sunt in funcie de tipul cimentului si raportul A/C.

M K=1500 hC Gradul critic de maturizare pentru betonul de clas C16/20, avnd raportul A/C=0,7 i realizat cu CEM I 32,5 este de 1500 hC, care a fost depit in ziua 4 la ora 24:00. Dupa acest interval betonul nu mai trebuie protejat de nghe i eventualele temperaturi negative ce pot aprea nu mai afecteaz betonul.

APLICAIA 3
EXECUTIA STLPILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT UTILIYND SISTEME DE COFRARE CMS(COFRAJ METALIC PENTRU STLP)
21

DATE DE TEMA:
-SECTIUNE STALP: 3N-50X50(cm) - NALIME STLP:3N-3,65 m -POZIIE STLP N PLAN: 2N+1-INTERIOR -PENTRU UTILIZAREA PANOULUI DE TIP P1 TURNAREA BETONULUI IN STLP SE VA FACE CU BENA

3.1.Caracteristici:
Cofrajul tip CMS se utilizeaza la cofrarea stlpilor din beton armat monolit.Principalele elemente ale cofrajului sunt panourile P1P4.Panourile se mbina intre ele pe verticala prin intermediul unor caloi metalici prevazui cu boluri.Pentru latura stalpului mai mica de 500 mm se utilizeaza caloi scuri,iar pentru latura cuprinsa ntre 500 si 950 mm se utilizeaza caloi lungi. Legatura dintre dou panouri aezate pe un calot lung se realizeaza cu cleti K. Pentru asigurare mpotriva ridicrii cofrajului n timpul turnrii se minteaza cleme CL1(servesc la sigurarea panourilor de cofraj situate la niveluri diferite pe caloii intermediari) si CL2(sevesc la asigurarea panourilor de la partea inferioara a cofrajului pe caloii de baza sau la partea superioar pe calotii de capt). Pentru priuire se utilizeaza tlpi sprai ST i bare prai S1 i S2.

3.2Fazele tehnologice de montaj ale cofrajului de stlp - sistem CMS:

22

23

Faza 1 Nivelarea i curarea suprafeei suport respectiv trasarea poziiei cofrajului:

Pe o zon cu aproximativ 250 (mm) mai mare pe fiecare direcie fa de conturul seciunii stlpului, se procedeaz la nivelarea suprafeei suport (ndeprtarea prin dltuire a diverselor asperiti i proeminene, respectiv a agregatelor fixate parial n beton). Dup aceast operaie, zona (ele) se cur de impuritile rezultate prin suflare cu jet de aer comprimat, ulterior procedndu-se la trasarea conturului seciunii stlpului cu ajutorul sforii de trasaj (prin raportare la axele construciei).

Faza 2 Montarea caloilor de baz i solidarizarea acestora pe suprafaa suport:

Se monteaz caloii de baz (scuri i lungi dup necesitate) n sistem moric, realizndu-se seciunea de stlp dorit. Rama obinut prin montarea caloilor de baz se aeaz pe conturul seciunii trasate, dup care poziia acesteia este ajustat. n vederea mpiedicrii deplasrii de la poziie a caloilor de baz, acetia se fixeaz pe suprafaa suport prin intermediul unor buci de scndur care i ncadreaz, respectiv care se fixeaz prin batere cu cuie de beton.

24

Se verific orizontalitatea sistemului de caloi montat, cu ajutorul nivelei cu bul de aer, orice abatere ajustndu-se prin introducerea unor pene de lemn (prin batere uoar) n locaiile necesare, ntre suprafaa suport i caloi.

Faza 3 Montarea primului rnd de panouri P2

Se montez primul rnd de panouri P2 n sistem moric peste caloii de baz (prin introducerea bolurilor 12 ale caloilor de baz n orificiile 14 practicate n marginile inferioare orizontale ale panourilor P2). Panourile se asigur la nivelul caloilor de baz prin intermediul clemelor (CL2). Pe una din laturile stlpului, nu se va monta un panou, rmnnd astfel o fereastr de vizitare i curire (care este obligatorie). Pe laturile stlpului unde sunt montate cte dou panouri P2 alturate (situate n acelai plan), marginile verticale tangente ale acestora se vor asigura cu cleti (K) (este cazul panourilor montate pe caloii lungi). Se verific distana dintre panourile aezate pe acelai calot, abaterea admis fiind de maxim 1.2 (mm).

Faza 4 Montarea primului rnd de caloi intermediari

Peste panourile P2 montate, se fixeaz primul rnd de caloi intermediari (scuri i lungi dup necesitate), acetia introducndu-se cu bolurile inferioare 12 n orificiile 14 practicate n marginile superioare (orizontale) ale panourilor P2.

Faza 5 Montarea primului rnd de panouri P1

Peste primul rnd de caloi intermediari deja pozai (faza 4), se monteaz n moric primul rnd de panouri P1 (prin introducerea bolurilor superioare 12 ale caloilor intermediari n orificiile 14 practicate n marginile inferioare orizontale ale panourilor P 1). Pe laturile stlpului unde sunt montate cte dou panouri P1 alturate (situate n acelai plan), marginile verticale comune ale acestora se vor asigura cu cleti (K) (este cazul panourilor montate pe caloii lungi). De asemenea, marginile inferioare ale panourilor P1 respectiv marginile superioare ale panourilor P2 se vor asigura la nivelul primului rnd de caloi intermediari prin intermediul clemelor (CL1).

25

Faza 6 Montarea celui de-al doilea rnd de caloi intermediari

Peste panourile P1 deja pozate, se monteaz urmtorul rnd de caloi intermediari (al doilea rnd), bolturile inferioare 12 de pe elementele acestora introducndu-se n orificiile 14 practicate pe marginile superioare ale panourilor P1. Dup montarea sistemului de caloi, se verific orizontalitatea cofrajului cu ajutorul nivelei cu bul de aer, iar verticalitatea cu ajutorul firului cu plumb. n caz c este necesar, se corecteaz verticalitatea (deci implicit i orizontalitatea marginilor superioare ale cofrajului, respectiv a sistemelor de caloi) prin intermediul unor pene de lemn care se bat uor sub caloii de baz. Faza 7 Montarea tlpilor de prai i a praiurilor inferioare S1

Pentru stlpii marginali i de col se fixeaz talpa de prai pe un dulap de lemn (50 x 250 x 750) cu ajutorul a patru cuie 4 x 90 ; se aeaz talpa cu dulapul la 1700 (mm) distan de latura stlpului, pe axa unuia dintre panourile din dreptul planeului ; se monteaz praiul S1 ; se lesteaz talpa de prai cu ajutorul unor dale prefabricate de beton de 50 (kg) fiecare [1 bucat pentru cofraje de stlpi avnd nlimea de pn la 3.60 (m), i 2 buci pentru cofraje de stlpi avnd nlimea cuprins ntre 3.60 5.40 (m)] ; se repet operaiile pentru montarea a nc unui prai S1 pe una din laturile stlpului ortogonal cu prima. Pentru stlpii cureni Se monteaz tlpi de prai i praiuri S1 pe cele patru direcii (pe fiecare latur a stlpului), n acest caz nefiind necesar lestarea tlpilor. Se pot monta praiuri pe dou direcii ortogonale i n cazul stlpilor cureni, dar este necesar lestarea tlpilor acestora.

Faza 8 Montarea alternativ a panourilor P1 (i P2 cnd se ating cotele de pozare a plniilor de turnare) i a caloilor intermediari, precum i a clemelor CL1 respectiv a cletilor (K)

Se monteaz alternativ panourile de cofraj P1 respectiv caloii intermediari, avnd grij ca din 3 n 3 rnduri, s se monteze cte un rnd de panouri P 2, astfel nct s fie posibil fixarea plniilor de turnare a betonului. La nivelul caloilor intermediari, panourile montate se asigur prin intermediul clemelor (CL1).

26

Marginile verticale ale panourilor coplanare se asigur prin intermediul cletilor (K). n poza alturat se poate observa aspectul c peste rndul de panouri P2 de la baza cofrajului, urmeaz dou rnduri de panouri P1, dup care obligatoriu se monteaz un rnd de panouri P2 astfel nct s fie posibil montarea plniei de turnare a betonlui. A se observa nlimea obinut ntre baza cofrajului i marginea inferioar a plniei (3.00 m).

Faza 9 Montarea ultimului rnd de panouri P1 sau P2 i a ultimului rnd de caloi intermediari (scuri sau lungi) cu clemele (CL 1) i cletii (K) corespunztori, respectiv a praiurilor superioare S2

Dup montarea ultimului rnd de panouri P1 sau P2 care se fixeaz la nivelul marginilor orizontale inferioare pe caloii intermediari anterior montai (prin introducerea orificiilor 14 practicate n acestea n bolurile 12 de pe caloi) asigurndu-se cu clemele (CL1), respectiv la nivelul marginilor verticale comune (dintre panourile coplanare) prin intermediul cletilor (K), se monteaz ultimul rnd de caloi interemdiari (lungi sau scuri). Ulterior, se fixeaz praiurile S2 cu un capt pe structura cofrajului iar cu cellalt la nivelul tlpii de prai.

Faza 10 Montarea panourilor de completare P3 i P4 , a caloilor de capt (scuri sau lungi), respectiv a clemelor (CL1 i CL2) i cletilor (K) corespunztori

Dup montarea panourilor de completare P3 i P4, acestea se asigur la nivelul marginilor inferioare (fixate pe ultimul rnd de caloi intermediari) cu ajutorul clemelor (CL1), respectiv la nivelul marginilor verticale comune (dintre panourile coplanare) prin intermediul cletilor (K). Ulterior la nivelul marginilor orizontale superioare ale acestor panouri pozate, se monteaz caloii de capt (lungi sau scuri) care se asigur prin intermediul clemelor (CL2). Dup montarea caloilor de capt, se execut operaiile de verificare pregtindu-se cofrajul pentru turnarea betonului (iniial prin plniile de turnare).

Not 1 dup curarea spaiului interior al cofrajului prin fereastra de vizitare de la baz (respectiv dup evacuarea surplusului de ap rezultat n urma udrii suprafeei suport), aceasta se va obtura n felul urmtor : n golul rmas se monteaz un panou P4 fixat cu dou cleme (CL2) la partea inferioar a golului ; la partea superioar a golului se monteaz dou panouri P4 prinse ntre ele cu uruburi, care se asigur la nivelul primului calot intermediar cu ajutorul a dou cleme (CL1) ; n spaiul rmas liber dintre panourile P4 deja pozate, se monteaz un panou P3 care se fixeaz cu ajutorul uruburilor.

Not 2 pentru nchiderea ferestrelor de turnare a betonului, se execut fazele : 27

 se scot clemele (CL1) i uruburile cu care este fixat plnia de cofraj, dup care aceasta este extras din loca ; n golul rmas se monteaz un panou P4 fixat cu dou cleme (CL1) la partea inferioar a golului ; la partea superioar a golului se monteaz dou panouri P4 prinse ntre ele cu uruburi, care se asigur la nivelul calotului intermediar cu ajutorul a dou cleme (CL1) ; n spaiul rmas liber dintre panourile P4 deja pozate, se monteaz un panou P3 care se fixeaz cu ajutorul uruburilor. Not 3 pentru asigurarea unui panou la nivelul caloilor intermediari sunt necesare 1 clem (CL1), respectiv la nivelul caloilor de baz i capt cte 1 clem (CL 2). De asemenea, fixarea marginilor verticale comune ale panourilor coplanare se face cu cte un clete (K) (panouri P 2, P3) i cu doi cleti (K) pentru panourile P1.

28