ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT

- BUCURESTI 2008 -

CUPRINS

SCHEMELE DE IMPARTIRE A MUNCII3 DEMOBILIZAREA SOLDATILOR SI BIROCRATILOR.4 FETISUL OCUPARII DEPLINE A FORTEI DE MUNCA.5 CINE ESTE PROTEJAT PRIN TAXE VAMALE?..............................................6 ORIENTAREA CATRE EXPORTURI..7 PRETRURILE PARITARE.8 SALVAREA SECTORULUI ECONOMIC X9 CUM FUNCTIONEAZA SISTEMUL PRETURILOR10 STABILIZAREA MARFURILOR.11

SCHEMELE DE IMPARTIRE A MUNCII In acest capitol autorul analizeaza parcticile sindicaliste legate de crearea de locuri de munca si prevenirea somajului. La baza acestora sta teoria conform careia o tehnologie precara ajuta la crearea mai multor locuri de munca, pe cand o tehnologie avansata, unde totul este mecanziat si realizat de masinarii duce la scaderea acestora si implicit la crestrea somajului.. O alta teorie este aceea conform careia alocand unui volum de munca un numar de oameni mai mare decat este necesar scade somajul. Aceste lucru poate fi explicat prin exmple simple cum ar fi: pentru a efectua o reparatie la instalatia electrtica este nevoie in primul rand de un electrician, dar si de un templar care sa efectueze o operatiune simpla pe care poate sa o relizeze si electricianul si anume sa desfaca lambriul care acopera instalatia elctrica. Consecintele acestor actiuni le reprezinta cresterea costurilor, prestarea unui volum de munca mai mic si realizarea unei cantitati mai mici de bunuri. O schema pentru impartirea muncii este aceea a reducerii saptamanii de lucru.Acest lucru este posibil in 2 moduri.: a) este redusa saptamana de lucru de la 40 la 30 de ore fara schimbarea salariului orar. Consecinta acestei schimbari: subventionarea noilor angajati de catre angajatii initiali. Ca urmare a reducerii numarului de ore salariul se diminueaza astfel incat angajatii initiali prmiesc trei sferturi din salariul saptamanal precedent. Acesta reprezinta un sacrificiu pentru a oferi altora de lucru b) este redusa saptamana de lucru insotita de o o crestere a nivelurilor salariilor orare. Consecintele acestei schimbari ar fi:cresterea costurilor de productie., o rata a somajului mult mai mare ca inainte ceea ce determina o putere de cumparare mai mica si de aici scaderea preturilor, eliminarea din afaceri a firmelor mai putin eficiente, concedierea lucratorilor mai putin eficienti. Cei care sustin aceste scheme de impartire a muncii au o viziune limitata asupra efectelor sale. Ele sunt privite doar la nivel local, ca o modaliate de a crea locuri de munca astfel incat rata somajului sa scada, insa sunt total ignorate efectele sale la nivel global, la nivelul intregii societati.

DEMOBILIZAREA SOLDATILOR SI BIROCRATILOR

In acest capitol autorul face referire la integrarea pe piata fortei de munca a soldatilor reintorsi la viata civila. Intotdeauna a existat temerea ca nu sunt suficiente locuri de munca, astfel ca acestia vor deveni someri; insa de-a lungul timpului s-a demonstarta ca fostii militari sunt destul de usor integrati in sectorul privat al muncii. O analiza asemanatoare este facuta si asupra functionarilor de stat. Atunci cand se doreste diminuarea numarului acestora apar nenumarate proteste avand drept argument lipsirea acestora de puterea de cumparare si a comerciantilor care depind de puterea lor de cumparare. La prima vedre aceast argument este unul logic si solid. Insa privit in ansamblu si de-a lungul timpului se va observa ca aceasta gandire este eronata. Prin concedierea unui numar de functionari scade puterea acestora de cumparare insa in aceasi masura creste puterea de cumparare a contribuabililor. Un alt aspect ar fi acela ca functionarii ar fi obligati sa-si caute de lucru in sectorul privat, astfel din paraziti devenind productivi dupa cum ii numeste H. Hazlitt. Conceptul de putere de cumparare poate explicat si pe seama unui talhar care fura sa spunem de la persoana X. Puterea lui de cumparare creste, astfel prin fiecare cheltuiala facuta creaza noi locuri de munca, pe cand puterea de cumparare a persoanei X scade ca urmare a diminuarii venitului acesteia; prin urmare cheltuielile lui X vor crea cu un loc de munca mai putin. In concluzie, conform spuselor autorului H Hazlitt:atunci cand nu gasim un argument bun pentru pastrarea in serviciu a unui grup oarecare de functionari decat cel al mentinerii puetrii de cumparare, este semn ca venit momentul sa ne descotorosim de ei

FETISUL OCUPARII DEPLINE A FORTEI DE MUNCA

In acest capitol autorul face referire la necesitatea ocuparii depline a fortei de munca intr-o natiune. Obiectivul fiecarei natiuni este acela de a maximiza productia, iar ocuparea deplina a fortei de munca este un mijloc de realizare a lui. Este foarte important de precizat faptul ca nu se poate obtine permanent productie maxima fara ocuparea deplina a fortei de munca, insa se poate obtine ocuparea deplina a fortei de munca fara a avea o productie maxima. Cel mai bun exemplu care clarifica cea de a doua situtaie este cazul Chinei si Indiei.Desi sunt tari mai sarace decat altele problema cu care se confrunta ele nu este legata de somaj. Aici majoritatea populatiei este ocupata, lucreaza, insa datorita tehnologiei precare si a metodelor primitive de productie tarile nu obtin o producite maxima. De aici se poate targe concluzia ca este usor de indelpinit prima clauza, ocuparea deplina a fortei de munca, daca se renunta la idea maximizarii profitului. Greseala majora a natinunilor este aceea ca isi focalizeaza intrega atentie pe scaderea numarului de someri, uitand obiectivul principal si anume maximizarea profitului. O mare pondere a populatiei are aceasta mentalitate, astfel ca scaderea orelor de lucru de la patruzeci la treizeci de ore pe saptamana pentru crearea a noi locuri de munca a fost foarte apreciata. Comisiile care se ocupa de aceste aspecte ale societatii Comisii prezidentiale pentru ocuparea completa a fortei de munca, cat si proiectele de lege, toate au drept scop realizarea ocuparii depline a fortei de munca. Alte exemple care ajuta la intelegerea importantei obtinerii productiei maxime si nu a ocuparii depline a fortei de munca sunt: AL Doilea Razboi Mondial cand au fost asigurate locuri de munca pentru toate tarile aflate in conflict. De asemenea inchisorile si lagarele de munca, Regimul sclavagist din Germania . Conform spuselor autorului H. Hazzlit progresul civilizatiei a insemnat reducerea gradului de ocupare a fortei de munca nu crestrea lui.

CINE ESTE PROTEJAT PRIN TAXE VAMALE?

In acest capitol este abordata problema politicii taxelor vamale care in opinia autorului sunt incomparabil mai proaste decat cele din secolele al XVII-lea si al XVIII-la. Eroarea principala consta in faptul ca sunt luate in considerare doar efectele imediate ale uneii taxe asupra unor grupuri si sunt total neglijate aspectele sale pe termen lung asupra intregii societati.Daca o societate americana vinde pulovere cu 30$ si o societate engleza cu 25$, pulovere de aceeasi calitate este nevoie de o taxa vamala de 5$ pentru ca societatea americana sa se poata mentine in afaceri. In caz contrar efectele pe termen scurt ar fi eliminarea de pe piata a societatii americane si implicit trecerea in somaj a angajatilor acesteia. Privind situatia pe termen lung observam urmatoarele: consumatorii pot achizitiona un pulover de 25$ cu care ajuta la creare de locuri de munca in Anglia si ii ramn 5$ pentru a cumpara altceva cu care vor sprijini mentinerea in activitate a lucratorilor din alte aindustrii ale SUA..Astfel atat productia Americana cat si cea engleza au sporit. Putem analiza teoria si din alta perspectiva: presupunem ca nu exista o taxa vamala aplicata tricotajelor aduse in SUA. Se considera ca poate fi creat un sector industrial de producere a puloverelor aplicandu-se o taxa vamala de 5$ pe pulover.Astfel pretul puloverelor englezesti vor creste la 30$, iar producatorii americani le pot vinde si ei la acelasi pret. Prin aceasta manevra consumatorii sunt obligati sa plateasca o taxa de 5$ ce va fi acumulata de noul sector indiustrial lucru care duce la sporirea numarului de angajati in acest sector. Desi aparent pare un lucru pozitiv, dar privit in ansamblu lucrurile stau altfel: cei 5$ pe care consumatorul nu ii platea inaintea impunerii taxei ii utiliza achizitionand produse din alta categorie. Dupa impunerea taxei consumatorii reduc cheltuielile cu 5$ ca urmare a cresterii pretului unui pulover. Astfel creste numarul locurilor de munca in domeniul tricotajelor insa scade dramatic in alte sute de domenii unde cumparatorii chletuiau cei 5$ aferenti taxei.. Taxa vamala avantajeaza in mod considerabil anumite grupuri de interese si dezavantajeaza altele. Creaza o imagine eronata in mintea populatiei cu privire la anumite aspecte:ofera locuri de munca, sporeste salariile, protejeaza nivelul de trai. Este o imagine falsa, iar din punct de vedere al salariilor si al nivelului de trai creaza opusul.

ORIENTAREA CATRE EXPORTURI

In acest capitol autorul analizeaza efectele importurilor si exporturilor asupra natiunilor. Privite pe termen lung, exporturile si importurile trebuie sa ajunga la acelasi nivel, deoarece prin exporturi se platesc importurile si invers, intre cele doua existand o relatie direct proportionala. Un exmplu ar fi: daca un exportator American vinde produse unui importator britanic el este platit in lire sterline, insa nu le poate folosi pe teritotiul SUA, De aceea el vinde monedele englezesti unui importator american dornic sa achizitioneze produse britanice..In orice sitatie tranzactia nu se poate realiza pana cand exporturile americane nu sunt platite prin importuri egale ca valoare. In ceea ce priveste imprumuturile externe uriase H. Hazzlit subliniaza o eroare a acestui sistem:chiar daca jumatate din imprumuturile acordate altor tari devin prea mari si nu sunt rambursate, natiunea noastra tot va fi intr-o situatie mai buna ca urmare a acordarii lor, intrucat ele vor impulsiona puternic exporturile proprii. In momentul in care este acordat un imprumut altei tari pentru a oferi sansa de a importa produse, iar imprumutul nu este rambursat inseamna ca se renunta la produsele respective, lucru care duce la saracirea natiunii. Aceasta situatie poate fi exmplificata la o scara mult mai mica: daca o companie de automobile ofera persoanei X un imprumut de 5000$ pentru achizitionarea unei masini, care are costul de fabricatie de 4000$, iar persoana X restituie doar jumatate din suma imprumutata inseamna ca acea companie a pierdut 4000$-2500$=1500$. De aici putem concluziona faptul ca nu a recuperat din vanzari ceea ce a pierdut prin imprumuturi prost plasate. Ideea de baza care trebuie extrasa este aceea ca nu ne putem imbogati plasand prost imprumuturi. Inaintea instaurarii unei politici ea trebuie urmarita cu atentie si studiate atat efectele sale pozitive cat si negative. Ea trebuie vazuta nu numai pe termen scurt si pe baza unui anumit grup, ci trebuiesc studiate efectele sale pe termen lung si asupra tuturor. Asa cum a afirmat si John Stuart Mill , beneficiul unei tari nu consta in exporturi ci in importuri. Astfel consumatorii tarii respective au posibilitatea de a achizitiona produse straine la un pret mai mic decat ar fi gasit in tara, cat si produse care nu se gasesc la comerciantii autohtoni. Cel mai bun exmplui este cel al cafelei si al ceaiului in SUA. In concluzie , adevaratul motiv pentru care o tara are nevoie de exporturi este plata importurilor. PRETURILE PARITARE

In acest capitol autorul dezbate conceptul de preturi paritare. El face parte din numeroasele politici care desi sunt absurde si favorizeaza un anumit grup de indivizi sunt adoptate ca legi. Conceptul de pret paritar poate fi explicat cel mai bine din perspectiva colapsolui economic din 1929 analizat la nivelul agriculturii. Deoarece preturile produselor industriale au scazut intr-o maniera mai lenta decat cele ale produselor agricole, fermierii nu au mai putut achizitiona produse industriale, iar lucratorii din mediul urban fiind concediati nu au mai putut cumpara produse agricole . Remediul gasit a constat in majorarea preturilor produselor agricole la paritate cu produsele achizitionate de fermieri .Astfel fermierii au prosperat si s-a decis ca aceasta relatie intre preturi sa fie mentinuta. Conform analizei lui H.Hazzlit conceptual a avut o actiune benefica la vremea respective, insa este o absurditate sa fie mentinut de-a lungul anilor cand conditiile de productie si cererea s-au modificat in timp.Costurile s-au diminuat prin tehnologizare, prin folosirea ingrasamintelor chimice, soiuri imbunatatite de seminte, devenind chiar de trei ori mai mici ca inainte. Prin cresterea fortata a preturilor la produsele agricole se presupune ca puterea de cumparare a fermierului creste; daca se vinde cu 3,5$ in loc de 2.5$ fermierul are pofit de un dolar, insa cumparatorul plateste cu 1$ mai mult, puterea lui de cumparare fiind mai mica. Privit in ansablu economia nu are nici un castig deoarece pierderea inregistrata in mediul urban este echivalenta cu castigul din mediul rural. Un alt aspect ar fi acela ca de cele mai multe ori pentru a mari pretul, productia trebuie diminuata.In aceasta situatie cu toate ca pretul este mai mare, cantitatea vanduta va fi mica, prin urmare venitul sau nu va spori in aceeasi masura cu pretul. Din acest motiv cei care sustin preturile paritare doresc asigurarea unui venit paritar fermierilor. In conclizie orice politica prezinta la prima vedere o multiudine de avantaje, insa la o analiza aprofundata si pe termen lung se va observa ca acestea servesc doar intereselor unui anumit grup.

SALVAREA SECTORULUI ECONOMIC X

In acest capitol autorul analizeaza consecintele majore aparute in urma incercarii de a salva un anumit sector(fie agricultura, industria carbunelui,etc) Daca sectorul X este lasat sa se restranga ca dimensiuni sau sa piara prin actiunea fortelor proprii( concurenta de tip laissez-faire), el va targe in jos toata economia si ca, daca este mentinut in mod artificial, va fi spre binele tuturor O prima situatie care este luata in considerare este accea conform careia sectorul X este supraaglomerat si se incearca impiedicarea patrunderii altor firme in acest sector. In conditiile in care capitalul si forta de munca sunt fortate sa ramana in afara sectorului X, sunt private de dreptul de a alege, iar investitrorii obligati sa plaseze bani acolo unde veniturile sunt inferioare celor din sectorul X. Capitalul si forta de munca sunt utilizate mai putin eficient decat daca ar putea alege liber. Se poate trace concluzia ca o reducere a productiei denota o scadere a nivelului de trai caracaterizata prin salarii nominale medii mai mici, costuri medii ale vietii mai ridicate. Astfel sectorul X este avantajat in detrimental altor sectoare. O alta ipoteza studiata este aceea a sustienrii sectorului X prin subventie directa de la guvern. In acest caz castigurile incasate de scetorul X sunt echivalente cu pierderile contribuabililor. In consecinta ceea ce castiga sectorul X vor pierde celelalte sectoare prin plata impozitelor sustienrii lui X. In concluzie alte scetoare sunt obligate sa-si restranga activitatea pentru ca sectorul X sa se dezvolte. Consecinta majora a subventiilor o reprezinta faptul ca forta de munca si capitalul sunt deviate spre sectoare in care sunt folosite mai putin eficient decat ar fi fost folosite in scetorul X. In acest fel se creaza mai putin avutie, iar standardul de viata se reduce comparativ cu nivelul pe care l-ar fi putut atinge. Pentru vigoarea unei economii dinamice, cea mai buna solutie in ceea ce priveste sectoarele slabite este aceea ca ele sa dispara, nu sa fie mentinute in viata prin orice mijloace.Cazul lor este identic cu cel al metodelor de productie depasite, care incetinesc productia. Prin eliminarea lor de pe piata ,celelalte sectoare aflate in expansiune sunt lasate sa se dezvolte.

CUM FUNCTIONEAZA SISTEMUL PRETURILOR

Ca si in celelate capitole, autorul H. Hazlitt face referire la una dintre cele mai grave erori din practicile economice. El sustine in continuare faptul ca pentru orice proiect economic nu trebuiesc analizate doar consecintele imediate si efectele asupra unui grup restrans de perosane, ci trebuie analizata evolutia sa in timp, luand in considerare si efectele secundare si efectele asupra tuturor. In vederea instaurari unor procedee economice trebuie luat in considerare efectul acestora asupra tuturor sectoarelor economiei, nu numai asupra unuia, deoarce ele sunt legate intre ele, fiecare decizie luata intr-un sector afectand deciziile luate in celelalte. O alta eroare dezbatuta de autor in acest capitol este legata de convingerea ca preturile sunt determinate de costurile de productie. Este un concept eronat deoarece preturile sunt direct influentate de oferta si cerere. Ele sunt partial determinate de costurile de productie, valoarea reala a pretului depinzand de raportul real dintre cerere si oferta. Daca un anumit produs are o cerere foarte ridicata pe piata, implicit cat mai multi producatori vor inceta sa mai produca si alte bunuri si se vor axa doar pe producerea bunului respectiv. Aceast tip de gandire este eronat deoarece s-ar produce practic o intoxicare a pietei cu bunul respectiv neglijand altele care sunt necesare omenirii.Spre exemplu, presupunem ca cerera pentru pantofi este foarte mare, cu toate aceste nu trebuiesc uitate si alte bunuri de o reala necessitate cum ar fi camasi, paltoane etc. Intr-o economie echilibrata un anumit sector se poate dezvolta numai pe seama altor sectoare, deoarece, la un moment dat, factorii de productie sunt limitati. Un sector se poate extinde numai daca deviem spre el forta de munca care ar fi fost folosita in alte sectoare. Cand un anumit sector se rastrange sau stopeaza productia , acesta practic a eliberat forta de munca si capital pentru a pemite expansiunea altor sectoare. Prin urmare este gresit sa tragem concluzia ca o restrangere a productiei intr-o directie inseamna obligatoriu o restrangere a productiei totale. Cea mai buna solutie pentru a mentine o economie stabila este aceea de a permite sectoarelor sarace sa dispara pentru ca forta de munca si capitalul sa fie absorbite de sectoarele in dezvoltare.

STABILIZAREA MARFURILOR

10

In acest capitol autorul analizeaza incercarile de ridicare a preturilor anumitor marfuri in mod permanent peste nivelurile lor de piata normale, incercari care intotdeauna au avut o finalitate dezastruasa. Principalul motiv invocat de cei ce doresc ridicarea preturilor este acela ca producatorii nu pot face fata daca marfa se vinde sub valoarea ei normala. Cea mai intalnita metoda consta in acordarea de imprumuturi guvernamentale catre fermieri pentru a le da posibilitatea sa-si mentina productiile in afara circuitului pietei. O alta metoda este aceea in care statul intervine si cumpra cerealele fermierilor, fie le imprumuta bani pentru a-si pastra recoltele in afara pietei. Aceasta metoda are tenta politica, deoarece dorind sa se bazeze pe votul fermierilor, noul pret este cu mult mai mare fata de cel dat de raportul dintre cerere si oferta. Consecinta majora a acestei masuri o reprezinta scaderea numarului de cumparatori, fermierii ramand cu stocuri excesiv de mari. O restrictie uniform proportionala inseamna, pe de o parte, ca producatorii eficienti, cu costuri scazute, nu-si pot valorifica intreaga productie, pe care o pot obtine la pret scazut. Pe de alta parte, producatorii ineficienti, cu costuri ridicate, sunt mentinuti artificial in circuitul economic. Ceea ce duce la cresteri in costul mediu la care se fabrica produsele. Se produce mai putin eficient decat in alte conditii. Producatorul marginal ineficient, mentinut artificial in acel sector de productie, continua sa tina ocupate pamantul, forta de munca si capitalul carora li s-ar fi putut da intrebuintari mai profitabile si mai eficiente Impunerea unor astfel de scheme sunt fara indoiala in defavoarea multimii. Prin aplicarea lor libertatea oamenilor de a cumpara si vinde, de a cultiva cat de mult doreste dintr-un anumit bun sunt practice ingradite.

11

BIBLIOGRAFIE

ECONOMIA INTR-O LECTIE- HAZLITT HENRY, PG 48-102

12