UNIVERSITATEA VALAHIA, TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZARE FINATE SI BANCI

PROIECT
Evolutii in crearea unei zone de stabilitate monetara in Europa. Sarpele monetar

Student: Damian Ioana Daniela Indrumator: Lct. Univ. Dct. Dragoi Elena Violeta

Plan

1. Scopul studiului..................................................................................................2 2. Definirea obiectivelor.....2 3. Cuvinte cheie..2 4. Introducere..2 5. Partea teoretica....3 5. Partea practica...12 6. Concluzii si propuneri...20 7. Bibliografie...21

1. Scopul studiului
Acest studiu prezinta evolutia crearii unei zone de stabilitate moneata in Europa, roul Sarpelui Monetar si aprecierea si deprecierea monedei euro de asemeanea si evolutia acesteia in Romania.

2. Definirea obiectivelor
1. cunoasterea realitatilor europene in plan monetar 2. cunoasterea si intelegerea mecanismelor de functionare a sistemului monetar-european; 2. intelegerea mecanismelor specifice functionarii sarpelui monetar

3. Cuvinte cheie
Sarpe monetar Sistem monetar european Fondul European de Cooperare Monetara Euro Moneda ECU Integrare monetara.

4. Introducere
Inceputurile procesului de integrare europeana se plaseaza in anii 1950, odata cu Planul Schuman (facut public la data de 9 mai 1950) de creare a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului si cu semnarea a trei tratate fundamentale. Tratatul de la Paris, prin care se instituia Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (18 aprilie 1951), si tratatele de la Roma, de infiintare a Comunitatii Economice Europene si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (ambele tratate semnate pe 25 martie 1957). In deceniile urmatoare, Comunitatea Economica Europeana a inregistrat pe linia integrarii economice progrese remarcabile, insa cooperarea monetara s-a rezumat la Sistemul Monetar European, dupa ce la inceputul anilor 1970, mecanismul sarpelui monetar fusese prima formula angajata de colaborare in plan monetar pentru tarile comunitare. Adoptarea Tratatului de la Maastricht, la 10 decembrie 1991, deschide drumul catre moneda unica, dupa mai multe incercari esuate, datand inca din anii 1970.

5. Partea teoretica 5.1 Evolutii in crearea unei zone de stabilitate

monetara in Europa
Crearea unui sistem European paralel cu Sistemul Monetar International de la Bretton Wods nu s-a justificat decat dupa disparitia acestuia, la capatul unei indelungate crize terminate cu suspendarea convertibilitatii dolarului SUA in aur (15 august 1971) si trecerea generalizata la cursuri de schimb fluctuante. Socul petrolier a erodat si el credibilitatea raporturilor monetare fiduciare, iar instabilitatea monetara a cauzat dificultati economice si sociale greu de uitat pentru statele europene. Integrarea economica (Comisia Economica Europeana CE) trebuia sa se intregeasca printr-o Uniune Economica si Monetara (European Monetary Union, UME). Acordurile Bretton Woods

Istoria economica europeana dupa cel de-al Doilea Razboi mondial abunda in exemple care arata ca tarile aspirau la mai multa cooperare. In mod paradoxal, totusi lipsa cooperarii conduce la prabusirea sistemelor monetare internationale. Vom retine, cu titlu de exemplu, refuzul de a sustine o moneda, raspunsurile divergente la socurile economice, urmarirea politicilor economice independente si incompatibile cu mentinerea ratei de schimb fixe mai ales cu o mobilitate crescanda a capitalurilor. Dupa cel de-al doilea Razboi mondial, tarile cu economie de piata au adoptat Sistemul Bretton Woods, care a deschis drumul spre stabilitate monetara internationala si a stabilit suprematia dolarului. Fluctuatia din anii 20, urmata de devalorizarile competitive ale anilor 1930, apoi de o crestere a protectionismului, conduce la stabilitatea ratelor de schimb prin instituirea acestor acorduri in iulie 1944. Principalele axe ale sistemului Bretton Woods sunt urmatoarele: Un sistem de schimburi fixe, dar ajustabile; Fiecare tara stabileste valoarea externa a monedei sale, in aur, sau in functie de dolar, el insusi stabilit in raport cu aurul; Marjele de fluctuatie in raport cu dolarul sunt de 1%; Pot avea loc realinieri, pentru a evita devalorizarile competitive, in caz de dezechilibru fundamental al balantei de plati. Sistemul Bretton Woods este adesea descris ca un sistem care ar fi asigurat un inalt grad de stabilitate ratelor de schimb, permitand astfel o crestere a schimburilor comerciale si conducand la dezvoltarea economica a perioadei de dupa razboi. Dar trebuie sa ne amintim ca mai multi factori au facilitat aceasta stabilitate a ratelor de schimb: Tarile au recurs la controale ale circulatiei de capital pentru a se proteja impotriva miscarilor destabilizatoare de capital; Fondul Monetar International (FMI) acorda credite tarilor care au dificultati in mentinerea paritatilor in fata presiunilor pietelor; FMI descurajeaza schimbarile de paritati care ar fi putut, in alte circumstante sa destabilizeze sistemul. Cu aceasta ocazie, FMI este creat pentru a supraveghea sistemul monetar international. Se creeaza de asemenea Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (devenita Banca Mondiala), Organizatia europeana de cooperare economica (OECE) in 1948 (devenita Organizatia de cooperare si dezvoltare economica OCDE in 1961) pentru a gira ajutorul planului Marshall, si Uniunea de plati europeana, pentru a facilita comertul in Europa. Ultimele doua exemple ilustreaza tentativele de cooperare in Europa.

Istoria cooperrii monetare

(a) Sistemul monetar european (SME) n anul 1971, Statele Unite decid s elimine legtura strns dintre dolar i preul oficial al aurului, care asigurase stabilitatea monetar global dup al doilea rzboi mondial. Acest lucru pune capt cursurilor de schimb valutar fixe. n vederea instituirii propriei uniuni monetare, rile UE decid s reduc la 2,25% marjele de fluctuaie ntre monedele europene prin intervenie concertat la nivelul pieei valutare.

Acest lucru duce la instituirea Sistemului monetar european (SME) care devine operaional n martie 1979. Acesta prezint 3 caracteristici principale: o moned de referin denumit ecu: un co monetar format din monedele tuturor statelor membre; un mecanism al ratei de schimb: fiecare moned are o rat de schimb legat de ECU; marje de fluctuaie de 2,25% sunt autorizate n jurul cursurilor de schimb bilaterale; mecanism de credit: fiecare stat transfer 20% din rezervele sale n devize i aur ntr-un fond comun.

(b) De la SME la UEM Sistemul monetar european a cunoscut o istorie contrastant. n 1992, dup reunificarea Germaniei i ca urmare a tensiunilor monetare accentuate n Europa, lira italian i lira sterlin prsesc SME. n august 1993, rile aparinnd SME decid s mreasc temporar arpele monetar european (marjele de fluctuaie ale cursului de schimb) la 15%. ntre timp, pentru a mpiedica fluctuaii importante de schimb valutar ntre monedele europene i n vederea eliminrii devalorizrilor competitive, guvernele Uniunii Europene decid s relanseze proiectul de uniune monetar veritabil i s introduc o moned unic. n cadrul Consiliului European de la Madrid din iunie 1989, conductorii Uniunii Europene adopt un plan n trei faze n favoarea unei uniuni economice i monetare. Acest plan devine parte component a Tratatului de la Maastricht privind Uniunea European, adoptat de ctre Consiliul European n decembrie 1991.

Uniunea economic i monetar (UEM)

(a) Cele trei faze Prima faz, care debuteaz la 1 iulie 1990, implic: libertate total de circulaie a capitalurilor n cadrul Uniunii (anularea controlului de schimburi valutare); sporirea mijloacelor destinate nlturrii dezechilibrelor ntre regiunile europene (fonduri structurale); convergen economic, prin intermediul supravegherii multilaterale a politicilor economice ale statelor membre.

A doua faz debuteaz la 1 ianuarie 1994. Aceasta prevede: nfiinarea Institutului Monetar European (IME) la Frankfurt; IME este compus din guvernatorii bncilor centrale ale rilor membre UE; independena bncilor centrale naionale; reglementarea privind reducerea deficitelor bugetare.

A treia etap reprezint naterea monedei euro. La 1 ianuarie 1999, 11 ri adopt moneda euro, care devine astfel moneda comun a Austriei, Belgiei, Finlandei, Franei, Germaniei, Irlandei, Italiei, Luxemburgului, rilor de Jos, Portugaliei i Spaniei. (Grecia li se altur la 1 ianuarie 2001). ncepnd din acest moment, Banca Central European nlocuiete IME, devenind responsabil de politica monetar, care este definit i pus n aplicare n euro. La 1 ianuarie 2002, bancnotele i monedele euro sunt puse n circulaie n aceste 12 ri din zona euro. Dou luni mai trziu, monedele naionale sunt retrase din circulaie. Din acest moment, euro este singura moned care poate fi utilizat n toate tranzaciile bancare i operaiunile cu numerar, n cadrul rilor fcnd parte din zona euro, care reprezint mai mult de dou treimi din populaia UE. (b) Criteriile de convergen Fiecare stat membru trebuie s ntruneasc un numr de cinci criterii de convergen pentru a ajunge n faza a treia. Acestea sunt: stabilitatea preurilor: rata inflaiei nu poate depi cu mai mult de 1,5% ratele medii de inflaie ale celor trei state membre cu cea mai sczut rat de inflaie; rata dobnzilor: rata dobnzilor pe termen lung nu poate varia cu mai mult de 2% n raport cu ratele dobnzilor medii ale celor trei state membre cu cea mai sczut rat de inflaie; deficitele: deficitele bugetare naionale trebuie s fie sub 3% din PNB; datoria public: nu poate depi 60% din PNB; stabilitatea cursului de schimb: ratele de schimb trebuie s rmn n limitele marjei de fluctuaie autorizate pentru cei doi ani anteriori.

(c) Pactul de Stabilitate i de Cretere Consiliul European a adoptat Pactul de Stabilitate i de Cretere n iunie 1997. Acesta a reprezentat un angajament permanent de stabilitate bugetar, permind sancionarea financiar a unui stat membru din zona euro care se expunea unui deficit bugetar mai mare de 3%. Fiind considerat ulterior prea strict, Pactul a fost revizuit n martie 2005. (d) Eurogrupul Eurogrupul reprezint reuniunea informal a minitrilor de finane ai statelor membre din zona euro. Aceste ntlniri au ca scop o mai bun coordonare a politicilor economice, monitorizarea politicilor bugetare i financiare ale statelor din zona euro, precum i reprezentarea monedei euro n forumurile monetare internaionale (e) Noile state membre i UEM Noile state membre urmeaz s adopte moneda euro n momentul n care vor ndeplini criteriile necesare. Slovenia este primul dintre statele devenite membre ale UE n 2004 care s-a alturat zonei euro la 1 ianuarie 2007. Au urmat Cipru i Malta n 2008 i Slovacia n 2009.

Etaplele procesului de integrare europena

Inceputurile procesului de integrare europena corespund semnarii celor trei tratate esentiale in crearea Comunitati Economice: Tratatul de la Paris prin care se instituie Comunitatea Economica a Carbunelui si a Otelului (la care participa 6 tari: Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) in anul 1951; Tratatele de la Roma din 1957: Tratatul privind crearea Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM) si Tratatul privind crearea Comunitatii Economice Europene (CEE). Potrivit tratatelor de la Roma (1957) si a dispozitiilor adoptate ulterior de catre institutiile sale, Uniunea Europena urma sa realizeze treptat, pe etape, mai intai sub forma unei uniuni vamale si apoi a unei uniuni economice si monetare, implicand in prima etapa, asigurarea liberei circulatii a marfurilor, iar in a doua etapa libera circulatie a capitalurilor, serviciilor, fortei de munca si adptarea monedei unice in teritoriul comunitatii. Intr-o etapa viitoare se prevedea si realizarea uniunii politice a tarilor membre. In conceptia acestor tratate, uniunea economica si monetara implica pe langa unificarea politicilor economice generale si sociale ale tarilor membre si o convertibilitate reciproca totala si ireversibila a monedelor tarilor membre si apoi punerea in circulatie a unei monede unice. Prevederile referitoare la uniunea economica si monetara aveau un caracter general, sarcina concretizarii lor revenind organelor comunitare create ulterior. Se aprecia ca Uniunea vamala este o realizare prea fragile, singura nefiind in masura sa sustina edificarea pietei unice si a altor obictive cuprinse in tratat, fapt ce impunea ca uniunea economica sa treaca printr-o uniune monetara. Integrarea monetara in cadrul SME a fost initiata prin mecanismul ,,sarpelui monetar, (1972), continuata cu infiintarea SME (in 1979) si urmata de procesul infiintarii monedei unice EURO, cu incepere din anul 1993.

Etapele introducerii monedei unice 1 iulie 1990 prima faza a UME. Este complet liberalizata miscarea capitalismului in statele membre ale UE 1 ianuarie 1993 Piata Unica este completa 1 noiembrie 1993 este stabilita compozitia monedei cos ECU. Intra in vigoare Tratatul de la Maastricht 1 ianuarie 1994 incepe a doua faza a UEM prin infiintarea Institutului Monetar European (IME). Sunt intarite procedurile de coordonare a politicilor economice. Statele membre actioneaza pentru combaterea deficitelor bugetare si pentru atingerea convergentei economice 31 mai 1995 Comisia adopta Cartea Verde pentru moneda unica 15,16 decembrie 1995 Consiliul European se intruneste la Madrid si adopta denumirea da ,,euro pentru moneda unica. Se elaboreaza scenariul pentru trecerea la moneda unica si se stabileste calendarul propriu-zis (se preconizeaza

desavarsirea procesului in 2002). Incepand cu 31 decembrie 1996 IME trateaza cadrul regulator, organizational si logistic pentru BCE si SBCE. Comisia, Consiliul si IME pregatesc legislatia pentru introducerea monedei unice 2 mai 1998 desemnarea statelor admise sa participe la cea de-a treia faza a UME (denumite state in): Austria, Belgia, Finlanda,Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania. Se anunta paritatile intre monedele nationale ale tarilor participante (paritati ce vor deveni efective doar la 1 ianuarie 1999). Se creeaza Banca Centrala Europeana, care inloc uieste Institutul Monetar European. 1 anuarie 1999 stabilirea definitiva a paritatilor modelelor nationale si euro: noua moneda este singura cotata de acum pe pietele de schimb valutar, iar monedele vechi sunt considerate ,,expresii nationale ale euro, ce include si taxa de conversie fixata in raport cu euro. BCE stabileste o politica monetara unica in euro pentru cele 11 state. Devine posibila utilizarea euro doar ca moneda scripturala. Se prevede o perioada de tranzitie intre introducerea monedelor si bancnotelor euro si disparitia definitiva a monedelor nationale de maxim 6 luni. 1 iulie 2002 data limita la care monedele nationale ies legal din circulatie.

5.2. Sarpele monetar

La 12 aprilie 1972, Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda, tarile Comunitatii Economice Europene (CEE) la acel moment semneaza la Basel un acord prin care convin ca, incepand cu 24 aprilie 1972, ecartul dintre doua monede europene participante sa fie redus la 2,25%, deci marja de fluctuatie erea limitata la 1,125%. Astfel este creat ,,sarpele monetar, denumirea este data de imaginea evolutiei cursului monedelor europene. Acestea formeaza, in evolutia lor, o linie ondulata (,,un sarpe) care se incadreaza intru-un tunel ce reprezinta marjele de fuctuatie autorizate de sistemul monetar international. Acest sistem de fluctuare a monedelor a avut doua forme: - sarpele in tunel (24.04.72 11.03.73) - sarpele fara tunel (12.03.73 12.03.79) Sarpele in tunel se caracterizeaza printr-o fluctuare a monedelor europene fata de $ SUA si intre ele, in anumite limite, respectiv: 2,25% fata de $ si 4,5 % intre ele. Astfel, exista doua tipuri de marje fata de $ : inferioara si superioara, care formeaza un tunel, iar in interiorul acestuia exista o banda de fluctuare a cursurilor de schimb ale monedelor europene. 9

Atunci cand cursul de piata al unei monede se apropie de limitele stabilite este necesara interventia Bancii Centrale prin vanzarea sau cumpararea de devize cerute sau oferite excedentar.

Cursul- plafon in raport cu $ +2,25%

Cursul $

-2,25%

Ecartul maxim autorizat (+/-2,25%)

Cursul- planseu in raport cu $

Fig.1. Sarpele in tunel ( sursa Nicolae Dardac, Cezar Basno,, Constantin Floricel Moneda, Credit,
Banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1994, pag 62.

Sarpele fara tunel a fost afectat de practica speculativa a detinatorilor de $ care au incercat sa se debaraseze de moneda americana pentru a cumpara aur pe piata libera de la Londra. In aceste conditii, tarile europene au eliminat obligatia mentinerii unei limite de fluctuatie fata de $ american, dar mentin acelasi nivel de fluctuatie intre monedele europene ( 4,5%).

10

In decursul perioadei in care a functionat, mecanismul sarpelui monetar a cunoscut perioade dificile. In iunie 1972, de exemplu, lira sterlina abandoneaza acest mecanism. Marea Britanie n-a putut sa mentina cursul monedei sale, datorita riscului de epuizare a rezervelor de schimb. Coroana daneza paraseste sarpele monetar, dar este reintegrata la finalul anului 1972. Lira italiana iese definitiv din sistem in 1974, iar francul se retrage si revine in ianuarie 1974, respectiv iulie 1975. Sarpele monetar nu a asigurat stabilitatea dorita nici pentru monedele care au ramas fidele sistemului. Marca germana a fost reevaluata de 4 ori: guldenul olandez a facut obiectul a doua reevaluari, iar francul belgian a fost reevaluat o singura data. In acest mod, se poate explica de ce in anul 1979, tarile europene incearca o alta modalitate de asigurare a stabilitatii monetare, cu ajutorul unui nou sistem. Deci, monedele europene ereau cuprinse in interiorul unui tunel definit prin marje de fuctuatie de +/-2,25% in raport cu $ SUA si legate intre ele tot prin marje de fuctuatie identice. Raportul ,,Werner numeste ,,banda zona cuprinsa intre marginea superioara si inferioara autorizata pentru cursul de schimb intre doua monede europene. Este vorba de dua tipuri de marje: pe de o parte, marjele care incadreaza variatiile cursurilor in $ SUA ale monedelor europene participante la sarpe; pe de alta parte, marjele care incadreaza variatiile cursului fiecarei monede europene vis-svis de celelalte monede europene. Indata ce cursul de piata se aproprie de plafonul sau planseul respectiv bancile centrale trebuie sa intervina prin vanzarea sau cumpararea devizei cerute sau oferite excedentar direct si indirect prin intermediul altei devize. In perioada de existenta a sarpelui monetar, intre 24 aprilie 1972 si 12 martie 1979, au avut loc mai multe ,,reviziuni ale paritatilor oficiale (devalorizari si revalorizari). Astfel marca germana este revalorizata de patru ori, guldenul olandez si coroana norvegiana o data, coroana daneza este devalorizata de patru ori, francul german o data, coroana norvegiana de cinci ori si cea suedeza de doua ori. Intrucat mentinerea cursului monedelor nationale in limitele stabilite se facea uneori cu dificultate si cu pretul unor grave tensiuni monetare interne, cand revizuirile de paritati nu au mai fost suficiente, autoritatile monetare au fost nevoite sa apeleze chiar la masura extrema a retragerii monedei nationale din sistem, fapt evidentiat in tabelul urmator.

Tabelul 1. Cronologia momentelor de referin n evoluia "arpelui monetar"

11

Data

Evenimentul

12

1972 24 aprilie

Intr n vigoare acordul de la Basel pentru crearea "arpelui valutar", semnat de

Belgia, Olanda, Luxemburg, Frana, Italia, Germania

1mai 23 mai 23 iunie 27 iunie 10 octombrie 1973 13 februarie 19 martie 19 martie 3 aprilie 29 iunie 17 septembrie 16 noiembrie 1974 19 ianuarie 1975 10 iulie 1976 15 martie 17 octombrie

Ader la sistem Marea Britanie i Danemarca Norvegia devine asociat la sistem Marea Britanie se retrage din sistem Danemarca prsete sistemul Danemarca revine n interiorul sistemului Italia prsete sistemul Tranziia la flotarea comun; interveniile pentru meninerea limitelor prealabile fa de dolarul american sunt secveniale Suedia se asociaz la sistem Este nfiinat Fondul European de Cooperare Monetar (FECOM) Marca german este din nou reevaluat cu 5,5% Guldenul olandez este i el reevaluat cu 5% Coroana norvegian este reevaluat cu 5% Frana prsete "arpele valutar" Frana reia participarea la sistem Frana se retrage din nou din sistem Se semneaz un acord cu privire la realinierea paritilor monetare("Realinierea de la Frankfurt"); coroana danez este devalorizat cu 6%, guldenul olandez i francul belgian cu 2%, iar coroana suedez i coroana norvegian cu 3% Coroana suedez este devalorizat cu 6%, iar coroana danez i cea norvegian cu 3% Suedia prsete sistemul, iar coroanele danez i norvegian sunt din nou

1977 1 aprilie 28 august

13

devalorizate cu 5% 1978 13 februarie 17 octombrie 12 decembrie Coroana norvegian se devalorizeaz cu 8% Marca german este revalorizat cu 4%, iar guldenul olandez i francul Belgian cu 2% Norvegia i anun intenia de a prsi sistemul

Sursa: Daniel Gros, Niels Thygesen, "European Monetary Integration", Longman Ltd., 1998 Astfel, inainte de renuntarea la sarpele monetar, in sistem ramasesera doar cinci monede comunitare: marca germana, guldenul olandez, francul belgian, cel luxembourghez si coroana daneza. Absenta coordonarii intre tari a transformat sarpele monetar intru-un recul al integrarii europene, la disparitia sa tarile fiind mai departe de uniunea monetara decat fusesera cu cativa ani inainte, in momentul Planului Werner.

6. Partea practica
Evolutia monedei EURO in Romania in perioada 2006-2011
Euro a devenit moneda de referin a Romniei la 3 martie 2003. Numele de 'euro' a fost adoptat, la nivelul UE, oficial, la 16 decembrie 2005, iar moneda a intrat pe pieele internaionale la 1 ianuarie 1999, nlocuind unitatea monetar european (ECU). La 1 ianuarie 2002 moneda Euro a fost introdus n circulaie, nlocuind treptat monedele naionale din zona euro. Din 2003 pn n prezent, cea mai ridicat cotaie comunicat de Banca Naional a Romniei (BNR) a fost cea de la 29 iulie 2010 - 4,3688 lei/euro.

14

15

16

17

18

19

20

Medii lunare
Cursul de schimb mediu lunar se calculeaz ca medie aritmetic simpl a cursurilor valutare zilnice ale pieei valutare. Luna EUR - mediu EUR - sf.per. apr. 2011 4,0992 4,0744

21

mar. 2011 4,1646 feb. 2011 4,2472 ian. 2011 4,2622 dec. 2010 4,2925 noi. 2010 4,2931 oct. 2010 4,2798 sep. 2010 4,2642 aug. 2010 4,2389 iul. 2010 4,2611 iun. 2010 4,2396 mai. 2010 4,1743

4,1141 4,2150 4,2549 4,2848 4,2842 4,2664 4,2674 4,2597 4,2471 4,3688 4,1792

Medii anuale
Cursul de schimb mediu anual se calculeaz ca medie aritmetic simpl a cursurilor valutare medii lunare. Anul EUR - mediu EUR - sf.per. 2010 4,2099 4,2848 2009 4,2373 4,2282 2008 3,6827 3,9852 2007 3,3373 3,6102 2006 3,5245 3,3817

7. Concluzii si propuneri

22

Integrarea monetara in cadrul SME a fost initiata prin mecanismul ,,sarpelui monetar, (1972), continuata cu infiintarea SME (in 1979) si urmata de procesul infiintarii monedei unice EURO, cu incepere din anul 1993. In concluzie, Uniunea Monetara este una din cele mai insemnate realizari ale istoriei comunitare. Introducerea unei monede unice este un eveniment fara precedent in istoria monetara a continentului. Pentru ca moneda unica sa fie credibila si stabila este insa nevoie de o politica fiscala foarte riguroasa. Trebuie precizat totusi ca politica monetara unica nu va putea garanta, de una singura, stabilirea preturilor, ci va trebui sa fie insotita de o disciplina fiscala adecvata la nivelul intregului ansamblu al U.E.M.

1.Bibliografie

1. Alexandra Olteanu, Elena Violeta Dragoi, Moneda-Credit Aplicatii,teste si studii de caz,Editura Bibliotheca, Targoviste,2006 pag. 13 2. Daniel Gros, Niels Thygesen, "European Monetary Integration", Longman Ltd., 1998 3. Gheorghe Manolescu Moneda si credit, Editura Fundatiei ,,Romania de maine, Bucuresti, 2001, pag. 201

23

4. Nicolae Dardac, Cezar Basno,, Constantin Floricel Moneda, Credit, Banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1994, pag. 62 5. TURLIUC Vasile, COCRIS Vasile, BOARIU Angela, STOICA Ovidiu,DORNESCU Vasile, CHIRLESAN Dan Moneda si credit, Editura Economica, Bucuresti, 2005, pag.100 6. Violeta Elena Dragoi, Madalina Antoaneta Radoi, Moneda, Editura Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2010, pag. 162 7. Saituri: http://www.curs-valutar-info.ro http://economie.hotnews.ro http://www.roportal.ro http://europa.eu

24