SCIENTOLOGtA: SAU (I) h I U ... .

_
. IFIUlI/YVY
Incepand cu anii 1970, editura Freedom Publishing din Los Angeles (USA) a pubticat mai I
multe tn care cercetAtori recunoscuti in domeniulistotiei religi,ilor, at sociologiei
studiului comparativ aI, religiilQr se pronuntau 1n legAhltA eu earac'tel111 religios al sciehtologiei.
Cele 17 rapoarte pe care Ie-am pareurs
136
sunt elaborate dupA aeela$i tipic: autorul ptezintA
titlurile academiee opera, la inceputul sait la studiului, invocA definitiite socioiogice
clasice ale religiei aratA apoi ca seientologia are aceleearacteristici care ii permit sA fie
recunoscutA ca religie: 0 (credinta Intr-o Fiin1A Supremtl, credinta In nemurirea sufietufui
in reincarnate; credinta In necesitatea unei vieti spirituale aimbunAtAtirii acesteia); un cult care
celebreazA marile evenimente din viata onluiui cAsiUoria, moartea); 0 institutie
ierarhizaUi care se conduce dupA un cod etic137.
1361n ordine cronologic1t, acestea sunt: Gerhardus Comelis Oosthuizen (Profesor de ale religiilor, University of
South Africa), Religions. Philosophy. Religions and Church, 1977, 12 pp.; Geoffrey Parrinder (profesor emerit de
Studiui comparativ al religiilor, London University, n. 1910-), The Religious Nature of Scientology, 1977, 8 pp.;
Jacques Robert (profesor de Drept public, al Universite de Paris n, ti.1928), La scientologie - une religion,
1977,20 pp.; James Arthur BECKFORD (profesor de Sociologie, University od Warwick, n. 1942-), Social Scimce and
the Definition ofReligion. 1980, g pp.; Fumio Sawada (rector al Sophis University din Japonia, !ider al .Iu-itsu Shinto,
cea mai veche religie din Japonia), The Relationship between Scientology ahd other Religions. 1986, 12 pp., unde se
arat1t similitudinile dintre scientologie $i japoneze faptu! cli, din aceasti!. cauZlt, scientologia nu este tnte!easa
in Apus; Frank, k. Flinn (profesor de Studii rellgioase la Washingt{)n University), The Marks of Religion. 1994, 16
. pp.; Darrol M. Bryant (prOfesor de religie la University ofWattrloo, Ontario), Scierttology-A New Religion. 1994, 17
pp.; Harri Heino (profesot de Teologie, Universitatea Tampete, Helsinki), Scientology. Its true Nature. 1995, 11 pp.;
\
Regis Dericquebourg (profesor de Sociologie la Universite de Lille), Scientologie. 1995, 16 pp.; Bryan R. Wilson
(profesor onorific al Oxford University, n. 1926-), Scientologi'e. Une analyse et comparaison de ses systemes et
doctrines religieux, 1995,55 pp.; Rev. Dean M. Kelley (NationalCounclt of Churches of Christ; SUA), Is Scientology
a Religion? 1995, 15 pp.; Michael A. Sivertsev al Departalnentului pentru cobperarea cu Noile
Religioase din cadrul Federatiei Ruse), Scientology. A Way ofSpiritual-SelfldentijicaOon. 1995, 18 pp.; Alan William
Black (profesor asociat Yn Sociologie, University of New England, Australia), Is Scientology a Religion. 1996, 19 pp.;
Per-Anne Berglie (Profesor de Istoria religiilor, Universitatea din Stockholm), Scientology. A Comparaison with
Religions of the East and WesT. 1996, 9 pp.; Alejandro Frigerio (ptofesor de Sociologie la Unlversitatea din Buenos
Aires), Scientology and Contemporary Definitions of Religion in the Social 1996,20 pp.; Juha Pentikainen
(doctor In Istoria religiilor), The Church of Scientology. 1996, 16 pp.; Christiaan Vonck (decan al Facult1ttii pentru
Studiul Comparativ al Religiilor, Ahvers), Scientology and Religion, 1996, 10 pp.
m "Pe baza cercet1trilor mele referitoare la Biserica scientologicli, pot sli afirm tarA ezitare cli aceasta este 0 religie de
bun!\ credinti1(<<a bonafide religion). Ea are toate cele trei caracteristici pe care Ie au toate religiile lumii: un sistem
S4
04/27/2012 Page 1 of 216
t
Este indeobte cunosut faptul ca grupurile religioas.e se serves.c uneori de
consacrati pentru.a conferi un plus de legitimitate credintelor praCticilor lor, mai ales
'este de grupuri controversate, iar scientologianu face exeeptie. Studiile pe care Ie-am
invocat sunt, tara indoiala, doar 0 parte a rapoartelor care au fost elaborate la cererea "Bisericii
cum recunosc majoritatea autorilor, iar altii 0 admit in mod implicit
138

Autorii n1,l se limiteaza la aprecieri ci folosesc concluziile studiilor lor pentru a
ptornova cauza scientologiei In societatea contempOrana139, Mai mult chiar, expunerile lor devin pe
alocuri apologetice,'atunci cand se invoca pretinse asemanariintre $cientologie sau
religiile traditionale orientale . Astfel, se arata ca toate religiile, inclusiv cretinisrnul, i-au
cristalizat doctrina pr'lcticile dupa 0 perioada lunga de timp i ca ar fi nedrept sa pretindem
seientologiei sa aiba trasaturile unei religii imediat dupa sa, ea ar exista asemanari Intre
. de la Niceea eel al "Bisericii scientol.ogice" sa1,l ca se poate face 0 paralelA intre practica
numiti1 Sfintele Taine, In special Taina Sfiotei Spovedaoii Sf'aota Eubaristie
140

bine dt;finit de c,l'edinte religioase, practici religioase un Gorp de cre.dincioi organizat intr.o comunitate" (F.t(. Flinn,
The Marks of Religion, p. 7). '
138 ,,Mi s'"a cerut paretea, in calitate de specialist in domeniul religiilor, sa raspund la doua Intrebari: daca scientologia
este 0 religie i daca bisericile sCientologice au locuri de rugaciune" (Parrol M. Bryant, Scientology - A New Religion,
p. 1J; "Ca profesor de Dropt publio, am fQ:st consultat de Biserica scientologica sa prool,lnl ciaca ea se coTlstituie ca 0
religie 1n aWrvuatul sens al cuvantului i daoa, in aceasta cali tate, s.e gasete sub protec\ia legis\atiei
refei'itoare la Jibertatee. religioasfl" (Ja(':ques Robert, La scientologie - une religion, p. S).
139 "Saientalogia este 0 religie in sensul deplin al cuvlt)tului prio urmli\.re, este natural ca, lntr"o societate care '
promvveadl Iibertatea religioasa. ea sa aibii posibilitatea sa satisfaca nevoile mt;mbrilor d"(Per-Anne Berglie,
Scientology, A Comparaison. .. , p, 9); "Scientologla difera radical de religiile traditjonale i de culte, in ceea ce
. \
ideologia, practicile i organilMea. Intr"un sens larg, care ar tteb14i sa prevaleze societate multi"
culturala # inulti"religioasa, este evident ell. soientologia ocupa un loc asemiml\tor ceJui ocupat alte care se
I
definesc ca religii" (Bryan Wilson, ScientO!ogie, p. 49); "Paca scientoJogia flU este subversiva, <lac!! acliontlazA ca un
.:t. i
. ,
cQrp rcligios, tara sa ranea,seii pc nimeni, ar trebui sa primeasoa ca un corp religiQ$, sa fie tratata in
fel ca Bisericile reeunoscilte'l (Gerhardtls Comelis Philosophy, Religions and Church, p.
10).
140 Hard Heiiio, Scientology, Its True Nature, p. 7. idee 0 intalnim la BrylUl Wiison care Sl,ls\ine cil "toate
teIigiile silnt produsul unei evoluiii ... i"au trebuit seeole pentru ca QQ{ltrina sa sa fie complet: formata, tn .
timp ce practicile sale se schin'lbl in continuare" (La sCientoiogie, p. 25); "Crezui sGientologiei po ate :ti comparat cu
crezul de Ia. Niceea (325), eu Confesiunea luteran! (1530) sau eu Confesiunea prezbiteriana de Ie, Westminster
(1646), deoarece, ca i acestea, el scopul ultim al vieW, determinli codurlle de condui{l i cult,
cOID\1nita.tea (F.K. Flinn, The Marks of Religion, p. 10); "Taina tainelor In Biserlca scientologica este
auditing-ul. Ce e$te Suharistia. in Biserica RQrilano-Catolicil, este auditingul in Biserica ... cum
aisetka Taine ca mijloace esenliale pentru ere4incio$Uot, tot
55
04/27/2012 Page 2 of 216
Scientologianu inca. uri subiect care preocupa titeratura teologica, psibologica sau
sociologica din Romania, \uerarile lui La Fayette Ron Hubbard, rondatorul au
inceput sa fie traduse in rornana
l4l
, iar "Biserica scientologica." deschis centre de misiune in
Rorrtania
J42
Studiile referitoare la "Bisetica scientologica" surtt, in marea lor majoritate, prezentari
sumarej incluse in luctarile generale despre noile religioase aparute in Romania dupa
1990
143
0 exeeptie fericita 0 constituie prezentarea Pr. prof. dr. Nicolae ACHIMESCU in tUcrarea
Noile Mi$cari Religioase (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2002, pp. i01-229), structurata in patru patti:
istoricul 9i organizarea scientologiei, doctrina, metode 9i practiei 0 evaluare din perspectiva
ortodoxa. De asemenea, semnalam lucrarea recenta a Pro Dr. Marius Ortodoxia $1 noile
rni$ciirt religioCise, Bditura 2009, unde scientologia' este prezentatl1 in
gruparilor de inspiratie scientist!:, alMuri de New Age, ufolatrie ra.eliana (p. 161-173).
1. La Fayette Ron Hubbard $i origittile scierttologiei
"Biserica scientologica" a fost fondata de La Fayette Ronald HUbbard (1911-1986), nascut la
tilden, in Nebraska. Biografia sa oficialli il prezittta caexplotator, scriitor de sciertce fiction, pilot,
fotograf. horticultor, artist marinar, enumerarea at puteacontinua
144
din adole.scenta.
" r
auditing-ul stint mijloace esentiale ale manturil pehtru scierttologi" (F.K. Flinh. The Marks ofReligion, p.
16).
141 La Fayette Ron Hubbard, Did'f1etica. $tiitl{d ilwderru'i a sd.natatii 1f'IMlale, Bridge Publlcli.tlorislLos New
Era Publications/Copenhagen, 1999. SSp pp.; La Fayette Ron Hubbard. Friao.. Ed.. Militarlil 1994; La
" Fayette Ron Hubbard, Scietltologia. Bazele gtindirJi. New Era Publications International, Copenhagen, 1999, 184 pp.
mentiohate suht disponibile Ie. Biblioteca Centl'al1\. dar este posibil ea alt.e pubUcatii s1\. fi fost
tracluse la divetse edihiti (interesante suilt cele publicate la Ed. Militarl).
142 Dianetika Stekelyudvarhely eu sediul in Odorheiu Secuiese. este singurul-Gefitru din Romania mentionat pe
site-ul oficial a1 ,,aiseticii scierttt>)jjgice", ScieHtology Missions in Ro1ttrtnia. A Se vedea unele arlioOle de presii:
.,Biseriea lui Tom cruise se incnifiii romanc$te 1a Sf. RON'\ atticol de Stehlta Voia Raluca Ion in: Colidianul, 12
. .
iailtiarie 2001 sau "Matketll'lgul teliglei. Cazul Qiel'ici! sGientologiee",l1rticol de Allen Nedelcu in: Dilema veche. 9-15
.. - ... .-. _. _=-_.=_ _= ...
mart.l2007, p. 18
143 Constantin Religii noi in Romtinia. Ed. Gnosis, 1996, tJP, 146147; P.M. Florescu, ,iPQlitica amerioana
sectele hecre$tifle", iti: Bisttica # problemele vremii, nr. 2 (1998),,,. 8
1
Marla Emilia Sotescu, Fenonumul sectant 'in
Rbmd'flitl. E:d, Seiadl, Ctaiova., 1999, pp, Diad. ptof. dr, Petre 1. David, Sect%gle sau aparaff!Q dreptei
cretiinll!. Cdflsta:l'lta; 1999. p. 260.
144 what is St:ieht()logy? the COl1fJfrehensitrf! refefence on the worldis fas.testgrowing religion, Church of Scientology,
LoS Angeles, Publieatlons; Copenhagen: New Era 1992, 833. pp. 0 prezentare bazatA. pe dbcumente
Qflciale attioble din vremii
l
Ill. Julia Darcondo, voyage all cen(re de lasecte. L'etrt;lhge imp/mile des voleurs
d'times, Paris, Ed. dti Trident; 1988 (intreg capitolul .,La veritable biogtaphie de L. Ron. H!le.bard", pp. 269-292),
56
04/27/2012 Page 3 of 216
I:tubbarddusese fasoinat de psibanaUza lui Freud, de filQsofia de studierea vechilor
ctJIturi. Datorita faptului ca tatal sau era militar al annatei americane, el susline c! a avut
posibilitatea sa calatpreasci.\ in locuri exotice indepartate ca Java, India, Filipine, Japonia sau
China sa se familiarizeze Cll cultura popoare civilizatii. In anul 1930 a 1nceput sa
studieze Matematicii Fizicii la George Washington University, tara sa obtina vreun grad
academic. In anll celui doilea razboi mondial a servit In marina Statelor Unite a fost ranit
Exista lnsa multe tnadvertente intre aeste date oficiale cele rezultate din analiza critica a
surselor. Ele se referi.\ la pretinsele studii universitare ale lui Lafayette Ron Hubbard, 1a c!ilatorlile
sale exotice mlli cu seama la legaturile sale cu neosatanismul Francmasoneria. Imediat dupa
razboi, Hubbard a intrat in contact cu ideHe prom ovate de Ordo Templi Orientis (OTa), 0
organizatie secreta fondata 1a inceputul sec. al XX-lea de francmasonul german Karl Gellner, al
carei motto era ..Lege Inseamna sa faci ceea ee apoi a aderat la Ordinul iniliatic
Eckankar, de traqitie tibetana
l45
. Dupa razboi, Hubbard a legat 0 prietenie trainica cu John
.,
Campbell, reda.ctorul unei reviste foarte populare, Astounding Science Fic(ion. Pe baza
sumare dobandite in anii studentiei, In special de fizica nueleara, el a dezvoltat 0
teorie eentrata pe puterea mintii umane. Hubbard sustine ea aceastii teorie tehnica aplicat-o
lui prima data cll I-a ajutat in mod miraculos vindece ,\grava invaliditate" pe care pretindea
ca a dtJbandit;,.o In tazboi (arbite Initial, el a incerCal sensibilizeze lumea
Oespre La Fayette Ron Hubbard originile seientologiei a se veclea i articolei Jennifer Robbinson,
"Scientology" in: Encycloped/.a of Cults, Sects and New Religions, ed. R. Lewis, Prometheus Books, 1998,
pp. 426-429; Dorthe Refsiund Chti$tensen, "Church of Scientology'! in: Religions. of theWor!d. fit ComprehensiVe
Ecyo/apedJa ofBe/left and Practices, voL 1, Gordon J. Melton and M$1in 8aumalln (ed.); Al3C Clio. 2002, pp. 331
j32; David V. Barrett, TIu: new a survey ofsects. "cults" 'and aiternativere/igjt.Jns; CasseU, London, 2001;
Benjamin The illUJttated encyclopedia of active. new religions. Sr;.q4i q,na cults, Ros.en J;lublishing
, - ," -.. ... ". - -- - .. . .
Group, New York, 1993.
141 J. Oarcondo prezlnta dove,zi cA Hubard a aclerat hi Qrdb Temp/i Qrientis, condus pc i:l.tlmci dllllli celebru oCllitist,
Alister Crowley, pind recrutat de efUl lojii din CaUfornia, lack care Ii era apropiat. Peste putin timp;
Hubbard a patAsit micarea, fugind eu prietena lui persons ou banii organizatiei (1. Darcondo; Voyage au centre de
fa seate ... , pp. 271-273). A se vedea ,i dovezile f)rezentate de Walter Martin, imparalia eretice. Ed. Cartea
Oradea, 200 I, pp. 436-443 i Pro prof. dr. NicQiae Achimescu, Noile religioase (EG. Limes, Cluj
Napoca, 2002, p. 203) care subliniazA legaturile lui Hubbard GU Francntasoneria, ptil surselQr germane citate. In
eeea at studjiJe universitate, sMa demonstrat cA mi a frecventat de<;!lt un an c\Jl'$urile, dupl Gare a fost neva it sl
renunte deoa.rece a pieat examenele (conform sentintei publieate In Daily Mail din 24.07.1984 (lPUO 1. Darcondo,
Voyr,zge au centre de fa secte... , p.270).
146 Existl!. inulte pilbliCl+tii ale vn:mii c'are ptm"ta tUdoialA nu numai faptul ca Hubbard a fast dar j participarea lui
efectiva Ill. lupta: "Hubbard nu a vi\:t;ut niciodata blt!lia. Dupa ce a fpst demobilizat djn marinA in 1946, is-a acorda.t 0
, .
57
04/27/2012 Page 4 of 216
ata.tan.d i'l:tif:}artanta desco]jetitilot sale, irish atticolele trhnise ht periodice ptestigiaase ea
Journa,l of the Medical Association sau American Joutna[o! Psychiatry nUllu fost
l47
acceptate .
Campbell, itnpresionat de ideile lui Hubbard; i..a permisacestuill prezirtte teoriile
aplicabilitatea lor practica. in paginile revistei sale. Primul articolul a apiirut in din mai
1950 al Astounding Science Fiction a stat la bazll cl1r\ii lui HUbbard. Dianetics: The Modern
j;
Science a/the Mental Health (Dianetica: $tiiht8. Moderna a Sana.t!tii M:entale), care a devenit un
in Statele Unite. La anului 195.2, Hubbard a pututsa puna. bazele unei furtdatii
(Hubbard Dianetic Research Foundation) cafe sa. suscite ihteresul publicului pentru nalla sa teorie.
Inat1U11954 fia.scut scientalogia, sepatata.de Dianetici1, care se ocupa nu numai custudiul
mintii, dar cu natura spirituala.a omului. Primul centru scientologic a functionat in Marea
Britanie pana. in anul 1968, cand lui Hubbard adeptilot lui Ie-a fost interzis accesuI in aceastii
tara in toate tetitoriile Cotoanei britanice. Inca. din 1966. Hubbarddemisionase din functia de
director executiv al "Biseticii scientolagice" pentrua se ded.ica,;giisitii unor nivele mai inalte de
spiritualitate". EI a format ceea ce s-a numit Sea Organization, care, asemenea fratiilor din alte
. religii, era format! dintrun giup.de membrl complet devotati "Bisericj,i scientolagice". Din 1975,
, . ,
. caordonarea activiti1tilor "t3isericii scierttologice" se face din Clearwater-Florida, sediUI Flag
Service Organization, cate auditing avafisat in mai trlUlte limbi 0 insttuite (training)
la eel mai inalt nivel. Hubbard retras din viata publica tn anii '80 ra.mas in umbra
pe care ,a fondat-o, Ia maartea sa (1986)148. Ala.tuti pe Flag Service Organitation,
managementul "Biserieii scientalogice" este asigurat din centrul de Ia Los Angeles, prin
irttermediul unui colegiu format din 12 mernbri, nutniti senior executiveofJicers (Aneta 13).
in ce.ea ce prive$te numarul de adepti, exista mati diferente intre ciftele avartsate de
scietltolagi In lor apologetice cele in lucra.rile. critice. "Biserica.
scientologic!" are 8 milioane de membri, ins! aceastii cifra nu reprezinta. numi1rul exact
pel'lSie de lnvaliditate penttu aitrita i conjuflctivita. EJ a continuat sa ia acel?ti bani mult tlthp dupa ce a ptetins cli a
descoperit secl'etul vintieM.rii ace-stui gen de boli" (apUd 'J. Om'condo, Voyage au centre de fa secte.... p.277).
147 Roy Wallis, The road to total freedom. A sociological analysis of ScienTolbgy, Columbia Univetsity New
York, 1977, p. 23. Ve2Jj 1li Roy Wallis, Peter Moteley; Didfletics: a marginal psychotherapy?, in: Marginal medicine;
Peter Owen, London, 1976 (seria "Perspectives on culture and society". 'yoL 1); i 66 pp.
148 din 1980; cirid Hubbard disprU'tlse deja din viata exista,u zYonuri d,t;spte nioa,itea lui. Pritnul fiu al
acestuia, ROnald Dew-ol f; cafe Iualle I'lurnele de fata al minl1ei penttiJ il. mattla detAcotclul CU lata! saiJ. a cerllt punerea
sub. tutela a btinutilor acestuia care se ridicau la peste 100 de mil. de doliirl i-a acuzat pe lnaltii respl:lnsabili ai
"Biseticii scientologiee" ca bijuterii bani din averea tatl1IUl sliu. Vezi J, DAltCONOO, Voyage au centre
de fa secte... , pp. 2ln
58
04/27/2012 Page 5 of 216
de adep,li) d probabil totalltatea celor care, tara sA fie adepli ai au participat la cursllrile
orga.nizate de aceasta in cadrul firmelor sau corporatiilor in care lucreaza, interesat de
pubHcatiile scientologice sau au participat la conferinle sponsorizate de aceastA "Bisericif'.
Statisticile elaborate an de an lanivel mondial arata ca In realitate nu poate fi Yorba de mai mult de
750.000 de membri activi
149

,,8iserica scientologica" are anumite simbolur-i, din care eel mai cunoseut este format din
doua triunghiuri suprapuse, legate cu unS, care semnifica elementele fundamentale ale doctrinei
scientologice: Ajinitatea, Realitatea Comuniearea (ARC), respectiv Cunoa$terea,
Responsabilitatea Controlul (KRC). Un alt simbol este crucea cu 8 colturi, care semnifica cele
opt niveluri de dinamica (Anexa 13). De asemenea, trebuie sa adaugam ca publicatiile lui Hubbard
sunt un fel de "scripturi ale scientologiei". Diseminarea acestora este v!zut! de adepti ca un mijJoc
de fratinge.-scopulpromovatde Hubbard' anume'de-oaduo& tntreagalume-la statutul declear..
2. Dianetica, scienfologia
Hubbard acorda 0 important! deosebita puterii mintii umane (mind). EI suslinea ca mintea
este structurata. pe trei nivele: somatic, analWe, reaetiv. Mintea somatica este cea care regleaza
toate mecanismele de bazacare sustin viata organismului. Mintea anatitic! este sediul inteligentei
de aceea este infailibilit Ea lucreaza cu perceptii, cu imaginatia cu 0 "banca de date" standard.
Mintea analitica de Ia pana la moarte, informatiile transmise de simturi
(sertz,oriale), pe care ea Ie arhiveaza Ie aranjeaza in diverse Mintea analitica, cum 0
este asetnenea unui procesar infailibil care nu provoaca oicio dezordinepsihica
fizica
lso
, In perioadele de stress, mintea anatitica devine inoperanta cea care
preponderent! este mintea re(lctiva. Aceasta este raspunzatoare pentru rememOrarea evenimentelor
traumatic din trecut, numite "engrame" (engrams), In momentul in care acestea apat in mintea
.
reactiv!, ele fac' ca,6 petsdanl sa rl1spunda Ihtr-o maniera emotionala ifationaJii t4 arice produce
149 "Church of Scientology" in: EneytJopedia of Religions, ed. by J. Gordon MeLton, Gale Dc::troit, 1999, pp. 1502
1505. Melton estima c.lln 1992 existau 1100 de biserici, misiuni orgi;1iliza\iiafiliate tn peste SO de tAd un total
aproximativ de & mil. de mei:nbriL In ultima editie a publioatiei What Is Scientology?, se ari;tl ca III 1997 existau 337
de biserici mlsiuni in 129 de iAri, tar diimarul celot care aU participat pntru prima datUa servicHle .. Bisericii" a fost
... - de 6-42;5-96 .
ISO "Cohsidetati mintea analitic! drept 0 'de calcul. Acea&t;> este 0 analogie pentru G.a mintea li\Ilalitiol'1,
oomportandu-se ca 0 de calcul, capac.itlHi mai mari decat orice de calow coostruitl'1 vreodata
. .
infinit mal elaboratl'1... Mintea analitica este incapabiJl'! de eroare ...", L.F.R. Hubbard DialleUca, .. , pp.. 57, 58. Pentru
diartetici1 ailumite oot1sideratii pe"marginea. ade!>teia, vez.i Pr. prof. dr. Nicola Achimescu, Noi/e religioase,
pp. 207-210; Gotdon J, Melton, La Chies(l dl Scientology, Sl1edici. 199$; pp. 38-45.
59
04/27/2012 Page 6 of 216
.0 asociete eu acele ttaumatice (sunete; mir()suri. sentati/tactile etc). E1e'
exptitnarea liberA a potentialului unui adult SUflt analoage cu ,;dorintele repritnate" ale lui Freud
sall eu "cotnplexele" lui lung. Ele indivizii se adapteze lumB din jUi'ul lor intr-o
proptie Conform termil1010giei [olnsite de Hubbard, subiecttd este "aberat"ISI.
Engralnele sunt penttu toate psiho,,-somatice din organistn, iar in
cazuri extreme predispun Ia 0 0 intretin. Ele rill nurna! otgartismul,
dar se prin procesul de diviziune celularn. De aceea, ele treouie pentru
ca individul ajungA 1a starea de clear (c1ar, luminat): "Clear-ul este telul tetapiei dianetice ...
Orice persoaM poate fi la starea de clear, in *farA de. calul unui nefericit caruia i ..a fost
inclepArtata 0 mate parte din creier sau s...a n!seut Cll 0 nervoasA gray deftlrmata.
Rationalitatea,. cum este ea aberatiei, poate fi studiatA numal Is. 0 pefSnana adusA la starea
de clear';I52 .
Trecerea de la dianeticA la sCientologie sa tacut relativ repede, Intre 1952 1954, nu este
de ostilitatea cu cafe mediile medical all primit teoria lui Hubbatd
lS3
. ce
Hubbard Dianetic Research Foundation a dat faliment, el a Infiintat Hubbard A8S0ciation of
Scientology In Poenix, Arizona, iar in 1954 a deschis prima "B scientoiogidl".
What is Scientology? iI1talnim urmtttoatea definitie: "Scientologia este studiu!'" CUrtO$tintelor
om despte viattt, lucru vital pentru fiecare persoana; illicA ea sa fie ferieifA
ithplinittt... Aplicarea'J. principiilor scientologiei pbate imbuMtati increderea unei petsoane,
inteligenta, abilitatile sale .. .';. Acest lueru poate fi obtinut fieeAutartd radacinile tulburttrilor din
vietite anterioare, fie tacand adeptul stt iasa. din propi'iul corp pentru a .. j arA.ta ctt este ofiititl1 mai
.. presus de timp, spatiu, materie, energie
l54

Marea "descClperlre" a scientologiei este ca to ate fiiritele urnane sllnt de fapt tetani flemuritori
ca dethi un potential creativ infinit Tetanii nU sunt Cl patte a universului fizic, format din enetgie;
lSI nee face aoeaSta mihte? Eli se Ill. allzul aducerii afflinte. Ea drolllte to mitite. Ea face
oa,meliii surzi la tOMlit1l.ti. Ea faca oamenii 8li se biilbiiie. Ea face otlce tot ce se poate In oriel': listli de boli
mil1taje" (L.F.R.. Hubbard, Dianeticci... , p. 67).
152 LF.R. Hubbard; Dianetica. ... p. 23. Hubbard faptul eli "clear-ul constituie 0 depliM imaginatie vizualli In
culori, taetiHi, olfactivt\, ritmicli, cinestetic!, termicli organica, se ir\chipuie Tntr-o ttliSOrA de patru
cai; el vede echipajul ih mi$cate,toate culoriie, aud tottte zgombtele care at trebui sa fie, tTiiroasebrtlirosurile
care af ttebui SEl existe acolo... " (L.F.R. Hubbard, Dtanetica... , pp. 21-22).
153 Regis Dericquebourg, Religions de guerlson. Cerr. 1988; pp. 9091.
154What is SciMt%gy? The compteheflSive reference on the world's fasul$t groWing religion, Church of Scientology,
BI'idge Publicatiot1s/Los Angeles, New Era/Copenhagen. 1992, 833 pp. Despte ptinoipiile sdentologiei, a se vedea:
Regis Dericquebt)urg, Religions de gUerison, PI'. 91-94: Melton J, Gordon. La Chiesa di Sciefl1%gy. pp. 4S
M
SO.
60
04/27/2012 Page 7 of 216
spatiu, timp, d&r au posibilitatea controleze. Ei au pier:dut contactlJl ell originile lor aU famas
tn cQrpUriIe persoanelor muritqare ea intr-'o Apo! s-au mutat dintr-un corp in aitul,
prill sl1ccesjve fikl1 sl:\-i aminteascl1 starea Lor originarl:\, Din oauza acestei amnezii, tetanii au
ajw sa accepte iluzia eli nu sunt a1.tceva decl:it corpuri fiziee.
Astfel, diferenta dintte dlanet.ica scientologie apare mai claro Prima este 0 psihoterapie prin
intermediul eareia un individ ajunge la starea de 9lear. A doua aceata pentru
a restitui adeptului p1.Jterea, libertatea creativitatea tetalJului care-I Se ell
fictiQwul a fost continua sa fie un teren preferat de grupurUe religloase post-moderne. Parintele
prof. dr. Nicolae Ac.himeseu remarea faptul ea, pentru multi, Invatatura lui Hubbard este ,,0 i1uzie
izvoratl:\ dirttr..o !ume a science fiction-ului, mai ales datorita faptului ea doctrina prornoYatl1 de ea
este opera unui autor de science fiction,,15S.
Scientologia il)vata de asemeneaca universu.1 este pus In de impulsul supravieluirii,
(fare tenacit&tea individului in viatl1. Acest impuls nu este alteeva dedt aptitUQinea unei
persoane, a unui grup, a unei rase de a rezolva problemele legate de Impulsul
la un om normal, nneabera,f' Se poate vedea, sustin scientologii, pe opt paliere sau
niveluti. numitefe "dinamici de supravietuire", din care ptimele patru se raporteaza la dianetica,
in limp ce eelelalte au fost adAugate dupa 1950 tin de scientologie. in primu! r&nd este yorba de
din4mica de sine, acel impuls de a supravietui ea individ, de a cl:\ut& plaeerea a evita durerea
157
.
Ea se refera la alimentalie, 1mbriicaminte, ambilii personale etc. In al ooilea rand, dinamica de sex
eea care asiguta procreatia; I.nmeaza dinamica de grup Care guvenjea;zll dometliul vietii
sociale, iar dinamic(l umanilalii se refera la supravietuirea speciei. A eincea este dinamica vie{ii
care Impinge un individ sa. rouneeas.ca, a este dinqmica urzlversului fiztc, a este
,.
dftilJ,mica gafidirii, iar aapta dinamiCa gandirii uniw:rsale.
Ttebule mentfoMt in acest context ca, daca se poate vorbi de 0 "n:)orala scientologica",
atunci a<;easta se ea l.JOa din aetiunile pe care Je Intreprinde ejneva pentru a sUpfavietui.
Binele este Cee2\. ce eonstructiv, raul e$te ceea Ce se opune raportu! care se
Int.re Ilceste douG. oml,l! sau cQlectivitatea se pot gasi intr-Q stare de speranlii,
ISS Pro prof. dr. .Achimescu,Noile MI$c4ri religlaase, p. 201. Oespre Mani in: Sciemology: The Fundamentals
ojrhought,S, .. ; pp. 64-65.
ISIS "Nu este 0. conceptie no.uA faptul cA Oconceptie nOIlA este eil omul esle. mot/vat numai prin
supravie/uite." (1. Ron. Hubbarct
t
Di(inetica ... , p. 26). Del/pre cele &c.iinlUllic;i, Scientology. The Fund4ment(1ls of
Thou8hts... , pp. 39"42; What is Scientology... , pp. 147-148; The Scien,ology Handbook ... , pp. 53-77,
157 ,.Omul tn afinitl1te CU ornul supraviettlle$te Il<fea$ta supravleiuire este placere" (L.F.It. Hubbard, Di4netica... , p.
41),
61
04/27/2012 Page 8 of 216
echilibru, vioiefqa, apatie sau disperare. Hubbard a crezut chiar cll poate masura vaioarea
potentiala (VP) a uhei fiihte umane. Acesta se in functie de)nteligenta dinamica sa,
ceea ce se rezuma in formula VP = I X n158.
La acestor de a universului, scientdlogii pot admite existenta lui
Dutrlnezeu oa potentiaHnfinit. Insa "Biserica scientologica" nu este consecventa ttl eeea ee
invatatura despte divinitate. Hubbard spuhea ea; dupa ani de investigatiile ltli au invalidat
existenta unei Fiinte Supreme, dar I1U excludea posibilitatea ca viitorul sa-l eo.ntrazica in aeeasta
privinta. De altfel, seientologia nu pune accent pe natura lui Dumnezeu cat pe vosibilitatea flintelor
umane de a fi
in domeniul istotiei teligiilot au fost tentati sa ideh,tifice sursele dianetieii
scient.ologieL Dintre toate influentele posibile, religiile orientale sunt cele pe care Hubbard
1e freevent. Multi au acordat credit afirtnatiilor lui, oa de exemptu sociologul Roy
., . .
Wallis, a realizat una dintre ptimele monografii despte "Biserica scientologica,,160. Un bun
cunoscator al religiilor orientale, Stephen Kent, a atatat nu poate fi yorba de nieic de
acest gen nici asupra dianetieii, nici asupra sCientologiei, deoarece "Hubbard a demofistrat nu
avea dedit sUperficiale despre conceptele orientale pe care Ie. trlentiona sau despre'
ttaducerea tetmenilor pe care Ii folosea... Hubbard avea cuno$tinte cu totul sllpetficiale despte .
hinduism, af'ittna ct\ una dirt sutsele sale este Veda'\ afirtnatii pe care Ie sustine eu nut11eroase
exemple din scrierile lui Hubbard
l61

AftrmatH/e lui Hubbard despre pretinsele asemanari irttre scientoibgie religiile orietttale au
. fQst in perioadele cand trtcerca COtitracareze masurile guvemamentate Indreptate
impottiva lui pentru tart\ 1 it medicirtei. In Dianetica, Hubbard afirroase cli mintea
este pentru ptoducerea tuturot bolitot psiho""sotna:tice, alergii,
sinutite. coronariene etc ca, prln diartetica. to ate acestea 5e vindeea, a folosi niciun
alt tratament: "Descarcati continutul bancii din mintea lui artrita dispare, miopia se amelioreaza,
158 L.F.R. Hubbard, Dianetlea... , p. 53.
159 '1Telut absolut at supravietuirii este netnurirea sau suptavietuirea la infinit" (L.FJt, Iiubljard, Di(1Yletica... , p. 51).
." ' .. .' -. , -. _. _ _ h ,
160 "ih mod sigur, pe baztl. sctietilor lui EHade, pbt fl puse In lumil'l sifnila:rMti hrrptesionallte intte Yoga teoria O!j
practfca Scientologiei DiaMticii;' (R, Wallis, the Road .. , p. 113). psihologuJ Joh Atack, unu\ din cei
mai mad critici Iii scientologiei, admitea el: "Cursul de comunicare al Bisericii scientologic(f este iii patte similar cu
meditaiia;' (Jon Atack, A pleee of Sd(!htolo[!ji and L. Ron Hubbard exposed, New Ydrk, 1990, p. 14);
16t Stephen Kent, "Scientology's RelatiotlShip with eastern Religious Traditions", in: Journal. of Colftemporary
Religion, 111996, pp. 21-36 (vezi p. 22), Stephen Kent este profesot aSociat al Departamentului de Sociologie al
University of Alberta, Canada. Cercet1l:ri1e sale lie cbrlcentteazl pe studiul religlHot non-tradili0hale alterl1a:tive.
. J
62
04/27/2012 Page 9 of 216
boala de inima seade, astmul dispare, stomacul functioneazl'l coret Intreg catalogu) de boli se
arnelioreaza,,162 sau "Clear-ii fiu racesc. Raceala vine de obicei engram, care 0 cere este
confitn'lata de un mucus real prezent intr-un alt engram,,163. Pentru afirmatii de acest gen; Hubbard
a fost acuzat de ptacticarea ilegaU\ a medicinei, multi adept\ au fost arestati, iar tehrtica de care se
foloseal.l a fost confiscata.
3, Practicile scientologiei
Scopul terapiei dianetice este ca individul sa obtina nivelul de "lumi{jae' (clear). "LuminatiP'
sunt cei care au fost curatati de amintirea experientelor traumatice din trecut ii, din ac:easta cauza,
au mal mult In viata de zi cu zi, sun! mai sanatoi i au mai mlilte abilitatf de comunicare.
Din aceasta cauza, dianetica a mai fost numita "psihologie teoretica aplicatl1,,164. Scopul terapiei
scientologice este ca individul sa devina contient de tetanul care-l Atirtgerea acestor
scopuri se realizeaza prin intermediul unor practici care sunt oaracteristice scientologiei: auditing i
training, purificare, monitorizare
16
'.
Practica cea'mai importanta in scientologie se numete auditing, prin intertnedlul careia se
identifica engramele din mintea reactiva a unui preclar (fiinta care este stap!nita de mentalul
reactiv), observtind reactia lui la anumite Acest lucru se realizeaza inurma unor
in care subiectii sunt supui unor exercitii (training). De exemplu,ei sunt unulln fata
celuilalt, sa se priveasca tn ocbi, tirnp de doua ore ("confruntare"). Alt exercitiu purte subiectii In
fala unor situatii care provoaca nts, furie sau alte reactii emotionale pentru a observa care sunt
stimulii la care ei; reactioneatil Este ceea ce se "confrUritare cu harluire" sau bullbaiting
(AnexQ 14)166, Scopul este ellminarea engramelor, astfel Ihcat indivizH sa poata
16;l L.F.R. HlIbbard, Dianetica.. , p. 1 f9. Vezi cartea a doua a Dianeticii, intitulata "Singura a tuturor bolilor
mintaie, neorganice i psihosomatice Qrganice".
16.3 L.F.R. Hubbard, ... , p. 119.
1<.\4 "Ea functlonarea normaLa. i apormala a psihismului, caruia. ea ptetinde sa-i remedieze anomaliile. printr-o
forma de psihoteraple, care are loe numai printr-o relatie interpersonala" (Regi:; DeriGquebourg, Religions de guerison.
Cerf, 1988, p. 80).
165 Despte aceste practici, a se vedea p.r. prof. dr. Nicolae Achimescu, Nolle Micdrl religiaase. pp. 210"217.
166 I>Training-ul zero lnvatll oamenii sa se confunte, adicll sa stea tata in fata tara sl!. se escbiveze, oricare ar fi
'imprejl!rllrile. Cel doi adepti stau unul in rata celuilalt i se privesc In ochi. Cu totii I;l.m flicut asta In tinerete, pentru a
face pe cineva sa coboare privirea. Dar nu este vorbl;l. aici sa fie infiuenlat c::elall;l.lt. Trebuie pur simplu sa fii acolo,
ilri15!1. cODod ochii, flri1 sa rki; sA tnveti sa ocupi natural spatiul, pentru a fi 1n masuri!. sa faci
Is; situatiile... 6 t acestui exetcltl14 se face eu Mtwire; Studeritul care face exercitiul trebuie sa se
.. s6ata
63
04/27/2012 Page 10 of 216
i
relata ex.pefiet1\ele lor in mod direct nu prin filtrul ruintii reactive. Scopul ultim al auditorului
oste de a face subiectul retnetnoreze prima prirniti1 imediat cOl1cepere. Aceasta
poate fi 0 de care a ranit embrionul sau 0 stare de pe care a avut-o matna dl.nd
era La superioare ale aUditing-ului un individ ajUtlge sl1 devitiit cot1$tient de
vietife sale trecutej ca tetan in alte corpuri pe acest pl1mant chlar pe alte planete
l67
, De exemptu;
J
o persoani1 cate este peate descoperi in cursul auditingului, sustin sCientologii, cl a fost
Int1"-o Petsoana care se afigajeazl1.pe aoest drum de eliberate este
numiti1 letan operational (OT). Ea patcutge etape succesive de il1itiere de la nivelul or I, pan!
ajunge la nivelul or IX.
Auditing-ul are seoputi: sl1 cOl1vinga adeptuI ca eleste un spirit atotputerttic sl1.. 1
condu.ca la. statea.. de clear, prin tuturor engramelor. Intr-o aarecare li1Murl1, t;luc(iting"u.l
este ,,0 forma de insttUtfI<'mtalizare a vietii religioase", cum se lnt5.lne$te in anumJte practici
yoga. Este interesant. 011 sCientologia nu Ca ihdivizii ar fi responsabili pentru engramele
lot, deoarece a.cestea sutJ.t rezultatul unor evenimente traurnatice. Nutnai In momentul1n care vin in
contact eu scientologia; ei sunt resportsabili pentru eliberatea tetanilor cate Ii locuiesc. In
fIlomentul 111 care ptocesul de auditing avaMeaza, practicantii sustin cl1 dob1irtdesc att\Jmite puteti
fizice mentale. De exernplu, 10 ,.Biseticii scientologice", adePtii povestesc cum ajung
sil. vor fi apelati de 0 anume persoana. 1naihte ca telefonu! sa sune sau ea vad ce se lntampll1
in apartamentul invecinat (vl1d prin ziduri)168.
. .. j
(julia bl\tt{)t1do, Voyage au centre de la s(u:te. Pi 24). trainingul zero cfespte faplul c1l. "hlirtuirea" poate
metge panll la atingeri sexoale, vezi telatarea lui Didier In De /'eSperdflce aI'es.ciavag-e. Personnes victlme$ de
. sectes. travail effectue dans Ie cadre de la formation ESTS presente par Hussy Neupriz Mireille, Geneve,
199'7, p. 10.
167 fO$tii adepti se referll pe larg la redescoperirea vietilor anterioal'e, in <;!adrul auditlng-uluL ;,La 0 audiiie, am l'etrait
Lin moment I'n care ei'ilm Itl Eram rMit intt-un tt1111$eu un lane veMa peste mine. Este curloS,pentru eli trale$ti
real mente aceste lucruri... Vedeam c1l. 50Se$te tancul 11i; pe rMsurll Ce tancul avansa; respirarn din Ce In ce mai greu.
Apo! totul a devenit negru" (De I'esperance Ii I'(!Stlavage. hi'$6tffleS vlctlines de seoles, Jl. 18). Julia DaFcondo
cil. is-a Cerut localizeie lin incident care i-a C'aUzat CI durerCiasli la cap. Sa artlintit de 0
chiituli!. Ia: varsta de 16 ani. I Soil cerllt apol aminteasca de un alt moment venit in minte un irtcldent din
copi Apol amtrtti.tde 0 llitarnplare petrectit!i in 1&68 (I'and se afla in alt corp. Era mariMr pe tin vapor a fast
lovit 1neap In timpul uf1ei tevolte. Eli relateaiA oli, in outsul uoei $edlhte "uti iant mai lung decat allele m4il. racut sa
IhtrU Intr-un trecut mai ihdepMat tIltH) pe altA plalieta" U. Elliteondb, Voyage au cl?ntre de la sec/e .... pp.
, ,/
116-123}.
What is Scientology? ... pp. 307-309. "Starea de cietJr nu a fost atinsa niciodata inalnte ... Starea deplin! de dear nu
se aseamana cu nimlc din ceea ce s-ascris palill acuma" (Ibldem, p. 221).
64
04/27/2012 Page 11 of 216
ttl dmp In care mentalul, individul trebuie pUl'ifice corpul cum
Intainim In anumite practici religio!;lse orientale, mai ales ascezele hinduiste (post, spalarea tubului
diges'iv, eliminarea toxinelor prin diferite cure). Daca luarn In considerare falltlfl ca pentru
Hubbard boala are trei faze: predispozilia, precipitarea perpetuarea, atunci engrama primita
predispune la boala 0 parte din corp. Ori de cate ori este restimulatli, ea pl'ecipita
boala. In final, cum ea este continuu restimulata din cauza durerii, boala se perpetueazll.. Eliminarea
are. ca rezultat, sustin ei, fOl1ei vitale, 0 capacitate mai mare de supravletuire,
contientizarea putetii care. redda In fie.care Q eficacitate crescuta in toate domeniile de
activitate. De aceea scientoiogia recurge Ia programe de purificare, care au ca SCeip Sa elimine din
corp toate toxinele rezuitate din utilizarea medicamentelor sau a droguriior, din exp.tU:1erea: la
radiatiil.e nucleare etc I 69. Aeest program cansta In de sauna Insotite de exercitii tlzice
consurnarea de vitf,lmine. Scientologii consuma free vent vitamine (pastile) un amestec de calciu
cu magneziu pentru a obtine ,,0 buna functionare psihologica,i.
o alta praetioa impo.rtana in cadrul procesuJui de auditing este monitorizarea unui individ cu
ajutorul unui eieclromelru (e-meter), un aparat inventat de Hubbard, asemanatorcu ga[vanometru)
foloslt in fizioterapie
170
El raporteaza toate impulsurile efectrice transmise de piele. Auditorii pun
int.rCllbari obsetva fluctuatia acului, lucru care arata, sustin scientologji, schimbarile electrice
datorate engramelor din mintea reactIva. Clind 0 Incarcatura emo\ionaid (engrama) este; identiflcata
discutata suficient, riu va mal produce un raspuns emo1ional la LJn nou stimul, de.oarece a fost
171
curatata
169 Vezl L. Ron Taut s.ur Itls..ra.diatians. CQpenhaga, 1984.
170 Este v6rba de 0 cutie care are I,1Ii Qadran butoane de reglaj legate la doi electrQzi 'in form!!. de cilindri care se tin In
man!!.. Dirt punct de vedere tel:mic, el la mas.ural'ea rezistentei sau a conductibllita.tli fluxului electric,
deol}rece, cumse corpul lJrnan estc. un foarte hun conducij,tQr de Pomind de la aceste aspecte
s-a eonstatat cd aceastA rlU este constanta c!!. ea variaza In futic(ie de starile emotive ale
subiectuhii. De exemplu, cand un indlvid care tine electrozii este lntepat, acul Se mici. Qri cite od i se cere apoi s1\- .
lUllinteasci in\Cpl1tura, acul tftm\ura. Aces.t experiment este familiar studentilor in psihologie psihiatrie care
folosesc un galvanome1ru a$6manatoi tn lucrl1rile lor practice. Despre ell,'!ctrometru fuoctiile h.d, a se vedea: Regis
Deric.quebourg, Religions de guerison. pp. 94-96.
171 "Este itnpoSibil sa scapi de electrometru. Mai Intli pentru cl1, pe plan tehnic, este un instrument flabil i apoi pentru
eli. este as tn tehnitile tepetative... Dac;a refuzati raspundeti, el nu vl1 va 11I5a 'itJainte de a fll'epet!\t
intrebtl'i, tbtl 'ii'icetftfe, Qre Glael este (J. Voyage au ceNte de Itl secte .... p. 81).
65
04/27/2012 Page 12 of 216
4; Otganitare
Daca plecartl de la ptetnisa ca fiecare religioasli linptufnuta de la epooa In care s-a
nascut un anumtt mod de organizare, atunci scientoiogia este imaginea perfecta a erei post
industriale. in concordanta cU ideea lui Hubbard despte edlficarea: "societatii ideale'\ "Biserica
scientologica" are mai multe compartimel1te
172
In primul rand este vorba de compartimentul
eduoational, fomat din mii de misiuni; cu nume diferite, otganitate OR jranCize (asociatii), care
ofera cursuri lncepand cu llivehll de baza care varsa 0 parte a lncasArilor la organizatia centrala..
Unul din cele. rhai cUh9scute organisme este Association/or Better Living and Education (ABLE).
o alta preocupare a "Bisericii scientologice", care se reflect! In numeroase organiza{ii ee-i apartln!
este re/o'rmarea societalii prin revitalizare morala. Narconon International furnizeaza servicii de.
a dependentilor de droguri, iar Crim/non cauta sa reabHiteze qriminalii.
World Institute ofScientology Enterprise (WISE) a fost cteat 1n anul t979 la Los Angeles
ofera cursuri 1n domeniul afacerilor, ca de exemplu probleme legate de angajare,luarea de decizii
. implementare, organizare institutionala. Seopul lui este "de a insufla prineipiile, codurile
doctritieleeticii scientologice in lUlliea aface'rilor,,173, eu alte cuvinte, cum rematca Pr. prof. dr.
Nic.olae Achimescu, "se implementarea principiilor etieii hubardiene a mecanismelor
de ,.conttol dezvoltate In cadrul flecarei tntteprinderi economice aflate sub influenta
sciento{ogiee,,174. Este important de spus ea serviciile ofetite de acest organism sunt folosite de
mUlte organizatii publiee de marHe corpora.tii ttansnationale. General Motors, Mobil Oil sau
Microsoft sunt doar dl.teva dintre cele oare aU apelat la servlciile "Biserieii seientologice" pentru a
.. JW,b:unatati eficacitateaactivitatilor lor.
Alte organizatii socioiogie juridice se oellpa CU promovara dreptltrilor om14lui. De
exemplu Citizens Comission on Human Rights protesteaza imp'citriva a tot eeea ce seielitologia
considera ca sunt abuzuri psihiatriee sau juridice. Huhard a avut 0 mare ostilitate fata de psihiatri $i
psihologi, despre cafe spunea ea VOl' sa Gbtlttolezelumea. tn opinia lui, tratametltele
precum fblosirea eleettice sau a sedativelor, au multiple efeete negative 1ngreuneaza
sau fac imposibila ajungerea la stadiul de clear. Un alt organism, Comitlee on Human and Public
Sqfely IUpta impotriva lnterpolului, pe care il acuza ea are legaturi organizatiohale eu servlcUle
112 nespte otganizafea "Bisericii SdeTitblogice", a se vl;idea: Regis \)(!rioqueboutg; Rtligions de guetisan, pp.
MeltOh Gordon, La Chiesa di Scientology. pp. 63..74 (,;Iprogtltti sodaW\ ,;1 prograrnm! di reforma"),
173 Docu.ment editat in 1991 (vetsiunea in Iimba francezi1; Votre guide de membre). Vezi Thomas Latdeur, "Eglise de
SdientQlogie", in: Les sectes dans tenJreprise. Editions d'Organisation, 1999, pp. 61105 (pp. 75).
174 Pr. prof. dr. Nicolae Achimescu, Naile religioase, p. 206,
66
04/27/2012 Page 13 of 216
F.s.E .. .
(KGB.. ul" Massad, 'MI6 etc) eu nazismul. tn viziunea sciebtologilor, acesta a
cules adisemina.t informa1ii false despre eL
Trebuie meOllonat faptul ca. scientologia actioneazi1 printrHur'l mare numar qe. organizat
ii
auxiliare, cum ar fi: CQlegiul pentru aplit;(J.ta, CQlegiul de dianetica, Centrul de
cele.britate, Institutu[ pentrujilosQjie aplicata, i)iserica noli crt:dihle, Centrul tic comunicare etc.
S. Ceremonii
Ceremoniile joaca un rol marginal in "Biserica scientologica". Ele au fost adaugate atunci
cand Hubbard sHa decis sa fondeze 0 religie, pentru ada scientoiogiei 0 aparen1a de Bi$erica 175. Cu
roate acestea, este important sa vedem de Ce Hubbard Ie-a dat 0 anumita forma nu alta, de ce a
folasit un anumit ritual nu altul, cu alte euvinte este important sa afiam daca aceste ceremonii au
o semflificatie care trebuie decoQata. Intr...un studiu despre eontinutul ilhportanta ceremoniilor in
"Biserica Regis Dericquebourg afinna ea "religie sau nu, scientologia este un
fenomen social care trebuie abordat tara nici 0 prejudecata. Yo cat contrar, ea se va aGoperi eu 0
aura de rnister
176
, Regis Dericqueboutg
l
care a asistat la ceremolliile ..}3isericii'scientologice", I,lriita
eli acestea se Impart in doua categorii: serviciul religiQs duminical servic;ii (attibuirea
numelui dupa casatoria, consacrarea pastorUor funeraliile).
Serviciul de loccpe eu un discl,lts al'capelanului poate fi rezumat 'astfel: scopul
scientologice" este sa ajute oamenii sa 1nteleaga ca sunt mote nemuritoare, sa"i ajute
gaseasea rolui in "relatie cu univetsul fizic; Dumnezeu este prezent ttl om, manifestanduHse ca un
impuls viata; acestui Dumnezeu duce la sociala potentialul de
supravietuire al umanitatii; ornul estc. suflet, el se reIncarneaza; sCientologia este un drum spre
libertate intelepciune., ft1candu.:.l pe om de divinitatea sa; scientologia este 0 credin1a
gnostica in libertatea esentiala. apoi 0 rugaciune to tacere, dupa care se
crezul SC(entdlogic un text scds de Hubbard! iar apoi se 0 predica, ce este d.e asemeoea
inspiratl\ din scrierile. lui Hu.bbard. mai multe rugaciuni, pentru lntelegetea Fiint
ei
175 Parerile specialiiltilor care au stl,ldil:/:t oeremoniile scientol.ogice sunt lmpAt1ite. Roy Wallis corisictera ci!. ace.stea sunt
marginate pntrll viata (R. WaUis, The RQad.. " p. 122). Regis Deriqueberg a arAtat asem:ani!.rile frapii\nte care
exist! intre <:!e francmasoni (Regis Dericqueb,.ourg, Religions de gIIl;frisQfI, p,
102), La tindul si;iu, Massimo Intfovignc. a aratat ciii Hubbarcj, care frecveJ;ltase .0 l.oji;i masQhica, a .Smbracat"
ceremoniile scie/lt.ol.oglc.e CIJ elemente iniliatice.magict oculte' (La mqgie. NouvttCIUX Magiques,
Pari$. 1993, pp, 232-233).
176 J'tegis f,)erlClquebo\Jtl. How ShJ)u.ld W f{etan:J the /{eligious Ceremoni6s ! the Church (Jf $clelltOlogy?, in
by Jame! Lewi$. Oxford Urliversity Press, 4009, p. leiS-182
67
04/27/2012 Page 14 of 216
Supreme, peiltru libettate p.eMtru iluminate. La utma, oapelanul multume$te
participantitor ii aplice ce au auzit; in viata de zi cu zL Uneoti, irtainte de 1i
se cere exerSeie ceea ce aU in timpul sesiunilot de instruite particulare. De exemptu,
i se cere la tavanj la peretele din stanga, la eel din dreapta, la podell. Acea.st!
secventli este 0 parte a uriei instroiri de fertotnenologiM prifi cafe scientologil sunt
cum sa exploreze sa ooupe spatiul. Exercitiul are de asemenea rolul sa-i reconecteze ta realitate.
Ceremoniile ocazionale sunt impregnate de doetrlna de atribuire. a
numelui dupa este ajute un tetan intrupat se. situeze tntr-un nou corp.
Cetetnotlia de punere a numelui este 0 forma de botez, tetanul devihihd ca, din aeel
moment, carnal (trupul) este at lui el va opera in acest trup. Capelanul
despre datotia lor de a-I ajuta pe tetan ii pe cei prezenti il pe copil
. .
ca tacand parte dift comunitatett lOt. Aceasta ceremonie nu se adreseazaaQultilor cate au devenit
adepti care prin intermediul scientologiel sa ajtmga la statutul de clear, ci riumai noilor
nliscuti in familii de scientologi.
Cdsatoria are rolul de a-I prezenta unui tetari alt spirit intrupat cu care va traL Ceremonialul
de nunta este foarte simplu. Fiecare partener este Inttebat daca credincios eeluila:lt In necaz
11,1 bucurie se:vor ajuta unul pe altu!. Partenerii sunt intrebati, in Iimhaj scientoJogic,
au "comunicat" dtagostea lor unul alt'uia daca amandoi sunt de comunieare.
Viitori soti sunt apoi sa-"$i imagineze un tl'iunghi ARC (afinitate-realitate-eomunicare) in
interiorul cercurilor, acest triunghi fiind un simbol al comullidiriide Sueces. Ritualul junerar ajutl1
tetall.ul se de corp petittu a intra In alt corp. La intnormantare, se audientei
eli trupul este muritot eli omul va progresa prin reinC!ttnari progresive. Apoi capelMul l$i ia
raifias.bun de la cel decedat il ia alt trup.
In ceea ce hirotonia, aceasta consista in introducerea; noului mernbru in
fata congregatiei. Noul slujitot coduI auditorului (elaborat de Biserica Scientotogica in
1993) codul scientologului promite Je urmeze. Oficiantulanunta apoi ca In numele
comitetului BiseriCii al adunarii prezente, 11 declara pe acest membni, care ...a dovedit
competenta vocatia ca slujitot al Bisericii scientologice il declata apoi pastor. apoi 0
scurta invocatie pritt cate se ea slujitor al Bisericii, eu t6ate drepturile ptivilegiile
sacetdotale Cll tOate cate-i revin din ministetiul si!.u: a aSGultaconfesiuni, a
predica, a ajuta oamenii. Hirotonia nu este deci ceva sactamental, ci se nuthai la aderarea la
normele $i obiectivele organizatiei.
Regis Deticquebourg aceste rituti cu cele ale teofilanttopiei, care a apatut In timpul
Revolutiei fraficeze, cafld tevolutiol1atii au incercat sa inlocuiasca facli din
68
04/27/2012 Page 15 of 216
republica 0 entitate sacra. Teofilantropia se bazeaza pe promQvarea valorHor morale (drepturile
omului, justitie, . liberate, tOleranta) preocuparea pentru salv'lrea umanitalii a societalii. In
ceremoniile scientologice se glsesc rugaduni pentru pace, pentru stat, pentru ordinea publica. Nu
In ultimul ranQ,este Yorba despre Increderea 1n om In puterea lui, referintele la om fiind l11ai dese
decat mentionarea lui Dumhezeu.
Este cert ca Hubbard a folosit mod.elul religiilor asiatice, nu at atunci cand a
. fondat Insa atunci cand a introdus ceremoniile s-a inspitat cu siguranla din mode luI
... predici, rugaciuni, nu este clar de ce el a Gombinat 0 cale spirituala, bazata
pe c}!:.perienta sa psihologic4, pe care el 0 asimileazl eu budismul, cu un serviciu religios pe care-I
imbraca Intr-o haina
6. Controverse
De-a lungul scurtei sale istorii, scientoiogia a iscat numerofl,se controverse a generat, nu de
pUline ori, ostilitate publica. Incepand din anii '60, a fost subjectul wnor investigalii
guvernamentale sau chiar sancliuni legislative In Statele Unite. 1n 1963, .Federal Drug
Administration (FDA) a intreprins un raid In centrele scientologice a confiscat numeroase
elect;tometre tone de literatura .
. Unul din cele mal importanteepisoade ale luptei eu institutiile StatuJui a Tnceput in 1977,
eaud FBI-ul a fiI..cut 0 descindere de proportii la biserieile din Los Angeles Washington a
confiscat 0 serie de documente care adHau ca "Biserica. scientoiogica'; tinea evidenta persoanelor
considerate "neprietenoase". Anumiti Hderi ai 'lBise.ricii scie.ntologice" au sA se infiItreze
apoi in agehtiile guvernamentale care strangeau date des pre scientologie, cu seopul de a sustrage
documente (Departamentul Federal de Justitie). Oescoperirea lor a generat un scandal public care
. . . ",'
a fa:cut din scientologie unul dintre cele mai controversate grupuri 177. In anul 1978, unsprezece
Iideri scientologi au fost aeuzali de conspiratie, spionaj, furt de documente guvernamentale,
obstrucliQnarea justitiei, 10 cursul procesului, aceste acuza1ii au fost retrase una cdte una, de
asemenea persoanele acuzate au fast pe rand declarate nevinovate, pdnA In 1980, cllno toti
sciento!ogii care fuseserA sub acuzare au fost eliberati.
In timp, Internal Revenue Service (lRS) a anchetat situatia flnanciata a "Bisericii
scientoiogice" a scos la lumina numeroase nereguli. In 1976, doi scientologi au Qbtinut, folosind
. ,
177 ,,1n perioada lui de glorie, sistemul de spionaj denumit de HUbbatd "Operatiunea ave.a nu mai
pu;in dt;: 5000 de agenti secre\I ce erau plasati in birouri guvernamentale, ambasade sa.u consulate straine, precum in
organiU'l-tii private care nianifestau 0 <:\titucjine critica la adresa scientologiei" (Times. 31 ianl1983 j citat de Walter
Martin. ffnparalia cultelor eretice. Ed. Caltea Oradea, 200 I, p. 439).
69
04/27/2012 Page 16 of 216
false, posturi iii IRS Justice Department aufural n'Iii de docuniente referitoare la
situatia "Bisericii scientologice"l78. Totui, in anii '90, IRS a concluzionat cll scientologia este 0
religiecare aclioneazA in scopuri caritabile, cll veliiturile sunt folosite in aceste scopuri eli
or'ganizatia nu aduce nicic> atingere otdinii pubtice in artsamblu. Problerrtele j,Bisericii
scierttologice" au incetat complet in Unite de abia in anut 1993, cdnd ea a fost reci..moscutlt
drept 0 religioasll respectabilll.
Lupta cu institutiile civile continua inca in Europa, unde scientol()gia este cu greu
recunoscuta ca religie. In 1996, 0 Comisie de ahcheta a Adunarii Natlottale Franceze a publicat
raportul Les sectes en France,. uncle "Biserica scientologica" se afla prirttre cele 172 de
acuzate de destabilizate mentala (pp. 16-17), manipularea copiilor (p, 19), tulburarea ordinii
publica (p, 80), evaziune fiscal a comiterea uliot infractiuni penlile. In momentul de rata,
. "Biserica scientologica", alaturi de conduce lupia pentru "Jibertate religioasa" In
Franta. In anut 2001 scientologii au depus 0 pldngere la cEDO impotriva guvemului francez,
protestand Impotriva legii Piccatd-About pe care 0 considera ilegala, 0 adevarata tentativlt de
elhninate a minoritatilbr religioase dih Franta
l79
Actuahnente, raporturile cu institutiile
Statului fie telisiOflate; lupta eu rnediul academic pare fie cum se peate
vedea in numetoasele studii publicate itt aparatea lor
18b
,
In Italia. Curtea de apel a decis sCientologia elite 0 asociatie al seop este de
bani (1993), responsabilitatea. pentru diverse actiuni penale este individuala. .,Biserica
scientologica" a amcat aceastll detiz:ie, ceea ce a generat 0 intreaga disput asupta catacterutui
religios al disputa care nu s-a Inchelat niei In yrecia, conform Codulul Civil, 0
178 James A. Rudin, Marcia R. Rudin, Prison or Paradise? The neW religious cults, fortress Press; PhiladelphiaINJ,
1980, p. 93.
179 Anne Pournier, Catherine Picard, Secte, democratie, p. 179; Susan Palmer, ,jThe Secte Response to
Religious Distritiiinatibh" in: New Religious Movements in the Tweflly-Fi't'SI GMtuf')!. LegtJl. Political ahd Social
Clial/anges itl Global Perspective, Phillip Chal'1es Luca and Thomall Robbins (ed')1 Routledge; 2004, pp, 61-75. in
s!!.u din 11 sept.ll999, "Le Motid!!" Utta Scientologia: fa ut-II irfterdife les $ettes? La justice estelle injlitree
par l'EgliSe de Scieniologie?
180 Daniele HervieuLegel'; "France's Obsession with the "Sectariart Threat". in: New Religious MQvements In the
TwenlyFirst Cenlury. Legal. PolitIcal and Social Challanges In Global Perspective, Phillip Charles Luca and thomas
Robbins (eQ,), Routledge; 2004, PI'.
181, In ltalia, ptirtiul Sl'Lip a ap!1.tl.tt In aMI 1970, la Brescia. iar prima i,Biseric!!." s..a format la MilaM tti 1978. in anul
2000 existau 12 biserid 1rt Italia peste 40 de misiun! (..Chiesa di Scientology" in: Encyclopedia delle Religioni in
ftalia. Massimo Ifitrbvigne (ed), Eledid, 2001, pp. 890-894). Scientolagia este 0 ol'ganizatie care se dbclarll. religioasli,
dar a c!l.rei a [Cist pus!!. la Indoial!!. de institutiile statu lui (Gianni LONG, "Le nouveaux mouvements
10
04/27/2012 Page 17 of 216
poate fi dizolvata prin deciz.ia Curtii de Apel daca ea actioneaza In mod conttar fata de
ceea, ce a declarat initial sau daca reprezinHi 0 amenintare pentru on:Hnea publica. A fost cazul
asociatiei numita "Kevtpo 'Y1O. llPJlOdjJ.EVT]C; E:A.A.a.ooC;" (uCentrui pentru Filosofie
aplicata al Greciei", KPhE), recunoscuta initial ca atare, dar care dovedit ulterior 0 anexa a
"aiserlcii scientologice,,1,82. Singurul mediu favorabil scientologiei 1I constituie Europa nordica, in
special Suedia, unde a fost recunoscuta ca religie tn amd 2000, Danemarca, unde se afia centrul
european al "Bisericii scientologice" (Copeuhaga) 183.
In general vorbind" scientoIogia este marginalizata pe chiar ostracizata, din cauza
aspectului ei bizar (un de supranatural, dar tara referinlli la Dumnezeu, de spirit comerciai,
de teorii psibologice de metode proprii de dezvoltare personala etc) a misterului care
in.conjoara procesul de initiere a modului tn care sunt gestionate imensele ei fonduri financiare.
Criticii scientologiei invoca faptui ca ignora. metodele psihoterapeutice
confirmate $tiintific 5e lirniteaza exclusiv la obtinerea nervoase. De aceea,. el
constituie un perkol pentru oamenii instabiJi din punct de vedere psihic, conducand la stari de
arixietate, depresii, cl'ize. caderi psihice
l84
. Este yorba de tulburari care survin dupa dez
re\igic:ux en ltalie" in: New religious Movements and thf! Law In the European Union, Preceedings of the Meeting,
l,lriiversidade Moderna, 8-9 November 1997, pp. 207-238). Mas!iimo Introvigne, Italy's Surprisinggly
FClYorablt; Environement jar ReligiQIIS Minorities in New Rflligious Movements in the Twenty-First Century, Legal.
Politit;aland Social Challanges in. Global Perspective. Phillip Charles Luca and Thomas Robbins (ed.), Routledge,
2004, pp. 75-85.
Charalambos K. PapEi.stiij.this, New Religious MovemrJl;lts (NMRJ and the. law in Oreec,e in: New rflligious Movements
and the Law in the European Union. Preceedlngs of the Meeting, Lisbon, Universidade Modema, 8-9 November 1997,
pp.191-200
. 18.3 Armin W. Oeertz and Mieha.el Rii)lhstein. Religious minorities and New ReligiOUS Movements in IJenmark In: New
Religious Movements iii the. Twenty-First Century. Legal, Political and Social Challanges in Glohal Perspective.
Phillip Charles Luca arid TliomaS Robbins (ed.), Routledge, 20q4
j
pp, 35.49.
184 Dr. J.-M. Abgrall, care atratat adepti Ili "Biserieli Sclentologiee", a demonstrlj.t el "allditinguJ este un amalgam
de metOde eunoscute'in flsihiatrie, PlIihQterapie majore lntre practicUe sdenthlogilor
ce.le are tetap,eutllor". Prlntre. difere.ntele pe care Ie-a remareat se numara faptu! q! audit()rii nu nieiun fel
de compasiune falii de stuoentii (pacientii) IQr, oricare ar fi gradul de suferinta a1 acestQra. Ori, un principiu de bm al
psihiatriei at medicinel in general este de a nll agrava voJuntar shnptomele pentru a genera 0 patologie Seopul
scienlologiei de eroo\ionll!e se ihteteseze de de:1;l'!chilibru! C8Je urme.aza care poate
m.:;rge de la faze delitante pdnala proeese depresive saU sinucidere (J.-M. AbgraU, La mechaniquc des secte$, pp. 239
240). El sustine eil tehnieile utilizate In scientologie fae apel ll;l. un ansamblu qe metode copiate din hipnoza din
te6nieile. cQnexe ea hipnocatarsisul. folosite pe larga de americani pentru a trata nevrozele de dupA Nu
este exelus Hubbard se fi inspirat din aCestea. mal ales a viz;itat spitalele militate (Jean Marie Abgrall, La
mecnahique des sectes, p. 238).
7i
04/27/2012 Page 18 of 216
hipnotizare, fata de reeofifh.:Ultare eu t'ealul. Aceasta., Cate trebuie sl1 fie In f1iod natural lenta, Tn
dianetica este brutall1,Imediatl1 necesitl1 de multe on tratafilent medical psihic. Pe de altl parte,
efectele unei slluhe de grade care poate dUra. panl1la 6 ore, Ia care se adaugil efort muscular
hipervitaminizarea prodllc vertijurl; tahicatdie, tulburnrl cardiace, il1suficientl1 hepaticl1
pot d(,:veni fatale pel1tru persoane eu anumite sensibilitati18S.
Un alt element care face din un grup controversat it cotlstittiie tratamentul
aplicat dizidel1tilof criticilor .E.ste cunoscut faptul cil in de auditing sunt
consemnate "confesiunile" subiectilor, astfel incat fiecate adept are proprilll lui dosar. "Biserica
scientologiM" culege de asemenea informatii despte tudele cereul de prieteni at cetui audiat. In
anul 1968 a fost introdusii 0 c\auzl11n ,Ietieli sciei1tologictl.", pbtrivit cA,reia "oricepersoana ostill1",
numita "inamic", putea fi privatl1 de bUhuri sau ,;vl1tl1rnatA" prih orice de catte oric,e
scientolog, putea fi excrocatA, ataca.tl1, mintitA sau distrusl1". Ca urmare a criticilot din numeroase
tliri, aceasta c1auzl1 a fost teoretic, dar in practica ea continua sa fUflctioneze astl1zil86.
'In preientarea pe care 0 face scientologiei, James Rudin atatl1 ca ,,111 ultimii 10 ani (adica
intre 1970-1980) "Biserica scientologicl1" a instrumentat peste 100 de pfocese itnpotriva editorilor,
autorilor sau a altora care au ctiticat deschis Cel mai cunoscut exemplu este cel al
autoarei lucrlirii The Scandal of Scientology (New York, 1971), Pauiette Cooper,; careia is-au
intentat nu mai putin d@ 18 prbcese, de cl1tre diferite scientotogice. Ea a fost nevoitl1 sl1
plliteascl1 18 avocati, pel1tru cl1 procesele au fost intentate In state diferite. Mal mult, Paulette
Cooper a fost acilzat11 c11 a trlrnis 0 scrisoare cu bombli ta sediul ceritral al scientologiei, scrisoare
clire avea amptefltele ei. in cele dinurtnl1, pefltru a opri tbate tracas11rile-la care a fost supusl1, ea a
fost ,t\evoitl1 sa semhete un angajameflt cl1 nu va repub1iea cartea sa afirme cl1 s-a 'in
afirtnatiile sale referitoate la ,;Biserica scientologicl". Scriitoarea a fost reabilitatli nurnai dllpl1
raidul FBI din 1917 la sediul ,;Bisericii scientologice", cand autoritl1tiJe au descoperit dosarul
acesteia, Intocrnit de scientologi. bin docurrlente eli ei sa 0 declare itesponsabil11
mental sau sa 0 acuie de delicte pehale pentru a fi lnchis11
188

18S Julia Darcol1do, Voyage au centre de la secte, Editions du Tddent, 1988. Jutria1ul unel foste adepte a "Bisericii
sciel1tologice": De l'esperance a l'esclavage. Personnes vietlmes de sectes, tfavail effectue dans Ie cadre de la
formation ESTS presente par Hussy Francois, Neupriz Mireille, Oeneve,. 1997.
186 Allain Woodrow, Les nouvelles seetes. Enjaflts de Dieu, MOOnisteS, Dev6ts de Krishna, Eg/ise de Si;/ehlofogy,
Paris, f'l'alice Loisirs; 1982. A se vedea intreg capitohil "La scientOlogy: une discipline militaire", pp. 113-116.
187 James A. Rudin, Prison or Pw'adise? The New Religious Cults, philadelphia, 1980; pp. 82-96; "The Church of
Scientology", p. 90.
188 fbidem, p. 91.
72
04/27/2012 Page 19 of 216
Nt se pare interesant dementionat faptl,ll ctt in monografiei sale dedieata
scientoLogiei, Roy Wallis ctt s-a temut de reactia "Bisericii scie,ntoiogice" fata de
eventualele sau d.e afirmatiile care ar fi putut parea critice. De aceea, ahotarat sa informeze
conducerea "Bisericii scientologice" de intentiile sale sa puna 1a dispozitia acesteia tnanuscrisul
lucrarii pentru observatii indreptari inainte d.e publicare. Mai mult, publicarea s
a facut numai dupa ee au fost reeonsiderate ace Ie aprecieri i ajirma/ii eu care liderii IJ BiserieU
$eientoiogiee'l nu au fost de aoard eu toate acestea, monografia lui Roy Wallis, care se bazel;lza
po scrierlle lui Ron Hubbard pc interviurile pe care autorulle-a tuat membrilor gruparii, cuprinde
1m "Apendix on Roy Wallis Study", scris de profesorul Jerry Laird Simmons de la
Departamentul de sociologie at Illinois University. In acest studiu, seris iaeererea "Biserieii
scientologice", profesoru1 Simmons (el adept al sciento1ogiei) a cautat taate afirmatiile care
puteau parea eritiee sau detaimatoare 1a adresa "Biserieii" a Ineercat sa [e respinga metodie
189

Concluzii
Revenind la rapoarte1e pe care Ie-am invoeat 1a inceput, ne propunem sa formuiam eateva
,aprecieri finale. Seientologia ocupa un loe unie tn eampul Noilor Mi-$cari Religioase, aeolo unde 0
plaseaza de regula sociologiL Pentru ei, seientologia este greu de definit ea seeta (din punct de
vedere sociologic), In masura in care nu este exelusiva adeptul poate, eel pl.Itin teoretie, sa
frecventeze alta religie.
Termenul care este freevent utilizat pentru a detini scientoiogia este eel de qua$i-religie,
adica un grup care are un earacter atat non-religios, cat religios, cum este eazul New Age
sau al Meditaliei Transeedentale. Aeestea eontin, In mod implicit sau anumite elemente
religioase In practicile lor. eel mai frapant Iucfu este ca, adeptii ei ered lntr-o
Fiinta Suprema - eel putin declara majoritatea - ei nu Wstruetureaza eredintele praetieile in
,raport eu Aceasta
l90
.
189 R. Wallis, The Road ... , pp, 265-269.
190 Printre sociologii care sustin caracterul quasi-religios al scientologiei, se numara: William W, Zellner,
Countercultures: a sor;i?logical analysis. SL Martin's Press, New York, 1995, 205 pp,; Rodney Stark, William Sims
Bainbridge, A theory ojreligion. Lang, New York, 1987,386 pp.;, Bent Corydon, L. Ron Hubbard Jr., t. Ron Hubbard,
messiah or Lyle Stuart, SecaucusfN.J, 1987,402 pp.; Russell Miller, Bare-faced Messiah: the true story oj
L. Ron Hubbard, London: Joseph, 1987, 390 pp,; Jon Atack, A piece oj blue sky: Scientology, Dianetlcs, and L. Ron
Hubbard exposed, Carol Pub. Group, New York, 1990, 428 pp,; st. A. Kent, international society control by the
Church ojScientology (I 992);,
73
04/27/2012 Page 20 of 216
Din punetul nostru de vedete, scierttologia este gteu de' deflnit drept qu:asi..religie, cu toate cl1,
trtu\tima vteme
j
dooumentele interne ale "Biseticii sCientolegiCe" vC,irbesc de de
fraternitate religioasl1, de slujite pastorall1, ,de opere caritabile; de patohii. Insu$i Hubbard afirrna cl1
- "..
"scientologia este 0 filosofie, prin filosofie lntelegand Mzuihta spre cauzelor a legii
tutural" lucrurilor" sau cl1 ,;scientologia este 0 filosofie religioasa aplieata. Ea nu este 0 praetieii
religioasii,,191.
Parcurgand DianetieQ, se poate observa foarte tipsa oricarei dirnertsiuni religioase
l92

Dutnnezeu este absent ttl discursul lui Lafayette Ron Hubbard, iar In "CrezuP' ,,Bisericii
scientologice" nu este pori1enit decat de doua ori. Dupa ce suht ptezerttate drepturite inaHettabile
ale persoanei, se spune ca "nimeni 'itt Mara de Dumneteu nu ate de a suspenda sau de a lasa
la 0 parte a.ceste drepturi". Mai departe se SpUf1e cl1 "Iegite luJ Dumnezeu" interzic omului sl1 se
angajeze In manifestl!.ri distructive fatl!. de fiif1tele umane. Astfel, se admite 0 "Fiinta
Supreml1", nu exista 0 dogml1, 0 ci doar credinta cl1 fiecare poate atinge a 8-a
difiamibElj
i
atunci; adevarata naturl1 a lui Dumnezeu va fi revelatl1 fiecl1ruia In mod personal. Din
toate acestea se poate vedea ca "Biserica scientologica" nu are urt sistem doctrinar coerent. De
asemenea, clerul ceremoniile care au 10c In mod normal tn t,Bisericl!." nu sunt indispensabile
perttru scientologi, iar rolullor nu COlista In adorarea lui Dumnezeu,
poarta pavant acestei ambiguitliti de tip scienee-fiction, scientologia are succes, In
contextu.l In cate expansiunea terapiei, ca industrie care s!1 ofete solutii la problemele personale
interpetsoMle, este extraol'diiia.ti1. PentrurtlUlti, scientolOgiase prezirita ca 0 "biserica modern a"
se adreseazl1ln mod particular celet dezamagiti dirt societatea cOfitemporana, fricilorothului de azi,
gelietate derazboaie, pericol nuclear, poluare, profesional petsonal etc. Scientologia, ca
"fllosofie teligioasa aplicatl!.", reia valorile idealutile in care traim: reu$ita individua.ll1,
credinta In 0111 In capaciUitile lui, armonia posibila. intre scopurile individuale cele ale
civilizatiei. Omul poate regasi ornniscienta otnnipotenta. zeilor care se ptesupuhe cl1 au trait
lnainte de createa lumii poate edifica 0 umanitate aserrtl1natoate lumii originare.
In scrierile lui Hubbard sunt putine elemefite care sa ihdreptl1teasca ,,Bisericii
scientologice" In cadrul mi$carilor cu caracter religios. Studiul nostrU a arata; eel; din pacate,
.
"
191 Pasajul este redat Pro prof. dr. Nicolae Achimescu, Noile religioase, p. 201.
192'Astfel, sunt relevante afirmatiile de genul, "dad!' ar fi existat diavoI, el ar fi proiectat mintea reactivrt"
(L.F.R. Hubbard; Dlanel/ca... , p. 66), ,;Dac!i cirieva ar cauta cum sufit demonii intr-o minte umana, g!Si foarte
... Numai eli ei nu sunt demoni, sunt circuite de trecere de la bal'lca de engrame. Ce rugaciuhi predici s-au utilizat
lmpotriva acestor circuite de trecere!" (L.F.R. Hubbard, Dianeiica... ,p. 68); "a g!Si demoni bantuihdu-I pe omul
civilizat este descumpanitor'; (L.P.R. Hubbard, Dianetica. .. , p. 1(9).
74
04/27/2012 Page 21 of 216
mediul academic ufliversitar cel care furnizeaza argumente/e de cqre ;j Biserica
scierU%gica" are nevoie pentru a fi recunoscutii ca religie in societate. Ele vor fi utilizate de
"Biserica scient%gica"tn tribunale sau in lupta cu instituliile Statului, pentru recunoa,stere
religioasa, Fara Indoiala, aceste argumente au 0 anumita greutate atunci cand au girul unor
. Fenumiti In domeniul Istoriei, Filosofiei SociolQgiei religiilor. Dar cum ele nu se pot
sprijini pe surseJe interne ale "Bisericii", respectiv scrierile intemeietotului, demonstratiile sunt
lip.site de logica, uneori chiar hilare.
75
04/27/2012 Page 22 of 216
SCIENTOLOGIA: RELIGIESAU
Pro Leet. Dr. RaduPette
1. Prezenta activitatea "Bisetieii scientologice" ib Romania
In ultimii ani, ziarele locale centrale au seris despre diversele activitati
organizate de voluntatii "Bisericii In diferite tara noastra.
eUni se voluntari aetioneaza In mtreaga lume. eolaborand cu lideri locali, eu
oficialitati, eu institutii, eu persoa.ne individuale instruindu-i pe cUni sa acorde
primul ajutor in eaz de dezastre. Pe site-ul oficial al "Bisericii" Scientologice" se
"estimeaza ea voluntarii "au ajutat" in aeest fel peste 1,6 milioane de persoane din 114
tari I,
Primele mentiuni despre 0 prezenta eonsistenta a misionarilor scientologi in
Romania sunt legate de inundatiile din 2006. Confortn informatiilor postate pe site-ul
oficial al Church Scientology International, voluntarii seientologi au ajuns la Craiova
au fost bine primiti de oficialitatile locale care Ie-au permis instaleze eortul in
eentrul Voluntarii au organizat seminarii eursuri de instrUire 6u reprezentantii
loeali ai Crucii eu personalul implicat in aeordatea primului ajutor. Acestora le
au fost aduse Ia tehnieile lui Ron Hubbard, care ajuta la vindecatea
componentei'spirituale intr-o trauma, ai?a cum sustin adePtli scientologiei
2

Ina.uguratea activitatii voluntarilor scientologi Ia Ctaiova s-a taeut intr-urt cadru
festiv, in centrul eu partieiparea oficialitatilor locale, a reprezentantilot Croeii
a fosturmata de un spectacol de mUzidi popular!!. De" asetnenea, misionarii
voluntari dat silinta sa afle ee anume Ii preoeupa pe Ioealnici, pentro a stabili temele
ee urmeaza sa fie abordare in eadrul cursurilor seminariilor. Astfel, au aflat ca relatiile
Prima parte a studiului dedicat scientologiei a fost pubJicaUI. In revista "Studii Teologice", nr.l, (2007), p.
101-130.
1 http://www.yolunteerministers.org/#/home). Vezi Bringing Effective Help to the Community,
care poate fi desclircatli de pe internet.
ht1;p:llwww.scientology-europe.orglnews/23/61/Scientology*Volunteer..Ministers-Eastern-European
Goodwill-Tour-Brings-Disaster-Preparedness-to*CraiQva-Romania.xhtml
,
'"
'
2
04/27/2012 Page 23 of 216
de familie sunt eele mai importante pentru oamenii de aici, s-au eoneentrat pe
eursuri de eomunicare, imbUfiatatite a relatiilor, ajutorareaeopiilor, toate aeestea bazate
pe capitole ale Scientology Handbook, 0 carte de capetenie in scientologie. Se estimeaza
ea in timpul sejurului lor in Craiova, eortul seientologilor a fost vizitat de ea 7500 de
oameni ea s-a aeordat "ajutor" la aproximativ 2000 de loealniei. Tot in 2006 voluntarii
seientologi sunt prezen.ti in eorturile gal bene fiind instalate in Pareul Izvor3.
t-
O prezenta importanti:i a scientologilor in Romania a fost legata de Turul
al misionarilor scientologi Europa de Est (Scientology Volunteer Minister
Goodwill Tour). "Biseriea scientologiea" apreciaza ea peste 15 000 de romani au taeut
eu seientologia ca urmare a eorturilor instalate in dar in alte
ale Romaniei . de" a ajunge in Romania, voluntarii vizitasera deja Lituania,
. . . ..
Letonia, Estonia, Rusia Polonia, seopul declarat ,al tumeului fiind ea seientologia
popularizata in tfuile din estul EuropeL
Turneul a debutaUa Cluj pe data de 2 august 2008. In Piata Mihai Viteazu din
eentrul a fost inaugurat faimosul eort galben unde a fost prezentat programul
voluntarilor, preewn 0 expozitie eu diferite aspecte privihd munea voluntara
4
lntre 16
decembrie si 20 instalat eortul in Piata Operei din
Potrivit unuiarticol apwt in ziarul Zilei, "reprezentantii Bisericii
Scientologiee au luat legatura eu MitrQpolitul Banatului, ips Nieolae Comeanu, eu
care au avut 0 scurta Ihtrevedere. Cu aceasta ocazie, Mitropolitul ar fi spus ea "expozitia
pe care ei intentioneaza sa 0 organizeze este 0 idee foarte buna ca va fi apreciata de
31 Feb 2001-Scientology Volunteer Ministers Goodwill Tour in Romania
(bttp:!lwww.scientologytoday.orglpres17013U831581scn-vrn.html);
(http://www.volunteenninisters.org/cavalcade/eurasialitinerary.html)
4 Articolullui "Religia lui Tom Cruise John Travolta vine la Cluj" in "Ziarul de Cluj",
editia din 29 iulie 2008 (ht1;p://www.ziuadecj.ro/action/article?ID;;;:14938). A se vedea i articolul lui
Dumitru Manolache, Biserica Scientologica lncearcii sd-i facii adepli in Romania, "Gardianul", 2 august
2008 (http://www. 1181 07
faca-adepti-in-romania.html). Anicbiul lui Sorin C'irecll, "Scientologii cautl1adepti la Cluj-Napoca",
publicat in "Cetateanul Clujean"(5 Augilst 2008)- http://www.cetateanulclujean.ro/artico1.pbp?id=938
04/27/2012 Page 24 of 216
populatia DacA lucrurile s-au petrecut intr-adevar trebuie sa
,
ca, din nefericire, exista foarte puiini consilieri care sa dea infonnatii prompte
credibile autoritatilor in legatura cu Noile Religioase. tn mai 2008
scientologii s-au aflat la cortul pe Bulevatdul Independentei,aprol1pe
de Casa de Cultura a Studeniilor. Circa 20 de persoane s-au oferit sa unneze trainingwul
pentrua deveni voluntar scientolog
6
.
tncepand cu 15 mai 2009, in a fost orgartizat cursul "The Anatomy of
the Human Mind" care "s-a bucurat de mare succes" , conform dec1aratiilor
organizatorilor. Cursul, care s-a bazat pe 0 serle de conferinte ale lui Hubbard, rostite
intre 1960-1961, s-a concentrat pe un subiect sensibil pentru omul contemporan: succes .
e$ec, care sunt cauzele acestora cum putem controla in viata. Cursul a fost
. organizat de Dna Liliana Mandescu, director general al Nexus DS1, 0 Compania romano
americanA
7

Toate acestea constituie aspecte vizibile ale activitatii Bisericii Scientologia in
. Romania in ultimii ai, ele fiind mediatizate in presti, la vremea cuvenitA. Trebuie sa
remarcam faptul ca, pentru romni, scientologia apare ca 0 curiozitate, fiind
mai degraba "religia lui Tom Cruise a lui John Travolta", cum intalnim in
majoritatea titlurilor din pre sA. Interesul academic pentru studiul scientologiei este SCRzut
.. intara noastra. In studiul 'precedent am amintit de contributia Pmintelui Prof. Dr.
Achimescu, la care putem adauga cateva alte meniiuni punctuale in lucrmi referitoare la
S Georgeta Petrovici, "Biserica ScientologicCl a cu fast la racolat bI1nClteni", Evenimentul Zilei. joi, 18
decembrie 2008 (http://www.eyz.ro/articole/detalii-articoV832875/Biserica-ScientolQgica-a-iesit-cu-fast-la
racolat-banatenil ).
6 Articohll Tom Cruise cautii moldoveni pentru Biserica Saientologica (Vineri, 16 Mai 2008)
(http://www.ziare.comllifeshowlmondeniO 5-16-200 8/tQm-ctuise-catita-moldoveni-penttu-biserica
scientologica-311076); Andteea Archip, Biserica lui Tom cauta adePIi fa Iagi, 15 mai 2008
(http://www.evi.ro/artico I eldetalii -articoV803 548/Bi seri ca-Iui- Iasi/ )
7 Articolul semnat de Linda Wieland, Scientology Course on the Human Mind Delivered in Romania, 14
iulie 2009 . "American Chronicle" (http://www.amer!cafichtofiicle.com!articleslviewlll 0132).
http://scientologytodayblog.blogspot.com/2009/07/scientology-course-on-human-mind.html; Agenda, 5
iunie 2009, p. 15 (http://www.agenda.ro/images/editions/lIl069 16115,pdf) Timis on-line
(http://www.tion.ro/stiri/timislarticolltraining-despre-succes-si -esec-la-timisoaralcnlnews-20090512
08570404 )
04/27/2012 Page 25 of 216
noile religioase. Aceasta "saracie", in comparatie cu bibliografia bogata pe acest
subiect din lumea apuseana, rezulta, poate din convingerea ca scientologia nu are impact
considerabilin Romania.
Este adevarat ca "Biserica scientologica" nu are inca un site in limba romana, ci
doar un site dedicat exclusiv voluntarilor misionari din Romania unde sunt prezentate
"solutii" la toate problemele lumii de azi: stresul nesiguranta; drogurile, probleme in
farnilie, represiunea, probleme de comunicare, bali, emotii, conflicte, mediul inconjurator
periculos rnsa caqile lui L. Ron Hubbard,
intemeietorul scientologiei, au fast la noi in tara, la mai multe edituri
8
Aceste
carti pretind ca ofera solutii la diferite probleme ale vietii de zi cu zi, cum ar fi salvarea
casniciei, gasirea unui loc de munca sau copiilor. Solutiile oferite sunt simpliste
si presupun apelarea la metodele scientologiee. "Biserica Scientologica" in
Romania mm multe tehnici de marketing, ea pretutindeni in lume
9
. Prezenta
in Bucuresti in alte mari mari a fost insotita de distribuirea
de promovare, a pliantelor tematice sau de instalarea unor panouri publieitare
care promovau cartile scientologice actiunile umanitare.
2. 0pozalntii scientologiei
Cine abordeaza astazi subiectul "Biserica scientologica" trebuie sa fie de
faptul ca literatura secundara apuseana se situeaza, eel mm adesea,la doua extreme: fie
este foarte eritica la adresa fie, din contra, nu face economie de laude merge
parra acolo incat sa puna pe picior de egalitate scientoiogia
Stephen Kent, un reputat cercetator de la Universitatea Alberta (Canada) a
pUblicat numeroase studii in care argumenteaza ca scientologia este 0 afacere
muItinationala care pretinde ca este religie doar pentru a se bucura de beneficiile sociale
8 Printre ultimele editH publicate, se cele de la Editura Excalibur, Dianetica (2009), Scientologia
. Jundamentele gdndirii (2009). Scientologia- 0 nouQ viziune asupra vietti (2009)
9 MarketinguJ re/igiei. Cazul Bisericii &ientologice (I). Articol ap!rut in revista "Dilema Veche" din 9-15 martie
2007, numarul161.
04/27/2012 Page 26 of 216
ale unei organizatii religioase
lO
, eel mai adesea, este de scutire de taxe, dar de
legala, de acces la sistemul educational, de pa.trundere in penitenciare sau in
armata, De asemenea, Kent a denuntat faptul ca multi cercetatori in domeniul NMR,
persoane eu functii in organisme guvetnamentale sau oamenii ai legii au devenit avoeati
ai scientologiei, fiind recompensati material pentru acest setviCiu
tl
, Pozitii de acest gen
au generatreactii dure din partea "Bisericii Scientologice", Deoarece in
domehiul NMR au fost haquiti de scientologie sau tarati in procese intertninabile
. obligati sa plateasca daune importante, scientologia a devenit, cel putin pentru mediul
academic; un subiect de evitat saude tratat cu maxima prudetita
12
,
to Scientology and the European Human Rights Debate. A Reply to ie/sa Goodrrlan. J. Gordon Melton. an
the European Rehabilitation Project Force Study, "Marburg Journal of Religion" 8 No. 1 (September
2003).; Hollywood's Celebrity-Lobbyists and the Clinton Administration's American Foreign Policy
Toward German Scientology, "The Journal of Religion and Popular Culture" VoU Spring 2002;
Brainwashing Programs in The Family/Children of God, and Scientology, 10 Misunderstanding Cults:
Searching for Objectivity in a Controversial Field. edited by Benjamin Zablocki and Thomas Robbins.
Toronto, University of Toronto Press (2001), p. 349-378; The French and German Versus American
Over 'New Religions', Scientology. and Human Rights, "Marburg Journal of Religion" 6 No. 1
(January 200 I ).: The Creation oj'Religious' Scientology, "Religious Studies and Theology", 18 No.2 (Dec.
1999), p. 97-126; The Globalization ofScientology. Influence, Control, and Oppositions in Transnational
Markets, "Religion" 29 no.2 (Aprii, 1999): 147-169; Scientology-is This a Religion? "MarburgJournal of
Religion" 4 No.l (July, 1999); Scientology's Relationship with Eastern Religious Traditions, "Journal of
Contemporary Religion" 11 no.l (1996), p. 21-36; "Scientology." Encyclopedia of Religion and Nature.
Edited by Sron R. Taylor and Jeffrey Kaplan. London: Thoemmes Continuum. 2005, p. 1499-1501;
"Scientology." Encyclopedia of Religion, Communication, and Media, edited by Daniel A. Stout. New
York: Routledge, p. 390-392; "Scientology." Encyclopedia of Religion and Nature. Edited by Bron R.
Taylor and Jeffrey Kaplan. London: Thoenunes Continum. 2005, p. 1499-1501
II Stephn Kent and theresa Krebs, When Scholars Know Sin. Alternative Religions and Their Academic
Supporters, "Skeptic magazine", vol. VI, no. 3, 1998 (www.apologeticsindex.org ); Benjamin Beit
Hallahmi, Scientology. Religion or Racket?, "Matburg Journal of Religion", vol. 8, no. 1 (september 2003),
p. 5: "Multi oameni ai legii au fost In a Iltuda scientologia, in special dac!i au fost pl!ititi pentru
asta". Benjamin Beit Hallahmi este profesor la Vniversitatea Haifa (Israel).
12 Iat!i un exemplu de "Ca cercet!itor in domeniul studiilor religioase, analiza pe care 0 fac
scientologiei incearc!i s!i prezinte perceptiile mele, cum s-au conturat ele din sursele informapile
primare. Cu toate acestea, acest studiu nu va rlimane deplin compatibil cu. intelegerea oamenilor din
04/27/2012 Page 27 of 216
Exista insa cealaW\ atitudine, laudativa, la care ne-am refedt pe larg in prima
parte a studiului dedicat scientologiei. "Biserica scientologidi" este angajata intr
un efort neohosit de a colecta tot felul de referinte pozitive de la mai mult sau
mai pUtin consaerati in domeniul Noilor Religioase, care ar putea sustine ideeaca
scientologia este religie. Dnii construiesc chiar argumente in acest sens,
aratftnd, de exemplu, ca a Inceput mai Inw ca 0 seeta ahia apoi a
devenit 0 mare religie
I3
.
Atat criticii, cat adulatorii scientologiei recunosc ca eercetarea se de
eateva dificultati majore. In primul rand, este problematic aeeesul la date matetiale
relevantt: referitoare la arhiva organizatiei, la situatia financiara, la organizarea diverselor
filiaie, la numarul de membri. Nu pot fi considerate 100%. demne de incredere nici
infonnatiile oferite de "Biserica scientologica", dar nici cele furnizate de literatura anti
scientologica."Biserica scientologica" este reticenta la ideea de deveni subiectul unei
cerc.etari obiective la nivelacademic.
Prof. Douglas Cowan, un cunoscut specialist in NMR, dezvaluie faptulca in anul
2004, cand. "Biserica scientologica" aniversa 50 de la fondare, liderii "Bisericii" i-au
cerut sa vorheasca despre realizarile lui Hubbard despre contributia lui la crearea unei
lumi mai bune, in cadrul unui video comemorativ despre viata ace sttli a. Cercetatorul a
acceptat sa vorbeasca despre felul In care Scientologia vede realizarile lui Hubbard $i
despre felul in care SCientologia vede contribu{ia lui Hubbard la crearea unei lumi mai
bune. Acest lucru era sensibil diferit de ce i s-a cerut cum era previzibil, nu a mai
fost contactat
14
Tot Prof. Cowan se refera la un episod interesant legat de contribupa sa
in volumul de eseuri intitulat Religion on-line, pe care 11 coorondona alaturi de un alt
specialist in Noi Religioase, Lome Dawson. Articolul scris de el, Contested
Spaces. se referea la modalitatea prin care intemetul a devenit un spapu de informatie
contestat, un spatiu de propaganda, dand exemplu in acest sens "Biserica Scientologica".
interiorul scientologiei" (Andreas Grunschloss, Scientology, a New Age Religion, in Scientology, edited by
James R. Lewis; Oxford University Press, 2009, p. 226).
13 Bryan Wilson, The Soqial Dimension o/Sectarianism, p. 283
14 Douglas Cowan, I!-esearohing Scientology. Perceptions, Premises, Promises and Problematlos, in
Scientology, edited byJames R. Lewis, Oxford University Press, 2009, p. 69
04/27/2012 Page 28 of 216
..
. ..
Afland intfunpliUor despre acest articol in pregatire, Heber Jenetzsich, directorul cu
relatii publiee al "Bisericii scientologice", i-a cerut 0 copie a martuscrisului. Documerttul
i-a fost retumat dupa eliteva saptamani eu numeroase sugestii, eompletari, trueturi,
autorului eerandu-i-se printre altele sa renunte la toate referihfele legate de studiile lui
Stephen Kent
15

. In general, in Noi Religioase se tern ea 0 asemehea eercetare Ii
va afeeta intr-un feI sau altuI, deoareee scientologia este UhtIl din cele mai litigioase
grupuri in peisajul religios eontemporan. De la infiintarea ei, in 1954, a purtat nuthetoase
proeese impotriva persoanelor individuale sau a diverse lor organizajii, tie pentru a se
eonsacra ea religie, fie pentru a se apara de aeuzatiile aduse. Scientologia a trebuit de
asemel1ea sa se apere in procese civile, in care meihbrii acuzau ea au fost
de seientologie chiar impotriva aeuzatiilor de crima. Infrutttand aceste situatii
,
tncercand sa Ie depa,easca, scientologia a intrat putemic in arena tribunalelot, iar
vigoarea cu care sistemullegalIi face, pe eei care au intenlia sa 0 eritice sa fie
foarte prudenti.
.. Un exemplu edificator in acest sens este asociatiei antisecte america:tJ.e, Cult
Awareness Network (CAN), care fusese fondata in 1978, dupa siriuciderea coleetiva a
Templul Popoarelor. Intre 1978-1996, CAN a fost foarte critiea la
adresa scientologiei, precum a grupuri religioase pe care Ie considera perieuloase
(Biserica Unificarii- Moon sau Copiii lui Dumnezeu). Cynthia Kisser, care condueea
atunci organizatia, nurnea aeeste grupuri "seete distruetive". La randul lor, grupurile
vizate de CAN s-au coalizat pentru a se apara de aceste act.1zatii. In batalia juridica ce a
urmat, CAN a fost gasita vinovata ca ar fi raspandit in media informatii ostile la amesa
minoritatilor religioase ca ar fi violat in acest fel drepturile omulo.i. A fost obligata sa
plateasca peste 1 milion de dolari despagubiri. Neputand plati aceasta suma CAN
s-a declarat falimentara in 1996. Asociatia a fost lichidata judiciar de 0 organizatie
afiliata scientologiei, la adresa careia CAN fusese foarte criticS.. A vocatul acesteia nu
numai ca a obtinut bunurile asociatiei, dar sediul, numele 10go-u1 asociatiei.
15 Ibidem. p. 71-72
04/27/2012 Page 29 of 216
Actualmente, CAN este 0 asociatie de apologeti al sectelor aflata in serviciul
scientologiei a altor organizatii legate de aceasta
16
.
Scientologia lupta eu organizatiile guvernamentale. 1n Franta, "Biseriea
scientologica" a pus sub semnul intrebarii calificarea membrilor MILS (Mission
Interministerielle de Lutte contre les Sectes), devenita ulterior MIVILUDES. (Mission
Interministerielle de Vigilance et Lutte contre les Derives Sectaires) a cerut inlocuirea
lor. De asemenea, a obtinut informatii despre maniera in care aceste agentii
guvernamentale cheltuiau banii publici le-a popularizat prin intermediul revistelor
sale
l7
. Mai mult, scientologia a luat contact cu alte grupari ealificate ca "seete" in
rapoartele guvernamentale a incercat sa construiasca 0 solidaritate 0 rezistenta in
randul lor. Astfel, in anul 2000 a aparut Asociatia Coordination. des Associations et
Particuliers pour la Liberte de Conscience (CAP), condusa de scientologi, al carei scop
este de a apara drepturile libertatile cetatenilor, conform legislatiei franceze europene
CAP a sa adune membri ai Raliene, Soka Gakkai, Mandarom,
Horus altor grupuri incriminate in Franta. Prima intalnire a CAP a fost organizata sub
fonna unui proces, unde au -fost "judecati", in lipsa, Alain Vivien, fost al
MILS, alte persoane "vinovate" de lupta impotriva sectelor pentru ca au abuzat de
functia lor au trans format cetateni ai Frantei in cetateni de mana a daua. Aspectul
teatral al intregii adunari a fost remarcat de chemati sa asiste la eveniment. CAP
este activa astazi se adreseaza celor care practica 0 medic ina altemativa, refuza un
vaccin, practica 0 anumita fonna de spiritualitate prin toate acestea sunt acuzati ea fae
16 Anson Shupe, The /'fature ofthe New Religious Movements- Anticult "Culture War"in Microcosm: The
Church of Scientology versus the Cult Awareness Network, in Scientology, edited by James R. Lewis,
Oxford University Press, 2009, p. 269-281. Din conducerea "noului CAN" fac parte George Robertson
baptist; Mark Lurie-secretar, Spiritual Inner Awarness; Stan Koehler budist, Nancy 0 Meara
trezorier, scientolog ( http://www.cultawarenessnetwork.org/WhoWeAre.html).
17 Susan Palmer, The Church of Scientology in France. Legal and Activist Counterattaks in the "War of
Sectes", in Scientology, p. 295- 322. MILS succesoarea ei MIVILUDES au fost fmantate de principalele
ministere preocupate (Justitie, Interne, Educatie, Apm-are). Prin rapoartele Intocmite, acest organisme
ar!Uau ca secteJe reprezinta minorit!1ti periculoase care pot aduce atingere drepturilor omului echilibrului
social ca lupta Impotriva lor trebuie sa piece de la 0 buna a doctrine lor lor (Georges Fenech,
op.cit, p. 170-171).
04/27/2012 Page 30 of 216
parte dintr-o secta (http://www.coordiap.comD. Trebuie sa mention!t:n ca Alain Vivien,
acuzat de scientologie ca incaica drepturile libertatile a primit in 2002,
"Leipzig Award", un premiu conferit de European-American Citizens Committee for
Human Rights and Religious Freedom in USA exact pentru lupta sa impotriva
scientologiei, in calitate de al Centrului "Roger lkor" penttu manipulare
l11entala, al MILS (1998- 2002), secretar de stat penttu afaceri externe
18

Psihiatria este ea 0 tinta a scientologiei, inca de la publicatea. prime10r Iuctari
ale lui Itubbard in anii 1950
19
, unde psihiatrii erau adesea portretizati ca demonL
Hubbard arfi Vrut profesiunea 10r distrusa functia Io,! in societate inlocuita prin
tehnologia scientologica. La randul lor, mcepand cu anii 1950, psihiatrii au ridiculizat
ideile lui Hubbard in diferite reviste de specialitate Scientologia se cu psihiatrii
pana astazi prin intertnediul Citizen Commision of Human prin intermediul
lnternational Association ofSciento!ogist?-o.
1,8 tn argumentul citit la decerharea premiului se spunea: "Suntem consternati s40bservitm cit Scientologia a
tn ultimii ani sit irihuenteze politica extemit a Statelor Unite ... .ln calitate de europeni, prieteni ai
Statelor Unite sau tn calitate de cetliteni americani, suntem de agresiunea scientologiei contra vietii
dtfmnit1l.tii proprlilor membrii, ca a detractorilor sil.i". Leipzig Human Award este un premiu acordat de
,C,omitetul pentru Drepturile Omului Libertate Religioasil. ca a luptd fmpotriva violi!.rii
dreptutilor omului de clitre anumite retigioase in special de cifue scientologie
; .r
(bttp:llwww.leipzig-award.OI:g/i'ranzoeSisch/begruendung2002.htm).Mentioni!.m faptul oil. in 2004,
prestigiosul premiu a fost atribuit dr. Margaret Singer, care dedicat intreaga viatit pentru a denunta
practica "spitli!.rii creierelor" in cadrul Noilor Religioase. Anterior premiul mai fusese primit de:
,
Bob Minton, un fost adept al "Bisericii scientologice", Nobert Blum, fost ministn1 al muncii in Germania
Andreas Heldal, fondatClrul a ceea ce este cunoscut sub numele de "Operation Clambake'\ un web-site
(wWw.xenu.net) 0 organizatie non-profit norvegianil. extrern de critici!.la adresa "Bisericii sCientologice"
19 Stephen Kent, The Globalization 0/ SCientology. Influence, Control and Opposition in Transnational
Markets, "Religion" 29 (1999), p. 147-169 . "tntr-o manieril. care amintea de iezuiti, Hubbard considera c4
psihiatrii fncearcii. sil. obtinli putere politicit intemationalil., devenind consilierii unor persoane influente"
(Roy Wallis, The Road to Total Freedom. A SociologIcal Analysis o/Scientology. 1976, p. 234)
20 Stephen Kent, The Creation 0/Religious' Scientology. "Religious Studies and Theology" 18 (2), 1999, p.
97-126; M.F. Bednarowski, The Church o/Scientology. Lighting Road/or Cultural Boundary Conflicts. in
America's Alternative Religions (ed. Timothy Miller, Albany, State University of New York Press; 1995, p.
385-392
04/27/2012 Page 31 of 216
OpozID1tii anonimi ai scientologiei, cei care posteaza materiale critice pe internet,
sunt obiectul unei preocupari speciale. De multe "Biserica scientologica" sa
identifice persoanele care se afla in spatele sa Ie cherne
apoi in instanta, acuzandu-le ca au postat pe Internet materiale cu drept de copyright ca
au diseminat informatie nefavorabila la adresa organizatiei2l. Rasp.ndirea materialelor
scientologice reprezinta elar 0 pierdere financiara pentru "Biserica scientologica"
deoarece, din moment ce materialele acestea pot fi consultate liber pe internet, atunci nu
mai are rast sa Ie cumperi.
In mod practic, fiecare nivel alscientologiei impune cumpararea de scris,
audio video, pll1tirea frecventarea unor cursuri sesiuni de audit. Informatia
dob.ndita la un anumit nivel ramane secreta pentru alte Cu cat membrii
ptogreseaza in structura organizatiei cu amt mai mult Ii se reveleaza din doctrina de care
ei eraU privati pana atunci. Aceasta forma de "revelatie stratificata'\ comuna altor
alternative religioase sau grupuri oculte ca francmasoneria, este.oprocedul'a care mentine
fala de investitia de timp resurse a UIiui adept. in momentul in Cl;U'e
ajung la statutul de clear, adeptii pot plati sume imense.
Ori multi dintre membrii posteaza pe internet informatia oferita la uivelele
superioare exprima atimdinea critica fata de "Biserica scientologica". Mai mult, ei
descriu experienta lor in organizatie, prezinta cosmologia scientologica deconstruiesc
discutsul lui Hubbard. Contactul cu aceasta informatie face ca multi oarneni sa evite
scientologia sa considere din start ca este yorba de ceva periculos. Intr-un cuvtl.nt.
anonimatul pe internet cauzeaza l;l1ult rau scientologiei organizatia a incercat sa Iupte
impotriva acestuia, prin diverse mijloace. Este de notorietate cazul unui fost scientolog,
Deritrls EIrich, care era foarte flctiv in campania anti-scientologie pe Internet. Eirich
Dennis detinuse 0 functie importanta anume crimming officer, datorita careia a avut
acces la multe materiale screte ale "Bisericii". In 1995, agenti ai Politiei avocati
scientologi au patrons in locuinta din California, au cautat, timp ce cateva ore, materiale
scientologice eu drept de copyright iar Ia plecare au din calculator toate folderele si
documentele cu informatii despre "Biserica In procesul care a urrnat,
21 Michael Peckham, New Dimensions of Social Movement! Countermovement Interaction The CQSfIt of
Scientology and its Internet Critics, "Canadian Journal of Sociology" Vol. 23 (1998), P 317-347
04/27/2012 Page 32 of 216
scientologii au citat compania Netcom, provider-ul de "internet allui EIrich, precum
ziarul Washington Post care a tiparit 0 parte din aceste materiale
22
Site-ul lui Dennis
EIrich este activ astaza (www.informer.org),
3. Lobby-ul scientologiei"
Stephen Kent arata ca scientologia este 0 sociala internationala care a
facut din guvetnul Statelor Unite un aliat politic in efortutile ei de a se raspfutdi in lume.
Este 0 entitate transnationala, un jucator la scara global a care incearca sa avarttaje
oriunde in lume pentrU aspifatiile ei de marketing. Strategia ei internationala este de a se
prezenta ca 0 religie ale carei drepturi sunt sistematic incalcate
i3
. Este iriteresaht de
remarcat ca scientologia are succes in state puternic dezvoltate, cu guveme soHde cu
mari resurse materiale. Aceste tari, in frunte cu Statele Unite, fumizeaza cele mai ntulte
oportunitl1ti in vederea obtinerii de avantaje materiale.
Acceptarea scientologiei in Statele Unite s-a facut treptat, incepfutd cu anii 1990.
Internal Revenue Service (IRS), agentia guvernamentala a StatelorUnite care colecteaza
impozitele vegheaza la respectarea legilor fiscale, s-a opus multi ani cererii ,,Bisericii
scientologice" de a fi scutitl1 de taxe. Batalia juridica a Incetat brusc In 1993 cand, in mod
misterios, IRS a acordat "Bisericii scientologice" filialelor ei statutul de organizatii
caritabile. Una din numeroasele organizatii scientologice cate se bucura de scutire de taxe
este International Association of Scientologists. Aceasta colecteaza resurse din donatiile
, ,/1 '
membrilor Ie canalizeaza In actiuni de misiune cu impact internatiolliil. Conform
informatiilor po state pe site-ul oficial (http://www.iasmetnbership.org ), donatiile
taxele de membru sprijin! actiunea voluntarilor scientologi, combaterea problemelor
legate de droguri 'critninalitate, precum lupta in domeniul apararii dtepturilot omului.
Astfel, voit sau nu, una din cele mai importante agentii guvernamentale americane s-a
22 Sean Langan, Prince Xenu could destroy the Net, "The Independent" (UK), 4 September 1995, p. 12
(http://www . independent,co. ukllife-style/warning-prince-xenu-could-destroy-the-net- t 599400 .html). Vezi
de asemenea, Scientologists step up campaign againts net critics, "Times Magazine", 25 October 1995, p.
7; Edward Helmore, Scientology'S secret scriptures are revealed on the Internet, "The Independent", 15
august 1997.
23 Stephan Kent, The French and German versus America Debate over New Religions. Scientology and
Human Rights. "Marburg Journal of Religion" 6 No.1 (January 2001)
04/27/2012 Page 33 of 216
transformat intr-un sponsor al scientologiei. tnsa mai important este faptul ca, devenind
o organizatie cu scopuri caritabile, scientologia a intrat sub aripa protectoare a
Departamentului de Stat al Statelor Unite, cum observam din rapoartele anuale
. referitoare la toleranta religioasa in lume redactate de Bureau of Democracy, Human
Rights and Labour
24

Faptul ca Scientologia este un factor important in viafa publica americana se
observa mai ales in timpul campaniilor electorale, care, cum se sunt foarte
costisitoare. Faptul ca cei implicati in campanie apeleaza la celebritati pentru a colecta
fonduri a devenit un aspect standard al politice americane. Figuri marc ante ale
scientologiei au donat surne consistente pentru a sprijini campanii electorale
partide sau pentru a a face lobby scientologiei in congresul american
2S

Scientologia a profitat din plin de pe urma stransei legaturi care exista in America intre
Hollywood Washington CD. Sunt cunoscute cazurile Kennedy Reagan
care au avut mai mult decat eordiale eu lumea celebrWltilor, aceasta legatura
stransa materializandu-se in multe beneficii pentru campania electorala.
Impactul surprinzator al scientologiei in interiorul Congresului american a fost
urmat de un lobby eficient la nivelul organismelor Scientologia incearca sa
stabileasca legaturi cu grupuri sau persoane care sunt implicate in lupta pentru
respectarea drepturilor omuiui, respectiv House International Relations Committee,
Helsinki Comission, State Department spokeperson, President's National Security
Advisor. Aeeste organisme au transformat plangerile seientologiei in rapoarte care
denunta mAsurile: luate de ca Franta sau Germania cu presiuni
diplomatice, economice sau politice. Este edificator faptul ca in 1997, 34 de de
Hollywood au adresat 0 scl'isoare deschisa cancelarului german Helmuth Kohl referitoare
24 Vezi remarcile Ja adresa situafiei scientologiei in Franta. tn raportul pe anul 2009
(ht1;p:llwww.state.gov/g/drVrls/irf720Q91l2731O.htm ) unde citim cll discriminarea tmpotriva ..Martorilor lui
Iehova", a scientologilor a altor grupuri considerate "secte periculoase" rl1mane 0 preocupare a
Departamentului de Stat. De asemenea. raportul exprimll ingrijorareC;J, .cli rapoarte
MIVILUDES pot contribui la neincrederea opiniei pub lice in minoriU1tile religioase.
25 Stephan Kent, The French and German versus America Debate over New Religions, Scientology and
Human Rights, "Marburg Journal of Religion" 6 No, J (Januar}' 2001); Fournier Anne, Catherine Picard,
Secte. democralie, mondializdre, Editura Gramar, 2006, p, 14,
04/27/2012 Page 34 of 216
la tratamentulla care erat'l scientologii in Gennania, tratarnent care era asemanat
cu persecutia evreilot de
Exism un lobby scientologic discret, cum a fost eel exercitat in anturajul
fostului Vladimir Putin sau un lobby pritnejdios, care se in s1ab
dezvoltate sau in minuscule, cel mai adesea insulate, resurse reale, dar care
dispun de un vot in ca:drul Natiunilor Unite. Urt demers se in
direcpa UNESCO, prin mijlocirea unor ONG-uri care sprijina cauza scientologiei
27

Lobby-ul se poate exercita prin interniediul unor centre decetcetare a religiei ca
CESNUR, cu sediulin Torino, aflat sub conducerea cunoscutului avocat specialist in
NMR, Massimo Introvigne. Influenta CESNUR este foarte puternica irt mediul academic,
. iar Introvigne este chemat, ca specialist, dea mmlltie in procese in care sunt implicate
NMR oriunde in lume. De asemenea, el a criticat adesea actiunile state lot impotriva
sectelor sau cultelor a vorbit despre lucrul acesta in cadrul organismelor intemationale.
Kent considera CESNUR este un grup think-thank care promoveze
legitimarea scopurilor scientologiei prin influentarea politicii guvemelor europene
. americane de ea. Nu este 0 asociatie acest lucru se poate vedea
din faptul Introvigne amesteca adesea infonnatia academica cetcetarea cu pozitia sa
j.<
.
4. Misiune prozelitism
"Biserica individualisfnul extrem. Membri soot relativ
izolati unul de altul, rarele cand ei pot veni in contact unii cu altii fiind la
serviciile de sau la vreun Congres. Scopul ultim, echivalentul scientologic al
26 PublicatA de International Herald Tribune.
http://www.humanrights-gennany.org/letterlissuOOOb.htm
27 FolitIiier Anne, Catherine Picard, Secte, democralie, mondializare. Editura Gramar, 2006, p.
44
28 Kent pe latg despre lobby-ul lui Introvigne in OSCE, despre controversa sa cu MILS. Think
thank este un termen care caracterizeazl1 0 organizatie sau 0 asociatie cu rol de consiliere, care ofera
experienta s!ii pentru a ajuta diverse intreprinderi sau structuri sociale
defineascli mai bine scopurile. teqretic se dec lam neutre, grupurile de acest gen ajung 8!i. fie partizane
tntr-un fel sau altu1.
04/27/2012 Page 35 of 216
mantuirii este sll permitll tetanului individual, adicll sufletului, sll se liber in timp
spatiu cum se zice ca putea face Inainte de Ii fi fost legat de universul material
29

Acest individualism permite scientologiei sll opereze sa se extindll in aceastll societate
secularizata in care bisericile au pierdut contactul cu populalia unde fiecare individ
considerll cll are libertatea compunll propria imagine religioasll despre lume
30

"Biserica Scientologicll" Wpromoveazll imaginea cu ajutorul unui DVD intitulat
This is Scientology: An Overview ofthe. World's Fatest Growing Religion (2004), unde
se afirmll ell seientologia este gruparea cu eea mai mare din lume. Cercetlltorii
considerll ea aeeasm pereeptie se bazeaza pe eitirea necriticll a propriilor lor statistiei
31

Conform datelor furnizate de "Biserica", in 2004 seientologii aveau 8071 4e sau
29 Peter B. Andersen,.Community in SCientology and among Scientologists, ill Scientology, edited by James
R. Lewis, Oxford University Press, 2009, p. 143-163. Vezi James Beckford, Cult Controverseis. The
"Social response to Nr:w Religious Movements, London, 1985. La randul Wallis considera ca, "din
punct de ve4ere institutional, scientologia are roai mult In comun eu partidele poliuce, sau cu corporatiile
intemationale, decAt cu bisericile tradiponale. Adeptii ei nu formeazi1 0 oomunitate, colectiva, ci mai
degrabli 0 mas! atomizata, diferentiati1 numai prin nivelul de la teoria practica
(Roy Wallis, The Road to Total Freedom. A SOciological Analysis of Scientology, New York Columbia
University Press, 1917, p. 252-253).
)0 Despre fapIDI c! ill scientologie nu exist! comurtitate, vezi Bryap. Wilson, Scientology. A secularized
religion, In The Social Dimensions of Sectarianism, Oxford University 1990, p. 267-288.
"Scientologia se pe ea ca 0 biserica, Intreaga organizatie se aseamlin! foarte eu
o Biseric! traditional!. Cele mai evidente caracteristici, care ar asemana cu 0 biserica sunt serviciile
in capel!, dar acestea nu sunt centrale Peutru organizatie. Activitatea central! este I!.uditing-lll. AdunArile de
la capeli1 nu sunt acel pivot pe care sa se construiasci1 structura organizatorica. Serviciile "Bisericii" sunt
numai ocazionale. nu foarte solemne, nu foarte frecventate departe de a fi principalul mod al
fati1 de organiza{ie".
31 Ron Lafayette Hubbard, Self Analyses. A Simplified help volume of Tests and Processes based on the
de'scoveries contpined in ];)ianetics, New Era Publications, Copenhagen, 2007, Introducere: "Cu peste 1 00
de milioane de exemplare ale lucrArilor sale zeci de best-selluri internationalf.l, el a inspirat 0 care
a cuprins fiecare continent de pe pi1mdnt. Opera lui cuprinde peste 5000 de scrjeri 3000 de conferinte
care furnizeaza singurul drum spre Iibertate tofala"; Lewis, The Growth ofSCientology and the Stark
Model ofReligious "Success ", in Scientology, p. 117-140, p. 120;
04/27/2012 Page 36 of 216
misiuni in 165 de tari, 70 de cladiri achizitionate, iar Hubbard era c.e1 mai publleat autor
,
eu 1081 de eaqi, dar eel mai tradus, in 70 de limbi32.
Scientologii nn par sa fie misionari in sensul in care sunt eunoscuti "Martorii lui
Iehova" de exemplu. Din contra, la fel ca majoritatea grupruilor New Age, scientologii
atrag potentiali adepti prin intermediul conferintelor. a eunoscuttilui test de
personalitate...Biserica scientologica" este dependent! de recrutare in eel mai inalt grad,
baza ei de prozelitistti fiind mai ales centrele urbane ale industriale avansate.
Costul ridieat al setviciilor face ca cea mai mate parte a membrilor sa aiba oeupatii bine
. pl!tite tn afara
In eonformitate eu statisticile "Bisericii", 52.6% dintre adepti sunt recrutati prin
intermedin! prietehilor a 4% prin intertnediul publicit!tii, 3% prin
intermediul conferintelor, iar testul de persohalitate; nutnit Test Oxford Capacity
Analysis,ajuta la recrutarea a 18% din adepti (http://www.oca.scientology.org/). Testul
de personalitate este una din caracteristicile "Biserieii", avand furtetie ca
"evanghelizarea din in a Martorilor lui Iehova sau eu perechile de misionari
mormoni. Testul. care contine 200 de intrebari fortnulate in a$a felincat sa descopere
1 "1
personalitatea respondenttilui lipsurile lui, poate fi coinpletat pe loc, on-line pe internet
!'l
sau trimis prin Reztiltatele sunt explicate respondentilor insotite de solutii
oferite de "Biserica". Trebuie spus ca nu exist! nici 0 legatura intre Universitatea din
acest test. In opinia psihologilor, aeest test este manipulativ, deoarece
, Ii > "
indiferent de raspunsurile date, graficul personalitatii afi$eaza profile de personalitate
aproximativ identice, respectiv persoanele sunt considerate deprimate sau eu earente de
personalitate prin urtnare, au nevoie de ajutorul scientologiei
34
Pe baza martt1riilor
seientologi, Janine Tavernier arata ca potentialii adePti sunt de apatenta de
32
33 Wallis, op.cit, p. 227
34 Bernardette Rigal- Cellard, Scientology Missions International (SMI). An Immutable Model of
Technological Missionary Activity, in Scientology, p. 325-334, p. 32, p. 330; Arnaud Palisson, Grande
enquete sur la Scientologie. Une secle hars la 10/, Editions Favre, 2003, p. 37-38. Acest studiu
concluziile unei anchete realizata. in 1911 de trei cerceta.tori britanici, membri ai British Psychologioal
Society; precum propriile sale observapi dup!i ce a completat mai ttlUIte teste OCA in diverse sedii
scientologice din Franta, avand grij!i ca r!ispunsurile pe care le-a dat sll fie rnereu diferite ..
. I
04/27/2012 Page 37 of 216
metoda in testul de de promisiunea ca pot potenteze
toate calitatile
35

Scientologia atrage de asemenea pnn numarul mare .de celebritati care
declarat simpatia pentru invataturile lui Hubbard. Sediile "Bisericii" sunt pline cu postere
ale unor cunoscutiactori cantareti (Tom Cruise, John Travolta) cu marturiile acestora
despre binefacerile scientologiei. Scientologia este singura organizatie spirituala
care a institutionalizat recrutarea celebritatilor i-a conferit un loc important intre
procedeele de propagare a doctrineL Utilizarea sistematica a reputatiei lor sa
creeze 0 imagine pozitiva 'a scientologiei in randul opiniei publice. Criticii scientologiei
arata ca aceasta este 0 modalitate de masca manipularea care urmeaza de a conferi
discursului prozelitist 0 aparenta de adevar. Iar acest lucru functioneaza din plin,
in societatea de consum apuseana, celebritatile sunt exempleale vietii perfecte,
prin sanatatea, frumusetea bogatia lor. Ele au preluat anumite functii care traditional
aPaI1ineau persoanelor din sfera religioasa, functiomlnd ca ,.sfinti contemporanl", ca idoli
sau semi-zei ai lumii
Fara indoiala" exista misionari in sensul clasic al cuvantului, adica adepti ai
scientologiei care se stabilesc intr-o anumita tara, eU Scopul clar de' a face .misiune. a
.'
misiune a "Bisericii scientologice" (Scientology Mission International-SMI) poate incepe
cu 2-3' membrii, dar se considera ca este stabilita in mod definitiv atunci cand sunt
convertite'minimum 20 de persoaue. Misiunea poate transformandu-se intr-o
biserica sau poate ramane la nivelul de misiune. Ea functioneaza ca 0 societate
comerciala de tip asociativ care are propria sa conducere administrativa este
responsabilA pentru managementul financiar al misiunii.
Inainte de a pleca in misiune, viitorii misionari urmeaza cursuri de instruire in
sediile . centrale ale "Bisericii Scientologice" sau intr-o alta misiune, fiind mutati in
diferite departamente pentru a putea ulterior sa preia orice fel de fimctie. Dupa ce au
trecut prin toate nivelele misiunii sunt declarati apti sa deschida propria lor misiune. Ei
sunt obligati sa ia cu. ei toate manualele de practica scientologica, toate cartile lui
Janme Tavernier, 20 ans de lutte contre les sectes, Edition Miohel Lafon, 2003, p. 115
36 Carole Cusack, Celebrity, the Popular Media and Scientology: Making familiar the Unfamiliar, in
SCientology, p. 299409; Arnaud Palisson, Grande enquete sur la Scientologie, p. 33-36;
04/27/2012 Page 38 of 216
Hubbard tot ceea ce este legat de "tehnologie". Biserica nu imprumuta sau nu
inchiriaza nimic, misionari avfu1d obligatia de a cumpara totul cu proprii lor bani. In
2008, un pachet intreg care cuprindea 18 caqi 35 de conferinte (inregistrate pe 6
DVD-uri) costa 7850$37. Daca nu fae adepti, toata investitia lor va fi pierduta. Daea fae
adepti misiunea nu pot imprumuta bani de Ia biseriea, ci trebuie asigure
mijloacele materiale pentru ei pentru dezvoltarea misiunii. Trebuie sa retnarcAm
asemanarea eu misionarii mormoni care, ei, trebuie finanteze din surse proprii
"sejurul" misionar in alta tara. Din toate acestea rezuita ca rolul SM! este de a antrena
misionarii, astfel.lneat sa poata supravietui in orice cortditii, tara sa se bazeze pe
sprijinul material al "Bisericii", iar in timp, este incurajata competitia intre
misionari; exact ca intr-un mediu de afaceri.
Scientologia a fost recunoscuta ca religie in majoritatea statelor europene careeer
o Oarecare inregistrare pentru grupurile religioase (Suedia, Portugalia, Ungaria, Slovenia,
Croatia), dar in state care nu cer aceasta inregistrare unde scientologia a fost
recUl1gscuta prin diverse em birocratice sau judiciare (Italia,Danemarca, Austria,
Germania, Anglia, Norvegia) .
. In ultimii ani, scientologia este foarte domica sa pa.trunda in teritoriile fostului
bloc comunist. In Rusia, scientologia s-a inregistrat ca religie in 1990 a fost
recuJ;1Qseuta in 1994 prin decizia CEDO. In 1992, Universitatea de stat din Moseova a
dedieat 0 sala de lectura lui Ron Hubbard, caruia i-a acordat titlul postum de Doctor
,
HonOris Causa. In 1993 a fost fondat Centrul Umanitar Hubbard in Moscova, dupa care
asemenea centre au apru-ut in alte ale Rusiei
38
A urmat apoi legea "restrietiva"
din 1997, care stipula ca nici un grup religios nu poate fi recunoscut daca nu functioneaza
de mai bine de 15 ani in Rusia. In 2007 scientologia a adus eazul sall in rata CEDO; care
37 Bemardette Rigal- Cellard, Scientology Missions International (SMI). AN Immutable Model of
Technological Missionary Activity. in Scientology, p. 325- 3:34, p. 328
38 Galina Krylova, Controversies about the Church ofScientology in Russia. Legal Methods of DefenSe of
tbe Right for Freedom of Religion. A paper presented at the 2001 Conference in London
(http://www.cesnur.org/2001/!ondon2001/krylova.htm ). Autoarea reprezintl1 interesele scientologilor ca
avocat. Fournier Anne, Catherine Picard, Secte, democralie. mondializare, Editura Gramar,
2006,p.141
04/27/2012 Page 39 of 216
a foqat guvemul rus sa 0 recunoasca
39
, A fost 0 mare victorie pentru "Biserica
scientologica'" victorie care va servi ca precedent filialelor din alte tari ale fostului bloc
comunist.
Printre. eforturile scientologiei de a disemina invataturile fondatorului se numara
programele educationale, cel mai cunoscut dintre acestea fiind Scientology Association
for Better Living and Education-ABLE. Cateva activitati ale lui ABLE au primit sprijin
guvemamental punctual in anumite tari sau sustinere din partea unor oameni de afaceri
,
din intreaga lume. La Bmo (Cehia) functioneaza prima primara scientologica din
Europa. cu aprobarea Ministerului ceh al Educatiei. In statutul sau se spune ca ..aceasta
companie va furniza servicii educative efective, bazate pe descoperiri ale scriitorului si
umanistului L. Ron Hubbard,,40
5. :R.olullui Ron Hubbard in scientologie
In What is scientology citim: "A spune cii Ron Hubbard a fast un om
remarcabil este oarecum incomplet. Dl. Hubbard a liisat 0 mO$fenire extraor.dinarii: 0
fn(elepciune care conduce omulla libertate spiritualii; 0 religieaare are cea mai mare
din lume astiizi; 0 structurii organiza{ionalii extraordinara care fi permite
religiei sa se extinda forii limite. Mai mult, lucrarea lui a atins vie{ile. a milioane de
oameni, nu numai a celor care sunt scientologi Tehnologia lui, programul de purijicare,
programul lui de reabilitare de consum de droguri, codul lui moral nereligios, toate
acestea au 0 aplica{ie secularii ,,41
Publicatiile oficiale ale. "Bisericii scientologice" proc1ama ca "milioane de oameni
care aplica "tehnologia" nu au un prieten mai bun ca Ron Hubbard'>42. Imageria "Bisericii
scientologice", foarte apropiata de cea a "Martorilor lui Iehova" se straduie sa arate cat de
39 inttegul caz a fost prezentat pe site-ul CEDO,
http://cmiskp.echr.coe.intltkp197/view.asp?item= 1 &portal=hbkm&action=html&highlight=scientology&se
ssionid=38574541&skin=hudoc.en
40 Dumitru Biserica Scientologica deschide prima din Cehia, "Gardianul", 4
2009, http://www.gardianul.rolB iserica-Sciento logica-isi-deschide-prima-scoala-din -Cehia-
s 143179.html
41 hJ:W:llwww.whatisscien!Qlogy.orglh1mlfPart13/index.html.
42 Handbook o/Scientology, Introducere, tara pagina
04/27/2012 Page 40 of 216
fericiti sunt oamenii din lumea intreagli care au urmat invlitlitutile lui Hubbard. Este cert
cli intreaga cultura materialli a Organizatiei dli mlirturie despre modalitatea prin care
harisma fondatomlui este pe cale de a fi instituponalizatli ;;i sactalizatli: busturile lui
Hubbard, literaturaapologeticli, expozitiile de fotografii, filmele care sunt proiectate
pentru noii veniti
43
Acest lucru presupune treeerea de la biografie la "hagiogtafie", iar .
rezultatul este 0 persoanli care transeende persoana biograficli exemplificli modelul de
om nou al mi;;cruii, 0 persoana care a deseoperlt eaUZa neferlcirii ;;i 0 tehhologie care
scoate la lumina potentialul divin din om
44

"Biserica scientologicli" eli imensa literaturli scientologic!i care Ii fast
produsa dupli 1986, dupli moartea lui Hubbard, at fi bazatli exc1usiv pe scrlerlle lui,
cli nimic nu a fost schimbat din scrierile fondatorului. Din punct de vedete istoric, acest
lucm trebuie sli fie investigat. Exista deja eonflicte pe aceastli tetnli intre "Bisericli"
membrii. Nu se de fapt cine din opel'ele lui Hubbard $i pe ce criterii.
Pe prima paginli a eompendiului The Scientology Handbook putetn citi eli a fost compilat
de LRH Book Compilation Stuffa Chuch o/Scientology International, insa nu Se din
. cine este format acest "Stuff', pe ee criterii a fost ales. In general trebuie spus
atitudinea "Bisericii scientologice" fatli de scrierile lui Hubbard poate fi eonsideratli, in
atiutnite privinte, ca un proces de formate a unui "canon" 45
. '" Un rol important in lui Hubbard ca singurli autoritate i1 ate
invlitfi.tura cunoseutli sub numele de "mitul lui Xenu" care este de fapt istoria originii
43 Douglas Cowan, ResearchinJS Scientology: Perceptions, Premises, Promises and Problematics, in
Scientology, p. 53-79 (p. 63-63); Arnaud Pallsson, Grande enquete sur la Sciimtologie. Une secte hors la
loi, Editions Favre, 2003, p. 28-29; Wallis, op.cit. p. 248-249
44 David Bromley, Making Sense 0/ Scientology: Prophetic, Contractual Religion, in Scientology, p.. 83
101; Arnaud Palisson, Grande enquete sur la Seientologie. Une secte hars fa loi, Edition$ Favre, 2003, 50
51: "Pentru profan, omt;liprezenta acestor referiri (/a viala lui R. Hubbard) este menit! s! suscite
sl1u. Penttu adept, multiplicarea referintelor la viats: luifiubbard face dill aceste povestiri 0 adevltrat!
ha:giografie, care pennite scientologului s! toate criticile la adresa fondatonilui, oricftt de
intemeiate ar fi acestea"
4,5 Michael Rothstein, Scientology, Sctipture and Sacred Tradition in James Lewis and Olav Hammer (eds),
The invention a/Sacred Tradition, Cambridge University Press, 2008, p. 18-37
04/27/2012 Page 41 of 216
omului pe prunant a conditiei umane, din perspectiva. scientologic!46. a fost scris
de Ron Hubbard pentru scenariul unui film, Revolt in the Stars, mitullui Xenu face parte
actualmente dintre secretele ezoterice ale scientologiei, fiind revelat la nivelul aT III.
Conform acestuia, acum 75 de milioane de ani, Xenu era dictatorul Federatiei Galactice,
formata din 26 de stele 76 de planete, printre care Pamantul. Civilizatia
Confederatiei galactice, cum 0 des erie Hubbard, era uimitor de asemanatoare cu a
no astra. folosind automobile, trenuri vapoare exact ca pe Pamant ill anii
1950-1960. Xenu, care era pe punctul de a acapara intreaga pq.tere, a decis sa rezolve
problema suprapopularii planetei. Cu ajutorul "renegatilor
H
el a lnvins populatia pe
"ofiterii binelui" care i se OPuneau. Apoi, cu ajutorul psihiatrilor, el i-a paralizat cu
injectii de alcool glycol. Populatia capita a fost lnducaHi pe vase spatiale transportata
spre locul de exterminare, anume pe planeta Terra.
Navele spatia1e erau identice cu Douglas DC-8, faimosul avion cvadrimotor cu
reactie, construit intre 1958 1972, folosit de armata SUA Odata pe Terra,
ceta.tenii paralizati au fost aruncati in vulcani, iar peste ei fost puse bombe cu hidrogen.
Bombele au explodat aproape simultan, iar sufletele corpurilor, pe care Hubbard Ie
tetani, au fost ras,Pandite 'in explozie. Ele au fost capturate de fortele lui Xenu cu
ajutorul unui "ruban elec.tronic" aspirate in zonele vide in jurullumii. Sute Milioane de
tetani au fost adunate in fata unui fel de cinema obligati sa priveasca 0 colosala
imagine tridimensionala timp de 36 de zile. Prin aceasta, Ii s-a implantat tetanilor ceea ce
Hubbard numea "diverse date (numite 'in mod "implant"), menite sa
i impiedice pe tetani sa realizeze adevarata lor natura. La proiectiei, ei ajung sa
piarda identitatea. In final, ofiterii loiali au sa-l infranga pe Xenu inchida
lntr-un munte, pentru eternitate; La documentul cuprinde amenintarea ca oricine
va accesa aceste ioformatii prematur va muri de pneumonie.
Evaluarea unui astfel de document este dificila. La simpla lui mentionare,
"Biserica scientologica" va invoca faptul ca este vorba un document intern secret
46 Despre "mitul lui Xenu": Mikael Rothstein, "His Name was Xenu. He used renegades ... ". Aspects of
Scientology s Founding Myth, 1n Scientology. p. 365-387; Stephen Kent, The Creation of Religious'
Scientology. "Religious Studies and Theology" 18 (2), 1999, p. 97-126
04/27/2012 Page 42 of 216
asupra diruia are drept de copyright. Invocam acest document deoarece el a fost
postat pe internet de mai multi adepji sau incIus in caqile pe care 1e-au
publicat a constituit un subiect de preocupare pentru in domeniul NMR47.
Potrivit acestora, "mitul lui Xenu" a fost produs de Hubbard, itnpreuna cu multe alte
, '
povestiri de acest gen, lucru cate nu este strain de pteocuparile sale din Este un
fapt binecunoscut ca Hubbard a debutat ca scriitor de science-fiction ca a transformat
apoi aceasta inclinatie iritr-o practica terapeutica (diartetica), iat mai tarziu intr-a filozofie
religioasa (scientologia).
Temele pe care le-a folosit Hubbard nu etiiu singu1arein epoca. De aceea, nu
trebuie sa i'gnoram interesul cafe s-a manifestat in legatura cu in State Ie
Unite, ill anii 1950, termenul "Galactic Federation;' mnd falosit ,de mai multe gtupuri
i
UFO; ideea ca omul de pe parnant este inferior fiinfelor care populeaza universul, de
oriunde ar fi ele; suprapopularea planetei a fost 0 ingrijorare in anii 1950-1960, multi
. " . .
autori preconizand popularea altor planete; bomba cu hidrogen toctnal fusese testata de
Statele Unite, in 1952, in insulele Marshall din Pacific, iar anul unrtator Uniunea
Sovietica a intreprins un experiment asetnanator. Nu este nici 0 coincidenta ca Xenu
tip de anne care se foloseau in anii 1950. Ca sa Ilumai mentkmarn
"
pneumonia, care in vremea Hubbard era 0 afectiune severa ce conducea adesea la
dar care in zilele noastre nu mai este la fei de temut se poate vindeca sub
medicala. La fel de interesant este faptul ca fottelot raului Ii sealatura
psihiatrii. I"ar fi ajutat pe Xenti paralizeze apoZantii cU injectiide alcDol
glycol astfel, 0 explicatie mitologica pentru lupta impotriva psihiatrilor.
Mitullui Hubbard nu are un Creator. El urmeaza traditia gnostic a dualista unde se
confrunta fortele binelui ale raului. in conflictul dintre rau oji/erii eei buni,
.
47 Mikael "His 'Name was Xenu, He used renegades ... ". Aspects of Scientology s Founding
Myth, tn SCientology, edited by James R. Lewis, Oxford University Press,2009, p. 365-387, p. 374. Scrisul
de manl\. allui Hubbard cu povestea lui Xenu, http://www.bringyou.to/apologetics/xenu.htm; textul apare
la Bent Corydon, L. Hubbard: Messiah or Madman, New Jersey, 1996, p. 364
04/27/2012 Page 43 of 216
adevaratul erou este Hubbard nu se in aceasta naratiune,
Hubbard transcende timpul spatiul fumizeaza mijloacele pentru salvarea omenirii.
Cand a pus scientologiei, Hubbard s-a inspirat din science fiction, ocultism,
psihanaliza, filozofie, din credinte la moda in societatea americana a anilor 1950-1960,
precum din diferite aspecte ale gandirii orientale
49
Dintre toate acestea, Hubbard a
subliniat doar legatura dintre scientologie religiile orientale. tn Scientology H(mdbook
citim: "Scientologia poate fi vazuta. ca 0 incununare a unei lungi nobile traditii care are
in unna eel putin 10 000 de. ani care a trecut prin scripturile hindu, vedica, budista"so .
. . afirmatii de &Cest gen se pot regasi in multe din scrierile sale, Hubbard nu avea nici
cele mai mici notiuni despre credinte1e indiene, dovada ca termenii pe care Ii
(dharma, dhyana) sunt
dat insa toata silinta sa lege scientologia de budism intr-o oarecare
masura areuiit. Exista cercetatori care compara conceptul de clear eu conceptul budist de
boQhi, care-l desenmeaza pe celluminat, care campara nivelele procesului de auditing
cu cele ale CaB Nobile lnnoptite din Budism
s2
. Cea mai indrazneata din incerd.rile lui
4& Mikael Rothstein, "His Name was Xenu. He used renegades ... ". Aspects of Scientology s Founding
Myth, in Scientology. p. 365-387. Bent Corydon, fost membruml\fcat al scientologiei. un episod
amuzant la care fusese martor: un fost adept al "Bisericii scientologice" s-a postat in fala sediului central
din Los Angeles cu un pe care soria "Ron is Xenu", pentru a !U'!ta (;:il scieotologi ridiculizeazil
tnvl1liltura revelati11a nivelul OT III (Bent Corydon, L. Hubbard: Messiah or Madman, New Jersey, 1996,
p.366).
49 Stephen Kent, Scientolology's Relationship with Eastern Religions, "Journal of Contemporary Religion",
11 (1), 1996,p.21
so The Scientology Handbook, based on the works of Ron Hubbard. Compiled by "LRlI Compilation Staff
of the Church of Scientology Intemational, New Era Publications International, Copenhagen, 1994,
Introducere, p. XXVII'
SI ,,Nu existil sim'ilaritilp intre dianeticil or scientologie marile religii orientale ...Hubbard ou a ari1tat
niCiodati1 cil ar avea nici cea mai micil despre conceptele orientale pe care Ie menlioneazll sau
despre traducerea unor termeni .. (Stephen Kent, Scientolology's Relationship with Eastern Religions.
p.22). ,Din contril Roy Wallis a viiZut "similaritilli imptesionante" mtre yoga scientologie (Roy Wallis,
op.cit, p. 113).
S2 Frank Flinn, Scientology as. Technological Buddhism. in Scientology, edited by James R. Lewis, Oxford
Univet'l!il:y Press, 2009, p. 209-223
04/27/2012 Page 44 of 216
HUbbard de a asocia scientologia cu budismul apare in lucrarea Hymn ojAsia, in care s-a
proelamat pe el ea Maitreya eel Cineva familiar cu scrierile Helenei
Blavatskaia va realiza imediat leglitura cu ideea ei ca 0 ezoterica originara in India
a fost pastrata secreta este diseminata acum in Apus prin intennediul ''Noului
Buddha"s4. Singurul punct in care Scientologia poate prezenta 0 similaritate cu fllosofia
indiana este reincarnarea, dar Hubbard nu asesizat aceasta legAtura.
Este interesanta asemIDlarea intre antropologia lui Hubbard UFO,
populare in anii 1950, mai ales in ceea ce conceptul de tetan OT. De asemenea,
Hubbard a avut leglituri stranse eu Alistar Crowley ctt ocultistmil in general. lnsa la
inceputul anilor 1970, Scientologia i-a Mrtuit pe acei care au scris despre ..
aceasta legatura, multi fiind chemati in instahta, iar altii obligati sa.. retraga
afinnatiile
ss
. In serierile care sunt atribuite lui Hubbard nU gasim astazi nici cea mai mica
aluzie la ocultism.
In publicatiile otlciale ale "Bisericii scientologice" este promo'Vata ideea cli toate
. religiile sunt doar popasuri in cautarea spiritual a a ort1Ului ca singura modalitate prin
care omul poate descoperi adevarul despre el relatia lui cu univetsul este scientologia.
cum am vAzut, Buddha are 0 pozitie extrern de importanta in gandirea lui Hubbard,
iar intra in aceasta traditie pe care a initiat-o Buddha
56
Hubbard considera
ca 0 mare parte a invlitAturilor Mantuitorului Iisus Hristos apartin de fapt lui Buddha sau
ca Smntul Apostol Toma, care a predicat in India, a fast iMuentat de budism.
este de altfel sever criticat de Hubbard care ii ca a transforrnat
53 In lucrarea "Imnul Asiei", Hubbard pune bazele ui'lui cult confuz, de naturll. gnostico-mesianici1, al ciUui
obiect este e1 Acest text incepe cu 0 intrebate care revine mereu pe pat<:urs: "Sunt eu Metteya?".
Yeti: Pr Prof Nicolae Achiinescu, op.cit, p. 221-222; Andreas Grunschloss, Scientology, a New Age
Religion, in Scientology. p. 225-243; Wallis, op.cit, p. 250
54 Andreas Grunschloss, op.cit, p.225-243
55 Helle Meldgaard, Scientology's religion roots, "Studia Misionalia" 41 (1992), p. 169-186 (p. 183).
56 to Advance Magazine nr. 58, p. 8 se poate citi: "Guatama Siddhar-tha Buddha a: fost initiatoul unei religii
importante, bazate pe fenomenu1 experientelor de din trup... tn sciento1ogie putetn face tin Budda in
30 de secunde. Orice exteriorizeaz! este un Buddha" (citat dupl1 Helle Meldgaatd, Scientology'S religion
roots, "Studia Misionalia" 41 (1992), p. 169-186
04/27/2012 Page 45 of 216
,..
oamenii in victime, de unde misiunea lui de a elibera oamenii pe a Ie arata calea spre
cunoalitere57.
6. ConclllZii
Scientologia se descrie pe ea ca "filozofie religioasa aplicata", dar nu poate
fi etichetata exclusiv nici ca religie, nici ca nici ca filozofie, nici tehnologie
58

cum am vazut, ea reia anume credinte care au avut impact In societatea americana a
anUar 1950-1960 Ie ordoneaza intr-o sinteza originala.
Una din caracteristicile scientologiei in timp paradoxul ei este ca
permite aderentilor sai pastreze afilierea religioasa. Pe de 0 parte sepretinde
, .,Biserica" "religie" in sensul traditional al termenului putem constata ca s-a straduit
sa aiba: cler, ceremonii religioase, un "Vatican" care este Church of Scientology
International cu sediul la Los Angeles, "ortodoxia" sa care consta in protejarea legala a
!uturor lucrarilor emanate de fondator sau de staff. "Biserica scientologica" are de
asemenea dizidentele apostatii ei. Pe de alta parte, "Biserica scientologica" nu Ie cere
membrilor ei sa paraseasca religia din care fac parte 59. Nici 0 explicatie nu este oferita in
legatura cu maniera in care poate fi acceptata aceasta dubla postura in care se afla un
adept. Convingerea noastra este ca un sistem de credinle care ignora prezenta lucrarea
lui Dumnezeu in istorie in viata omului nu poate fi aliezat alaturi marile religii
60
". De
altfel Hubbard s-a referit la scientologie ca, la 0 filozofie religioasa nu ca la 0
religie, iar publicatiile interne ale "Bisericii" intaresc acest lucru
61
.
Scientologia a sanctificat viata lui Hubbard a rescris istoria cosmica cu sc()pul
de a face din adepti zei. In scientologie, businessul religia sunt unificate creand 0
religie corporatista unde spiritul capitalismului mantuirea individuala sunt armonizate,
57 Advance Magazinenr.93, p. 10, citat de Helle Meldgaard, Scientology's religion roots, "Studia
Misionalia" 41 (1992), p. 169-186
58 The Globalization" of Scientology. Influence, Contpo/ and Opposition in Transnational Markets,
"Religion" 29 (1999), p. 147-169.
59 What is scientology. Based on the works of Ron Hubbard, 1978, p. 198;
60 Frank Flinn, Scientology as Techn.ological Buddhism, in Scientology, p. 210
61 Handbook ofScientology: "Scientologia este 0 filozofie religioasa apJicaw' ce contine rltspupsuri viabile
la problemeie pe care oamenii Ie intalnesc In viata" (cap. lOA New Hope for Man")
04/27/2012 Page 46 of 216
unde mantuirea poate fi cumparata.. Inovatia pe care scientologia a creat-o, amestecand
terapia cu business-ul religia a fost intotdeauna sursa atractiei fata. de dar
sursa intensei opozitii la care a fost expusa." 62. Nu in ultimul rand, scierttologia oscileaza.
intre fantezie mitologie science fiction conferind acestei am.biguita.ti implicatii
antropologice, cosmologice soteriologice
63
Scientologia amesteca principii teosofice,
ezoterice sau budiste, dar principalul accent este flira. indoiala pus pe succesul eficienta
in aceasta lume, pe abilitatea de a "manui" viata U!$or. Prin toate acestea, scientologia
trebuie va..tuta. ca un produs foarte tipic al societatii noastre, axata. pe succes profit
64

Scientologl::t nu este a religie in sens c1asic, dar este cu siguranta. "religia" unei lumi care
a incetat sa. creada., produsul unei culturii industrializate tehnologice
65

62 Wallis, op.cit, p.157
63 Andreas Grunschloss, Scientology, a New Age Religion, in Scientology, edited by James R. Lewis,
Oxford University Press, 2009, p. 225-243, p. 237
64 nCa 0 organizatie cu ptanuri, bani conducere care caut!!. sft conduc!!. lurnea, scientologia este 0
formidabil!!. ideologie globalist!!.. Toate activit!!.tile ei suspnute in lurnea tntreagii soot parte a unui efort de a
induce valorile practicile dezvoltate de liderul ei, in toate aspectele civilizatiei: siinltate mental!!.,
medicin!!., politic!!., justitie, economie, viatl!. de familie, distractie, religie" (Kent, Globalization). Janine
Tavernier vorbea de "periculozitatea unei organizatii cu structur!!. militaro-eclezialii" (Janine Tavernier, 20
ans de lutte contre les sectes, Edition Michel Lafon, 2003, p. 63)
6S Wallis, op.cit, p. 226
04/27/2012 Page 47 of 216
04/27/2012 Page 48 of 216
.
() ?
tt"J'....
CRONICA
t 18AN EPISCOPUL ARilIATEI
In ziua de Duminic! 18 Aprilie 1937 s'a stins din viata la re
de la Alba-Iulia. episcopul Joan Stroia, care
cu dragoste pricepere slujba de conducatoT
al preotilor militari de intaritor duhovnicesc al osta$ilor
Primind episcopala la 0 vanta destul de inaintatA la
peste 60 de ani cand puterile incep sa scad!. d.nd allii, dupti
o viata de mundi, se ca caute odihna. fara indoiala
ct vladica loan a avut sarcina grea de impllni!. Cu 0
pilduitoare ins!, batranul protopop de la Sibiu a luat pe umerii stli
povara arhieriei si slujba de carmuitor al preo\ilor O$\irei $1 a $tiut
sa se dovedeasca vrednic de ele. lar in locul pUlerii de
trebuinta la oaste, a ad us 0 dragoste de neam, 0 hamicie
o indemanare de bun chivernisitor $1 0 cultura dotandila
in anii de scoaJ:i. prin lari streine, care acum iau lost de nepre
luit folos ajulor.
lata care este scurt povestirea vietii sale; S' a nascut in satu!
Caeova din judetul Sibiu la 20 lanuarie 1865. Pe talal sau la che
mat loan. iar pe mama-sa Dobra. !;lcoala primara a urmat-o in satul
sau, pe care 0 a trecut la Hceul sasesc din Sibiu. Aici a
facu! doar sase c1ase, ci!ci uJtimeie doua clase Si examenul de ba
caJaureat Ia trecut 1a Hceul romanesc din In Ire anii 1887-1890
a urmat cursurile de teologie Ja seminaruJ Andreian din Si biu, dupa
care a plecat in streiniitate invatiltura. A colindat
prin univers:tatiJe din lena. $i Le;pzig, ascultaro iectii de
filosofie. teologie, istorie In J893 sja lua! doctoratu! in
filosofie la univerSitatea din lena, eu lucrarea Theodor Waitz's
Systeme der Eu 5iellllllg, tiparita la Sibiu in 1894.
Reintors in lara s' a invrednicit sa primeasca haru] preojiei a
intrat la Consis!oriul din Sibiu. La 1 Septemvrie 1894 a fost
numit profesor suplinitor, la catedra de istorle $i teoJogie mora]a la
Seminaru! Andreian din Sibiu, fiind definitivat in 1896. In 1901 a
lost abs protopop la Saliste, unde a stat pana in 1908, cand a trecut
protopop la Sibiu $i preot siujitor la Mitropolie. Acum i s'a deschis cu
adevarat camp intins de lucru. Primind :;;! insarcinarea de inspector
s'a straduit sa zideasca central.li din Sibiu $i $coala
primara din Pentru activita!ea lui curat romaneasca nu era
bine vazut b Ungl!rilor. De aceea in vremea razboiului a avut
mult de suferit din partea lor.
in 1919, a lostnumit inspector al
iar In 1922 duoa moar!ea lui Andrei Biirseanu_ i s'a
-
Crollica Interml
241
sarcina de director regional al inv1ltamantuJui pentru cire. Sibiu.
Aceasta sJujba insa n'a tinut-o decat vreme de un an, caci in 1923
ramanand vilduv, a parasit invalamantuJ s'a relntors la IndeletniciriJe
sale fiind oranduit consilier la ConsistoriuI Mltropoliei din
Sibiu. De aici a fost apoi chemat in s.::aunu1 de epis:op de Alba-Iulia
inspector aL clerului militar, in locu1 lasat Jiber de vlil.dica lustinian
Tecules::u, care trecuse la episcopia Cetatii Albe-lsmail
recomandarea sa pentru vrednicia de episcop al
facut de Sf. Sinod in de la 20 MCiiu 1925. Jpop
sifierea s'a facut in ziua de 14 lunie 1925, iar hiroto[lia s'a
a doua zi 15 lunie 1925 in biserica Mitropoliei din Inve
stirea sa a aVUI Icc la Castelul in ziua de 20 lunie 1925.
In tot Umpul pastoriei sale vladica loan a cauta! eu 0 ravna
staruitoare sa intareasca printre dragostea de tadl. prin credinla
in D:.I!nnezeu. indemnandui sa se fereas:::a de ispitele care pot sa
Ie vatArne sufletele_ Credincios fagaduiniei ce facuse tarii La
lnvestirie, s'a straduit sa predice invt.tzH\;ra a
c,edinte in mijlocul chemaii sa ne !'!pere mC;ltenirta
dlta eu jertia lor in rasboiul de
Vl:ldica loan a public:;.t cateva lucrari, dintre care insemn1lm :
.JlomeJlte etice' din CII7.:cil1!fIl-ca lui lisus pe 11ltWtt) 1986) ;
Sisteme de etil.-d (Sibiu 1901); lstoria in prima1'li ; E.1.'(!1llc
nele 5coiarc si alte cateva carti de A scris multii vreme lao
Romlill si Fo{{w Pcria!2,-u(Ticti din Sibiu.
neinsuiletite ale episcopului 10';.1< au fost dale pi!
mantului Marti 20 AprHie 1937. A fost ingropa: in cripta ctiioriei sale
la manastirea Sf. loan BoteziltoruJ de langa Alba-Iulia. pe care 0 zidise
0 inzestrase ell cele de tre'Juinte, la ganduI ca traeasca aiel
restul anl10r vietii sale. Caci potrivit ell noua legiuire (; c1erului mil;tar.
vl13.dica loan urma sa treac!!. acum la pensie, avano implin;(a varsta
de 70 ani. Dar Dumnezeu a vrut altier, caei inainte de scaunul
vladieiei sale, s'a mutat caIre cele vesnice. Slujba ingropari:, la care
a Iuat parte multime mare de norod :;;i s'a de P. S
Arhiereu Vicar Vasle de ajutat de un sobor de preoti.
Dupa slujb13. a vorbit P. S. Arhiereu Vasile in numele Bisericii, al
1. P. S. Patriarh Miron Si al 1. P. S. MI\ropo!it Nicolae al Ardealului.
Apoi au mai rosti! cuvantari parintele P. Partenie in numele Ministerulu;
Cultelor. Dr. 1. Colbaz! primarui Alba-fulia_ orotoDooul miii
tar [osil Serafim revizorui $colar I.
sa-i fie pomenirea.
. " Ij"5t .Diae. Ch. 1. .1IoisescZl-,
Desji1l1tm'ea IO)el 11laSOllenei llG/lOllalc. - JOi seara, la 25
Fevruar!e,o din partea ]ojei masonedei nationale, in frunte
cu d-] 1. Pangal lnsotit de cativa ingineri ofiterl supe
riori. s'au prezentat la sf ?atri3Thie ca Sa ar,t;r;\e alicial pe lnaltul
lerarh de actul de auto desfiintare. pe care l-Im hotarit. Motivele ara
tate care au dus la aceas!a hotarire sunt: indreptandu-se nenu
marate atacuri impotriva acestei loji nationale. ca ar fi antimonar
hica. a;;ti;;ationala anticrestina, l,'i vrand sa arate ca intelege sa
Rey;sla Biserica Rom{mt, 55 (1937), nc. 3-4, ,\lanie-Aprilie. 8
3" '-r
i

ii
" ...l
\) it (" {
,;
'is.


, ;$
t .,,:
I
It :
ii.
i!
J _.
t
It -""':
I
'
1 -.
IL
#
\. s
, ,.I

:. jot-",
..
-1
I':: __ ,",
. _. -'1L'



...::- if
-: ,.:.'
ir' -:;
' -'wtf
2 .."
04/27/2012 Page 49 of 216
Bi.serica OrtOc\oxli. RDmIina
::42
jie in serviciul ra.ni Dinastiei. faia. de blserica strl
membrll acestei IO}I au hotlrit desfllntarea.
Forma in care aeeast! hotlrire s'a adus la cuno;;tinta L P. Sf. S.
?atriarhul Romaniel, mer(ta. slt fie bine llmurita.
CAci, pe langlt I. P. Sf. Patriarh, a luat parte la acest
act mitropoh'tul greco-catoUc Alexandru Niculescu al Blajului $I:
,srhiepiscopul romano-catolic Alex. Cisar al semnand
10ii trei telegram a adresata M. S. Regelui, eliruia i se adueea Ia
aeeasta hotArire a Iojei masonice.
Patriarhul ortodox al Romanlei, mltropolitul greco-eatolie
episcopu) romano-eatoUe semnind un act public, este un eveniment
:mbueurlttor foarte semnifieativ, nu atat din punet de \edere reli
gios, ei mal ales nlUional.
Dac! din aceasta solemnltate s'ar fi repnut ca esential aspec
"lui ei religlos, in nieiun caz aceste trei semnltturi n'ar fi putut sta
impreun! fArl! eonsecinte pentru eeilaltl semnatari. Vatieanul ar fi
luat m!suri, cae! pana acum nu intelege sa ingadule niei 0 eonluerare
'intre catolici ;;1 pe teren religios. l;ii atunei, rAmine posi
bila numai considerarea mai mult ca un act de iriteres national
;omanesc aceasta rl!spundere comun! pe care luato cei trei
prelati in numele Bisericilor lor.
Dac! aceast! solemnitate ar fi avut numai un caracter religios.
:-: 'ar fi fost nevoie de l;iefului Statului. Dar, dac! a fost
un act mai mult politic, de ce membrii ai lojei s'au adresat
jerarhilor aeestor biseriei? Pentru decor, pentru mal muIt sgomot?
S'au pentru ca sa afirme eil. legatura intre StatuI roman esc ,I eon
stilnta poporului trebue sli se faca prin Biseriea In aite
:mprejurari, prezenta arhiepiscopului romano-catolic credem dl ar fj
iost imposibihl, dar dupa evenimentele ce se petrec in afara, vedem
ea :;;1 eatolieismu! intelege sa conlucreze cu eelelalte biserlcl impotriva
lui Anti-Christ, eeeace este un semn nou al vremurilor.
Ar fi bine ea ierarhii acestor trel biserlel sa se gaseasc! eon
Jucrand :;;iin alte imprejurArl, ea sa inteleaga lumea ca Hrlstos
este al luturor. Este imbueuriHor ca s'a recunoscut prin aceasta
Patriarhului orfodox al tarli, un adevarat primal national, Hind 0 gao
rhntie eli in marile imprejuril.ri de ordin national. Patriarhul ortodox
poate vorbi in numele eel or trei Biseriei. "
Conseeintele acestei dizolvari s'au vilzut Imediat, pentruca a
ceas!! loie primind sa se autodisolve, a atras atenpunea guvernu
lui asupra celorlalte loil din tar!, care nu au erezut eli trebue s!
:aea la fel,:;;1 atunei s'a inteles e! e 0 necesitate nationala ea
sa fie disolvate de autoritatea public!. Guvernul, profitand de cu
rentul din opinia publica impotriva franemasoneriel a disolvat toate
Jojlle din far!, peeetluind loealurile:;;i arhivele lor. Se afl! un
proeet de lege, preglitit de Sf. Sinod pentru definitiva legala lor
Prin aceasta va fi incoronata lupta dusa de Sf. Sinod
de un mare num!r de teologi sermor! impotriva francma
soneriei.
lar Biserica ortodoxa a contribuit odat! mai mult la Iini!)1tea
siguranta Statului.

Cronies. lrIt.e:I'.Dli.
PRINCIPII GENERALE DE CONDUCERE A BISERICII. DIN CUVANTAREA
1. P. SF. PATRIARH, CU OCAZIA DlSCUTlUNILOR IN SENAT LA LEGEA
PENTRU ORGAN1ZAREA MINISTERULUI CULTELOR
a) Spiritulde larga toleranla al Biseriai orlodoxe. Vorbind
in Senatul Tirii, 1. P. SLSa ineeput astfel cuvintarea:
.Din punet de vedere principia I existenta separata a Mlniste
rului Cu)telor, ea resort Independent, este bine venita din punetul de
vedere al Bisericii, nu Dumai pentm biserica dominantlt din Statu!
roman, care este cea ortodoxlt romana, ei pentru eelelalte eulte,
mal ales pentru cultele minoritare, intrucat chestiunea cultelor mino,
ritare are importantil. din punct de vedere special. politiC na
tional, eaci prin libertat!le de cult se pot reglementa 0 multime de
chestiuni minoritare in mod multumltor. asiguraau-Ie minorild/iioT
noastre etnice, # cetdlenilor roman; de alta limbd decal cea ro
mutleascli, cul!urd spil'ituald a lor fji inchinare la Dumneser.1
i1l forma in care c01zfest'U1Iea, legea. credinja lor dorefjte ()
cere, iar in ee cultul ortodox, majoritatea mare a eredintei
cet!tenilor inc! este bun Ministerul Cultelor, intrueit firA spri
;inul Statului, biseriea noastra ortodoxa va continua s! raman! inca
multe decenii in situatia umilitoare In care, durere, din punctul de
vedere al muniflcientei al ajutorulul dela Stat, este ast!zi, dupa
20 de ani de existentA a intreglrii neamului !!ostru. din muIte puncte
de vedere inapoia tuturor cultelor".
E 0 onoare traditional! a Bisericli noastre de a in
g!dui eelor de alta credinta cu noi. sa traiase! in pace neturbu
rat!. E vrednie sa fie cunoscut aeest spirit Jarg al Biserieii Iloastre,
mai ales ea sa DU mal poata nimenl sa ne barfeasea de persecu
tarea minoritatilor etniee, Erau necesare asemenea deelarat!uni din
partea eapului biserieii, ca diplomatii folosinduse de ele, si!
raspundii acuzatiilor Ilduse in forurile intematlonale.
Dar eeiace este !)1i mal maret in aceste declaratiuni este faptu;
ea lnaltul lerarh, de:;;i reprezinti biserica dominant! a Statului romin ..
nici nu cere privilegii. pentru biseriea sa, ci s'ar multumi ca biserica
s! fie tratatlt egal cu celelalte biserici confesiuni. Cifrele
comparative intrebuintate arata ca situatia cultelor minoritare din
punct de vedere material este cu mult mai bun!. Totu,! 1. p. Sf. Sa
s'ar multumi sil. la egalitate, eu toate ei Biserica
ar fi in drept sa ceara 0 situatie privilegiat!.
b) Al cui ftmcp0ltar este preotul? Mai intaitt al Slatttlul
nU'l'nai dupa aceia al bisencii?
Totdeauna principiile se stabilesc prin contraste. Viata este ca
un curs de apa vijelioasa, care loveiilte eand intr'un mal, cand in
celalalt. Acest lueru il putem constata in raporturile dintre Statui
roman Biserlca ortodox1L
Ca 0 reactiune impotriva legii din 1892, legea din 1925 lasii
prin autonomie dreptul de numire a preotilor pe seama chiriarhului.
s'au putut hirotoni peste 600 de preoti far! salariu. Dupa ce au
lost hirotoniti, au eerut salariu ; iar Biserica nu Ie putea da. Statui
s'a v!zut nevoU. fie din conslderatiuni de prineipiU, fie din motive
de ordin' Intern praetic, ca totl ace!)1ti preot
isa
fie treeuti in
04/27/2012 Page 50 of 216
..
256
Biserica OrtodoxA RoinAnA
Invierii pe tot teritoriui Rusiei exeeptand Moscova,
Petrog
rad
,t Chiev (naCTUPCI(O 11llJIO, nr. 14, 1931). "
Krupskaia propaganda antireiigioasd. Tovarasa K. este
foarte ingrijata ca propaganda antireligioasa din Rusia nu se duee a!i\a
cum trebue. In ziaruJ Pentru cuitura C0111u111std din 26 Fevruarie
a. c.. ea da instructiuni asupra modului cum tre bue sa se faea pro
paganda antireligioasll.:
Trebue sa se tina seama. serie ea, de faptul eli eel
aU ineeput sa sehlmbe tactiea lor de luptli. Astfel. in unele localitati.
fetel profitand pe dreptul pe eare1 aeorda noua eonstitut
ie
,
e
au eerut in adunarile eomitete\or ea sa se predea copiilor, in
istoria Veehiului Noului Testament, ii ineanta eu vorbe,
strang sume de bani pentru infrumusetarea Ha arIXMrl in orlee
ocaziune subUniaza ea tinerii carl freeventeaza bisericile sunt mai
disclplinat
i
, etc. Mahomedanii au schimbat deasemenea tactica lor de
lupta. Ace!i\tia au inceput sa recunoasca egalitatea in drepturi a fe
meilor daca pana acum ele n'au avut aceasta egalitate, se datore!i\te
numai Coranului care a fost scris pentru societatea unei alte epocl,
nu pentru cea de azl.
Se pune intrebarea: In aceste conditiuni, cum ar trebui dusa
propaganda antireligioasa? Krupskaia raspunde prin exemple luate din
trecut, din istoria revolutiei ruse!i\ti: Intr'un sat, un propagandist ener
gic a transfurmat biserica in moara. Fiindca aeeas1a schimbare a
corespuns intereselor satului, saten!i au hotarit sa inchida cealalta
biserica pe care au transformat-o in club. Totdeodata recu
noa!i\te ca atmosfera religioasa a satului inceput sA ia proportll atat
de nebanu!te, incat cele doua biserici au fost deschise din nou, restau
rate amenajate in seop pentru care au fost cladite la inceput.
(IIacT . .u t no, nr. 16, 937),
Cremlinul /lwi!?tii. De acum inainte celebreIe biserici
manastirile din Cremlin, nu mai pot fi vizitate mci chiar de strain!
cirora Ii s'au inehis portile - pentru ele stau inehise de acum
cin:i ani _ din cauza atentatelor impotriva lui Stalin (nac-
THPCKO Il."BnO, nr. 16, 1937).
BISERICA RUSA DIN STRAINATATE
Un 110lt episcop at bisericii o1,todO.1.-e din Anzerica.- Arhiman
drUul Bogdan a fost hirotonit episcop ai bisericii ortodoxe ucrainene
din America de sud. In paslorala pe care arhiepiscopul grec Atena
gora a trimis.o este mentionatli ca arhimandritul
Bogdan va pleca la Constantinopol pentru ca sa' fie sfintit episcop
de patriarhul ecumenic (Uepl<6a 1 Hapill., nr. 5. 1937).
Biserica ortodoxtt uC1'aillCL1m:i. Presa ucraineana intampina cu
multa bucurie vestea ca in ziua de 28 Fevruarie a. c., in catedrala
Sf. Treime din New-York s'a hirotonia. in episcop a arhiman
dritului Bogdan de ciitre arhiepiscopul Atenag
ora
exarhul patriarhului
ecumenic :;;i de episcopul Cali st. (nacTBpCKO .n;tJlO, nr. 16, 1937).
V. D.
AI
, .s
. .,
:Il J>
" - :
,.
r
;

_.'
. ....

,

j
. c], ,...
.__ , ) i
. r) J)
-;..../ .':r{"'?
vvl,
STUDIU ASUPRA FRANCMASONERIEI
Intocmit de I. P. S. MITROPOLIT Dr. NICOLAE .AL ARDEALULUI
votat de SfliJltul Sinod in sa de Ie. 11 :Martie 1937.
Ce este Francmasoneria?
Francmasoneria este 0 societate secreta, risp.ii.nditA azi in
lumea mtreagli, pretinzand a avea un scop :filoaofic ljIi umanita
risb 1. Nu vom incepe prin ada 0 definitie complecU. a Franc
masoneriei, ci vom arata pe rand originele, organizapa ljIi dife
ritele ei aspecte, rezu.m.Andu-Ie Ia sf3.rljlit intr'o definipe.
1. Inceputurile Francmasoneriei
Inceputurile Francma....c:oneriei formeazli un subiect de in
terminabile discutii. In forma de astiizi ea existA din 1717, cand
4 Ioji engleze s'au intrunit 1a Londra au format Mare<;; Loj(j,
a Angliei
2

La 1723 Andersen intoCnll Constitutiunile acestei orga
nizapii pe baza Constitutiei mai vechi a Iojilor de zidari din An
glia. (Aceste loji de zidari ramasesera eu timpul numai eu nu
mele de zidari, in ele intrau orice fel de oameni). Constitupu
nile lui j....ndersen sunt legea fundamentalii a FrancmasonerieL 3
2. Organizatia Francmasoner:fei
Membrii Fran.cmasoneriei aunt implirtip in grade oculte.
it
Membrii dintr'un grad nu 9tiu nici cine face parte dintr'un grad
superior, nid cine face parte din acel8.i grad eu e1. !;lUu numai
cine face parte din gradele ilnferioare. Din punet de vedere al
numarului gradelor, precum I;>i al altor caracteristici rituale,
Francmasoneria se imparte in diferite rituri.
Astfel.exista Francmasonerie ioanita sau albastra. Mem
brii acesteia sunt impiir';.iti numai in trei grade: ucenic, c.alfii I}i
. 1. Leon de Poncins, La. dictature de Puissances .F.
Paris 1934. p. 5. ' '.
2. [bid,etn, p. 64. ,: i . ;.\
i,l.. Enuclbel't lll"bell', Frei:caaurerei, pp.
04/27/2012 Page 51 of 216
...,

r
3. Francmasoneria ovreU
maestru 4. Apoi este ritui scotian sall cuprinde a.,a zisele
grade inaIte, 30 Ia numir, iar mai sus de acestea. sunt cgra
dele invizibile. De obieeiu insa Fnmcmasoneria. ioanitii nu
msti deciit ca treapta. inferioara, supusa. celei soo1;iene. Gra
dele inalte cele invizibile sunt cele care conduc din umbra
toati. vasta organizape a. Francmasoneriei, in mod unitar, pe
tot globul p8.mantesc. In varIul piramidei sti Patriarhul, BaU
cImpiratul neineoronat allumii 5.
Ridicarea intr'un grad nu se face prin alegere de jos, ci
prin seIec?e de sus; eei din gradele superioare ridici pe cine

vreau dintr'un grad inferior Ia un grad superior. Intrarea. in
orica:re grad Be face printr'un juramant infriCO!}at printr'o
inipere. Prin juramant eel ce intra in gradul nou Sf! obligi sa
piistreze secretul fatE. de tot ce va vedea 'ili va eunoa.'jU:e in acest
grad. Prin inipere i se comunidi taine din fnv2.F!.tura I}i mi
. siunea Francmasoneriei, neeunoseuta de grade infeirioore. Se
eretele romunieate gradelor inferioare sunt anodine, dar eele
eomunieate gradelor superioare sunt grozave 6. lata ju:diman
tuI prestat de ucenicul Francmasoneriei; ioanite: Jur inaintea
Marelui Arhitect al pamantuIui ea nu voiu descoperi nirnie, nici
direct nici indirect, cii nu voiu trlida niei oral, niei in sm$, niei
prin semne, gestllri sau altceva ce poate desooperi lJi indica ceva
ee nu trebuie descoperit. In caz de crucare a jurimAntului prj
mesc sa mi se tae beregata, sa mi se sooata ochu., sa mi se
gaureasca pieptul, sa mi se smulga inima, sa mi Be scoa.ta ma
runtaeIe din tmp, sa se arda, sa se prefaea in sa Be
arunee in fUlldul m3rii sau sa se in cele patru van
turi pe fata pamantuluh 7.
Alaturi de aceasta organizape, oeulta chiar pentrn membrii,
exista una admi:nistrativa, secreta pentru profani. Francmaso
neria lucreaza in ateliere. Atelierele in care Iucreaza primele
grade se numesc loji simbolice, formate fiecare din vre'o 50 de
persoane. Atelierele gradelor superioa.re au alte numiri. In
fruntea fieearei loji Be aila un V tmer:abil eu rol de
ajuta.t de mai multi demnitari. Top stmt aleljli pe un an de ciitre
membrii lojei
4.. Ibidem, p. 63.
5. Ibi48m, p. 95.
6. Dr. N. C. PwuJ6scu, Ce e FranclIlfLIIOIleria? BulBtmul A.'Ilti-ItUi80
Mcs.:mic, 1000. pp. 6771.
7. HueBr, up. cit., p. 64.
Evreii au un rol preponderant, chiar dominant in Francma
Banerle. Toate gradele inalte !,U invizibiJe au fost creiate sunt .
ocupate de ei. Bauer. PirIet, Gaillard, Lacarne, Morin, Francken,
Cohen, Isaac Long. intemeietorii Francma50neriei gr'd.
delor superioare din Fran1:a America, au fast toil Evre1 R.
In Ungaria majoritatea Fra.ncmasonilor erau Evrei, iar oondu
cerea era aproape exeIusiv in .mana lor. Biserica. israelitii e
aliatul nostru firesc, ea De sprijini r;;i 0 mulpme de iudei sunt in
rindurile noa.stre, se spunea in revista Francmasonilor din Un
garia. Acacia, 1908, nr. 62 11. In Germania Iojile dependente de
Marea Lojii am Ham1::ntrg emu Ia fel oeupate de 0 mare majo
ritate de Evrei. In Turcia condueitorii Francmasoneriei erau
pe Ia 1909, Evrei. Tot 3.f;1a in Italia, l?eful Franemasoneriei era
faimosuI evreu Ernesto Nathan, care a ajuns primar al Ramei.
Francmasoneria franeezaa fost condusa in trecut de Evreii
Cremieux r;;i Gambetta. In Anglia dintre cei vre-o 300.000 Franc
masoni, peste 43.000 sunt Evrei 10.
In Iojile Marelui Orient dm Romania} care e 0 filiala a Ma
relui oriEmt dJim Fromt.a, Evreii se aila. in majoritate de 90 Ia
suti ll. In lojile Mo:rei loji fiaiWnale JWma.ne} ce se pretinde
nationaIa., se gisesc de asemenea evrei, deljli intr'un numli.r mai
mie. Dar Marea Lojii NatU:nu:il.d RO'lmltnii se prezinta eu
masca celui mai pur romAnism f;1i afec1eaza dus.mlinie fatA de
M(lffele Orient dtirn Romania, pe jidovit, ea are legii
tm ascunse eu Marele Orient ljIi eu celeIalte organizapi franc
masonice mondiale, toate fiind inglobate illtr'un sistem uni
tar 12. De altfel Marea Lop nati.analii e intemeiata prin
D. 1. Pangal, de catre Franemasoneria Rusiei sovitice 13.
Condueerea intregei Franctnasonerii de citre Evrei se reali
zeaza prin mijlocirea ordinului Franemason pur evreese Benai
Berith. Lojile acestui ordin, impriiljltiate in toata lumea sunt
eonduse de"Ull eomitet executiv din Chicago. Mcmbrii acestor
---,--_..
8. Ibidem, p. ...
Ct. Dr. Pro Wicht!, Weltfreimaurerei, Weltrevolution, Weltre
puolic, Ed. II, Miinchen 1923; p. M.
10. Ibidem, p. 53. S{f.
n. Dl. N. C. Pa,uZa.scu, Eulet. Anti-Iudeo-Masonic, 1930, pp. 199-202.
12. Vezi un document in fa.cslran, emanat din partea. lojilor I,'i puhli
cat in B!.letinlll Au.t:i-Iudco-lI.l[asonic, 1930, p. 91.
3.[;. lil facsirnil e pubUcat in Buletiflliul Anti-Judeo-MQlIo
nie, 1930, p. 131. .
04/27/2012 Page 52 of 216
4
loji, exclusiv Evrei, sunt eei mal multi membrii ai Iojnor
Francmasonice in carl intra Ei miJ10cesc astfeI su
geatiile !]i porunclle comitetului evreesc dela Chicago lojilar ce
lorlalte F'i-ancmasonerii 14.
Se pot aduce nenumarate marturisiri din lagarul Franc
masonic evreesc despre caracterul judaic al Francmasoneriei.
.A1egem numai vre-o doua. Rabinul Dr. Isaac M. Wise, un
oonduciitor de vaza. a1 Evreilor, declara: Francmasoneria eate
o organi.zatie iudajca, a carei istorie, misiune, semne I?i interpre
tiri aunt dela un capat Ia altul iudaice, eu exceppa numelui unui
singur .grad a unor cuvinte din formula jurB.m1i.ntuIui 15.
EvreuI Dr. G. Ka.rpeles spune: Ideia Francmasoneriei a isvorlt
en necesitate interna din judaism. Ca intemeietor al ei e consi
derat Solomon, care a viizut cea mai inalta infIorire a lui Israil.
Cuvinte !]i semne sunt in cee. mai mare parte luate din limbs.
ebraich 16 In revista Francmasonica Symbolisme, Iulie 1928
se spune: Misiunea cea mai importanta a Francmasoneriei este
sa gIorifice rasa iudaica care a pastrat nealterat continutul dum
nezeesc al cunoalj,lterii. Apoi ea trebue sa sprijineasca rasa iu
daica, pentru a granitile nationale:l> 17.
4. Ceremonllle Francmasonlce
Ceremoniile francmasonice inca dovedesc preponderanta
spiritului iudaic in francmasonerie. Nt!. yom intra ad in arr;.i
nunteIe acestor ceremonii. Toate actele soIemne din loji au un
caracter simbolic aproape toste obiectele notiunile care SUllt
uzitate in aceste ceremonii au numiri ebraice. Intreg complexul
ceremonillor sta intr'o referinta mai depiirtata sau mai apro
piata de misterul central al franemasoneriei Ga."e este moa...>1:ea
:;;i invierea lui Hiram arhitectul templului lui Solomon, ideuti
fieat simbolic eu un zeu nascut din ISls, adica din natura. Legen
da lui lliram e luata din Talmud. Participantii Ia ceremoniiIe
francmasonire repetate prin gesturile cuvintele lor, simbolic
omorirea invierea lui Hiram, intocmai ca in misterele sl.'lCre
tiste Avem de aface ded en un fel de cult misteriaco
14. B!iletinul Allti-Juaeo-1!fa.sonic, 1930, pp. 103-107.
15. The 1st'a.Hit, 3 Aprilic 1855, Gupa Huber, op. cit., p. 148.
16. Fe8tschrtft de.s Bnc.Bri.thOrder..s, 1902, dUp!!. II'lkbe1', op. cit.
p. 151
17. Ibf.dem.

r
5
cabalistic. Sf. Sinod al Bisericii ortodoxe din Grecia se exprilmli,
.,inactul de condamnare a francmasoneriei din 1933, asupra ace
stui punct astfel: Francmasoneria nu eate numai 0 simpla reu
niune filantropi.ca sau I?coala filo,Sofidi, ci alcatuel}te un sistem
mistagogic, care de vechile reIigiuni sau culte miste*
riaco-pagane, din care iljli trage aleatuind 0 urmare I?i 0
reillviere a lor... Raportul acesta al masoneriei cu religiunile mi
steriace se vede dealtfeI Ij:i din cele ce au 10<: Ijli se in .
timpuI initieriJor. Caci, dupa cum in cele ce au 100 in misterele
idolatre vechi 5e relua drama luptelor Ijli a ffiOrtii .zeului miste
riac !i'i Plin reluarea aceasta mimicS. a dra.mei acesteia, eel ce
5e initia mures. dimpreuna cu patronul religiei misteriace - care
intotdeauna era 0 persoana mitica simbolizand soarele sau na
tura, 'care murea 91 reinvia. primii:vara -, tot 8..!jIB. l1i in
initierea celui de al.treilea grad a1 francmasoneriei. Intr'adevar
tl'eapta aeeasta a initierii 0 expun.ere dramatici a
mortii protectorului masonerjei, Hiram, liJi un fel de reluare dra
matica. a acestuia in care, . eel ce urmeB.2a a fi; initiat
sufere dimpreuna eu el, fiind ral1Jt in acele8.l?L organe Ij!i in ace
loeuri ale corpului ca l}i lliram... Astlel franc.m.asoneria,
in chip cIar, este 0 religiune r1isteriaca ell totul diferita. sepa
rata streina de religiunea ... Masoneria are slujbe re
ligioase pl'Oprii, ca ceremonia invierii ill chip de lup, sau botezul
masonic, ceremonia casatoriei sau casatoria franc
ln3.sona, parastasul f:"anc:masonic, inaugumrea templului ma
smuc etc. 18.
5. F.rancmasonel'ia
se przinta aSla dar ca 0 quasi-religie cu
zeuI ei propriu: Hiram. In realit::tte ea nu admite 0 fiinta perso
nala ]a conducerea hmrii, precum nu admite un principiu perso
nal in oameni. Ea preconizeaza un panteism naturalist: Hiram
simbolizeaza forta universalii care ia temporal indivi
duale, prezentalldu-se sub forma de persoane trecatoare. d\1:a
sonul Ij!tie CE. pel'sonalitatea sa nu e mmic lill Be desintereseaza
de ea.. El urea pana1a principilll interior al initiativei, pe care-l
fara a-I putea cuno3.te exad, Dumnezeu necunoscut
in realitatea sa, misterioasa: ace.;;ta e eul transcendent, identic
Revists. A postolnZ din 1 Aprilie 193;:.. 0 descriere pe larg a. cere
moniei de illiticrc a do lllaeSeI'U face francIJllUlonul Oswald Wirth,
Le li'Te. du MaItre, ed. V., pp. 6784.
,
, f
r ,
t J ..
'It
f f. . _
t
1
'"
..
04/27/2012 Page 53 of 216
6
J
,
}X)&te in toate existentele cui cugeta. Af,la zisele persoane ome
sunt rolurile pe carl Ie joadi treditor unul a.ool8.ljlt actor.
'l Un actor misterios de1fue mlul personalitatii noastte. Cine este
artistul care nu se arata in scena, ci ramane maS
cat? .. E 0 energie consacrata Marei Opere, foItaindistrllctibiHi
ca orice alta foz1;i. Acea.sta energie este independentii de instru
mentul prin care se manifestii printre noi. Ea Be transforma,
firi. a se atiinge... Cine lutteaza deci in noi, daca nu fo$ care
arum.a. pe predecesorii nOl]trii? Hiram, care invie este 0 reali
tate. Sa. sa. meditiim sa intelegem. ca indivizii dispar,
pupn import&, daca energia lucm in ei subzisti. Sa ne
dezinteresim. deei de 0 nemurirc pe care ne-am rep:rezentat-o
ca individuala. Personalitatea noastra se va sUnge daca mai
tarziu evoc.a.torii nOf}tri !;Ji-ar inchipui ca intra in relatie cu :1'oi,
ei n'ar constitui 0 fantoroa decat adunand no(:iunile ce I}i le-ar
putea face despre noi 19. lndividul este produsul tranzitoriu
repetat al unei cauze permanent constructive. In ee prive,!?te
pe Marele Arhitect al Universului, trebue sa. notiim eli aceasta.
expresiune nu intentioneaza sa impuna. 0 eredintli. Sa ne piizim
deei a ceda aeelei leni a spiritului care eoniunda pe Marele Arhi
tect al iDitierilor eu Dumnezeul credinciQl?ilor 20.
Francmasoneria este rationalista.. Ea indea.mna. poe membrii
sa supuna totul cugetarii rationale en filtrn suprem pentrn tot
ce au sa. admita. 21. lata ICe ziee un alt francmason: Nici forta
statulni, nieil cerdinta nu sunt eterne... Atunei co poate regencra
poporul cizut in desordine? Nimic altceva dedi.t staparurea ma
suratii a ratiunei... ldealul F. M. (XYImii ma con.strui pe nesim
tite 0 repUlblicii 1()11Jiversalii i democratli a oorei "cginii va Ii
ra.tiumea, iar c01tsiliul suprem, adw;w..rea intelepfilor. In virtutea
prin.cipiulul care a prezidat Ia na.!ilterea Francmasoneriei, ea pu
tea, bazandu-se nu pe voia unni Dumnezeu inaccesibil, ci pe
imperativele Ratiunii, sa dea 0 viata. nOlla moralei cref]tine :!2.
Din acestea. rezulbi 9i raportul Francmasoneriei fata de
Mai putem adure eateva citate pentru a arata ati
tudinea directii a F. M. fata de crel1tinism. Tot autorul din care
19. OswaJd Wirth, <,p. cit., l'p. 106, 108, 112, 116.
20. Ibtd8'711:, pp. 120-122.
21. cFrancmasoneria nu se fiile..,te cll. depne un adcvar D-zeJlBC re
velat, ci invitli. pe adeppi sli.i sA. se degajeze de eroa.re prin propriile lor
eforturi pentru a Be orienta ei cu toatli. indcpend.enta cll.tre a.coo. lu
Illi.nA a. s.piritului $pre care aspira (Oswald Wirth, op. cit.,
p.21).
22. Albert Lantoi1le, dup! Leon de Poncin, op. cit. pp. 297-298.
"8m citatma.i sus dec1ara:Mai vedeti mAntuirea oamenilor in
tr'o retllU}tere reZiginasii? O! visuZ impo8ibiU BoZtele 8tJ.I1Ctuare
7hr ale ciiror ruine voiti sa Ie reparap, nu vor mai vedea Dido
datil. decil.t un ecou slab al rugaciunllor de odinioa.rii. Nu mai
exista. Dumnezeu pentrn a. mai. invia morpi Acela (Hristos)
ale cirui aceente magioo deschideau mormintele, nu mal poate
spera ca un miracol asem8.nator va opri coborlrea lui lentil. in
groapa uitlirii. Mal mult ca totdeauna 0 eredintli laicii Be sub
stitue unei credinte supranaturale 23. Fr... Osw. Wirth in lucra
rea citata compara pe Hiranl cu Hristos, ambele nume expri
miLnd door acel8.ljli simbol al treeeriiJ energiei cosm.i.ce dintr'o
persoana ee dispare definitiv in alta 00 apare (moart.ea f}i In
vierea lui Hiram) . E aceI8.ljli mit, door numele e altul 24. 0 liber
tate' a vointei nu admite F. M. Totul in lume, ehiar via1:a su
fleteascii, dupa. 0 lege necesara neschimbabila. Simbo
lismul masonic impinge mal departe analogia sugerand ca mi
crocosmul, sau lumea mica, Be ca macroooomul,
lumea mare 25.
Dar Francmasoneria nu reprezintii 0 oonceptie sta.tistica, ci
se sa existe I?i ea alaturea de crEl!;ltinism. Franc
masoneria e prin excelentli dinamica. Ceeace cere mat mult adep
tilor e actiunea, reclBdirea lumii, oonionn principiilor ei. Ast
fel F. M. luptii eu indarjire sa elimine din omenire conooppa
opusa ei, ere9tiDismui lJi institutia care-I sustine, Biserica. De
vizele ei aunt: Separarea Biserieii de Stat, ljO'COala laica, ca...satoria
civila, difuzarea principiilor antic!'eIJtine in masele largi. In
unele state cum aunt Franta 26, Spania 27, Rusia devizele
acestea au fost realizate. In alte tari Be merge eu p8.IjIi. repezi
spre aceasta. stare. Biseriea stii in fata ofensivei putemice a
unui necrutlitor.
6. Scopul Francmasoneriei
Francmasoneria tine ultimele ei seopuri in secret. Dar
fara voia ei Be stravlid adeseori aceste soopuri, din miirturisiri
masonice mai mult sau mai putin invaluite. Regulat F. M ... spune
23. Ibidem, p. 299.
240. 08'W. Wi?th, op. cit., p. 85.
25. Ibidem, p. 120.
26. Huber, op. cit.,pp. 176-180.
27. L. de Pt:mC'in3, op. cit., pp. 151-152.
28. Huber, op. cit., pp. 211-216.
04/27/2012 Page 54 of 216
8
9

Ca scopul ei este cerceta.rea adevarului acpunea earitativiL
Dar de 0 actiune caritativa francmasonica nu s'a impiede
cat nimeni pana acum. apoi de ce ar fi lipsa de 0 aBOciape
clandestina ljli de secrete, pentru unei acpuni carl
tative?
In realitate cand masonii expliea mai pe larg senzul acpunei
lor caritative, vezi ea e vorba de 0 fencire a lumii prill scaparea
de ideile ei de a.cum, prin ei pe temeliile principiHor
rationaliste masone. Binefacerea pentru mason nu se oonfunda
cu ceea. ce s'a convenit sa. se numeascil. caritate. Cedarea cAtor.a
buciF de paine, din prisos, nu-l achlta de datoria sfii.nta ce 0
contracteaza iarlpatuI fata. de umanitate. A face bine comportii. .
un intreg program de viatb. Intr'o forma eufemista, Fr. Osw.
Wirth !!Il, arata. ca. nu caritatea este soopul Franemaso
neriei.
lar ceroetarea adeviirului de care F. M ... trebue
inteleasa ca 0 lansare a tuturor ideilor de destriimare a Statului
a Societatii. Toate ideile de extrema stanga. ale comunismului
au fost pregatite in Loji ljli aplicate de francmasoni La fel toate
ideile ant1cl"eijltine, de totaHi emancipa.""e a instinctelor ome
ne;;ti inferioare de sub prestigiul virtuplor c!'eljtine. DeJa Man:
panli la Lenin Trotzki, top ;;efii mai de seama ai comunismu
lui au foot Evrei franemasoni, san eel pupn francmasoni.
Ziarul Francmason Latomia scrie (lulie 1849, p. 237): Nu pu
tern deeat sa salutiirr. socialismul (;8. pc un excelent aliat aI
F. M... in munca de inobilare a omenirii, in striduinta de a
promova. binele omenirii. Socialismul masoneria impreuna
eu comunismul au din isvor 30.
Scopul Franem?.8Qneriei stli in legaturli eu soarta intregei
omeniri. F. M ... , Iuptii pentro 0 anumita direcponare, pentru 0
anumitii pntii a intregei vieti omenel}ti c.olective individuale.
Caxe este a.cest sc.op? Dintr'0 mulpme de marturisiri masonice
din descifrarea senzu1ui ce se desprinde din toatli activitatea
de panli acum a F. M ... , rezulta, cli acest soop esoo: intemeierea
unei republici mondiale, eondusa de FTancmasoni adica. de E
vrei. 0 republica eu desavaI'l}ire laica, eu 0 omenire indobitocitii
de mizerie !ji de patimile inferioa.re deslantuite.
latii ee spune acela!ji Fr. Osw Wirth, in manualuI maestro
eSa. avem curajul sa De zicem religiOlili sa ne afirmim
.apostoli ai .wneireligiwni fMi sfonte decat toots cele14lte. sa pro
pagiim ReMgia RepttbZicii; care ;va forma inima cetiitenilor
va eultiva virtu1iJ.e republica.ne:. 31. Tema intemeierii republicli
mondiale sub stipiutirea Frane.masoneriei a format obiectul
'Cong:resului mondial al F. M ... , din 1900, tinut la Paris 32.
Cii.nd vorbesc metaforic F. M ... , se prezintii ca zidarii carl
au sa rezideascii, sub c.onducerea lui Hiram, templullui Solomon
din Ierusalim. Acea.sta. insemneaza, fara metaiore, restabilirea
dominapei lui Israil asupra lumii intregi 33.
Numai din tendinta F. M ... , dupa republica laicii, intern&
tionala ljIi extrem democratica. se explica. de ce toate revolutiile
de Ia rea din 1789 incoace, toate loviturile date
principiului monarhic ;;i national, principiului autoritiipi, sunt
opera F. M... Din aceste motive, toate statele care recunose va
loarea principiului national a faetorului cre;;tin au desfiintat
francmasoneria. a fa.cut Italia prin Mussolini in 1925 34,
Germania prin Hitler. In Ungaxia a fost desfiint;a.ta dupli prli
bUrea eomunismului lui Bela Khun, dovedindu-se ca. acest co
munism a fost creatia lojilor 35.
7. Francmasonerla in RomAnia
Nu vom face un istoric al F. M ... , in Romania. Pii.nli Ia raz
nu s'a bueurat de desvoltare remarcabila. Abia dela riiz
boiu ineoace :;;i mai ales in ultimii vreo 10 ani, a luat un avant
ce di de ganmt. Din rele 6 grope francmasoni.ce romil.ne, una e
pur evreeasca: B'nai BJrith, alta lojiwl' si1nbolice de
Tit ioanit din RomiimMl evreo-ungu.reasea. (in Ardeal) :;;i in
1933 s'a unit eu Marea oje NaJiml.aJil RO'Tl1Ai;na; iar 0 a treia
e evreo-nemteasca.: Marea loje germ.am.ii din Romania. Romami
se gasesc numai in celelate trei: Marea Loje din Ro
mamia; (afiliatii 1a Marea Loje Americana din New-York), Ma,.
rele Orient din RomIinia afiliat Ia MatreZe Orient din Franta; I,)i
care cuprinde 90% Evrei;;i in sfaI'l}it: Marea oje Nationalii din
Roma.nia
J
care trieolorul, afecteaza lupta contra celei
lalOO Francmasonerii, pe motiv ca e jidovita, dar aeeasta e nu
31. Oiw. Wirth, op. cit., p. 22.
32. Dr. FT. Wichtl, op. cit., pp. 208-209.
33. Dr. V. Tri/u, Interpelarea din Parlament la 5. II. 1932.
29. Op. cit.. p. 35. 34. Dr. Fr. Wichtl, op. cit., p. 99.
30. HlWfir. op. cit., pp. 152-156. 35. Ibidem, p. 280.
I
I *
04/27/2012 Page 55 of 216
10
mai 0 masea eu scopul de a V8.na cat mai multi ofiteri altf
buni romam 36.
Marea Loje Nationalii oondusli. pans. in 1933 de d-I 1. Pan
gal, in aeel an s'a rupt in'doua, 0 parte lojiIe ei - eele provin
ciale cinci din eele zece bueureljltene - eonstituindu-se separat
in frunte eu d-I M. Sadoveanu, Dar pe d-I Sadoveanu I-au urmat
numal masonii din primele trei grade, cei din superloare
au ramas en d-l cum masonii primelor trei grade
suntcondUljli de cei din gradele superioare se pare cli scbisma
din Marea Loje Natwnalii e tot numai 0 cursii pentru Romanii
naivi pe cui prestigiul unui Sadoveanu fi at;rage mal mult decat
d-l I. Pangal.
De altfel gruparea d-lui Sadoveanu s'a aliat cu Ma:reZe o
rient 37.
Despre opiniile de mason ale d-lui M. Sadoveanu citim doar
urmatoarele randuri din euvantarea rostitli la adun.area. din
2. VIr. 1933, a Marei Loji Natianale. Sub un viiI eufimist se in
treziirel?te toatii adversitatea masonieii fata. de credinta cre
liltinii I?i ideia nationala: Liber cu adevarat e numai aeel mae
stru care izbandeljlte a-!;li domina pasiunile ljIi a se elibera de
prejudeciiti. Celcare piistreazli ura de rasa, obscurantismul
violentelor, sufieientele dogmatice, e un sclav ca fjli eel care
poate domina pasiunile degradante 38,
. Foarte sistematie zeflemiseljlte d. M. Sadoveanu credinta
erel?tina ortodoxii pe care 0 socoteljlte 0 eredintii pentru naivi,
mult inferioara ljltiintei egiptene a Maguluh superior in ro
manul Creanga de aur.
Numantl masonilor d:n Romania era inca in 1932 intristll.
tor de urcat. Astiizi 00 pare ell. sunt !,Ii mai multi. In 1932 aveam
3300 masoni. Ceboslovaeia avea 600, Jugoslavia 900, Polonia
450, Bulgaria 500. Se va recunoRljlte eli Romania fatii de aceste
tarl vecine are enorm de multi.
lnfluenta masonilor in viata mai noua a Statului nostru se
fjli resimte dureros, dietand din toate loeurile de conducere.
36. 11'1. BuZeti'nul Anti-Judea-Masonic, 1930, de unde lui!m aceste in
forma\ii, reproduse in facsimil documente cari demasca alianta strli.nsd
dintre ce!e trei grupurl masonice in cari se gasese r()mAnl (pp. 91 131-2).
De altfe! in Ma.TOO Laje Naficmald se afla evrei.
37. Adev. lit. din 9. VII. 1933. A se vedea in loe sprljinul
ceo! dau evreii d-lul Sadoveanu. D-I M. Sevastos redactor la Adevdrul lite
TaT, serie un articol de laudl!. pentru masonica ad-lui Sadoveanu.
La. mi::;carea a.ceasta, spune .M. Sevastos, cs'a. raJiat deunAzi l}i MarBle'
Orient:>.
38. Adev. lit. din 9_ VII. 1933).
n
.8 zjsa Masonerie NationaJii RomAna.
Dar asupra Masoneriei naponale romine trebue sa insist8m
ceva mai multo Despre ateismul Marelui 01"ient dim R01'1U.inia Ijli
al Marei loji nationale ad-lui Sadoveanu nu poate fi. nici 0
indoiala, odatii ce el este in stransa eomuniune eu Marele Orient
din Franta, despre care intampinarea Ma8O'1UJ1'iei natio
IIUlle romtine eatre Sfantul Sinod spune: Prima mare organi
zatie disidenta a fost 8.!jIa numitul Mare Orient din Franta, care
inca din seeolul al xvm s'a indepiirtat ineetul en ineetul de
masoneria tradiponala, suprim6m.d obligatiuitatea credimtei in
Dumnezeu ljIi in nemuri:rea sufletului, precum aceia a contra..e
tarii juramantului pe Sf. Scripturi, dintr'un RIjIa zis spirit de
liberii cugetare, ljIi ajungind la anul 1878, la primirea
ateilor in Ordin. Aceasta a provocat, dupa cum era firesc, 0
imediatii rupturii a relatiHor intre marile loji masoniee regu
late eu Marele Orient din Franta, fili de atunei incoaee atat
Marele Orient din Franta cat 'iii toate organizatille afiliate lui,
din lumea intreaga, sunt socotite ca schismatice, eretice
orice relatiuni sunt interzise mtre masonii regulati ljIi membrii
aeestor organizapunh.
Noi vom arata in primul rand, ca existii relatiuni intre or
ganizatiile masoniee eu care este afiliatii Masoneria Natimuilii
Ronuinii :;;i intre cele ce stau in legaturll. eu Marele Orient din
Franta, iar in al doilea rand vom pune in adevarata lumina ati
tudinea fata de religie a Masoneriei, ce se pretinde adversarli
Marelui Orient din Fran'ta.
a) Marele Orient din Franta Marea Loje din Franta stau
in ru;;a stranse legaturl, in cat in fiecare an se adunll. delegatii
lor intr'un convent eomun 39. Marea Loje din Franta insa face
parte din Asociatia Masonicd InternationaJii (A. M. 1.) eu 00
di ul in Geneva impreunii eu Marile Loji din Belgia, Bulgaria,
Greeia, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Elvetia, Ce
hoslovacia, Spania, Viena ljIi Jugoslavia, dintre care multe au
. legaturi cu Masoneria Nationalli Romana. (Vezi intampinarea
amintitii mai sus), De altfel A. M. I. luptii pentru ca dntr'un
viitor mai apropiat sau mai dep8.rtat, lantul mondial sa 00 in
eheie.in senzul ea diterUele diaZecte masonice ale u,71Um'tiifii sa
39. Das Blaubuch des Weltmaurerei. Wien, 1933. p. 57, publ.
francm.. .
04/27/2012 Page 56 of 216
12
13
Pi masonice in Iegiitura l.!,>i desenmeaza cate un delegat, care e
8e 'U1fI,6(1,800 intr'o 11mbaoomuna:. 40. Deci .acum. sunt numai
numit membru regulat cu un rang superior in Marea loje prie
deosebiri dialecta.le.
,tena. Iata se spune eitatul Regulament in aceasta. privinta 1a
Cu Marele Orient din Franta are Iegatllri Marea Loje din
art. 6: MareIe Ma.estru poate sa. numeasca. pe oriee frate ea
Viena 41. on Marro Loje din Viena stii in relap,i ofieiale eu
sa-I reprezinte intr'o Mare Loje sora din striiiniitate, deaseme
Marro Loje dim. .AJn.gZin, 42 deei li\i eu Ma8(.11Wria Nationalii Ro
nea eI poate numi ca membru al Marei Loji Naponale din Ro
mana.
lll8.ni.a, eu rangul pe care-l crede potrivit, pe orice frate desem
cat de nesenoa.se de treditoare aunt suspendlicile de re
nat ca reprezentant al Marelui Maestru a unei Mari Loji sora.
latif lntre diferitele organizapi francmasonice Be vede ,i din
din striiinatate45. In felul acesta in fiecare organizape franc
piIda ce a dat-o in a.nii recenp franemasoneria germanA. AUt
masonica sunt prezente organizatiile str1i..ine masone. In afara
ce1e trei MaTi loji p7'U8'iene veehi eari Be socotesc foarte napo
de aeeste legiituri membrii din 10jile unei organizapi pot vizita
nale. cat ,i alte patru din cele umanitariste: Marea loje din
oricand lojiIe de grad egal sau inferior ale unei organizap.i stta
Hamburg, rea din Beyruth, ,rea din Frankfurt am Main cea
ine, iau parte 1a festivitatile lor i pot fi numiti membri de onoa
din Darmstadt, au rupt relapiIe ell Marea loje din Viena socotitli
re ai acelei organizatii streine 46. Fr. Hasselbacher dovede!,'te in
internaponalistli. Insi in aeelaJili timp Marile Loji din Hamburg,
opera citata, pe baza unui vast material din arhivele lojilor ger
Beyruth ,i Frankfurt am Main, au reluat relapile eu Marea
mane desfiintate, ea suspendarea legaturilor intre doua. orga
Loja din Anglia. care are Ia randul ei relap.i eu Marea Loje din
nizat;ii masonice lasa mai departe putinta membrilor din Iojile
Viena 43.
unei organizatii de a vizita lojile celeilalte organizatii, numai
Cu drept euvant observa Fr. Hasselbaeher in opera sa mOo
cat aooste vizite n'au tm caraeter oficial, ci numai unul ofL
numentala Entlo:rvte F1'eimauTerei 1936, vol. I p. 71: Ori...ne
cios 47. Masonii individual sunt frap pe tot globul pamantesc,
care eunoa!,'te regulele elemeniare de matematica di:
oricarei organizapi ar apartine. Oricarui rit ar apar!ine un ma
doua marimi egale ell 0 a treia, sunt egale 9i intre ele. Dad.
son, eI este frate ell top masonii de pe glob 48.
a=b ;;i b=c, atunci ,i a=e. Daea Masoneria Nationala ROo
De altfel aceste suspendiiri de relapi sunt aecidenta.le, ele nu
mana are Iegaturi eu cea din Austria, iar aceasta cu Marele
sflirima. unitatea simpatia fundamenta.la, care leaga intreaga
Orient din Franta, evident ca prin masoneria austriaea exista
franemasonerie universalii. :;;i Be depun totdeauna eele mai mari
legaturi intre Masoneria Naponala Romfula intre Marele
strfuiuint;e ca aceste suspendari sa inceteze cat mai repede ,i
Orient Francez.
unitatea sa devina tot mai stransii. Ba mai mult, aceste suspeu
Ce insemneaza acum ca doua organizapi maoonice au Ie
diiri de relapi au loc numai intre organizatiile masoneriei ioa
gatura ce insemneaza. cii Iegaturile acestea sunt suspendate?
nite, a primelor trei grade. Masoneria gradelor superioare e un
Cfuld doua organizatii masonice stau in legiituri atunei ele comu
front unitar. Ori masoneria primelor trei grade e numai lill sta
nica oficial prin organele lor condueatoare. Astfel in Regula
diu de trecere spre rea superioara i e condusa de aceea. Deci
mentul de organizare lili functionare al Marei Loji Naponale Ro
supariirile intre organizatiiie masonice subalterne sunt numai
mane art. 45 lit. i. Be spune despre Consiliul Marel Loji Napo
ni.!,>te iluzii, nilte eoneesii facute spiritului neprogresat in maso
nale, care este puterea ei exeeutiva, cii reprezintli impreuna cu
nerie al membrilor inferiori, carom Ie place sa creadii ca aunt
Marele Maestru, Marea Loje Naponaladin Romfulia pe lfulga
in cearta cu masoneriile straine.
conducerea suprema. a fiecarui Rit de pe 1anga Marile Puteri
Dam cateva citate in acSt sens din cartea masonilor vie
Masonice 8traine 44. Legaturile acestea primesc un caracter
nezi, Das Blau1nwh der F1'eimaurerei (Viena 1933).
mai permanent mai concret prin aceea ca cele doua organiza
45. Ibidem, p. 21.
40. Ibid,e,n, p. 104. 46. CO'D.Stitu1i.a... Statutele !ii Regulameniele. Ritului scotian antic 1ft
41. Op. cit., p. acceptat din Roml!.n:ia art. 29', p. 12.
l'l"
42.Masonic Year Book 1936, p. 797. 47. EntJarvte FTeimaurerei, 1936, voL I, p. 67.
.... t ),;:':-,;
43. Das Blaubuch, etc pp. 61-62.
. 48. Canstitu!1a., Statutele, etc., art. 5, p. 4.
44. Constitutia;;i Reguiamentul Marei 1.oji Nationale Romiine, p. 33.
I
ti, !I';'
, ....
--
wl j,
04/27/2012 Page 57 of 216
14
15
cOrganizarea. ritului scotian este f. potrivitli pentru urmli
rirea ;Ji ajungerea scopului sliu depirtat. Existen!a facticii a
unui lant mondial francmason (substras in carte), cel putin in
cadrele ritului, este, in opozi'pe cu organizatille din nefericlre
inca de neinchegate ale francmasoneriei ioanite, care se
luptil. intre ele din motive dogmatice, -,. avantajul fundamental
al lucririi sale. Ritul sco?an cu ale sale 36 de Supreme Con
silii:. constituie pentru toate teritoriiIe francmasone 0 aceea;d
doctrimit, un mod de a luera, fla dar wnul fi acelai front
wnitar . (substras in carte). Ritul scotian este
afara de aceea un passeport catre toate ateliereIe corespunzi.
toare 8Ie masoneriei mondiale ofera dar raza cea mai
mare de 49. Sa observiim ca Marea Lojii Nationala
Romana care are sub administratia sa gradeIe 1-3, este sub
autoritatea Supremului Consiliu. de grad 33 al Ritului Scotian
Antic fjl'1 Aceeptat 50. Intre ceIe 36 Supreme Consilii numite iT!.
cartea citata, se afia cel din Romania ljli eel din Franta, au
toritatea suprema a masoneriei franceze 51. Pentru intiirirea
unitlitii intre organizatiile gradelor inferioare Iucreazii afara de
amintita ASQciation Masonikue internatianaZe cu sediul la Ge
neva, care Marile Loji Simbolice (ale primelor trei
grade). Die Allgemeirne Freimaurerei Liga (Meme) cu sediul in
BasseI, care intrunel?te pe masoni individual pentru a realiza Ian
t
ul
mondial al masoneriei 52. Aceste organizap.i tin des congrese
in diferite centre europene. Fr. HasseIbacher op. cit. vol. I, pp.
53-80 se gasesc millte citate de ale francmasonilor ca Masonerb
este una. Luam pe Marele Maestru al Marei Loji din Beyruth
prof. Blunschli, care a scris in Freimaurerei Zeitwng din 11. IV.
1874: De capva zed de ani lojiJese aduna ljIi iau un carac;ter tot
mai national, misiunea lor este internationalii. De ce ai!ea
sta? Ce sens are? Ciid daca francmasoneria nu are nimic C'u
patria, de ce se imbraca in forme nationale? Silmburele cel bun
al acestei miljlciiri este trebuinta dupa 0 mai mare consolidare,
pentru a valorifica mai bine puterea confederapei masonice.
In.semnatatea mfe7'naJwtU.l7i.i a masoneriei nu e sIabitli prin
acea.sta, dimpotrlva puterea ei de actiune,eficacitatea ei devine
mai urcata 53.
49. Din a.rt. francm. vienez, dr. Hermann Anton, Die Rotte JI.'l:a.u
rer1:!i, op. cit., p. 99-100.
aQ. Const. IJi regul. etc. pp. 9-10
51. Dss Blaubuch. p. 102.
52. Das Blaubuch. p. 105.
53. Fr. Hasselbacher, op. cit. 75.
>
b) Sii. liimnrim acum atitudinea in chestiunea religioasa
:8, Masoneriei ee se pretinde supiiratli eu Marele Orient Ateu
,din Franta. Mai intiiu cateceva din Constitupa !]i Regulamen
tul Marei Loji Naponale RomAne. Observam wi eii in aceastii
Constitujie fi ReguZament nu sunt fixate decat chestiuni for-
Dlale de procedurii, idealurlle organizapei, principiile ei, cuprin
.suI discut-illor din' ateliere nu aunt facute cunoscute. Con.stitu
tia Regtilamentul tnd.rum.ii de cateori e yorba de 0 chestiune
:mai importanta la Marile Constitutiuni, TraditiiZe fi Latndmar
kurile Ritului. Con.stitutia fi Regtilamentul Marei Loji Napo
nale nu e un documet pe baza ciru.ia sa Be poata spune ceva
-definitiv referitor la scopurile .ljIi aepunea ei, cu atat mai mult
eu cat acest document insuljli vorbeljlte de secretele masoniee a
caror divulgare este socotitli intre infracpunile cele mai gra
ve 54. Ba intr'un loc spune acest document: In Loji se primesc
'CUIloljltin1:ele care nu se publica nicrori ljli pe care nu Ie putem
inviita deeat in Loja 55.
Dar chiar din pupnele expresiuni ale acestui document
se poate trage 0 concluzie care aratii suficient confIictul maso
neriei eu doctrina Bisericii. E adeviirat, ell. in art. 3 al Con.stitu
tiei, Statutelor, etc. Be prevede cii. nimeni nu poate fi primit
in francmasonerie dacii nu crede in Dumnezeu !iii in nemurirea
sufletulub. Legiimintele ljIi juriimintele masonilor fatii de Ordin
sunt contractate pe Sf. Scripturih (p. 4). Dar in alta parte 56
Be spune: Oricare ar fi religia sau cultul cuiva, el nu poate fi
excIus din Ordin, daca crede in Marele Arbitect al Universului
ijli praeticii inviitiituriIe sfinte ale moraleh.
pfmii aei n'ar fi nimic grav. S'ar putea spune: sunt atatea
alte Societiip in eari nu se cere nici acest minim de credinta
religioas2.. Numai cat celelalte Societati au altfeI de obieetive
economice, culturale, eatil. vreme Francmasoneria se socote9te
dacii nu un adversar al Bisericii, in orice caz un concurent al ei,
cu o. eredintJi proprie a ei. Ciici iatii ce se spune in pasagiul ci
tat pupn mai la vale: ma.sonii, cere 11Wi 'Virtuoase eremente ale .
tutUTQT credintelor.... cautii sa demonstreze superioritatea ere
dmtei pe care 0 projeseazii. Aljla dar un franemason evreu, fara
&-9i inS1.l..9i prin intrarea in francmasonerie, cred:inta e
1i!ocotit de francmasonii cre:jltinica avand 0 credinta supe
54. Art. 517 6, p. 148.
55. Ibid8'm, p. 72.
56. .ObligapunUe utl.ui FrancmasOtl., p. 71.
04/27/2012 Page 58 of 216
16
IT
taut e ca grosul MasonerieL Nap,onale il fonneaza membrii din
intrupat. In mAndria franemasonilor de a Be socoti deasupra
rioara celeia pe care a revelat-o insWj!i Fiullui Dumnezeu eel
celelalte grade, dela 1-32, !?i mai ales eel din primele 3 gr. Intre
cre:inismului 5.
7
, se afla implicata negarea. Divinitiipi creljlti
aCeljltia nu.m.3.rul streinilor nu e limitat. Fatii de top ace
nismului, rea mai grava. dintre erezii. striiini masonul roman e obligat sa Ie dea sprijin in toate
Aceea concluzie se deduce lji din alte datorii impure ma
iroprejurarile cand Ii se cere - in anumite cazuri en riscuI
sonului Dupa ce se spune la p. 74 cll. printre noi sunt Frap de
vietti 59. Refuzul sprijinului eerut adnce una dintre cele mai
toate religille rasele 1a p. 75 Be cere: trebue.sa preferi pe mati pedepse 60.
I!
Dar aeum sa luminiim ljli mai bine atitudinea fata de cre
egale aceeRi situapune. Purta.rea aceasta trebuie s'o ai:ba un I
un Francmason orieiirui alt om, cand solicitii, in condipuni
ljltin.ism a Masoneriei NationaIe Romine, eonfruntandn-o en
mason nu numai fata de alt mason din tara, ci lji fata de cei din
I
I
cateva citate din amintita BZa1tbuch a Mosoneriei austriace, care
streinatate, caei art. 5 al Const. Statutelor, etc. p. 4 spune:
Gricirui tit aparPne un mason, eI este frate cu top. ma-
santi de pe glob. Prin urmare masoneria lonneaza 0 confra
ternitate mai presus de religie, de neam lji de familie. Un mason
considera mai apropiat sie-9i pe un evreu mason dedi.t pe un
romAn cre;>tin. Prin a.ceasta se rupe legatura bisericeasca dintre
eei care formeaza dupll. ApostoJul Pavel, Trupul tainic al Dom
nului. Se poate. spune cil. masonul iese din Biserica, precum
iese din comunitatea nationa.I.a. Familia, prietenii - se spune
mai departte la p. 75 -, sau vecinii sa nu aile cbestiunl in. lega
tura cu activitatea francmasonica, atat persona.lii, cat !;li cea.
colectivii.
Putem pune de pe acum intrebarea? Ce rust mai are jura..
mantul pe Sf. Scriptura d.nd il roste!;lte un evreu care nu
crede in ea, sau cand se respinge ongina divina a ei?
Dar poate ca cel putin nu se cuprind in Marro Loje Natu..
este in legatura. eu cea din Anglia !;li en cea rOmana.. Franc
masonul vienez dr. Oscar Trebit8cb spune in art. Fre1m.a1tTerei
u. RadikaZismus Caracteristica permanentii a Masoneriei este
accentnarea necesar imanenta. a caracterului wutonom al eticei
sale I}i prin aceasta in mod neeesar !?i negarea oricil.rei posibili
tiiti a vre-unei etici heteranome, fie ea crescnta metafizic pe
terenul speculapei filosofice, fie pe eel al speculatiei teolo
gice (p. 65).
In aceastii carte francmasonul Dr. Kurt Reichl aerie: Franc
masoneria este in fiinta ei adanc patruusii de ideia ea pe tere
nul credintei, nn poate fi dogmatizata. 0 anumltii convingere pri
vitor la eeva imposibil de cunoscnt. Ea sUi pe punetul de vedere
cel cu adevarat tolerant, ea fiecare are sa-!;li faea socoteala cu
infinitul dnpa trebuintele sale religioase. Felul credintei, de
semnul ce-l dli fie care nopunii sale despre Dumnezeu, nn e
pentru Francmasonerie nimic, pentru ea totul este conducerea
..::
nalii decat Romani, cil. acea confraternitate cu masonii din ,! etica. a vietii care rezultii din conceptia despre lwne a respee
ii
il
alte tari ramane 0 legatura destul de platonica. Chiar de ar tivului ins (p. 31).
'I
fi at" fi gray: se aiirma in principilll care pune mai pre II Intalnim dar indiferentism fata de revelat
ia
iif

sw:; de legaturile bisericeljlti naponale pe cele masonice. In pw:;a in rand en ori care altii credinta. Nici. 0 grija pen
realitate Masoneria NationaJa Romana cnprinde mlll!;i striiini tru unificarea sufletelor in credinta. creIjltina, ci insul e
ljli nn exista nici 0 piedica pentru a cuprinde 9i mai multi. E justificat in tend.i.nta de avea 0 atitudine cu totul indivi
1"
1
...
adevarat ca Supremul Consiliu gr. 33 nu admite in siinul sau dualii. in chesl;iunea religioasa. Nu sustine nici Biserica impu
ca membrii activi dedit 0 patrime de membri 55. nerea cn sila a credintei dar propovedues.te sus tare
Dar numarul membrilor ar fi ai Supremului Consiliu ('.are se li ea aceasta credinta e revelata. de Dumn.ezeu, deci singura ade
miteaza intre 9-33. Destul este dadi. 0 patrime din ei pot fi neor varatii in plenitucllnea ei !fi desaproba farami!:.a.rea societiip,i
Dar Supremul Consiliu are !?i membrii emeriti. Intre ace omene!?ti in tot amtea eredinte cati indivizi sunt. Franemaso ,
numii.rul streinilor uu este.limitat. Dar ceea ee-i mai impor- neria afin:ni ea n'are niei 0 dogma.. Dar are fili ea pe cea a indi
t>
".-'.:.7
'I.'.
57. A se vedea In acest sens romanul d-lui M. SaOoveanu, O'OOIIlgd..
de Aur. 59. Ibidem, art. 611, p. 16I.
58. ConstitutJa, SWutele etc., art. 13. p. 7. 60. Ibidem, art. 613, p. 161.
r
04/27/2012 Page 59 of 216
18 19
-vidualismului, socoteljlte ca valoa.re .suprema judecata
.. duala.. Cel pulin pentru ochii lumii cam in realitate impune adep
plor ei destule convingeri Sli secrete de al ciror rost lji seIlB nu
:au sa. se intrebe masonii gradelor inferioare.
Acelaljli lucru il afirma Dr. K Reichl in alt loe a numitei
'ciilii, fntr'o controversa cu iezuitul Fr. Muckermann despre in
crederea in umanitatea pura, pe care francmasoneria 0 are, pe
cand creliltinismul nu: Sa dar lili fara echivocuri
deosebirea. fundamentala. D-v va exprimap hotarit banuia!a in
'posibilitatea unei umanitati care nu e in legatura eu un Dum
-nezeu personal, care nu e striibatuta de credinta, in Dumnezeul
-personal a.l Bisericii. Francmasonul, cum it in1:eleg eu (!!) nu
e ateu, concepti a despre lume a Francmasoneriei are principiul
'unel fiinte supreme, unei ultime temelii spirituale a existentei.
Dar cu deosebirea jericitii (heilsarmee), antidogmatica jata de
-dogma Bisericii injaililn1e . singura mdntuitoare, ca ea lasa
continutul, coloarea natiunii de Dumnezeu subiectivismului
fieciiruia. Ea ca exista 0 credinta, dar aceasta nu
hue dogmatisatii drept 0 care trebue sa fie singura
adevarata, allla dar imposibila. Nu e in linia d-v, prea venerate,
.sa admiteti umanitatea laicistii a jranc'1na$onului care nu e
hrarutii de 0 credinta precisa intr'un Dumnezeu ca
intemeiati adeva.rati llIi viabila. Vii indoiti in garantiile interne
ale a.cestei umanitiiti. Socotiti ca numai ideia de umanitate a
credintei poseda putere indatoritoare, (pp.25-26). lar
. in alt loc: Sigur ideia masona despre umanitate nu e determi
nati religios, in sensul ca nu cere inradacinarea ei intro reli
gie anumita, respectiv in cea catoIicih (p. 20).
In spiritul acesta liber cugetator vorbesc masonii despre
religie atunci, cand vor sa-lili prezinte in trasaturi simpatice
organizatia lor. Adevaratele lor senti mente aunt msa direct
ostile la adresa religiei. Ele isbucnesc adesea in expresii ne
mascate, de felul aeelora, pe care Ie-am inserat in referatul
acests. la alt loe.
Dupa ce am aratat ca mesoneria zisli nationala face parte
din organizatia mondiala a masoneriei, fiind angajatii in urma
rirea scopurilor comune ale masoneriei, dupa.ce am ariitat ca
masoneria intreaga e cel putin liber cugetatoare pe teren reli
gios, sa mai revenim pupn asupra scopului masoneriei in care e
incadrata masoneria nation alii.
Am mai spus ca scopul masoneriei nn e cercetarea filoso
fica a. adeviirului Dicl filantropia. Acestea Ji'ar trebui linute
intr'un secret atat de sever. Soopul ei este unul politic. este.
unul pentru ma.ti masoneria. De aceia se straduelj!te
sa formeze un front cat mai strans, cum am viizut din paginele
anterioare. eli scopul ei este unul politic, nu de politica de par
tid, ci de conceptie, - eeia ce-i mai grav, ne-o marturiselj!te
masonul Dr. K. Reichl in opera amintita, p. 35, aproband urma
toarele cuvinte ale unui memhru al MaTeZwi Orient Framcez:
Daca politica insemneazii a te a.prlnde de suferinta oamenilor
pentru apararea drepturilor omului, pentrurealizarea unor ce
rinte eu1turaIe de mare valoa.re din punct de vedere etic esta
tic, atunci, da, masoneria face politica, atunci masoneria este
politica. Mai precis ne arata orientarea politica a masoneriei
mlirturisirile mason, ca, organizapa din care face parte .
lupta pentru liberalitatea personala democratie, care nu tre
bue liisatii sa fie sfar8.matii de dictatura barbara de dreapta
sau de stanga (pag. 24). In sens se exprimii pe }arg
I
masonul Dr. Dskar Trebitsch in amintita carte, desvoltAnd ca
I
masoneria e contrara oricarw radicalism, oridirei conduced, au
toritare llIi pentru larga demoeratie (p. 64). Pe linia aceasta ma
soneria e contra monarhiei defjli intampinarea Masoneriei Ro
mane spune altfel. Dr. Reichl ca Masoneria a va
.zut in ins4'...aurarea republicei in Spania indeplinindu-se 0 aprinsa
dorinta a ei. Nimenea n'a negat din Iaturea Masoneriei ca intre
Intemeierea republicei ljii masoneria spaniola exista stranse le
gaturi. Nici n'a ramas nimanui ca fratilor din Marele Orient Ii .
s'au implinit prin noua organizare de stat 0 aprillla dorinta
(pag. 17).
ABtfel nu e de mirare daci Francmasoneria declara acum
eli sta in rasboiul din Spania, eu totlil in ajutorul frontului po
pular. In ziarul .ABO din Madrid, din 20.X. 1936, foaie redactatli '
ca toate foile de pe teritorul Spaniei comuniste de 80vietele
muncitorelllti, giisim urmamarea declaratie din partea Masone
riei: Situatia actuala a Spaniei esta. de extraordinara Ij!i
de tragica, in cat sun.tem nevoiti sa rupem tacerea noastra obilll
nuita. Masoneria spaniola este deplin, total ljii absolut de partea
frontului popular, pe partea guvernului legal Ij!i impotriva fas
cismuluh. lar in ziarul El IJia Grafico din 15. X. din Barce
lona se spune: Multumiti inteleptei prevederi a masonilor 0
I
mare parte din comanda in Guardia civil J;!i <KGuardia de a
i
.salt> (trupe politiene;;ti create in mod special de republica) era
04/27/2012 Page 60 of 216
20
inci inainte de 18 August in IllAna republica:nilor de incredere_
Masonii au fost aceia.care au facut ca cea mai mare parte din.
flota de riizboiu sa se puna in serviciul frontului popular
ofiteriiJ riisculati sa fie Masonli au fast aviatorii carl
s'au in frontea flotei noastre aviatice. Comandantii celor
mai multe din sectiunile armatei n03$tre sunt masoni. Masonii
sunt in majoritate aceia, carl in presa., pe tribune, la microfon.
a.u sustinut focul in suflete. Masoni aunt aceia care pregatesc
victoria inetape. Maroni in aceia care lucreaza in strei
natate ca neutralitatea sa fie piirasita 61.
Din cele de mai sus se stravede destul de bine ci nu sunt
deosebiri reale serioase intre masoneria mondialli ci:i.reia ii
a.parjine Masoneria Naponalli Roma.nli Masoneria afiliatli
Marelui Orient Francez. A,.c;tfel, avand in vedere ceea ce am des-.
voltat in toate capitolele aC<lStui referat, putem formula urrn.li
toarele:
Concluzii:
Francmasoneria este 0 organizape mondiala, secreta in
care evreii au un insemnat 1'01, avand un rit quasi-reIigios,
luptand Impotriva conceptiei religios-morale a ere!jltinismului.
impotriva principiului monarbic !;li national, p<'vlltru a reaIiza 0
republica internationala laicii (tendinta din urmii a Be vedea
i:n Emu.buck tier FreimClltTe1"fJi. Wien 1933 p. 82 in art. POlIlr
eu:;opa aZs Minoritiitentrage. Se recunc2..;;te cli Masoneria urmii
planul unei Europe unite,,). Ea este un ferment de strica
ciune morillli, de dezordine sociala.
Biserica osande!}te francmasoneria ca doctrina, ca organi
zatie l;1i ca metorJa de Iucru ocu1tii Iili in special pentru urmatoa
reIe motive:
1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la oriee
eredinta lji adeviir revelat de Dumnezeu, indemnandu-i sa ad
mitii numai ceea ce descopere eu rapunea lor. Ea propaga ast
fel necredinta fjli Iupta impotriva creliltinismulw. ale ciirui inva
taturi sunt revelate de DumnezelL V8nii.nd pe cat mai multi
intelectuali sa I}i-i fa!!a membri l}i obil}nuindu-i pe aee!}tia sa.
renunte la credinta franCIWUl()neria ii rupe dela Bise
rica, !}i avand in vedere influenta insemnatii ce 0 au intelectualli
asupra poporului e de ca necredIDta sa se intinda asu
pra unor cercuri tot mai Iargi. In fata propagandei
61. Zinrul german din Sibiu Sud-Ost, din 31. XIL 1936.
21
1l. . acesteiorganizapi, Biseri.ca trebuie sa riispundii. en 0 contra
propaganda.
2. FranCJIl8.'IDneria propaga 0 conceppe despre lume pan
teist-naturalistii, reprobind ideea unw. Dumnezeu personal deo
sebit de 1ume.;U ideea omului ca persoana, deosebita, destinat
nemaririi.
3. Din rationa.I:i.smul . naturalismul sau, francmasoneria
deduce in mod consequent, 0 morala pur laicii, un invatiimiint
laic reproband ori ce principiu moral cheteronom Ijli orlce edu
cape ce rezulta din credinta, religioasa I}i din destinatia omului
la 0 viata spirituaIa. eterna. Mater:i:alismul l}'i oportumsmul eel
mai eras in toate acpunile omului, este conc1uzia necesarli din
premisele francmasoneriei.
4. In Iojile francmasone se aduna 1a un loe evreii lji ere
ljItinii Ijli francmasoneria sustine ca numai cei ce Be aduna in
lojile ei cunosc adevarul ljIi se malta deasupra celorlalti oameni
Aceasta insemneaza ca cre!;ltinismul nu da nici un avantaj in
ce priveljte cunoB.;lterea adeviiruIui dobiindirea mantuirii mem
brilor sai. Biserica nu poate privi impasibil cum tocmai dll!}
manii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr'o situa
pe superioara creljtinilor din punet de vedere al cunoa!}terii
adeviirurilor celor mai inaIte l}i al mintuirii.
5. Francmasoneria practiea un cult asemanator celui al
misterelor pre-creljtine. Chiar dacii unii adepti ai ei nu dau
nici 0 insemnatate acestui cult, se vor glisi multe spirite ma1
naive asupra carora acest cult sa exercite 0 oarecare foTta
quasi-religioasa. In orice caz prin acest cult francmasoneria vrea
sa se substitue oricirei alte religii, deci !jii cre!}tinismului.
In afara de motivele acestea de ordin religios, Biseriea
mai are in considerare lji motive de ordin social, dind inteprinde
.actiunea sa contra francmasoneriei.
6. Franemasoneria este un ferment de continua lji subver
siva subminare a ordinei sociale prin a.ceea eli face din func
ponarii statului, din ofited, unelte subordonate altei autoritli!;i
pamante!}ti decat aceleia care reprezintii ordinea stabilitii vi
zibil. Ii face unelte in ma.n.a. unor factori neljtiuti incii nici de
ei, avand sa lupte pentru idei soopuri politice ce nu Ie cu
nose. E 0 1uptii nesincera, pe Ia spate, niciodatii nu existii 0
siguranta. ID viata statului ordinea stabilita. E 0 luptii ce ia
in sprijh"lul ei minciuna intunerecul. Impotriva jura.m.antului
J. -;;..

r
04/27/2012 Page 61 of 216
I
I
\
:.:!2
)
I.
pe care acei funC?onari ran prestat StatuIui:, ei dau
j
un jurimant pa.ganesc.
7. Francmasoneria lupta impotriva Iegii naturale, voitii de
Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Bi
. serica ortodoxa care a cuItivat totdeauna specificul spiritual al
Ie-a ajutat sa-Iji dobiindeasca libertatea !}i sa-Iji
mentina flinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta
Iupta pentru e:x:terminarea varieta1;ii spirituale din sanul ome
nirii
Masurile cele mai eficace ce are sa Ie ia Biserica impotriva
acestui al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale f}i at
natiunei, aunt urmatoarele:
1. 0 actiune persistentii pubHcistiea. Ijli orala de demascare
a scopuriIor Ijli a activita1;ii nefaste a acestei organiza1;ii;
2. Indemnarea intelectualilor rom8.ni, carl se a
face parte din Ioji, sa. Ie piiraseasca. In caz contrar Fratia Orto
doaxl RO'ITIitnii, extinsa pe toatii tara va fi indemnata sa izo.
Ieze pe cei ce prefera sa ramana in Ioji.
Biserica Ie va refuza Ia moarte slujba inmormintarii, in
caz ca pana atunci nu se C8.esc.
De asemenea Ie va refuza prezenta ca membri in corpora
tiile bisericeljti.
3. Preo1imea va inviita popOrul ce scopuri urm8.reljlte acela
care e francmason Ijli-l va sfatui sa se ferea.sci Ijli sa nu dea
votul candida1;ilor ce apar1ln lojilor.
4. Sfantul Sinod acompaniat de toate Corporatiunile biseri
cel]ti lji Asociatiile religioase se va striidui sa convinga guvernul
I]i Corpurile Legiuitoare sa aduca 0 lege pentru desfiintarea ace
stei organizatii oculte. In caz ca GuvernuI nu 0 va face, Sfantul
Sinod se va ingriji sa fie adusi 0 astfel de lege din ini1;iativa.
parlamentara.
04/27/2012 Page 62 of 216
C
6
MIf>CAREA DE DEZVOLTARE A POTENTIALULUI UMAN
-
PAS7cJ(2IfL
Pro Lect. Dr. Radu Petre
Mi$carea de dezvoltare a potenlialului uman (Human Potential Movement- HPM) s-a
nascut in Statele Unite, in anii 1960-1970, In cadrul noii paradigme New Age des pre
"dezvoltarea personal a". RPM a fost atat de influentli, incat a devenit a treia foJ1ii in psihologie
dupa psihanaliza behaviorism (comportamentalism). Ea venea cu 0 idee noua in psihologie
anume ca omul are un potential incredibil ca trebuie sa devinli de fortele ascunse care
sunt In sine. Ori gandirea psihologica clasica considera natura umana inerent intunecata de sex,
moarte si instincte rezultate din conditionare mediu. RPM propunea sa studieze partea
luminoasa a personalitatii umane nu pe cea intunecatli, sa arate ca oamenii au tot feluJ de
potentialitati posibiJitati indit sa devinli autentici, sa funclioneze din plin, la parametrii
maximi.
In deceniile care au urrnat, HPM pierdut importanta In psihologie, Insli a rlimas
influentli in societate printr-o serie de seminarii cursuri de dezvoltare personalli, cele mai
cunoscute dintre acestea fiind NLP, Landmark Education (Forum) sau Metoda Silva
1
De caliva
ani, copiind modelul occidental, mariIe firrne corporalii din Romania trimit angajatii, uneori
obligatoriu, la astfeJ de cursuri seminarii de formare. lntentia managerilor este de a spori
productivitatea angajatilor, de a Ie stimula creativitatea de a Ie imbunlitliti comunicarea, toate
acestea, bineinteles, materializandu-se printr-un randament mai mare, spre profitul firmei
2

Includerea, intr-un curs de misiologie, a temelor axate pe dezvoltarea potentialului uman
poate fi surprinzatoare. Landmark Forum sau Program area Neuro-Linvisticli sunt programe care
pretind ca ofera c1ientilor, atuuri pe plan psihologic sau cognitiv, ca anumite tehnici pentru
imbunlitatirea comuniclirii si ameliorarea relatiilor cu ceilalti. Este adevarat ca aceste cursuri
programe nu se declara religioase functioneaza dupli toate regulile economiei de piata:
activitatea lor consta in a vinde prestari de servicii cuprinzand cursuri, stagii sau seminarii,
1 Despre HPM, Michael York, The Emerging Network. Sociology oj the New Age and Neo-Pagan Movements.
Rowman&Littelfield Publishers. 1995, p. 12-14; In Godr we trust. New Patterns oj Religious Pluralism in America.
ed. Thomas Robbins and Dick Anthony, Transaction Publishers. 1990 (sixth printing, 2009), p. 223-224; Michael
Hall, Could NLP Re-vitalize the Human potential Movement? Ijso, how?; Paul Heelas, The New Age Movement. The
Celebration oj Self and the Sacraliyation oj Modernity, Oxford, 1999, p. 51-54; ;Michael York, The Emerging
Network. Sociology ojthe New Age and Neo-Pagan movements. Rowman& litteltield Publishers, 1995, p. 12-14
2 P. Heelas, op. cit., p. 168.
1
04/27/2012 Page 63 of 216
insotite sau nu de vanzari de carti sau de suporturi tehnice
3
0 gama destul de larga de cursuri de
acest gen a invadat in ultimii piata romaneasca in capcana lor au cazut multi creduli. Ceea ce
ni se pare ingrijorator este ca, printre cursanti, se afla multi preoti (?!). cum vom arata In
continuare, cursurile functioneaza de 0 insidioasa manipuhind subtil, deconstruind
personalitatea, valorile credintele unei persoane punand In locul lor "omul nou" pentru care
totul se rezuma la material, profit, succes, eficienta.
PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA
(Neuro Linguistic Programming- NLP)
Tennenul Neuro Linguislic Programming (NLP) a fost impus de John Grinder Richard
Bandler in America anilor 1970, desemna initial 0 forma de terapie psihologica menita sa
rezolve probleme ca fobia, depresia, bolile psihosomatice
4
Mai tarziu, a fost promovata ca 0
a excelentei", bazata pe observarea modalitatilor prin care oamenii de succes obtineau
rezultate. Datorita dovezilor empiriee insufieiente care sa-i demonstreze pretinsa eficienta, NLP a
fost ignorata atilt de psihologia aplicata (psihoterapie consiliere), cat de eea academica.
Grinder Bandler au studiat modelele de Slleces ale mai multor terapeuti printre care
Fritz Pearls, psihoterapeut inventatoral terapiei Gestalt, Virginia Satir, speeialista in terapie
familiala Milton .Erickson, un;cunoscut hipnoterapeut., Grindeqi Bandler propllsapoi sa
faea aeeesibile aceste modele (patterns), preeum alte modele desueces, pentru a ajuta oamenii
Imbunatateasea viata. Bendler, de exemplu, ajunsese pana Intr-acolo, incat se Imbraca la fel
ca Milton Erickson, ba chiar eumparase tip de pipa, imitand felul in care fuma
5

Practicatii NLP Ii v1l.d pc John Grinden Richard Bandler ca pe genii, aratand ca
primul a fost profesor de lingvistica la Universitatea din Santa Cruz, iar celalalt- cercetator in
domeniul informaticii, interesat de psihologie
6
Adevarul este ca eei doi nu sunt eunoscuti ca
in domeniile respective. Mai mult, cei doi s-au despartit in 1994, iar in 1996 Bandler 1
a chemat in instanta pe Grinder pentru a obtine exclusivitatea inteleetuala asupra brand-ului NLP.
Cum afacerea se extinsese la nivel international, sumele incasate pentru astfel de formari
(cursuri) erau de ordinul a milioane de dolari, de unde miza pentru oblinerea
excIusivitatii. De asemenea, trebuie sa mentionam faptul ca, in 1986, Bandler a fost acuzat de
3 Anne Fournier, Catherine Picard, Secte, democratie, mondiali=are, Editura Gramar, 2006, p. 19
4 Datele care unneaza sunt preluate de pe site-ul http://www.nlpexplorer.eu/. Vezi, de asemenea, David Molden, Pat
Hutchinson, NL? Genial, Amsta Publishing, 2008, p. 12; Christian lordanescu, NL?:ji magia comuniciirii, p. 27-29
5 Christian lordanescll, NLP :ji magia comunicarii, Editllra MAR, Constanla, 2006, p. 202
6 Anthony Robbins, ?utere nemi'irginiti'i, Editura Amaltea, 2002, p. 34
2
04/27/2012 Page 64 of 216
moartea unei practicante NLP, Corine Christensen, insa, In cele din urma, cazul s-a c1asat,
pistolul cu care s-a tras Ii apaI1inea.
NLP- 0 definitie
Neuro se refera la modul 'in care functioneaza creierul sistemul nervos; lingvistic-modul
in care comunicam cu ceilalti; programare-modalitatea sistematica prin care codificam abilitatile
noastre prin care sa reproducem experientele abilitatile celorlalti
pentru a atinge propriile scopuri7.
Mai detaliat, cuvantuJ neuro se refera la faptul ca toata informatia pe care 0 detinem, ne
parvine este prelucrata prin intermediul sistemului nervos. Au fost, astfel, identificate, trei
categorii de oameni, dupa tipul canalului senzorial pe care II folosesc preponderent: "vizualii"
cei care reprezinta interior informatia sub forma de imagini; "auditivii"- cei care sunt, mai
degraba, atenti la sunet, inclusiv la vocea lor interioara; "kinestezicii" (senzitivii)- folosesc in
mod special registrul kinestezic, ei "simt" lucrurile. Destul de rar se 'intalnesc oameni la care sa
pr6domine registrul olfactiv sau gustativ.
Cuvantul "lingvistic" se refera la faptul ca limbajul este suportul comunicarii, atat cu
ceilalfi, cat !>'i cu noi in functie de experientele anterioare, pentru fiecare om in parte,
cuvant poate trezi sentimente sau reactii diferite (de exemplu, la auzul cuvantului
"succcs" cineva devine vesel, pentru ca tocmai a avut un astfel de succes, in timp ce altul se va
simli deprimat, avand repetate in trecut). Se considera ca limbajul are doua niveluri:
superficial- este Iimbajul discursiv, prin care ne adresam celorlalti; profimd- este limbajul interior
nerostit, ca 0 sinteza complexa a tuturor trairilor care nu poate fi exteriorizat ca atare.
In procesul comunicarii, are loc 0 trecere de la limbajul profund la eel superficial, trecere care
aduce cu sine pierderea sau omiterea de informatie datorita selectarii simplificarii deci, apare
o distorsiune a sensului. Cu ajutoruI NLPului, se poate informatia pierduta,
descifrandu-se 0 parte din "harta" sau grila prin care cclalalt structureaza realitatea.
Conform teoriei NLP, comunicarea are trei nivele: nivelul logic (cuvintele propriu-zise),
nivelul paraverbal (tonalitatea vocii) nivelul non-verbal (gesturile). Primul reprezinta doar 7%
din nivelul actului de comunicare, pe dnd gesturile fac 55%. NLP-ulinvata ca fiecare trebuie sa
tina cont de canalul senzorial al partenerului de discutie (vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv
gustativ) sa comunice pe canal cu el, altfel comunicarea se blocheaza. NLP-ul lnvata,
7 Ibidem, p. 38
3
04/27/2012 Page 65 of 216
de asemenea, cum sa limbajul: volumul, intonatia, ritmul viteza, timbrul pauzele in
vorbire, pentru a putea obtine rezultatul dorit de la interlocutor.
Cuvantul "programare"t!videntiazii faptul ca stereotipurile de gandire (cele care au
patruns adanc in actlonand ca convingeri de nezdruncinat) detennina modul in
care reactionam tntr-un anumit context, starile pe care Ie avem In consecintii, tipul de
comportament pe care-l yom adopta. Cultura din care facem parte, educa{ia oferlta 1n familie
in structureaza cele mai multe din programele pe baza carora functionam ne predispun
la anumite comportamente care ne determina viata personala sociala. Fondatorii NLP-ului au
descoperit ca programele ineficiente pot fi modificate actionand la nivelul sistemelor de
reprezentare (vizual, auditiv kine-stezic) folosind tehnicile iingvistice specifice.
In concluzie, NLP are ca obiect de studiu descoperirea modificarea structurilor
("programelor") care iau din interactiunea complexa dintre creierlsistem nervos
("neuro"), Iimbaj ("lingvistic") mediul inconjurator
8
. NLP pretinde ca este 0 metodologie, care
are la baza observatia ca orlee eomportament are 0 structura, structura care poate fi lnvatata,
modelata, modificata (re-programata) predata (explicata altora). NLP pretinde de asemenea
ca este 0 tehnologie care faciliteaza organizarea informatiei pe care 0 detine cineva, in fel
incat el sa poata obtine rezultatele pozitive dorite, pe care anterior nu le-a pUlut atinge.
Ce se ascunde in spatele NLP?
1. Manipulare
NLP are 0 latura manipulativa care este recunoscuta chiar de adeptii sai: "NLP a inceput
sa fie acuzat ca este prea manipulativ. La incepllt. s-a folosit acest sistem in mod foarte limitat,
la "cursuri de vanzare" pentrll manageri sau la reclame pentru radio televiziune. Deci acolo
unde alte persoane puteau fi influentate Impotriva vointei lor. Dupa 0 puternica In cercuri
de psihologi terapeuti importanti. NLP a trecut printr-o faza de revenire, 'imbunatatire
dezvoltare,,9
In limbajul NLP, ace! stimul care 0 stare sau un comportament fiziologic sau
emotional specific, care poate fi reprezentat prin imagine, sunet, gust sau miros, se
aneora. NLP ofera tehnici de "ancorare", adica metode de a identifica modifica aceastll stare
8 Anthony Robbins, Pulere nemiirginitii, Edilura Amaltea, 2002. p. 32: "NLP este studiul modului In care un limbaj,
atilt verbal, dit non-verbal afecteaza sistemul nostru nervos. Capacitatea noastrli de a intreprinde orice In vialli se
bazeaza pe capacitatea noatra de a conduce propriul sistem nervos .... Pe scurt este care va va invata cum sa va
dirijati creierul intr-un mod optim pentru a obtine rezultatele pe care Ie doritp'
9 Christian Iordanescu. NLP $i magia comunicarii, p. 29
4
04/27/2012 Page 66 of 216
produsa de aneora. Exista aneore bune sau rele. Majoritatea aeestora yin din treeut. Un om eare
fumeaza vrea sa se lase de fumat trebuie sa identifice acel "ceva" care I-a Iacut sa aprinda
tigara. In acest eaz, ancora poate fi 0 imagine cu un erou de film care fumeaza, de unde s-a nascut
convingerea acestui om ca toti oamenii de succes fumeaza. NLP-ul pretinde ca ajuta aceasta
persoana sa inteleaga ca exista oameni de succes care nu fumeaza.
Insa putem sa "ancoram" In viitor, adica 0 stare pe care 0 cream in legatura cu viitorul
poate schimba 0 stare prezenta. De exemplu, NLP-ulinvata sa ne gandim la obiectivele viitoare
ca !?i cum Ie-am atins deja .. Sa exersam datul unui telefon, mersul la 0 intalnire, purtarea unei
conversatii neplaeute, eumpararea unei case sau a unei noi sa presupunem ca evenimentul
a trecut deja cu succes, sa ne "antrenam" cu alte cuvinte pentru sueces.
Tehnica "ancorarii" este folosita de din domeniul marketing-ului
pUblicitatii. De exemplu, un true al agentilor imobiliari este de a pregati casa pe care urmeaza sa
o yanda ca eum ar fi un leagan al fericirii familiale. Chiar dadi vremea este frumoasa, aprind
focui in cafea sau prajesc paine exact eand trebuie sa soseasca c1ientul.
Amestecul acesta da rezultate, pentru ca oamenii nu cumpara lucruri pur simplu, Ie cumpara
"Iapachet" eu starile pe care Ie genereaza. De asemenea, cele mai eficiente reclame pe care Ie
auzim la televizor sunt cele care folosesc tehnica NLP de a lega produsul de 0 anumita stare
emotionala. Reclamele nu spun mai nimic despre produs cu exceptia numelui. Ceea ce fac este ca
asociaza produsul cu 0 stare dorita, bucurie, frenezie, libertate, putere, succes, senzualitate.
Cumpara produsul-pare sa spuna reclama- $i vei cumpara aceasta stare!
In momentulln care 0 firma apeleaza la NLP, trebuie avut In vedere faptul caformatorul
este platU de patron pentru a sincroniza ambiliile dorinleie angajatului cu cele ale firmei. Mai
mult, acest trening devine periculos dnd se amesteea in viata personal a eventualitate in care
angajatul devine un capital de resurse de exploatat, sup us ealeulelor intereselor profitului.
In un alt aspect care tine de manipulare este faptul ea metodele folosite pentru
atingerea sueeesului pun un accent netirese de mare pe eontrolul exercitat asupra eelor din
jur. Oamenii, adiea ceilal{i oameni, sunt considerati un fel de eomputere (sau roboti) de
program at daea tastele pe care trebuie sa
2. Schimbarea crezurilor ,i valorilor
Unul din obieetivele deelarate ale NLP este modifiearea credintelor a valorilor unei
persoane. Majoritatea eredintelor valorilor, pretind teoretieienii NLP, sunt adunate sau obtinute
in familie, prin prieteni, prin educatie, religie, situatie economica soeiala, presa,
televiziune, prin relatiile eu un mentor sau 0 alta importanta: "Putem modifica valori
5
04/27/2012 Page 67 of 216
credinte pentru a Ie adapta la schimbari in timp la obiectivele noastre personale din
prezent sau viitor... odata ce valorile $i credinfele noastre devin nefolositoare, altele trebuie sa Ie
ia locul, mai puternice mai practice, care ne dau curajul necesar in realizarea obiectivelor
personale" lO.
NLP-ul sustine ca atunci cand cineva construiqte 0 interpretare intema a unUl
eveniment, acest eveniment este trecut printr-un proces de filtrare care nu este altceva decat felul
in care omitem, distorsionam sau generalizam informatiiIe care trec prin cele cinci canale
senzoriale. FiItrarea se realizeaza prin meta-programe (fiItre care actioneaza valori
(sunt cele care decid ce simtim despre felul in care ne actiunile), credinte (unul din
cele mai importan1e elemente ale modeling-ului NLP cste de a descoperi credintele unei persoane
care trebuie modelata), atitudini, decizii sau amintiri (pe masura ce Inaintam In varsta, reactiile
noastre sunt controlate de colectia de amintiri din trecut, iar prezentul joaca un rol secundaI' in
viata noastra). Aceste filtre hotarasc care informatii sunt retinute atunci cand ne construim 0
imagine interna a unui eveniment. Ceea ce promite NLP-ul este controlul filtrelor. astfel incat
oamenii Imbunatateasca viata.
3.Modele de umana
Pentru,Anthnony Robbins, un lider in domeniul dezvoltarii persona Ie, secretul era ia
. modele, oride cate ori avea de atins un scop: "Inviatamea,;ajunsesem ,siiobtin rezuItatul de a fi
supraponderaJ. Am inceput dau seama ca tot ceea ce trebuia sa fac era sa iau ca model
oamenii slabi, sa aflu ce mananca, ce crezuri au, ce gandesc, eu
rezultat. am sa scap de cele 15 kilograme in plus. am procedat pe plan
financiar in relatiile mele personale. Am inceput sa caut modele de pcrsonala"ll. in
alt loc, Robbins afirma: "daca vreti sa aveti succes nu trebuie decat sa gasiti 0 cale de a copia
modelul acelor oameni care au cu adevarat. Daca vreti sa fit; un prieten mai devotat, 0
persoanna mai bogata, un parinte mai bun, un sp0l1iv mai perform ant, un om de afaceri mai
prosper, tot ce trebuie sa faceti este sa gasiti modele de
(Deci NLP-ul ne invita sa ne luam modele dintre oamenii al caror scop In viata este pur
material: bani, succes, cariera. Modelul nostru nu mai este Mantuitorul Hristos sfintii Bisericii,
10 Christian lordanescu, NLP magia comuniciirii, p. 61-62
II Anthc,my Robbins, Putere nemiirginitii, Editllra Amaltea. 2002. Autorul a lucrat ca consultant pentru IBM.
AT&T, American Express, Armata SUA, pentrll numeroase figuri politice sau organizatii comunitare. Este
considerat un liderin domenilll dezvoltarii personale,
12 Anthony Robbins, Putere nemiirginitii. Editura Amaltea. 2002, p. 35
6
04/27/2012 Page 68 of 216
ci alti oameni ca noi. Daca cineva nu merge la biserica, dar are succes, trebuie sa-l imit. Pe de
alta parte, exemplul cu slabitul este foarte subiectiv; cineva poate fi slab sau gras genetic, sau
datorita unei boli)
4. Asemanari co scientologia
NLP-ul are multe puncte comune cu scientologia care vrea sa transfonne individul in
tetan13. Una din cele mai des folosite aplicati i ale "ancorarii" este de a inlatura stari problematice
care Yin din trecut
l4
Terapia NLP se face prin "induqia starii problema", deci retrairea
momentului neplacut din perspectiva de om adult, cu toate senzatiile pe Ie implica acest lucru.
Problema "ancorei" in cazul amintirilor neplacute se aseamana cu modul in care engram a
scientologica se prin audit.
5. NLP-Compatibil co terapiile alternative, ca reiki, yoga sao acoponctora
Adep!ii sai sus!in ca NLP are este 0 abordare integrativa- imbina ce au mai bun
numeroase sisteme de dezvoltare umana, interdisciplinara-poate fi folosit in combinatie cu aIte
sisteme, nu solicita nimanui renuntarea la haina personalitatii sale unice. Nu exista sfere ale
activitatii umane in care NLP sa gaseasca aplicarea. De-a lungul timpului, NLP a mai fost
utilizat impreuna cu yoga, reiki sau acupunctura.
NLP in Romania
in ultimii ani, NLP-ul a teren in Romania, primul curs NLP fiind organizat in
; ",'
anul 2001 de Andy Szekely cum
organizatorul, cursu I care a beneticiat de promovare media intensa, a reunit 90 de participanti
"
(psihologi, oameni de afaceri, sportivi, profesori, medici, ingineri, studenti). Prima etapa a
programului a fost finalizata in iunie 2002 au rezultat 40 de practicieni NLp
I5
Andy Szekely
este fondatorul Asociatiei Romane de Comunicare Analiza Tranzactionala
care ofera servicii de training, coaching consultanta pentru
organizatii intreprinzatori. Prin intermediul firmei AS traning&consu/ting, el promoveaza
performanta individuala profesionala la nivel de excelenta, finna fiind organizatoarea primului
program de form are NLP pentru public din Romania, in parteneriat cu NLP din Marea
Britanie.
13 Muriel Rozelier, Les stages de developpement personnel se multiplient, les risqlles de derives allssi, "Le monde" 3
iulie 2004
14 Christian lordanescu, NLP.$i magia camuniciirii. p.145
I, Andy Szekely. NLP-calea slIccesullli, Editura Amaltea. 2003. p. 19.
.,
04/27/2012 Page 69 of 216
De atunci, au fost publicate 0 serie de lucrari in limba romana, au aparut traineri
specializati In domeniu, iar in departamentele de resurse umane ale firmelor se considera ca NLP
se afla In topuJ strategiilor de dezvoltare training. Idei NLP sunt promovate in ca:
"Tribuna economica", "Revista de idei in afaceri", revista "Psihologia".
Christian Iordachescu, un alt specialist NLP, a parasit Romania in anul 1978, pentru a se
stabili la Stuttgart. Dupa ce a absolvit 0 tehnidi de constructii civile, s-a angajat la 0 baza
a fortelor militare americane. Bucurandu-se de aprecierea autoritatilor militare americane, C.
Iordanescu a devenit, dupa scurt timp, clubului de prietenie germano-american.
Ulterior, in cadrul firmei AAFES (Army and Air Force Exchange Services) a inceput sa
completeze studiul in "General Management", urmand un program de Economie fundamentala
la Stuttgart New York. lntre 1999 2004, s-a specializat 'in programarea neurolingvistica,
ob{imind certificarea internatiQnaJa ca NLP Practitioner (Society of. Neurolinguistic
Programming) certificarea locala ca NLP Master Practitioner in Stuttgart. In prezent, Christian
lordanescu estc membru al Asociatiei Romane de Programare Neurolingvistica, scrie lucrari in
domeniul NLP, organizeaza programe de dezvoltare personala pe aceste melode, colaboreaza eu
diverse organiza\ii publ icalii din Romania.
C. Iordachescll are 0 colaborare stransa cu revista "Capital", eu Fundatia "Resursc
umane" din Romania, cu care a organizat 0 serie de seminarii pe tema "Ana tehnica
comunicarii, Educatie motivationala, Choaching managementul al Timpului" .
Prefata lucrarii lui lordachescu este semnata de Viorica Ana redactor al revistei
"Capital", care marturisea :"Studiul practica NLP mi-a dezvoltat mecanismele de gandire
relationare umana, modelele de comportament cu potential de valorificare a propriei
persoane a relatiilor dintre oameni,,16.
o simpla cautare pe internet ne dezvaluie 0 serie de cursurii seminarii NLP. De
exemplu, intre 26 septembrie 4 noiembrie, respectiv Intre 28 noiembrie 6 decembrie 2009 s
au doua module NLP In intitulate NLP Practitioner Intensiv. Din
afiam ca acest curs ne ajuta sa ne atingem obiectivele, sa facem schimbari pe care sa Ie
integram intr-o noua perspectiva a succesului, sa comunicam mai eficient cu cei dinjur
Participantilor [a curs NLP intensiv Ii se promite ca vor afla perspective noi asupra
situatiilor complicate de blocaj vor descoperi noi cai pentru rezolvarea lor; vor clarifica
punctele forte domeniile pe care VOl' trebui sa Ie dezvolte; VOl' comunica mai bine vor
sa descifreze mesajele celorlalti; vor descoperi noi aspecte ale relatiilor Ie vor gestiona mai
16 Christian lordanescu, NLP $i magia comunicarii, p. 11
8
04/27/2012 Page 70 of 216
bine; vor limpezi prioritati1e vor alinia comportamentele, credintele, obiectivele, intr-un
mod congruent; vor dezvolta deprinderi noi in locul obiceiurilor nedorite; vor comunica mai bine
cu corpul, vor performanteie vor tnli mai armonios; Aflam in continuare ca. venind la
acest curs, i1i clarifici ce este cu adevarat important pentrll tine descoperi instrumentele ell care
sa ob!ii aceasta.
lnvestitia era una consistenta, 855 de Euro + TVA, 1055 Euro daca se in doua
rate, respectiv 1205 la trei rate. In schimb se prom it rezultate rapide pentru toate categoriile
socio-profesionale: daca profesor sa metode moderne creative de
predare; daca psiholog/psihoterapeut vrei sa ai la indemna 0 suita de tehnici terapeutice de
rezolvare a problemelor mai ales, de ga.sire a solutiilor impreuna cu clientii tai; daca
medic vrei ca pacientii sa-ti acorde 0 incredere mai mare; daca agent de vanzari
sa-ti imbunata.te$ti calitatile sa-ti vanzarile; daca e$ti manager vrei sa fi cat mai
eficient in gestionarea tuturor situatiilor; daca preot inspiri oamenii pentru a urma
calea Lui Dumnezeu; Daca artist sau sportiv sa ai cat mai multe in
palmares; daca e$ti parinte iti 0 legatura sanatoasa intre tine copii tai; daca
,
partenera/ul cuiva va doriti 0 relatie de cuplu lnfloritoare; 111 daca 0 persoana
curioasa $i interesata de propria-i dezvoltare personaia profesionaUi, aceasta este metoda
potrivita pentru tine!!!
CONCLUZII:
Marea "descoperire" a NLP este ca noi ne foiosim de limbaj pentru a comunica, de creier
trup pentru a ne face intele$i. Pentru speciali$ti, este yorba de 0 simplitate intelectuala
extrema (chiar "frauda intelectuala" dupa expresia unor in domeniu), insa tocmai acest
lucru 0 face accesibila ii asigura sueeesul
17
. NLP propune anumite paradigme care nu se
verifiea din punet de vedere De exemplu, afirma ca exista oculare, care
constituie un fel de grila de lectura pentru interlocutor. Observarea ochilor ne permite sa aflam
daca subieetul spune adevarul sau nu. De exemplu, daca avem in rata un "vizual" dreptaei iJ
intrebam daca s-a uitat la televizor ieri, el trebuie sa priveasca. dreapta sus, obI igatori u, in caz
contrar, raspunsul va fi 0 minciuna.
Una din presupozitiile NLP este ca avem cu totH inzestrare neurologica, astfel
incat, dad!. cineva poate face orice pe lumea asta, inseamna ca fiecare om poate, daca
17 Christian Balicco, La programmation neurolnguistique au I art de menipuler ses semblables, in "Science et
pseudo-sciences", nr. 243, p. 10-28: Christian Balicco este doctor in psihologie, consultant in resurse umane
membru al American Psychological Association.
9
04/27/2012 Page 71 of 216
dirijeaza sistemul nervos exact in fe1
18
Ori fiecare persoana este unica In aceastii lume, iar
creierul nu este un calculator, el nu asculta de reguli stricte, matematice.
Ce 0 persoana care ia cursuri NLP? Sa-l aduca pe interlocutorul sau lntr-un
punct anume unde nu l-ar aduee daea ar ramane conseevent eu stare a sa sufleteasdi! cu
convingerile eu caracterul sau. Cu alte cuvinte, sa-l convinga de un anumit lucru,
folosind un arsenal intreg de tehnici metode In acest scop.
LANDMARK EDUCATION (FORUM)
Unul din cele mai intluente seminarii HPM In anii 1970 a fost Erhard Seminars Trening
(EST). Era yorba de un curs intensiv de doua saptamani, care urmarea ca participantii sa ajunga,
In scurt timp, la 0 transformare personalii radicala. in caliva ani, cursul s-a raspandit In 'intreaga
America apoi In Europa In lume. Werner Erhard (nascut John Paul Rosenberg, n. 1935),
initiatorul acestui curs, fusese un practicant al filosofiei Zen al scientologiei. EST dezvolta
conceptul cunoscut In vest ca "Dumnezeul ani lor 1970" anume ca Dumnezeu este in interior,
In inima omului. Nu trebuie sa ne preocupe existenta lui Dumnezeu, ci expericnta lui Dumnezeu
conteaza aceasta constituie adevarata religie. In anii 1980, EST a fast inlocuit cu alte
seminarii, extrem de influente, eel mai important dintre acestea fiind Landmark Education
l9

In lucrarile referitoare la Noile Religioase, despre Landmark
,Education sunt destul de rare se Intil.lnesc aproape exc1usiv 'in mediul francofon. Franta este de
altfel singura tara unde Landmark Education a fost cataiogata, 'in raportul Comisiei pariamentare
de ancheta, 0 "secta care destabilizeaza emotional participantii'. Societatea care promova
Landmark Education a fost inchisa dupa ce 0 ancheta jurnalistica realizata de televiziunea France
3, intitulata Voyage au pays des nouveaux gourous (Ciilatorie In taramul noilor guru) a
confirmat mai multe carcateristici sectare, printre care: voluntariatul ca justificare a serviciilor,
existenta unor "nivele" ale cursantilor, termenii vehiculati, ferestrele opace din siilile de curs,
voluntarii-"paznici" cu atitudine prietenoasii ferma, solicitarea tuturor datelor personale,
sesiunile distrugatoare de cate 10 ore I zi,. sistemul piramidal de racolare. Concluzia anchetei a
fost cll Landmark Education anihilarea personalWitii cursantului, pentru a permite
rec1adirea acesteia.
Una din rarele descrieri ale programelor Landmark se poate gasi in lucrarea lui Thomas
Lardeur, Les sectes dans l'entreprise: "Landmark propune 'in principal un parcurs numit
18 Anthony Robbins, Putere nemlirginitli. Editura Amaltea, 2002,p. 32
19 Charlotte Faltermayer, The Best qr Est?, "Time Magazine", 16 March 1998
http://,vww.time.com/time/magazineiartkleiO.9171.987975 . OO.htm I
10
04/27/2012 Page 72 of 216
curriculum de via{a". Prima etapa se Forum. Este de un stagiu de patru zile, care
se 'intr-o saJa mare, unde se aduna 'intre 50 250 de persoane. este
invariabila. Animatorul expune asistentei 0 idee apoi solicita opinia participantilor. ... Pomind
de la astfel de subiecte, fiecare participant este invitat sa ia cuvantul, daca
povesteasca, 'in fata unei asistente atente, istoria vietii sale. Unele persoane marturisesc lucruri pe
care nu ar fi 'indraznit sa Ie povesteasca cuiva. Altele evoca rara pudoare problemele sexuale. In
altele vorbesc despre raporturile conflictuale pe care Ie-au avut cu parintii se
succed, unele dupa altele, mereu subliniate de aplauze. Aceste "confesiuni pub lice" au adesea
drept consecinta sa produca 0 celor care au luat cuvantul. Cat pe ascultatori,
sunt de foarte multe ori emotionati de cele spuse. Dupa trei zile petrecute 'in aceasta
atmosfera, cei mai multi stagiari se dec lara chiar euforici".
in mod particular ne-a atras atentia angajamentul pe care cursantii trebuie sa-l semneze la
'inceputul stadiului: "sunt de acord ca faptul ca Landmark Education este singura responsabila de
prezentarea metodica a Forumului ca eu sunt responsabil de propria mea participare la Forum,
ca de sanatatea mea psihica $i mentala...Asum iau asupra mea, 'in mod voluntar 'in toata
"
',")
de cauza, pentru mine, mei, membrii familiei mele, executorii mei
testamentari toate riscurile de vatamare fizica sau tulburare emotionaJa care s-ar putea produce 'in
timpul sau dupa forum accept, din acest moment, sa exonerez Landmark Education agentii
lui de toata responsabilitatea care ar putea surveni ca urmare a participarii mele la Forum,,2o.
Despre ce vatamare fizica sau emotionala este yorba, afiam din capitolul "lnformatii
capitolul 6: "Din cand 'in cand, 'in timpul sau la scurt timp dupa participarea la
un numar foarte mic de persoane care nu au un precedent (personal sau 'in familie) de
boli mentale sau abuz de medicamente Idroguri au raportat episoade temporare de tulburari
variind de la hiperactivitate, somn neregulat sau redus pana la comportament psihotic. Un
numar mai mic de oameni au raportat simptome mai grave, de la comportament psihotic
pana la psihoze ce au necesitat ocazional tratament medical spitalizare. In cazul a mai putin de
111000 din 1% din participanti s-au raportat sinucideri inexplicabile sau comportament
distructiv,,21.
Landmark Forum, ca EST, pJ'etinde ca ofera doar 0 "altemativa epistemiologica" care
nu vine 'in contradictie cu ceea ce crede cineva. Mai mult, se arata ca "experienta sinelui" te
20 Thomas Lardeur. Les sectes. Savoir les reconaitre, comprendre leurs mechanismes, les combattre efficacement,
aider les victimes, Presses de la Renaisances. Paris, 2004, p. 54-56 ("Landmark Education: responsable mais pas
coupable .... ", p. 55).
21 Articolul citat din "Romania Libera", precum
11
04/27/2012 Page 73 of 216
incurajeaza sa-i ajuti sa-i pe altii. In cadrul Forum-ului exista fundatii filantropica ce se
ocupa cu donatii pentru spitale centre pediatrice. In 1989, publicatia "Time Out" raporta ca
Forum-ul a lansat un nou proiect comunitar intitulat Youth at Risk, care a fost implementat la
Londra. Cu un buget de 250 000 de lire a incercat sa convinga agentiile care dezvolta programe
pentru tineret sa participe la workshop-uri de duminica. Cele mai multe dintre acestea au refuzat,
obiectand impotriva tacticilor de prozelitism mascat
22

Legatura dintre Landmark scientologie nu poate fi probata cu certitudine decat in
persoana fondatorului, Erhard, fost scientolog admirator al lui Hubbard23. De altfel, in
momentul in care Erhard a pus bazele EST ca 0 combinatie intre Zen, psihosinteza business
management, in 1971, a fost expulzat din scientologie. Landmark-ul respinge acuzatiile ca
ar fi un cult, iar scientologia se lupta sa arate ca este 0 religie, exista anumite elemente
comune. Ambele sunt "tehnologii" se bazeaza pe entuziasmul celor care gasesc in ele noi
modalitati de a aborda viata. in al doilea rand, este yorba decosturite prohibitive ale cursu lui,
comparabile cu cele pHitite pentru auditing. Un simplu calcul ne arata ca, daca cineva ar
participa la cursu rile Landmark Forum ar continua cu cursurile avansate ar plati in jur de 8000
de lei noi! In al treilea rand, este yorba de un curs care se bazeaza, tara 'lndoiala, pe metoda
"clearing", tehnicile pe care Ie foloseste fiind foartc apropiate de tehnieilc scientologicc. Si
Forumul Scientologia prctind ca te invata sa deseoperi ceea cedoare in trecut sa cureti acel loc
pana se ajunge la un spatiu goL pentru ca, in ultima instanta, un de nu ,este nim ie, se poate
construi, se poate pune orice in loc. Miza respectivelor cursuri tinde spre depersonalizarea
individului.
Una din ideile de baza ale Forumului este ca ceea ce se intampla in viata a
ceea ce se intampla sunt douii lucruri complet diferite. Fiecare creeaza semnificatia
evenimentelor. Toate acestea sunt foarte asemanatoare cu opinia lui Hubbard despre cum
lucreaza mintea cum sa 0 Landmark-ul, ca Scientologia de altfel, sunt foarte
atente cum folosesc limbajul. Ambele invataoamenp cum sa, fie de limbajul pe care-l
folosesc. Schimband limbajul se schimba ;?i perceptia cu care oamenii fac experienta realitatii.
Modificarea cea mai vizibila a limbajului consta in redefinirea unui cuvant, in fel incat acesta
are un sens doar In in'teriorul grupului.
22 Michael York, The Emerging Nefl,jlork Sociology of the New Age and Neo-Pagan Movements,
Rowman&Littelfield Publishers, 1995, p. 56
23 Erhard II numise pe Hubbard: "eel mai mare filosof al secolului al XX-lea" (Bent Corydon, L. Hubbard: Messiah or
Madman, New Jersey, 1996, p. 15).
12
04/27/2012 Page 74 of 216
In Romania, cursurile Landmark Education sunt promovate de Fundafia pentru
Autocunoa$tere $i Dezvoltare Personala, un ONG creat in anul 2000 condus de Connie Larkin.
De pe site-ul oficial al Fundatiei, afli1m ca Romania este singura tara a fostului bloc comunist
care a inceput implementarea programului Landmark Education
24
. De asemenea, aflam ca aceste
cursuri, cunoscute ca Landmark Forum, se tin actualmente doar in cam de trei ori pe
an, fiind urmate de seminarii de aprofundare, de cursuri tematice, de comunicare de leadership.
Cursurile disponibile la noi in tara sunt pe site-ul mentionat25. Cei care au participat la
Forum sunt 'indemnati sa aduca alte persoane: "Landmark Forum In 14,15, 16 18 August. In
acest moment avem 53 persoane Inscrise in curs. Costul cursului este de 980 lei taxa de
inscriere 300 lei. Inscrieti fiecare macar dl.te 0 persoana din viata voastra la Landmark Forum!"
(http://fadpblog.wordpress.comO.
Am 'incercat sa vad in ce masura presa din Romania este interesata de acest subiect. Nu
am gasit decat un sigur articol In ,.Romania Libera", semnat de Laura Toma, intitulat
Landmark. 4000 de romdni au platit ca sa pldnga in grup, care prezinta atat vocile elogioase, cat
pe cele critice la adresa Forum-ului. Am aflat ca Forumul intrerupt subit activitatea in
anul acesta, dupa ce fusese frecventat de aproximativ 4.000 de rOmani
26
. Cu toate
acestea. pe site-ul Landmark Forum sunt anuntate noi cursuri pentru octombrie 2009, precum
CUI'suri pentru avansati 'in decembrie 2009. Indiferent care este actualmente situatia, un studiu
aprofundat despre Landmark Forum este indispensabil, pe de 0 parte datorita numarului mare de
persoane care au participat, pe de alta parte datorita faptului ca poate fi oricand "resuscitat",
eventual sub un alt nume. Mai multe companii firme au finantat cursurile Landmark pentru
.'
angiijatii lor.
24 http://\Vww.fadp.ro/des.. Fundatia pentru Autocunoastere Dezvoltare Personala (FADP) are sediul
In Calea Rahovei nr. 266-268.
2l Landmark Forum - 980 lei cost integral, durata: trei zile 0 seara; Landmark Forum in Actiune. 0 serie de
seminarii de 10 sesiuni. inclusa In costul Landmark Forumului; Cursul Avansat Landmark - 1.380 lei cost integral,
durata: trei zile 0 seara; Programul de Expresie de Sine Leadership 1.200 lei cost integral, durata: 3 zile de
lucru (sambete) 12 clase. Curriculum pentru Comunicare: C.A.P. Comunicare. Acces la Putere: 780 lei cost
integral,: doua zile 0 seara; c.P.c. Comunicare, Puterea de a Crea: 1080 lei cost integral, durata, doua zile 0
seara; T.M.L.P. Team Management and Leadership Program I 800 lei cost integral, durata: un an clase
asistenta In 4 weekend-uri In strainatate. Programul de Leadership Landmark 500 lei pe weekend (4
weekend-uri) 16 clase; Seminarii pentru absolventi, cu tematici diferite (relatii, bani, sex intimitate, a trai viata
cu pasiune, mai mult decat fitness, angajament, eficienta, etc), cost 500 lei; durata 10 sesiuni, pe parcursul a trei luni
jumatate .
http://www.romanialibera.ro/al.72073/Iandmark-4-000-de-romani-au-platit-ca-sa-planga-in-grup.html
13
04/27/2012 Page 75 of 216
Forumul functioneaza eficient in cazul persoanelor debusolate, nesigure pe eie,
neimplinite, lara 0 traiectorie in viata, Cll oarecare traume emotionale - chiar daca acestea nu sunt
neaparat vizibile. Aceste persoane nu vad nimic rau In faptul ca apeleaza la anumite tehnici care
sa Ie asigure succesul In viati'i. intrebarea este daca aceste persoane sunt intr-adevar ajutate de
aceste tehnici sau doar lor Ii se pare ca viata se schimbi'i in bine, daca este yorba de un soi de
autopacalire. Uneori, dind ai dat 0 suma mare de bani cursul n-a fost la inaltimea
intervine ceea ce In sociologia religiilor este cunoscut sub numele de "sindromul Festinger",
adica nu se poate sa accepti ca ai dat banii degeaba, te autoconvingi ca a fost foarte bun uti!.
BIBLIOGRAFIE NLP
Andy Szekely, NLP-calea succesului, Editura Amaltea, 2003
Christian lordanescu, NLP magia comunicarii. Programarea neurolingvisticain arta
tehnica de a comunica, Editura MAR, Constanta, 2006
David Molden, Pat Hutchinson, NLP Genial, Amsta Publishing, 2008
Robert Dilts, Schimbarea sistemului de crezuri prin program are neurolingvistica- NLP. Editura
ExcaJibur, 2007
Pentru aprofundare:
Andreas Steve, Charles Faulkner, NLP $i succesul, editura Curtea Veche, Bucuresti
Anthony Robbins, Putere ne margin ita, Stiinla dezvoltari personale, Amaltea, Bucuresti, 2001
Anthony Robbins, Pa$i uria.>'i, Curtea Veche, Bucuresti 2002
Bandler Richard, Grinder John, Tehnicile hipnoterapiei ericksoniene, EdituJ'a Curte Veche,
B ucuresti 2007
Birkenbihl Vera, Antrenamentul comunicarii sau arta de a ne intelege, Ed. Gemma Press,
Bucuresti, 2000
Christian N. Iordanescu, NLP $i Magia Comunicarii, ed. MAR, Constanta, 2006
Deep Sam, Cum sa discutam pentru a obtint! ceea ce vrem, Ed. Polimark, Bucuresti, 1999
Dilts Robert, Tim Hallbom, Suzy Smith, Convingeri, cai spre sanatate $i stare de bine, Editura
Elena Francisc 2007
Drapeau Christian, lnvata cum sa inveti Tehnici de invatare accelerata, Ed. Teora,
Bucuresti, 2003
Eric Berne, Jocuri pentru adulti, Teora, Bucuresti, 2002.
14
04/27/2012 Page 76 of 216
Fries, G., u.a:, Der erleuchtete Bio-Computer. NLP-Betriebshandbuch Basis. Junfermann
Paderborn 1993
Ion Dafinoiu, Elemente de psihoterapie integrativa, Polirom, ]asi, 2001.
Jean-Paul Jues, Caracterologia. Cele zece sisteme de baza, Teora, Bucuresti, 2002.
John Seymour, Joseph O'Connor, Introducing Neuro-Linguistic Programming. NewPsychology
ofPersonal Excellence, Thorsons, San Francisco, 1993
Knight Sue, Tehnicile programarii neuro-lingvistice, Ed. Curtea Vee he, Bucuresti, 2004
Michael Hall, Manualul de utilizare a creierului, Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti
2008,
Nedelcea Catalin, Introducere in programarea neuro-lingvistica, Ed. Sper, Bucuresti, 2002
Nelly Bidot, Bernard Morat, S'entrainer a la PNL au quotidien, InterEditions, Paris, 2002
O'connor Joseph. Robin Prior. NLP!Ii relatiile de cuplu, editura Curtea Veche, Bucuresti
Ostrander Sheila, Schroeder Lynn, Ostrander Nancy, Tehnica invatarii rapide, Ed. Amaltea,
Bucuresti, 2003
Panagoret Oana, Armeanu C.M., Tehnici de superinvatare, Ed. Tipoalex, Alexandria, 2001
Rene de Lassus, Descoperirea sinelui, Teora, Bucuresti, 1999.
Rene de Lassus, Efficaee et epanoui par la PNL, Marabout, 1996.
Rene de Lassus, Eneagrama Teora, Bucuresti, 2001
Rene de Lassus. La communication efficace par la PNL, Marabout, 1992.
Rene de Lassus, Programarea Neuro-Lingvistica $i ARTA COMUNICARII, Ed. Teora, Bucuresti,
2004
Richard Bandler, Aventurile lui Orieine, Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti 2008,
Richard Bandler, Magie in Actiune, Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti 2008,
Richard Bandler, Vremea Schimbarii, Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti 2008,
Robert Dilts, Bazele NLP (Programarii Neuro - Lingvistice), Editura Excalibur - Colectia NLP,
Bucuresti 2008,
Robert Dilts, Schimbarea sistemului de crezuri eu ajutorul NLP (Programarii Neuro -
Lingvisitce), Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti 2008,
Robert Dilts, Strategii de Geniu vol. 1- III, Editura Excalibur - Colectia NLP, Bucuresti 2008,
Schmidt-Tanger, Martina, Jorn Kreische, NLP-Modelle. Fluff und Facts. Das Basiskurs
Begleitbuch. V AK Freiburg im Breisgau ] 994.
Szekely Andy, NLP - Calea succesului, Ed. Amaltea, Bucuresti 2001
15
04/27/2012 Page 77 of 216
Programarea se refera la obiceiurile, programele strategiile cuiva, pe care Ie yom numi,
cu un termen generic, tipare. Tiparele reprezinta atat modul in care te vezi tu pe tine, cat
experientele prin care treci, inclusiv: ce este important pentru tine, importanta pe care 0 acorzi
oamenilor, locurilor, convingerile tale, opiniile, gandurile tale. Odam format, un tipar are
capacitatea de mentine 0 consecventa uimitoare. Unele dintre acestea vor lucra bine, In timp
ce altele pot avea rezultate indezirabile te pot tine pe loc. Fiecare om are tipare pentru tot ceea
ce face, inclusiv pentru lucrurile pe care prefera sa nu Ie faca, dar continua sa Ie faca pentru s-a
cu ele. Aceste tipare constau Il1tr-o succesiune de ganduri comportamente care sunt
de anumiti stimuli. NLP ajuta la identificarea acestui stimul. Un om care fumeaza
vrea sa se lase de fumat trebuie sa identifice acel ceva care-I face sa aprinda tigara. De exemplu,
cineva se poate gandi la un erou de film pe care-I admira care fumeaza. De aici s-a nascut
tiparul ca toti oamenii de succes fumeaza.
16
04/27/2012 Page 78 of 216
NEW AGE

I
1. Actualitatea temelor New Age Romania
La inceputul anului 2009, caliva reprezentanti ai Scolii de Uumittare Rarotha
(Ramtha School of ,Illumination- RSE) au venit pentru prima data in Romania.
"Intalnirea introductiva" cu cei interesati,care a avut loc in sed'iul featrului Lipscani, a
trecut 'aproape neobservata de mass-media, dar a fost semnalata de site-utile specializate
in ezoterism. Peste cateva luni, au fost organizate 'lntalniri 8.$emAnatoare la (7 august,
Hotelul Unirea) la (8 august, Teatrul Maghiar). Evenimentele oferite gratuit
de Greg Simmons, unul din profesorii au avut rolul de a pteglti primele seminarli
RSE in Romania, care urmau sa fie organizate la Brebu Nou, injudetut Severin.
RSE are un site oticia! in limba romana ( www.ratn-romania.ro)de unde aflatn
ca Ramtha arti trait acum 3S 000 de ani pe continentul dispatut, nUmit Lemtlria; Din
traducerea In r?mana a site-uIui englezesc, 0 traducere destul de stangace, aflam ca
Ramtha "a gasit calea de lua trupul la un nivet al mintii (?!), in care sa ramana
complet sa aiba libertatea de a experimenta to ate aSpectele creatiei sa facli
cunpscut necunoscutul. Cand in a decis sa paraseasca aceasta lume, el a
as4ensionat (1?) 'in fata oamenilor sai, aptoximativ 2 milioane, ptomitandu-le 'ca se va,
1ntoarce, dupa ce, timp de 120 de zite, i-a lnvatat tot Astati, J.Z. 1<l1ight (n.
1946), 0 americanca din New Mexico este "singurul canal pe cafe Ramtha I-a ales it
fo\ose$te Wntru prezenta mesajuI 111 persoana"] (Anexa
'Seminariile RSE de la Brebu Nou, organizate pe doua nivele (1ncepatori+ follow
up), s-au 'lntre 10-18 octombrie 2009. in pUblicitates. care s-a tRcut
evenimentului, se arata ca doritorii au posibilitatea de a 'invata curti sa foloseasca 0
tehnica de respitatie care "sa neutralizeze propriile obiectii la creates. lucrurilot
cum sa cunoasca gandurile trimise de alta persoana sau sa ce se aflaintr-o cutie aftata
I Despre Ramtha, vezi Paul Greer, The Aquarian Confusion. Conffinding Theologies of the New Age,
HJourhal of Contemporary vol. 10; nr. 2, 1995, p. 155- 156; Wouter Hanegraff, New Age Religion
and Western Culture, Esoterlclsm In the Mirror of Secular Thought, Leiden, 1996, p. 40-41
04/27/2012 Page 79 of 216
lntr-o locatie cum sa dobandeasca 0 forma de "focalizare concentrata" care
permite accesarea nivelurilor profunde ale mintii, necesara pentru crearea experientelor
dorhe; cum manipuleze campurile electromagnetice din jurul corpului pentru a atinge
starea necesaI'a creacii unei realitati fabuloase; cum sa dobandeasca vindecarii
cuantice a propriei persoane a altora; cum sa manevreze pentru schimba
viata. Cei interesati erau atentionati ca prin participarea la acest seminar se indeplinesc
conditiile neceSare pentru a deveni studenti, tn cazul in care doresc sa continue pregatirea
in sistemul RSE.
Ceea ce m-a frapat a fost pretul prohibitiv alinscrierii la acest eveniment: 1000$
7nainte de 19 septembrie 1100$ dupa aceasta data, la care. se adauga pretul pentru
follow-up, 500$. De retinut ca tn sumele acestea nu intrau cheltuielile de cazare, masa
traducere. Pentru traducere, de exemplu, taxa ceruta. a fost de 80 euro (cursul
introductiv), respectiv 40 de Euro (follow up), sume care trebuiau platite in numeral', la
sosire. Pentru cazare, surna de plata era cuprinsa tntre 70 128 E, iar pentru masa lntre
200 256E. Modalitatile de plata erau indicate detaliat pentru toate cazurile posibile:
plata on-line, carte credit sau transfer bancar. Nu se ignora faptul ca daca se cu
card de credit, deexemplu, in extras se va regasi pretul evenimentului plus comisionul de
schimb valutar comisionul bancar. De asemenea, se mentiona di nici 0 plata nu se
ramburseaza decat tn cazul anularii evenimentului (Anexa 6).
Nu daca cursu 1 a reunit un numar mare de participartti. Pe site-ul oficial RSE
este avansata cifra de 81 de persoane, din care 20 de participanti din Austria Elvetia.
Ceea ce cu siguranta este ca librariile specializate tn esoterisIh gazduiesc numeroase
c/irti RSE, majoritatea acestora aparute la Editura MMS (Mastering Mind and Soul); Cine
suntem noi de japt (2009), Trezirea la 0 via/a extraordinara (2009), Ghidul incepatorului
pentru crearea realita/ii. 0 introducere in inva/aturile lui Ramtha (2009).
Am avut curiozitatea sa. rasfoiesc una din dirtile RSE tn limba romana, Ramtha,
. Ghidul ihcepatorului pentru crearea realita/ii. 0 introducere in invd/aturile lui Ramtha,
Editura M.M.S., 2009, care, cum sustin editorii a fost rezultatul unui "efort de echipa
inspirat din sentiment de iubire pe care n avem cu totii perttru Maestrul
nostru Invatator Ramtha9i pentru cuvintele sale de Inte1epciune". In centrul Invataturilor
RSE se afla ideea de "vid", prin care se tnte1ege un vast nimic din punct de vedere
2
04/27/2012 Page 80 of 216
material, Insa totul din punct de vedere potential. Aceasta este esenta fiiotei necreate
Dumnezeul necreat- nimicul din care iau to ate potentialele" (p. 18). Conceptul de
DutnneZeu Creator este descrisde Ramtha ca Vidul cese contempl! se pe
sine: "Toate Inv!taturile $i diseiplinele MarH Lucran, eoneepute folosite de Ramtha
pentru iriitia studentii, sunt modelate In functie de procesul Vidului ce se contempla
pe Sine tntr-un felH imita. Acest proces a dat eontetnplatiei energiei care
la randul lor au ereat natura realita.tii" (p. 47, 50). Ded energia creeaza
realitatea.
o alta idee importanta este ea "voi sunteti Dumnezeu": "Voi stmteti Dumnezeu.
Vreti sa spuneti asta? Mai tare. Ei bine, vedeti ca nu ati fost de vii spunand astil?
Aceasta nue blasfetnie, aceasta este Scriptura smnta" ( p. 49). RSE pretinde ea
oamenilor faptul ea sunt entitati divine nemuritoare eli "fieeate p<>ate fi dutnnezeu".
Fieeare individ este 0 partieulli a absolutului, 0 pe care oatnenii au pierdut-o.
Adevlirul este relativ: fieeare are dreptate, pentru ci1 fiecare este
,
dumnezeu are
libertatea de a erea propriullui adevar. Este interesant de arlitat cUtJ11ncepe un curs RSE:
,,"II salut pe Durrinezeul din interiorul vostru. Sa ne rugam sa nu uitam niciodat! unde
EL Sa bern! 0 preaiubite Dumnezeu. Dectar oii oriee lucru asupta caruia ma
eoneentrez il vreau eu siguranta. Materializeaza-l imediat. sa fie. tn cinstea vietii.
Luati loe haideti sa treeem la lucn1. ..(p. 237).
Observarti de asemenea mesajul feminist al aeestei pretihse revelatii. Se
aecentueaza faptul eli Ramtha a ales prezinte tnesajul lotr-un trup de femeie; in loc
sa-$i foloseascli propriul trup fizie pentru a sublinia eli "Dumnezeu divinitatea nu sunt
prerogative masculine ca femeile au fost intotdeauna expresii dettine ale divinului,
capabile de geniu de a fi Dumnezeu-realizat" (!?i. 0 alta idee ptezenta in cartile RSE
7: Ghidul incepatorului pentru crearea realitafii. 0 introducere In lui Ramtha, Editura MM.S.,
2009, p. 32-33: ,,Pemeile sunt eel mai prejudieiat gtup de oameni care au trlUt vreodatA, deoarece femeilor
.nu 1i .s-a 'ingaduit nieiodata dreptul divln al lui. Dumnezeu ele nu au nici 0 repretentatii in cer ... E
important ea atunci eand tnvatAturile sunt transmise sa fie transmise prin eorpul unei remel, ca atunei cand
femeile Ie aud sa cA Dumnezeu nu este un tata, ci 0 mantA cA Dumnezeu este tata
mamA deopotrivii...."
3
04/27/2012 Page 81 of 216
este eli toate 'invlitliturile care existli 'in veehile traditii 'in nu sunt altceva
deeat eeouri ale 'invlitaturilor lui Ramtha.
Echipa Omenirii (Humanity's Team), 0 alta New Age prezenta in
Romania, a fost 'infiintatli de amerieanul Neale Donald Walseh (n. 1943-), autorul best
sellerului "Conversatii eu DUmnezeu" a altor earti, traduse 'in limb a romana
3

Humanity's Team Wpropune sa raspandeasea in 'intreaga lutne ideile lui Walsh, in special
ideea panteista ea "toti suntem una". Filiala din Romania, Infiintata 'in anul 2007, se
oeupa eu organizarea de eonferinte, workshop-uri, participari la targuri de spiritualitate,
cursuri, inta.lniri periodice pentru meditatie, participari la evenimente mondiale
pentru pace), evenimente activitati ee promoveaza mediul grija pentru planeta, etc
Pe pagma de intampinare a site-ului in limba romana
(http://www.humanitysteam.ro/) este postat un pasaj din eaqile lui Walseh: "Ideea cea
Mare este ea Suntem Toti Unul. ldeea eea Mare este ea exista doar Un Dumnezeu - ea
aeestui Dumnezeu nu-i pasa daca catotic sau protestant, evteu saU musulman, indian
sau mormon, sau dacli uu ai nici un fel de religie. Ideea cea Mare este ca tot ce avem de
facut este sa ne iubim unii pe altii.. ... ".
Unul din proiectele Humanity's Team este Mandala, care propune sa
promoveze pacea 'unitatea prin arta educatie4. Mandala este un format geometric
stravechi, folosit in mod traditional in budism hinduism, ea mijloc de meditatie. In mod
concret, Proiectul Mandala presupune 0 galerie on-line prin intermediul careia fiecare
persoana interesatli, indiferent de nationalitate, sex, credinta, este invitata sa posteze 0
,
fotografie, un mesa} de pace adresa sa de email. Fotografia urrneazli sli devina parte a
unei piese de arta colective, 0 mandala care va reflecta diversitatea In unitate
(Anexa 7). Proiectul Mandala este promovat insidios in educatie, pentru a integra, in
maniera New Age, arta, filosofia. Mandalele sunt folosite in grlidinitele din
Romania, ca figuri de colorat pentru a ajuta copiii "mai agitati" sli se concentreze.
3 Dumnezeul de mdine- ceo mal mare provocare splritualci a noastra (Edltura For You, 2006), Acasa cu
Dumnezeu, Intr-o vlatci care nu se niciodata (Editura For You, 2007); Conversatff cu Dumnezeu, 3
vol (Edltura For You, 2008), Ce vrea Dumnezeu (Editura For You, 2009) etc.
4 http://www.mandalaprQiect.org/lndex.html
4
04/27/2012 Page 82 of 216
lata invitatia de alaturare la Mandala care se poate gasi pe siteul Humanity's
Team in limba romana: "Humanitis Team Romania va ivita la un' ptoiect de tJnime ...
Daca Yeti gasi interesant placut sa va faceti un Itportret de pace", alaturati-va
proiectului Mandala. Artistul canadian Russell Maier face inconjurul lumB pe bicicleta
trecand prin cat mai multe tari posibil, pentru a intalni cat mai multioameni a Ie face
cunoscut proiectul. In timpul acesta, colecteaza portrete de pace mandala.
Humanity's Team prin comunitatile sale din 90 de tari ii faciHteaza promovarea
proiectului pe 0 arie cat mai Iarga... ca expresie a Unimii noastre, colaboram impreuna
pentru a construi 0 mandala Mandala este construita din autoportrete ale
oamenilor din toata lumea ce trimit pace. Noi intentionmn sa 0
Mandala din 10.000 de portrete de pace pe data de 10/10/10 in fata sediului
Natiunilor Unite. Ajuta-ne sa construim Mandala trimit.nd portretul pacea taL. .Ideea
ca suntem eu totii una este 0 idee simpla dar eu implieatii planetare. Este 0 idee radicala
ee desfiinteaza granitele, dogmele prejudecatile ee ne-au impiedieatsa ne transformam
viatatntr-o sarbatoare plina de bueurie, pe care ne-o dorim cu totH. Cu cat realizam mai
. profund ea ceea ce facem eeloriaIti, ne faeem noua eu atat lumea va fi mai
armonioasa mai plilia de veselie. Suntem intr-adevar, cu totH una".
o serie de conferinte, eursuri seminarii eu teme New Age aU loc zilnic in
in marile Printre ofertele eare-i imbie pe amatorii de ezoterism se
numara, de exemptu, Cursul esoteric non dualist pentru spiritualitate in mijlocul vietii,
trezire a sufletului # cunoCl.$tere de sine, intitulat "Calea inimii- Ad Anima"
(www.caIeainimii.ro ). In schimbul unei contributii de 60 leil luna, cei interesati pot
participa la cursu I saptamanal unde tnvata meditatia inimii, Arta Grapei Supreme, Tantra
inimii divine (a identitatii esentiale dintre flinta umana, lume Oumnezeu), alimentatie
naturista, sau, pur simp!u, "arta de a trai sanatos" (Anexa 9).
Exista de asemenea cluburi ezoteriee, cum este deexemplu clubul Mandala din
(http://www.mandaIaeIub.ro/). Cei interesati pot gasi aici un restaurant
vegetarian, ceainarie cu ceaiuri ecologice, 0 librarie pe teme de spiritualitate, ezoterism
dezvoltare personala, un magazin de bijuterii din argint eristale semi-pretioase, pot
participa la serate muzicale, excursii tabere tematice, expozitii vizionari de filme, pot
participa de asemenea la de eonsiliere In astrologie, dezvoltate personala,
5
04/27/2012 Page 83 of 216
coaching pe teme legate de profesie, cuplu, situatii problematice din biografia personala.
Este interesant de mentionat faptul ca Clubul Mandala are urmatorii parteneri: PetrasBio
(producator ecologic de paste rainoase cereale), Gradinita Waldorf Christofori
International, Revista Body and Mind (abordare holistica a vietH), Elemental (producator
de produse ecologice), Revista de antropozofie "Pamant sIant".
Am ales aceste exemple pentru a arata ca New Age este In yoga In Romania,
cu un Oarecare decalaj fata de din Statele Unite Europa Occidentala, cum a
fost el cunoscut Incepand cu anii 1960-1970. Alaturi de acest New Age "de import", se
dezvolta forme "autohtone" de promovare a "noii ere" in Romania Un exemplu In
acest sens este revista "Cosmos", aparuta In iulie 2007
5
, care propune un melange, hidos
In opinia noastra, de articole despre: reincarnare, tehnici de vindecare, chakre, tarot,
ezoterism, paranormal, fenomene OZN i chiar rapiri
6
, zodiac i astrologie, fitoterapie,
civilizatii disparute. Confederatia Galactica cu entitatile ei de lumina, gruparea Illuminati
alte societati secrete, rolul esoteric al Romaniei
7
, anul 2012, denuntarea noii ordini
mondiale, rasa reptiliana, Geia etc (Anexa 9)
Reda.ctorii, majoritatea ascuni in spatele pseudonimelor (Contele Incappucciato,.
Asterion, Mahatma), pretind ca sunt medium-uri pentru diferite entitati (extrateretrii,
cetateni ai unor civilizatii disparute, Zamolxe, ingeri, etc) care adreseaza diferite mesaje
S Revista poate fi urmWitA pe internet, de la numruul 1 ( iulie 2007) In noiembrie 2008, dei nu toate
numerele pot fi aecesate (hUp://www.ajutorul
es
oteric.roireyista.htm). in momentul in care documentam
pentru aceastll carte, revista "Cosmos" putea fi orice centru de difuzare a presei.
6 "Primul meu contact cu 0 astfel de a fost in unnii cu ceva timp, in cursul unei meditafii mat fungi, in
care 1n mod i voit am fost preluat, fa modul nefizic (?!), pe 0 astfel de navii" (Revista "Cosmos",
nr. 24, iulie 2009, p. 11).
1 Potrlvlt articolelor publicate In revista "Cosmos", masonii treculi de gradul 33 el! in Carpali exista
"ceva" pe care trebule puna mana cu orice pentru asigura continuitatea dominatia. Romanii
nu trebuie sa l$i faca marl griji pentru ca ne ajuta, de sus, IIfratii" din Confederatia galactid (Contele
Incappucciato, Societatile secrete 5i Confederatia Galactica, "Cosmos", nr, 24, iulie 2009, p. 2), Masonilor Ii
se uneori serviciile secrete americane care lncearca sa dlstruga energia speclfica
neamulul nostru, prin tot felul de idel stiluri de viata (Batiilia pentru Romania, revista "Cosmos" nr. 7,
februarie 2008, p. 2)
6
',.
04/27/2012 Page 84 of 216
omului de azi
8
Revista promoveaza relatlvismul religios
9
, panteismul
1o
, paganismul
11
,
ideea ca fiecare este Dumnezeu
12
, batjocorind persoana Mantuitorului Usus Hristost
3

denigrand Biserica
14
Nu voi insista asupra articolelor care reflect! imaginatia "bogata" a
autorilor. vrea sa atrag atentia insa ea reviste de acest gen sau emisiuni televizate eu
tematica (in special Ia posturile OTV B 1 TV) au deja 0 clientela stabita, ca nu
este yorba de fenomene marginale, ci cil exist! un public interesat avid sa
cunoasca cat mai mult din aceasta pseudo-spiritualitate. Am remarcat, de asemenea,
ciudata increngatura intre curente grupuri aparent distincte, dar care sustin in eseilta
idei, lucru pe care-l yom arata in cele ce urmeaza.
Revista "Cosmos" face reclama caqilor semnate cu pseudonimul Aryana Havah.
Persoana care se afla in spatele acestui nume, aparent medic psihiatru, prefera sa ramana
anonitna pentru indeplini "misiunea mesianica" 15. In Viata pe pdmant.. incotro?
8 Revista "Cosmos", nt. 23, lunie 2009, p. 11: "intoarceti-vli la credintele vostri Sl sli nu fie
rusine cu ei did acestia sunt intrupatl printre vol fac lucrarea ce asumat-o dinalnte de ,
9 Ibidem, p. 18: "Toate dogmele de orice fel otrlivesc omenirea, pentru eli dogma aElevarul"
10 Revista "Cosmos", or. 23, iunie 2009, p. 16: "Cand simtim starl de dlsconfort anxietate trebuie sa
zicem 0 mantrli care incepe cu cuvintele Eu sunt Creatorul Universulul ...Aflrmand sunteti una cu
Creatorul, permitetl energiel acestuia 0 curgere fara care va va curata ptoteja ori de cate orl
este nevoie"
1I Revlsta "Cosmos" nt. 8, martle 2008, p. 4: ,,5li-1 mu1tumim sa 0 slavim pe Malec! Sa ne
cerem lertare de la sufletul el viu sa ne intoarcem la sanul ei iubitor. este la
fel de importanta ca tatlll Creator. Trupurile noastre sunt facute din stn.ictura Maldi, iar spiritul apartine
Tatalul"
12 Revista "Cosmos" nr. 5, p. 14: ,,0 sa vinll 0 trezire in Interiorullnimii fiedlruia, a celor care sunt
pentru aceastli stare. Tn unli din voi deja a inceput. Numiti-I Christ, ceea ce splritul Dumnezeului
din interiorul vostru. Puteti sl-I numiti natura lui Buddha, lui Krishna sau marele spirit"
13 Cecilia David, Viata, familia, anii de taina a lullisus, revista "Cosmos" nr. 9, an 2008, p. 8 unde autoarea
cl ar fl stat in India tlmp de 12 ani ea Malca Domnului ar fi avut fil cu loslf.
14 Revlsta "Cosmos", nr. 23, iunle 2009, p. 18: H5untem singura care permis sa intre in
conflict cu biserica. Nu cu ceea ce ea ea simbol, cI cu indoctrlnlrile acestel Instltutil cu
slujitorll el, creatorl de mlturi false".
15 Aryana Havah, Viata pe pamdnt..incotro? Vlltorul omenlrii al pamantulul 2009-2021, Edltura Orfeu,
2000, p. 8.
7
04/27/2012 Page 85 of 216
Viitorul omenirii # al piimantului 2009-2021, Editura Orfeu, 2000, entitatea Sela Ii
eomuniea fa-ptu} ea in perioada noiembrie 2009 februarie 2010 va avea Ioe al treilea
razboi mondia:1 care va Ineepe eu Statele Unite, Israel, Iran va impliea apoi China (p.
19), ea Ia lui 2012 va fi un "dezastru total", eu inundatH, eutremure, eruptii
vuleaniee. Polul Nord se va topi, nordul Europei va fi sub apa, China va pierde teritoriu,
iar Australia il va dub la, Romania va ramane eu 50% din teritoriu, Casa poporului va
deveni centrul spiritual al Iumii, iar va fi "Noullerusalim" etc.
In Iegatura eu aeeste profetii apoealiptice, care iata, s-au dovedit mincinoase,
autorul Indeamna cititorii Ia pruden, iar 'in aIt loc arata chiar ea informatiile trebuie sa
fie considerate fietiune
l6
Cu toate aeestea, exista semeni de ai care iau carlile de
acest gen foarte 'in serios. Postfata cartii a fost semnata de Florin Sebastian care
arata ca autorul viziune despre viitor indeamna cititorii
gaseasca calea spre "iluminare", oricare ar fi ea: Zamolxe, Buddha sau Zen, sau "orice
tehnica ce rezoneaza cu mintea, flinta sau sufletul fiecaruia
l
' (p. 96).
Florin Sebastian este profesor certificat Theta Healing, 0 tehnica de
vindecare New Age, aflata "pe val" la ora actual a, care se bazeaza pe "eoneetarea la
Sursa" folosireafrecventei cerebrale Theta. Stadiul Theta este un stadiu de profunda
relaxare, 'in care undele cerebrale incetinese pana Ia frecventa de 4-7 cieli/seeunda, este
utilizat in hipnoza. De pe site-ul oficial
(http://thetahealingro.blogspot.coml2009/1 O/ee-este-theta-healing.html) aflam eli undele
theta guverneaza acea parte a mintii aflata intre si Undele theta
intretinand amintirile senzatiile
17
,
16 Ibidem, o. 9, 83: "Trebule atrag atentla ca fiind vorba de vlziunl, ele nu au caracter la
predicatlv. Ele vorbesc despre 0 evolu!ie a pe 0 intre 2009-2012,
cutti cu totii viltorul este deschis ...va rog Il.Ia!1 aceasta carte ca pe 0 fiellune".
17 Metoda Tetha descoperitA de americanca Viviana Stibal, promite, pe parcursul a trei zile,
identificareac rapid! a blocajelor mentale i reprogram area mintii, astfel inclit contientul i subcontientul
sil se alinieze cu obiectivele fiec!ruia. Theta Healing poate ft predata doar de un profesor certificat la unul
din cursurile Viviannei Stibal. AI!turi de Florin Sebastian Picociu, un alt profesor certiftcat este i loan
Mircea Popa, medic neuro-chirurg, ruJa cum se recomand!, ale c!rui cursuri sunt anuntate pe site-urile
esoterice.
8
04/27/2012 Page 86 of 216
oalta carte semnata Ayah Hanah, aflata la mare pret In randul este
Inuaki: reptilianul din, mine, Editura Orfeu, 2000 (retiparitl1 in 2008). Autorul pretinde ca
reda dialogul dintre un copiJ de 7 ani, David, vocea interioara care-i vorbea. cum
afHim din carte, trupul lui fusese preluat de entitatea Agathon, de pe p1aneta Inua
l8

Descrierea planetei lnua, in afarl1 de aspectele ciudate (oameni Cll 3 degete la mana,
coada putemica, piele alba, ochi auriu-violet), este un fet de monde a l'invers, care
reflecta doru1 lumii de azi dupa starea paradisiaca: oameni vegetarieni, ma$ini tara,
combustibil, nu este iama frig n iciodatii, copii care nu se nasc irl" unna actului sexual
(parintii lor lasa material genetic, ll)1tr-un loc special, iar embrionul controlat, de
aceea nu exista bolnavi sau accidente genetice), oamenii nil se cearta, tiu fac crime,
deoarece nu cunosc raul, oamenii nu au haine, ci sunt "racordati la ntatricea universala"
etc.
Existii doua mesaje importante pe care ni Ie transmite autorul. Primul se refera la
rolul ezoteric al Romaniei, 0 tema preferata a New Age-ului autohton: tara noastra ar fi
singura pe planeta cu 7 chakre active, adica 7 centrii energetici, ta care se adaugit doua
tezaure informationale, unul in Bucegi altul In Ceahlau, care 0 ptotejeaza de atacuri
energetice. A doua tema, se refera la faptul ca planeta noastra ar fi colonizata de 0
populatie extraterestra care vrea sa exploateze resursele materiale ale omenirii sa
distruga apoi planeta. cu umana, numiti generic reptilieni,
sunt printre conduc din umbra lumea prin intennediul societatilor secrete. Ei
smpanesc materia, cunosc tainele universului, sunt buni astrologi, influenteaza mintea
umana, vremea, energia, starea sufleteasca.
Cat1ile semnate Aryana Hanah poputarizeaza de fapt 'in Romania teoriile
englezului David lcke (n. 1952), nume foarte cunoscut eelor pasionati de dezvaluirile
legate de eonspiratia planetara (http://www.davidicke.comD. Cele mai importante eaqi
ale sale, aparute In anii 1995-2000, au inceput sa fie traduse in limba romana, la
18 Este maniera in care autorul ce anume I-a determlnat publice vlziunile coplluluL
Entltatea din copil, Agathan, il transmite sa nu il para rau de vaza pe care a spart-o de dlmineata, pe dlnd
Incerca sa Inchida geamul. lata comentariul autorului: "va Inchipuiti ce senzatle de am trait In acel
moment, mai ales ca eram singura care de acel lucru. Tn acea clipa am avut convingerea ca toate
trdirile i experientele lui erau rea Ie" (!7)
9
04/27/2012 Page 87 of 216
Editura Daksha: Secretul Suprern (2006), Copiii rnatricei (2008), Si adevarul va va
eltbera (2009). David Icke, care pretinde ca transcrie mesajele primite de la Betty Shine,
un medium din Brighton (Marea Britanie), trateaza sub,iecte precum: originea, istoria
liniile genealogice ale I1uminatilor, societati secrete, Big Brother, manipularea
razboaielor, politicii , afacerilor, bancilor a media, microcipuri, 11 septembrie
terorism, et.
. Una din tezelesale importante se refera la faptul ca lumea este condusa de 0 retea
de fratH secrete coordonata de un grup, numit Elita globala saulluminatii. provin
dintr-o rasa extraterestra din constelatia Draco, sunt cunoscuti sub numele de reptilieni.
Ei au suprimat spirituala ezoterica; singura care ar putea elibera omenirea
de actual a inchisoare mentala emotionala. Reptilienii sunt cei care Intretin frica,
J,
intoleranta, agresivitatea, deoarece 5e hranesc cu energiile negative ale oamenilor,
asemenea varnp iril or. Printre "reptilienii" contemporani s-ar numara regina MarH
Britanii, George Bush, Hilary Clinton, Tony Blair etc. Trebuie sa spunem ca tema
"reptilienilor" nu este noua, ea fiind evocata pentru prima data de ufolgul Brad Steiger 'in
cartea Flying Saucers are Hostile (1967) transpusa apoi in filme ca: Series V (1983)
sau Invasion Los Angeles (1988).
Conform afirmatiilor unui fost membru MISA, Valeriu guru Gregorian
Bivolaru se simtea tracasat de 0 coalitie formata din francmasoni serviciile secrete
romane de aceea adoptase "teoriile repitiliene" ale lui David Icke
19
Cert este ca site-ul
yogaftSoteric, principalul mijloc de propaganda al MISA, anunta ca David Icke era
la. tabara MISA de la din august 2008. Din pacate, nu am putut verifica
prezenta efectiva a acestuia in Romania. Pe site, se poate gasi un articol despre
"conspiratia reptiliana" 'in Romania
20

19 Vezi articolele lui Valeriu publicate in ziarul "Ziua", 9 august 2008: .. Mecanismele de inrobire
MISA" i " de identitate evadarea" Despre MISA, Pro Lector Dr. Gheorghe Petraru, Secte
neoprotestante 5i noi mi5cari religioase In Romania, Editura Vasiliana, 2006, p. 302-314; Gheorghe
Istodor, M.I.S.A 5i Yoga Tn lumina ortodoxiei, Editura Arhiepiscopiei Tomlsului, Constansa, 2005.
20 http://www.yogaesoteric.neticontent.aspx?lang=RO&item=5314; Mihaela Georghiu, Propagailda
reptiliana pe stratile Bucure5tfului (http://www.YQgaesoteric.neticQntent.aspx?lang=RO&item=4425l
10
04/27/2012 Page 88 of 216
2. Caracteristici ale New Age
New Age este manifestarea contemporana a unei traditii de spiritualitate
altemativa, ale carei radacini merg pana in antichitatea greco-rom ana. Curentul curge ea
un diu subteran, de-a lungul secolelor la lumina odata eu oeultismul
cunoscut sub numele de rosicruciana, francmasoneria secolului a1
XVIII-lea, spiritualismul teosofia secolului al XIX-lea, New-Age-ul contemporan se
mai ales din viziunile lui Emanuel Swedenborg (1688-1772), din spiritismullui
Allan Kardec (1804-1869), din ocultismul lui Eliphas Levi (1810-1875), din teosofia
Helenei Petrovna Blavatsky (1831-1891) antroposofia lui Rudolf Steiner
('din philosophia perenis a lui Rene Ouenon (1885-1951), sau din teoria
coIeetiv'.' promovata de Karl Jung (Anexa 10)21,
Influenta teosofiei a prelungirilor ei, antropozofia arcana, a fost
decisiva pentru New Age. Helena Blavatsky sustinea ea India Orientul in
general contin traditii esoterice, pe care Europa trebuie sa Ie descopere. Teosofia a fost de
altfel, prima care a introdus hinduismul budlsmul in Apus, popularizand in
specialinvi:\tiiturile des pre karma reincarnare. Blavatskaia pretindeaca tot ee a scris in
cat1i1e eii-a fost dezvaluit de fiinte superioare, nertlUritoare, pe care ea Ie
Fratiei Secrete" cu care ar fi venit 'in contact la din Himalaia
22
,
Antropozofia este 0 ramura a teosofiei, infiintata in 1912 de Rudolf Steiner,
Acesta sustinea ca oamenii poseda 'intregul adevar 'intreaga intelepciune universala in
interiorul lor. Impactul antropozofiei se poate urmari pana astazi io dotneniul educational
21 Robert Ellwood, How New is the New Age? in Gordon Melton, Perspectives on the New Age, 1992, p.
59-67; M.E James, us Precurseurs du Verseau, Montreal, 1985; Pro Dan Bildulescu, jmparapa raului:
New Age Originile, istoricul, doctrine Ie # consecintele sale din perspectiva ortodoxa, Editura Christiana,
2001, p. 27-37
22 Despre teo sofie, Encyclopedia of New Religious Movements, ed. by Peter Clarke, Routledge, 2006, p.
564-565; Sarah Pike, New Age and Neopagan Religions in America, University Press, 2004, p.
56-59. Despre Elena Blavatsky relatia ei cu religiile piigane, Robert Hutton, The Triumph ofthe Moon. A
History ofthe Modern Pagan Witchcraft, Oxford, 1999. Autorul se intreabii dacli intemeietoarea teosofiei a
fost piiganli descoperii, In mod surprinziltor, ell ea avea un mare respect pentru rils!ritean (p.
19).
11
04/27/2012 Page 89 of 216
Waldorf) in medicina (anumite terapii bazate pe plante mineralei
3
$coala
arcana, 0 alta armura a teozofiei, a fost fondata. In 1923 de Alice Bailey (1880-1949).
Multe din doctrineleacestei sunt similare cu cele ale teosofiei, inclusiv Invatatura
referitoare la iluminati. Bailey ar fi fost purtatoarea de cuvant al unui maestru
ascendent tibetan, Djwhal Khul, care i-ar fi dictat 19 carti
24
Alice Bailey a vorbit de
intoarcerealui Hristos in "noua epoca" (The Reappearance o/Christ, Lucis Press, 1948).
Acesta va fi tnsa Maitreya, adica un mare invatator mondial,. care va instaura 0 noua
reIjgie mondiala 0 noua guvemare mondiala
25

Mai aproape de zilele noastre, termenul New Age a fost popularizat de best-seller
ul americancei Ferguson;intitulat The Aquarian conspiracy. Personal and, social
transformation in the 1980s (J P Tarcher, 1980). Ideea principala a cartH este ca omenirea
. se afUi "in plina a unei revolutii planetare", ca dupa 0 epoca de obscuritate
violentA, anume "epoca va urma "epoca Varasatorului", epoca adevaratei
eliberari a spiritului. Marilyn Ferguson sustine ca acest curent se impune sub forma unei
conspiratii care a cea mai rapida culturala din istorie. In opinia ei,
adeptii Varsatorului se recunosc prin starea lor de spirit, prin modalitatea noua de a
. percepe raporturile illtre lucruri, printr-o noua In 1975, exact la 100 de ani
23 "Anthroposophy" in Encyclopedia ot New Religious Movements, ed. by Peter Clarke, Routledge, 2006, p.
31-31;
24Despre Alice Bailey, vezi Sarah Pike, New Age and Neopagan Religions in America. Columbia
University Press, 2004, p. 64. In Romania, numele lui Alice A. Bailey a fost legat de Elie Dulcu, editor
traduciUor al unora din cib1ile ei. Bailey a purtat, in anii '30 0 lunga corespondent!1 cO Elie Dulcu caruia i-a
acordat personal permisiunea de a-i publica operele pe care I-a ajutat sa inftnteze Editura RAM Aninoasa
- Gotj. La aceast!1 editutli au aparut eib1ile COrl.1tiinla atomului De la inteleet fa intuipe. Seria aparitiilor
a fost ihtreruptii de eel de al doilea rlizboi mondial. Dupii evenimentele din 1989, Elie Dulcu (Ia acea vreme
tn vreme in varstA de 84 de ani) a reluat seria aparitiilor publicand, la Editura Neuron din cartea
inilierea umana solara (1992). Dupli moartea lui Elie Dulcu, Editura Luana a publicat volumele
Reaparipa lui Christos (2002) Scrisori asupra meditapei oeulte (2004). Alte c!lrti ale lui Bailey au fost
publicate la Editura Cartea Daath, respectiv For You.
25 Jean Vernette, Jesus au peril des sectes. Esoterisme, gnoses et nouvelle reJigioslte, Paris, 1994,
p.176-177
12
04/27/2012 Page 90 of 216
dupii intemeierea "Soeietatii Teosofiee", Ferguson Intemeiaza revista "Brain Mind'
Bulletin", eu seopul raspandirii ideilorNew Age
26

New Age vine eu promisiunea unei noi epoci rezultata din transformiiri
spectaculoase in toate domeniile, nu numai in eel spiritual, prin utilizarea eapaeitatilor
impresionante ale mintii umane. Exist! 0 pleiada intreagii de fizicieni,
biologi, peurologi, antropologi, istorici, medici, care au propus onouii viziune despre
naturii umane. Adoptarea ideilor New Age in mediul !1tiintific a fost
facilitata de faptul ea viziunea sa despre lume fusese de mult insu!1ita prin acceptarea
teoriei evolutioniste alui Darwin, prin atentia indreptata spre puteri spirituale ascunse sau
forte ale naturii, prin dezv'oltarea raspandirea relativismului, prin antipatia sau
indiferenta fata de crediilta
New Age nu S,e prezinta ca 0 organizata, ci, mai degraba, ea un ansamblu

de legaturi fluide intre persoane individuale sau organizatii, intre admiratorii unui gen de
carti sau ai unor site-uri de Intetnet. De altfel, grupurile se dezvolta in retea,
intr-un mod similar intetnetuhii. New Age este 0 stare de spirit, cafe pattunde in tottte
domeniile, intr-un mod insesizabil.
Gordon Melton a fost printre primii care a remarcat "natura amorf'a" a New Age
ului caracterul sau deseentralizat, care deseurajeaza orice incercare de "a prinde"
rni$carea intr-o definitie28. Insa, in ciuda eterogenitatii, in New Age exista 0 serie de
constante. Indreptandu-ne atentia de la 0 la alta, de la 0 revisti\ la alta, de la tara
la tara, intalnim lingua franca, idei referitoare la conditia omului la
cum poate fi ea transformata
29
Astfel, ansamblul de credinte practici New Age poate fi
26Michael York, The Emerging Network. Sociology of the New Age and Neo-Pagan Movements,
Rowman&Littelfield Publishers, 1995, p. 38-52; Bruno Wurtz, New Age. Paradigma holista sau revrajirea
Varsatorului, 1994, p. 33
27 Pontificio Consiglio de la cultura. Pohtifitio Consiglio per iI dialogo interreligloso, Gesu Cristo. Porta tore
dell'Acqua Viva. Una re/less/one Cristiano suI "New Age", I, 3
28 Gordon Melton, Perspectives on the New Age. 1992, p. 6; opinie la Paul Greer, The Aquarian
Confusion., p. 151; Wouter Hanegraff, New Age Religion and Western Culture, p. 1. Despre New Age,
Encyclopedia ofNew Religious Movements, ed. by Peter Clarke, Routledge, 2006, p. 401- 406;
29 Paul Heeias, The New Age Movement. The Celebration of the Self and the Sacralization of Modernity,
Oxford, 1999, p. 2; Michel Lacroix, L 'ideologie du New Age, Dominos Flammarion, 1996,p. 8
13
04/27/2012 Page 91 of 216
reunit in jurul a cel putin trei preocupari principale: largirea contiinlei (un proces
continuu pe parcursul caruia omul trebuie sa devina ca este 0 parte dintr-un
intteg divin), ezoterismul care cuprinde astrologia, vizionarismul, spiritismul alte forme
de comunicare. cu "entiUW ale luminii" (channeling); sincretismul religios in care
predomina tmprumuturi din hinduism, budism, daoistn cu tehnicile lor de meditatie
credinta in reincarnan?o.
New Age de schimbarea paradigmei. "ppoca identificata fortat
cu crel1tinismul, trebuie sa dispara in curand. Era Varsatorului va fi 0 "epoca a Duhului"
va coincide cu era cosmica a luptei finale lntre lumina intuneric a problemelor
nerezolvate. ale planetei (distrugerea ambientului, armament atomic, catastrofe). Este 0
"epoca de aur" in care umanitatea se va reconcilia cu natura (revenire la starea
paradisiaca). Dnii autori New Age cred ca trecerea de la epoca la cea a
Varsatorului va fi brusca, sub semnul haosului cataclismului, altii cred ca va fi
graduala. In multe .. din cartile New Age, autorii prezinta modalitati de a te salva dintr-un
cataclism, anexeaza hat1i cu locurile ferite unde oamenii se pot ascunde pentru a se salvR;
etc.
Unul din autorii New Age cunoscuti, Jose Arguelles, a profetit faptul ca, odata cu
.,
alinierea planetelor din 16-17 august 1987 vor fi zorii New Age
ll
. Este ceea ce a fost
cunoscut sub numele de "convergenta armonica". Mii de adepli s-au intalnit atunci pe
muntele Shatsa, la Machu Picchu in Peru, Chaco-Canyon- New Mexico, Stonehenge in
Anglia, Sedona-Arizona. Del1i anumiti participanti au vazut schimbarile politice de la
30 Wilhelm Danci, "New Age sau Era Varsatorului. Religia in Fascinatia binelui.
postmodernitate, Editura Sapientia. 2007, p. 138-166. Despre sincretismu! religios, Diac. prof.
Vasilescu, Sincretismul relfgios in vremea noastra, ST nr. 3-4 (1967), p. 144-156
311 Wouter Hanegraff, New Age Religion and Western Culture, p. 205; Jose Argt1eUes este un autor artist
mexicano-american, care detine un Ph.D in Art History and Aestethics, autorul unor carti mistice despre
civllizatia maya calendarul mayas (The Mayan Factor: Path Beyond Technology, Inner Traditions
Company, 1987; TUne and the Technosphere, Inner Traditions Company, 2002). EI sustine ell. in 2012
omenirea trebuie sa fie pregll.titll. pentru 0 mare schimbare, 0 tranzitie :tara precedent in urmll.torul stagiu al
evolutiei anume noosfera, adicll. atingerea planetare. Actualmente, ArgUelles este director at
proiectului Noosphere al Foundation's Galactic Research Institute ( http://www.lawoftime.orgl). Vezi
Michael York, op.cit, p. 81-85
14
04/27/2012 Page 92 of 216
anilor 1980 ca efecte ale "convergentei annonice", multi au fost
dezamlgiti. Evenimentul a jucat un rol important In cadrul milenarismului New
Age .
.'.1'
New Age vine de asemenea eu 0 viziune holista (de gr. tot, intreg) sau
integratoare. Prin holism, se accentueaza importarlta leglturii dintre persoana lumea
'inconjuratoare, dintre oameni pamant, dintre lumea In care trliitn alte lumi32.
Holismul New Age arata cl divinitatea creatia sunt inseparabile (panteism). De
asemenea, se promoveazli ideea ca Dumnezeu este 0 "energie impersonalli", imanentli 'in .
lume, 0 energie cosmicli prezenta 'in centrul fiecarei fiinte. Adeptii New Age sustin ca tot
. ce intalnim In univets: animale, oameni, vegetale, minerale, sunt emanatii ale unicei
divine.
In New Age promoveaza ideea de transformare personala, care nu se
rezuma Ia simpla schimbare de ordin inteIectuaI, ci accentueaza faptul ca oamenii trebuie
sa invete sa traiasca aceasta noua paradigma. Expresiile New Age pe care Ie auzim
adesea- "utilizati. puterea voastra creatoare"; "eliberati puterea imaginatiei"; "ganditi
pozitiv", "largiti-va -, sunt puse In aplicare printr-o serie de tehnici care
urmaresc sa provoace modificarea starii de rostirea continua a unor mantre
(invocari cu caracter ritual) care se recitli pana cand cadrele mentale se dizolva; diferite
tehnici de respiratie; calatoria astrala etc. Adeptii New Age ignora faptul ca tehnicile de
alterare a produc efecte asemanatoare celor rezultate din consumul de droguri:
stare de inefabilitate, de modificare a perceptiei timpului, de depersonalizare, de euforie
etc. Explorarea personala In New Age se termina obligatoriu cu descoperirea in sine a
realitatii supreme: DUIrmezeu "Amintiti-va ca sunteti Dumnezeu", este una din
frazele care apat foarte des in discursul New Age. Scopul transformarii personale in New
Age este, a$adar, auto-divinizarea omului.
New Age se prezinta deopotriva ca 0 sinteza religioasa care se bazeaza pe cateva
principii generale. In !primul rand, adeptii Varsatorului sustin ca nu exista nici un fel de
ierarhie lntre religii, ca nici 0 religie nu este superioara alteia. In al doilea rand, ei sustin
ca. faptul religios nu se reduce la simplul monoteism, din aceasta cauza fiind interesati
32 Despre holism, Michel Lacroix, L'ideologie du New Age, p. 34-39; Wouter Hanegraff, New Age Religion
and Western Culture, p. 119-120
15
04/27/2012 Page 93 of 216
mai ales de religiile orientale. In al treilea rand, New Age sustine ca accesul la
spiritualitate se face numai prin initiere ezoterid\. In al patrulea rand, New Age respinge
Biserica institutionala promoveaza spiritualitate de sine, faptul ca fiecare trebuie
descopere autoritatea spiritual a etica in interiorullui. eu toate acestea, curn deja am
amintit, adeptii New Age au cateva locuri pe care Ie considera sacre. Unul dintre acestea
este muntele Shasta din Statele Unite, undese ere de ca s-ar afla ale unor
civilizatii pierdute, ca Atlantida sau Lemuria. Multi din pelerinii New Age care ajung
acolo pretind ca vad lumini misterioase, nori in forma de ingeri sau farfurii zburatoare;
Este una din zonele unde se crede ca se concentreaza mari puteri spirituale
33

Diversele curente sau grupari New Age nu vorbesc de Divinitate in termeni
personali, ci de 0 Forta a vietii, de 0 Energie creatoare, fiind foarte fl.proape de conceptul
hindus de Brahma
34
cum se crede in hinduism, Brahma este forta impersonata a
existentei puterea creatoare a universului, absolutul in care brahmanii cautau sa se
cufunde prin meditatie. Ca flinta absoluta, este totuna cu lumea care emana din el.
Brahma umple turnea turnea se cuprinde in e1
35
Pentru adeptii New Age, Dumnezeu
este un subiect al experientei, mai degraba decat al credintei. Din aceasta cauza, orice
discutie despre natura lui Dumnezeu in New Age se rezuma de fapt la descrierea
experientei personate a intalnirii cu divinitatea.
Adeptii New Age nu vorbesc de persoana divino-umana a Mantuitorului Iisus
Hristos, ci de hristica", 0 stare de iluminare totala, de dragoste compasiune
Ia care trebuie sa aspire toate fiintele umane. Iisus din Nazaret ar fi dezvoltat aceasta
in el, incurajand oamenii sa fadi Ia feI. Multi adepti New Age cred ca Iisus a
atins aeeasta in timpul calatoriei sale in Orientul indepartat ca a devenit unul
din ascendenti", un grup de eHta care se afla in sfera astrala care
oamenii pentru a realiza de sine". Spre deosebire de spiritualitateaNeW Age,
33 Sarah Pike. New Age and Neopagan Religions in America, p. 33
34 Wouter Hanegraff, New Age Religion and Western Culture, p. 183-189
35 Despre brahmanism. a doua faza a religiei indiene. care se intinde intre perioada vedica aparitia
budismului, Diac. prof. dr. Emilian Vasilescu,lstoria religiilor, Editura Institutului Biblic de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Romllne, 1982, p. 205-215. Parintele Vasilescu arata ca este vorba de ,,0
abstractie filosofica ridicata la rangul de zeu" ea din aceasta cauza Brahma nu a putut deveni un zeu
popular, a ramas zeul intelectual, al brahmanilor, p. 207
16
04/27/2012 Page 94 of 216
care proelama ea omul trebuie sa atinga aceasta eristiea" sa realizeze
potentialu\ sau nelimitat, neingradit de notiunea de pacat sau de nevoia de mantuire
36

pune in eentrul sau pe Dumnezeu-Omul Iisus Hristos afirma ea omul,
de individualitatea marginirea lui, poate face re1atiei eu Dumnezeu
personal poate ajunge la indumnezeire (theosis) prin eolaborarea eu harul divino
Formula Srantului Atanasie eel Mare, "Dumnezeu s-a Befit Om pentru ea omul sa
se induthnezeiasdi", rezuma aeeasta ehemare a omului spre a participa tiber $i
Ja viafa divina
37
Unirea eu Dumnezeu nu inseamna dezintegrarea persoanei umane in
infinitul divin, dimpotriva, ea reprezinta implinirea destinului sau in mod liber
personaL Stantul Maxim spunea ca theosis-ul este "imparti1$irea oamenilor din
deplinatatea lui Dumnezeu". Omul este om eu adevarat eand participa la viata divina
realizeaza in el asemanarea eu Dumnezeu; iar aeeasHi participare nu diminueaza in niei
un feJ existenta lui autentie umana, energia vointa lui. Indumnezeirea este
deplina transfigurar
r
a omului de Dumnezeu
38

3. Channeling-ul sau spiritismul New Age
36 "Omul va deveni orlee In interiorul este Dumnezeul aseuns tn spatele omenirii"
(Ghidul lncepatorulu; pentru crearea realitdtfl. a introducere Tn invataturfle lui Ramtha, p. 103);
"Dumnezeu este 0 imagine convenabila In rai, pentru ell atata vreme dlt 1:1 sta acolo, va va pedepsi pentru
,
pacatele voastre ... lar eand vretl fiti mantuiti, vreti eil cineva poata sa va salvete. $titi de ee? Pentru
C!J nu eredeti 0 puteti face voi p. 121).
37 Despre inttuparea Cuvantulul-nEpi Evavl1pw1tryoEwt; TOU IIOl'oU (PG 25, col. i92b)
38 Pro prof. dr. Dumitru St1l.niloae, Trairea lui Dumnezeu fn Ortodoxie, Editura Dacia., p. 153-162; John
Mayendorff, Hristos in gandirea rasariteana, Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romane, 1997, p 228. Bibliografie referitoare la theosis: Diae. prof. dr. Nieola.e Balca, fnwllatura
des pre logosul fntrupat ca paradigma a vietti in teologia apostoliM palristiea, "Glasul
Bisericii", nr. 3-4 (1970); Prof. K. Scurat, fnvalatura Sf Atanasie eel Mare despre indumnezeire,
"Mitropolia Olteniei", nr. 11-12 (1974); Pro prof. dr. loan G. Coman, Aspeete ale doetrinei soteriologiee a
Sf. Atanasie eel Mare, "Studii Teologice". nr. 7-8 (1973); Pro conf. dr. Nicu Hristologia Sf
Atanasie eel Mare in cotextul controverselor ariene post-ariene, Cluja-Napoca, 2003; Mihai Vasile,
Tradilia simboliea a Logosului Editura Punct, 2000, cap. "Ontologia a umanului", p. 52
66.
17
04/27/2012 Page 95 of 216
Unul din aspeetele definitorii ale micarii New Age este fenqmenul eunoscut sub
numele de channeling sau spiritsmul New Age
39
Aa cum se tie, istoria spiritismului
clasic incepe eu Emanuel Sweden borg (1688-1772) care a descris pretinsele sale
experiente spirituale, printre care vizitarea raiului i a iadului indrumat, pretindea el, de
Hristos
40
Spiritismul a fost teoretizat apoi de francezul Allain Kardec (1804-1869), ale
carui caqi se pot gasi i la ezoterice din Romania
41
, i a devenit un fenomen de
masa la mijlocul secolului al XIX-lea in America. Allain Kardee sustinea ca divinitatea
este impersonal a, ca spiriteie evolueaza i se perfectioneaza prin reinearnare, ca planetele
din univers sunt locuite.
Istoria channeling-ului modern in cepe cu Shirley McLaine (n. 1934), 0 cunoscuta
actrita americana, sora actorului Waren Beatty, care, in anii 1980 a descris experiente sale
in mai multe caqi devenite best-sellers-uri internationale: Out on a Limb (Pe varful
stelelor), Dancing in the Light (Dansand in luminii), si It's All in the Playing (Totul este
in interpretare), Sage-ing While Age-ing (Deveni/i in/eiep/i pe miisurii ce trec anil).
La prima vedere, channeling-ul nu este diferit de spiritismul clasic. Spirilismul,apeculeaz&
durerea fireascl a lor cart au pierdut 0 persoani dragl. promite leg6tum. cu eel CAre au plrbit aceastA v1a". pretinzAnd cI poate intennedia convorbiri intre cei vii ,i cej mot1i
i. cad,ul ",edinte1a, .piriti.",". Adeptii Varsatorului sustin ca "se la contiinta universala
mondiala ca, in timpul transei, channeling, 0 alta entitate preia controlui personalitatii
lor. Aceasta entitate poate apaqine unor civilizatii disparute, poate fi 0 entitate
extraterestra sau un ingerete. De asemenea, scopurile celor doua fenomene, spiritismui i
channeling-ul, sunt total diferite. Spiritismul se Iimiteaza la comunicarea cu lumea de
dincolo, cu scopul de a-i mangaia pe cei in viatll care pierdusera pe cineva drag, pe cand
channeling-ul transformarea personala a adeptilor "noii ere". Mai mult, in
39 Despre chanrteling, Jean Vemette, op.cit, p. 98113;. Encyclopedia ofNew Religious Movements, p. 391
392; Suzanne Riordan, Channeling: A New Revelation?, in Perspectives on the New Age, p. 105-126;
Wouter Hartegraff, New Age Religion and Western Culture, p. 2341; Sarah Pike, New Age and Neopagan
Religions in America, p. 24; Massimo Inttovigne, II channeling: uno spiritismo moderno? in CESNUR, Lo
Spiritismo, a cura di Massimo Introvigne, Editrice Etle Di Ci, 1989, p. 35-96
Seraflm Rose, Sufletul dupa moarte. Experiente contemporane "de dupCi moarte" in lumina invCitCiturii
ortodoxe, Editura Sofia, 2004, p. 111115; Sarah Pike, New Age and Neopagan Religions in
America, p. 48-49
41 Cortea Mediumilor, Pro Edltura, 2006 (retlpikitli 2008); Cortea Spirte/or, Ed. Herald, 2007
18
04/27/2012 Page 96 of 216
channeling, entitatile spirituale sunt invocate cu scopul de a dob.ndi controlul asupra
propriei vieti sau a propriei cariere.
a fost definit ca "procesul de a primi informatii de la 0 dimensiune
diferita de cea pe care 0 putem intelege prin simturi.,,42. Pentru ca un fenomen sa se
numeasdi channeling, este nevoie de trei elemente: un canal receptor (medium), 0 entitate
care transmite un ,)1lesaj. In timpul transei, medium-ul se poate afla intr-o stare de
disociere completa in raport cu reaJitatea, pretinz!nd ca nu ce se petrece, sau
se poate afla intr-o transa partiala, traind channeling-ul ca un martor exterior. Exista
cazuri in care medium-ul aude voci care-i dicteaza mesaje spre a fiscrise .sau in care
m!na scrie automat anumite mesaje. In channeling-ul poate fi spontan sau
provocat. in prima varianta, medium-ul este la dispozitia entitatilor care Ii trim it revelatii.
In al doilea caz, medium-ul are controlul asupra fenomenului chiar il poate 'provoca,
folosind anumite tehnici care se pot deprinde prin invatare. in multe cazuri, este vorDa
pur simplu de cum a aratat Dr. Margaret Singer Thaler
43
;
in ultimii ani, librariile ezoterice din Romdnia au publicat 0 serie de "mesaje"
primite prin channeling. Privite In ansamblu, informatiile sunt contradictorii confuze.
Ele se ordoneaza in jurul a doua mari teme ca realitatea este iluzorie (noi,
oamenii suntem cei care ne cream realitatea), respectiv ca sinele nostru este divin cli
trebuie sa ne trezim sa divinitatea noastra. Toate acestea sunt prezentate
intr-un limbaj de iubire de lumina, care Ii pe multi dintre semenii
Exista autori New Age care considera ca channeling-ul este un fenomen universal ce
poate fi gasit in toate religiile,inclusiv la profetii Vechiului Testament. Din pacate,
afirmatii de acest gen au fost preluate de mediul academic
4s
.
42 Jon Klimo, Channeling. Investigations on Receiving In/romatlon for Paranormal Sources, Jeremy Tarcher,
los Angeles, 1981, p. 345
43 Margaret Singer Thaler, Cults in our Midst. The hidden Menace in our everyday Lives, 1995, p.162-163
44 Ghidul fncepatorulul pentru crearea realitGtli. 0 introducere in ;nvdtaturile luI Ramtha, p.179-180: "Va
lubesc. Cum pot face asta? Pentru eli va daruiesc pentru ca sunteti motlvul pentru care m-am
materializat 'In acest fel. $1 ce este de iubit la vol? Ceea ce eu am fost. Sunteti dumnezei ce au uitat In
totalitate. Va aflati Intr-o stare de amnezie, de ultare a divinitatii voastre .... ll salut pe dumnezeul din voi"
Wouter Hanegraff, New Age Religion and Western Culture. Esotericism, p. 26
19
04/27/2012 Page 97 of 216
Unul din textele New Age cu caracter normativ unexemplu clasie de
channeling este Cursul de miracole, aparut in limba romana
46
In 1965, un psiholog
american de origine evreiasca, Helen Schuman, atee declarata, dar preocupata de
fenomene paranormale, pretinde ca a auzit 0 voce care Ii repeta continuu: "Acesta. este un
curs de miracole. Ia notite, te rog". $i vocea i-a dictat ,,0 noua evanghelie". Schuman este
cea care a pus bazele Fundaliei pentru pacea interioara (Foundation for Inner Peace) pe
care au inceput sa 0 frecventeze <Jiferitele grupuri de studiu al cursului. Principalele idei
promovate de Schuman sunt: Dumnezeu este un spirit impersonal; creatia este 0 emanatie
a fiintei sale; omul este un fragment al unicului Fiul allui Dumnezeu; nu exista moarte, ci
credinta falsa in realitatea moqii; lisus Hristos nu a murit pentru pacatele noastre, El nu
este Fiul lui Dumnezeu, ci primul care a avut de sine, fiintiala etc.
Din pacate, multi semeni de ai se incred in vedenii aratari de tot
felul. De fapt, de astazi sunt confuzi nu recunosc adevarurile de credinta
propavaduite de Biserica, in schimb se incred cu "revelatii" de tot felul. Parintele
Seraflm Rose remareR faptul ca experiente "spirituaie" aratarile duhuritor au devenit
poate mai dese astazi'decat in oricare perioada a istoriei iar 0 omenire de
amagit este gata sa primeasca teoria unei "noi ere" a minunilor spirituale sau a unei "noi
revarsari a Duhului Sfant", pentru a explica acest fapt rara sa puna problema daca in
spateie lor se ascund demonice
47

4. Credinta in reincarnare
Ca descendent at gnozei, teosofiei spiritismului, mozaicul New Agecuprinde
credinta despre reincarnare. In acceptiunea orientala a termenului, reincarnarea inseamna
procesul de continue pana ce sufletul atinge 0 stare de perfectiune se
din nou cu sursa lui (Dumnezeu, sau Sufletul Universal, Totul, Infinitul). Conceptul de
reincarnare este strans legat de eel de karma, care se refera la datoria acumulata de un
suflet prin faptele bune sau rele comise in timpul vietii actuale sau a vieti10r trecute.
46 Jean Vemette, op.cit, p. 108-110; Suzanne Riordan, Channeling: A New Revelation in Perspective son
the New Age, p. 116-118; Wouter Hanegraff, New Age Religion and Western Culture, p. 37-38; Cursul de
miracole a fost editat de ..Fundalia pentru pace iiiuntricii"( 2008), la prelul de 185 RON.
47 Serafim Rose. Sufletul dupa moarte, p. 79
20
04/27/2012 Page 98 of 216
Existenta noastra actuala, fericita sau nefericiHi, statutul nosttil social ar fi rezultatul
"\
vietilor noastre anterioare
48
.
Adeptii teoriei karmei lfu pot sa justifice lipsa amintirii presupuselor vieti
anterioare. Daca in aceasta viata ne aflam ca sa platim karma din vietile anterioare sa
"invatam lectia" pentru a evolua, cum sustin ei, atunci cum se face ca nu ne amintim
de faptele vietilor anterioare pe care platindu-le se presupune ca ne instruim? Pentru a se
acoperi acest gol, se recurge la calatorii in vietileanterioareprin intermediul
hipnozei.
Regresia hipnotica, ca metoda I?oderna de a demonstra reincarnarea, consta in
aducerea subiectului in stare de transa, intoarcerea lui in timp cu cateva zeci sau sute de
ani, cerandu-i, in timp, sa descrie toate experientele pe care se presupune ca Ie
traverseaza
49
Conform studiilor "am intirile JI fmprospatate prin hipnoza sunt
dependente de existente fa momentuf respectiv. La hipnotizarea unor grupuri
de pacienti care vorbeau de experientele lor anterioare, s-a constat ca tot ceea ce au relatat
ca fiind viata trecuHi erau Scene dintt-un roman citit cu mult inainte, dintr-un film
vizionat anterior sau pur simplu erau colaje din experientele unor prieteni sau
, Exista Ynsa cazuri in care anumite persoane, de regula copii, fumizeaza
detalii despre persoane din trecut, dintr-o cu totul alta arie geografica,
informatii pe care nu Ie puteau afla in mod Uncori, aceste infonnatii se
dovedesc adevarate in urma investigatiilor, iar acest lucru Ii pe multi semeni de-ai
tacandu-i sa creada In reincarnare.
Esteo mare diferenta intre conceptul de relncarnare, cum a fost el dezvoltat in
Orient eel promovat de New Age, care ne-a parvenit prin filiera teosofica
antropozofidl. Pentru Rudolf Steiner relncarnarea a fost unul din subiectele preferate.
Steiner avea de altfel 0 viziune particulara despre Intruparea Mantuitorului Hristos,
sustinand ca El asuma rezolva in Persoana Lui consecintele cosmice ale tuturor
noastre, EI da fiecaruia forta necesara pentru a infrange povara karmei sale
50

Helena Blavatsky a fost cea care a popularizat acest concept in Occident, incluzandu-l in.
48 Emlllan Vasitescu, Istoria ReJigiilor, p. 209-201; Jean Vernette, op.cit, p. 113-122 .
49 Pro prof. dr. Gheorghe Istodor, M.I.S.A Yoga In lumina ortodoxiei, p. 100-101
so Jean Vemette, op,cit, p 116-128; p. 145-146
21
04/27/2012 Page 99 of 216
al sau Theosoflcal glossary (1892). Exprimata in tenneni New Age, relncamarea este
acea credinta menita sa-l faca pe om ca este 0 parte din cosmos, ca fiecare om
este doar 0 za a 1anlul,..i vietii, ca energie omul toate fiinte1e vii din
jurullui. Trairea unei noi vieti pe pamant nu mai este eonsiderata 0 a pedepselor,
ca In hinduismul budismul clasie, ci 0 de progres tiber asutnata, 0 noua treapta
spiritual a de Imbogatire In adevarurilor eterne.
Varianta apuseana a teoriei reincarnarii, in contradictie cucea asiatica, nu
nimicirea vietii, nici .,eliberarea" din ciclul vietilor mortilor succesive, ci
daruirea de "noi posibilitatp' prin reincarnarisuceesive, astfel incat sa poata fi satistacute
toate dorintele care nu au fost satistaeute in aceasta viata. Adeptii occidentali ai teoriei
reincarnarii cred ea ceea ce doresc acum 'in aceasta viata nu dobandese, cu siguranta
vor dobandi 10 vietile anterioare.
Biseriea Ortodoxa respinge ferm doctrina reincarnarii, aratand ca ea creeaza 0
separatie artificiala Intre trup suflet, ea neaga invierea trupurilor, ca minimalizeaza
mantuitea ca ignora unicitatea persoanei in ereatie. Relncarnarea arata ca trupul uman
are 0 importanta seeundara, de vreme ce doar sufletul mortii.
Reincamarea anuleaza Providenta divina necesitatea intruparii Cuvantului lui
Dumnezeu, a lertfei a Invierii Sale. Un care crede in reineamare nu poate crede
tn Intruparea Fiului lui Dumnezeu, care a luat trupul omenesc cu toate slabiciunile lui. De
asemenea, eine sustine credinta in relfl(;arnare, mai poate crede In [nviere. Mantuitorul
Iisus Hristos S-a sculat din morti cu trupul Sau transfigurat, S-a aratat apostolilor,
S-a lasat atins de ei
51
Dadi oamenii ar putea atinge perfectiunea prin relnearnare, atunci
51 .. Vine ceasul 'in care toti eei din morminte vor auzi glasul Lui, vor cei ce au lcut bune spre
Invierea vietii, jar cei ce au lcut rele spre invierea osandirii" (loan Y, 28-29); "Jar cA
Hristos a Inviat din morti, cum zic unii dintre voi cA nu este invierea mortilor? DacA nu este invierea
mortilor, nlei Hristos n-a inviat. l?i dacA Hristos nu a inviat, zadamicA este atunci noastrA,
zadamicll credinta voastra .... Dar acum Hristos a inviat din morti, fiind ineepll.tutll. celor adormiti. ell. de
vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un Oin invierea mortilor. Cilci precum in Adam toti
mor, in Hristos toti vor invian (I Cor. XV, 12-22); "Dar dacll. va zice cineva: Cum inviazll. mortii? l?i
cu ee trup au sll. vin!!.? Nebun ce Tu ce semeni nu d!!. viatll. dacll. nu va fi murit. eeea ce semeni nu
este trupu1 ce va sA fie, ci graunte gol .... este invierea mortiJor: se seamll.nll. intru stricaciune, inviazll.
22
04/27/2012 Page 100 of 216
harullui Dumnezeu nu ar mai juca nici un rolln ma.ntuire. (Efeseni II, 8-10). Omul care
crede In reincarnare considera ajunge singur la mantuire, nu mai are nevoie de Hristos.
Pentru trupul omenesc nu este 0 temnita a sufletului, ci biserica
a Duhului Stant. Viata nu este 0 pedeapsa sau 0 condamnare pentru fapte1e vietilor
zise anterioare, ci un dar al lui Dumnezeu. Moartea nu este izbavire, ci rasplata pacatului
a fost Ingaduita de Dumnezeu "pentru ca rautatea sa nu fie de moarte,,52. Acum, in
se viitorul nostru Dimpotriva, altemativele spirituale care
propovaduiesc relncamarea Ii adorm pe oameni Ie tagaduiesc 0 multime de
posibilitati de satisface patimile lor, rara Insa sa mai trebuiascl1 sa dea
vreodata pentru ele
53

Multi adepti New Age cred ca Ma.ntuitorul Hristos Biserica prirnelor secole a
invatat relncamarea, dar Sinodul de la Niceea a respins aceasta doctrina
54
In realitatea,
:
Sinodul de la Niceea, ale carui documente au fost cercetate cu acrivie de istorici, teologi
filologi, ale acte au fost publicate, nu a abordat problema reincamarii. Mai
mult, adeptii reincamarii incearca sa ancoreze in Sfanta
cateva texte biblice invocate de sustinatorii reincamarii: vindecarea orbului din
(loan IX, 2-3), cuvintele Mantuitorului care a spus despre Srantul loan
. Botezatorul ca este Ilie, cel ce va sa vina (Mt. XI, 11-14), convorbirea cu Nicodim (loan
III, 3). In Epistola Evrei IX, 27-28 citim dar ca omului ii este dat sa moara odata,
iar dupa aceasta vine judecata: ,Si precum este randuit aamenilar ,a data sa maara, iar
dupa aceea sa fie judecata, tat a,Ja, Hristas, dupa ce a/ast adus a data jertfo, ca sa ridice
intru nestriciiciune" (I Cor. XV,12-42); "Eu cl\ Rl\scumpl\rl\torul meu este viu cl\ EI, in ziua cea de pe
urml\, va ridica iar aceastl\ piele a mea care se destraml\" (Iov. XIX, 25)
52 Molitfelnic, E.I.M.B.O.R, 2006, "slujba inmormantarii mlrenllor"(prima rugliclune de
dezlegare), p. 234
53 Oespre teoria karmei a reincarnl\rii, Arsenie Vliangoftis, Ereziile contemporane- 0 adevarata
ameninfare, Editura "Evanghelismos", 2006, mai ales referatul prezentat la al IX-lea Congres
Panortodox al Delegatilor Bisericilor Ortodoxe ale Sfintelor Mitropolii pe teme referitoare la erezii secte,
Evia 8-13 octombrie 1997 (p. 107-131)
54 Wouter Hanegraff, New Age Religion and Western Culture, p. 321
23
04/27/2012 Page 101 of 216
pacatele fnultora. a doua oara fora de pacat Se va arata celor ce cu staruinla il
. spre fnantuire'ss.
Sfantui Irineu de Lungdunum condamna 'invatatura care spune ca sufletele
primesc din cand In cand mai multe trupuri. In cartea sa numita Combaterea $i nimicirea
$tiinlld cu nume mincinos, cunoscuta ca Adversus Haereses, arata cit cum fiecare
dintre noi propriul trup, tot astfel are propriul suflet. De aceea, atunci cand se
va completa numarul pe care (Dumnezeu) I-a randuit de mai inainte, toti cei care
au trecut prin viata (a caror nume s-au scris in Cartea VietH) vor invia avand propriile lor
trupuri suflete, cu care au binepUicut lui Dumnezeu. Iar cei vrednici de osanda vor
merge in iad avand propriile lor trupuri suflete; cu care s-au Indepartat de
harullui Dumnezeu. Tot In aceasta lucrare, el a alcatuit un canon al Noului Testament, in
care nu se regasesc scrierile apocrife ale gnosticilor, care propovaduiau reincamarea.
Sffintul Trineu era ucenicul Sffintului Policarp, episcopul Smirnei, care la randul Sall
fusese ucenicul Sffintului Evanghelist loan. Daca intr-adevar invatatura despre
reincarnare ar fi fost propovaduita acestui cere restrans, amandoi ar fi primit aceasta
'inva\atura ar fi considerat-o adevarata.
Am fost sa constat ca, potrivit anchetelor sociologice, in anul 2000, 28%
din populatia Romani,ei credea 'in reincarnare. Este unul din cele mai mari procente din
Europa, fiind doar de Tarile Baltice, aeolo peste 30% din populatie crezand in
retncamare (Anexa 3). Mi se parea 0 invatatura atat de straina de credinta
ortodoxa, de cultura mentalitatea poporului roman, incat era imposibil ca ea sa fie

Motivele care li determina pe semenii sa ado pte aceasta credinta pot fi din
cele mai diverse. In primul rand, este yorba de un trend spiritual: omul secularizat cauta
pur simplu credinte "Ia moda" care sa inlocuiasca vechile sale credinte convingeri. In
al doilea rand, aceasta credinta pare sa ofere un atidot pentru frica in fata mortH, a
chinurilor a lumii. Aparent, moartea este privim eu mai multa
seninatate deoarece se considera doar 0 treeere la alta viata, pe acest pamant, iar notiunea
SS Alte versete biblice care resping ideea de reincarnare: Facere III, 19; Psalm CXLI, 4; Eel. III, 19-20; Eel. XII,
7; Mt. XXV, 46; I Cor. XV, 42-55; Evr. IX, 27-28. Vezi de asemenea, Pr. prof. dr. Gheorghe Istodor, M.I.S.A
Yoga in lumina ortodoxiei, Edltura Arhieplscopiei Tomlsulul, Constanta, 2005, p. 93-114
24
04/27/2012 Page 102 of 216
de iad este desfiintata. Chiar sraqitul lumB nu mai este privit cu teama, de vreme ce
universul este ciclic.
Din pacate, Biserica nu a insistat sa lamureasca adevaruri referitoare la destinul
ultim al omului al universului acest lucru a creat 0 acceptarea credintei
in reincarnare. Biserica trebuie sa se pronunte explicit in aceasta privinta sa arate
care cred in reincarnare faptul ca astfel se rup de Hristos devin, intr-un mod
insesizabil, fiii ai "Noului Ev" al apostaziei.
5.Concluzii
New Age de cateva decenii, un mare succes in Europa. Influenta sa este
in in fostele state comuniste cum s-a vazut, el Romania.
Succesul sau se datoreaza caracteristicilor sale vagi, lipsei la 0 institutie
sau 0 dogma, precurn numeroaselor sale ramiftcatii, capabile sa satisfaca toate
gusturile
56
. New Age se inftltreaza insidios in toate domeniile, prin mijloace aparent
inofensive, de la universitati pana ia domeniul economic, politica, ecologie, drepturile
omului, lupta impotriva foametei inechitatilor. In cadrul curentelor New
Age se face propaganda pentru non-violentfi, pace, sanatate, salvarea planetei, stH de
viata sanatos, cultivarea tara chimicale, excluderea armelor nucleare, lucruri care Ii
pe multi Sub aparenta de pace dragoste pe care par sa 0 transmita
mesajele new-age-iste se ascunde de fapt ambitia construirii unei noi "epoci de aur",
contrara
Daca privim cu atentie, observant ca principiile New Age nu sunt altceva decat
promisiunile amagitoare prin care protoparintii au fost indemnati la neascultare in
gradina Edenului. $arpeie i-a spus Evei: "Nu Yeti mud", iar New Age aftrma ca in fiecare
om exista ceva etern care are posibilitatea sa se reproduca ia inftnit in noile corpuri care
se reincarneaza. $arpeie a spus de asemenea: "Vi se vor deschide ochii Yeti
binele raul", iar New Age arata ca in ftecare om exista un ochi interior pe care
practicile de meditatie psihotehnicile 11 ajuta sa se deschida, astfel incat el sa atinga
56 Franc Rode, Ideologie religiose e visionft cristiana di Dio in Europa, in 11 destino dell 'uomo secondo i
cattoUci e secondo Ie sette, Gruppo di Ricerca e Informazione Socio-religiosa, Leumann, 1991, p. 123-1j2
57 Pro dr. Dan Biidulescu, op.cit, p. 21
25
04/27/2012 Page 103 of 216
suprema. In sfaqit, tehnicile de dezvoltare a potentialului uman reflecta cea de
a treia promisiune a "Veti fi ca Dumnezeu", prin care omul crede ca atinge
perfectiunea divina, se autodeifica. Ademenit ca protoparintii de nadejdea falsa ca va
deveni dumnezeu, omul este condus in mod tragic la autonomie fata de Dumnezeui
chiar la razvratire impptriva voii lui Dumnezeu
58

APENDIX
Idei practici New Age
Totul este Una
Totul este Dumnezeu
Ornenirea este Dumnezeu
Dumnezeu este 0 forts impersonaia
Natura i1uzorie a materiei
Relncarnarea
Largirea
Schimbarea paradigrriei
Transformare personala
Identitatea omului cu Dumnezeu
Revelatia continua a entitatilor din alte dimensiuni ale universului
Practici oculte
Vegetarianismul sanatatea holistica
Sincretistnul religios
58 Arsenie Vliangofiis, Ereziile contemporane- 0 adevarata ameninlare, Editura "Evanghelismos",
2006, p. 25-27
26
04/27/2012 Page 104 of 216
68 Njcolae Achimeecu
.
adreseaza totdeauna lumii ereaturale
Creatorul, lumii lui
-de aiurea, raf;ionalist sau materialist in convingerile sale interioare
nu face deeat sa ineerce sa impaee teoria evoluf;ionista eu te080&
evolutionista.
21
Oeultismul teosofie se
creaturii in sme, ci nu lui Dumnezeu
Dumnezeu. Mai precis, teosofia se plaseaza in afara experientei
religioase in afara lui Dumnezeu.
2. Antroposofia
2.1. Istorie
. "Soeietatea antroposofica", intemeiata in anul 1913, este foarte
strans legata, in aparif;ia fJi evolutia ei, de viata opera lui Rudolf
Steiner.
R.. Steiner s-a nascut la 2.7 februarie 1861_in oraljelul Kraljevec
de la granita Imperiului aus'tro-ungar -dhiVremea aeeea. Trei Bunt
traBaturile principaJe care I-au mareat pe t8.narul Steiner inca din
anti copilariei sale. In primul rand, acesta manifesta multe trairi cu
un earaeter ca E;i relatii cu slllte_ale celor decedaf;i ale
naturii. In 81 do ea rand;"se remarca atraet;ia sa foarte puternica
fata de catoliciem. dar mai ales fata de limba latina c:u1tica i cult in
general.
22
Oa treia trasatura esentiala a constituit-o interesul sau
mare fatA. de fJtiintele naturii i Astfel, el eonsidera ca
geometria reprezintA argumentul fJi justmearea acelor "lueruri
invizibile", intrucat "eu ajutorul geometriei se poate cunoate tot
ceea . ee doar sufletul experiaza, prill propriile sale forte i
capacitap"; prill intermediul ei, spune el mai departe, se simte
indreptapt sa vorbeasea in aceeafJi masura despre lumea spiritualii
traita de el insufJi E;i de lumea materiala, simtuala.
23
De altfel, inca
din perioada anilor de R. Steiner s-a straduit sa demonstreze
unitatea aeestor doua lumi. In acest sens, el pretinde ea i-au fost de
.... ... , .,." .....
21 Vezi N. Berdjaev, Der Sinn des Schaffens. Versuch einer Rechtfertigung des
Menschen, Tiibingen, 1927, p. 330 sq. j
22 R. Steiner, Mein Lebensgang, mit einem Nachwort hrsg. 'von Marie Steiner,
Domad}, 1983, pp. 21-22.
23lbidem, p. 17.
NOl7e mi!jcsri religioase
69
mare ajutor mai ales operele lui Hegel, fJi scrierile
morfologice ale lui Goethe. .
Pentru a putea edita intreaga opera a lui Goethe in domeniul
tiintelor naturii, in anul 1890, R. Steiner se muta de la Viena la
Weimar, unde va incepe un nou capitol in viat;a sa. Aici are
posibilitatea de a cunoafJte ,0 serie personalitat;i foarte influente
din sfera vief;ii sociale i tiintifice. In acelai an, la Facultatea de
filosofie a Universitaf;ii din Rostock, il;;i depuneteza de doctorat i
devine doctor in filosofie en 0 Iucrare avand ca tema teoria ..
eunoaterii. Luerarea a fost dupa aceea publicata sub titlul Adevar
tiintd (1892). ,
Pe langa editarea aeelor lucrari ale lui Goethe, R. Steiner
eoordoneaza i editarea lucriirilor unor clasici (Schopenhauer, Jean
Paul, Wieland, Uhland). De asemenea, el insui scrie cateva lucran,
dintre care cea mai importanta este Filoso/ia libertdf.ii (1894). De
fapt, aceasta ultima lucrare este inaintata de catre Steiner
Faeultaf;ii de filosofie a Universitaf;ii din Jena ea Iucram de
uentr
u
Q J;:ariera univetSitara. Ea a fost insa respinsa e catre
Universitate, aa ineat intent;ia sa de a deveni profesor universitar a
fost compromisa pentru totdeauna.
Dupa ce i in incercarea de a ocupa un post in
redactia-feuilleton a unui eotidian vienez, R. Steiner preia in anul
1897, impreuna eu O.E. Hartleben, editarea unei reviste de
literatura. Revista aeeasta, pe care 0 va conduce pana in 1900, se
intituleaza "Ma azin entru . ratura". Pentru a 0 conduce, in anul
1897, se muta de Ia Weimar a -erlin unde in 1898 cunoate 0
vaduva foarte bogata, {\Dna Eunike, cu care se casatorete.24
Urmeaza in continuare primele sale contacte cu teosofia, cand 0
pe Marie von Sivers, casatoria sa treeand intr-un plan
secundar. Marie devine cea mai apropiata colaboratoare i
confidenta a sa, iar dupa ce Anna (Steiner) moare in anul
1911, in 1914 se va casatori cu aceasta. Inca inainte de aceasta a
doua casatorie, are loc convertirea sa la teosofie, absolut
surprinziitor pentru toti prietenii l1i colaboratorii sm. In urma
eatorva prelegeri tinute in c.5isa contelui Brockdorf fji a altor cateva .'.
contaete ulterioare, R. Steiner accepta funcp.a de _secretar general al A
noy.-infiintatei ,!ec@ a Aceasta misiune II
..
24lbidem, pp. 277.278.
04/27/2012 Page 105 of 216
70 71
Nicolae Achimescu
o preia impreuna cu Marie von Sivers. Totui, nu dupa multa
.vreme, datorita incercarilor sale de a transfera accentul de pe
tf\ qmduisto-budista, agreata de A. Bessant, pe 0
I \ hristosofie sui generis, despre care vom Ipai incolo, este
-- dill Societatea teosofica in anul @. In an
intemeiaza antrgpQsofica, fiind urmat de cei mai multi
dintre teosom germani. .
Chiar in anul fondiirii noii societati, R. Steiner incepe
construirea cl,aditiiC@trului mondial al antropo!,ofiei, cunoscut sub
numele de Goetheanum. la - Elveti,a. In mare, cladirea a
fost terminata inainte de izl:mcrurea primului razboi mondial.
Amenajarea interioara s-a Iacut in timpul anilor de razboi, in chip
\S;iudat, cu participarea inclusiv a colaboratorilor din acele tari aflate
L nflict. Inaugurarea oficiala a centrului a fost Iacuta in anul
920.) Aici ii va incepe activitatea "Universitatea Libera pentru
ru:nta spirituala". Jnsa, chiar in noaptea de
aceasta constructie artistica din lemn cade cpr-ada unui incendiu,
fund distrusa in totalitate. Comunitatea antroposofica este marcata
profund de acest eveniment, fapt ce il determina pe discipolul i
biografullui R. Steiner, IludolfMew, sa scrie despre 0 aa-numita
"proba de foc" a Societatii antroposofice, similara cumva "probei de
foe" pe care trebuie sa 0 treaca orice novice pe parcursul initierii
sale oculte.
25
R. Steiner nu va mai putea asista la reconstructia celui
de-al doilea 'Goetheanum. Reuete doal" sa intocmeasca
cla9i!ii din beton, in locul celei initiale din lemn, dup& care moare.
In paralel cu ridicarea noii cladiri a centrului mondial al an
troposofiei, se constata 0 anumita sectarizare a Societatii antro
posofice, evidenta pana astazi. Sub impactul prabuirii societatii
secolului al XIX-lea intr-un razboi cu urman imprevizibile mai
in ainte , R. Steiner dezvolta sau schiteaza conceptul unui nou tip de
societate. in viziunea sa, contradicthle de genul capitalism-socialism
trebuie depaite. Astfel, el pledeaza pentru instituirea unei
tri<;limensionale", aa inc at cele trei domenii, politica,
economia i cUltura sa devina independente. Dei fondeaza 0
aceasta gasete
totUl suficlenta rezonanta, datonta hatiJ]urilor revolup.onare de
25 R. Meyer, Rudolf Steiner. Anthroposophie: Herausforderung im 20
Jahrhundert, Stuttgart, 1978, p. 188.
Noile
dupa 1919. Mai tarziu, anumite fundatii antroposofice, cum ar fi
Waldorf, ciimine etc., vor incerca sa puna in practica acest
tip de structura, .
Imediat dupa sfaritul primului razboi mondial, R.
Steiner fondeaza prima .coalii Waldorf, finantata de catre-a:aeptul
sau Emil Molt. 'proprietarul fabricii de tutun WaldoIi din Stuttgart.
Initial, aceasta a fost intemeiatapentru copiii angajatilor fabricii.
Asemenea tuturor colilor Waldorf paua astazi, aceasta coala
aplica 0 pedagogie dezvoltata de insuli\i R. Steiner, structurata pe
acestllja despre eyoluPfi..omului.
Datorita conflictelor interne apiirute intre membrii comunitatii
antroposofice, R. Steiner obligat sa desfiint;eze Societatea
antroposofica i, in sa intemeieze 0 noua societate, li\i
1
anume generala antroposofica", pe care 0 va conduce el
acestui fapt, dupa moartea sa, survenitii la-.3Q..
martie 925 j)ornach, vor continua toate aceste dispute interne in +
interior . comumtatii. Nu se cunoali\te nici astazi cauza mortii sale,
dei anumiti adepti sustin cii ar fi fost otravit.
26
Succesorullui R. Steiner I? conducerea Societatii antroposofice
a fost numit Albert Steffen. In Germania, intre anii 1935-1945,
antroposofia a fost interzisa. In prezent, alaturi de Dornach,
antroposofiei este considerat orali\ul Stuttgart. De prin anul 970)
mai ales in randul tinerilor antroposofi, a apiirut un
de la premisa
trl enslOn!iIEfSocthle a lUl Sterner, aceste cercUTI Juvenile, aflate
partial in competitie, ii desIaoara activitatea in special in
domeni ul politico-social-ecologic.
27
26 Vezi J. Badewien, Anthroposophie. Eine kritische Darstellung, Konstanz,
1988, pp. 30-31.
27 H. Reller, M. Kiessig (Hrsg.), Handbuch. ReligiOse Gemeinschaften,
Freikirchen, Sondergemeinschaften, Sekten, Weltanschauungen,
Missionnierende Religionen des Ostens, Neureligionen, Giitersloh, 1985, p. 390.
04/27/2012 Page 106 of 216
72
Nicolae Achimescu
2.2. Doctrina
, 2.2.1. Antropologfa
Antropologia I]i cosmologia antroposofica se allii intr-o relatie de
interdependenta, data fiind convergenta existenta a macrocos
mosului I]i microcosmosului. Sferelor cosmice Ie corespund diferitele
corporale care, la fel ca in antropologia indiana,
nucleul sau eenta personaMcJatma). Terminologia antroposofidi
este similara celei teosofice, care insul]it 0 parte dintre
denumirile indiene, in vreme ce alte notiuni au primit 0 semnificatie
proprie. TotUl]i, R. Steiner nu vorbel]te despre atma. R9.manand
consecvent conceptului apusean de supraevaluare a individualitatti
gmului, el se contrapune conceptului budist de dezindividualizare.
In conceptia sa despre 0 "viata pamanteasdi ciclica", trei sunt
corp orale care inf'al]oara eUI spre' exterior. Este yorba,
mai intm, de truJl.ul astral, al]a-numitul sediu al poftelor I]i
patimilor, deasuPra caruia se plaseaza trupul eteril; care cuprinde
in sine temperamentele fji trasaturile de caracter, I]i in cele din
urma trupul Jjzig. Aceasta concePtie ili\i lasa amprenta asupra
modului in "care trebuie educat copilul l'}i asupra pedagogiei in
general:. in primii apte ani de viatllLse tr\illul fizic, . de
la 7 Rima la 14 an.Lte!Ilperamentulli\i9S!..acter\Jl ;nI ul eteric iar
intre 1.4-21 ani pofte e l'}l pat! e tru . Finalitatea vie1;ii
omului nu se reduce, insa, la aceasta, ei consta in evolutia eului I]i a
dimE,(nsiunilor spirituale superioare.
28
rJ) In viziunea lui Steiner, gupul fipie3ace legatura dintre ,QID l'}i
domeniul roineralic: el eSte tot ceea ce apare ea vizibil, perceptibill'}i
cuantificabil in om. EI nu se poate conserva, nu poate supravietui
rara 0 legatura cu alte domenii sau structuri fiintiale superioare.
Toemai de aceea, cand acestea il parasese, la moarte, el se
, dezintegreaza.
. 1!upul eteric ar putea fi definit l'}i ca trup al vietti, intrucat aici .
b' li au sediul functiile vitale, cum ar fi metabolismul, respirapa etc.
Acesta illeaglfpe 'om de
Ow,
28 Cf. R. Steiner, Die Theosophie des Rosenkreuzers, Dornach, 1962, p. 30.
Noila religiossa 73
($') Urmatoarea structura superioara a fiintei umane 0 reprezinta,
dupa cum am spus, trupul astral_sau trupul care-l pune
pe om in legatura eu dpmeniUl animaL Aici, ,. eont;ltiinta eate
asemanatoare unui somn plin de vise, 0 stare in care apar imagini,
dar nu imagini ale unor obiecte, ci simboluri. Foarte prezente in
aceasta structura sunt diferitele afeete, precum iubirea l'}i ura,
mama, teama E}i groaza, ca E}i instincte t;li impulsuri interioare.
I
Totw;li, I:tuetura . ., care doar omul 0
pnmeE}te pe pamant, 0 reprezint eul, Aceasta il face,
practie, pe om sa fie om t;li sa se sOOm om, candu-i legatura cu
t;!! d;i.yjIl. acesta coboara de undeva din sferele
spirituale" se l,incarneaza", l'}i nu face acest lucru doar 0 singura
data, ei ?e... nl31 mtlIte ori pe parcursul evolutiei sale. Domiciliul sau
este in Iumea spiritelor, de fiecare data se intoarce aeolo in
intervalul dintre reincarnari, aici ocupa locul cel mai de jos in
randul fiin!llor sEJrituale. Steiner prezinta, in acest sens,
ehiar 0 succesiune ierarhiea detaliata a fiintelor spirituale, pornind
de la .J.pgeti pana la heruyimisi serafimi.
Daca ee1e trei structuri fiinj;ia!e inferioare
. astrall sunt motenite de catre copii de la parinji 'e '. in sehimb
coboara de fiecare data., la 0 noua natere, pe paman din sferele
spirituale, respeetiv patrunde in planul fizic, 1!llde va fi
intrun noucorp. Doar omul inzestrat cu un eu, cu 0 eontiinta i
individualitate este responsabil pentru faptele i acti,!ni1e sale,
pentru ca eul este cel ffigduce i acumuleaza karma. Impovarat
de aceasta karma, de bilan.@ pitisininus 8I mtregii vieti, eul actual
ya fi obligat sa se reinearneze mai tarziu, primind 0 noua existenta.
In fapt, bilantul existenteL linterioare configureaza existenta
aetuala. 29 ' .

- Karm--;;' prestabileli\te, in mod evident, eondi1ii1ecadru pentru
existenta viitoare, aptitudinile, capaeitatile t;li predispozitiile, dar I]i
f
I'
anumite nenoroeiri, cum ar fi boala, handieapul sau ehiar moartea
prematura. Prin urmare, destinul omului nu este nici opera
t hazardului l'}i nici luerarea Dllmnezeu, ci gonsecinfal.lnei
r..
, Y x:ationalitati stricte,.,!J: u!lui a unei relatii
;
lj ... cauu C<
!
I,
29 Cf. R. Hummel, Reinkarnation. Weltbilder des Reinkarnationsglaubens und
das Christentum, Mainz-Stuttgart, 1988, p. 91.
04/27/2012 Page 107 of 216
74 75
Achimescu
. totw;i aceasta realitate nu poate fi perceputa decat prin intennediul
,,!jintei spirituale", prin mijloace "suprasenzoriale". Pentru cei din
afara sferel antfoposofice, in schimb, karma nu este altceva decat 0
fictil}Ile,o fictiva de ordin cosmc".30
IR
In acceptiunea lui Steiner, tot raul asumat acumulat de
cineva pe parcursul unei existent;e sau, alteia trebuie ispisit,
consumat pe parcursul existentelor ulterioare. Nu exista nici un
Dumnezeu ispal2itor sau iertator, de unde rezulta ca antroposofia se
inscrie pe linia acelor mit;lcan religioase care propun eliberarea sau
mantuirea omului prin sine insUEii.31
::..a
-1
2.2.2. Cosmologia :,i evolupa omului
R. Steiner refuza sa atribuie lumii un inceput.
32
De aceea, 0
eventuala intrebare privind problema creatiei devine inutila. De
asemenea, cosmogonia lui Steiner nu nici un SIarl;it.
Astfel, lumea nu parcurge un traseu dinspre inceput spre un sfarl]it,
determinat de Dumnezeu Creatorul, al]a cum se intampIa in
crel]tinism. Cosmologia lui Steiner este similara mai degrabA unei
spirale+ in cadrul careia, in permananta, se dezvolta noi lumi, care
se contopesc, se separa I;i insumeaza in ele insele fiin s irituale
atlate pe niveTe Iii trepte dintre cele mai diferite .. actionan in
directia uneieyolutii etapizate.
Dumnezeu este asi1DiIat spiritualului care actioneaza in aceasta
lume, care stimuleaza evolupa, el este parte a intregului cosmos,
fund simultan'matene l swnt; pentru el, materia vizibila repz:e
zinta un invelis, asemenea trupului fizic pentru omul spiritual. In
acest sens, el privet;lte !!trll ca pe ,,0 manifestatie spirituala
astraluluj cosmic", prin care fortele spirituale actioneaza asupra
pamantului.
33
30 Vezi K Prange, Erziehung zur Anthroposophie. Darstellung und Kritik der
Waldorfpadagogik, Bad Heilbrunn, 1985, p. 21.
31 J. Badewien,Anthroposiphie... , p. 68sq.; 116 sq.
32 R. Steiner, Aus der Akasha - Chronik, Dornach, 1979, p. 101.
33 Idem, Der Pfingstgedanke als Emp[indungsgrundlage zum Begreifen des
Karma, Dornach, 1933, p. 15.
...
Inclusiv soorele luna nu sunt altceva decat fR-rte SPirituale. In
prime1e faze ale evo1utiei acestui sistem cosmic, soarele, luna /ili
pamimtul erau inca nedespartite; abia dupa ce-'omul f1i-a lncheiat
A\'perioada de viata conS'tienta pe luna, aceti trei atri s-au separat:
I r ceea ce este transparent a constituit soare1e, grQsierul, luna, iar
elemeiitul intermediar intre acestea a fonnat pamantul.
34
Aceste faze distincte in evolutia cosmosului reprezinta, in
viziunea lui Steiner, incarnan diferite ale pamantului.
35
Pe par
cursul ace1eiai evo1utii, devine planeta Jupiter, Venus I]i,
in cele din urma, Vulcan, De asemenea,R. Steiner subliniaza ca,
intre aceste etape de evo1utie, ar exista lungi "intreruperi, care
putea fi comparate cu noaptea aflata totdeauna intre doua zile".36 In
realitate, aceste stan intermediare nu 8unt decat corespondentul
intermediare din cosmogonia hindusa, desemnate ca
pralaya.
37
. J
Evo1utia omului nu incepe pe planeta Pamant, ci pe Saturn. ....L
omului terestru erau nil]te fiinte cu 0 qonstiinta confUza.
Omul saturnal se caracterizeaza prin faptul ca poseda un trup fizic,
apropiat de sfera mineralului. Unnatoarea treapta de evofutie e8te
,,iata pe planeta SOare", unde omul primete trupul sau
simtUrile, apropiinduse de stera vegetalului88 Cea de-a treia etapa
a conl]tiintei este desemnata de catre R. Steiner drept "viata pe
luna", cand conl]tiinta omului este similara unui "semn incl.rcat de
vise", cand omul este pus in 1egatura cu d.Q....meniul animal 39 ,
Dupa incheierea acestei faze, omul il]i incepe viata pe pamant, it
acolo unde, pe 0 scara evolutionista se va integra '
progresiv in cele I}apte /lrase" sau "varste cosmice". In primele doua,
cea "polara" I]i "hiperboreica", omUl este lncatul]at in invelil]ul unui
trup -fizic grosier. Initial, e1 era constituit doar din substante
transparente, eterice, putand fi vazut doar de catre un veritabil
vizionar.
40
in aceasta etapa, omul are inca 0 constitutie androgina.
41
(.
1"
34 Idem, Aus der Akaska - Chronik, p. 159 sq.
35 Ibidem, p. 109 sq.
36 Ibidem.

r,
37 Cf N. Achimescu, India. Religie [iloso/ie, Tehnopress, Ialjli, 2000, p. 101 sq.

38 R. Steiner, Aus der Akasha-Chronik, p. 135.
39 Ibidem, p. 149. -
i"
t 40 Ibidem, p. 78.

41 Ibidem, p, 67.
I
.'
NoJ'le mitjcsri religioBse
04/27/2012 Page 108 of 216
76
Nicolae Achimescu
Odam cu separarea aexelor, apare rasa lemurienilor. Caracte
ristica lor deosebita este capacitatea, ignorata asmzi, privind
IPrea vointei i cultivarea potentialului R. Steiner
remarca grosolana a copiilor, frecventa in epoca lemuriana.
Urmatoareaetapa sau perioada eate cea atlanticg. in cadrul careia
oamenii nu dispuneau de nici 0 gandire lOgicJi, siinilara contempo
ranilor notri, dar aveau 0 memorie exceptional de eyoluata. 42
Trecerea de la perioada atlantica la cea arr respectiv la
umanitatea s-a caracterizat prin 'verse dificultati,
prin nenumarate ostacole: pe la mijlocul epocii atlantice, secretele
celor initiati au devenit accesibile celor neinitiati. Astfel, anumite
cunotinte i experiente tainice au intrat in posesia celor patimai43,
umanitatea a degenerat, iar prin intermediul anumitor conexiuni
secrete au fost descatuate diferite "forte nocive ale naturii".
Consecinta a constat in felurite catastrofe atmosferice i acvatice...
Populatia atlantica a trebuit sa emigreze, aa incat au fost populate
EurQpa, Asia, Africa i America. Au emigrat inclusiv cei initiati.
Acetia au fondat in noile teritorii in care s-au stabilit Qtacole, dar,'
din nefericire, cu ajutorul celor neinitiati al celor care au tradat
secretele initiatice, fortele raului au inceput Asa-i influenteze pe
oameni. Este yorba despre Lucifer i Ahriman. In acest fel, oamenii
s-au adaptat "lumii fizico-senzoriale:.
44
Doar cativa initiati in
oracolul solar, in oracolUI brlStic, spune R. Steiner, au reuit sa
pastreze intacte vechile cunotinte esoterice. In alte locuri s-au
conservat anumite reminiscente ale vechii contiinte i s-a transmis
e::ruerienta lumilot suprasenzoriale.45
Cea de-a doua epoca culturala postatlantidi 0 reprezinta
perioada J! rsana primordiald. Marele ei initiat a fost Zprathustra
z
reincarnat mal tfu.ziu in unul dintre cei doi Iisus. In a treia
epoca culturala cea e . to-chaldeana-babiloniana eul s-a constituit
intr-un s et senzitiv unoaterea spiritualului i perceptia
. ace stuia , co 0 e senzorial, a permis aparitia trologiei i
0 a patra epoca sau perioada deevolutie 0 reprezinta
cea greco-latina, al carei mandat a fost acela de a facilita
42 Ibidem, p. 21.
43 Vezi R. Steiner, Die Geheimwissenschaft im Umriss, Dornach, 1976, p. 198.
44 Ibidem, p. 200. .
45 Ibidem, p. 202.
Naile mi
9
csri religiaBse 77
constit' :. u:fletului ra . onal i de a conduce, la trezirea
Prin arta, reglementari de ordin public i justitiar,
1
green l romanii au incercat sa exprime spiritualul prin senzorial.
Astazi, noi trB.im intr-o a cincea epocd culturald (din 1413), a
1
carei finalitate este constituirea sUfletului contient, dezvoltarea
A
deplina a eului. p a in rezent, aceasta perioada a condus la cea
. dividualizare omului, necesara in evolutia spre
acelal omul a fostimpins de catre fortele
ahrimanice spre cel mai acerb care
se considera 0 cruallza spre ceae-a fi,la.sea perioada, omul devine
; a...llaseaKepocq Asu!J.etul se
. sufletulm s mtu lar omUl ll poate ammti ill mod COnl}tlent de
incarnarea sa. Dupa a aptfta eDocd cultura14, a celei de-a cincea
"varste" postatlantice, urmeaza inca cel de-al fi,lase,lea ai al
terestru sau pamantesc, constand ,in nigurarea sine lui
s spiritului vital in oiii::>
Starea actuala in care se afia omul pe aceasm treapta, ins a, nu
este decat un stadiu intermediar pe lunga scara a evolutiei. Etapa
urmatoare vietti pe pamant este starea de con;;tiints. "Jupiter", in
care dispare trupul fizic, iar omul va accede in ierarhla ingerilor.
Sub aceasta treapta li;;i incep activitatea acele flinte atlate in ciclul
staqi de contiinta 'ISaturn"...
In concluzie, antroposofia 11 prezinta pe om intr-o .schita
evolutionista in cadrul careia acesta pornete de la statutul
de element mineral i ajunge pana la treapta de serafim, avand atat
deasupra sa cat i mai jos de el alte flinte. toate aflate intr-un
du-te-vino ciclic. Lumea spirituals. apare, in acest context, ca un
univers structurat foarte complex, in cadrul carma toate ierarhiile
actioneaza in acelasi sens: spre desav8.r:ire. Din aceasta
perspectiva, lumea vizibila, fizica reprezinta doar un segment, 0
particica dip. acest intreg, insufletita i strabatuta de toate flintele
spirituale. In acest fel, sistemul propus de catre R. Steiner nu se
dovedete a fi altceva decat un fel de metafizjca clasj!,tB, avandu-l}i
radacinile intr-o multitudine de filosofli.47 .
-:> ;1;uJ.t
46 Idem, Die tieferen Geheimnisse des Menschheitswerdens im Lichte der
Euongelien, Dornach, 1966, p. 148.
47 J. Badewien, Anthroposophie ... , pp. 47-48.


04/27/2012 Page 109 of 216
78
79
Nicolae Achimescu
.. i.i'is. CaIea spre cunoa.,terea "lwnilor superloare"
Desigur, aJ;Ia cum s-a putut observa, mesajullui R. Steiner este
unul de tip esoteric. El propune unalt tip de antro,llologie, un alt tip
de 0 forma noua de evolupe a omului. Intrebarea care se
pune, in mod firesc, intr-o atare este 4e unde i cum a
ajuns sa cunoasdi Steiner toate acestea. In replica, .el pretinde ea a
reuit sa realizeze cunoa/ilterea "lumilor superioare" I}i ca, in fine,.
poat!'l descrie i altora calea care conduce spre aceasta cunoatere.
In mod clar, R. Steiner se detal;leaza de "mediumismul" i de
"vizionarismul atavic", prezent la i teosofii din vremea sa.
Metoda "etiintifico-initiatica" propusa de el se fundamenteaza pe
cultivarea ca a . ... " de ima . atie i intuitie a omului. Ca /iii alPi,
el prive so nul e un irate aman al mor .. sau, cel putin, ca
pe 0 ruda a cesteia: bele stari, up astr se separa de
<!upul de eel ric, P9rnind-o in ea lumilor
noare. ocmai din aces motiv, Steiner acorda. 0 mare atentie
momentului trezirii din somn, momentului reintoarcerii in trup a
'UlIetUIw im reuna cu acumulate rivind sferele au e
poare. De asemenea, pe aceeal . e a cunoaterii lumilor
superioare, un rol deosebit il joaca diferitele forme de meditaBe.
Calea spre aceasta, desemnata i ca o "cale rosicruciana", nu este
altceva, spUne el, decat ,,0 cale cretina in conditii moderne, 0 cale
intermediara intre cea cretina prQPriu-zisa i calea Yoga". 48
iiitrucat, asemenea tuturor esotericilor, pornete de la idee a
unei corespondent;e absolute intre macrocosmos (lume) I}i
microcosmos (om), R. Steiner afirma ca poate:&.
cunoscut prin cufundarea in propriul trup, prin
?cestuia, respectiv prin !}l!iditatia asupra acelor locuri cunoscute in
tradipa indiana sub numele de "chakras". Cunoal}terea /iii intelep
ciunea dobandita in acest mod are peniru Steiner caracterul unei
cunoateri obtlnute in urma unei cereetari empiriee, dar mult
supenoara cercetarii i cunoaterii tiintifice convenponale. Del;li
pretinde un anume monopol i 0 anume exclusivitate a teoriei sale
privind cunoaJ;lterea sferelor superioare, R. Steiner nu contesta,
tOtuEji, ea in experient;ele spiritiste i teosofice se descopera, de
48 R. Steiner, Die Theosophie des Rosenkreuzers, p. 151.
Naile miljceri religiosse
asemenea, lumea spirituala, dar numai aeele sfere inferioare ale
-
acesteia i 49

;
2.3. Hristosofia sau cei doi Iisus"
Afirmatiile lui R Steiner despr;.e Dumnezeu sunt pe cat de
numeroase, pe atat de In general, el foarte
putin despre Dumnezeu, preferand sa faca tot felul de speculat].i
despre "Dumnezeu", despre "divin", " divino-spiritual", despre
"marele Dumnezeu solar", despre "Dumnezeulumina" etc.
Fondatorul antroposofiei coreleaza fiintele sauentita?}e
cosmice cu Dumnezeul Vechiului Testament i cu IYistos In
viziunea sa, :{iintele solare nu reprezinta doar simple entimp solare
superioare, ci sunt acei "Elohim" din VechiuJ Testament, desemnati
in referatul biblic despre creape in calitate de Creator absolut.
", Laolalta, ei.reprezinta Logosul, Cuvantul creator allui Dumnezeu,
despre care se amintete in prologul Evangheliei Smntului loan.
Este yorba de ase "Elohim", care constituie "entitatea-HrisW3",
Iutnmatij ulterior in Wus.
50
Hristos, incalitatea Sa de "Dumnezell so]ar", ca Fiinta su
prema, ca suma a acelor "Elohiro", se plaseaza, prin urmare, in
conceptia antroposofica, 111ai presus de Iahve. care perceput ca
pregatitor sau ca reflector al "Luminii" hristice. In acest punet,
antroposofia ne amintete de doctrina gnostic a despre Demiurf'
despre I.Jumnezeul inferior al creatiei Ii materiei, inlocuit aid e
Hristos ca Dumnezeu al iubirii. Dupa cum se tie, Biseriea primara
a respiI;ls aceasta conceppe gnostica din primele secole i a iacut
cunoscuta unitatea dintre Dumnezeul vechl-testamentar i eel
nou-testamentar. Alaturi de Iahve apar alte numeroase fiinte
spirituale, ingeri i forte spirituale, intr-o structura ierarhica bizara,
fiecare avand insuiri i misiuni speciale. R. Steiner se refera in
mod deosebit la arhangheli, pe care Ii. prezinta ca "Dumnezei
.;
49 R. Hummel, Reinkarnation. pp. 88-89.
50 Vezi R. Steiner, Das Johannes-Evangelium, Dornach, 1981, pp. 53, 56.
04/27/2012 Page 110 of 216
,.,.
"1in':'
Noile mifjcari religioBse
80
Nicolae Achimescu

81
,
sy.perior:i" Ii despre care ar dorisa fie informati toti eei care
frecventeaza cursUrile lc'olilor Waldarf.51
Pentru a-li justifica propriile coneeptii esoteriee, R. Steiner
acorda (j semnificatie limitata Ii limitativa Bibliei Ii, in special, eelor
patru Evanghelli, carera Ie contrapune 0 alja-numita I,a cincea
Evanghelie", respectiv 0 "noua revelatie".152 De fapt, 0 ;relativizare a
Bibliei se resimte in intreaga opera a lui Steiner.
15s
De fiecare data,
este subliniata distinctia dintre Biblie Ii "noua revelatie" ca absolut
necesara: "Daca Hristos trebuie sa trmasca astiizi impreuna cu noi,
atunci avem nevoie de 0 noria forma, de 0 forma actuala a revelatiei
sale".54
Cand se refera la lisus,Hristos, R. Steiner vorbeljte de regula de
"Hristosul liaus", prin folosirea a.eestei forme articulate a numelui
dorind sa scoata in evidenta segaratia intre Iisus Iji Hristos!
Hristosul intrupat in liaus. Cand d:oreti3 sl sublinieze semnificatia
l.,:t lisus HrlStos, Steiner utilizeaza cu predilectie foarte vaga
denumire de "mister al Golgotei" sau "impulsul hristic", preferand
aces.te notiuni abstracte in locul numelui Persoanei care act;ioneaza.
In realitate, antroposofii il scindeaza pe lisus Hristos in liaus Iji
Hristos. Astfel, liaus din Nazaret reprezintii, in coneeptia steine
riana, doar 0 terna marginalli, intelegerea acestuia este llumai un
prestadiu al adevarateicunoateri, acumulate in timp.55 In opinia
sa, din Evanghelli ar reielili ca nu s-ar fi nascut doar un
doi asemenea copU Ii,us. Despre nearnullji nalterea unuia vorbelte,
spune Steiner, evanghelistul Matei, iar despre eel de-al doilea
vorbelilte Luca. Primul este "Iisus solomonic" i al doilea ,,Iisus
in functie de genealogia care pornelte de la cei doi fii ai lui
avid, Solomon Iji Natan.
56
Ambii liSus au drept parint;i 0 Maria Iji
un Iosif. Iisus prezentat in Evanghelia lui Matei este 0 intrupare a
iui Zarathustra, pe cand eel descris de Luca 0 a lui
51 E.A. Karl Stockmeyer,' Rudolf Steiners Lehrplan tar die Waldorfschule.
Versuch einer Zusammenschau seiner Angaben, Stuttgart, 1976, p. 350.
R. Steiner, Das Lukas-Evangelium, Dornach, 1968, p. 20; d. idem, Bibel und
Weisheit, Dornach, 1943, p.. l1.
53 Vezi H.E; Lauer, Die Anthroposophie und die Zukunft des Christentums,
stUttgart, 1966, p. 37 sq.
54 Ibidem, p. 40.
55 R. Steiner, Weihnachtsfeier, Dornach, 1977, p. 12.
56 C IT Regi 5,14.
157 Cei doi copii lisus s-au nascut la un interval de cateva
1UiiIU?ul d: celaIalt. cel c?n 1a
parinp, celaIalt avea mal multi frap 61 mal multe suron.58 Cei doi
copii i-au petrecut copiliiria impreuns., date fiind mai ales relatille
de prietenie intre parintii lor.159 Pana la varsta de 12 ani nu se
produce nimic special in viata lor. La aceastii varsta, piirintii din
Evanghelia lui Luca ilji iau flul i Be duc la lerusalim. Acolo, copilul
pleaca de langa piirinti, fiind gasit de catre aeetia in mijlocul
invatatilor i discutand cu ei. Dupii ce-l regiisesc, spune Steiner
pa.rhtpl nu-l Ii nu mai ee vorbete.
sO
In urma aeestUl evenunent, apar lucrurl deoseb1te m ambele familii:
dupa ce tatal sau murise cu mai mult timp in urma, moare acum i
"lisUB solomonic"; murind i mama celuilalt, panntii ramalji in viata
ai celm,: :t:.amilia nS!ngprulW;' Iisus pe
care-l mtaInim m evanghe1ii: 0 farriilie compusa din losif, Maria,
. \ lisus Ii fratii sai, care msa nu sunt copili trupeti ai Mariei riimase
\ \. A v
I mcamVla\,,
Evangheliile nu mai' amintesc nimic despre cele intfunplate in
viata lui lisus in intervalul de viats. dintre 12-30 ani, cand Iisus
botezullui loan, motiv pentru care R. Steiner ne propune
ca izvor de inspiratie propria sa nrevelatie", ..Cronica akasha". Aid
Steiner sustine ca, inire 12-18 ani, lis us trmete in interiorul sau
lupta dificila cu tot felul de idei marete Ii impulsuri morale. In
perioada! in:tr
e
caIatoret;1te in interiorul i
exteriorul Palestine1
61
, fiind Inlt;iat, de asemenea, m cultul mithraic.
In anii la Alui. se va initia in ?;
ordinul esemenilorl cand se va mtaIni Ijl cu Buddha l Sf. Ilie.62 ,
. Daca botezUl primit de la loan este asimilat de catre R. Steiner
nnui fel de act de conceptie, de ziimislire. in cadrul c8.ruia Iisus
te in sine esenta hristica tot la fel rin moartea lui lisusBe
Hristos.
6S
In moment mortij pe cruce, iar in alte locuri chiar
57 R. Steiner, Weihnachtsfeier, p. 34.
58 Idem, Das Lukas-Evanghelium, p. 97.
59 I&idem, p. 109.
60 Ibidem, p. 110.
GI R. Steiner, Aus der Akasha-Chronik. Dos tan{te Evangelium, Dornach, 1975,
p.60.
62 Ibidem, p. 69.
63 Ibidem, p. 21.
04/27/2012 Page 111 of 216
' '"
82
83 Nicolee Achimescu
.
'inainte de aceasta, sau hristica se va separa din
nou de trupulluiIisus.64 Din aceasta perspectiva, "misterul de pe
Golgota" nu este nimic altceva decat separarea dintre Iisus
Hristos; acestpunct al istoriei marcheaza, in fapt, naljterea lui
HrlstoB. Hristos, spiritul solar, devine acum 8 iritul intregii noastre
p!anete. Acest eveniment eate prezent, m viziunea lui . teiner, m
istoria patimilor lui Iisus din Evanghelia lui loan, mai precis in
momentul in care soldat;ii romani impung cu sulita coasta Sa, cand
taljnet;lte sangele, pentru ca atunci H.ristos se unelte cu pamantuJ.65
Din aceasta clip a, "iropulsul hristic" va actiona in toate evenimen
tele majore care se vor petrece pe mai departe pe pamant.66
2.4. Pedagogia "terapeutica": Scoala Waldorf
,,coala libera Waldorf' a fostinaugurata l;;t;
fund construita in urma colaborarii dintre R. Stemer fi!i directorul
general al tigari Waldorf-Astoria din StuttgW, !1lI!!JL
Molt (1876-193fD. care a suportat toate cheltuielile pentru aceasta
investitie. La deschidere, lCO$ avea 252 de eleyi, dintre care 191
e..r.a
u
coWi ai fabrjcij Steiner a de director
alacestor t;lcoli pana la mOartea sa, in anul 92 . n acel an existau
deja i!,l Germania doua asemenea t;lcoli, iar in Olanda ,i &tglia cate
una. In ap.1l1l 1,1t38, cele opt t;lcoli Waldorf din Germania au fost
interzise. In acell:!l$i an, in alte tari mai fUrictionau inca paisprezece
asemenea' fi!coli. In opinia lui Steiner, menirea acestor I]coli este
aceea de a educa i forma oameni liberi, independenti sIe ordinea
politica ei sociala existenta, intrucAt doar un om' liber are
capacitate a de a conferi in permanenta noi fO$ ordinii sociale
prezente.
67
Pedagogia Waldorf li;i are radaeinile in p-retinsa etiiuta
spirituala antrQPosoficii. dei R. Steiner sustinea ca $coala Waldorf
n-ar urma linia unei anumite conceptti religioase sau filosofice.
68
64 ,Ibidem, p. 210.
65 R Steiner, Das Johannes-Eoongelium, p. 208.
66 Idem, Das Wesen des Christus-Impulses und seines dienenden michaelischen
Geistes, Domach, 1944, p. 2, 11.
67 R. Steiner, Aufsatze tiber die Dreigliederung des sozialen Organismus und
zur Zeitlage, Dornach, 1961, p. 37.
68 Idem, Gegenwartiges Geistesleben und Erziehung, Dornach, 1973, p. 203.
\f:v ..
t:::';
1'\
NO/Ie religiosse
Pedagogia prop usa de Steiner corespunde perfect conceptiei sale
despre eyolutia in: trei etape a omului. Fiecare dintre aceste etape se
derqleazii pe pareursUI a cate Japte ani. '
I In perioada dintre 1-7 ani se formeaza yupw. fjzie. Educatia
J- primita in familie Iji gradinita in acest interval nu este decat
un ajutor pentru acestui element fizic al omului. In acest
capitol al vietti, organele senzoriale devin functionale. De asemenea,
tot in aceti ani, intre fortele spirituale, se dezvolta vointa
z
cu
ajutorul careia copilul furmeaza trupul fizic in aa feI, incat
acesta sa devina utilizabil pentru restul vietti. Desigur, pentru cei
din afara antroposofiei, aeest lucru suna bizar. Steiner il;li
argumenteaza aceasta teza astfel: in primii ani de 1li!a, copilul nu
face altceva decat sa imite. Imitarea unei atitudiDi, . bi i gandiri.
oorecte este, la randul ei, un rezultat al vointei. Realizarea acestui
lucru il elibereaza e co il, .res ectiv tru ul sau, din acel ciclu
determinist ere tar. pilul vrea sa mearga 1 sa sa m picioare,
motiv pentru care, cu ajutorul vointei sale, se remodeleaza sche
letul, musculatura i sistemul sau nervos in at;lil fel incat aceasta
vointa se materializeaza in actul respectiv. In acest mod, pe
parcursul primilor apte ani de viata. toate organele vitale se
transforma, se remodeleazii.. illtimul organ care trebuie remodelat
este dentitia, dar intrucAt dintti sunt mineralizati, aceasta trebuie
refiicuta, reconstruita.
Dupa toate aceste mutatii in plan fizic, urmeazao noua etapa,
1, intre 7-14 ani, cand copilul aetioneazii mai mult in planul sufietesc
z
c md devine apt pentru educatie, pentru eoala.
69
Odata cu naE}terea
trupului eteric, vor trebui cultivate i dezvoltate sentimentele
ropilului. In aceasta fazii, copilul intra sub tutela unei autoritati,
reprezentata de, profesor, care 11 va conduce pana la urmatoarea
etapa a vietii. Profesorul il]i exercita autoptatea prin predarea
cunotintelor pe care taniirulle va asinilla. In aceti ani, nu
utilizeaza nici un fel de manuale, ci invata doar in funcp,e de ceea ce
}Ue preQi i dicteaza. Daca este cazul, profesorul poate impune
autoritatea inclusiv prin pedepse corporale.
70
69 Cf. Stefan Leber (Hrsg.), Die Piidagogik der Waldorfschule und ihre
Grundlagen, Darmstadt, 1983, pp. 7 sq., 53-72.
70 Vezi R. Steiner, Anthroposophie und Piidagogik, in: Anthroposophische
Menschenkunde und PCidagogik, Dornach, 1979, p. 118.
04/27/2012 Page 112 of 216
85
84
':
Nicola. Achim.scu _ ..
R. Steiner atrage, de asemenea, atentia ca in perioada cuprinsa "C: I
intre 7-14 ani, C<?Pili nu dispun,de capacitate a deevaluare, motiv
, I
pentru care recomanda sa uu fie expuei unor asemenea situaEi.71 .
Aceasta de evaluare a copiliilui apare, in conceptia
:1 lui Steiner, progresiv, abia dupa incepmipubertatii, intre 14.21,
'ani, adica dupa astral. atre perioadei
de se dezvolta eill auindividualitatea omului, care
marcheaza varstel Juvenile. Pe la A9 ani tanarul traieljte
o experienta interioara profunda, el incepe sa inteleaga ceea ce iei
de la viata, are 0 clara despre destinul sall
profesional !;Ii incepe sa cultive rela1ll de prietenie cu cei din jur ....
sau.
72
In cadrull1colilor Waldon, totul se fundamenteaza orienteaza
in functie de @Dtropolos;ia lui Sffijner' materille care se predau la
. nivelul unei clase, , , metoda, pedagogica utilizata, ba chiar
salilor de clasa coridoarelor. Estelimpede ca, in
acest conditii, $coala Waldorf, care se autointituleaza "libera", nu
este nici libera. prescrie exact ooea ce este bine ei ceea
este rau .E..entru CQPu: "nici un fel de p8iniuw-nutella pentru
copil... absolut nici un fel de produse artificiale... nici un fel de
carne... nici conserve ... nici cartofi ... nici imbrac8.minte artificiala ...
nici jucarii din plastic ... nici creioane colorate, carioca sau pixuri cu
pasta... nici fotbal, nici radiocasetofoane... nici ketchup... nici
" t . 1 " I "73 C" d' lista te 1 mmIc .... UlmlC.... eSlgur, ar pu a coca-co a ... UlmlC.... ..,1,
continua: nici un fel de televizor, nici un fel de filme in cadrul
programUlui de nici un fel de jocuri pe calculator in timpul
liber etc.
74
. Tot Ia fel,. vacant!'lede vara., in timpul c8rora elevii scapa
pentru catevasllptAmani de sub influenta colli Iji a profesorilor,
sunt privite de catre pedagogll I]colilor Waldorf ca un real pericol.
75
Dupa cum se poate observa, in aoost mod, "'copili sunt
I]i pe baza unei cunoateri I]i experiente cu un
t., ,
7.1 Cf. E.A. Karl Stockmeyer. op.cit., pp. 56, 130.
72 Stefan Leber (Hrsg.), op.cit., p. 113.
73 Fritz Beckmannshagen, Rudolf Steiner unci die Waldorfschulen. Eine
pSychologisch-kritische Studie, Wuppertal, 1984, p. 39 sq.
74 Ibidem, p. 25.
75 E. Wore!, Jugendanthroposophie? - Ein Versuch. Bericht von einer
Sommenooche, Erziehungskunst, 1984, p. 49.
Nails rsligiaBss
caracter ocult. pe baza unei structuri de evaluare, de multe ori,
necunoscuta parmtilor si autoritatilor statulu:L Intreaga perioada de
lilcolarizare f}i viata particularaa copiilor sunt Poute sub un control
strict. Fundamentele unei asemenea pedagogii stranii exclud
dialogul eu oameni de f}tiinta care impartal1esc alte principii, ele nu
tin seama de cunof}tintele pedagogice !;Ii psihologice din afara
antroposofic. De aproape un secol, ele nu sunt aduse in
mod clar f}i tara echivoc Ia cunof}tinta publicului largo
,
2.5. Evaluare
In pofida. numarului relativ mic de adepti, "Societatea
antroposofica" exercita asupra multora 0 mare forts. de atractie .
Reprezentanp,i antroposofiei sustin ca aceastA conceptie despre
via'(;ii ar putea fi de mare ajutor, in multe privinte, omului modern
prin exercitille de meditatie pe care Ie propune. ,,9ferta" ei mcearca
sa depaeasca gandirea mecanicista contemporanaL acordand 0 mai
mare spiritualului in fata materialului In acelal}i timp,
antroposofia se straduiel]te sa contrapuna diversific8.rii !;Itiintelor
contemporane. ,un de gimdire global8.
t
un sistem universal
bjne structurat, in cadrul caruia f}tiintele naturale i spirituale,
omul f}i intreaga planetaJ.. trecutul, prezentul viitorul se constituie
intr-un intree- perfect. In plus, sustin mentorll aoostei societati
oculte, antroposofia este siDgura cale care ar permite omului accesul
spre sferele suprasenzoriale.
76
Dupa cum am vazut, antroposofia include I]i anumite
biblice 10 structura ei. Detaljimdu-se de teosofie, R. Steiner Rretinde
ca, in centrul conceppei sale despre lume se af'la.Hristos.77 In baza
"impulsului hristic" pe care il primesc, umanitatea Iji cosmosul
pot atinge scopul. Desigur, intr-un fel, acest lucru suna pozitiv, ca f}i
aprecierea ca vechile religii nu sunt decat 0 I!reistorie a lui Hristos
l
o pregatire sau pedagQgie pentru venirea lui Hristos.
Exista, insa, multe puncte divergente intre credinta cref}tina I]i
gandirea antroposofica. Astfel, pentru crel}tini, Dumnezeu este
creatorul "tuturor celor vazute I}i nevazute", care poate fi
76 H. Reller, M. Kiessig (Hrsg.), Handbuch ... , p. 418.
77 Cf. J. Badewien, Reinkarnation, p. 98 sq.
04/27/2012 Page 113 of 216
87
r. .. -,
.' . ""
86
Nicolae Achimescu "Ii

',;; I
experimentat de ditre creatura, prin credinta, ca un Tu personal. In
schimb, m conceptia antroposofica, nu exists. nici 0 relatie de tipul
Creator-creatura, ci 0 relatie m genul spiritual-material. Dupa cum
s-a putut obser\('a, accesul omului spre spiritual trebuie realizat de
el msui, etapizat, pm cunoa$tere a "lumilor
superioarg"; .
Istoria relatiei lui Dumnezeu cu omul reprezinta, m conceptia
biblica, un dialog permanent intre Creator creatura. Aceasta
relatie ii aOOge apogeul finalitatea m mtruparea Cuvimtului lui
Dumnezeu, in lisus Hristos. Reprezentantii antroposofiei privesc,
diinpotriva, istoria omului ca 0 materializareaJirogresiva, dupa care,
odata cu venirea lui Hristos, urmeaza spiritu zarea acestuia.
. NoUI Testament reprezmta m8.rturia pmcipaJl in ce-L pnveli\te
pe Iisus Hristos, omul din Nazaret !iii Fiul lui Dumnezeu, Care a
mcut cunoscuta iubirea chematoare t}i plina de iertare a lui
ajunsa la plinatate prin moartea mvierea lui Hristos
lnSUl1i. In viziunea lui R. Steiner, msa, lisus era doar 0
bizar i complex constituita. m care s-a mcarnat 0 scurta perioaqa
de timp, pe pamant, acel "SJ2irit solar syperior", numit I'Hristos". In
acelBl1i plan, mtruparea, viata moartea lui Hristos se constituie m
punctul central al istoriei umanitatii cosmosului, ca l1i 4! cotitura
evolytionala spre lumea spiritualS Aparent, semnificatia Urnca a
lui Hristos in istoria omenirii capats. un accent deosebit. $i, la fel de
aparent, antroposofia incearca sa accepte domnia lui Hristos cel
inviat asupra intregii creatii.
78
Totu!ili, conceptele antroposofice au
mai degraba un caracter ontologie decat unul soteriologie:
;,Jll3ntuirea" nu se realizeaza prin intermediul vreunui Dumnezeu,
ci prin {ortele proprii prill Wne Antroposofia elimina
doctrina biblica despre pacat i harul div;i:n. aducimd m prim plan
not;iunile de /lgrmasi refncarnare. Omul urmeaza sa ajunga la
desaV3rire, pe parcursul unui ciQ!u nedefinit de reincarnan, tara
Noile mifcari religioBse
paralela cu autoritatea pe care a avut-o la inceputul epocii moderne
"vechea carte". a lui Aristotel. pentru cerceta,rea uaturii. Dupa cum
concluziile hri Aristotelm aceasta privinta au fost depaite in urma
unei cercetari directe a fenomenelor naturale, tot la fel acum, in
conceptia lui R. Steiner, cele afirmate m Biblie sunt depasite Iii
trebuie reinterpretate in oontextul "cercetarii." f1tiin@co-spirituale a
s a . ului su rasenzorial, a domeniului divino-s iritual.
80
Daca
avem in ve ere pt ca "noua revelatie" propusa de catre Stemer
este Iacuta accesibila prin preOOsa "Qercetare a spirituluL' iprin
decriptarea " Cronicii-akasha" , nu trebuie sa ne surprinda deloc
faptul ca vechea revelatie, Biblia, este inteleasa ca 0 aecr.eta,
consflcrata in sensul ei cel mm profund doar celor initiap.81
,,. In aceeBl1i masura, nu trebuie sa fim surpriniid de faptul ca R.
Sj;@iner nu recUllQaete lucrarile de exegeza ale teologilor Bisericii, ci
Ie respinge ca pe unele lip site de cu 0 tenta materialista
prea utile. 82
Dupa cum am amintit, l100lile de tip Waldorf i pedagogia
acestora nu sunt altceva decat opera lui R. Steiner. Totw;i, mentorii
actuali ai acestor coli sustin ca relatia dintre acestecoli i
antroposofie este 'una pur formala, ea prive!ilte dQar metoda pedago
gica utilizata.. nu si continutul . .J)e asemenea, se argumenteaza ca
materialul de predare, ca i programul zilnic, n-ar avea nici 0
legatura cu antroposofia. Este adeviirat, nu exists. nici 0 disciplina
predatii in aceste :;Jcoli, care sa se intituleze "Antroposofia". Dar,
insui . Steiner ma !lChiar daca nu Be preda in mod
teoreti . fr uim in a a fel ca aceasta sa w v
fie prezenta. pe cat posibil, m planul de mvatamant, sa se.
/f
=aseasc8 in acesta",83 Intr-un alt loc, Steiner devine chiar mai
.explicit: "P' urmare nu ne-am ro us sa cream in mod cert 0
r\ coala absolut antro oso ca... ci sa includem antro osofia m
. \practica pedagogica."8 a, m Waldorf nu se ace
--.,;:.....
interventia vreunui ajutor divino Este yorba de 0 autoeliberare.
79
Pe de alta parte, autoritatea Bibliei, in calititea sa de Cuvantul
lui Dumnezeu, nu este perceputa ca 0 marturie inegalabila despre .
Persoana l1i lucrarea lui lisus Hristos, ci este pusa, prin semnificatia
ei, inceea ce privete cunoaterea,. " spiritualului" , intr-o relatie
80 R. Steiner, Bibel und Weisheit, Dornach, 1943, p. 11.
81 Ibidem, p. 20.
82 R. Steiner, Dos Lukas-Evangelium, p. 178.
78 Cf. Efeseni 1,20 sq.; Filipeni 2,9-11; Coloseni 1,15 sq.
83 E.A. Karl Stockmeyer, op.cit., p. 335.
79 Vezi H. Reller, M. Kiessig (Hrsg.), Handbuch... , p. 419.
84 Ibidem, p. 343.
04/27/2012 Page 114 of 216

;;:: ...
88
.Nicolae Achimescu Noile micsri religio8se 89
referintA directa la antroposofie, dar aceasta ideologie este prezenta
implicit, liIi intr-o forma masiva, in cadrul acestora.
85
3. Rosicrucienii
3.1. Istoric
Gruparile rosicruciene se prezinta ca reactualizari ale unor
traditii stravechi, fapt care contribuie la marea lor fortA de atractie
perioada in care omul contemporan este tot mai preocupat de
origipile sale de menirea sa in aceasta lume.
Insa, istorla arosicrucianismului incepe odata cu
.aparipa celor trei scrieri anonime consacrate acestuia. s-a
pretins acest lucru, n-a existat niciodata vreun personaj istoric cu
numele Christian Rosenkre.uz nici vreo sOcietatefondata de e1
prin secolul al XV-lea. Prima dintre aceste scrieri, intitulata "Fama
Fraternitatis" sau aa-numita Reforma genera/ii, a aparut in 1614,
la Kassel. Conform mesajului acestei scrieri., top Europei
ar trebui aduca contributia la realizarea unei reforme
generale, devenind membrii activi ai asociatiei preconizate de
Christian Rosenkreuz.
A doua lucrare anonima rosicruciana, "Confessio Fraternitatis",
face referirlla anul 1370, chipurile anul de allui Christian
Rosenkreuz. Crescut fiind ca ,.german" sarac, de vita nobila, intr-o
manastire, Christian Rosenkreuz, pe la varsta de 16 ani, avea sa
insot;easca pe unul dintre fratii SID de manastire la l.oourile sfinte.
Dupa ce sau de drum a decedat in ,Cipru, titnB.rul
Rosenkreuz s-a .. indreptat spre Damasc. unde s-a familiarizat cu "
arabe. Intors in Germania, el a sperat ca invatatii Europei
vor veni aIaturi de el pentru a gasi noi fundamente studiilor i
pe care Ie asimilase. Dei a initial in aceasta
speranta a sa, ulterior a asocieze vreo ase adepti,
iplpreuna cu care a fondat "Fratia rosicruciana", ai caror membri
laceau misiune in diferite tan.
85 Vezi J. Badewien, Waldorfpadagogik - erne christliche Erziehung? Zur Rolle
der Antroposophie an den Waldor{schulen, Konstanz, 1987, p. 36.
.............. .................. ..
Una dintre cele ase reguli fundamentale ale asociatiei stipula
ca asociatia sa aiba un caracter secret vreme de 0 suta de ani. Dupa
ce in 1604, "Fratia rosicruciana" a fast lacum cunoscuta publicului,
in anul1616, la Strassbourg, a aparut cea de-a treia fili ultima dintre
eele trei lucran rosicruciene anonime, respectiv Chymische
:
Se pune, totUlli, intrebarea cine este autoruI real al acestor
scrieri anonime. Un lucru este cert, anume ca ultima dintre cele
trei lucran anonime ii apartine lui Johann Valentin Andreae
(1586-1654), care in perioada atudiilor sale de la Tiibingen
(1601-1614) se integraae intrun cere de atudenti impartallind
conceptii pansofico-paracelsice-utopice, acuzand Biserica luterana,
din care mai laeeau parte Tobias Hess, Christoph Besold, Abraham
lJr6ltzl Wilhelm, Schuckart.
86
Se tie deja faptul ca J.V. Andreae a
inceput sa serie inca din primii aru ani de studentie la TUbingen, dar
nu se poote afirma cu certitudine ca ar fi participat la redactarea
celor doua lucran anonime, Fama i Confessio. Oricum, este sigur
ca aeeste scrieri sunt opera acestor tineri din cereul amintit, iar
denumirea de "rosicrucian" eate opera nimanui altcuiva decat a lui
JV. Andreae, nepotul lui Jacob Andreae, 0 figura remarcabila a
Bisericii ,din,Wiirttemberg in perioada razboiului de treizeci de
ani. 87
Toata lumea este de acord astazi ca una dintre sursele directe
de pentru rosicrucianism este lucrarea lui Simeon
Studeon, Naometria, 0 carte ce contine un complicat sistem
numerologic, dedicata. de catre autor, in anul l604, ducelui de
WUrttemberg, De asemenea,wll.1carea rpsicruciana a
mai .smerit. ialte influente. De pilda, filosoful, matematicianul Ili
hermeticul englez, John Dee (1527-1608), a-a straduit in lucrarea sa
Monas, (UnitOtea secreta), pPntr:-o amalgam are de
metode alchimiste matematice, sa-I ajute pe cel
dorefe' 'sa ajunga la iluminare sa acceada in lumea
divinului.
86 Vezi G. Wehr, Esoterisches Christentum, 1975; apud H. Reller, M. Kiessig
(Hrsg.), Handbuch ... , p. 228. .
87 FA' Yates, AufkUirung im Zeichen des Rosenkreuzes, 1975, p. 75; apud
ibidem, ibidem.
04/27/2012 Page 115 of 216
04/27/2012 Page 116 of 216
270
Nicolae Achimescu
inlocuita cu alte forme de convietu,ire conjugaIa. Ingrijirea ii
educatia sugarilor ar trebui sa fie distribuita egal intre membrii
fainiliei sau sa fie incredintata exclusiv unor institupj. publice.
Daca, totui, aceasta sugestie evita notiunea de "turma", aoost lucru
se probabil, unui rest de pudoare 'iii avandu-se in vedere
ca exista cateva domenti necolectivizabile ale omului.
Este evident ca obiectul desfiintarii familiei gregarizarea
convietuirii conjugale urmarete, de apt, anularea oric8.rei institutu
intemeiate de Dumnezeu sau individualitap de ordin social. Pentru
micarile holiste conteaza doar "totalitatea", doar procesul de
nivelare a persoanelor grupurilor, ignorandu-se totalmente
atributiile pe care acestea Ie-au primit prin actul creapei.
A1;la cum remarca B. Wiirtz
225
, "New Age reprezinta un
4npresionant castel aerian, strMulgerat de luminile stridente ale
Fiului Pierz8rii". Filosofia New-Age "fascineaza astazi parra la
sacrificarea luciditatii I}i En numele lucidit-apj. i pe altarul ei". Dar,
oare, nu ne-a avertizat pe noi, cei de astazi, i pe cei 00 vor urma Sf.
Apostol Pavel: "Luati aminte sa nu va lure mintile cineva cu
filosofia cu dearta ineliiciune din predania omeneascii, dupa
intelesurile oole slabe ale lumii i nu dupa Hristos (Coloseni 2,8)?"
de azi i de maine are, insa, un alt drum, i anume sa-L
urmeze pe Cel ce a afirmat despre Sine i pentru noi: "Eu sunt
lumina lumii; eel oo-mi urmeaza Mie nu va umbla in intuneric, ci va
avea lumina vietii" (loan 8,12).
271 Nolle religiosse
XII. OCULTISM. SATANISMUL
Nu exista 0 definitie : general valabila a notiunii de
"satanism", care sa lamurea'sca in mod exhaustiv toate 'aspectele
legate de acest fenomen. Acele. grupan, care se percep i se
autodefinesc explicit ca fiind de satanista, sunt in mod
evident minoritare. De asemenea, 0 mare parte a tinerilor,
suspectati a cocheta eu miearea in sine, se folosese pur I}i simplu de
o serie de elemente de "decor" din doctrina satanista sau sunt
drept "satanif}ti" impotriva propriei lor vointe.
msa, dincolo de semnifica1ille notiunii in sine, micarea
satanista este prezenta mm peste tot, inclusiv in Rom8.nia, inoopand
cu perioada anilor de dupa evenimentele din 1989. Cimitire
devastate, pereti exteriori m bisericilor mazgiiliti cu tot felul. de
inscriptii sau insemne satanioo, pisici sacrificate pe altare, toate
acestea nu sunt altceva decat marturii indiscutabile ale prezentei
sataniste in acele locuri. in momentul in masura in care
asemenea simptome i evenimente se inmultesc, i inca intr-un
interval de timp scurt, in diferite locuri, atunci societatea se simte
tot mai amenintata de aeeasta micare, de aeeasta prezenta.
Aceasta, mai ales pentru faptul ca in spatele unor asemenea actiuni
nu se afia doar tineri nevinovati, aflati la varsta pubertiit;ii. marcati
de un anume teribilism inerent varstei respective, ci chiar agresori
i criminali, oameni care, in numele lui Satan, aa cum s-a putut
dovedi, ucid cu sange rece.
Ceea ee se intelege astiizi, in general, prin satanism
reprezinta 0 creatie sau un "produs" mm nou. Astfel, ren1llilitele
"liturghii negre" au aparut abia pe la sfaritul secolului al XVII-lea.
Prin secolele XVIIIXIX, s-au constituit tot felul de oorcuri i ordine,
ale caror' doctrine practici au facilitat aparitia satanismului.
Fondatorul propriu-zis al satanismului modern este socotit Aleister
Crowley, a carui doctrina, conturata pe la inceputul secolului al
XX-lea, avea sa exercite 0 puternicii influentii asupra anumitor
cercuri. eu toate aeestea, exista doar cateva culte realmente bine
structurate organizate, care sa se i autorevendiee ca sataniste.
Doua dintre aces tea sunt mm importante, i anume: Prima Biserica


1
t
I
i
I
I
,
t..

:t:!
!
, "
i'
!:
225 B. Wurtz, New Age, p. 253.
04/27/2012 Page 117 of 216
272
I
Nicolae Achimescu
-_._---
a lui Satan ',First Church of Satan") Temp1ul1ui Set of
Set").
1. Satan,i istoria prezenp!i sale de-a lungul timpului
Intotdeauna, de-a 1ungul istoriei, omul a cautat Bine1e, a nazuit
dupa e1, in masura in care a putut a acest 1ucru, ineercand
in timp sa evite Raul, sa se de acesta de fO$Ie
acestuia. Prin urmare, Binele RAul, dinco1o de semnificatiile lor,
fac parte din istoria omenirii; indiferent cum au fost reprezentate
sau receptate; indiferent de ceea ee particularizeaza istoria
religioasa a diferitelor popoare ale lumii, Binele Raul sunt
prezente pretutindeni.
Raul, ca realitate personalii Iili existent;iala, nu este decat
antipodul Binelui. Ca realitate morala, el este produsul propriei
libertat;i a omului, este rezultatul opt;iunii personale. Atat ca reali
tate personala cat ca realitate morala il descoperim, exprimat in
multe locuri timpuri in forme similare, la greci, romani
germani,. de la indieni chinezi pana la iudei
1.1. Binele Dualismul iranian gnosticismul
Pe la celui de-al doilea mileniu in partea
rasariteana a Iranului a aparut profetul Zarathustra. In concept;ia
sa, intreaga existenta se caracterizeaza printr-o opozitie ireconcilia
bila de natura morala, dar fundamentala ancorata in metafizic.
Exista, practic, doua Spirite superioare contrapuse: Spenta Mainyu
bineIacator") AngraMainY1} "Spiritul rau"), Spiritul
distrugator, principiul suprem al raului. In fapt, eei doi se constituie
in cel mai evident dualism pe care I-a cunoscut vreodata istoria
religplor lumii.l
Intr-o anume gatha sau imn (Yasna, 30), se spune ca primul
dintre cele doua spirite a ales binele Iili viata, pe cand celaIalt raul
moartea. Pornind de la premisa ca Ahura Mazda ("Stapanul
1 N. Achimescu, Istoria filosofia religiei 1a popoarele antice, 1998, p. 219
sq.
273
Naile mi!jcsri religiaBse
J
intelept") este parintele intregii creapi, inclusiv al tuturor spiritelor
superioare divine, coreland aceasta cu eele men-p.onate in Yasna,
\1
30, soar putea spune ca Ahura Mazda nu I-a creat doar pe Spiritul
bineIacator, ci pe ratele sau geaman, Spiritul malefic I?i
!
;
distrugator. De aici soar putea trage concluzia ca eele doua Spirite
r
sunt deosebite - unul sfant, eelalalt rau - mai degraba prin alegere,
,
prin opt;iune proprie, decat prin natura lor. Astfel, dualismul
iranian se contureaza abia in momentul in care cele doua Spirite,
prin 9P-p.une proprie i necondit;ionata, 0 pomesc fiecare pe drumul
sau. In fine, delili ambele Spirite pureed din Ahura Mazda,
acesta nu poate fi socotit responsabil pentru aparitia Raului in
lume, fiindca Angra Mainyu ales el insUf}i modul de a fi.
vocat;ia sa malefica. Pe de alta parte, in atotl;ltiinta sa, Ahura Mazda
tia de la inceput care va fi alegerea Spiritului malefic, !iii totu!ili nu
I-a IIp.piedicat sa faca aceasta alegere in vreun fe1.
2
In vreme ee Ahura Mazda, respectiv Spenta Mainyu, i-au
daruit omului lucrurile folositoare, cum ar fi vitele, cerealele
plantele medicinale, Angra Mainyu a incercat, prin contracreat;ia
sa, sa distruga ordinea fireasca E;i buna existenta. EI a creat buru
ienile, animalele veninoase plante1e otravitoare, a adus seeeta E;i
inundapi, prin el au venit in lume minciuna prefiicatoria. Binele
i Raul din invatatura lui Zarathustra se aila intr-o lupta perma
nenta i ireconciliabila. Indatorirea suprema a fiecarui om este
aceea de a alege Binele a contribui la victoria definitiva a acestuia
asupra R.aului. Prin aeeasta, el contribuie la anihilarea R.aului, iar
dupa disparitia aeestuia - in urma unei transformari apocaliptice
la instaurarea unei noi ordini cosmiee, guvernata de principiul
Binelui.
promoveaza i el dualism Bine-Rau,
Lumina-Intuneric, folosind pentru aeestei doctrine 0
foarte bogata mitologie un limbaj metaforic. In conceptl.a gnostica,
existenta este perceputa ca 0 combinatie a doua principii diametral
opuse: pe de 0 parte, lumea spiritpala superioara, iar pe de alta
parte, lumea materiala inferioara. In existenta sa, omul se simtea
ca un strain, pentru ca eul sau eel mai intim ii avea originea in
lumea spirituala superioara; in urma unei intB.mplari nefericite,
sufletul sau cade in lumea materlala, a Raului, E;i devine "prizo
2 Ibidem, p. 220.
04/27/2012 Page 118 of 216
274
Nicolae Achimescu
.
. nierul" unui viil sau pamantesc, respectiv trupul Uneori,
sufletul este desemnat ca 0 scanteie cereasca desprinsa din
!mparapa Binelui /iii Luminii, dupa care a fost incorporatii in
Intunericul materiei. Singura cale de eliberare 0 reprezintii aacen
siunea spre originile sale cereti, astrale, spre impiirat;ia Binelui din
care provine.
3
.
. Tot la fel, potrivit mithos-ului maniheic, la inceput, mm precis
atunci cand nu exista nici cerul nici pamantul, existau totw;i doua
principii diametral opuse: Binele sau Lumina i Raul sau lntu
nericul, ambele la fel de puternice, dei nu aveau nimic in comun. in
lumea Lurninii trona Pdrintele Luminii, i Piirintele primor.
dial sau Pdrintele eel Mare, pe cand in lurnea Intunericului domnea
Principele Intunericului, Satan din cretinism sau Angra Mainyu
(Ahriman) din vechea religie iraniana. 4
Pornind de la aceasta doctrina, unell=l.;gmpiiri gnostice au ajuns
la 0 reconsiderare !iii reinterpretare a vaforilor de pana atunci. De
pilda, comunitatea cainitii a denaturat multe dintre semnificatiile
unor texte biblice: in viziunea sa, fratricidul lui Cain nu are alta
menire decat aeeea de a ne arata ea Dumnezeului din Vecbiul
Testament Ii plac jertfele iar Iuda Iscarioteanul nu I-a
tradat, in fapt, pe Iisus, ci a ajutat prin fapta sa la mantuirea
osmenilor, pentru ca era absoluta nevoie de moartea lui Hristos. De
asemenea, in cadrul ritualurilor /iii ceremoniilor ofitilor, arpele se
bucura de 0 mare cinstire, simbolizand chiar Binele in sine, dei in
viziunea Sfintilor Piirinti ai Bisericii, el 11 reprezinta pe ispititorul
protopiirintilor Adam i Eva. In fine, in coneeppa carpocrapenilor
(sec. al II-lea d.Hr.), sufletul trebuia sa triiiasca toate posibilele
experiente . pozitive i negative i abia dupa aeeea putea parasi
definitiv lurnea creata de ingeri. ei intrucat era aproape imposibil ca
cineva sa triiiasca toate aceste experiente in cadrul unei singure
existents, carpocrapenii credeau in reincarnarea sufletului. /)
3 Ibidem, p. 391.
4 Ibidem, p. 403.
5 Til. Schweer, Satanismus, Mtinchen, 1997, p. 13.
Noils mificsri rsligioBse 275
1.2. Satan demonii in V echiul Noul Testament
De la inceput, trebuie subliniat ca este necesara 0 distinctie
clara intra Satan saudiavol, pe de 0 parte, !iii demoni, pe de aim
parte, intrucat in smbele cazuri avem de-a faee cu probleme care tin
de un conpnut!ili de 0 sorginte diierite.
Figura lui Satan apare pentru int8ia. oara in unele scrieri
vechi-testamentare aldituite relativ tarziu. In limba romana,
aceasta nopune i aeest nume inseamna "adversar", "potrivnic". De
acest nume auzim, pentru prima data in istorie, pe la sf8.ritul
secolului al VI-lea i.Hr. !;Ii anume in cartea profetului Zaharia 3,1-2,
unde apare in ipostaza de acuzator eeresc al oamenilor: "ei
aratat pe Iosua, marele preot, stand inaintea ingerului Domnului, i
pe Satan, stand la dreapta lui ca sa-I invinuiasca. ei a zis Domnul
catra Satan: Cearta-te pe tine Domnul, diavole, eearm-te pe tine
Domnul, Gel care a ales Ierusalimuh>". Pup.n mai tarziu, s-a scris
cartea lui Iov, in al carei prolog (lov 1,6 sq.) Satan apare din nou,
rugandu-L pe Dumnezeu sa-i permita sa-l ispiteasca pe Iov eel aflat
in suferinti. Aici, Satan vine impreuna cu ingerii lui Durnnezeu
inaintea Domnului, el se cumva apare in randul cetei
cereti a ingerilor lui Dumnezeu
6
: "Dar intr-o zi ingerii lui
Dumnezeu s-au inIatil?at inaintea Domnului Satan a venit !;Ii e1
printre ei" (Iov 1,6). Coneeppa despre asemenea flints spirituale ne
duee cu gandul la faptul ca zeii canaaneeni din vecinatatea
Israelului fusesera degradati de proporul lui Israel considerati
spirite subordonate lui Dumnezeu. Der;;i imaginea sa initiala din
paginile Scripturii este una mai pup.n prietenoasa in relatiile cu
oamenii, totut;;i ea nu are nimic in comun cu acea imagine pe care
ne-am Iacut-o noi despre Satan inca din anii copiliiriei. Oricum,
inclusiv in Sfanta Scriptura, ulterior, chipul sau s-a conturat tot
mai pregnant in aceasta direcpe exprimand tot ceea ee poate fi mai
hidos mai pervertit sub toate aspectele. Conform I Paralipomena
21,1, Satan 11 ispitel?te pe regele David 11 convinge faea un
:recensamant al pOPorului, impotriva VOll lui Dumnezeu. In Cartea
Intslepciunii lui Solomon 2,24, scrisa in sec. I i.Hr., invidia
6 R. Schnackenburg, Da8 Problem des BOsen in der Bibel, in: idem (Hg.), Die
Macht des BOsen und der Glaube der Kirche, DUsseldorf: 1979, p. 27.
04/27/2012 Page 119 of 216
276
<'.
,Nicolae Achimescu
diavolului apare ca temei al venirii mortii in lume: "lar prin pizma
diavolului moartea a intrat in lume i cei ce sunt de partea lui Vor
ajunge s-o cunoasca"; cuvimtul greeesc utilizat aici pentru Satan, I'}i
anume diabolo$, care in lb. romana a trecut ca "diavor', inseamna
literal "cel ce arunca claie peste gramada", "eel ce creaza dezordine".
De fapt, aici avem 0 aeeeai semnificat;ie pentru Satan pe care 0
intaInim in perioadele nou-testamentara /iii patristica.
A.a cum subliniaza K Kertelge
7
, din eele prezentate mai SUB
rezulta clar cum Satan evolueaza consecvent de la aeea figura inge
reasca, "initial asemanatoare unui <<funct;ionar allui Dumnezeu",
pentru ca pe parcurs sa primeasca trasaturi i caractere orientate in
mod deosebit impotriva omului i a lui Dumnezeu.
Acceptarea existen:t;ei demonilor, aeele spirite rele care
actioneaza impotriva oamenilor, apare deja in perioadele m,lri
'timpurii ale Veehiului Testament, dar ele joaca un rol secundar. In
centrul serierilor vechi-testamentare se afia Iahve, Dumnezeullui
Israel. El singur trebuie cinstit de catre popor, intrucat este
singurul Dumnezeu' existent. Tot eeea ee ii. vizeaza pe oameni vine
de la El, atat binele cat i raul. La inceput, langa El nu-i gasesc
locul nici un fel de alte forte sau puteri supranaturale. Th. Schweers
este de parere ea, abia incepand cu influenta diferitelor coneept;ii
demonologiee din religiile orientale din timpul robiei babiloniene, se
poate constata 0 a credintei in demoni i in randul
poporului israelit. In scrierile apocrife din ultimele secole i.Hr.,
descoperim eele mai diverse, partial confuze /iii neclare concept;ii
despre originea, fiints I]i pacatele demonilor.
Activitatea lor era privita ca fiind una foarte complexa liJi
profunda: "Demonii sunt pur i simplu pagubitorii i corupatorii ...
Ei Ii primejduiesc i Ii maculeaza pe oameni in special in domeniul
sexual ... Bolile trupeti i sufleteti ... dar in primul rand moartea
sunt opera lor ... ; atingerea de cadavre /iii mortaciuni aduce
impuritate ... Impuritatea prin contactul eu cei mor? actioneaza la
fel de demonic ca i <<posesiunea celor bolnavi psihic ... ; Purifi
7 K K.ertelge, Teufel. Diimonen, in biblischer Sicht, in: W.
KasperlK. Lehmann (Hg,), Teufel, p. 14.
8 Th. Schweer, op.cit., p. 93.
277
Naile miljcsri religiaese

carea... inseamna exorcizare. VindecBrile celor bolnavi i posedat;i
tl
constau in izgonirea demonilor care au provocat boala ...",9
Prin urmare, functiile lui Satan i ale demonilor se deosebesc in
masura in care Satan este socotit ca fiind eel ce seduee, prin ispita,
in vederea savarE}irii pacatului, in vreme ce actiunea demonilor are
drept consecinta afeetarea iritegritat;ii i sanatat;ii oamenilor.
Aceasta distinct;ie nu apare atat de evident in dirtile apocrife. Acolo,
i demonii sunt numiti satane i .pot incita la pacat; otirea lor are
un conducator, identificat cu Satan din scrierile Veehiului
Testament. In pofida deosebirii i diferitelor radacini istoriee ale
conceptiilor in aeeasta privinta, intre "satanic" i "demonic" exista 0
stransa relatie calitativa.
in Nou( Testament, Satan apare mai evident in postura sa de
adversar allui Dumnezeu. Asemanarea fiicuta intre arpele care-i
Adam i Eva in paradis, pe de 0 parte, idiavol, pe de
alta parte, este 0 interpretare a autorilor cretini. CarteaFaeerea il
prezinta pe !;larpe doar ca pe 0 creatura deosebit de vic1eana, "eea
mai vicleana dintre toate fiarele de pe pamant, pe care Ie fiieuse
Domnul Dumnezeu" (Facerea 1,3). in Noul Testament se
afirma: ,,$i a fost aruncat balaurul eel mare, eel de demult,
care se cheama diavol i satana, eel ee IneaIa toata lumea, aruneat
a fost pe pamant ingerii lui au fost aruncap. cu el" (Apoealipsa
12,9).
Prin urmare, ceea ce sugera doar vag Vechiul Testament,
descoperind doar intr-o mica masura, cu privire la Satan, a fost
concretizat de cretinismul timpuriu intr-o forma plastica i foarte
clara. "Adversarul" omului s-a transformat in "adversarul" lui
Dumnezeu. Aeesta Ii impiedica pe oameni sa pastreze i "sa fadi sa
rodeasca cuvantul lui Dumnezeu in inimile lor" (Marcu 4,15); el Ii
;
,
cerne "ca pe grau" (Luea 22,31); Ii leaga i aduce boala asupra lor
(Luca 13,16); el este "dumanul" lumii, reprezentata de tarina din
I
parabola rostita de catre lisus (Matei 13,36 sq.), dar i "minciuna"
insai "parintele" acesteia (loan 8,44). Dupa ee a euat in ispitirea
I
lui Iisus in pustiul Carantaniei (Matei 4,111), "a intrat in Iuda, eel
i
9 H. BalzIG.Schneider (Hg.), E:x:egetisches Worterbuch zum Neuen Testament,
Bd. I, Stuttgart, 1980, p. 650; cf. w.e. van Dam, Diimonen und Besessene. Die
llimonen in Geschichte und Gegenwart und ihre Austreibung, Aschaffenburg,
1975, pp. 16-30.
04/27/2012 Page 120 of 216
278

Nicolae Achimescu
numit Iscarioteanul", determinandu-l sa-l tradeze pe Mantuitorul
(Luea 22,3).
Fariseii Ii reprofjau lui lisus "ca are pe Beelzebul f}i ca, cu
domnul demonilor, alunga demonti". Raspunsul lui liaus: "Cum
poate satana sa alunge pe satana'?" (Marcu 3,22-23) arata limpede
ca Beelzebul f}i Satan aveau aceeaf}i semnificatie, erau una
aceeai persoana. Din punct de vedere etimologic, Beelzebul
inseamna "Dumnezeul gramezii de gunoi" sau chiar "Dumnezeul
.mutelor", probabil cu referire la sacrificii1e murdare aduse zeilor
pagani.
. Satan prime!;lte un contur foarte exact in Apocalipsa Sfantului
Evanghelist loan, unde apare ca "un balaur mare, ro!;lu, avand !ilapte
capete f}i zece coarne, pe capetele lui, fjapte cununi
.lar coada lui tara a treia parte din stelele cerului i Ie-a aruncat pe
pamant" (Apocalipsa 12,3-4.). Acum, el apare ca Antihrist, care se
rev.olta fmpotriva lui Dumnezeu !iii a lui Iisus Hristos, incercand sa
distruga intreg planul de mantuire a lumii. "Fiara care se ridica din
adanc" (Apocalipsa 11,7) va conduce la pieire intreaga umanitate;
este yorba de "ingerul adaneului, al e8.rui nume, in evreiefjte, este
Abaddon, iar in elinete are numele Apollion" (Apocalipsa 9,11).
2. Satan in literatura
De-a. lungul timpului, impactul teologic asupra imaginii
consacrate lui Satan s-a diminuat. Emanciparea multora de sub
tutela Bisericii !iii criteriilor valorice oferite de catre aceasta, mai
ales in urma dialecticii crescande survenite intre religie i
i-a determinat pe unii scriitori !;Ii arti!;Iti sa-l priveasca i sa-l
prezinte pe individ detaat de cadrul i spapul Bisericii. Potrivit
aeestora, omul poate deveni rau prin el i datorita lui insufji, fji nu
sub influenta diavolului. In consecinta, exista reprezent8..ri ale lui
Satan din aceasta perioada care nu-l mai cu trasaturi
n;tonstruoalle ei mai degraba cu un chip uman, ba ehiar placut i
seducator. In literatura, s-a revenit la teza potrivit careia diavolul
insUi nazUiete dupa mantuire. Se fjtie deja ca Origen sustinuse ca
diavolul se va impaca cu Dumnezeu la Judecata cea din urma, 0
parere respinsa, insa, categoric de catre Biserica.
Noile migcsri religioBse 279
----'-' =
Incepand cu seeolul al XVII-lea, figura lui Satan capata accente
noi, ea devine mai complexa. Cbipul sau nu mm expriroa doar acea
groaza amenintiitoare la adresa omului, ci reflecta chiar anumite
impulsuri umane interioare, cum ar fi teama, tristete, melancolie
sau indoiala. De asemenea, in chipul sau se oglindese diferite
circumstante: pe de 0 parte,: imaginea lui Satan se dorefjte un
exemplu concludent pentru anumite cercuri, in cadrul carora
libertatea este cultivata in mod suspect, conducand la orgolii mra
masura i la anarhie; pe de alta parte, acelafji chip allui Satan soar
dori un fel de far luminos, ca simbol a1 autodeterminarii fji
revoltei pentru libertate.
10
Momentul preliminar al acestei detaan. a lui Satan de spatiul
f}i contextul pur teologic I-a reprezentat aparitia, in 1667, a roma
nului "Paradisul pierdut", scria de englezul John Milton
(16.08-1674). Milton portretizeaza aici 0 imagine romantata a lui
Satan, in care predominii intransigents, mandria, frumusetea "i
revolta nobila. Un secol mai tarziu, in epocala sa epopee "Messiada",
Friedrich Gottlieb Klopstock (1724-1803) ni-l prezinta pe diavol
marcat de cautarea mantuirii, lara trasiituri sau reminiscente
demQnice, amintindu-ne de apocatastaza vehiculata de Origen.
In perioada iluminismului "i odata cu separatia totala dintre
teologie i naturii, invatatura teolpgica despre Satan n-a
mai avut acelaf}i impact asupra oamenilor. Intrebiiri de genul, cum
e posibila vrajitoria sau daca diavolul are trup, nu mai aveau nevoie
de ruci un rasp-gns, intrueat existenta vrajitoarelor !iii a diavolului
parea dep8.ita. In filosofie, se puneau acum cu totul alte probleme,
iar Raul era interpretat ca 0 forma de egoism absolut sau ca pura
negatie. Aplecarea omului spre rau era rezultatul unei optiuni
stricte, de ordin personal, lara vreo legatura cu diavolul. Astfel, eroii
romanelor marchizului de Sade (1740-1814) actioneaza eu cruzime
i mra scrupule, fiind interesa-p. exclusiv de satisfacerea instinctelor
i pasiunilor lor anormale. Ei in acest sens, pentru ca aplica
legile naturii, a caror esenta - potrivit lui de Sade - consta din
groaza, distrugere I;li suferinta. Privind din aceasta perspectiva
lucrurile, nu mai poate fi yorba de nici 0 lupta intre bine IJi rau,
fiindca, in viziunea autorului, binele nu mai exista. Astfel, eroii SID
protagonililti nu lupta impotriva lui Dumnezeu sau vreunei ordini
10 Th. Schweer, op.cit., p. 32 sq.
04/27/2012 Page 121 of 216
280
NicolaeAchimescu
naturale bune, ci doar impotriva refuzului din partea societlttii de a
Ie permite sa-t;li satisfaea toate plaeerile. Este adevarat, prin aceasta
de Sade a realizat 0 a raului de diavol, din punct de vedere
ffira insa sa devilla un prototip al satanismului modern. 11
In lucrarea sa, Faust, Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832)
ni-l prezinta pe diavol sub chipullui Mefi,sto, ca pe un spirit "care
vrea tot timpul raul, dar face totdeauna binele"; el nu este, deci,
distrugatorul, ci conservatorul creapei lui Dumnezeu, t;li anpme prin
forta sa "iluminatorie" pe care 0 exercita asupra lui Faust. In cadrul
scenariului pe care ni-l propune autorul, raporlurile dintre
personajele mitului ni-l arata pe Mefisto ca un puternic adversar al
lui Dumnezeu, iar pe Faust ca 0 victima a uneltirilor eu
ajutorul spiritului Raului, OIpul e in stare sa obt;ina ceea ce justipa
Qivina nu-i poate garanta.
12
In imnul francmasonului italian Giosue
Carducci (1835-1907), aparut in anul 1869 t;li intitulat A Salana,
Satan triumm ca al ratiunh"': "DescatUt;leaza-te,
rapune umana, lumineaza incinsa de flaeari; materie,
ridica-te; Satan a biruit". William Blake (1757-1827), un pictor un
poet englez, il privea pe Satan ca pe un purtlttor de speranta pentru
vremuri mai bune. Insa, chipul lui Satan din opera lui Blake
sugereaza deja urme de indoiala privind credinta atat de optimista
in progres din perioada iluminista, urme ce se contureaza tot mai
preg!J.ant dupa aceea in lucrarue lordului Byron (1788-1824).
in drama sa, intitulata Cain, Byron tematizeaza noua
de sine a omului, dobandita in perioada iluminista,
manifestand serioase indoieli in privinta certitudinilor
aeumulate normelor cunoscute. Drama fictiva conceputa de autor
se deruleaza intr-o perioada nedeterminata, dupa izgonirea din rai.
Adam .;;i Eva celebreaza impreuna cu :iii lor rasantul soarelui, dar
Cain evita rugaeiunea. El justifica atitudinea, sust;inllnd ea nu-i
datoreaza lui Dumnezeu nici 0 rugaciune, intrucat acest Dumnezeu
ar fi responsabil pentru soarta moartea oamenilor. Lucifer il
considera pe Cain 0 ruda spirituala a sa, oferindu-i
dupa care tinde, dar eu condipa de a i se supune pe deplin.
11 Ibidem, p. 35.
12 Vezi Goethe, Faust, Partea I i Partea a II-a, traducere, introducere, tabel
cronologic, note !]i comentarii de. $tefan Augustin Doina!], Bucure!]ti, 1982, p.
30.
281 Naile mi!jcsri religioBse
Cain refuza pretenpa exageratlt a lui Lucifer, el primel?te
capacitate a de a intelege planul creapei. un plan care, in viziunea
sa, poarta amprenta arbitrarului incalculabil t;!i modului ffira sens
de ac'jiune din partea lui Dumnezeu. Dumnezeu creaza i distruge,
dar numai din nemultumire Eli plictiseala. Reintors pe pamllnt t;li
foarte demoralizat, la cererea lui Abel, Cain aduce jertta lui
Dumnezeu, dar Acesta 0 refuza. Dorind sa distruga toate altarele
!
consacrate lui Dumnezeu, Cain intra in conflict cu fratele sau, Abel,
pe cru:e il ueide.
13
Drama "Cain" a lordului Byron marcheaza, de fapt, punctul de
cotitura m.reprezentarue literare despre Satan. Pentru prima data,
omul nu mai apare manipulat de catre Satan asemenea unui obiect
lipsit de vointa, ci trebuie sa se pregateasca sa decida el insui
daca vrea sa devina sau nu un discipol allui Satan. Byron ar putea
fi desemnat ca primul adept al unui satanism autonom F}i explicit,
daca avem in vedere ca-i mcea placere sa apara in salpane intr-un
decor satanic astfel, sa-i provoace pe cei prezenp. In secolul al
XIX-lea, cu exceppa lui Byron, au adoptat aceasta tema t;li alp
numerQt;li scriitori, tara insa sa devina adepp ai lui Satan. Ei au
folosit in romanele t;li povestirile lor motive legate de aceastlt figura,
dar ele erau un simplu mijloc stilistic, care a cunoscut 0 mare
popularitate in perioada romantismului negru.
14
Reprezentantii
romantismului negru
15
propus sa demonstreze ca diul Sea
raspandit in lume lara vreo intervenpe din partea diavoluluL
13 Th. Schweer, op.cit., p. 36 sq.
14 Romantismul "negro" reprezinta in literaturii, ca in artS de altfel, 0 forma
de revolta impotriva valorilor burgheze, care conduce, conform traseului
inspirat de Faust al lui Goethe, la satanismul romantic. Marile sale figuri
(Titanul, DiavoIul, Cain, vriijitoarea sau dezmatatul) sunt tot atatea sfidiiri la
adresa societatu a lui Dumnezeu..
In plan estetic. acestor teme ale revoltei, haosului, "curiozitatll raului"
(Musset) Ie corespund renegarea regulilor clasice inventia unor noi forme de
expresie. Din aceasta perspectivii, toate mijloacele par legitime pentru a atinge
aceastii artS mcuta din rupturi !]i din expansiune: gustul pentru formele vechi,
ca !]i pentru motivap.ile cele roai spectaculoase, cautarea insolitului, a lipsei de
masura, a contrastului. Cf. Fr. Laupies (ed.), Dictionar de culture generalii.,
Timi!]oara, 2000, p. 586.
15 Fortele intunericului prolifereazii, de pildii, in povestirile lui E.TA
Hoffmann, in visele picturale ale lui W. Blake sau Fiissli, in poemele lui Nerval
04/27/2012 Page 122 of 216
282
-"If
Achimescu
Satanli;ti literari in sensul strict al euvantului, pot :fi soootit;i
Eliphas Levi dupa numele sau adevarat Alphonse
Louis Constant, Iji Charles Baudelaire (1821-1867). E. Levi a fast
unul dintre eei tp.ai renumiti productivi din vremea sa. EI
tacea 0 distin$e strieta intre Lucifer Satan, atribuind ambilor
earacteristici proprii. Lucifer era considerat ca eel ce ilumineaza, iar
Satan ca personificare a tuturor i slabiciunilor. Pentru
Levi, Lucifer reprezenta dorinta de libertate, de sine f}i
raponalitate, fund 0 dovada a faptului ca ilunPnismul nu este eeva
impotriva lui Dumnezeu, ci implinirea planului de mantu:ire a lui
DumnezEm. Dimpotriva, Satan era, in viziunea autorului, singurul
"coleetor" al tuturor aspectelor negative. IS
Ch. Baudelaire avea conceptie despre om ca i
marchizul de Sade, el il consider a rau prin inslii natura sa i
compara femeia eu care se conduc i trmesc conform
legilor instinctului. In opinia sa, Satan este stapanul materiei
pervertite, iar daca omul soar interioriza i arpercepe cu adevarat
ce se intfunpl8. in adancul :fiin1;ei sale, cu sigurants. i-ar da seama ca
raul se afla in el insui. Nu mai exista nici 0 legatura directa cu
Dumnezeu, omului nu-i mai ,ramane altceva detacut decat sa
accepte prezenta raului t;li, dupa posibilita1i, sa-I priveasca de Ia
distants.. In "FIorile raului" (1857), Baudelaire Ii dediea lui Satan 0
litanie lirica, pream8.rindu-l ca pe un Duinnezeu deeazut, care se
indura de cei tie8.lot;li. Revoltat, in fine, contra divinitatii indiferente
fata de suferinta umana, a nedreptatii i vulgaritatii, poetul spera
in putinta'de evadare in frumosul artei, in cele din urma implorand
raul, inoartea, neantul, in care af}teapta sa gaseasca "altceva";
ta:pe-o toarna drept balsam i ne lasa
Sa nenfundam in haul eel f'ara de ecou!
Si daca va fi raiul sau iadul, nu ne pasa!
Un singur gand ne arde: sa dam de ceva noU!"17
La E. T.A. Hoffmann (1776-1822), diavolul devine simbol al
pierderii identitatii i nebuniei. Elixirele diavolului (1815) marchea
. za, in acest sens, 0 psihologizare a Raului. Aceasta dimensiune este
sali in noptile de sabat imaginate de Berlioz in Simfonia fantasticO (1880); c.
ibidem, ibidem.
16 Th. Schweer, op.cit., p. 89.
17 Ch. Baudelaire, Fiorile rdului, 1967.
283 Noils ml'9csri rsligio8se
dezvoltata pe larg de eatre Thomas Mann (1875-1955) in romanul
sau Doctor Faustus. Aici, diavolul apare ca simbol al ideologiei
asciste. Concentrat, cap. al XXV-lea reprezinta 0 sinteza perf or
manta a intregii c8.rti, in sensul ea arunca 0 privire transversala
asupra istoriei rea$unii, din vremurile stravechi, pana la hitle
rism. Mefisto nu mai apare daar ea un critic muzical, in stare sa
realizeze incursiuni savante in arta beethoveniana, ei i un exeelent
cunoscator i fidel reprezentant al psihologiei fasciste, C!U'acterizate
toemai prin totala desconsiderare' a oricarei psihologii. Intr-o viziu
ne halucinanta a infemului, Th. Mann transpune atmosfera laga
relor fasciste de exterminare, Mefisto comporti.ndu-se asemenea
unui ef de Gestapo in travesti. "Ingerul otravit" il eonvinge -pe
Adrian Leverkuhn, eroul principal al romanului, c8. bucuriile
ehinurile nu Ie mai poate obtine decat cu sprijinul efectiv al A
diavolului.
18
In fine, Lucifer Ii vinde elientului sau, in schimbul
sufietului, douazeci i patru de ani geniali i diabolici, 0 existents. eu
. totul extravaganta, "care nu este altceva decat ... pendularea
permanenta intre inspirape depresiune, intre raceala de gheata
incandescenta nimicitoare. Satana ii schimba mereu infatit;larea,
emanand insa constant aceeai glacialitate" .19
Un alt punet de plecare, in acela!?i context, il descoperim la
Wilhelm Hauff (1802-1827), mai precis in ale sale Comunicari din
memoriile lui Satan, in care earacterizeaza stare a universita1i1or i
ereatiei cuiturale, ironizl1nd sterilitatea lor eu ajutorul imaginii
diavolului. In vremea no astra, in Iucrarea Ahasver (1983), Satan
apare ca intruchipare a inertiei !?i conservatorismului, ca adversar
al oricarei schimbari.
Prin urmare, dupa cum s-a putut observa, spatiul de proie$e
oferit de diavol este extraordinar de amplu. Indiferentde unghiul
din care privete, fiecare om poate gasi in el, in mod paradoxa!, tot
eeea ce-I preocupa, !;i aceasta printr-o simpl8. pervertire a adevaratei
realitap. Astfel, la fel de paradoxal, diavolul poate apare la fel de
bine ca ispititor i ispitit, rebel i reacponar, ca focar al raului
sau ea prototip al binelui. In el, este deplansa nedreptatea !;i, in
acela!;i timp, este preamiirita in numele sau. Contradie1ia tine
18 Cf. Ion in: Thomas Mann, Doctor Faustus. Vwta compozitorului
german Adrian Leverkiihn povestitd de un prieten, 1966, p. 16.
19lbidem, p.17.
04/27/2012 Page 123 of 216
285
284
Nicolae Achimescu
indestructibil de fiinta sa. Anatole France (1844-1924), in Revolta
ngerilor, ilustreaza tocmai aceasta capacitate de dedublare a
diavolului. Practic, Lucifer renunta la 0 eventuala victorie
definitiva, ziee A France, asupra lui Dumnezeu, pentru ca in
aceasta situatie nu 8-ar produce decat 0 simpla schimbare a
rolurilor. El, Lucifer, ar urma sa preia insuirile conte state atata
vreme ale lui Dumnezeu, iar Dumnezeul detronat ar accede treptat
din nou spre pozitia de invatator allumii. Doar 0 lume neschimbata
i intepenita poate candva "ajunge la diavof' pentru ca, altfeL in
momentul in care este revolutionata, cursul lucrurilor incepe din
nou de la capat, dar in sens invers.20
3. Promotori ai satanismului modem
Aleister Crowley
Aleister Crowley (1875-1947) poate fi socotit, in ciuda uno!'
retineri mai mult sau mai putin obiective, stramOul satanismului
modern.. Experimentele sale magice i noile interpretan spirituale
ale sistemelor prezente au adus ocultismului corecturi E}i inovatii
fundamentale. B-a nascut in Anglia la 12. octombrie 1875, ca fiu al
unui de fabrica de de bere, primind numele de Edward
Alexander. Inca din tinerete a manifestat un interes deosebit pentru
fenomenele paranormale. Crescut intr-un mediu crel;!tin autoritar,
datorita educatiei primite din partea panntilor, inca de copil a
inceput sa manifeste 0 repulsie deosebitii fata de cre!;ltinism.
Si-a inceput studiile la Cambridge, in anul 1895. Potrivit
biografiei sale, la 31 decembrie 1896, s-a trezit pe la miezul noptii cu
giindul ca ar dispune de un mijloc magic cu ajutorul c8.ruia ar putea
descoperi 0 importanta componenta misterioasa a propriei sale
naturi. Aceasta experienta avea sa 0 povesteascii mai tarziu lui
Cecil Jones, cu care s-a intalnit in 1899 in Elvetia, cu totul
intiimplator. Cecil Jones era un initiat in ordinul ,,Amurgul de aur"
G,Golden Dawn")21, motiv pentru care I-a i pus pe Crowley in
20 Th. Schweer, op.cit., p. 40.
21 Nu se cun08.fJte exact istoria apariiiei acestui ordin. Pentru prima data, el
este amintit In anul1887, In Anglia. Fondatorii s8i sunt socotiti membri
Noile religioBse
contact cu aceasta organizatie. Probabil cii acest moment a fost unul
decisiv pentru preocuparile sale ulterioare in materie de ocultism.
Fiind 0 fire foarte curioasa, mai ales in plan experimental,
Crowley nu s-a putut multumi pe termen lung cu invataturile !;Ii
ritualurile relativ simple oferite de ordinul anrintit. De altfel, el a
experimentat toate tehnicile magice !;Ii oculte la care a avut acces !;Ii
s-a familiarizat cu fiecare dintre ordinele existente in vremea aceea.
S-a initiat in multe dintre acestea, iar in cadrul ordinului
francmasonic AASR scotiRn vechi acceptat") a avut chiar
gradul suprem, gradul 33. Dupa cum miirturisete el insu!;li, in
aprilie, 1904, incepe sa-i construiasca un sistem ocult propriu,
dupa ce 0 inteligenta supranaturala, cu numele Aiwaz i-a descoperit
Liber Al vel Legis (Cartea Legii). Aceasta cuprinde, de fapt, mult
citata sintagma: "Fa ceea ce vrei, aceasta este toata legea."22
Th. Schweer spune ca A. Crowley era preocupat mai degraba de
lupta sa impotriva cretinismului deciit de cinstirea lui Satan.
Intr-adevar, numele acestuia apare in scrierile sale, dar .nu
neaparat in prim plan. Faptul acesta reiese mai ales din Imnul lui
Pan, compus de el A insUt;li, care, la cererea sa, a fost recitat la
inmormantarea sa. In acest iron, regasim elar exprimate intentille
!;li multe dintre ideile lui Crowley: respingerea normelor !;Ii concep
tillor morale burgheze, 0 viata libera, ciilauzita de propriile principii
9
i
promovarea unei "religii a celor puternici". 28 Se relateaza, in acest
sens, faptul ca A. Crowley aparea in "manastirea Thelemci'24 din
Sicilia, intemeiata de el insui in 1920, in costume excentrice,
ai Marii Loje francmasone engleze llIi ai rosicruciene SRIA
(Societas Rosicruciana In Anglia). lnva:t;atura ordinului cuprinde elemente de
alchimie, astrologie, tarot, francmasonice llIi teosofice, dar mai ales din Kabbala
iudaica. Vezi Th Schweer, op.cit., p. 68.
22 A Crowley, Das Buch des Gesetzes, Basel, 1985, p. 11.
23 Th. Schweer, op.cit., p. 69.
24 Numele manastirii este legat de doctrina - thelema a lui A
Crowley. Potrivit acestei doctrine (de la grecescul thelein - a voi), universul ar
consta din interactiunea celor trei eaente: Nuit, Hadit Ra-Hoor-Kuit. Aceste
nume sunt derivate din numele unor divinitaii egiptene: Nuit desemneaza
spatiul nelimitat, adica Nimicul, Hadit este centrul lara extensiune, adica
vointa, iar Ra.Hoor-Kuit este rezultatul unirii permanente dintre Nuit
Hadit, adica unitatea care cuprinde toate lucrurile. Vezi ibidem, p. 68.
04/27/2012 Page 124 of 216
286
Achimescu
consuma droguri se deda la tot felul de orgii sexuale. Din aoost
motiv, In anul1923, a fost alungat de guvernul italian.
De altfel, sexualitatea ocupa un loc important in Invatatura lui
Crowley. Dupa, ce a devenit membru al Ordo Templi Orientis
(O.T.O.) in anul 1912, zeee ani moo t8rziu a ajuns conducatorul
ordinului, cultivand tot felul de practici sexuale, influentat mai ales
de mitologia egipteana de Yoga indiana.
Spre deosebire de alte grupan gnostiee, A Crowley nu percepe
Principiul primordial, cu care omul este, in esenta, identic ca pe
eeva spiritual. Dimpotriva, pentru el, Absolutul este moo degraba
instinctul biologic care trebuie lasat sa savureze lara
nici 0 restrictie plaeerile vietti. "Fiecare barbat fiecare femeie este
o stea",215 adica sunt absolut divini, dar in intelesul dionysiaco
orgiastic pe care il dli Crowley divinului. Pentru fiecare este valabila
sintagma amintita: "Fa ceea ee vrei, aeeasta este toatli legea". Cel ee
a ajuns sa experimenteze dorinta absolutli de viata in el pe
acela nu-l poate impiedica nimeni nimic sa faea absolut I;li
suveran ceea ce vrea, ceea ee In mod concret InSeamna dea
frau liber la toate placerile pe care Ie
Am observat putin mai inainte ca existli plireri conform clirora
A. Crowley nu fi propus in mod deosebit cinstirea lui Satan, ci
mai degraba 0 revolta impotriva valorilor sale.
Crowley se identifica sau se pe sine "Marea
fiara - 66G',' eu aluzie clara la textul din Apocalipsa 13,18: .. Cine are
prieepere .sa socoteasca numlirul fiarei; caci este numlir de om. Si
numarul ei este sute Acest text il identifica cu
"marea fiara" pe impliratul Nero il infiereaza ca instrument al
diavolului, pentru ca Ii ura foarte tare pe Crowley, la
rfmdul sau, se eredea 0 intrupare a lui Satan, motiv pentru care
pseudo-religia sa poate fi caracterizata ca un panteism satanist, mai
ales ca principiul divin Intruchipat de el este tocmai Satan.
26
Aceasta coneeptie despre principiul divin primordial corespunde
inclusiv magiei promovate de Crowley. Prin ritualuri compuse din
25 A Crowley, Dos Buch des Gesetzes, p. 15.
26 B. Wenisch, Satanismus, &hwarze Messen -llimonenglaube - Hexgnkulte,
Mainz, 1989, p. 25; cf. pe larg W. Bauer, Aleister Crowley. Dos Tier 666. Leben
und Magick, Basel, 1983; KR.H. Frick, Die Erleuchteten, Bd 212, Graz, 1978,
pp.486-532.
..'



.''''1i
. I N0I7e religiDBse 287

praetici sexuale aberante jertfe sangeroase deanimale,
magicianul li;i propune sa-i aserveasca energiile secrete ale
cosmosului I,?i, astfel, Indeplineasca dorintele tot timpul, lara
nici 0 limita. Totodata, aceste ritualuri propun sa-l ajute sa-$i
propria in cele din urma, sa experimenteze
propria sa natura divina. Pentni Crowley, sexualitatea pare sa aiba,
in timp, 0 dubla semnificape: pe de 0 parte, ea eate un m:ijloc
spre atingerea scopului spore'te puterile magice, iar pe de alta
parte este finalitate, forma suprema de viata satanist-divina.
27
4. TIpologii sataniste
cum recunosc eei mai multi cunoscatori ai fenomenului, 0
delimitare exaeta a componentelor a particularitlitilor acestora
este foarte dificila. eu toate acestea, in literatura de specialitate,
descoperim 0 multime de incercan de catalogare tipizare
28
, care
pornesc de la diferenperi intre satanismul reactiv, gnostic,
integrativ, autarhic sineretist, apoi satanismul individual pe
grupliri, ajungandu-se pana la eel diferentiat pe diferite criterii
aproape "dogmatice". Conform aeestor criterii, tipologiile se stabilesc
In functie de amprenta pe care 0 poarta forma respectiva de
satansim, /iii anume: rationalist (ca expresie a unei atitudini, de
pilda hedonismul, senzualitatea), ocultist (cinstirea lui Satan ca
adversar al lui Dumnezeu), orgiastic (folosirea de droguri i
agresivitate) sau luciferic (gnostic). 0 alta impartire ar consta in
satanism istoric (anticlerical), ritualic (avand structura
organizatorica a unui ordin) , latent (cu "liturghii" sau sacrificii
ritualice spontane), cultural (exprimat in literatura sau film)
iluzoriu (tiber nascocit).
lata, insa, 0 concretli
29
a aeestor tipologii, reallzati in
functie de diferitele forme, continuturi exemple de satanism.
27 B. Wenisch, op.cit., p. 25 sq.
28 Cf. M. Introvigne, Auf den Spuren des Satanismus, in: EZW, nr. 5, 1992, pp.
161-178 EZW, nr. 7, 1992, pp. 193-202.
29 Vezi J. Schmidt, Satanismus. Mythos und Wirklichkeit, Marburg, 1992.
04/27/2012 Page 125 of 216
288
Nicolae Achimescu
Tipologii sataniste
Forma Cont;inut Exemplu
Reacti.v, Satanism ca atitudine de Clasicile pacturi cu
paradigmatic, protest, orientat c.itre coneeptia diavolul, cateva grope
conform Cl'elitina del3pre diavol rock
Inversiunea evaluirii: Grupiiri. in cadrul c.irora
Reevaluat din
Dumnezeu este opresorul Lucifer apare in eentru,
perspecti.va
omului, iar Satan eliberatorul ca eel ee ilumineaza;
gnostic.i
sau Satan- iluminatorul
Charles Manson,
conduc.itorul criminal al'
Dumnezeu Satan reprezinta unei gropiiri. sataniste
Integrativ o unitate, fund eei doi poli ai din ann '60, care se vroia
unuiintreg 0. intruchipare a lui Iisus
Satan intr-o singura
persoana
Provenit din crell1tinism, dar
Autarhic. conturandu- 0. forma proprie, Prima Biserica a lui
secundar ahristic speci:fic.i, care nu mai are nimic Satan, Templullui Set
in comun cu crel?tinismul
Satan nu se af1i singurin Culte thelemice,
Sincretist. centrul unui sistem, dar joac.i fundamentate pe doctrina
un rol important lui A. Crowley
5. Organizatii sataniste
intre organizatille care se autointituleaza sataniste, doua sunt,
intr-adevar, foarte cunoscute publicului larg: Prima Biserica a lui
Satan Church of Satan") Templullui Set of Set").
Desigur, exista i alte grupari sataniste
30
, mai ales in spatiul
american, dar doctrina insuficient conturata, organizarea sau
eXistenta lor doar pentru 0 scurta durata de timp determina 0
cunoal;ltere mai restransa din partea opiniei publice.
30 Tabelul de mai JOB a fost preluat din Th. Schweer, op.cit., p. 73.
289
Naile mi!jciJri religiasse
Cele mai importante grupiiri. sataniste
;'\
Temple of Set
(S.UA)
Church of Satan Ordo Templi Orientis
(S.UA) , (S.UA)
Satan Senate
The Black Order GrottoODM
(S.UA)
(S.UA)
The Chingons
(Noua Zeelanda)
The Four P. :Movement
(S.UA)
Brotherhood of
the Ram (S.UA.)
(S.UA)
Order of the Circle
Process Church of the Final
Order of Thelema
(S.UA)
Judgement
(S.UA)
Nemeton
Shrine of Sothis
Temple of Truth
(S.UA)
(S.UA)
Church of all
illuminati of Satan
(S.UA)
The Infernal Garrison
(S.UA)
(S..UA)
Order of Nine
Worlds (S.UA)
The Luciferian
Order of the Evil
Angels (S.u.A.)
Light Group
Eye (S.UA)
(S.UA)
The Worldwide
Ordo Sisistra Vivendi
Church ofSatanic
Ordo Algolis
(Noua Zeelandi)
Liberation (S.U.A)
Interstellaris
(S.UA)
Fraternitas Saturni
Thelema-Orden des Argentum
(Germania)
. Astrum (Germania)
OrdoSatumi
(Germania)
Bambinidi
Satani (Italia)
5.1. First Church of Satan
Prima organizatie satanista, recunoscuta ca "Biserica" in
S.U.A, a fost fondata in anul 1966 de catre Anton Szandor La Vey,
un fost fotograf de Politi-e. Dupa cum el in timp
ce lucra la Politi-e, i-a devenit tot mai limpede cat de animalic poate
deveni omul in comportamentul sau. Datorita capacitatll sale de a
acti-ona rau, diabolic in mod con!jtient, e1 poate deveni mai periculos
mai imprevizibll ehiar decat 0 fiara salbatica. La Vey era
familiarizat eu animalele srubatiee, pentru ca inca din tinerete se
alaturase unui circ ambulant, ajungand chiar dresor de lei.
Pasiunea pentru feline i-a pastrat-o l1i mai tarziu, dovada fiind
faptul ca, in urma proteste1or vecini1or, a fost obllgat sa predea
gradinii zoologice din San Francisco un leu pe care-l tinea pe post de
.
j
,
I
,.........
04/27/2012 Page 126 of 216
290
Nicolae Achimescu
, animal de casa. Dupa ce a activat 0 perioada de timp ea pianist prin
baruri cluburi, s-a angajat la Politie.
In timpul liber, inca de multa vreme, La Vey practica
ocultismul. Astfel, in anul 1965, a reut:}it sa organizeze un cerc, in
cadrul caruia se dezbateau teme ocultiste. Un an mai tarziu, din
acest cerc avea sa apara Prima Biserica a lui Satan Church
of Satan"), care pana in 1970 a pastrat un caracter local. intre
1970-1974, La Vey a incercat sa popularizeze organizatia respectiva
intoata America de Nord, reUli\ind sa cali\tige adepti mai ales din
randul unor tineri inteleetuali, oameni de afaceri l1i acton, intre
care, de pilda,Jane Mansfield l1i Roman Polanski. in ciuda acestei
propagande, organizatia n-a reul1it sa adune niciodata mai mult de
cateya sute de persoane. ..
In primul rand, La Vey predica un individualism radical In
'Opinia sa, mantuire nu exista decat in lumea aceasta; religiile care
fac referire la existenta uneilumi dincolo de)normant erau privite
de el ca simple instrumente de opresiune. In teoriile sale, Satan
apare ca un contramodel: el 11 ajuta pe om sa lupte pentru a se
elibera de toate restrictiile artificial impuse l1i pentru a respinge
toate ideologiile care ar condamna exercitiul placerilor de orice fel.
Pentrua int,elege mai exact profilul acestui contramodel - Satan,
iata cateva puncte din "marturisire de credinta" a "Bisericii
lui Satan":
,,1. Satan intruchipeaza satisfacerea dorint,elor in locul
abstinentei. 2. Satan intruchipeaza existenta vitala in locul
himerelor spirituale. 3. Satan intruchipeaza intelepciunea pura in
locul iluziei ipocrite. 4. Satan intruchipeaza amabilitatea fata de cei
care 0 merita in locul iubirii irosite pentru un nerecunoscator. 5.
Satan intruchipeazarazbunarea in locul intoarcerii l1i celuilalt
obraz. 6. Satan intruchipeaza responsabilitatea fata de cei
responsabili in locul grijii fata de spirituali. 7. Satan
intruchipeaza toate alila-numitele pacate, fiindca toate acestea
conduc la 0 satisfactie trupeasca, spirituala sau sentimentala ... ".31
Dupa cum reiese din doctrina impartal1ita de la Vey, satanismul
devine un instrument care, in fapt, ii ajuta pe cei puternici sa
supravietuiasca mai bine. Acest aspect este confirmat mai ales de
31 Citat dupa F.-W. Haack,' Von Gott und der Welt verlassen. Der religiOse
Untergrund inunserer Welt, Diisseldorf- Wien, 1974, p. 132.
291 Naile mif}cari re/igiaase
cele reguli Pamantului",32 alta cum au fost
ele nmmte prezentate de catre msulili La Vey:
,,1. Nu-ti exprima parerea neintrebat /iii nu da sfaturi necerUte'
2. Cand asigura-te ca el1ti ascultat.
3. Respecta intr-o casa straina pe stapanul casei sau nu te mai
duce acolo.
4. Daca te deranjeaza cineva in propria ta casa, alunga-l lara
mil
v
a.
5. Nu te culca cu cineva, daca R-ai fost invitat.
6. Nu te ingriji deloc de lucruri care nu te privesc, chiar daca
cineva soar simp imp ova rat l1i p-ar cere ajutor.
7. Confuma liIi recunoalilte puterea magiei dupa ce ai folosit-o cu
succes pentru a-p impune dorintele. Daca Ii contel1ti puterea,
dupa ce ai apelat la ea cu succes, pierzi tot ceea ce ai
realizat.
8. Sa-p pese de lucrurile murdare din jur, de care tu insuti nu
el1ti afectat.
,9. Nu vatama copii mici.
10. Nu ucide animale, daca nu te-au atacat in prealabill1i daca
nu dore/iltisa Ie mananci.
11. Nu agresa pe nimeni in public. Daca cineva te agreseaza,
spune-i sa inceteze. Daca n-o face,
Comparativ eu alte ritualuri sataniste, cele practicate de catre
La Vey par destul de simple. Partial, ele amintesc mai degraba de
anumite psihoterapeutice decat de alila-numitele "liturghii
negre". Ca in cazul ritualuri sataniste, descoperiro
elemente din liturghia fie rastalmacite pe dos, fie folosite
intr-un cu totul alt sens. Crucifixul sta pe cap, agnetul consta
dintr-un troetel din sfeela de zahar, iar ca apa sfintita este folosita
urina unei vrajitoare imbracata ca 0 cruuganta.
mterior, dincolo de preocuparile sale legate de ritualurile
bombastic-exorcizante, La Vey a inceput sa se apIece mai mult spre
interese financiare, ceea ce a nemultumit pe marea majoritate a
adeptilor sro. Controversele s-au acutizat in anul1975, cand La Vey
a deschis posibilitatea vanzaru gradelor sacerdotale ale "Bisericii"
sataniste. Argumentul sau a fost ca "Biserica" nu trebuie privita ca
un loc de int8lnire pentru oameni care Bunt preocupatl- mai mult de
32 Preluate dupa Th. Schweer, op.cit., p. 75.
04/27/2012 Page 127 of 216
292 Nicolae Achimescu
.
-evolutia lor spirituala decat de succesul material. in opinia sa, a
acumula bogatie nu inseamna ceva rau famat, ci expresia compe
tentei unui satanist. Banii dobanditi din v8.nzarea gradelor satanice
erau intr-un cont privat allui La Vey. Aeesta este i motivul
pentru care suDordonap.i slii I-au parasit, intemeind 0 noua orgaru
zatie, Templullui Set (.,Temple of Set").
, 5.2. Temple of Set
Fondatorul' nOll organizap.i sataniste a fost Michael Aquino, un
fost general-colonel al armatei americane i un consilier al pree
dintelui S.UA. din acea vreme, Ronald Reagen. Pe linie ierarhica, el
ocupa locul al doilea, dupa La Vey, in cadrul organizatiei Biserica
lui Satan. .
Dupa. schisma aparuta, din motivele amintite, aproape toti
functionarii au piirasit organizatia aIaturi de M. Aquino, care a
inceput constructia propriei organizap.i i a unui nou sistem33.
Aeestai-a elaborat principiile nOll sale doctrine inca din vremea
cand era membru al Bisericii lui Satan. M. Aquino pretinde ca
invatatura sa a primit consacrarea in timpul unui ritual
in anul1975, cu prilejul solstitiului de vara. El afirma ca, in timp
ce-l implora pe Satan, acesta ar fi intrat in contact cu el i i soar fi
descoperit ca Set, veche divinitate a panteonului egiptean, eel care
I-a Wiat, in bucati pe fratele sau, Osiris, stapanul imparatiei
morP-lor. Ca sa-l convinga, Set alias Satan i-ar fi spus di ar fi mai
incantat sa fie adorat sub vechiul sau nume egiptean. Cartea celar
vii, chipurile dictata lui Aquino de-catre Set cu prilejul descoperirii,
care soar dori un fel de contrapondere la Cartea egipteana a
martilar, publicata pentru intaia data de catre egiptologW Richard
Lepsius (1842), avea sa devina lucrarea fundamentala pentru
aceasta organizatie satanista.
Atunci cand a numit-o Set, Aquino a avut in vedere
i anumite motive profane. In primul rand, denumirea de "Prima
33 - 0 ,prezentare pe larg despre istoricul Templului lui Set, relatia ell
satanismul, filosofia sa, magis setiana, structura liIi organizare, vezi in: General
Information and Admissions Policies, 1986-1996 CE Temple of Set - Updated
March 18, 1996, informatii preluate prin Internet.
. Naile miljcari religia8se 298
._WI 31.
1
i
!
Biserica a lui Satan" era a creatie a lui La Vey, fiirid un nume
protejat prin legea dreptului de autor; pe de alta parte, numele
conferit de Aquino organizatiei sale trezea mai putine suspiciuni
nu era imediat asociat cu diferitele prejudecati legate de satanism.
Renuntand la multe dintre strategiile lui La Vey, M. Aquino a
mentinut pe mai departe, cu Iriici scbimbiiri, gradele de initiere
34
schitate de La Vey.
Gradull: Satanist, respectiv setian.
Oricine adera la Biserica lui Satan dobandete automat primul
grad. El este un simplu satanist, lara a avea obligatii speciale, i
recunoate principiile organizatiei Templul lui Set a scbimbat
numele aeestui grad din satanist in "setian:', dupa numele lui Set.
Cineva poate ramane in acest grad cel mult timp de doi ani de zile,
dupa care fie accede la gradul urmator, fie parasete organizati,a.
Gradul alil-lea: magician, respectiv adept. '
Dupa un examen, un simplu membru poate accede la treapta de
magician, respectiv adept. El trebuie sa depuna miirturie ca
continutul Bibliei satanice
S5
a lui La Vey este apt sa
devina magician satanist. Conferirea eelui de-al II-lea grad
inseamna recunoali\terea satanistului, respectiv setianului de catre
organizatia respectiva.
Gradul al ill-lea: sacerdot allui Mendes.
In Biblia satanica se afirma ca un membru poateAfi recunoscut
ca un "ales", dar nu de alte fiinte umane, ci de fortele Intunericului.
Conducatorii organizatiei au obligatia de a stabili aceasta alegere.
AJesul respectiv poate accepta sau refuza consacrarea. Daca a
accepta, are dreptul de a conduce singur grupari regionale de a
face initieri. Numele "Mendes" se refera la un vechi ora egiptean.
{Jradul al IV-lea: magistru.
In functie de cat de mult stapaneli\te invataturile sataniste i cat
de mare este forts sa magica, un saeerdot poate fi numit de catre
Marele saeerdot "maestru al cavoului", "maestru al Templului" sau
"mare maestru".
Gradul al V-lea: mag
A Aeest grad suprem trebuie sa reflecte insai vointa "Principelui"
Intunericului, a lui Satan. Ca i in cazul gradului al IVlea,
34 Vezi Th. Schweer, op.cit., p. 79 sq.
35 Anton Szandor La Vey, The Satanic Bible, New York, 1969.
...
04/27/2012 Page 128 of 216
294
295
Nicolae Achimescu Noile religiosse
1
activitatea sa nu are legatura cu niscaiva competent;e organizatorice
speciale.
Organizap,a Templullui Set a adaugat la acestea un al VI-lea
grad, respectiv.acela de "ipsissimus". Atat in Biserica lui Satan cat
9i in Templullui Set, barbaPi 9i femeile au drepturi egale.
$i pentru M. Aquino, evaluarea eului 9i ratiunii reprezinta
fundamentul satanismului, dar el nu-!;!i explica doctrina dintr-a
perspectiva atat de materialista ca La Vey. Set este 0 fPnta care i-a
daruit omului con!;!tiinta de a fi un eu independent. In opinia lui
Aquino, actul "luciferic" al lui Satan, in adevaratul sens al
cuvantului, consta in faptul ca i-a adus omului lumina cunoa9terii,
respectiv de a fi separat de creatie 9i de a putea urma 0 cale aleasa
de el inSU9i. Prin aceasta cunoa9tere a fost declan9ata evolutia
.con9tiint;ei umane. TotU9i, Aquino evita sa-l caracterizeze mai exact
pe Set, lasand deschls raspunsul la intrebarea daca e de 0
fiinta personala, un principiu spiritual sau' 0 forma de energie.
Aceasta, intrucat speculatiile pe aceasta tema arputea conduce la
ideea ca satanismul ar fi 0 "credinta" similar a credint;elor religioase,
pe care Ie respinge categoric. Set nu a creat lumea, ci este daar
fiinta cea mai evoluata in proeesul de dezvoltare a con9tiint;ei.
Aquino nume9te inSU9i proeesul de evolutie a con9tiint;ei dupa
modelul "Xeper", ceea ce inseamna "a ajunge treptat la viata". Cum
a avut loe crearea lumii 9i incotro va conduce evolutia con9tiint;ei de
sine, incepu'ta prin Set, raman intrebari lara raspuns. Pentru om,
important este doar sa perceapa starea sa de separatie existentiala
fata de creatie 9i sa mentilla pe cat posibil de con9tient aceasta
separare, inclusiv dupa moartea trupului.
Forul de conducete al organizatiei consta din "Consiliul celor
noua", adica din noua membri ale9i dintre sacerdoti, care trebuie sa
fi atins cel putin al IV-lea grad. Mandatullor dureaza noua ani.
Consiliul nume9te pe 0 perioada de un an de zile un prel}edinte, iar
acesta, la rimdul sau, II desemneaza pe "Marele sacerdot allui Set",
pe care 11 poate' 9i demite. Marele sacerdot poate decide liber asupra
tuturor liniilor directoare 9i prescriptii}or care n-au fost strict fixate.
De pilda, este de competenta lui sa decida privind anumite pro
bleme or,ganizatorice legate de anumite imprejuran cu totul
speciale. Insa, structura gradelor de initiere nu poate fi schlmbata
de nimeni. Combinatia aceasta intre reprezentanti ale9i 9i functio
narl numip, care se controleaza reciproe, are menirea de a
impiedica concentrarea puterii in mainile unei singure persoane,
a9
a
cum s-a intamplat in cazullui La Vey.
6. Practici sataniste
In general, satani9tii provin din randul tinerilor, avand varste
cuprinse intre 12-25 de ani. Cei ,mai m'-ti sunt elevi fji studenti,
num8.rul celorlalti fund mult mai mic. In principiu, nu se poate
vorbi de un anume mediu social predilect din care provin ace9ti
tineri, intrucat unll sunt din familii de intelectuali sau cu
posibilitat
i
materiale peste nivelul obi
9
nuit al populatiei, pe cand
alPi, din familii foarte sarace sau dezorganizate: p8rinti alcoolici,
90meri, divortati etc.
86
,
Dupa cum s-a putut constata, de9i nu' toti rockerii sunt
satani/?ti. toti satanifjtii sunt adeptll muzicii rock (death metal,
black, trash etc.). De altfel, muzica de acest tip reprezinta, printr-un
anumit tip de mesaje, de9i nu in totalitate, un important factor de
raspandire a ideilor sataniste in randul tinerilor.87 Acest curent i/?i
are inceputurile pe la sf'arfjitul anilor '60, cand apare pe piata, de
pilda, piesa lansata de formatia Rolling Stones "Sympathy for the
Devil" G,Simpatie pentru diavor'). Din 1970 a aparut 0 noua
formatie, Black Sabbath, care a adus in fata publicului 0 serie de
alte teme sataniste. Texte sataniste G,rm in league with Satan",
"Good of Thunder", "Mr. Crowley",38. "The Number of the Beast"39,
"Friend of HeIT',40, "God bless the Children of the Beast",41 "Sons of
Satan" /?i numele discului "At War with Satan"42 etc.), nume de
trupe muzicale G,Black Sabbath", "Deep Purple", "Kiss" cu piesa
36 Vezi N. Acbimescu, Satanismul in Rorniinia - organizare i ritualuri, in:
Biserica i problemele uremii. Periodic de gdndire cretind, nr. 3, 1998, p. 10.
37 Cf. U. Battista, Satanismus im Hard Rock/Heavy Metal, in: Materialdienst
der EZW. 4811985, pp. 202-205; Teufelsbeschworungen und Satanskult im
Heavy-Metal, in: Metal Hammer, Februar 1986, ibidem, 49/1986, pp. 350-354;
A. Groh, Rockmusik im Zwielicht, ibidem, pp. 355-357.
38 Ozzy Osborne, Black Sabbath.
39 Iron Maiden
40 Witchfinder General
41 Motley Crne.
42 Ambele: Venom.
04/27/2012 Page 129 of 216
296
Nicolas Achimescu
"Knights in Service of Satan" etc.) i simboluri sunt tot atatea
mijloace eficiente prin care se face 0 reclama consistenta
fenomenului in sine, ehiar daea multi tineri amatori de acest gen de
muziea nu contientizeaza. Faptul ca A Crowley i doctrina sa
reprezinta izvorul de inspirape pentru aeeste piese muzieale i
continutullor, este incontestabil.
6.1. Pactul eu diavolul
Ritualurile sataniste presupun la initiere depunerea unui
juramant de slujire a lui Satan, de decigrare i lupta impotriva lui
Dumnezeu. Cinstirea lui Satan se realizeazii, intre altele, prin
consum excesiv de alcool, drogurl, prin jertfirea unor animale,
practicarea sexului in grup i invocarea spiritelor malefice. Criteriul
absolut care domina conceptia adeptilor este domnia raului asupra
binelui. De aici i predispozitia lor accentuata spre fapte antisociale,
agresivitate, anarhie, mergand pana la suicid sau crima, sacrificiul
uman fiind forma suprema de cinstire i slujire a lui Satan.
Dupa depunerea juramantului, un alt moment important il
reprezinta initierea, in cadrul eiireia un adept mai vechi il tatueaza
pe . novice pe bratecu anumite insemne specifice, ritualul
incheindu-se prin saerificiul grotesc al unui animal, indeosebi came
sau pisica. Facand 0 incwe in pieptul animalului, tinerii initiati Ii
smulg in:iJ;na i 0 store deasupra unei icoane a Sfintei Treimi,
recitand R/ila-zise "rugaciuni" din Biblia satanicd. De asemenea,
tanarul care a depus juramantul trebuie sa se lepede de Hristos de
trei ori, dupa care urineaza pe cruce.43
Mai concret, trebuie spus ca orice persoana care ii propune sa
adere la aeeasta organizatie oculta trebuie sa incheie realmente un
adevarat "pact eu diavolul", un pact care presupune conditii foarte
precise impuse candidatului. lata, in cele ce urmeaza, eateva
extrase dintr-un asemenea pact
44
, care a circulat in mai multe locuri
din sudul Germaniei:
sa fie 'seris "eu propriul sange";
43 N. Achimescu, Satanismul ... , ibidem, p. 11.
44 Prescriptiile pactului respectiv Bunt preluate din Fr.-W. Haack, Eumpas neue
Religion. Sekten - Gurus - Satanskult, ZUrich, 1991, p. 39 sq.
1
mil}csri re/igioBse
297
sa fie incheiat in prezenta unui "vrajitor sau magician, ea
reprezentant al diavolului";
sa "se dezica de credinta" pe care a impartiiit-o paua in
acel moment;
"Novicii depun juramantul desupunere i ascultare fata
de diavol i se obliga sa nu se mai intoarca niciodata la
credin1;a cretina, sa -'nu mai respecte poruncile, sa se
subordoneze doar lui Satan sa frecventeze sabaturile
sale pe cat de frecvent p lsibil"; .
sa promita ca "se va ingriji din toate puterile sale sa-i
aduca lui Satan alti slujitori din randul femeilor i
barbatilor" .
Foarte macabru suna 0 alta prescriptie din acelai pact:
"slujitorii lui Satan promit sa-i aduca, in anumite
perioade, ofrande daruri, iar in cadrul unui ceremonial
festiv, cel putin 0 data pe luna, sa jertfeasca un copil i
sa-i aduca ofranda sangele lui. Acest sange va servi ca
hrana, in noptile cu luna plina, vampirilor, varcolacilor i
demonilor";
simbolurile satanice sunt aplicate "la barbati sub
pleoape, la subsuoara, pe buze, pe umeri i pe t;lezut, iar
la femei pe sani i pe buze".
Dupa depunerea juramantului t;li initiere, orice organizatie
satanica, grupa sau ordin cultiva 0 forma de "disciplina arcana".
I
Sub amenintarea cu diferite pedepse (de exemplu, tortura, agresare,
moarte etc.), initiatii nu au voie sa of ere in afara nici un fel de
informatii privind infrastructura gradul de organizare al grupei,
I
lojn sau ordinului respectiv. De asemenea, nu au voie sa relateze
nimic despre treptele de initiere, despre derularea exacta a
ritualurilor sau a altor practici. Ritualul de initiere la care au fost
suput;li Ii obliga sa ramana fideli fata de organizatie pana la sfaritul
vietii. Ei nu pot parasi randurile gruparu respective chiar daca s-ar
intampla ca aceasta sa fie in prag de dizolvare sau daca se apropie
de obt;ltescul sfart;lit. Daca totui ar indrazni sa 0 faca, sunt
amenintati cu tot felul de agresiuni fizice i psihice. De pilda, ei
primesc pachete, expediate cu pisici t;li cocoi negri pe jumatate
deseomput;li, sau li se in fata uii de la easa morti in
forma de pentagrama. In aceasta privinta, nu importa faptul daca
adeptul respectiv face parte din randurile "satanismului traditio
-"
04/27/2012 Page 130 of 216
298
Nicolae Achimescu
.
-nal", vulgar, sau "satanismului rap.onalist", care are in componenta
sa intelectuali de t;i.nuta academica.45
6.2. "Liturghiile" negre alte practici
"Liturghia" neagra face parte din practica ritualica a oricarei
grupan sataruste. De fapt, ea reprezinta inversiunea ritualului
cre/iltin, mai precis a misei romano-catolice. Ustensile-Ie folosite in
savar!?irea ritualului sunt, intre altele, un acoperamant' negru,
odajdii !?i insigne, carp. de rugaciune, simboluri, cum ar fi penta
grama, crucea intoarsa numarul 666, lumanan negre /iii un altar.
Derularea ritualului nu poate fi tipizata. Oricum, conform miirtu
rillor unor adepp. care au abandonat organizap.a, sunt practicate
variante extrem de brutale I]i sadice. Conducatori ai unor centre de
consultanta au relatat despre faptul ca, in cadrul unor asemenea
aa-zise "liturghii", se apeleaza la sacrificii de animale, vatamari
corporale (taieturi pe brat;e sau in zona organelor genitale, rupturi),
la violuri ritualiee in grup, ca i la torturi. De altfel, in satanism,
forta de a suporta suferint;ele reprezinta dovada progresului spiri
tual, desigur de tip satanic. Orlee satanist trebuie sa accepte sa fie
torturat i sa tortureze, la randul sau, pe altii. Iubirea trebuie
transformata in ura, i cu cat un adept reu/ile/ilte mai bine acest
lucru, cu mai putin se poate a/iltepta el insu/ili la masuri de
tortura indreptate impotriva sa. Pe langa tehnicile manipulatorii,
de la autosugestie pana la activitatea in stare de transa, alcoolul i
drogurile contribuie /iii ajuta, in opirua satani!iltilor, pe eel ee Ie
ingurgiteaza la atingerea anumitor stan de con/iltiinta in cadrul
ritualului. Pe aceasta linie, 0 adepta marturisea: "Fara heroina nu
pop. suporta toate acestea (torturile ritualice, n.n.).46
Pe la sfar/ilitul anilor '60, in S.U.A, sub influenta lui A Crowley
!?i a altor grupan sataniste, Charles Manson
47
a fondat "Biserica
45 Cf. I. Christiansen, Bedeutung und Brisanz von Sekten, Destruktiv-Kulten
unci Weltanschauungen fUr Jugendliche in unserer Gesellschaft, Gottingen,
1997, p, 292..
46 H.M. Cammans, SatanismUs in der Beratung, in; F.G. Friemel, F. Schneider
(Hrsg.), Ich bin einKind der Hohle, Leipzig, 1996, p. 37.
47 cr. E. Sanders, The Family. Die Geschichte von Charles Manson und seiner
Strand - Buggy - Streitmacht, Reinbeck, 1972; K Elliger, Satanismus, in: H.
Noile religioBse 299
inala" ',Final Church"). Manson se credea in acelRfi1i timp Satan
Hristos i credea in judecata cea din urma, afirmand insa ca ea va fi
Iacuta de catre el i adepp.i sm, fiind indreptata impotriva
intregului sistem al sacietap.i umane. In cadrul orgiilor ritualice
sexuale desIaf}urate de aceasta organizatie erau jertfite nu doar
animale, ci i oameni. Ace/iltia din urma erau intr-un chip cu
totul bestial, respectiv prin strapungerea lor cu ajutorul a !]ase
cutite sudate, pozip.onate intr-o forma sferica. Discipolii lui Manson
s-au raspandit peste tot pentrua cauta noi victime in afara
gruparu conduse de liderul lor "i a Ie ucide. In cadrul unui
asemenea ritual au fost ucii actrita Sharon Tate I?i oaspep.i ei.
Pe la anului 1985, un observator al scenei americane
aeria: "Mil de copii devin anual victime ale cultului satanic; 10
milioane de americani practica magia neagra; aproape 100 de
milioane cad prada practicilor oculte ... Copili supt ademenip. spre
tot felul de jacuri sexuale impreuna cu parintii lor destul de
frecvent spre sacrificii animale bestiale, constran!]i sa suface in
chinuri c3.ini /iii pisici. Punctul culminant al a/ila-numitelor liturghii
negre il reprezinta sacrificiile umane: copii, nu doar nou-naseup.,
sunt sacrificati in adevaratul sens al cuvantului. Numarul exact al
victimelor aeestor culte, ai caror sacerdoti in eele mai multe cazuri
locuieac in California, este necunoscut. Doar cateva zeci de aseme
nea crime, al obiect aunt copili, aunt sesizate i urmarite
anual. De cele mai multe ori, parmp.i se tem sa apeleze la Politie,
martorii se tem de secte, iar autoritatile, din ne!]tiinta, nu iau in
serios aceste culte. Aprecieri ale Clubului celor 700 (0 comunitate de
lucru a tuturor Bisericilor cretine, n.n.) arata ca numarul unor
asemenea crime se ridica anualla cateva mii". 48
In foarte multe cazuri, inclusiv la noi in tara, recurg
la profanarea de morminte. Dupa cum aflam din ziarul Evenimentul
zilei
49
un grup de a devastat cimitirul ortodox din aatul
Parche, com, Somova, judo Tulcea, in noaptea de sambata spre
Haag, Teufelsglaube, Tiibingen, 1974, p. 499; H. Kraut, Dos Testament des
BiJsen. Kulte, Morde, Schwarze Messen - Heimliches und Unheimliches aus
dem Untergrund, Stuttgart, 1979, p. 99.
48 Vezi P. Uccosic, inKurier din 05.11.1985; apud B, Wenisch, op.cit., p, 29 sq.
49 Paul ApostoL "Cimitirul Parche - 50 de crud tntoarse", in: Evenimentul zilei
din 19 martie 1997.
04/27/2012 Page 131 of 216
300
Nicolae Achimescu
duminicii 8-9 martie 1997), profanand aproximativ 50 de
morminte. In urma anchetei la fata locului, s-a consta
tat ca aprmipe toate cruci1e .din centrul cimitirului
mate sau crucate in picioare cu 0 srubaticie inimaginabila. In cazul
inormintelor mai'simple, crucile de lemn fusesera smulse inipte
invers in pamant, in timp ce altele fusesera atarnate in copaci.
Ceea ce este cu mult mai alarmant la ora actuala, e faptul ca in
anumite cercuri sataniste din Romania a inceput sa se apeleze la
sacrificii umane
fm
, in ideea di astfel se poate intra mai in
gratille fO$lor Raului, ca se pot dobandi cmar forte
supranaturale. De pilda, in Constanta, in anul 1995, au fost
/iii condamnati trei tineri, autorii a doua crime oribile.151 Victimile
aveau gatul tmat, iar cadavrele fusesera inscriptionate cu insem
nele satanice pe obraz, frunte i piept - ,,666" i "triunghiul mort;ii".
Ancheta a aratat ca tinerii ucigaEji mceau parte dintr-un grup
satanist. De asemenea, in oraf}ul Tulcea au fost descoperite cazuri
de suicid in numele lui Satan.
Atunci cand se analizeaza actele criminale cu un caracter
ritualic-ocult trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte
52
:
simboluri, in special pentagrame, la care doua varfuri
indica spre rasant sau un van spre un altar sau spre .
victima;
imbucatirea cadavrelor;
mutilarea animalelor; sataniEjtii cred ca Satan folosete
membrele din fata ale animalelor pentru a merge pe
pamant. Alaturi de acestea mai lipsesc deseori: limba,
anusul, organele genitale;
tatuaje, it:l special: pantera neagra, capete de tap, figuri
din mitolcigia greacii, 0 cruce intoarsa un pmanjen,
cap-de-mort, oase de mort dispuse pe cruce, un Bapho
met (figura barbateasca cu chip de cap de capra), un
arpe sau un cutit, din care picura sange;
lumanari in jurul victimei;
50 Christian Levant, "Satanismul in Romania", in: Evenimentul zilei din 19
martie 1997.
51 Aurel Ciobanu, "Satanismul face 0 noud victimd la Constant<i', 'in: Jurnalul
National din 26 mai 1997. .
52 Vezi Fr.-W. Haack, Europas neue Religion, pp. 48-49.
301 Noile miljcsri religio8se .
obiecte ritualice: cIopote, gonguri, parfumuri, ciildari ;au
cupe (pentru ritualuri), pietre de altar, 0 cruce intoarsa
sau argint (de un anumit tip forma, intrucat culoarea
argintie este preferata de catre sataniEjti ca 0
contrapondere la aurul
schelete: "Unii cred ca in p8.rtile osoase mai
marl ar srua,;llui sufletw, respectiv spiritul celui decedat".
Din acest motiv, mai precis din pricina, chipurile, a
"fortei" care rezida in acestea, recurg la profa
narea mormintelor;
plante erbacee, intre care haiul sau ciuperca cunos
cuta sub denumirea de "scaunul ielelor" (psilocyle
mushroom);
rani prin impunsatura.
'>
:!

7. Scurta evaluare

Lumea in care traim astazi este, deopotriva, 0 lume a binelui i
a raului. Inca de la caderea primilor oameni in pacat pana. astazi,
existenta umana i creat;ia in ansamblul ei au fost marcate, mai
mult sau mai put;in, in functie de momentele i etapele pe care Ie-au
parcurs, de aceasta realitate.
Printr-un simplu al vointei, Adam Eva au pal}it din
Eden direct in infern, prin simpla lor alegere, f'ara nici un fel de
consJ;rangere.
In momentul in care protoparintii au ales raul i au trecut de
partea lui, acesta exista deja, exista atat ca realitate personala, cat
I}i ca expresie sau materializare a vointei acesteia. Personajul ma
cabru care a intruchipat, pentru intaia oara in istoria lumii vazute
I}i nevazute, aceastii realitate a fost Satan, acel prim inger al raului.
Toti cei care, de-a lungul istoriei, I-au ascultat urmat, top cei
care ii vor mai urma pana la sfaritul veacurilor, devin ucenici i
"ingeri" sau trimii ai sill.
Drumul dinspre paradis spre infern, strabatut de catre proto
parinti, a insemnat, in primul rand, un drum al mor#i, nu doar al
mortii fizice, cat mai ales spirituale. Cruauza pe acest drum
apasator era insui Satan, care il cunol}tea foarte bine, pentru ca el
apropiatii sm erau "mort;i"; e adevarat, nu MC, ci spiritual.
04/27/2012 Page 132 of 216
302
i
Nicolae Achirnescu
Daca lumea a invatat sa-i lnsueasca moartea spirituala, acest
lucru se numai propriei optiuni, 0 optiune pe care fiecare 0
face sub impulsul, dar nu sub constrangerea lucrarii diavolului.
Din nefericire, Satan continua l1i astazi fili va continua cat va
exista aceasta lume sa fie caliiuza: 0 cruauza a celor care aleg
prefera raul in loeul binelui. Practicile sataniste la care ne-am
referit, acest exercitiu dezgustator al propriei libertati, ca expresie a
raului, ne arata ca Satan nu numai ca n-a renuntat sa cruauzeasca
spre imparatia sa, dar cbjar fili-a ales noi cruauze: noi drumuri care
conduc spre acela!]i loe al Intunericului.
Satan, ca i calauzele sale in aceasta lume, sunt 0 cruauza a
mor#i, a morp.i pe care Dumnezeu n-a dorit-o de la inceputurile ei:
"Iar din pomul binelui raului sa nu mananci, caci, in
in care vei manca din e1, vei muri negreit" (Facerea 2,17; cf.
3,3). Domnia mo$ asupra vietii nu reflecta vointa lui Dumnezeu:
"Cad Dumnezeu n-a mcut moartea i nu se bucura de pieirea celor
vii. El a zidit toate lucrurile spre viata mpturile lumii sunt
izbavitoare; intru ele nu este de pieire moartea nu are
putere asupra pamantului" (Int-elepciunea lui Solomon 1,13-14).
Moartea, fieea fizica sau spirituala, nu este decat 0 consecinta a
pacatului, care se repercusioneaza nu doar asupra omului, ci asupra
intregii creatii: "Caci taptura a fost supusa del]ertaciunii - nu din
voia ei, ci din cauza aceluia care a supus-o ... , pentrn ca I]i taptura
se va izbavi din robia stricaciunii, ca sa fie partaf}a la liber
tatea marjrii fiilor lui Dumnezeu. Cad tim ca toata mptura
impreuna suspina i impreuna are dureri pana acum" (Romani
8,20-22).
"Fa ceea ce vrei, aceasta este intreaga lege", spunea A. Crowley.
In practica, aceasta invatatura conduce la 0 autonomie absolutd fatd
de Dumnezeu i fata de oameni, la un individualism autonomistic,
nelimitat, care, in realitate, 11 inspira pe om sa faca tot ceea ce vrea.
Potrivit acestui principiu, nici 0 autoritate politica sau morala, nici 0
institutie nu au dreptul sa-i impuna ceva: "Fieciiruia - barbat sau
femeie -u spun: Tu eti unic i minunat, tu centrul universului.
Diicat de m ult ar insemna pentru mine propriile mele idei, ideile
tale pot fi la fel de justificat.e. Tu iti poti atinge scopul pe care ti l-ai
propus in viatii doar daca faci abstracp.e de parerile celorlalti."58
S3 A. Crowley citat dupa W. Bauer, (Hg.), op.cit., p. 493.
303
Naile mi!jcsri religiaase
Dupa cum sp une am, revolta satamsta este indreptata nu doar
impotriva instant-elor pi'imfulteti, ci t}i impotriva lui Dumnezeu.
Adepp.i pornesc de la ideea ca in spatele acestor instant-e
se afla Dumnezeu, care Ie confera putere l1i sprijin. De aceea,
in cele din urma, revolta lor 11 vizeaza pe El. Este motivul pentru
care ei se identifica cu Satan, care este adversarullui Dumnezeu.
De asemenea, in numele lui Satan, ei lupta deopotriva impotriva
oricaror principii morale, deci imp.otriva a tot ceea ce omul experi
menteaza ca pe 0 indatorire pentru a carei implinire este respon
. sabil in fata lui Dumnezeu.
Aici intervine insa fili 0 alta problema, discutabila mai ales in
plan educational, fiindca satanismul vizeaza in mare parte pe tinen.
Firefilte, 0 atare revolt a trebuie respinsa ca fiind distructiva I]i
blasfemica, dar in acelaf}i timp trebuie sa ne punem intrebarea
privind factorii care conduc la acest tip de reactii. Nu sunt ele, in
multe cazuri, rezultatul unor frustran acumulate? ..,
Dneori, la anumiti oameni, un rol important 11 joaca un fel de
complex al autoritatii dobfuldit in copilarie. Din pacate, trebuie
recunoscut ea forma sau maniera in care se face cateodata educatie
cretina, in anumite familii, poate conduce fili" ea, alaturi de alti
factori, la aparitia unor asemenea complexe. In general, parintii
habotnici is;i educa proprii copii intr-un mod foarte autoritar, lara sa
tina seam a de necesitatea fiecarui om de a se simti int-eles l1
i
iubit,
mra a avea in vedere anumite legate de psihologia
copilului i de proeesul evolutiei sale. Intrucat acefilti parinti apar ca
nil]te protectori in numele lui Dumnezeu sustin ca in spatele
masurilor luate de ei, dintre care unele foarte dure f}i restrictive,
soar afla voia lui Dumnezeu, e limpede ca incopii se contureaza
imaginea unui Dumnezeu foarte aspru fili autoritar, un Dumnezeu
cu trasaturi tiranice. Deseori, asemenea experient-e, conjugate cu
cele oferite de mediul social in care copilul ii desmfiloara activitatea,
amplifica acest complex. De fapt, satanismul nu este altceva decat 0
incercare extrema, patologica, de a se elibera de orice instant-e,
autoritati, dar in primul rand de Dumnezeu insui, care este privit
ca izvor al oricarei forme de represiune.
Contient sau incontient, satanismul nu lupta i nu poate
lupta impotriva adevaratului Dumnezeu, ci doar impotriva unei
imagini deformate despre Dumnezeu. Adevaratul Dumnezeu este
3
m
Dumnezeu al libertatii. El ne-a creat pe top ca fiint-e libere.
Insai libertatea umana izvoraf}te din libertatea absoluta a lui
04/27/2012 Page 133 of 216
304
f\!icolae Achimescu
-r
Noile religio8se 305
i
-Dumnezeu. Libertatea omului nu este una absoluta, aa cum cred
satanif]tii; ea i!]i gase!]te implinirea in raspunsul nostru la inipativa
i apelul adresat noua de catre Dumnezeu insWji: este vorba de
chemarea lui pumnezeu la iubire, chemare la care nu se poate
raspunde decat prin iubire. La iubire nu se poate /iii nu trebuie sa Be
raspunda niciodata prin ura Eji agresivitate. Atunci cand
DumneZeu ni se adreseaza prin cuvantul Sau, intr-un fel ne i
obliga sa-i raspunflem prin fapta noastra, dar aeeasta nu inseamna
ca ne constrange. In aeeasts. libertate responsabila llIi dialogica, Il!i nu
in suveranitate absoluta consta adevarata autonomie a omului. 0
libertate care constrange, care asupreEjte Eji impovareaza pe celiilalt
nu mai este libertate, pentru ca ea contravine sensului pe care
insui Dumnezeu i I-a eonferit.
XIII. CRE$TINISMUL $1
NOILE MI$C.AR1 REUG10ASE
1. Dialogul ca mirturie cretini
.
S-a spus uneori ca
-
nopunea de "dialog" nu este mentionata in
Sf8.nta Scriptura Eji ca, din aeest motiv, dialogului i-ar lipsi tocmai
autoritatea biblica. Totu/ili, exists. in Vechiul /iii Noul Testament
multe alte nopuni, expresii i chiar evenimente care ne sugereaza
practiea in sine a relapei directe cu eel de alta eredinta. De pilda,
relatiile prietenoase Eji int8lnirile personale frecvente sugerate de
verbul activ sunt evidenpate in mod clar in paginile Sfintei
Scripturi.
In Noul Testament, de exemplu, unde Mantuitorul deseori intra
in legatura eu oamenii, dialogul nu pare a fi opus spiritului in care
El ia contact eu Nicodim, eu femeia samarineanca, suta!}ul etc.
Firete, exista !iii oeazii in care El refuza sa intre in discutii i cand
prezenta Sa divizeaza poporul, motiv pentru care nimeni nu poate
exagera, ca peste tot in Sfanta Scriptura ar fi vorba doar
de dialog. lnsa Biblia nu ofera un suport considerabil pentru aeeia
care doresc sa "niveleze muntii", cu orice pret lJi eu oriee mijloace,
sa-i croiasca drum prin ,jungla ... de credinte i ideologii" atat de
diverse.! Aeeasta pentru ca, in fond, dialogul reprezinta 0 parte
integranta a relatiei dintre oameni de diferite eredinte i orientari,
careAParticipa la viata comunitatii
2
Intr-o societate pluralista din punct de vedere cultural i
religios, ca eea de astazi, dialogul este inevitabil. El nu pOB;.te i nu
trebuie sa aiba caracterul unei simple activitap opponale. In ciuda
acestui fapt, exist a oameni in oriee activitate de credinta i
experienta religioasa, care, din varii motive, refuza in mod deliberat
noile relatii ce trebuie sa existe i prefera sa ramana izolati. Acest
lucru conduce la izolare in propriile particularitap 1Ji. cu timpul,
1Vezi The Ecumenical Review, vol. XXIII, Nr. 2, Aprilie 1971, p. 139.
2 S.J. Samartha, Courage for Dialogue. Ecumenical Issues in inter-religious
relationship, World Council of Churches, Geneva, 1981, p. 1.
04/27/2012 Page 134 of 216
'CHRISTOS YANNARAS
Adevarul i.
unitateaBisericii
Traducere din limba greadi de
Ierom. Ignatie (Ilie) Trif i Uliniuc Ionut Dumitru
EQriA<.

04/27/2012 Page 135 of 216
4.
Erezia - anereza

-,
E:;;ecul i pacatul omului nu sunt excluse din
Biserica i nid nu pericliteaza in vreun fel ade
varul ei. Dimpotriva, adevarul Biseridi consta in
asumarea pacatului savar:;;it de om i transfigu
rarea acestuia in comuniune i unitate de viata.
Omul se poate autoexclude din Biserica doar
prin vointa lui libera, atunci cand refuza adeva
rul eclesial sau cand dorete sa 11 subordoneze
regulilor i criteriilor existentei sale individu
ale2. Pacatul numai atunci submineaza adeva
rul Bisericii, _dmd emite pretenpa de a-I substi
tui printr-o viziune antropocentrista, dind omul
vrea sa plaseze in locul harismei i al revelapei
propriastradanie de definire i traire a adevaru
lui. Aceasta uneltire a fost numita de catre Bise
1 "Anereza" Inseamna anulare. in greaca, schema
"uLQuu:; - avuLQUte; 'tile; EVO'tT}"tOe;" e un joe feridt de cu
vinte (n. tr.).
2 "Cel ce se rope de credinta mantuitoare, Intrucat s-a
separat de capul eel adevarat .(Hristos), ramane precum
odinioara Goliat - fara cap, prin taierea cu cutit pe
care-l ascutise Impotriva adevarului", Sf. Grigorie de Nys
sa, Ka:ux Eirvofliov (lmpomva lui Eunomie) II, 6, Ed. Jaeger,
voL I, p. 228, 1-3.
51
04/27/2012 Page 136 of 216

telegere i de traire a adevarului: absolu.....
fie intelegerea intelectiva, fie trairea afectiva, fie
aplicarea in plan moral a adevarului, dei simpla
divizare a acestuia in intelegere intelectiva, trru- .
re afectiva i aplicare ITlorala e suficienta pentru'
a anula sobornicitatea i unicitatea adevarului i
. a vietii i pentru a ITlentine fragmentarea omu
lui, opozitia trasaturilor i pretentiilor individti
ale care faramiteaza viata.
In alta ordine de idei,' erezia este 0 atitudine
fata de viata care se situeaza la antipozii unitapi
euharistice a vietii. Omul nu accepta darul urn
tatii, raspunzand prin pacat i eec la ilibirea pe
care i-a ofera Durrtnezeu; refuza sa-i integreze
existenta individuala in trupul COITluniunii cu
Hristos, in trupul Bisericii. Dimpotriva, depune
eforturi ca prin potentialitatile lui individuale
inteligibile, sentimentale i morale - sa constru
iasca poduri peste prapastia care desparte viata
lui de. viata lui Dumnezeu. Din aceasta pricina,
erezia are intotdeauna trasaturile unei religiozi
tap antropocentrice, este un "fragment" religios
al vietii OITlului, este un efort de acoperire a "ne
cesitatilor religioase
U
ale individului, alaturi de
alte stradanii care urmaresc aceeai acoperire a
altor necesitati
.
individuale.
Mai mult dedit aHit, sobornicitatea adevaru
lui eclesial nu este 0 generalitate abstracta, ci in
sui adevarul sobornicitatll personale i al co
muniunii inter-personale. Realitatea persoanei
54
CAPITOLUL II. UNITATEA ADEVARULUI
recapituleaza in sine faptul existential i modul
sobornicesc de existenta. Prin prisma formulari
lor "sistematice" pe care Ie ofedi logosul uman,
adevarul eclesial (adevarul descoperit "in Hris
tos" i intrupat in Biserica) este, mai de toa
te, 0 ontologie, 0 recapitulare a existentei noe
matice a lumii i a Istoriei intr-o viziuneunitara
!ii intr-o experienta de trrure. Este adevarul Fi
intei, adevarul oricarei realitati existente i exis
tentiale, adevar care este recapitulat intr-o "de
venireII dinamica, in evenimentul relatiei perso
nale a lui Dumnezeu cu persoana omului.
Relatia presupune 0 recapitulare existentiala,
dar i depiiirea desine a celor doua firi - divina
i umana - in evenimentul alteritatii personale.
Firea exista doar "in persoane
u
Atat firea, cat i
persoanele pot fi cunoscute doar prin interme
diul energiilor firii care sunt ITlereu personale.
Persoana este purtatoarea energiilor firii, ceea ce
inseamna ca modul de existenta al firii este alte
ritatea personala, sunt persoanele i "faptele sa
varite
u
, de persoana, rezultat al energiilor firii
care sunt intotdeauna personale.
Cunoaterea persoanelor i a "faptelor savar
ite" de catre persoane reprezinta 0 potentialita
te personala, adica devine posibila doar in "ca
drele" evenimentului relational, ale participarii
i partaiei experientiale i soborni
ceti la energiile personale sau la efectele ener
gUlor personale, la logosul alteritatii personale
55
04/27/2012 Page 137 of 216
ADEVARUL Sl UNITATEA BISERICll
In opozitie, pentru Biserica i teologia ortodo
xe, adevarul i cunoaterea adevarului transcen
de orice formulare obiectiv-noetica. Din aceas
ta pricina nici rnacar nu este cu putinta aborda
rea unei asemenea chestiuni, i anume stabilirea
unei autoritap obiE;!ctive i a unui purtator al
acestei autoritati.
,
Pentru Biserica Ortodoxa nu e posibil ca ade
varul sa fie exprimat in inertia impenetrabila a
formularii i a reprezentarii obiective, fiindca
adevarul este un fapt dinamic, este modul de
existenta allui Hristos i al Bisericii, dincolo de
identitatea conventionala dintre nopune" i nou
meDal. Exprimarea i formularea acestui adevar
in Sfanta Scriptura, in hotararile Sinoadelor Ecu
menice, in textele Iiturgice i in scrierile Sfinti
lor Parinp "definesc
u
- fara sa epuizeze - "noua
viata in Hristos
U
, modul de existenta al comuni
unii sfinplor, desavarirea lor "cu adevarat fara
de sfarit
u
.
eu siguranta ca atat "marturisirile
u
de cre
dinta i de adevarconsfinpte in viata Bisericii,
cat i hotararile Sinoadelor Ecumenice au carac
ter obligatoriu pentru membrii Bisericii. In con
secinta, orice desconsiderare sau deformare a
formularii dogmelor i Simbolurilor de credin
ta peric1iteaza autenticitatea viepi ec1esiale i in
sai realitatea mantuirii.
Insa evenimentul mantuirii i infaptuirea lui
dinamica in viata Bisericii precede oricarei for
58
~ .
CAPITOLUL ll. UNITATEAADEVARULUI
mulari a"adevarului mantuirii. Dogmele Sinoa
delor sunt "definipiu/cadre ale adevarului pe
care 11 experiaza i 11 intrupeaza Biserica. Ele au
menirea de a delimita aceasta experientcl i in
trupare a adevarului de ratacirile ereziilor, de
ceea ce e in afara Bisericii, de modul de existenta
.
al omului cazut.
"
"Definitiileu sinodale i "mar
turisirile
u
liturgice de credinta sunt "simbolun
u
ale adevarului, incadreaza experienta personala
in experienta i viata comuna a Bisericii. Prin ur
mare nu pot fi considerate drept "principii" ide
ologice abstracte sau sensuri autonomizate de
viata.
Din aceasta cauza, formularea dogmelor i" a
Simbolurilor (de credinta) nu poate fi revendica
ta ipso jure de nici 0 institutie, de nici 0 "instantaU
a vreunei a priori autoritap care s-a autonomizat
de integralitate.a trupului ec1esial. Nici macar un
sinod la care participa majoritatea episcopilor
din "oikournene
u
i care se autoproc1ama ecu
menic nu poate fi considerat ecumenic i orto
dox pana cand nu e recunoscut ca ortodox de ca
tre cOfitiinta trupului ec1esial. Abia din aceI mo
ment hotar3.r:ile sale capata caracter obligatoriu
pentru viata credincioilor i continuitatea isto
rica" a Bisericii. De-a lungul istoriei s-au semna
lat numeroase cazuri de sinoade la care au par
ticipat foarte mulp episcopi i care s-au autopro
c1amat ecumenice, dar care au fost respinse de
trupul Bisericii, tocmai fiindca nu se putea recu
59
04/27/2012 Page 138 of 216
5.
Uniformitatea ereziilor
In continuare vom consemna cele mai repre
zentative erezii pe care le-a cunoscut Biserica
de-a lungul existentei sale istorice, ca 0 confirma
re a analizelor finale din paragraful precedent.
ArianisInul absolutizeaza adevarul despre
alteritatea personala a Ipostasurilor Sfinlei Tre
imi, relativizand, astfel, adevarul despre unita
tea l1i identitatea Fiintei (ovaia) dUInneZeiel1ti
celei Una. Distinge ousiile l1i nu ipostasurile
(vnoa-raatc:;) in Sfanta Treime, negand deofiin
timea (opoovawv) Fiului cu Tatal l1i eliminand,
in acest fel, realitatea intruparii lui Dumnezeu l1i
de mantuire a omului.
Premisa de lacare au pornit arienii a fost ace
ea de a proteja adevarul ca Dumnezeu este perso
nal, de a preintilInpina considerarea Persoanelor
(npoawnov) ale Sfintei Treimi drept
mal1ti sau exprimari l1i manifestari temporare ale
Fiintei monarhice durnnezeiel1ti. Totul1i interpre
teaza grel1it exact ceea ce vor sa protejeze: ade
varul persoanei care recapituleaza realitatea firii
(<!>vatc:;) sau a fiintei fara a 0 epuiza. Izoleaza, in
mod rational, firea ca realitate "ontica
u
autono
62
CAPITOLUL II. UNITATEAADEV.ARULUI
rna l1i 0 identifica cu persoana; neaga sau ignora
modul de existenta care transcende identificarile
de tip logic, fiind in acelal1i timp l1i identitate, i
alteritateexistentiala: identitate de fire l1i alterita
te de persoane (0 fire in trei ipostasuri).
Nestorianismul absolutizeaza adevarul firii
umane a lui Hristos, pentru a salva realitatea in
truparii, umana a lui Hristos de orice
forma de "dochetism#. La cealalta extrema, mo
nofizitisInul absolutizeaza adevarul firii dumne
zeiel1ti a lui Hristos, pentru a feri realitatea inter
ventiei lui Dumnezeu in Istorie de orice tentati
,
va de relativizare sau de ingradire.
Ambele erezii izoleaza, la modul rationaL firea
,
ca realitate "ontica
u
autonoma l1i 0 separa de mo
dul ei de existenta - care este persoana, iposta
suI firii. Identifica firea cu persoana, absolutizand
astfel ori firea umana, ori firea dumnezeiasca a
lui Hristos in detrimentul adevarului complet re
feritor la unirea neaInestecata, neschiInbata, ne
imparpta l1i nedesparpta a celor doua firi intr-un
singur l1i unic mod teandric de existenta, intr-o
singura persoana sau ipostas, eel allui Hristos.
Atat in nestorianism, cat l1i in monofizitism se
Urmarel]"te 0 "simplificare
u
a adevarului, 0 adap
tare .a acestuia la identificarile de tip logic (iden
tificarea noimei cu noumenalul). fusa identificari
Ie de tip logic presupun categorii "ontice
u
(indi
viduale). Le este cu neputinta sa abordeze faptul
existential al unirii a doua firi complet diferite in
63
04/27/2012 Page 139 of 216
ADEVARUL Sl UNITATEA BISERIOI
Mult mai grav este faptul di Romano-cato
licismul Protestantismul - cele mai importan
te (cel pu\in prin prisrna consecintelor lor istori
ce) doua tentative de anulare a unitapi eclesiale
- par afi 0 recapitulare a primelor abateri arhe
tipale de la intelegerea trclirea dreapta a mo
dului treimic de existenta pe care ni I-a descope
rit Logosul intrupat. Par sa urmeze cale
a interpreHirii alterarii intelective fragmen
tare a continutului existential al distinctiilor din
. . .
tre fire persoana, dintre fire energii.
Romano-catolicismul absolutizeaza, indubita
bil, firea relativizeaza sau chiar refuza sobor
nicitatea persoanei. Prin anurnite deducpi rapo
nale, izoleaza firea sau fiinta ca realitate "ontica"
autonoma, separand-o de. modul ei de existenta
care este persoana, ipostasul firii. Pentru teologii
romano-catolici, modul in care exista firea sau fi
inta durnnezeiasca ce se epuizeaza in "energia
pura existentei"
1
nu poate fi abordat. Prin ur
mare adevarullui Durnnezeu e separat de eve
nimentul existenpal de imediatul personal al
revelapei ipostatice; e incorsetat in definipi abs
tracte, e transformat in obiect al intelectului
2

1 Vezi Etienne Gilson, La Philosophie au Moyen Age, Pa
ris (Payot), 1962, pp. 589-590; Persoanii $i Eros, p. 38.
2 Vezi Thomas de Aquino, Summa Theologica I-II, p. 621;
M.-D. Chenu, La theologie comme science au XIII siecle, Pa
(Vrin), 1969, p. 42; Persoanii $i Eros, p. 270; Martin Grab
mann, Die Geschichte der scholastischen Methode, Graz (Aka
dem. Druck), 1957, vol. II, p. 281 urm.
66
CAPITOLUL II. UNITATEA ADEVARULUI
Romano-catolicii neaga distincpa dintre fire
energii, c.are sunt intotdeauna personale. Acorda
prioritate absoluta unitapi dintre firea energia
dumnezeiasca, axandu-se exclusiv pe perceppa
lIontica" intelectiva a fiintei energetice absolute.
De asemenea, neaga distincpa dintre ceea ce es
te energia naturala de modul ei personal de ma
nifestare, neaga armonia intrepatrunderea re
ciproca a energiilor personale in
care se descopera unitatea nedesparpta dintre
fire a energia dumnezeiasca, ca realitate unita
ra a viepi iubirii Celor trei Ipostasuri divine.
Romano-catolicii absolutizeaza firea in raport
cu persoanele, refuzand distincpa dintre insu
personale ale Ipostasurilor
- paternitatea, filiapa purcederea - mani
festarea comuna a energiei treirnice a Celor trei
Ipostasuri in contextullurnii al Istoriei. Cu alte
cuvinte, confunda lucrarea Sfantului Duh, care
este manifestarea vointei comune a Tatalui a
Fiului, cu purcederea Sa doar de la TataI. Sustin
purcederea Duhului Sfant de la Fiul (Filioque),
negand, in acest fel, principiul personal de dife
rep.pere a tra.saturilor idiomatice, care este ipos
tasul Tatalui, pentru a acorda prioritate unitapi
"ontice" intelective dintre fiinta energie
1
:
1 Adaosul Filioque respingerea distinctiei dintre fiin
i ;;fenergie se afUi mtr-o interdependenta cauzala recipro
ca. Confuzia dintre ipostatice energia comuna
a celor trei Ipostasuri - care genereaza confundarea purce
67
04/27/2012 Page 140 of 216

manifestare rati0naUi i percepere intelectiva a
adevarului, ca racordare la consecintele morale
i imperatiyele rationale ale acestui adevar.
De cealalta parte, Protestantismul se afunda
i mai adanc in acelai abis al desconsiderarii
adevarului persoanei, al desconsiderarii unitapi
ca i comuniune de persoane dupa icoana proto
tipului treirnic. Teologia protestanta nu impar
taete teoria romano-catolica care acorda inta
ietate absoluta firii, esentei "dinamic
ll
-organi
zatorice i autoritapi "instituponale" a Bisericii.
Refuza aceasta pozipe nu cu scopul de a restau
ra adevarul persoanei i al comuniunii persona
Ie (care e lucrare i harisma a Duhului Sfant), d
de a absolutiza alteritatea individuala in raport
cu conceppa obiectiv-organizatorica a comuni
tatii de fiinta: absolutizeaza credinta individua
la (sola fide) - intelegerea intelectiva individua
la, afectiva individuala i aplicarea mora
Hi individuala a adevarului.
Alteritatea - atunci cand nu este diferentiere
.
personala (revelata in harisma cornuniunii i re
lap.ei), ci doar individuala - nu poate inchega nid
o forma de unitate organica daca nu face referi-:
re la vreun fundament, la vreo autoritate obiecti
va de cornun acord. De aceea, teologia protestan
ta absolutizeaza "firea" rationala a Scripturii (so
la Scriptura), i nu "firea" organismului eclesial,
aa cum face teologia romano-catolica. Temeiul
unitapi bisericeti este mutat in textele Sfintei
70

CAPITOLULll. UNITATEAADEVARULUI
Scripturi, iar adevarul firii comune este transfor
mat intr-o comunitate de ideologii i comporta
inent rnoral. "Doctrina cretinalJ' i "morala cre
tina
ll
capata putere din autoritatea obiectiva a
textelor i a izvoarelor scripturistice i substitu
ie experienta existentiala a uniHitii <;!i comuniunii
, , ,
eclesiale, adica noul mod de existenta;'care este
adevarul Bisericii, "noua" ei fire teandrica.
Protestantismul pastreaza doua teorii roma
no-catolice, i anume: respingerea distincpei din
tre fiinta i energii i invatatura despre purcede
rea Duhului Sfant i de Ia FiuI. eu alte cuvinte,
ramane fidel conceppei despre esenta energeti
ca pura, conceptie care depreciaza adevarul per
soanelor la statutul de "relatii interne
U
abstrac
.
te ale esentei, accesibile numai prin intermediul
unei manifestari rationale i abordari cogitative.
Atat in Romano-catolicism, dtt i in Protestan
tism temeiul unitatii eclesiale este plasat in au
toritatea manifestani i reprezentarii raponale a
raportului dintre fiinta - vointa lui Dumnezeu i
fiinta - vointa Bisericii. Singura deosebire consta
in faptul d1 romano-catolicii concretizeaza aceas
ta manifestare i reprezentare "logica" in Princi
piul vazut al organismului eclesial, pe cand pro
testanpi 0 reduc exclusiv la textele Scripturii. in
arnbele cazuri abordarea fiintei i a vointei este
posibila numai printr-o raportare
tiva individuala, abordare care salveaza unitatea
eclesiala nu ca pe 0 experienta existenp.ala de re
71
04/27/2012 Page 141 of 216
ADEVARUL UNITATEA BISERIOI
dimpreuna cu diaspora sa din intreaga lume. In
ultima instanta, se refera la persistenta obsesiva
in fragmentarea firii umane, in "neasumatul i
nevindecatUI" firii umane.
intelegerea unitatii eclesiale ca fapt de simila
ritate obiectiva (0 coincidenta de trasaturi indi
viduale externe: convingeri doctrinare i avanta
je morale) poate fi intalnita i in spatiul spiritual
al Bisericilor Ortodoxe, sub chipul academismu
lui teologic i al pietismului.
Academismul teologic este echivalent cu se
pararea teologiei de viata i de experienta Biseri
cii, cu obiectivarea adevarului edesialirl abloa
ne intelective abstracte cu caracter "dogmatic",
adica axiomatic, sau in uprincipiiil teoretice ca
re pot fi insuite ca i convingeri ideologice, fa
ra a produce vreo schimbare substanp.ala in via
ta zilnidi. Astfel, se produce divortu1 adevarului
teologic'de viata, se pierde caracterul dinamic
al cunoaterii care era asigurat prin participarea
la experienta existenp.ala a Bisericii. in alta or
dine de idei, adevarul teologic este redat intr-o
formulare semantica, se autonomizeaza intr-un
edificiu noetic, intr-un "sistem" doctrinar, de
vine 0 simpla ,,tiinta", subordonata legilor i
principiilor de cauzalitate noetidi i silogistica
1

In Rusia teologidi a patruns din Apus. Pentru
o perioada foarte indelungata a ramas straina de realita
tea ruseasdi. A insistat cu indipatanare sa inaugureze un
limbaj speciat care nu era nici pe intelesul poporului
74
*
CAPITOLULIL UNITATEAADEVARULUI
In concepp.a academismului teologic, parti
ciparea la Biserica e vazuta ca participare la ori
care alta ideologie. Mai exact, omul participa la
adevarul Bisericii doar printr-o acceptare noetica
a "principiilor
u
i "axiomelor
u
teoretice, fara ca
firea, modul sau de existenta sa inregistreze vreo
transformare. Unitatea Bisericii nu mal e privita
ca experienta existenp.ala, firea cea "noua
il
, rno
dill de existenta in Hristos, ci ca 0 omogenitate la
nivel doctrinar, 0 coiRcidenta de convingeri "me
tafizice" individuale comune, adaptate la pririci
piile i premisele gandirii intelectuale.
Indubitabil, academismul teologiei este un
produs istoric tipk rap.onalismului teologic al
nici propice rugaciunii, ci un "intrus" in sanul organismu
lui eclesial. Fiind cultivat promovat intr-un mediu arti
ficial izolat, devenea tot mai mult 0 afacere academidi,
un "curriculum", tot mai pupn aspiratie catre adevar
marturisire a credintei. Gandirea teologica pierdea ca
pacitatea de a asculta a percepe zvacnirile vii ale Bise
ricii... Nu mai atragea atentia i simpatia cercurilor socia
Ie laice ale Bisericii. In cel mai fericit cazera considerata
inutila: G. Florovsky, Evolupa teologiei in vol. Teolo
gie, Adeviir fji Viati1, Atena, Ed. Zwq (Viata), 1962, pp. 17-18.
Teologia greaca din zilele noastre sufera de divortul dintre
manastiri viata intelectuala a Bisericii. Este 0 teologie a
salii de conferinta, i nu 0 teologie mistica, aa cum era in
epoca bizantina cand teologii puteau fi gasiti atat in chiliile
manastirilor, cat i in universitati: Timothy Ware, L' Ortho
doxie, Desclee de Brouwer, 1968, p. 194 (traducere france
za din originalul englezesc: The Orthodox Church, Penguin
Books). Vezi, de asemenea, Ch. Yannaras, Ortodoxia Apu
sul- Teologia In Grecia asti1zi, Ed. Atena, Atena, 1972.
75
I
04/27/2012 Page 142 of 216
ADEVA.RUL UNITATEA BISERlCll
ruri formulate dovedite prin traire
1
Distanta
schizofrenica dintre credinta mi
nune logica, experienta ratiune va deveni
problema centraHi a teologiei protestante.
In spapul Bisericilor Ortodoxe rasantene, ten
dinta de a concepe teologia ca simpla auto
noma, ramura teoretica sistem doctrinar apare
la inceputul secolului al XVII-lea. Este perioadain
care atat in Rasciritul ortodox, aflat sub ocupape
turceasca, cat in Polonia, Utuania, Rusia, efor
turile organizate de prozelitism ale romano-cato
lieilor ale protestanplor ating apogeuF. Inlupta
aceasta pe doua fronturi de aparare a tradipei
adevarului sau, teologia ortodoxa incepe sa folo
seasca armele adversarilor ei, precum sistemul
de argumentare consacrat in conflictul religios
apusean. Adopm tactica mentalitatea teologi
lor diverselor denoririnapuni ale Apusu
1 Vezi Liselotte Richter, Immanenz und Transzendenz im
nachrefonnatorischen Gottesbild, Gottingen (Vandenhoeck
u. Ruprecht), 1955; R. Bultmann, Die liberale Theologie und
die jungste theologische Bewegung, In vol. Glauben und Ver
stehen I, Tiibingen (Mohr), 1964, pp. 1-25; W. Nigg, Ges
chichte des religiosen Liberalismus, Ziirich-Leipzig, 1937; A.
Schweitzer, Geschichte der Leben-Jesu-Forschung, Tiibingen
(Mohr-Verl.),1951.
2 Vezi Tibor Szamuely, The Russian Tradition, Londra
(Secker i Warburg), 1974, pp. 105-107; V. Feidas, Compen
diu de istorie bisericeasca a Rusiei, Atena, 1967, p. 86 i urm.;
Alexander Sclunemann, The Historical Road of Eastern Ort
'hodoxy, 1963, p. 324 i urm.i Ch. Yannaras, Ortodoxia
Apusul - Teologia in Grecia astazi, p. 57 i urm.
78
CAPITOLUL n. UNITATEAADEVARULUI
lui, incepe sa se exprime ea prin "marturisiriu,
centrul duhovnicesc al de
sine din viata liturgica trarrea ca experienta ne
mijlocita in proc1amarea anumitor pozipi teologi
ce in articole de Atat teologia, ca ex
presie a sobornicitap.i existenpale a mantuirii, ex
presie intrupata in unitatea diacronica atrupului
Euharistiei - unitate de credinta traire a succe
siunii apostolice -, cat unitatli ec1esi
ale ca criteriu fundamental de diferenpere a Bi
sericii de erezie cedeaza locullor unei perceperi
fragmentare confesionale a Ortodoxiei.
Consecinta inevitabila a academismului teolo
gic este pietismul. Pietismul (Evae{3taf.loc;) este un
fenomen al viep.i care are, indubitabiI,
un punct de plecare foarte concret atat din punct
de vedere istoric, cat confesionaF, dar care a cu
1 Vezi Ioannis Karmiris, Influente de alta credinta asu
pra Marturisirilor de credinta din veacul al XVII-lea, Ierusa
lim, 1949; Steven Runciman, The Great Church in Captivi
ty, Cambridge (Univ. Press), 1968, p. 338; Timothy Ware,
Eustratios Argenti, Studiu despre situatia Bisericii Elene in
timpul ocupatiei turceti, Oxford (Univ. Press), 1964, p. 8.
2 Pietismul a aparut in sanul Protestantismului la
tul secolului al XVII-lea inceputul secolului al XVIII-lea
(1690-1730) ca 0 organizata ce urmarea irnpune
rea p:rimatului evlaviei practice in fata teologiei dogmati
ce polemice care, initial, capatase 0 oarecare intaietate da
torita Reformei. Conceptiei abstraete i rationale despre
Dumnezeu i despre adevarul dogmelor pietismul ii opu- .
ne 0 evlavie activa (praxis pietatis): fapte bune, introspec
tie zilnica pe baza unor criterii obiective pentru a consta
79
04/27/2012 Page 143 of 216

ligioase, in respectarea poruncilor morale i in
imitarea "virtuti-lor" lui Hristos sunt cele care
ii asigura indreptarea - care poate fi constatata
din punct de vedere obiectiv. De asemenea, Bi
serica este vazuta ca un epifenomen al indrepta
rii individuale: 0 grupare alcatuita din indivizii
"renascuti" din punct de vedere moral, 0 adu
nare "a celor curati", un accesoriu i un material
auxiliar al religiozitatii individuale
1

Pietismul submineaza - daca nu curnva nea
ga intru totul - adevarul ontologic al unitap.i
eclesiale, fara sa conteste msa forrnularile aces
tui adevar. Pe acestea pur i sirnplu Ie .descon
sidera, Ie ia drept forme noetice care n-au nici 0
legatura cu mantuirea omului, Ie abandoneaza
m jurisdictia academismului teologic autonorni
zat. Atat acadernismul teologic, cat i pietismul
pastreaza 0 fidelitate forrnala fata de litera for
mularii dogrnatice, care msa este 0 litera moar
ta, rupta de viata i experienta existenti
ala
.
In putem constata ca aceste doua
tentative de secatuire i anulare a adevarului i
unitatii eclesiale se diferentiaza de vechile ere
, '
zii prin faptul ca nu neaga "definitiile"Icadre ale
adevarului Bisericii, ci doar deconecteaza acest
1 "Die neuartige Gemeinschaftsform... ist die Grup
penbildung der wiedergenborenen Einzelnen, nicht die
gemeinschaft der Berufenen an Wort und Sakrament. Die
Initiative liegt beiIn Subjekt... Individualismus und Sub
jectivismus hohlen die Sakramentsanschauung aus", M.
Schmidt, op. cit., p. 371.
82
CAPITOLULII. UNITATEAADEVA.RULUI
adevar de la viata i mantuirea omului. Aceasta
decuplare se realizeaza pe 0 scara larga de nu
ante i diferentieri, astfel mcat "excomunicarea"
acadernismului i pietismului, adica exilarea lor
dincolo de hotarele experientei adevarului
unitiitii bisericeti, este deosebit de dificila. Poa
te tocrnai de aceea, aceste doua teorii constituie
cea mai periculoasa uneltil'e indreptata impotri
va adevarului i unimtii Bisericii.
E evident faptul ca toate ereziile - de la ari
anism i pana la pietism, pe intreaga scara de
diferentiere pe linie istorica i teoretica - au ce
va in comun: negarea sau denaturarea adevaru
lui persoanei i al firii, deforrnarea sobornicita
til persoanei i a modului personal de existenta
al firii, respingerea distinctiei reale (iar nu con
venti-onale) dintre fire i persoana, dintre fire i
energii. Fiecare erezie in parte - de la arianism
pana la pietism - este 0 anereza (anulare) a re
alitatii adevarului bisericesc, adica a unitatii Bi
, ,
sericii; 0 anereza a "noului" mod de existenta al
,
comuniunii i relatiei personale, al comuniunii
dintre vii i morti, pacatoi i sfinti; 0 anereza a
unicitatii existentiale a trupului Bisericii, a firii
viepi teandrice a lui Hristos.
04/27/2012 Page 144 of 216

nuante, care, de obicei, degenereaza in altercatii
,,tiintifice" pe teme de nuanta noetica, total
te de viata i experienta existentiala a oamenilor.
Diferentele confesionale se relativizeaza i.
mai mult - daca nu cumva chiar se terg cu totul
- in pietismul adogmatic, care asimileaza du
hovnicesculi evlavia diverselor Biserici i con
fesiuni, Hira a tine cont nici macar de diferente
Ie teologice fundamentale. Nu depisteaza nici 0
deosebire substanp.ala mtre evlavia unui roma
no-catolic i cea a unui protestant - liberal sau
conservator -, adesea chiar i a unui "ortodox"'.
Viata, asceza i nadejdea personala nu mai va
desc trrurea corecta sau mincinoasa a adevaru
lui. Adevarul despre Dumnezeul Treimic, In
truparea Logosului, lucrarile Duhului Sfant, ca
racterul teandric al Bisericii nu par sa mai aiba
legatura cu viata i cu trarrea plina de cucernicie
a cretinilor. Dogma nu mai este frontiera i pa
zitoarea evenimentului existential al mantuirii, a
,
"noului
u
mod de existenta care formeaza Bise
rica. In mai toate Bisericile i confesiunile creti
ne, evlavia cretina autentica este pusa pe picior
de egalitate cu :morala individuala "perfecp.ona
ta", morala fundamentata, in plan noetic, pe au
toritatea unui adevar "metafizic"'" abstract i total
rupt de viata. Se ajunge la concluzia ca evlavia
difera de la 0 confesiune la alta doar pe linie fe
nomenologica, adica doar in ceea ce privete obi
ceiurile i obligatiile religioase ale comunitap.i.
86
CAPITOLULII. UNITATEAADEV.ARULUI
Tacit ipe nesimp.te, fara contestari obiective,
fMa controverse sau dispute teologice, fara re
forme la nivelul structurii i al practicii viep.i bi
sericeti, academismul confesional al teologiei i
pietismul generalizat tind sa desfiinteze Biserica,
pastrand doar un sentiment fals de "credinta" in
"adevarurile" ei. Transfigurarea dinamka a pa
catului prin Taina Pocaintei in fapt de comuniu
ne i relatie in cadrul trupului teandric al Biseri
eli, modul treimic de existenta pe care ni I-a des
coperit chenoza lui Hristos se transforma intr-o
omogenitate doctrinara, intr-o similaritate obiec
tiva a comportamentului moral i individual.
Consecinta organica a acestei transformari es
te micarea contemporana pentru unirea Biseri
cHor, mult laudatul primat al "iubirii
u
, care ar
trebui sa uneasca Bisericile, in opozitie cu dog
ma care Ie desparte. Parca niciodata in istoria Bi
sericii nu s-au mai pomenit atatea intentii bune,
atata truda i atata sinceritate care sa slujeasca
unei imagini atat de deformate a unitap.i Bise
ricii. Totui s-ar putea spune ca in zilele noastre
aceasta micare este justificata din punct de ve
dere istoric, de vreme ce, in fond, unirea Biseri
cHor s-a infaptuit deja in spap.ul evlaviei obteti
adogmatice. Ceea ce deosebea odinioara Biseri
ca de erezie nu erau diferentele concretizate in
,
formulari abstracte, ci diferentele concretizate
in modul de trrure reala a credintei, adica in ex
perienta Bisericii, diferente care erau formulate,
87
04/27/2012 Page 145 of 216
ADEVANULS!UNITATEABffiErucn
gura cu adevarat indreptap.ta sa revendice titlul
civilizap.e globala
1

occidentala are la baza 0 ontologie
care considera ca fiind existent doar ceea ce co
respunde unui anumit mecanism allogicii uma
ne. Acest mecanism limiteaza dramatic cunoa
terea la 0 obiectivare aritmetica a adevarului,
avand drept scop exclusiv subordonarea realita
tii naturale la voia i dorinta' omuluF. Descon
siderarea adevarului persoanei de catre teolo
1 Comparatia la nivelul' premiselor ontologice dintre
civilizatia eleno-romana anticii i cea europeana' occiden
tala este 0 tema vasta, dar extrem de interesanta, care msa
depae!1te dar limitele acestei carp. Vezi ca indiciu: Philip
Sherrard, Angelos Sikelianos, In cartea The Marble Threshing
Floor, Studies in Modern GreekPoetry, Londra, 1956, trad.
in greaca de Sofia Skopetea, in vol. Eseuri despre Neo-Eli
nism, Atena (Ed. Atena), 1971, p. 196 !1i urm.; Stelios Ram
fos, Deasupra ceruriLor, Atena (ed. Kedros), 1975; Etienne
Gilson, Le 'Christianisme et La tradition philosophique, Revis
ta "Revue des sciences philosophiques et theologiques",
nr.' 30 (1941-42), pp. 249-266; Endre von Ivanka, Aristote
lismus und Platonismus im theologischen Denken - Westliche
und ostliche Theologie, in Revista "Scholastik", 14 (1939),
pp. 373-396; Idem, Der Ort des Platonismus unter den philo
sophischen Systemen, m cartea Plato Christianus, Einsiedeln
(Johannes-Veri.), 1964, pp. 56-70.
2 In Occident, de dlteva secole s-a creat aceasta repre
zentareimaginara particulara, dupa care tot ceea ce es
te ,;raponal" (i in special matematizabil), ceea ce este
de tiut este m drept exhaustibil, iar culmea tiintei este
'stapanirea i controlarea naturii: Cornelius Castoriadis, L'
institution imaginaire de La societe, p. 369.
90
CAPITOLULIT. UNITATEAADEVA.RULlJI
gia apuseana (romano-catolica i protestanta)
duce, inevitabil, la negarea caracterului dina
mic al cunoaterii ca relatie personala soborni
eeasca i limiteaza posibilitaple de cunoatere la
adeevarile nopunii cu intelectul (adaequatio rei
et intellectus)l. Adevarullui Dumnezeu, alomu
lui, al lumii i al Istoriei este obiectivat in sche
me noetice de identificari semantice, este decu
plat de la experienta i de la trairea nemijloci
tao Faptul existential inceteaza a mai fi farmecul
- indefinit pe linie obiectiva - sentimentului de
uimire in fala "devenirii
u
dinamice. Este limitat
i epuizat in categorii noetice inchise i in defini
tia semantica a ousiilor sau firilor "ontice
u
Nu
.
mai este modul de existenta al ousiei i al firii
eel care Ie descopera. Firea nu poate fi cognos
cibila (yvwaTq) i "partiripabila" (IlEfJEKTq) ca
fapt existential, ca alteritate personala sau ca al
teritate de energie personala, ci este perceputa
noetic ca i comunitate de trasaturi, ca realitate
ontica "o-biectivata
U
(avTL-KEiIlEVT/).
Ontologia pe care este fundamentata civiliza
pa occidentala presupune fie intruetatea (noeti
ca.) absoluta a firii/ousiei in raport cu existenta
(individuala), fie reversul acestui principiu "me
tafizic" (fundamental i axiomatic), revers care
neaga obieetivitatea ousiilor, epuizand adeva
1 Vezi To IIpo(Jcv7w leai 0 p.7 i pp. 23 i 272
[trad. rom. Persoana Eros, trad. Zenaida Luca, Ed. Anas
tasia, Bucureti, 2000, pp. 36-39].
91
04/27/2012 Page 146 of 216
ADEVARULSl UNITATEA BISERICn
pennarketului i a consumismului -' anuleaza,
in mod radical fara prea multa truda, adeva
rul Bisericii, fara sa altereze fonnularea acestui
adevar. Adevarul inceteaza sa mai fie experien
ta evenimentului de relatie soborniceasca, fiind
. .
transfonnat intr-un obiect al ratiunii. Omul, cos
mosul Dumnezeu se obiectiveaza m "valori"
impersonale, puse m slujba individului, "valori"
ale utilitarismului moral sau economic: Dumne
zeu devine 0 "valoare
u
a profitului social sau a
facilitatii psihologice individuale, lumea 0 su
rna de"valori
u
economice destinate consumului
individual, iar offiul 0 "valoare
u
prodticatoare
debunastare materiala. Defonnarea adevarului
existential mtr-o simpla estimare valoridi deno
ta fie 0 conceptie materialista despre lume i ne
garea traditiei religioase, fie 0 conceptie idealis
ta despre lume devotamentul exagerat fata de
traditia religioasa fata de fonnularile adevaru
lui religios. Insa aceste fonnulari sunt obiectivate
subordonate capacitap.i intelectuale individua
Ie sau arbitrariului psihologic individual.
Subordonarea formularilor se realizeaza prin
neutralizarea adevarului in notiuni. Astfel neu
,
tralizate existential, notiunile asigura"obiectivi
tatea
U
adevarului, fara a exclude msa pericolul
incorsetrni acestuia mtr-o subiectivitate abso
luta. Incorsetarea mtr-o subiectivitate absoluta
m timp, cautarea obiectivitap.i absolu
te fonneaza trasatura caracteristica a omului ca
94
CAPITOLul.n. UNITATEAADEVARULUI
re apartine culturii occidentale (Kant reprezinta,
probabil, eel mai ingenios exemplu al efortului
de anulare a opozitiei aparente dintre subiecti
vitate obiectivitate)l. Obieetivitatea adevaru
lui presupune identitatea convention.ala a cuge
tarilor subiective a trairilor de contiinta sau a
celor de natura psihologiea. "Semnele!1 obiecti
ve ale aeestei identitati eonventionale Bunt con
ceptele. Heidegger a demonstrat cu contiincio
zitate ca "moartea lui Dumnezeu
u
diri cadrul so
cietap.i occidentale reprezinta efectul "golirii de
orice nuanta conceptuala
U
(Verbegrifflichung)
a experientelor religioase. eu alte cuvinte, este
opera teologiei apusene care L-a IT transfonnae'
pe Dumnezeul relatiei i eomuniunii personale
mtr-un obiect transcendent abstract de cercetare
intelectuala, mtr-un principiu impersonal al au
toritatii morale2.
,
In conditiile m care civilizatia occidentala a
. .
construit un intreg edificiu socio-politic, funda
mentat pe premise ontologice, Bisericile Ortodo
1 Vezi ca indiciu; Kritik des reinen Vernunft, B 133, 134, 137,
Die Religion innerhalb der Grenzen der blossen Vernunft, 3/ II.
2 Vezi Holzwege, Frankfurt (Klostermann), 1963, p. 193
i urm;; Nietzsche, Pfullingen (Nesche), 1961, voL II, p. 31
i urm.; Ch. Yannaras, Teologia absentei lui
Dumnezeu, Atena, 1967; Eric Fuchs, "Dieu est mort" parce
que la raison occidentale l'a tue, in "Journal de Geneve", 14
oct. 1972, p. 5; Olivier Clement, Devant l'atheisme contem
porain, in vol. Evangile et Revolution, Paris (Ed. Centurion),
1968, p. 102 i urm.
95
04/27/2012 Page 147 of 216
ADEVARULs;l UNITATEA BISERICII
caUi directa a "sistemului" cultural al individu
alisrnului i obiectivaru. In caz contrar, Biserica
va fi subordonata modului de viata pe care il im
pune "sistemul", fapt care duce la alienarea ei ca
adevar i realltate a m.antuirii, ca expresie i ma
nifestare institutionala a acestei realitati.
. ,
Ar putea sustine cineva ca modul de funcpo
nare al institupilor structurilor trupului ecle
sial reprezinta unindice extrern de dellcat al
transfigurarii lumii sau ca reflecta subordona
rea Bisericii la sistem.ul de organizare al socie
tapi umane. In intervalul de timp al primelor
opt veacuri cretine, adevarul ontologie al uni
tapi comuniunii eclesiale i-a aflat expresia is
torica concreta (instituponala organizatorica)
"in principiul politic, adica in principiul adapta
rii unitaplor administrative dupa cele
politice"l. Articularea ierarhica a "Bisericii uni
versale din intreaga oikoumene", adica unitatea
vizibilcli a trupului bisericesc s-a realiiat dupa
modelul unitapi politice a Imperiului Roman.
Indubitabil, conceppa despre unitatea polltica
universala, pe care a reprezentat-o Imperiul Ro
man pana in secolul al XIII-lea, reflecta un mod
de interpretare al "oikoumenei" predominant
calitativ. Astfel, lumea reprezenta 0 anume ran
duiala a lucrurilor, un mod de coexistenta
.
cu1
turala, care, inipal, gasit expresia in pax ro
1 Vezi V. Fidas, Premisele formarii institutiei Pentarhiei
Patriarhilor, Atena, 1969, p. 37 i urm, 96 i urm.
98
.j
CAPITOLULll. UNITATEA ADEVARULUI
mana, iar mai tarziu in pax christiana
l
Pe atunci,
Irnperiul Roman inca mai pastra intacta concep
pa arhaica despre univers (natura i omenire) ca
podoaba de armonie i randuiala, in antiteza cu
necuviinta, i neoranduiala, caracte
ristici ale popoarelor barbare din afara "oikou
menei", caracteristici care anuleaza posibilitaple
viepi TIdu pa adevar
u1

Ierarhizarea i organizarea administrativa
a "Bisericii universale din intreaga oikoume
ne" are la baza modelul de ierarhlzare al cen
trelor administrative i culturale ale imperiului.
Aa au aparut sistemul mitropolitan i institupa
Pentarhiei Patriarhiilo:r3. lnsa conpnutul acestor
institupi eclesiale nu se epuizeaza in conjunc
turile de natura istorica i politica. Biserica nu
s-a supus propriu-zis structurii politice a impe
riului, ci a Imprumutat acest sistem, transfigu
1 Pentru.o intelegere a ideologiei politice a ImperiilQr
Roman Iii Bizantin propunem urmatorul material auxili
ar: Helene Aurweiler, L'ideologie politique de I'empire byzan
tin, Paris (P.U.F.), 1975j E. Bach, Imperium Romanum, Etu
de sur l'ideologie politique du XII sieele, in revista "Classi
ca et Medievalia", vol. 7, 1945; K. Lechner, Hellenen und
Barbaren im Weltbild der Byzantiner, Miinchen, 1955; Dimi
tri Obolensky, The Byzantine Commonwealth, Londra (Car
dinal'Edition), 1974; E. Barker, Social and Political Thought
in Byzantinum, Oxford, 1957.
2 Vezi Ch. Yannaras, Le cauchemar de la mondialite, revis
ta "Contacts", nr. 95, 1976/3, pp.233-237.
3 Vezi V. Fidas, Premisele formiirii institutieiPentarhiei, p.
51 i urm., 168 Iii 'urm.
99
!
04/27/2012 Page 148 of 216

in domeniul politic social au oferit Bisericii
posibilitatea de asuma trupullumii, transfi
gurandu-l adevar i descoperire istorica pro
prie, civilizapa occidentala de consum nu se
poate lauda en izbande. In zilele noas
tre, de-a lungul de-a latul IUmi
se despre "seenlarizarea
u
Bi
sericii1, adica subordonarea ei la realitatea IUrnii,
despre alienarea adevarului sau prin concilierea
en 0 civilizape care se afla la antipodul modului
sau de existenta.
,
1 Cf. G. Ebeling, Wort und Glube, Tiibingen (Mohr),
1967, pp. 90-160; H. Thielicke, Das Ende der Religion, "The
ologische Literaturzeitung" 81/1956, pp. 307-326; J. Morel,
Glaube und Siikularisierung (Tyrolia-Verl.), 1972; F. Gogar
ten, Verhiingnis und hoffnung der Neuzeit - Die Sakularisi
erung als theologisches Problem (Siebenstern Taschenb.),
1966; Louis Bouyer, La decomposition du catholicisme (Au
bier-Montaigne), 1968; M. Meerson-Aksenov, Poporul lui
Dumnezeu pastorii sai, Atena (Ed. Artos zois), 1975.
102
..
CAPITOLUL III
Eseu istoric despre unitate
04/27/2012 Page 149 of 216

Cauza secularizaru. e depistata, de obicei, in
actul de a ca reli
gie oficiala a Imperiului Roman (religio impe
rii). Odata ill se
estompeaza aproape ca dispar cu totul fron
tierele dintre comunitatea "lume
u
(in sensul biblic al cuvantului)l. Trupul edesial,
care intrupa unitatea harismatica ca marturisi
re marturie a adevarului in "lumea
u
dispersa
ta a indivizilor, este asimilat identificat acum,
impreuna cu intreaga societate, intr-o unitate nu
harismatica revelatoare, ci doar politica, de
stat sau intr-ounitate de contracte institup.onale.
Clerul nu mai reprezinta capul unitatii vazute a
trupului "dupa icoana in locul"
lui Hristos, ci este integrat in ierarhia lumeasca,
in ierarhia profesionala a vietii publice, "dupa
icoana in locul" demnitarilor a intre
gii paturi sodale. Episcopii preotii, din che
ai adunarii euharistice, se transforma in ar
hierei preoti ai religiei de stat.
adevarul Bisericii, adevarul comuni
unii personale, al modului treimic de existenta
1 "Tot ceea ce esie in lume - pofta trupului, pofta ochilbr $i
trufia vietii - nu sunt de la Tatal, ci din lume sunt" - I loan 2,
16. "Duhul Adevarului pe Care lumea nu-L poate primi" - loan
14, 17. "Dar noi nu duhullumii I-am prim it, ci Duhul Cel de La
Dumne:ieu" - I Corinteni 2, 12. " ... ca altfel ar trebui sa ie$iti
din lume'.' - I Corinteni 5, 10. ,,$i sa te paze$ti pe tine nepatat
din partea lumii" - lacov 1, 27. W" ca lumea intreaga zace sub
putereaCelui Rau" - I loan 5, 19.
106
CAPITOLUL m. FSEU ffiTOruC DESPRE UNITATE
descoperit prin intruparea Logosului, este per
ceput de marea majoritate ca invatatura strict
religioasa cu caracter-utilitarist, care
"imbunaHitirea" morala a indivizilor societatii.
Frontierele dintre aluatul viu al Bise'ricii fra
mantatura moarta a lumii se muta, in mod pro
gresiv, la nivelul evaluani moral-obiective a in
divizilor.
vaielnici, conservatori 'i liberali - acestea sunt
noile trasaturi distinctive ale trasa
turi care substituie judecata fundamentala a lu
mii, intrupata in adevarul bisericesc :;;i viata uni
tatii treimice.
,
Monahismul va aparea ca marturie "memen
to" dinamic real al separarn Bisericii de lume,
al Bisericii din "intercalarea
u
cu lumea.
Marturia :;;i marturisirea comunitatli
ne in ceea ce noul "mod de existenta"
care este unitatea credincio:;;ilor unitatea lor cu
Hristos - se intrupeaza, in mod progresiv, in mo
nahismul cenobitic, care e despartit chiar spati
al de lume, sau se in mod "tainic" exis
tential, in "isihia" anahorezei individuale.
,
Astfel, deosebirea Bisericii de lume se muta,
treptat, la nivelul separarii monahilor de
nii aflati in lume. COfltiinta bisericeasca va re
in viata monahala adevarul pierdut al
unitatli harismatice al marturisirilor de cre
dinta din primele comunitati cretine. Monahis
mul va deveni paradigma criteriu pentru via
107
04/27/2012 Page 150 of 216

Aceasm schema ermeneutica concisa a met(}.t
dei sociologice scoate la iveala un anumit aspect
al vietti ist<:>rice a Bisericii i motiveaza seculari
zarea de 0 aa maniera, incat nu satisface decat
aa-numita "logica comuna
u
lnsa intrebarea ca
re se pune este urmatoarea: oare aceasta schema
epuizeaza interpretarea conceptului de seculari
zare sau iiscapa cumva anumite cauze esenpale
independente de fenomenologia evenimentelor?
Desigur, autenticitatea sau denaturarea ade
varului Bisericii prezinta i 0 latura istorico-so
ciala "obiectiva", 0 fenomenologie a evenimen
telor. Insa, in definitiv, ramane 0 problema ce
tine
,
strict de "criteriile interne
U
ale Bisericii,
.
adi
ca de problema identitapi duhovniceti, care nu
poate fi interpretata corect prin prisma unor cri
terii sociologicei istorice, strrune de adevarul i
experienta Bisericii.
Punctul cel mai critic al acestei scheme de inter
pretare este punctul sau de plecare, adica depis
tarea cauzei secularizarii Bisericii in recunoate
rea cretinismului ca "religie oficiala
u
a Imperiu
lui Roman. Nu poate nega nimeni faptul ca actul
recunoaterii cretinismului a generat posibilitap
iminente de secularizare. Insa nici nu poate igno
ra marmriile interne in interpretarea acestui act,
adidl cum s-a vazut in recunoaterea sa
pe plan politic i cum a trait "impreuna-merge
rea
u
ei alaturi de stat, titnp de aproximativ 0 mie
de ani, eel pupn in spapul rasantean.
110
CAPITOLULm. ESEU ISTOruC DESPI{E UNITATE
Instituponalizarea politica a Bisericii inaugu-
reaza 0 perioada de maxima inflorire teologica
epoca marllor Sinoade Ecumenice, a apogeului
literaturii patristice, a asimilarii i'ntregii bogapi
patristice de catre evlavia practica a poporului
i a transpunerii in plan artistic a valorilor ecle
siale in splendidele realizari ale iconografiei, ale
arhltecturii, ale imnologiei i ale muzicii biseri
ceti, precum i in izbanzile din cadrul viepi po
litice i sociale a Imperiului Bizantin.
In toate aceste secole nu gasim dovezi care sa
tdideze vreo suspiciune sau vreo rezerva mceea
ce privete instituponalizarea politica a Bisericii,
"intrepatrunderea reciproca
ll
organidi/interna
a frontierelor dintre viata politica i cea biseri
ceasca. Dimpotriva, contiinta eclesiala vede In
acest act de instituponalizare expresia deosebita
a adevarului Bisericii i a caracterului sau uni
versal i ecumenic
l
Din aceasta priOOa, il 00
stete pe Constantin cel Mare, promotorul recu
1 Bizantinii credeau di organizarea politicl a lumii aces
teia face parte din planul universal allui Dumnezeu i dl e
strans legata de istoria mantuirii omenirii. .. Structura uni
versaIa a Imperiului Roman a deschis, in mod providenti
al, calea catre raspandirea larga a credintei cretine... "Pax
romana
ii
se identifica cu "pax christiana""", iar politica exter
na a imperiului era asociata 'indeaproape cu lucrarea misi
onara a Biseridi bizantine. Deja am promovat numeroase
exemple In sprijinul acestei asocieri: Dimitri Obolensky, The
Byzantine Commonwealth, p. 356. Vezi Steven Runciman,
The Byzantine Style and Civilization, Pelican Books, 1975, p.
45 i urm.i J.M. Hussey, The Byzantine World, Londra (Hut
111
04/27/2012 Page 151 of 216
ADEVARUL.. UNITATEA BISERIOI
vietii in Euharistie i comuniune cu Durrmezeu
. dincolo de lirnitele tirnpului i spapului - se pe
cetluiete cu sangele mucenicilor i constituie In
veacurile noastre ethosul istoric al Biseridi, ethos
incompatibil cu necredinta i idolii lurnii, ethosul
dragostei totale pentru Mirele Hristos. Primele
trei veacuri cretineau 0 irnportanta aparte pen
tru viata Bisericii. asta pentru di sangele marti
rilor varsat in aceasta perioada a dat manifestaru
istorice a Bisericii fizionomia i identitatea ei spiri
mala, criteriul definitiv al autenticitapi vietti sale.
Insa destinapa interna i organica a Biseri
cii nu era dea ramane. 0 cornunitate aparte "de
marturisire", care, In cele din urma, ar fi putut fi
socotita drept 0 secta a celor "curapll, diferenp
ata in mod obiectiv de "l:ume
ll
, 0 "religie" sau 0
ideologie aparte care face propaganda unei inva
taturi morale diferita de viata lurnii, de aventura
. . .
universala a libertatii umane: Firea Bisericii este
.
intreaga fire umana, de la "stramoul" Adam i
pana in zilele noastre; este unirea deplinii dintre
Dumnezeu i omenire; este asum.area integrala a
viepi omului i a lurnii i transfigurarea acestora
in Euharistie i comuniune. De-a lungul existen
tei sale istorice, icoana Bisericii este icoana na
.
vodului care contine "tot felul de buni,
riii"l; este icoana tarinei In care graul i neghina
"cresc lmpreunii pfinii la
1 Matei 13, 47-48.
2 Matei 13, 30.
114

CAPITOLUL m. ESEU ISTORIC DESPRE UNITATE
Aadar, in persoana lui Constantin cel Ma
re i in recunoaterea lui de catre stat, Biserica a
vaznt adevarul universalitapj firii ei dobandind
dimensiuni istorice concrete. Biserica ii asuma
intreaga "lum.e" i 0 transfigureaza in 'lmparapa
lui Dumnezeu; Ii asuma intreaga viata a omu
lui, firea umana, adica modul universal-al viepi
omului - institupile, formele de organizare, "ar
ta politica", viata religioasa a omului.
Aceasta asum.are nu lnseamna 0 transfigurare
magica i automata, 0 sfinpre a lumii ce poate fi
constatata din PWlct de vedere obiectiv, fiinddi
"impiiriifia lui Dumnezeu nu va veni in chip viizut.
nici nu vor zice: iat-o aici sau acolo"l. Dimensiunile
istorice ale acestei asuman a lurnii de catre Bise
rica pot fi doar descrise in cadrul "paradoxului
u
mantuirii, al concomitentei caderii i transfigura
rii omului, in cadrele tainice ale intrepatrunderii
reciproce a'viepi dumnezeieti i omeneti, cele
doua viep ale unicului trup al Bisericii.
Aceasta intrucat caderea omului reprezinta
un mod de existenta, iartransfigurarea i sfinp
rea lUi un alt mod de existenta. Iar viata istorica
. .
a Bisericii (precum i viata personala a fiecarui
credincios) este un proces dinarnic, 0 incercare
i 0 ,,,criza
ll
(in sens de judecata, Kpi(Ju;;; n. tr.)
neintrerupta in cadrele acestor doua moduri de
existenta, adica in cadrele secularizaru Bisericii
. .
i ale transfigurarii lumii in Biserica.
1 Luca 17, 20-21.
115
04/27/2012 Page 152 of 216
ADEVARUL UNITATEA BISERIOI
ta manevra in ceea ce :unitatea politidi
a imperiului. <:::u toate ca erau supui unor pre
siuni pe:r:secutii dure din partea autoritatiIor
politice, au refuzat dintotdeauna sa
se concilieze cu erezia de dragul unitatii politi
ce lumeti in defavoarea unitatii harismatice
revelatoare a Bisericii. Im.potrivirea Bisericii fa
ta de erezie din tot acest rastimp al prigoanelor
reprezinta un argument valabil in sprijinul ideii
ca institup.onalizarea politica nu implidi neapa
rat institutionalizarea secularizarii in cadrele
vietii ec1esiale.
.
o data cu recunoaterea cretinismului de ca
tre Sfantul Constantin cel Mare ca religie oficiala
a Imperiului Roman, lupta Bisericii in vederea
transfigurarii lumii capata dimensiuni istorice
concrete. Insa pasul decisiv inspre secularizarea
definitiva atat a adevarului, cat a structurilor
institt'Itii1or va fi Hicut in secolele
urmatoare. De altfel aceasta este i cau;z:a esenti
ala a celei mai tragice mai importante (in ceea
ce consecintele istorice) anereze a uni- .
tatii ec1esiale - Schisma din secolul al XI-lea din
tre Rasaritul Apusul
Schisma a rupt Biserica Romei de trupul uni
tatii Bisericilor Ortodoxe Rasaritene nu atunci

cand Biserica Romana a devenit chipurile mai
pacatoasa, mai nevrednica pe linie morala sau
. mai secularizata in comparatie cu Bisericile ra
saritene, ci atunci cand secularizarea din Occi
118
CAPITOLUL III. ESEU ISTORIC DESPRE"UNITATE
dent a inceput sa substituie adevarul Bi
consolidandu-se in structuri institup.i
implacabile, care anuleaza caracterulliturgic
revelational al structurilor institup.ilor auten
tice ale vietii
.
eclesiale.
'.
04/27/2012 Page 153 of 216

lui Romei atat reprezentarea autentidl a adeva
rului, dit i centrul vazut al unitatii bisericeti.
Astazi, cood consecintele Schismei nu mai
pot fonna obiectul unei exploatari sterile de dra
gul polemicii teologice sau de dragul unui nar
cisism confesional, fiindca constituie 0 problema
comuna a Rasaritului i a Apusului - un impas
i ocriza aunei lrttregi civilizapi care a luat n3
tere dupa Schisma -, nu putem sa nu ne minu
nam de clarviziunea teologilor rasariteni (ince
pood cu Fotie cel Mare i terminand cu Grigorie
Palama), care au intrezarit consecintele istorice
pe care urma sa Ie produca, in mod obligatoriu,
subminarea adevarului Bisericii, ca urmare a in
stitutionalizarii secularizarii.

Rasaritenii nu au negat primatul episcopului
Romei - primat de onoare, de dragoste i oblci
duire duhovniceasca in cadrul "bunei-cuviinte

i al randuielii sfinte" a ierarhiei bisericeti in
stituite. "dupa model dumnezeiesc", ierarhie ca
re descopera modul "chenotic" al perihorezei
treimice. Nici nu s-au alarmat de faptulca pa
pii au abuzat de privilegiile pe care acest primat
i Ie asigurau, nici de ambitiile papale de a con
duce lumea sau de demersurile politice la care
recurgeau pentru a-i atinge acest tel. Nu s-au
scandalizat de toate acestea fiindca aveau con
tiinta faptului ca nepu.tinta umana i pacatoe
.nia suitt comune atat pentru episcopii rasariteni,
cat i pentru cei apuseni. Ceea ce a negat Rasa
122
CAPITOLUL m. ESEU ISTOruC DESPRE liNITATE
ritul tine de acceptarea privilegiilor primatului
drept premise pentru interpretarea adevarului
Bisericii.
Astazi, chiar daca au trecut aproape zece vea
curi de la Schisma, ni se perinda prin lata ochilor
tot spectrul consecintelor istorice care indrep
tatesc in mod tragic clar-viziunea i atitudinea
ireconciliabila a teologilor rasariteni. Viziunea
antropocentric-monarhianista a occidentalilor
asupra unitatii bisericeti exprima 0 discrepan
ta accentuata nu lanivelul opiniilor teologice te
oretice, ci la baza unei ontologii neconcordan
te cu adevarul i modul de existent:a al Bisericii.
Trasatura principala a acestei ontologii era, in
ca de pe vremea lui Augustin, absolutizarea no
etica a unitatii Esentei in defavoarea adevarului
. .
Persoanelor, a adevarului despre unitate ca i
comuniune personala
1

Mentalitatea i atitudinea cu tenta monarhi
anista a ontologiei apusene au fost tradate ini
tial prin adaosul Filioque la Simbolul credinteP,
1 In explicarea Sfintei Treimi, Augustin concepe natu
ra divina inaintea Persoanelor... Deus pentru el nu mai
inseamna direct Tatal, d divinitatea in general... A spune
ca Dumnezeu este esenta prin excelenta sau di EI este in
mod suprem fiinta sau ca EI este imutabilitatea inseamna,
ded, a spune lucru: Etienne Gilson, La philosophie
au Moyen Age, Paris (Payot), 1962, pp. 130-131.
2 Biserica Spaniei adauga Filioque la Simbolul niceo-con
stantinopolitan in 589. Biserica franceza face acelai lucru in
767. Teologii de la curte, sprijinindu-se pe Augustin, sunt
pentru formula completa processio spiritus ex patre filioque. In
123
04/27/2012 Page 154 of 216
ADEVARUL BISERICn
al ec1esiologiei - cu scopul de a consolida pri
matul papal prin corelarea analogidi a acestuia
cu pritnatul,lui Petru. Ontologia i ec1esiologia
sunt subordonate la obiectivarea schemelor no
etice i la identifidirile semantice, fiind
tate de la experienta existenpaHi i de_la imedia
tul experienpal al realiHipi mantuirii.
In consecinta, pentru scolastici cunoaterea
lui Dumnezeu nu reprezinta 0 experienta de
cunoatere universala a manifestarii revelapo
nale a Persoanei lui Dumnezeu in cadrul eve
nimentului intruparii Logosuhii i al relapei
dinamice inter-personale dintre Dumnezeu i
om. Nu mai este erosul (lpwC;;) lui Dumnezeu
pentru om i erosul omului pentru Dumnezeu
cel care descopera in chip de negrait i care ma- ,
nifesta in chip de netalcuit unicitatea i ne-ase "("
muirea taineiexistentei personale, ci cugetarea
umana este cea care obiectiveaza existenta lui
" .
Dumnezeu intr-o necesitate logica a Principiu
lui impersonal i ontic, intr-un Absolut al Cau
zei energetice.
Consolidarea obiectiva i logica a adevarului
lui Dumnezeu 11 inzestreaza cu un prestigiu de
autoritate evidenta i incontestabila pe agentul
institutional al acestui adevar, adica conducerea
.
bisericeasca, mai ales prin consolidarea teoreti
ca a "succesiunii petrine" a papilor. Nevoia unei
interpretari autentice a adevarului Ii obliga pe
,teologii 'occidentali la distantarea credintei de
126

CAPITOLUL ill. ESEU ISTORIC DESPRE UNITATE
teologie
1
Astfel, credinta este expulzata in sfera
subiectivismului afectiv, iar teologia devine ti
int
a
autonoma. Inca de la sfaritul sec<;>lului al
XII-lea, teologia sarbatorete transformarea sa in
,,tiinta austera", care nu mai are ravnit ni
mic din obiectivitatea autentica i metodologia
demonstrativa a tiintelor pozitive.,
o data cu introducerea rationalismului in te
.
ologia catolica, Roma, in calitate de centru vazut
al unitapi monarhianiste a Bisericii, poate impu
ne 0 subordonare raponala a indivizilor la auto
ritatea obiectiva a dogmeF. Pentru Roma, aceas
ta subordonare raponala la dogma incepe sa m
semne i posibilitatea de a se impune'in plan
politic i social asupra popoarelor cretine din
Apus
3
Astfel, apare prima forma de totalitarism
1 Vezi M.-D. Chenu, La Th.eologie comme Science au XIII
Siecie, pp. 26 i 79.
2 in momentul in care papalitatea atinge apogeul pu
terii ei, tiinta eciesiastidi atinge i ea punctul culminant.
Ea domina ansamblul vietii intelectuale,construind siste
me teologice impunatoare: Heussi/peter, Precis d'Histoire
de l'Eglise, p. 59, 1.
3 Indubitabil, aspiratiile papilor la conducerea lumii
incep sa se manifeste inainte de inflorirea deosebita pe ca
re a cunoscut-o raponalismul scolastic, dar tentativa de
a Ie infaptui coincide cronologic cu aceasta inflorire, mai
ales in timpullui Inochentie III (1198-1216). in orice caz,
primul exemplu de pretentie explicita la puterea totalita
ra il inHHnim imediat dupa Schisma, la Papa Grigorie VII
(1073-1085), in celebrul Dictatus Gregorii papae: "Papa es
te stapanul absolut al Bisericii universale. Numete i ca
terisete episcopi i mitropoliti. Este singurul in masura
127
04/27/2012 Page 155 of 216
ADEVARUL iI UNITATEA BISERICU
Principiul infailibilitapi papale (De Romani
Pontificis infallibili magisterio), fundamentat pe
Summa Thef!logiae (1266/72) a lui Toma d' Aquinol,
va consacra postulatul de conducere infailibila, in
truchiparea autoritatll dogmei in persoana papei
care nu ingaduie nici 0 formula de contestare 10
gica. Mai devreIne, in aprilie 1233, papa Grigorie
IX inflinta:;e prin bula papala institutia Inchizipei
(Inquisitio) care urma sa fie alcatuita indeosebi din
dominicani, "tagma celor invatap:"2. Iar in1252 pa
pa Inochentie N introdusese tortura ca metoda de
anchetare in cadrul proceselor ereticilor3, cu sea
pul de a neutraliza orice forma de impotTIvire din
partea disidentilor, conturand astfel tiparul tutu
ror nuantelor ulterioare de totalitarism.
.
Secularizarea nedisimulata a idealului de
unitate bisericeasc}i va fi exprimata i in dome
niul artei prin ridicarea maiestuoaselor catedra
Ie ale stilului gotic, acele monumente care sur
prind; in plan artistic, avantul antropocentric al
naturalului catre supranatural, primele martu
rii ale "silniciei tehnologice
u
i ale obedientei re
1 II, 2, 1 art. 10.
2 La inceput, ca inchizitori erau desemnati numai do
minicanii. Mai tarziu insa, au fost integrap franciscanii:
C.W. Previte-Orton, The Shorter Cambridge Medieval Histo
ry, Cambridge (Univ. Press), 1963, p. 679. Vezi de asemenea
Franzen, pp. 203-204; Heussi/peter, p. 57, 3; H. Maison-Ne
uve, Ef;JI.des sur les origines de ['Inquisition, Paris (Vrin), 1960.
3 Franzen, p. 204; Previte-Orton, p. 679; Heussi/Peter,
p. 56, 3.
130
CAPITOLUL m. ESEU lSTORIC DESPRE UNITATE
surselor naturale la rapunea umana, minunate
expresii artistice ale impunerii silite a autorita
pi i grandom bisericeti infala simplitatii senti
mentului individuaP.
Aceeai impunere autoritara a Bisericii va mo
dela structurile i institupile viepi sociale, du-
A
1 "In arhitectura gotica se ascunde un duh al minupo
zimpi care implacabil intreaga construqie. Acest
duh conc;:epe, prelucreaza energiile in plan static apoi Ie
fosilizeaza in ziduri (...). Senzatia noastra statica e satisfa
cum, dar in clipa imediat urmatoare dimanem de
faptul ca elementele componente nu se mai armonizeaza
organic, ci mecanic, semanand infiorator de mult cu sche
letul unui om... In genere, in constructia de piatra pare sa
predomine 0 violenta splendida, vointa artistului pare sa
fi confruntarea cu discrepa. Parca intreaga compo
zitie Ii face In ciuda materiei (...). Ramificatiile, prin struc
tura lor plastica, vor cu orice pret sa arate ca in ele se con
centreaza intreaga activitate a energiilor dau impresia ca
constrang materia sa escaladeze catre Inaltimile
PA. Mihelis, Viziunea estetica a artei bizantine, Atena, 1972,
pp. 90, 96. Se poate observa 0 legatura intre arta gotidi
cea 5colastica, care este mai concrem decat un simplu "pa
ralelism" mai generala decat aceste "influente#.in
dividuale pe care consilierii eruditi Ie exercita asupra... ar
hitectilor. In opozitie cu un simplu paralelism, aceasta co
nexiune este 0 relatie autentica de la cauza la efect... La
fel ca i Summa scolasticii clasice, catedrala clasica vizeaza,
inainte de toate, totalitatea ... cauta sa intrupeze totalitatea
- teologica, naturala istorica: Erwin Pano
fsky,; Architecture gotique et pensee scolastique, Paris (Minuit),
1970, pp. 83 103 [trade rom. Erwin Panofscky, Arhitectu
ra goticii gandire scolastica, traducere note Marina Vaza
ca, postfata de Sorin Dumitrescu, Ed. Anastasia,
1999, p. 73]; vezi Ch. Yannaras, Scholasticism and Technolo
gy, in "Eastern Churches VI (1974) 2, pp. 162-169.
131
04/27/2012 Page 156 of 216
ADEVA.RUL UNITATEA BISERICII.
tan imputa responsabilitatea evenimentului nu
mai persoanelor implicate in mod contient in
actul de excomunicare, lasand deschisa posibi
litatea ca Sisericile Ortodoxe Rasaritene sa des
lueasca chipul Bisericii in sanul cretinismului
occidental latin, chiar daca acest chip este defor
mat, schismatic i alienat. Cateva fete monaha
Ie smerite, incorporate in tradip.a cea una a sfin
teniei ascetice, cateva figuri autentice ale evlavi
ei laice i trmtori adevarap ai cultului bisericesc
vor reui sa salveze in Apusul secularizat 0 rea
litate de viata ce izvorate din adevarul Bisericii
celei nedesparp.te, Una i Soborniceasca.
Prin prisma criteriilor fenomenologiei istori
co-sociale, actul excomunicarii care a oficializat
Schisma pare sa fi fostdictat de anumite intere
se de natura politica i dirijat de intransigenta i
fanatismul dogmatic. Deaceea i astazi, in virtu
tea criteriilor antropocentrice ale "bunelor rela
pi'" care Ie impune cultura noastra "umanis
taU, facem eforturi pentru a terge consecinte
Ie reale ale Schismei. Mai exact, desconsideram
adevaratele cauze ale Schismei i legatura lor
directa cu impasul tragic in care se afla cultu
ra zilelor noastre, substituind cadreIe imuabile
ale adevarului bisericesc cu un interes de natura
morala, in virtutea caruia ambele parp. sunt ga
ta sa-i recunoasca "erorile trecutului istoric
u
i
redactori, dit pe cei ce au avut 0 dlt de mica
a acestUi act", Mansi, 19, 821A.
134
CAPITOLULm. ESEU ISTORIC DESPRE UNITATE
cu 0 concepp.e sentimentala despre "dragoste'"
i conciliere lumeasca
1

t Termenul "schisma
li
nu poate fi utilizat dedit pen..:.
tru a marca 0 ruptudi intre organizatiile iden
tice sau foarte asemanatoare ca mod de viatii, credint
a
i
formare, ruptura care are la baza cauze fie politice, fie cul
turale, fie chiar personaIe, care conduc la 0 sepatare admi
nistrativa sau de ordin juridic partiala sau totaIa... Creti
nU i-au parasit, din fericire, pe unii in detrimentul altora,
au abandonat tntrebuintarea curenta a termenilor "eretic"
gau "schismatic": Rapport Final de la Troisieme Conference
mondiale de "Foi et Constitution", Lund, 15-28 august 1952,
in cartea lui Lukas Vischer, Foiet Constitution, Neuchatel
(Delachaux et Niestle), 1968, pp. 93-94. "Dintre impedi
mentele care impiedidi promovarea relatiilor frateti de
incredere i respect (tntre Biserica Romano-catolica i cea
Ortodoxa a Constantinopolului), cel mai important este
realitatea deciziilor, actiunilor Iji evenimentelor de trista
amintire, care au avut ca deznodamant aruncarea anate
mei asupra patriarhului Mihail Cerularie i a celor dim
preuna cu el de catre trimiii tronului papal, aflap sub
comanda cardinalului Humbert (1054). Drept urmare i
acetia (trimiii papali) au fost anatematizati de catre pa
triarhul i sinodul constantinopolitan. Acestea sunt eveni
mentele de trista amintire ce s-au petrecut in acea perioa
da extrem de bulversata a istoriei. Astazi Insa, judedind
toate acestea in duhul cumpatarii i dreptatii, se propaga
recunoaterea exagerarilor care au dus la agravarea aces
tor evenimente i care... pot fi surmontate prin cura\irea
inim-ilor, prin dezaprobarea erorilor istorice, precum Iii
prin vointa ferma de a se ajunge la 0 intelegere i formu
lare de comun acord a credintei apostolice i a postulate
lor sale": Declarafia rostitii in cadrul oficiale la Conci
liul II Vatican, I. Willebrands: Tomullubirii, Roma-Istanbul,
1971, pp. 279-283.
135
04/27/2012 Page 157 of 216
ADEVARULl}F-UNITATEA BISERICII
nadejdea oamenilor, dincolo de interesele istori
ce obtuze i de compromisurile morale.
i-a pe rasariteni excomunicarea
A pusului? Cunoatem cu top.i consecintele isto
rice i abnegap.a crucificatoare ale acestui eveni
. mente De aceea, inca din secolul al XI-lea i pa
na in prezent, "unionitii
ll
, apeland la rap.ona
lismul i argumentele lor utilitariste, urmaresc
viata istorica a Rasaritului ca pe 0 ispita conti
nua. Excomunicand Apusul, Rasaritul a preferat
subjugarea popoarelor sale i desfiintarea ipos
tasului i libertap.i lui culturale i politice sub
falangele nemiloase ale hoardelor de cruciap.; a
preferat "turbanul staparurii turceti" sau "va
luI protectoratului latin"; a preferat prigoana i
martiriul, inrobirea de catre barbari, afundarea
poporului i clerului - pe durata a patru veacuri
intregi - in umilintainfricoator de dureroasa a
analfabetismului i a saraciei extreme. Pretul ul
tim platit a fost disparip.a civilizap.ei elene an
tice, dezastrul brutalitatii otomane in teritoriile
.
ortodoxe i pangarirea frumusep.i neasemanate
a Ioniei elene.
Dar, mai presus de toate, pierderea "noil Ro
me", "dragul i intaiul tron al iubirii", a semni
ficat pentru Rasarit 0 infirmitate tragica in inte
riorul ierarhiei - "al randuielii i bunei-cuviinte
sfinte" a "Bisericii universale din toata lumea", 0
intoarcere silita i crunta la umilinta "universa
litap.i interiorizate" din primele veacuri ale per
138
CAPITOLULlli. ESEU !STORIC DESPRE UNITATE
secutli1or. "Universalitatea interiorizata" repre
zinta 0 izbanda care uneori se infaptuiete, iar
aHeori se alieneaza intr-o cOlltiinta de sine loca
113. i etnofiletista sau "confesionala".
Pe durata celor patru secole de staparure tur
ceasca, centrele istorice ale vietti duhovniceti
rasaritene - Patriarhiile "prim-nascute" - ii
pierd semnificativ din putere i, prin urmare,
are de suferit intreaga imagine a unicitatli litur
gico-ierarhice, care era exprimata in institup.a
Institupa Pentarhiei s-a format in pe
rioada Sinoadelor Ecumenice, ca expresie vazu
ta a unitap.i adevarului care exista i e lucrativ
in cadrul trupului universal al Bisericii. Aceasta
Pentarhie s-a denaturat progresiv catre sfaritul
dominap.ei turce:;;ti, devenind, in zilele noast,re,
o simpla marca istorica fara funcp.onalitate sub
stanp.ala, 0 simpla supravietuire cutumiara :;;i ri
tualica a unei anumite articulap.i a "primatelor
de onoare" episcopale. Concepp.a despre unita
tea Bisericilor Ortodoxe se reduce la dimensiu
nea orizontala de coexistenta confesionala, iar
.
viata bisericeasca se organizeaza pe fundamen
tul autonomiei paralele a Bisericilor nap.onale
" autocefale" .
.Deformarea conceppei despre unitate i fara
mitarea unicitatii ierarhice a Bisericilor Ortodoxe
. .
constituie efectul istoric imediat al procesului de
transformare generala :;;i profunda care s-a realizat
. in spapul duhovnicesc al Rasaritului, pe intreaga
139
04/27/2012 Page 158 of 216

ADEVARUI.SI UNITATEA BISERICII
CAPITOLULm. ESEU ISTORIC DESPRE UNITATE
siva "dinspre interior'" a Rasclritului ortodox de
. catre duhul i rnentalitatea occidentale
1

Prirnele sernne ale acestei ocupclri progresive
se vor napusti brutal in Rusia In tirnpul dornni
ei lui Petru eel Mare (inceputul sec. al XVIll-Iea)2.
, Pup.n rnai. tarziu, ideologia burgheza utilitaris
. ta a Ilurninisrnului,asociata cu spirituJ nap.ona-
list al secolului ,
Ie de eliberare a popoarelor balcanice i, implicit,
1 Cultura vestic-europeana va fi propovaduita fapli
drept urmaliul direct lii organic al tradipei eleno-roma
new Filosofia occidentala, delii a pomit doar de la dlte
va carli ale lui Aristotel - lii acestea traduse dih araba _,
se considera pe sine, chiar lii pana in zilele noastre, uni
ca prelungire direeta a cugetarii elene antice. Principalul
scop al acestei intreprinderi a fost litergerea cu totul sau
macar incetoliarea amintirii trecutului istoric al popoare
lor rasaritene i negarea relatiei sale nemijlocite cu filoso
fia antica, ponegrirea celeilalte culturi aflate la antipodul
Evului Mediu occidental, intunecat i barbar, impiedica
rea asimil'arii duhului elen viu de catre Rasaritul Ortodox.
Mai Inainte de toate, istoriografia "litiintifica" occidentala
s-a ingrijit de schimbarea denumirii care sa asigure confu
zia necesara: ImperiuI Elen lii Ortodox de Rasarit a fost bo
tezat cu numele de "Bizant". Termenul acesta, strain lii de
neinteles pentru Rasarit, a fost impus apoi in terminologia
mondiala. Secole intregi, strategia de baza a istoricilor apu
seni a fost sa acopere Bizantul cu opacla deasa, punandu-l
in aceeai oala cu "Evul Mediu intunecat" al Occidentului.
2 Vezi Alex. Scl:tmemann, The Historical Road of Eastern
Orthodoxy, in special pp. 331-333; Tibor Szamuely, The
Russian, Tradition, Londra (Seeker and Warburg), 1974, pp.
105-107; Gerald Gragg, The Church and the Age of Reason
(1648-1789), Penguin Books, 1976, p. 113lii urm.
142
la abandonarea idealului rornanitap.i ({}{vl1
wov

V1J) ortodoxe universale i Ia inchegarea statelor

nap.onale autonome.De fapt, este vorba despre 0
autonomie formala, cad, In realitate, statele bal
canice i-au semnat actul de dependenta econo
i culturala fata de Europa
1

Formarea statelor nap.onale va adtice cu sine
e-
Ie viep.i national-statale deja europenizate, gra
bind fenornenul "autocefaliei
u
Bisericilor stata
Ie. Fiecare unitate stataia etnofiletista se auto
proclama Biserica "autocefalal.t - in unele cazuri
chiar folosind violenta, cu pretul ederii prelun
gite sau de scurta durata intr-o stare de schisma
i cu pretul ruperii cornuniunii cu trupul unitar
al ierarhiei Patriarhiilor marne.
Concomitent, cele mai multe Biserid autoce
fale opteaza pentru titulatura de "Patriarhie",
ignorand i desconsiderand in mod dureros ade
varul teologic al institutiei PentarhieP. Pentru a
1 Vezi Hugh Seton-R.W. Watson, The Rise of Nationali
ty in the Balkans, Londra, 1917; N. Iorga, Histoire des Etats
balkaniques a l'epoque moderne jusqu'a 1924, Paris, 1925; N.
Hudsel, Greece, the Balkans and the Great Powers (Foreign
Policy Reports, vol. XXI), 1945.
2 Prima care solicita proclamarea sa ca Patriarhie este Bi
serica rusa (1589). Sinodulmtrunit la Constantinopol (1593)
ii va aceasta titulatura. Urmatoarea este Biseri
ca Greciei, care li proclama autocefalia in 1833, iar in 1850
este recunoscuta de catre Patriarhia de la ConstantinopoI.
Urmeaza Biserica Romaniei, care ii proclama autocefalia in
1859, fiindu-i recunoscuta in 1885, iar in 1925 este ridica
143
04/27/2012 Page 159 of 216
ADEVARULSI UNITATEA BISERICn
rebeliuni idoloc1aste furioase, va ramane incre
dibil de fidel arhetipului Iii genitorului sau
l
. In
corsetat in acelealii supozipi care au adus la fiin
ta atapa id6li apuseni pe care de altfel a vrut sa-i
suprime, Protestantismul va reulii sa infaptuias
ca tocmai opusul a ceea ce-lii propusese: va sfar
.lii prin a ignora Iii a se debarasa Iii de pupnele Iii
anemicele elemente pozitive ale genitorului sau,
Romano-catolicismul, amplificand Iii absoluti
zand caracterele negative ale acestuia.
Dincolo de aparente, principala cauza a ru
perii Romei de trupul Bisericii soborniceliti, a
razvratirii sale impotriva Tradipei apostolice a
fost dominarea rationalismului, a utilitarismu
, ""
lui moral Iii nevoia imperativa a unei autoritap
obiective. Acelealii elemente vor constitui Iii tra
saturile de baza ale Protestantismului, insa am
plificate la extrem; Diferenta consta doar in fap
tul ca; ip. timp ce in Romano-catoucism acestea
deservesc supunerii individului la 0 autoritate
vazuta, in Protestantism dau frau liber autono
miei individuale, consolidftnd puterea absoluta
za, asumandu-:ji riscurile pericolele proprii: Castoriadis,
L'institution imaginaire de la societe, pp. 257-258.
1 ,,In sfera teoriei .. Grigorie VII Bonifaciu
VIII au succesorii reali in Calvin Knox... Teoriile cu
tentii sociaIii ale lui Luther Latimer, Bucer i Bullinger,
ale din secolul al XVI-lea ale levellerilor
din secolul al XVII-lea, ale puritanilor (Baxter), anglicani
lor (Lat,ld), (Bunyan), quakerilor (Bellers), toate
s-au nascut in Evul Mediu", R.H. Tawney, Religion and the
Rise of Capitalism, Penguin Books, 1975, p. 32.
146
CAPITOLUL m. ESEU !STORIC DESPRE UNITATE
a unei autoritap impersonale abstracte, accesibi
Ie numai din punct de vedere obiectiv. Desigur,
aceastii autoritate este Scriptura, care insa nu e
privita ca expresie - consemnare Iii descoperire
a experientei Bisericii (care numai prin partici
parea Iii trairea personala a succesiunii Tradipei
poate fi abordata) -, ci ca text, izvor a\ltonomi
zat care face cale libera arbitrariului subiectiv ca
printr-un salt intelectual sa se conecteze in mod
direct cu comunitatea protocrelitina.
Prin urmare Protestantismul consolideaza in
Apus absolutizarea subiectului uman, grabind
dezvoltarea culturii individualiste a epocH rno
derne. Fie ca se supune autoritapi unei conduceri
totalitariste, fie ca se razvratelite impotriva aceste
ia, individualitatea umana - modul individual de
existenta - ramane axul central Iii premisa funda
mentala a tuturor proiectelor apusene de dezvol
tare spirituala Iii culturala, dar Iii sociala, econo
mica Iii politica. Setea - cu adevarat sincedi Iii po
tolita cu pretul atator sacrificii - a reformatorilor
de a se intoarce la autenticitatea nou-testamenta
ra Iii a ramas influentata de teologia
romano-catolica, care i-a dat viata
1
,
,
adica in reli
1 Cititorul poate gasi 0 intreaga gama de teorii intere
sante care vin sa confirme aceasta constatare in urmatoa
rele Iucrari sugestive, pe care Ie-am selectat din noianul
de bibliografii: Owen Chadwick, The Reformation, Penguin
Books, 1976; W.V. Loewenich, Von Augustin zu Luther, Wit
ten (Luther-VerL), 1959; J. Delurneau, Naissance et affirmati
on de la Reforme, Paris (colI. Nouvelle Clio), 1965.
147
04/27/2012 Page 160 of 216
ADEVARtlL1}I UNITATEA BISERICll
In acelai timp, revolta Protestantisrnului im
potriva totalitarisrnului papal va duce la na11terea
"liberalisrnului politic
U
european. In
i tragedia dizboaielor religioase vor prinde con
tur tendintele de autonomizare a anurnitor princi
pate i nap.uni - duhul nap.onalismului i concep
tiile rationalist-utilitariste ale conducerii politice
l

Noua conceptie. "secularizata
U
despre stat, lip
sita de oriee fundament metafizic i aspirap..! ca
tre transcendent, e acompaniata de pretenp.i1e de
consolidare a drepturilor individuale i de regle
mentare pe cale rap.onala a drepturilor i obliga
tiilor civile, fara a se tine seama de diferentele de
., , . .,
c1asa sociala. Pentru satisfacerea acestor pretenp.i
se va apela chiar i la brutalitatea revolup.i1or san
geroase, revolup.i recunoscute pentru pronuntatul
lor caracter antic1ericali antireligios2.
Zeitliche, Menschliche, manchmal auch Allzumenschli
che. Uber die InteUigibilitat siegt die SensualWit, iiber die
Idealitat die Utilitat, iiber die Universalitat die Individua
liHit, tiber die Ewigkeit die Zeit, iiber das Sollen das Wol
len, iiber das Ganze der Teil, iiber das Recht die Macht.
Joh. Hirschberger, Geschichte der Philosophie, Freiburg
(Herder), 1965, pp. 188 245.
1 Vezi Owen Chadwick, The Reformation, p. 25 i urm.;
K.S. Pinson, Pietism as a Factor in the Rise of German Na
tionalism, New York, 1934; R. Wittram, Nafionalismus und
Siikularisation, Liinegurg (Heliand-Verl.), 1949; C.J.H. Ha
yes, The Historical Evolution of Modern Nationalism, New
York, 1968; Marc-Edouard Chenevithe, La pensee politique
de Calvin, Geneve Paris (Labor-Je sers), 1937.
2 Vezi Gerald Cragg, The Church and the Age of Reason,
p. 209 urm.; R.H. Tawney, Religion and the Rise of Capi
150
'.
'*,-,
CAPITOLUL Ill. ESEU ISTORlC DESPRE UNITAT'E
Dar evenimentul care va pecetlui toate etape
Ie istorice ulterioare ale Apusului, schimbfuld li
teralmente mtregul mers allucrurilor, este crea
reaeconomiei private, capitalismul. In privinta
obariei capitalismului, parerile sunt imparp.te:
unll cercetatori apuseni susp.n ca ar fi vlastarul
conceptIei moralizatoare protestante -. indeo
sebi a celei calviniste i puritane - despre mun
ca i bani
l
, iar alp.i il privesc ca organic
al concepp.ilor romano-catolice care au plasmuit
i sprijinit feudalismul medievaF. Insa, in ciuda
divergenfelor de opinii, cert este ca acest sistem
talisHt, p. 273; R. Hohn, Der individualistische Staatsoegri
ff und die juristische Staatsperson, Berlin (Heymann), 1935;
CA.' Johnson, Revolution and the Social SYStertl, Stanford,
Calif., 1964; K. Griewank, Der neuzeitlich Revolutiollsbegriff,
Frankfurt/M.,1969.
1 Vezi Max Weber, Die protestantische Etnik und der Geist
des Kapitalismus, in cartea Die protestantische Etnik, Ham
burg (Siebenstem), 1973, p. 27 urm., 279 urm.; E. Tro
eltsch, Die Soziallehren der christlichen Kirchen und Grup
pen, Tiibingen, 1965; L. Brentano, Die Anfiinge des moder
nen Kapitalismus, Miinchen, 1916; H. Hauser, Le debuts du
Capitalisme, Paris, 1927; Margaret James, Social Problems
and Policy during the Puritan Revolution, Londra, 1930; An
dre Bieler, La pellSee ecollomique et sociale de Calvin, Geneve
(Georg), 1961, in special pp. 477-512.
.2 Vezi Heussi/peter, p. 81,4; Previte-Orton, The Shorter
Cambridge Medieval History, pp. 418-428; Joseph A. Schum
peter, History of Economic Analysis, New York, 1954, p. 80
urm.; A. Fanfani, Catholicism, Protestantism and Ca.pita
lism, Londra, 1935; H.M. Robertson, Aspects of the Rise of
Economic Individualism, Cambridge, 1933.
151
04/27/2012 Page 161 of 216
ADEVARUL SI UNITATEA BISERICII
eu toate di provoadi ascutirea contradictiilor
sociale la maximum i duce la alienarea omului
in cercul vicios al muncii i al consumului auto
nomizat i mecanizat, cu toate di subordoneaza
problemele esenp.ale ale vietii la interesele eco
nornice i distruge mediul natural, capitalismul
se va bucura de un succes uluitor la scaral mon;..
diala, fiind singurul sistem de organizare a vietii
umane care poate cu adevarat sa revendice titlul
de universalitate.
Dinamica capitalismului va subordona la
principiile i legile salechiar i reactia violen
ta i revolutionara a marxismului, care apare in
secolul al XIX-lea ca 0 forma de negare radicaUi
i totalitara atat a prezump.ilor teoretice, cat i
a practicii sistemului capitalist. Occidentul va fi
pus iarai in situap.a de a trai 0 polarizare capita
lism-marxism i seva confrunta cu aceeai suc
cesiune de cauze care a dus la scindarea Protes
tantismului de Romano-catolicism. in contextul
istoriei europene, marxismul reprezinta al doi
lea caz de razvratire idoloclast care, incercand
sa desfiinteze formele de idolatrizare ale unui

sistem, va sfari prin a i Ie impropria. AHit in
teorie, cat i in practica, marxismul reprezinta 0
uimitoare extensie a premiselor capitalismului
1
,
asemenea, vezi J. Hyppolite, Alienation et objectivation, in
cartea Etude sur Marx et Hegel, Paris, 1955, pp. 82-104.
1 Vezi apoftegtna lui Lukacs: Le materialisme historique est
la conscience du soi de la societe capitaliste, in cartea lui Maurice
CAPITOLUL ill. ESEU ISTORIC DESPRE UNITATE
extdigandu-i seva dinaceleai izvoare "metafi
zice'" ale traciitiei i ale organizarii vietti sodale
apusene.
Nascut in sanul filosofiei lui Hegel, marxis
mul este odrasla legitima a metafizicii apusene,
chiar dadi el insui vrea sa para total irnpotriva
metafizicii. asta pentru ca, atunci cand vorbim
despre "metafizica apuseana
u
, nu ne referim la
anumite articole de credinta, nid la irnpartirea
fenomenologica. in sisteme idealiste i materia
liste1, ci la traditia comtina i unitara a normelor
i metodelor de cercetare filosofica care au fost
consacrate in Occident de catre teologia scolasti-'
ca. Pretentia pentru "obiectivitatea" adevarului,
formularea adevarului intr-un "sistem" totalitar,
adica inehls, care sa ofere 0 interpretare autenti
di i desavMita a intregii realitati fizice i istori
ce, sistematizarea acestui sistem de interpretare
pe baza i "legilor" pozitivismului
,,tiintific", asigurat de rationalism, adica subor
donarea vietii la ablonul i functia mecanizata a
. '.
logicij umane - constituie atat fundamenbll cre-
Clavel, Ce que je crois, Paris/Grasset, 1975, p. 156. Vezi, de ase
menea, Castoriadis, ope cit., p. 479: Nid Marx nid
marxism nu au gandit vreodata altceva dedit "punerea teh
nidi (capitaliste) in slujba socialismului" modificarea "ra
porturilor de produqie" (rapid separate de rest identifica
te, nuintamplator, cu formele juridice de proprietate).
1 A fi "materialist" nu difera cu nimic de a fi "spiritu
alist", daca prin materie intelegem 0 entitate nedefinita,
dar exhaustiva, supusa unor legi consubstantiale co-ex
tensive ratiunii noastre: Castoriadis, Ope cit., p. 75.
154 155

04/27/2012 Page 162 of 216
ADEV.AR.UL $I UNITATEA BISERICH
sale "obiective"l. lar dogmatismul ideologic im
plica ideea ca autorltatea dogmei sa dispuna de
un reprezentant vazut, caruia sa i se supuna ne
condiponat top credincioii.
Astfel se nate in mod firesc "Vaticanur' mar
xismului, autorltatea infailibila a Moscovei. Re
volupa ruseasca din 1917 e inabuita inexorabil
de catre autorltaple birocrate sovietice. Mai InuIt
dedit aHit, se declaneaza 0 acpune de reprima
re la nivel global a tuturor micarllor marxiste,
intrucat adevarul nu poate fi concentrat decat in
persoana unui singur reprezentant. Prin urmare
a fost extirpata tendinta ca gruparlle i micarile
marxiste sa fie controlate de catre masa popula
ra
2
Nopunile "disciplina de partid
li
i "princi
piu infailibil", conceppa raponalisHi despre uni
tate, care instituponalizeaza orlce grupare mar
xism in spirltul birocrapei, sunt diteva dintre
consecintele organice ale pozitivismului ,,tiinp
fic"" care sta nu numai la baza marxismului, ci i
a intregului edificiu al Romano-catolicismului.
Aa cum era firesc, aceleai principii rapona
liste conduc la misticismul de care este caracte
1 Esentialul este faptul ca marxismul e 0 filosofie ratio
nalista i, ca toate filosofiile rationaliste, ofera dinainte re
zolvarea tuturor problemelor pe care i Ie pune: Castoria
dis, op. cit., p. 57.
2 Marxismul este astazi ideologia in fapt a birocratiei
de pretu.tindeni i cea a proletariatului de nicaieri. .. Mi
. carea muncitoreasca organizata este, fara exceptie, inte
gral birocratizaHi, ibidem, pp. 50 i 86.
158 _

d
CAPITOLUL III. ESEU ISTORIC DESPRE UNITATE
rizat orlce sistem totalitar inchis. Mai precis, duc
la mitizarea conducerii infailibile: in spapul mar
xismului, !iderl precum Lenin, Stalin, Mao Tse
Tung constituie amplificarl evidente ale cultu
lui personalitapi, pe care-l intaInim iptr-o forma
mai moderata in Apus, prin proc1amarea "infai
libilitapili papilor i prin beatificarea
Se cuvine sa adaugam inca un paralelism,
chiar daca la prima vedere poate parea un para
dox: ingradirea adevarului intr-un sistem dog
matic fabricat ermetic duce, inevitabil, la fara
mitarea viepi in "cele de aici
li
i "cele de dincolo""
- viat
a
de acum i viata viitoare, imperfecpu
nea, ne-desavarirea i efemeritatea din prezent
i plinatatea ferlcirii mesianice ce va sa fie (du
pa trecerea prin "purgatoriul''' dictaturii prole
tariatului), fericire care este mai presus de orlce
randuiala lumeasca
1
Sistemul dogmatic, intru
cat este inchis ermetic i inaccesibil experientei
imediate, ci numai ratiunii, ramane intotdeauna

la stadiul de fagaduinta mesianica, de vreme ce
realitatea viepi nu poate fi niciodata inchlsa sau
prestabilita pe cale raponala.
Inevitabil insa "Vaticanul"" da natere "Pro
testantismului
li
Interpretarea principiilor dia
Vezi Helmut Gollwitzer, Das Problem der innerweltlichen
Eschatologie bei K Marx - Messianismus und Atheismus, in car
tea Die marxistische Religionskritik und der christliche Glaube
(Siebenstern 33), 1965, p. 66 i urm., 77 i urm.; Willem Ban
ning. Siikularisierte Eschatologie, in cartea sa Karl. Marx - Le
ben, Lehre und Bedeutung (Siebenstem 73), 1966, p. 80 i urm.
159
04/27/2012 Page 163 of 216
ADEVANULSIUNITATEABffilliUCll
partidelor politice impune poporului 0 ideologie .
austera i 0 practica ascetica, dOrinta arzatoare
de a bene.f?cia de produsele iconfortul aa-zisei
economii libere reprezinta forma cea mai radi
cala de sabotaj, fiindca submineaza "din interi
or" birocratia politica i "sistemul" de stat.
Cand spunem di consumismul autonomi
zat corespunde naturu instinctive i animalice a
omului, acest lucru nu impIica neaparat satura
rea necesitatilor fizice egocentrice ale individu
ci alunecarea omului in valtoarea consumis
mului nesatios. Aceasta cadere se exprima su
gestiv prin absolutizarea politicii (i a criteriilor
politice de recrutare a indivizilor) i ingradirea ei
in limitele economiei - in cadrul unei tehnici de
reglementare a raportului productie-consum1. In
consecinta, poIitica inabua aspiratlile esentiale
ale existentei umane, devine "opiu" al vlaguirii
metafizice a maselor, factorul principal al "dilu
arii religioase" a omului occidental.
Valul diluarii religioase a maselor actionea
za vijelios i necrutator in Apus
2
Nu este vor
ba despre Infrangerea credintei cretine in urma
1 Este deosebit de elocvent fenomenul occidental al re
crutarii in masa a - clerici mireni - in slujba
idealurilor "teologii politice", acest substitut al
unei neo-sHingi fictive, care nu este nici politica, nici teo
logie. Vezi Ch. Yannaras, Capete de teologie potitied, Atena
(Ed. Papazisis), 1976, pp. 9,26,89.
2 Vezi Cardinal Renard, 10 ans apres Ie Candle, au vu
I'Eglise? (contine date statistice ce prezinta un interes de
162
. CAPITOLULm. ESEU ffiTORIC DESPRE UNITATE
eonfruntarii sale cu 0 alta credinta sau ideologie
mai solida. "Criza de credinta" din Apus pare
sa fie mai mult 0 inutilitate a credintei. Adeva
rul cretin pare sa fi devenit 0 chestiune de pri
sos pentru viata omului occidental. :Dincolo de
elementele strict "religioase" ale credintei, care
nu sunt in stare sa satisfaca decat necesitati
.
in
dividuale de natura psihologica sau emotionala,
eretinismul occidental nu pare mai reprezin
te un sens al existentei, allumii i al Istoriei, adi
ea un mod i un conpnut de viata esentialmente
diferit de ceea ce ofera cultura tehnocratiei i a
consumismului.
De altminteri, daca acceptam ceea ce sustin
cercetatorii apuseni i anume faptul ca aceasta .
cultura s-a nascut i hranit in sanul teologiei i al
religiozitatii apusene, atunci trebuie sa acceptam
. i faptul ca este firesc ca aceasta religiozitate sa
fie respinsa astm, la fel cum este aruncata coa
ja ieirea puiului din ou. Evolutia istorica a
rationalismului, pe care e fundamentata teologia
apuseana, a determinat, in mod firesc, reorienta
rea aspiratlilor catre adevar: adevarul este cautat
acum in cadrele pozitivismului ,,tiintific" i ale
utilitarismului practic, iar metafizica rationalista
este abandonata in sfera simplei "supozitii" seQ
lastice. De 'asemenea, conceptia legalista i acti
vista despre morala cretina ii gasete 0 realiza
osebit) in rev. "La Documentation Catholique" 7/1976, p.
320 urm. Idem, Que veut I'Eglise?, Lyon (ed. du Chalet).
163
04/27/2012 Page 164 of 216

i diminuarea autoritatti duhovniceti a Biseri
cii Romano-catolice, contestarea radicala a teme
liilor papismului de catre teologii romano-cato
lici cu incllnapi protestante, politizarea in ma
sa a clerului, inmultirea cazurilor de apostazie,
precum i impupnarea tep-bila a vocapei pentru
preope sunt doar cateva din cele mai des intaIni
te simptome ale acestei crize, simptome care um
plu aproape zilnic rubricile presei europeane.
Dezorganizarea i vlaguirea Biseridi Roma
no-catolice induce in viata personala a milioa
nelor de oameni 0 confuzie desavarita: oame
nii ii vad telurile ruinate, nadejdile existenpale
spulberate i orizonturile vietti personale incor
setate in limitele supravietuirii biologice; se vad
parasip de comunitatea spirituala care Ie asigu
ra odinioara echilibrul psihologic in singurata
tea copleitoare a megalopolis-urilor; ii interio
rizeaza ireversibil complexele de vinovape, fiind
obligap sa recurga la solupi de refugiu - alcool,
stupefiante, erotism impersonal i fabricat, solu
pi care mai apoi devin nevoi imperioase. 0 teri
bila criza morala zdruncina din temelii societa
tea occidentala influentand calitatea vietii sale,
. .
iar aceasta criza se datoreaza indeosebi faptu..,
lui ca unitatea bisericeasca a fost deconectata de
adevarul autenticitatii existenpale i al mantui
rii omului.
Arum, cand au trecut mai bine de noua vea
curi'de la Schisma, daca am arunca 0 privire de'
166
CAPITOLUL IlL ESEU ISTORIC DESPRE UNITATE
ansamblu asupra adevarului i unitapi biseri
ceti, am constata cu durere urmatoarele: daca
in Riisaritul Ortodox adevarul unitapi Bisericii
- al mantuirii omului i al lumii, al autenticita
pi i al plinatapi viepi, plinatate care este uni
.tatea triadica a comuniunii teantropice - pare
invaluit in obscur din pricina formarii Biserici
lor' naponale i -a institutionalizarii secularizate
a vietti bisericeti, in Apus acest adevar pare in
intregime pierdut. Unitatea ec1esiala nu mai es
te raportata la adevarul sau la esenta Bisericii,
nu mai reprezinta modul de existenta descope
rit prin intruparea Logosului i fundamentat ca
realitate istorica prin evenimentul Cincizecimii,
nu mai constituie restaurarea naturii umane du
pa chipul Prototipului treimic. Unitatea Bisericii
este privita mai mult ca un eveniment de identi
tate ideologica i "confesionala
u
i de articulare
administrativ-organizatorica, 0 disciplina noeti
ca i morala intr-o varietate de sisteme de valori
"metafizice
u

Pierderea adevarului unitatii inseamna des
.
considerarea sau ignorarea adevarului i a comu
niunii persoanelor, transferarea actului mantuirii
in spapul existentei individuale, adica al strada
niei morale.i al cugetaru intelectuale individua
Ie. Evanghelia mantuirii obteti a omului i a lu
rnii "in Hristos
U
se deformeaza intr-un interes in
stituponalizat de "imbunatatiriu individuale sau
colective i de nadejdi _"metafizice" abstracte.
167
04/27/2012 Page 165 of 216
10.
Un.itatea federativa "
"
Unitatea lumii faramitate reprezinta
tema centrala a teologiei i a de
astazi. Efortul pentru apropierea, dialogul, inte
legerea reciproca conlucrarea dintre diverse
Ie Biserici confesiuni capata 0 forma
concreta in cadrul
ceo Ne este practic cu neputinta sa intelegem
sa evaluam corect fenomenul ecumeni
ce fara 0 raportare oridit de succinta la radacini
Ie premisele sale istorice, care dateaza din se
colul al XIX-lea.
Secolul al XIX-lea constituie, fara indoiala, 0
perioada deosebit de marcanta pentru viata is
toridi a apusene. Este perioada in
care Intreaga Europa este predominata de rap.
onalismul extrem,care imbraca forma pozitivis
mului determinist in domeniul a uti
litarismului social In sfera rivalitapIor dintre
clasele sociale. in paralel, poate fi considerat
secolul nap.onalismului, al autonomizaru pe ba
za criteriilor filetiste al polarizarii accentuate
dintre individ colectiv In cadrele economiei
capitaliste.
171
04/27/2012 Page 166 of 216

ta este in esenta ei concilianta, fiindca
ne sa alcatuiasca 0 unitate bazata pe credinta co-:
muna in Hristosul SCripturii, fara sa pretinda moo
sa compatibilitatea diverselor versiuni de inter
pretare a Scripturii a adevarurilor acesteia.
Din randurile acestor teridinte conciliante, pe
.care Ie manifesta, in paralel, marile confesi
uni protestantel, vor decurge primele tentative
de unificare pe linie administrativa dintre lute
rani in Germania, prima apropiere
fata de anglicanism in cadrul Congresului de la
Lambeth (1867). Aceste tendinte impaciuitoare
au starnit un interes inflacarat in Franta, Ta
rile de Jos Peninsula Scandinava. Insa cea mai
impresionanta rasfrangere a acestor tendinte
conciliante a aparipa in lumea anglo-saxona
a doua cu caracter mondial in care e im
.plicat tineretul cretin: "Fratia tinerilor
- Y.M.CA. (1844) "Uniunea tinerilor
- Y.W.C.A. (1855), care se vor extinde
progresiv in multe tari din toate continentele.
Eforturile pentru apropierea, colaborarea
unificarea administrativa a confesiunilor protes
tante va lua 0 amploare impresionanta in seco
luI al XX-lea, mai ales din cauza indiferentei re
,
ligioase mereu cresdinde in randul maselor a
amenin1fuii venite din partea antireli
1 Vezi H.-H. Schrey, Einigungsbestrebungen von 1800 bis
.1920, RG.G., vol. IT, p. 390 unn. De vazut bibliografia
pe care 0 ofera.
174
CAPITOLUL IY. PROBLEMA UNITAf1I iN ZILELE NOASTRE
gioase organizate. Bisericile protestante locale din
Germania (Landeskirchen) vor izbuti sa fondeze
o prima palida) forma de federati
e
in 1922
(Deutscher evangelischer Kirchenbund), pentru
ca, unsprezece ani mai tarziu (1933); sa
ca unificarea administrativa deplina.. prin infi
int
area
Bisericii Evangheliste Germane (Deutsche
evangelische Kirche). 0 unificare asemanatoare
va fi Waptuita in Franta - Eglise reformee de
France (1938), Elvetia (1920), OIanda (1946) etc.
1
In lumea indeosebi in Ame
rica, va capata dimensiuni deo
sebit de largi, urmarind apropierea, colaborarea
unirea tuturor Bisericilor din intrega
lume. Din sanul acestei s-au nascut or
ganisme internationale concrete de provenient
a
exclusiv protestantii, care s-au largit progresiv
prin participarea constituind ast
fel fundamentul de formare a
cari ecumenice. In anul1910 se infiinteaza Con
.
gresul Mondial pentru Credinta Organizare
(World Conference for Faith and Order) Con
silicil International Misionar (The International
Missionary Council). Urmeaza apoi, in 1914,
Alianta Mondiala pentru Promov:area Prieteniei
Internaponale prin intermediul Bisericilor (The
World Alliance for Promoting International Fri
endship through the Churches), iar in 1920
1 Vezi R Rouse-S.C. Neill, A History of the Ecumenical
Movement 1517-1948, 1954, p. 496 i urm.
175
04/27/2012 Page 167 of 216
ADEVARUL ~ I UNITATEABISEIUCn
servatori la congresele internaponale cretine,
preCUIIl i la adunarile C.M.B.
Un prim, pas catre "deschiderea
u
Bisericii Ro
ITlano-catolice fata de micarea ecumenica a fost
facut, indubitabiI, prin 'infiintarea unei Cance
larii speciale la Vatican (1960), care avea drept
scop promovarea unitapi dintre cretinil. In
sa "Decretul despre Ecumenism
U
(Decretum de
Oecumenismo) al Conciliului IT Vatican nu a la
sat loc pentru 0 interpretare prea optimista a
acestei "deschideriu. Decretul recunoate 'inrau
rirea harului Sfantului Dub asupra micarii ecu
ITlenice 'in efortul ei de. a restaura unitatea cre
tina, msa concomitent stabilete condipa funda
ITlentala a unitatii - 'intoarcerea "fratilor ce s-au
. .
rupe' (fratru:t:n seiunctor:um) 'in sanul Bisericii
Catolice care are 11 are drept cap pe 'insui succe
sorul Apostolului Petru, papa de la Roma. Aa
dar "deschiderea
u
romano-catolicilor fata de ini
.
tiativele ecumenice se reduce la constatarea ca,
. .
fara'indoiala, "top cei care cred m Hristos i ca
re au primit botezul'in mod corect se afla mtr-un
fel de comuniune cu Biserica Catolica, chiar da
ca aceasta comuniune nu este deplina
u
(Decre
tum de Oecumenismo, cap. I, p. 3)2.
1 Vezi Herder, "Korrespondenz" 14/1960, p. 514; Joha
nn ehr. Hampe, Ende der Gegenreformation?, Berlin-Mainz,
1964, p. 135.
2 Vezi i Paul Evdokimov, Comments on the Decree of Oe
cumenisme, in ,;The Ecumenical Review", 17/1964-1965, pp.
97-101; Ioannis Karmiris, $edinta a treia a Conciliului II Vati
178
..
cAPITOLUL Iv. PROBLEMA UNITA:PI IN ZlLELE NOASTRE
Desigur, 'in pofida intransigentei afiate 'in
mod oficial, Conciliul II Vatican inaugureaza 0
perioada istorica, pe durata careia Biserica Ro
mano-catolica practic cocheteaza sistematic i
metodic cu micarea ecumenica. TriJ;l1iterea de
delegapi 'in calitate de observatori atat 'in ca
drul adunarilor plenare ale C.M.B., cat.i m ce
Ie parpale, 'va deveni tot mai oficiala, capatand
forma unei colaborari deschise - care totui 'ii
pastreaza 'in continuare caracterul neoficial, in
special prin instituponalizarea colaborarii la ni
velul unor echipe mixte, a1catuite din reprezen
tanp ai C.M.B. i membri ai Cancelariei Vatica
nului, echipe care vor avea drept scop promova
rea unitapi cretine.
in antiteza cu tactica romano-catolica, orto
docii i-au exprimat fara rezerve i de la bun
'inceput atitudinea pozitiva fata de micarea ecu
menica. t;;i tocmai datorita bunavointei ortodoc
i1or, care au raspuns afirmativ la chemarea pro
testantilor, eforturile acestora din urma au ca
.
patat caracter "ecumenic
u
in caz contrar, toata
aceasta micare ar fi ramas la stadiul unui dia
log steril inter-protestant i n-ar fi avut autorita
tea i eficienta unei conlucrari "pancretine".
Etapele istorice ale participarii ortodocilor la
micarea ecumenica sunt cunoscute i 'indelung
can, in "Ecclesia" 42/1965, pp. 391-398; Ch. Yannaras, Despre
"Decretum de Oecumenismo", in cartea Ce inseamnif sa fii cin
stit cu Ortodoxia, Atena (Aster), 1968, p. 98 i llrID.
179
04/27/2012 Page 168 of 216

mam din start 0 rezerva care ar trebui sa dea de
gandit: dincolo de faptul ca intra in contradicpe
- cel pupn aparenta - eu Cireulara din 1902, pre
cum i cu pozipa romano-catolidi ferma in ce
ea ce priveteedesiologia, Proclamapa sinoda
Hi din 1920 pare ca incearca sa substituie sau sa
.suprime adevarul Bisericii celei Una, Sfanta, So
borniceasca i Apostoleasca i taina existenpala
a mantuirii, in favoarea. unei ideologii socialiste
i a unei conceppi pietiste despre cretinism. Da
ca ar fi sa ne justificam afirmapa de mai sus, am
putea aminti doar doua probleme esenpale ale
Prodamapei: subestimeaza i relativizeaza dife
rentele dogmatice - ceea ce denota 0 conceppe
confesional-academica despre dogme - i pro
moveaza utilitarismul moral, eu scopul de a ac
centua necesitateaapropierii dintre Biserici.
In Prodamape este exprimata opinia ca nu di
ferentele dogmatice impiedica "apropierea i co
muniunea dintre Biserici", ci "superstipile, prac
titile i ambipile vremurilor trecute, care au za
damicit de atatea ori lucrarea unirii". De aceea,
accentueaza in exdusivitate necesitatea "dezvol
tarii unor relapi inter-edeziastice sincere i traini
ce", fiinddi s-au inmulpt pericolele care amenin
articolele sale au fost puse in practidi In secolele urma
toare"; V. Stavridis, Istoria mifjciirii ecumenice, p. 23; W.A.
Visser't Hooft, Report, In publicatia " CentraI Committee
Minutes" (Rhodos, Grecia, 12-27 august 1959), Geneva
(w.e.c.), 1959, pp. 95-97.
182
.,
CAPITOLULIv. PROBLEMA UNITA'fIl iN ZILELE NOASTRE
ta nu doar integritatea anumitor Biserici, ci Bi
serica in totalitatea sa: "alcoolismul care pe zi ce
tiece ia dimensiuni tot mai mari... luxul excesiv
i de prisos... inclinaiea abia staparuta spre pla
cerile i poftele trupeti ... uraciunea dezmatului
libertin care se observa astazi in filologie, pictura,
,teatru i muzica ... divinizarea .. ".
Nu face insa nici 0 aluzie la adevarul ca, nici
chiar daca i-ar vindeca aceste rani sociale, omul
nU-i asigura mantuirea; la adevarul ca singu
ra ansa de izbavire din intunericul morpi i al
deznadejdii este realitatea existenpala a unita
til edesiale, modul treimic de existenta in ca
. ,
drul viepi singurului Trup al Bisericii celei Una,
Sfanta, Soborniceasca i Apostoleasca - chiar da
ca intruparea istorica a acestui adevar se afla as
cunsa undeva in colturi1e indepartate ale inde
lung chinuitului Rasarit.
Proc1amatia sinodala din 1920 a fost con
. -
sacrata ca fiind "harta in vigoare a participarii
Ortodoxiei la micarea ecumenica"
t
S-ar putea
sustine insa i contrariul. Si anume ca spiritul i
1 I. Karmiris, Biserica Ortodoxii in dialog cu Bisericile de altii
credintii, p. 19. V. Stavridis, Istoria miciirii ecumeniste, p. 21.
Extrem de edificatoare este informapa lui V. Stavridis cum
di Proclama\ia sinodaIa "este opera Consiliului Profesoral
al FaculHitii de Teologie din Halkis, aldituit din Gherma
nos Strinopoulos al Seleuciei (mai Hirziu mitrop. de Thya
tira), I. Evstratios, V. Stefanidis, V. Antoniadis P. Komni
nos. au fost membrii subcomisiei care, dimpreuna
cu comisia speciala, s-a pronuntat asupra Prodamapei Si
183
04/27/2012 Page 169 of 216
I
ADEVARUL Sl UNITATEA BISERICIT
tiohiei, cat i Bisericile Rusiei, Serbiei, Romaru
ei, Georgiei, Bulgariei, Poloniei, Cehoslovaciei i
Albaniei r e ~ z a s e r a sa participe la lnfiintarea ~
lucrarile C.M.B. Reprezentanpi acestor Biserici
s-au intrunit in cadrul unui congres convocat la
Moscova (8-18 iulie 1948) cu ocazia implinirii a
500 de ani de la dec1ararea autocefaliei Bisericii
ruse, pentru a se pronunta in privinta adevaru
lui Bisericii. Astfel, au proc1amat adevarul Bise
ricii celei Una, Sfanta, Soborniceasca i Aposto
leasca, in contra-distincpe cu adevarul deformat
al papismului, precum i cu tendintele de unire
ale micarii ecumenice, care urmarete ,;crearea
unei Biserici ecumenice, capabile sa exercite in
fluenta asupra chestiunilor de importanta mon
diala..., i Infaptuirea unirii in plan social, eco
nomic i politic"l.
Insa fermitatea inipala a atitudinii ortodoci
lor treptat se va deteriora, iar Bisericile amintite
mai sus, una dupa alta, vor depune cereri de a
deveni membre ale Consiliului, cereri care Ie vor
fi admise. ~ i astfel, la a Treia Adunare Genera
la de la New Delhi (1961) vor participa aproape
toate Bisericile Ortodoxe in calitate de membre
ale C.M.B. Mai dureros estefaptul ca, dupa ce
au incrucat hotararea Congresului de la Mosco
va, prin care ii asumasera un angajament sub
1 Vezi I. Karrniris, Monumentele dogmatice !ji simbolice ale
. Bisericii Ortodoxe sobornice!jti, vol. IT, p. 1044 i urrn.; V. Sta
vridis, Istoria mi!jc4rii ecumenice, pp. 73-74.
186
CAPITOLUL IV. PROBLEMA UNITAl'll iN ZIT..ELE NOASTRE
!
stantial, nici macar n-au avut buna-cuviinta sa
intocmeasca un document scris prin care sa-i
justificeacest demers..
In afara de Congresul de la Moscova, Biseri
cile Ortodoxe i-au exprlmat reticenta cu privi
re la deciziile i. formularile teologice stabilite
in cadrulintaInirilorecumenice i prin-interme
diul dec1aratiilorparticulare intocmite de repre
zentantil acestora, dec1aratil in care se rasfrang
marturia, credinta i cOfltiinta de sine a Biseri
cilor rasaritene
l
. Toate aceste marturii ar trebui
sa constituie candva subiectul unei analize teo
logice sistematice, folositoare mai ales pentru Is
torle, din moment ce n-au reuit niciodata sa in
fluenteze functionarea i cursul C.M.B. sau viata
, , . ,
. launtrica a Bisericilor Ortodoxe.
In realitate, pentru viata istorica a ortodoCilor
- atat a mirenilor, cati a ierarhiei administrative
- consecinte1e participarii la micarea ecumenica
sunt mai degraba lipsite de importanta. Aceas
ta a favorizat, indeosebi, atat cercurile teologi...,
ei academice, care au fost mult mai deschise la
conceppile confesional-doctrinare despre creti
nism, cat i conducerile statale, in masura in ca
re Ie-a adus anumite beneficii in ceea ce privete
politica, economia, reputapa i relatille interna
tionale. Cert este ca ecumenismul i-a impartit pe
1 Vezi I. Karmiris, Monumentele dogmatice !ji simbolice ale
Bisericii Ortodoxe sobornice!jti, vol. II, pp. 1061-1077; V. Sta
vridis, Istoria mi!jcarii ecumenice, pp. 134-152.
187
04/27/2012 Page 170 of 216

'ADEVARUL SIUNITATEA BISERICll
lor, studiu care sa evalueze concret insemnatatea
acestui eveniment pentru teologie. in orice caz,
viata duhovniceasdi i asceza monahala - aspec
tele esentiale ale prezentei marruriei ortodo
xe in Occidentul contemporan - transcend orice
tentativa de evaluare sau cercetare obiectiva.
in ciuda consecintelor sale pozitive - apropie
rea dintre confesiunile cretine apusene
entizarea omogenitatti lor spirituale, precum
descoperirea bogatiei Traditiei spirituale ortodo
xe - micarea ecumenica i, in mod special, C.M.B
s-au trezit destul de timpuriu intr-o criza profun..:
da de orientare, criza care capata dimensiunile
unui adevarat impas de fiecare data cand Consi
liul se' confrunta cu problema identitap.i sale ecle
siologice sau a perspectivei i scopului sau final.
Definittile biblice i traditionale referitoare la uni
tatea Bisericii nu pot fi aplicate sub nici 0 forma in
cazul acestui organism federal, nici nu sunt ac
ceptate. de catre toti membrii sm. Astfel, caracterul
eclesiologic al C.M.B. ramane nedefinit. chiar
daca s-ar formula 0 definitie care sa fie acceptata
in unanimitate, atunci cu siguranta ca fiecare Bi
serica 0 va interpreta in felul sau propriu.
Criza identitatii eclesiologice deschide larg
orizonturile catre confuzie, divergente de opi
nii atitudini arbitrare pentru fiecare decizie re
feritoare la orientarea scopurile principale ale
C.M.B. Singura modalitate de a salva existenta
acestui organism consta in consolidarea struc
190
CAPITOLUL N. PROBLEMA UNlTA:fII iN ZILELE NOASTRE
tUrii sale birocratice care mod ne
mijlocit lipsa unor perspective substantiale cu
o activitate pe termen scurt, programata pe ba
za normelor rationale. Foarte timpuriu s-a cazut
de acord asupra urmatorului principiu: daca for
mularea identitap.i Consiliului nu e realizabila in
plan teoretic, atunci ea trebuie scoasa ip. relief la
nivel practic, prin structura organizatorica i ac
ti
unile
acestuia. "Lehre trennt, Dienst
era una dintre lozincile initiale ale ecu
. .
menicet, care sugereaza neputinta teologiei de a
se conecta la experienta eclesiala a mantuirii.
In cadrul celui de-al patrulea congres al de
partamentului "Credinta Organizare
u
, desfa
la Montreal in 1963, a inceput sa se concre
tizeze ideea teoretica a unui fundament al activi
tap.i ecumenice, care insa n-are nici 0 legatura cu
teologia i care nu face altceva dedit sa provoa
ce disensiuni. Tot atunci s-a propus pentru pri
ma oara 0 schimbare de directie a telurilor ecu
. ,
menismului catre factorul uman, adica trecerea
"de la teologie la antropologie
u
, de la Biserica
la omenire sau chiar "de la Dumnezeu la om
il2

Cinciani mai tarziu (1968), cu ocazia Adunarii
Generalea C.M.B. de la Uppsala, aceasta schim-
J "Predica separa, iar slujirea unellte": vezi Ernst Lan
ge, Die okumenische Utopie, oder, Was bewegt die okumenische
Bewegung?, Stuttgart-Berlin (Kreuz-Verl.), 1972, p. 36.
2 Vezi Lukas Vischer, Foi et Constitution: Montreal, cap.
S, 28; Jean Meyendorff, Unite de I'EgZise - Unite de l'humanite
(Louvain, 1971), In rev. "Istina", 16/1971/3, p. 298.
191
04/27/2012 Page 171 of 216

se incadreaza perfect in misi
unea prin excelenta a cretinismului de a se un
plica 'in viata oamenilor i a Evangheli
ei de a raspunde afirmativ problemelor vremiP.
Poate ca reprezmta chiar ultima ansa de a pastra
intacta autoritatea spirituala a organismelor bise
riceti instituponalizate i a teologiei autentice.
Am putea spune ca este firesc ca Biserici1e
sa-i concentreze atenpa asupra activitaplor po
litico-sociale, 'in condipile incare limbajul teolo
giei i al discursului bisericesc nu mai (:onstitu
ie expresia experientei mantuitoare, raspunsul
concret la problemeleexistenpale ale omului,
iar nu la cele provizorii sau accidentale
2
Atunci
cand prin mantuire se intelege 0 simpla vinde
1 Desigur, reprezentantii acestei tendinte permit sa
interpreteze diversele pericope evanghelice dupa propriul
plac, intocmai pentru a Ie adapta pretentiilor politico-so
dale "pro'gresiste" ale vremii noastre. Astfel, invataturile
Apostol Pavel referitoare la valoarea libertapi
care nu se pierde nid chiar prin acceptarea de buna voie a
robiei -, rolul femeii in cadrul funcponalitatii revelatoare
a relatiei conjugale - invatatura care n-are nid 0 tangenta
cu conceppa contemporana despre "egalitatea dintre cele
doua sexe" -, supunerea fatade autoritatile lume1lti - care
au fost "oranduite de Dumnezeu" cu "harul iconomiei Sa
le", dar pe care "firea salbatidta" a omului Ie-a denaturat
supus intereselor sale -, toate acestea 1li altele asemenea
sunt eliminate din Scriptura, ca fiind elemente provizorii
ce exprima mentalitatea vremurilor trecute, mentalitate
care nu se mai afla in concordanta cu Revelatia actuala.
2 Ch. Yannaras, Unitatea Bisericii unitatea omeni
rii, Atena, 1972, pp. 30-31.
194
CAPITOLULN. PROBLEMA IN ZILELE NOASTRE
care a ramlor morale sau "imbunatatirea" carac
," ..
terelor individuale i a realitatii obiective, cand
deontologia utopica i avantul sentimental sunt
depaite de alte activitap individuale, incompa
rabil mai eficiente, se produce inevitabilul: aces
te activitap mai eficiente atrag in idealurile lor
raponale i efemere atat pleroma, cat i teologia
secularizata de veacuri intregi.
Este co adevarat tragica neputinta teologilor
"pragmatici" apuseni i a aa-numitei "lumi a
treia" de a intrezari legatura organica dintre ade
varnI teologic i experienta mantuirii. Adeseori
nu ezita in a-i manifesta fap dispretul fata de
formularile teologice "teoretice" i "abstracte"
cum Ie place sa Ie numeasca, "exprimate intr-un
limbaj care nu mai este al nostru"
1
, ignorand cu
experienta existenpala pe care acestea
o intrupeaza. Din moment ce terminologia teolo
gica inceteaza sa mai fie expresia realitap.i man
tuirii, transformandu-se in cuvinte i formulari
intelectuale lipsite de consistenta i viata" atunci,
indubitabil" singura cale de a conserva randuiala
organismelor bisericeti i teologia autentica este
practicarea activitatiIor. politico-sociale.
A doua tendinta consta in reacpa pietismu
lui conservator fata de extrovertirea teologiei
1 Roger Mehl (prof. al Facultatii protestante din Stras
bourg), articol din ziarul "Le Monde", 18.08.1971, ce con
pne conduziile adunarii departamentului "Credinta 1li
Organizare" de la Louvain (Belgia, 1971).
195
04/27/2012 Page 172 of 216

poHtidi, nici in imbunataprea pe linie morala; fi
indca este 0 schimbare efectiva a omului la ni
velontolo&ic, 0 provocare a rapunii de a discer
ne intre modul personal de existenta i cel indi
vidual, intre posibilitatea de a percepe cu ochi
obiectivi realitap - precum lume, om, Dumne
zeu - i eventualitatea relapei i comuniunii per
sonale a omului i a lumii cu Creatorul, comuni
une care ii reaaza in sanul Bisericii - chipul Im
parapei cereti.
Desigur, nu putem sa nu apreciem sensibi
litatea de care da dovada C.M.B. fata de mari
Ie provocari istorice ale epocii noastre: politi
ca i rolul sau intr-o lume in care se poate vorbi
despre "moartea oraului"', alienarea omului l1i
transformarea cetateanului intr-un simplu parti
zan sau intr-o piesa a mecanismelor totalitariste;
deteriorarea mediului natural i iminenta dezas
trului biologic ca urmare a exploarnrii sale bru
tale de catre tehnocrape; drepturile femeii intr-o
lume in care a disparut cu desavarire farmecul
tainei maternitapi i al dragostei feciorelnice di
vine i in care femeia este obiectivata (transfor
mata in obiect), la fel cum este obiectivata i na
tura, sub pretextul placerii i al exploataru.
fusa trebuie remarcat i faptul ca, dei se lasa
profund micat de problemele societapi, Consi
Hul Ie abordeaza intr-o maniera secularizata i
mora1izatoare ce se dovedete a fi naiva i uto
pica, fiindca folosete fie criteriile "teologiei po
198
I
,
,
CAPITOLUL IV. PROBLEMAUNTrATJI iN ZILELE NOASTRE
litice
u
, fie pe cele ale pietismului conservator.
In acest sens, participarea ortodoci1or la mi
carea ecumenica s-ar putea dovedi pe drept cu
vant esenpala i profetica. Daca teologia ortodo
xa s-ar elibera de sub tirania captiviHtpi acade
mismului i pietismului occidental, daca i-ar
implini menirea de a oferi un raspuns eficient la
marile provocari istorice ale epocH in care traim
i de a marturisi cuvantul mantuirii i taina co
muniunii ca fiind singurele solupi pentru ieirea
din impasul culturii consumismului - adoptand
o atitudine autentica de viata i un mod de exis
tenta hristocentric pe intreg meridianul lumii i
al Istoriei i renuntand Ia predicile sed despre
cum. se pot nindrepta
U
indivizii pe linie mora
la i religioasa -, atund cu siguranta cit aportul
sau in cadrul dialogului ecumenic ar fi substanp
aI, diminuand dimensiunile crizei prin care trece
C.M.B. Responsabilitatea parpi ortodoxe pentru
impasul in care se afla C.M.B. nu se epuizeaza in
.premisele eclesiologice ale Proclamapei sinodale
din 1920 sau in simpia participare i recunoate
re "fara condipiu a confederapei instituponaliza
te a micarii ecumenice. Infima i steriia influen
t
a
a Bisericilor Ortodoxe asupra funcponarii, de
ciziilor i activitatilor Consiliului Mondial poate
ficonsiderata unul dintre factorii principali ai
crizei in care se zbate micarea ecumenica.
04/27/2012 Page 173 of 216
ADEVARUL$IUNITATEABffiEIDcn
seama cat de anevoioasa este comunicarea i in
terpretarea sa prin intermediul analizelor teore
tice i a pers,:!asiunii dialecticii din cadrul "dia
logurilor" institutionalizate. Faramitarea creti
nilor intt-o sumedenie de Biserici i confesiuni
. nu se datoreaza unei disensiuni la nivel teore
tic, ci realitatii pacatului i a eecului existential,
decaderii din autenticitatea vietii, din unicita
tea modului de existenta pe care ni I-a descope
rit Hristos. Tocmai de aceea simpla promovare
a "Ortodoxiei" dogmatice nu poate constitui 0
solutie in cazul crizei micarii ecumenice, intru
cat pacatul i eecul omului nu pot fi exorcizate
prin aforisme teoretice.
Dezbinarea cretinilor i zbuciumullegat de
infaptuirea unei unitati false reprezinta "sme
renia comuna a firii noastre"t, crucea Bisericii
piatra de poticnie pentru contiinta religioasa i
nebunie pentru gandirea rationala
2
Aceasta cru
ce nu poate fi ridicata printr-o gandire dialecti
ca,ci prin inviere. Dar invierea presupune ac
ceptarea de buna voie a crucii i a mortll, dupa
modelul martirilor i ascetilor care "au pait pe
1 "Hi-ma sa tnteleg sensul smereniei Tale... ca intru
amintirea ei netearsa i necontenita sa primesc cu bucu
rie smerenia firii mele", Isaac Sirul, Ta EVpEeeV'fa aO"KTtn
Ka, Cuv. XVI, Ed. Spanos, p. 58 [trad rom. Filocalia, vol. X,
Stantul Isaac Sirul, Cuv. 81, traducere din grecete, intra
ducere i note de pro prof. dr. Dumitru Staniloae, Ed. Hu
manitas, 6ucureti, 2008, p. 79].
2 I Corinteni 1, 23.
202
,
CAPITOLUL N. PROBLEMA UNITA.TD IN ZILELE NOASTRE
,.
urmele suferintelor lui Hristos", asumandu-i in
trupullor moartea i durerea lumii i inviind in
persoana lor nadejdea vietii noastre, a tuturor.
"Ortodoxia" dogmatica participa la micarea
ecu.m..enica i la C.M.B. din prima clipa a infiin
tarii lor i, cu toate acestea, nu a reuit sa pre
intampine criza i impasul in care a i\ltrat acest
efort deloc lipsit de importanta de unire a cre
tinilor. Caracterul, fizionomia, evolutia, deciziUe
i activitatile Consiliului mondial se desfaoara
in absenta Traditiei Bisericii celei Una, Sfanta,
.. .
Soborniceasca i Apostoleasca. Motivele aces
tui eec sunt muIte i diverse. Cert e ca unul din
motivele prindpale este faptul ca tocmai noi,
chezaii adevaratei Traditii, ne prezentam in fa
ta Consiliului cu 0 traditie falsa pe care noi ini
ne am deformat-o.
Oricat de straniu ar parea prin prisma crite
riilor "obiectivitatii" contemporane, ar fi sufici
enta simpla marturie a trairii personale a tainei
unitatll bisericeti i primirea cu "inima infran
ta i smerita" a erudi dezbinarii Bisericii pentru
a vadi prezenta dinamica a Ortodoxiei ec1esiale
(nu doar dogmatice) in sanul micarii ecumeni
ceo Unitatea i sobornicitatea Bisericii celei una
i sfanta se traiete i se descopera in "unitatea
dumnezeiasca" a cultului divin, in continuitatea
succesiunii apostolice a harismelor, in legatura
organica dintre teologie i realitatea existentiala
a mantuirii, dar i in asumarea personala a cru
cii dezbinarii cretinismului.
203
04/27/2012 Page 174 of 216

i pacatelor noastre - caci aceasta atitudine dena
tureaza insui adevaru.1 mantuirii, ci atunci cand
sufletul nost:rn jinduiete catre Ziditorul sau.
Judecand dupa traseul istoric de pana acum
al C.M.B., trebuie sa' marturisim dincolo de
orice interes - ca micarea ecumenica nu da do
vada faptului ca are contiinta universala a sco
pului sall esenpal, ca s-a desdituat de intenp
He i aspiratlile catre "eficienta" lumeasca sau ca
pastreaza cu sfintenie adevarul mantuirii.
Ca sa inlaturam eventualele suspiciuni in pri
vinta constatam anterioare, se cuvine sa definim
in prima instanta capva factori esenpali care au
jucat un rol decisiv sau "latent" increarea i dez- '
voltarea micarii ecumenice i care continua sa-i
modeleze caracterul i fizionomia. in mod nor
mal, aceasta cercetare ar trebui sa ne ajute sa inte
legem mai bine cauzele Crizei micarii ecumenice
i sa ne ofere solupile optime pentru a 0 depai.
A. Primul factor de baza este idealul nobil, ze
luI dezinteresat, jertfa de sine i efortul neostoitpe
care I-au depus anumite persoane pentru a mic
.ora prapastia care ii desparte pe cretini. Nume
ca John Mott, episcopul Brent, arhiepiscopul SO
derblom sau Visser't Hooft sunt strans legate de
insai existenta ramurilor distincte ale efortului
ecumenic, care mai tarziu s-au contopit in trun
chiul C.M.B. Credinta cu tot sufletul in obiective
,
Ie fixate, entuziasmul creativ i inipativa inspira
206

CAPITOLULIV. PROBLEMA UNITA:fII iNZILELE NOASTRE
ta a principalilor truditori ai micam ecumenice
continua sa-i puna amprenta asupra mersului i
evolupei C.M.B.t, in ciuda declinului inregistrat
in ultimii ani: intensificarea birocratiei, mentalita

tea funcponareasca i ispita profesionplismului.
B.In paralel cu interesul i entuziasmul per
soanelor amintite mai sus, se i inte
.resul multor organisme bisericeti i confesiona
Ie. In ciuda instituponalizarii izolaponismului i
inaspririi prejudecaplor, s-a dovedit cu adevarat
emoponanta dorinta sincera i reala de a desco
peri 0 cale de apropiere, colaborare i cunoa
tere reciproca, de a defini diferentele teologice,
dar i de a oferi lumii contemporane 0 marturie
comuna a credintei in adevarul cretin.
C. Fara indoiala ca reformele politice din se
colul al XX-lea au contribuit substantial la cul
.
tivarea ideii de conlucrare a Bisericilor la nivel
mondial i la stabilirea standardului de infiint
a

re a C.M.B. Trebuie remarcat faptul ca politica a

1 Cf. Proclamafia Patriarhiei Ecumenice cu ocazia impli
nirii a 25 de ani de la inftinfarea C.M.B., p. 5: "Biserica apos
tolidi a Constantinopolului, amintindu-i cu recunotinta
sincerl:i de cei care i-au dedicat In intregime viata de aid
ideii ecumenismului i s-au mutat la viata cea venidi tn
tru nadejdeai idealul nepatat al unirii, exprima adanca
apredere cretineasca i fata de toti truditorii duhului uni
tatii din vremea de acum, care, prin munca lor neostoita i
generoasa pe toate planurile activitatii responsabilitatii
ecumenice, contribuie la promovarea lucrarii C.M.B.".
207
04/27/2012 Page 175 of 216
I
I
ADEVA.RUL$I UNITATEA BISERICn
sa-i desfaoare activitatea in paralel cu lucrari
Ie C.M.B., in cadrul unui arnplu i vadit efort de
mobilizare "ideologieiu cretine - adica rIa va
lorilor culturii cretine occidentale", in vederea
crearii unui "bloc" pancretin. Scopul dec1arat
al acestui bloc era de a contracara inipativele an
ticretine ale "blocului comunist ateu", bloc care
s-a constituit imediat dupa schimbruile produse
de cel Doilea Razboi MondiaP.
Aceasta suspiciune care planeaza in me
diul bisericesc, dar care ramane inca nedovedi
ta, referitoare la strategia politicii de a se folosi
de micarea ecumenica, este intarita i de infra
structura econom.ica i, in genere, birocratica
micarii ecumenice. Din punct de vedere econo
mic, C.M.B. este dependent de Bisericile Ameri
cii - "singura mare putere", din moment ce 700k
din bugetul sau de baza este asigurat prin dona
tiile bisericilor am.ericane membre, care, in felul
.
acesta, ii permit sa influenteze indirect progra
mele i obiectivele acestuia
2
Suspiciuni asema
natoare ne trezete i faptul ca organele autori
1 Cf. M.P. Fogarty, Christliche Demokratie in Westeuropa,
Freiburg LB. (Herder), 1959; J. Rovan, Histoire de la demo
cratie chretienne: J France, Belgique,. Italiel II Le catholicisme
politique en Allemagne, Paris (Seuil), 1956; V.G. Galati, La
Democrazia cristiana in Europa, 1950; E. Albrecht, Der An
tikommunismus - Jdeologie des Klerikalmilitarismus, Berlin
(Dt. Verlag d. Wiss), 1961; s. Hoffmann, Organizations in
ternationales et pouvoirs politiques des etats, Paris, 1954.
2 Vezi V. Stavridis, [storia micarii ecumenice, p. 94.
210
CAPITOLUL IV. PROBLEMAUNITATIT iN ZILELE NOASTRE
zate cu luarea deciziilor esenpale raman de ce
Ie mai multe ori invizibile. Sa luam ca exemplu
Comisia Centrala: membrii acesteia sunt alei
de catre Adunarea Generala care nu face altce
va decat sa aprobe fara prea marl nu
mele propuse de catre aa-numitul "Nomina
tion Committee'" (Comitetul de Cand\datura).
Pentru intocmirea listei cu numele candidaplor,
acest Comitet ii rezerva dreptul de a lua sau nu
in considerare propunerile venite din partea Bi
sericilor membre. De asemenea, membrii Com.i
tetului de Candidatura sunt alei in baza decizi
. ei aa-num.itului "Preparatory Committee" (Co
mitet Preliminar), a carui componenta ramane
camuflata i nedefinita. Tot in taina sunt numip
i preedintii comisiilor i echipelor de lucru din
cadrul diverselor congrese i edinte, dei inde
plinesc un rol esenpalin desfaurarea lucrarilor
i redactarea textelor i deciziilor.
Daca insa aceste indicii confirma suspiciu
nea ca evolupa i deciziile C.M.B. sunt influen
tate de catre factorii politici "conservatori", pu
tern spune ca, dintr-o alta perspectiva, Consiliul
prezinta i el 0 forma de liberalism politic, care
Ii surprinde i chiar ii scandalizeaza pe suspna
torii mai infocap ai conservatorismului politic.
Solidaritatea fata de micarile de eliberare din
aa-zisa Illume a treia", osandirea fapa i in re
petate randuri a colonialismului politic i a dis
criminarilor rasiste, denuntarea violente
i
i me
211
04/27/2012 Page 176 of 216
ADEVARUVSI UNITATEA BISERICll
car ei inii, ortodocii, nu par sa contientize
. ze in m.od activ rolul lor in C.M.B. eu toate ca
au dreptul, de a depune - din postura de mino
ritate - "dec1arapi"" separate cu privire la ches
tiunile teologice, ortodocii protesteaza frecvent
fata de desconsiderarea lor de catre protestanti,
invocand istoricitatea titlurilor lor. in orice caz,
sunt inca departe de a influenta, macar in parte,
funcponarea i fizionomia C.M.B.
Cauza prindpaUi a desconsideram aporru
lui fundamental i constitutiv al ortodocilor i
a reducerii lui la un simplu act de prezenta de
decor, lipsita de im.portanta, este una singura: a
fost acceptata ca de la sine inteleasa structurarea
Consiliului ecum.enic pe prindpiul reprezentfuii
cantitative i statistice a organismelor bisericeti
auto!}ome, iar nupe eel al dialogului la nivelul
traditiilor teologice i bisericeti. in felul acesta
este neutralizata a priori prezenta ortodoCilor, de
vreme ce constituie pennanent 0 minoritate lipsi
ta de putere i inferioara num.eric com.parativ cu
varietatea de Biserid i confesiuni protestante.
Care sunt, insa, m.otivele concrete care au de
term.inat partea ortodoxa sa se concilieze cu ra
luI decorativ i ineficace c a ~ e i-a fost stabilit in
cadrul micarii ecumenice? Cum se justifica pa
sivitatea i nepasarea ei care duce la nerodirea
unei stradanii ecumenice ce sem.anase abita spe
ranta in randul credincioilor, lasand-o sa se ali
eneze intr-un monolog protestant? Raspunsuri
214
CAPITOLUL N. PROBLEMAUNITA.rn iN ZILELE NOASTRE
Ie ce urm.eaza nu sunt dedit evaluari personale
i nedovedite; indraznim, totui, sa Ie recom.an
diim ca prolog i provocare pentru 0 viitoare
cercetare m.ai sistem.atica:
a. Fara indoiala, exista din start <> diferenta
.
de .mentalitate: pe de 0 parte, protestanpi sunt
extrem de pricepup,indemanatici i eficienp. in
ceea ce privete organizarea, program.area rap..
onala i munca sistematizata. De cealalta par
te, ortodocii ce apartin spapului rasaritean
aflat la liziera tehnologiei i a "progresului" oc
cidental - incearca in fel i chip sa se adapteze
la pretentiile europenilor "dezvoltapu. De ace
ea, accepta ca premise de la sine intelese atat ca
racterul academic i confesional al dialogului te
ologic, cat i consecintele acestuia care sunt, in
m.od inevitabil, pietiste.
. Cu toate acestea, ortodocii nu dau sem.ne ca
s-ar putea adapta la acest m.od de conlucrare te
ologica i la schema sa m.etodica atat de sofis
ticata. Promovarea necesitaplor impersonale ale
program.arii i organizarii nu inseam.na altceva
decat renuntarea la telul fixat initial i intrep..
nerea schim.bului de opinii i editarii textelor ca
scop in sine. Se insista sistematic pe apropierea
dintre Biserici, in vrem.e ce scopul principal al
acestei apropieri i relapa pe care 0 poate avea .
cu realitatea mantuirii oam.enilor trece in plan
secund. Aadar, oricat s-ar. stradui, ortodoc
ii nu vor izbuti pana la unna decat 0 adaptare
215
04/27/2012 Page 177 of 216
ADEVARUL $1 YNITATEABISERICll
cu teologi academici (in conformitate cu concep
p.a occidentaHi despre teologie "dialog"), ci cu
monahi, fiinC:ldi ei sunt expresia prin excelenta
a ethosului ortodox. Nu e de-ajuns di au trimis
ca reprezentanp. doar mireni diaconi, au mai
acceptat echivalarea succesiunii apostolice
harismatice a episcopilor (succesiune
care recapituleaza in persoana episcopului ex
perienta Bisericii cu au
toritatea opiniei personale a profesorilor pas
torilorprotestanp., in cadrul principiului majori
tap.i de voturi.
d. Marturia in sanul ecu
menice a fost ingradita cel mult la nivelul unei
simple consemnari a diferentelor teologice ca
re ne despart de protestanp foarte palid sau
chiar deloc la nivelul vadirii di
ferentelor in ceea ce experienta spiritu
ala culturala. Ceea ce s-a intamplat "pe sca
ra larga" de-a lungul istoriei Bisericilor Ortodo
xe, se repeta "la scara redusa" in cadrul micarii
ecumenice: 0 intreaga civilizape, care a cunos
cut izbande ce au zdruncinat lumea din temelii
care a vadit adevarul autenticitatea existen
p.ala in toate domeniile viepi umane, se supune
de buna voie i este cucerita intr-un ritm salba
tic de civilizapa "suprafetelor lucioase", de civi
lizapa utilitarismului eficacitapi.
Civilizapa adevarului dinamic al persoanei
al sobornicitapi personale, a ascetice de
218
CAPITOLUL IV. PROBLEMA UNITA:PI iN ZILELE NOASTRE
,
sine a participarii agapice devine inferioara
in cele din urma se supune civilizapei IOgicii, ma
ralei sentim.entalismului individual. Lupta se
culara impotriva morpi i a stricaciunii trupului
omenesc se comprima cedeaza loqJ.l sau rapo
namentului individual al unor opinii referitoare
hi "imbunatap.rea" evenimentelor socio.-politice.
e. Este evident faptul ca noi, pro
movam aducem in sanul ecumenice
propria noastra criza interioara, ignoranta ali
enarea identitapi noastre spirituale, teologice
culturale. Exceppile personale nu fac altceva de
dit sa confirme regula. De aceea incercam sa su
pravietuim in ecumenidi accentuand
necontenit istoricitatea titlurilor noastre. Titluri
Ie istorice insa, atunci cand nu mai reprezinta di
namismul viepi care poate transfigura prezentul,
devin inutile fara viatci, starnind doar 0 simpa
tie condescendenta i 0 explozie de ras sanatos..
Aceasta criza de identitate a din
spatiul culturii occidentale, criza care ref1ecta
modul nostru comun de viata, provoaca, in mod
inevitabil, manifestari reacpi schizofrenice in
cadrul miCarii ecumenice.ln genere, exista trei
categorii de prima categorie respinge
a priori problematicaProtestantismului ne-teolo
gic; a doua 0 trateaza cu ingaduinta; in a
treia categorie e gata sa faca orice fel de concesii
in favoarea conlucrarii ecumenice marturiei
comune a la fel de incapabili sa aso
219
04/27/2012 Page 178 of 216
ADEVARUL BISERICII
blemelor sociale. Atunci va fi momentul potrivit
al adevarului despre unitatea bisericeasdi care
nu combate,. ci evidentiaza alteritatea personala,
descoperind viata sociala nu ca faCilitate a supra
vietuirii umane, ci ca tel al autenticitatii existenti
, '.'"
ale a omului, raspuns realla non-sensul mortii.
Acest lucru nu inseamna ca orice criza cu1
turala acuta - cum e poluarea mediului natural
sau impasul politicii - conduce, in mod obliga
toriu, la renaterea culturala a lumii i la transfi
gurarea ei in Biserica. Ci denota faptul ca aceste
crize reprezinta posibilitati reale pentru credin
cioii Bisericii de a iei din letargia acomodarii
cU premisele vietiicare au cauzat impasurile ac
tuale. Sub presiunea amenintarilor inexorabi
Ie amintite mai sus, care nu se refera la vreo di
lema ideologica, ci la 0 problema de viata i de
moarte - a uciderii sau barbarizarli vietii -, cre
.
dincioii 'Bisericii pot contientiza ca un creti
nism ideologic sau moralizator se dovedete a fi
nepotrivit i de prisos, tocmai fiindca nu Ii izba
vete din moarte..
In conditiile poluarii i totalitarismului po
litic, ale allenarii i deznadejdii omului in fata
mortii, colaborarea la nivel universal a cretini
, .
lor are sens numai ca marturie a unui alt mod
de existenta, care sa mantuiasca cu adevarat via
,
ta umana i sa-i redea nemurirea. Aceasta con
.tiinta poate i trebuie sa genereze schimbari ra
dicale in evolutia de pana acum a micarii ecu
222
CAPITOLUL IV. PROBLEMAUNITA.:PI iN ZILELE NOASTRE
II ..
menlce: 0 "convertire l 0 metanoia profunda l:n
ceea ce privete modul de conlucrare imarturie
la nivel global.
Vadirea faptica a acestei metanoia constituie
i cea mai importanta posibilitate pe care 0 in
trupeaza micarea ecumenica a zilelor noastre.
Aceasta posibilitate nu poate fi sau
sisteinatizata, ci se intrezarete i se realizeaza
in masura in care criza profunda a micarii ecu
menice se transforma intr-o deznadejde izbavi
toare: deznadejde care 11 izbavete pe om de m
crederea naiva in schemele metodice sofisticate
i de idealuri utopice ale eficacitatii utilitariste,
eliberand dinamismul ascuns i nedefinit al alu
atului i al "bobului de mutar".
Colaborarea cretinilor la nivel global are
sens numai daca se pune din start problema
unitatli bisericeti ca problema iminenta a vieti
i
oamenilor in totalitatea lor. Aceasta problema il
privete pe omul "dupa fire" i "dupa adevar
u
,
modul sau de existenta; este problema auten
existentei i a vietii umane, iar nu a or
ganismelor bisericeti secularizate. 0 asemenea
"convertire
u
a micarii ecumenice - care ar m
seamna interventia radicala i substantiala in fa
zele concrete ale impasului cultural din vremu
rile noastTe - poate fi realizata numai printr-o
intoarcere la obaria primordiala a" experientei
bisericeti, la imediatul existential al mantuirii,
adica la Traditia teologiei i a praxis-ului eclesial
223
04/27/2012 Page 179 of 216
\. : .
.Lit1trgit:4
1
[
.' . Colecfie fondtzta fi roordoniUQ de
C
Ce:zIzr Login .
\ ..
'" r.,
.

, .
I .r
ucL:J)r>L.
L
r'
L
r
L
[
.[
\
"'
" r
L
.[
.. .
. .
c
[.
., /
PAUL MEYENDORF.F
..
TAlNA
SFiNTULUIMASLlJ .:'
. -
UNGEREA BOLNAvILOR
. Tiparita cu binecuvIDltarea
.
BARTOLOMEU ..
. Arhiepi$copul Vadului, Feleactt.lui QujuIui .
MitropoIitul Oujului,
Traducere, prefatii note
CezarLogin
I

',r-'
201f
04/27/2012 Page 180 of 216
\"
6
Cuprins
u
.,
CAPITOWl3
TeoloPa Sf.intUlu:l Masln....._.................. .. ..................................... 59
G
Boala pacatul ..................... ................................. ..................... 6p
'. b ill' '. . . . 64'
Expenenta 0 .....................!A ...........................; : .....................
d
'. .' .1!A
Vm' ecarea. ..................... -.. ;; ",- --................
c Ymdecareatrupeascit .......:............:...... .................. ..................'" '0
vtndecarta duhaun.1.ceosca ...................=.......... :., .......................... 71
'Tz!.._}J,__-,- holisti_X ...",.
C
LK _ .;:;. _ .........._ _
.
c
. . . . ....' .'. . .
ce.arputeaface? CitevasugestiipQtorale-..: ................. : .......... 79 '
Resmurarea' sluJitii vindedtoare in parohil..: ... ::.,.................. : ... 81
Sfantul Maslu de In Sfania Marea Miercuri ................. 86
I
c
Maslul SpOvedania ............. : .............: .............. ......................... 88
.........................;................ .............:.......... 8!i1 .
!
t
Celebrarea Sfantului Maslu ...... : ....................................... : ............ ,90 I
I
I
[
pentru cei'eennsunt ortodoqrl? ....... 93
Concluzie -Biruiittaultimi a lui Hristos ...... : ............................ 95
c
ANEXAt I
Randuiala:SfintuIni MasIu ......... ; ...... " ................................... ; ....... :.9.7
". " . ':;' ...
[.
ANEXAIf.
Rirldui.ab Sf3ntului MasIn pe scurt .... : .................... , ...... ....,!..... 141
"r
i!c:.
L

.
r-
L
'

L
r- .
. ,..
r.#'\
Prifata
,
....
'tapane, Hristoase, Dumneze1il noStru, Cel ce .pe'illclia cea en .
douisprezece.lumini,; pe cei doisprezece Apostoli ',1-ai ales
in toatllumea i-ai tr:iIni.s sa propovadwasc:i lsi invete
Evanghelia lmpira.peiTale ,isH. timQduiasci teatif boal4 fi
In popot', ai suflatasupr;i fetei lor zis: Duhu1 Sfant,
Mangtietorul; carora Ie veti ietta pacatele vor fi iertat.e, chora Ie vep
tine, pnute vor fi"...T .'
S
. incepeunadintre
Evan.ghe1i$t Marcu.1nca de la primaprivire, .putem vedea ca Apos
tolii, urmand MantUitorului, Care "stribatea toate ceta.1ilei satele,
lnva1Bnd in. sinagogile: lor, propovaduind EvaYlghelia.bnphitiei .
vindednd toata neputintam popor" (Mt. 9, 3.5), au
avut ei ingatorirea sa dud. mai departe aceasti slujire, sa vesteasca
. Evanghelia Imp.ii:ritiei,si propovaduiasca CuvantulluiDumnezeq,
sainvete ,.;toate neamurile, botezJndu-leinnumele Tatalui alFiului
:;;i.al Sffintului.Duh" (Mt.; 28, 19), dar, in acela:;;i sa poarte de
grija de cei aflatiin suferinta, sa sa-i vindece.pecei bolnavi
prin rugaciunea prinungerea en Urm.andpOruncii
lui IisUs, apostolli nsroteaumulp. demoni. ungeau cti untdelemn pe
multi vindecau" (Me. 6, :):3). Aceast;'i rugiciune sugereaz.ii
strinsa legatura dintre boaIa pacat, pe de-o parte, dintre
iertarea pacateIor vindecare, pe de altliparte. .
. sanatatea boalaau reprezentatdintotdeauna 1Jll.a dintre
. preocuparue centrale ale BisericiifatA demembrii sm. Vmdecarea .
sanatatea au fostimportantepentru oamenii din vremeaMantuitoru
lui lafeI de importante pentruoamenii serolului aJ. XIX-lea. $i,
totu, ceva s-a Oniw.modernapiet:dutaproapecomplet
1 c.. LomN, nLiturghiagreceasca a Santuhti Apostol ..n,
tului, I)r. 10-1.2., :wo8, p. 56.
J
7
04/27/2012 Page 181 of 216
'J
o
10 ,Prefofl.
- ,. ,,---
a! aceStei Serii tidboa1a pe de-<> parte, dar vindecarea,
pe de alta parte, stauin qllar centrul,slujirii Bi$ericii noastre.
-0
Volumul cuprinde patru marl Pirti. Primul capitol ne prezinti
reperele viepi autenti,ce inHristos, precum,i a vin
deci.rii plenare, a tru - inviata noastra
identificand locu1 ocupatde Tairi'aSa:tului Masiu in cadrul
D slujirii Bisericii, dar raportul sali cu celelalte Tame ale Biseridi ,
in cu Tainele iniperii Botezu1, Mirungerea Euha
1'isfui.
O
Binein1eles, Taini se 'Bisericl pr.iI:t inter
mediul unor sIujbespecifice; prin care harul dllIIlhezeiesc
asupra noastra, sfinpndu-ne. Laiel, Sfantului MasIu are 0 :
0
-randuiaIa specifica de slujba,care s-a dezvoltat - s-a amplificat,
sau afost redusi. -:- de-a veacuriIor, pW ce aajuns in forma
sa actuala. Capitolul al doileaal volumului are in vedere tocmai
un istoric al slujbei Sfantului Maslu. Putemvedea nucleul acestei
C' slujbe in vechile randuieli in principalele manuscrise
pistrate,lnsa fad detaIii tehnice sauistoriceaceSive, ,care ar
distrage atenfia de la temele teologice ,centrale ale acestei slujbe:
iertarea pacatelor, comuniunea cu ceilalti vindecarea sufleteasc.a
l1i trupeasci. Deasemenea, instran.sa Iegatur3. cuacest capitolstau
l1i cele doria anexe ale volumului care vin inintfunpinarea credin
C,
dar a preotilor slujitori, prezentfutd textul integralal
slujbei Sfantului cum apare inearple ortodoxe de slUJba,
dar 0 versiune prescurtata a Sfanfului MasIu, frecvent int.a1niti '
mmanuscrisele medievale, versiune folositi m situapi extreme,
! [,
urgente,ln care nu era posibila adunarea mai multor p:reop saunu
era.,posibila intregii slujbe. ,
, Insa autotuI liu se limiteaza doar 1a 0 serle de considerente isto
'
,
rice sau tipiconale. AI treilea capitol este dedi cat teologiei bolli . a

"
, 'pacatitlui, dar a vindecamautentice, truMti; intr-un
'cuvant, teologiei SfantuluiMaslu. Capitolulal patrulea tr'anspune
considerapile teoretice pe mamul prame, creionind Fremisele misi
c..
onare ale Tainei ungerii bolnavilor identificarea locului scopului
acestei slUJbe m contextul actual al lumii modeme.
,..... .
Concluzionand, redim cuvintele prin care panntele Robert Taft
G'
L
iincheie recemia bt acest volum: "Singurul men<regret estefaptul
-ca nu sunt eu autorul acestui excelent manual. Artrebui safiecu:tn-
piraf, citit folositsi mteles nu numai de ortodor!:l 'ci detoil
., , _ -y., '-11
r
OJ.
!'refot
it
11
.
care sunt interesati de'reirn;loirea slujirii a Biseri.cii lui
Hristos fatade ceihomavi saumuribunZi"
3
.
.
......
- Autorul prezmfa., inprincipal situapa Tainei Sfantului Maslu in
tradips. greceasca sIavonB., precum i 0 serle de trasa.turi specifice
apusene. !nsa, tradip.a romaneasca are ea particula
ritatile ei.Daca,. cum se,poate ved.ea in volum,in restullumli
, acestei Taine este destul de rara, fUndadesea
-lirirltaiila,crcelebrare.anUala,,,deoe",inMareaMierCUJ:i,exisfand ,
care nu au avut niciodati con'tad cu Sfantul MasIu., 'm
tradjps. tomaneasti - celpupninultimii ani - la 0 tendinta
opusa,Sfaritul Maslu devenind oslUJbaidin cemcemai
populara, numeroase biserici, maiales din incluzand 0 eele
brare saptamanaIa (dadi nu chiar.mai .frecventi) a Tainei ungerii
bo1navilor., -, - . ,
Nu este un obiee gre;;it msine, msa, mea sa denatureze sensul
ini1ial a1 Sfantului MasIu, acesta fUnd 0 Taina care Ii are in vedere
inprimul rand pe eei bolnavi. BineinteIes, pacatul poatefiocauza a
,bolli - . acest faptreiese din textul slujbei Maslului,.insaaceasta
nuinsea:m.na c.a Sffintul Masiu ar trebui sainlocuiasc.a TainaSpove
daniei - care are ca seop tocmai marturisirea pacatelor, iertarea lor '
lii impacarea cu Biserica -, nici Sfanta Lihn'ghie, In cadrul c.areia
ne cu Trupul Sangele etaristic allui Hristos,_
ceea ce reprezinlapunctul cu1minant al vie1ii
pregq.stare a vietti In Impara1ia lui Dumnezeu. , . ..
. $i yom vedea care alearga zi de zi la
, Sfantul MasIn, insa eviti sistematic spovedania, marturisirea paca
tel9r, Liturghia. Sfantul Maslu
l
atunci cand este separat de ;restul :;:';'.";:.
vietti Bisericn $fde Tairiele acestefa DU atinge seopul, caci scopul
intregii noastre viep este fili mantuirea, care
nu se pot realiza in afara viepi Bisericii, trupul taink allui Hristos.
Acesta este motivul pentru care am optat pentm adaugarea '!lIlor .
note privind situap.a concreta dID parohiile
De avand In vedere ca in edipile ale sluj
bei Sf&ntului MasIu - mai ales mcepand cu seeolul,al XX-lea - !i)-au
strecurat 0 de diferente fata de vechi,
3 TAlIT,recenzie laVl'\lyjp.ulluiP.MeyendpIf't 1MAnointing Sick.
in OCP 'J6 (1.), 201.0, pp. 261.-262. ,. - '
04/27/2012 Page 182 of 216
15
1r
. Publicafii
o
14
Theology'8Il4 Pastoral Care (Orthodox)", Diction
ary ofPastoral Care and Counseling, AbingdonPress, Nashville, 1990,
o
.PP1097-
1
Q98. .' '. .
;Alexander Schmemann: Theologum of tlte Liturgy";
o
inHmo Firm aFoundo.tion: Leaders ofthe Liturgical Movement, Liturgy
Training Publications, Chicago, 1990, pp. 300-306.
nThe Anointing of the Sick: Some Pastoral Considerations",
St VZa4imir's Theological Quarterly 35,1991, pp. 241-255. "
. WCCPublica
o.
. tions, Geneva, '1991., pp. '62.3-6:16.
. . "Svet s Liturgicheskii put'pravoslaviia vAmerike v XX
veke",NezJl7Jisimaia ,Ga:zeta, 16 iunie 1.994, Moscova,Rusia,p. 5. .
;,Response", la Wade Clarke Roof, "The Changing American
ligious Landscape! Implications for Ritual", Proceedings ofthe North .
American ACildemy o/Liturgy, 1994, pp. 2.8-30. .'
,iOrthodox Churches Celebrate All5aint:s", in Liturgy: All Saints
i.a
'0('
o
I
Among the Chr-trches (= Liturgy 12), 2, 1994, pp. 16-20.' . '
"The Liturgical Path of Orthodoxy in America in the 20th'Cen
tury: Past, Present, and Future", St. Vladimir's Theological Quarterly
40, 1996, pp. 43-64.
"Russianliturgical Worship", inVladimir (ed.), Monu
ments ofR.:ussi!zn Sacred Music, Series n, vols. 1/213= Peter Tchaikovsky,
o
The Complete Sacred Choral Works, Musica Russica, Madison, CT,
. 1996, pp. xvii-xxxix. .' . .
"Origins of the EasternLiturgies", in St. Nersess Theological Review,
vol. LJ1!. 2, 1996, pp. 213-221. . '. -. '.
D' .
"A Taste of Glory", in Christian History, 2, 1997, pp. 40-41.
"The Byg.ant:ineLiturgy: AnIntroduction", inPrism, 4, 1997, pp.1-2.
"The People of God at Prayer: An Interview with Gordon- ..
rup. Kevin Seasoltz, and Paul Meyendorff", CrosspOint 13/2, 2000,
PP4-10, &]-70. . '.
. "Liturgical Translations of the Orthodox Church in America";
fi
Logos 41..,42, 2000-2001, pp. 59-82. . . ". .
lJ
"Ecumenical,Prayer: An Orthodox The Ecumenical .
Review 54/1., 2002, pp. 28-32. . . .
[
"Offering You Your Own of Your Own': Stewardship in the Ut
tJ.rgy" in. A Scott (ed.), Good and Faithful Seroant: Ste'lDflTdship in the
OrthodoX Church, sys NY,.2003, pp.
>r

I !
I l
......
.
'}
.Publicafii
"Liturgical Life in theParish: Present and FutureRealities", in A .
" 'Vtame (ed.), The .Orthodox Paiish in America, Holy Cross Orthedax
PreSs, Brookline, MA, 2003, pp. 143-1.53. _ ,"
"ChristianPerspectives onWorship", inT. Best i D. Heller (ed.),
WQTsliip Today: Understanding, Practice, J;.cumenical Implications, WCC
Publications, Geneva, 2004, pp. 282-.297. .
,,5criptural Approachto Death", inLa mort et la resurrection dans
la tradition orlhodoxe, Actes ,,"u troisieme coUoquede theologie orthodoxe
. 4e l'Universite de Sherlirooke, Sherorooke UniverSity, Sherbrooke; QC,
200.4, pp. :17-26. ' : ' .
,,Rites funeraires orthodoxes, " inLa mort et la resurrection dans la
tradition orthodoxe,Acies dutroisieme colloque de theologie de
l'Univeisite de SJierbrooke, Sherbrooke University, Sherprooke, QC,
2004,. pp. 11-81. '. .'
. "The. Priesthood of the Laity", in A. Bezzerides, Christ at Work:
Orthodox Ch$tian Perspectives on Vocation, Holy Cross Orthodox
Press, Brookline, MA, .2006, pp.
"Primacy ina United Church", St. Vladimir's Theological Quarterly
.52, 2008, pp. 223-229. .
"Towards Mutual recognition of Baptism", inBaptisni Today: Un
tie:rstanding, Practice, Ecumenical Implications, Lihu'gical Press, Col
iegeville, MN, 2008, Pl'. 195':'206.
! "'-.J"
04/27/2012 Page 183 of 216
19
u
o
.0
o
o
D
c
o
n
...
U
:l;
j .
c
' I""""7,""
[ .
.
\
'18 .
fA1:!L. MEYiNDd:a.PF
ai - pirinplor, rude1or, copiilor - ceie mai bune sei"Vicii me
dica1e disponibile.'. ' :. . . ' . .
. Spitale1e, institutille de ingrijire, azilurile ofera,cele mai bune
. servicii medicale $1r in acela: timp, ne eres.c penoi, ceilalp, de riscul
de a da fafi. cu durerea, suferinta, moartea condipa noastra de .
muritori. Spunem adesea: ,,88. lasam totul pe seama
este treaba lor". Gindind indepartam boala din orizontul
nost:ru, dinmintea naastra; amanam intalnirea C'!l realitatea bolli .
. a morp1 oI1-cat de mult putem, pans. cand suntemnevoip sa-i
fatA pe contpropriu,.ap nepregatitirum. suntem. _ '.
Ca urmare, in timp ce s-ar puma sa ne foarte bine in,
" a aborqa dimensi1ll'!ea fizi<;a,a bolii, cutopi Ii neglijam dimensiunea
,':.:duhovruceasca. $i suieI'iI\ta care boala
fizid poate.fi uneori mull, millt mai gravl decat durerea fizica. Se
pararea de familie biserica, vina, anxietatea cauzata de ini!1nirea
cu propria condipe de muritor, pierderea cont;rolului propriei
viep - toate acestea pot fi izvorul unei dureri agonizante. In secalul '
al XIX-lea, descriind suferinta agonia indurate de Ivan TIici" Un
judecator provincial instarit, Lev Tolstoi scria:
Medict:il spunea cisuferinte}e lui fizice erau complite, era adevarat;
darmai cumplite dedt suerlntele fizice'erau cele spirituale, iist:a era
chinul celmai mare", . '
Se intorsese pe spate incepuse analizeze int:reaga viapi dintr-o
perspectivij complet diferita... se vedea pe sine, vedea tot ce triise el
vedea limpede clitoate acestea nu erau C'UIIl at fi trebuit, eli totu1 era 0
, . nlintiunaiinensa,. ingrozitoare, acoperea viata, moartea. Revelap.a
Ii spoIi Ii inzeci suferintele fizice.
1
.
Aceasta durere medicii nuputeau sa 0 vindece. Adevarata vin
este atat mea cat spirituala,; poate fi data doar de .
Hristos, Cel ce.este nDoctorul sufletelor al trupurilor".
, Aceasta slujire tamaduitoare a lui Hristos este ,una dintre inda
toririle fundamentale ale Bisericii,-;care este prezenta lui Hristos in
aceasta lume holnava dedzuta; 1'J'01 suntem Prezex:tta lui Hristos
inlume noi, Ca Bisericl, sunteminsarcinap sa, aducem tamaduire
, celor din preajina noastra, La Judecam, vom fi intre
hap dad IIi-am hrarut pe cei saraci" i-am primit pe cei i-am'
imbracat pe cei goi,.. i-am pe bolnavi. .. /f (Mt; 25, 31"4
6
).
1Lev TOLSTOI, lui I'DQJI Ilici, trad. rom. 1. Schidu.'Edit. Hu.m.8.ruw, 'Btl;.
2.010, pp. 10']-109. .

."
Tai1i4 Sfo'!f:!dui Maslu
Viata noastra bisericeasca CQntemporana are, iI\:aceasta privinta,
multe'lipsuri Pupne suntparohille incurajeaza membrii sa se
impliceinaceasta slujire, care,. de obicei" esiE!Uitata sau pur simplu
Iasata doar in seama preotului. Pu-pne sunt comunitatiIe care folosesc
deplin corespunzitor Taina vindecarn.. Ungerea bolnavilor, Sfntul
MasIu, Nu punemla dispozipeaceasti TitinArod macarmembrilor .
parohillor noastre, sau membrilor fa.miliilor noastre, care sunt mult
prea frecverit lasap. sa sufere sa moara singuri, in spitale sau in
aziluri pentru.aceasta vom Ii la raspundere. '.
In acest vo.1um yom aborda slujirea tamiduitoare a Bisericii, ,
. cum. este exprimatil de Scriptura Tradipe. Ne vom concentra
asupra Tainei Sfanfului Mashi - Taina ungerii. bolnaw.0r ':"", avand
.' nadejdea, ca aceasta poate, mca 0 data, reasuma rolul
esenpa1in viata bisericeasca."Cu aceasta speranti, este anexat textul
randuielii acestei slujbe ilnpreuna cu 0 versiune prescurtata/ mm
adecvatain anumite circumstante, ' '
Vmdecarea mult prea importanta pentru a fi I.asata numai
pe seama profesiilor medicale.
PAUL MEYENDORFP
Seniinarul Teologic Ortodax "Sfontul Vladimir"
La Praznicul Pogoraru Sfantului Duh, 2.0C?8
" .
04/27/2012 Page 184 of 216
.23
p-"
.J
: \.,
.22
,.
0
Iisus cetifile fi satele, invafindin sinagogi1e lor, pro
pcivaduind Evanghelia tmpirlipei fi v.indecind toati boala fi toati ne
putintamPOPOl (Mt. 9, 35).
. .
0
Iisus 11vinded pe cei ce se apropie dE;! El nu aIe irisufla
:titirare sau frica,nici wear pentru a agage atenpaasupra Sa. Ii po
leprosulul sanu-i spuni preotuluicum s-a curapfl. Atunci
0
clnd multimile l1llnbulzesc, cetind mai multe minuni, El trece de
cealalti.pcUte ainirii Gcilileei
2
tand11 vindeci pe paralitic Ja scilcla
toarea Vitezda, mulpmileBe adUIii, Eliar- seindepi:rteaz5.
3
Ci
-:... .'
llsus este.descoperlreaprezentei ..
. llnParatiei Sale. . .' . . . :.
- Lucrareatamaduitoare a lui Iisus 1rehuie vazuta in con.textul
'liitregii:Sa1e slujiri. Chiar iIi Noul Testament, doua elemente
c
0
intotdeatina legate de viridecarea bolilor - c:redinta camta- . .
Sfanta Evanghe1ie prezinta credinta fie ca .precedand! i.e ca ur-.
mandu-i vindecam. .
0
iati,o femeie cu scurgere de singe de doisprezece an.L aplopiindu-se
de EI pe 1a spate, sMa atins de poala hainei Lui cad zicea in gandul ei:
. (<I:'Jumai sa rna ating de haina Lui rna voi face sanatoasa; iarIisus,
intorcindu-Se fi vizind-o, i-a m: credinta ta te-a
mantuit (Mt. 9, .20-22). . .
n In EvangheJiL credmta nu este intaJniti doar la israeliti, ci 1a .
U
. neamuri,. dupa Cum vedem in cazul su.ui roman care L-a rugat
. pe. Iisus sa.-i vindece slugabolnava. fnainte de a-i lmplinicererea,
Usus raspunde: "La nimeru, in Israel, n-am gasit atata credinta,".
Fiullui Dumnezeu a venit sa mantuiasci. intreaga omenire.
n
o
uneori credinta vine dupa vindecaIe, cum vedem in cazu1 or- .
bului din nastere5. . .'
Strwleg1ta de puterea vindeciirii este puterea de a ierta paca
L.J
tele. Iisus mai intii iartapacatele slabanogului abia apoi nvindeci
6
, .
ceea ce na.:;>te revolta in sam..il carturarllor fariseilor. filnd
in legea iudaica,. ca numai Dumnezeu poate ierta
0 .
O
. J . 1 . . . .. .
Mt. $, 4; a se vedea Mt. 9, 30. .
2Mt8,18,
3 In. 5, 13.
0 40 Mt. 8, 5-13; Le. 7, 1-10; In. ., Jf.6-53; a . .se Vedea pasajul despre emeia dfu
FeniciaSiriei 7, 24-)0); sau pericopa emeii hananeence (Mt.. Lf.. 2.1-29).
51n. '9, i:41-"'.. . ,,' ..,.' .... ;'. , ..
Ii Mt. g; 2.'-8; Me. 2,1-'12; Le. 5,i7-26....,..,,4...;..
Taina Sftintului Maslu
pacatele; ceea ceii face sa semti'ebeeum poafe"fi omul risus' atat de
mandru incat- asume diviria?In pericopa
vedem ca precede bolli. Putem observa
ca slq.jirea vindecitoare a lui Iisus are in vedere persoana deplina,
intreaga. AJ.am ca boala fiziea nu este altceva decat un simptom.
.at bolli care invadeaza intreaga lume, boaIa care are originea in
paeat nu paatu! individual al persoanei bolnave).
In acest C8.Z, Iisus indepirteaza mai intai Slll'S8, bolii, doar apoi .
simptomele.. _ . .
Vom vedeaindata Ci.aceasti legaturi
are ecouri chiarm centrul slujirii tamiduitoare aBisericii. Vmdeea
, rea t:rupeasca nu eSte un soop in sine, ci vizuta
in contextu1 slujirii luiIisus, al dre:iscop esteimpacarealumii tu .
Dumnezeu. El Vine sainaugureze Imparapa,' care se va pHni doar
atund cand Se va intoarce intru s}ava 1a a doua venire. To-peei pe
care Iisus i':"a vindecat sau i-a inviat, la un moment dat iarasi s-au
imbolnavit .lii au murit.Prin urntare, vindedrile erau doar '0 pre..;
gustare a celor ce aveau sa vinii. . .
In con,textullor imediat, vindecarue de Iisusadesea
aveau ca scop reintegrareapersoanei bolnave in comunirtatea de
credinta,. :Acest apt este evident indeosebi :in chiar cazul primei
vindedi:ri de Iisus: curap.rea leprosuluF. Dupi ce se
vindecli, lisusll invata, spunindu-i: .,
Vezi,l'liminuisanU'spuinimic, d mergi de te arat1 preotului adu, pert
tru <:'1l.r5.tirea ta, ce1e ce a rfulduit Moise, spre marturie lor (Me. 1, 44). .
. AstfeL curapt fund, omul este acum capabil sa-l?i reia.IQcul in
sin.c!.goga sauinTemplu, de unde fuseseexclus din cauza.Qolli sale.
aceasti vindecaJ'ey DOl1Ulul restaureazii relapaadecvati:
dintre Dumnezeu relape pe care pacatul,boala moar
tea au mutilat-o.
nuarfi potrivit sa vedem aceste vindecari ea pe sim
ple irtstrumente didactice. top evanghe1ii folosesc rela"tarile
minunilor pentru a arata cine este Iisus-Fiullui Dumnezeu, Mesia
eel Fagaduit Care peste toata zidirea -, vindecarue il
arata pe Usus ca fiind, in timp; iubitor plin decompasiune.
Lacrimeazii la mormantul prletenului Sau Lazar. Vmdecasambiita,
. aratand ca .Il1ila este mutt" mai importailti decat respectarea
1 Me. 1, Mt. 8, 2-4: Le. 5, :ci-1.6.
04/27/2012 Page 185 of 216
\ i,
:....; .'.
. '
26
o
una suntem: Eu mtru ei 'U mt:nJ. Mine, ca ei sa fie mtru
unime, sa bpnea di 'IU -m .tr:imis ci i,..ai iubit pe ei.
precum M-ai iubit pe Mine (In. 17, 21-2.,3).
. .
Iisus Hristos cere aid tamaduirealntregii lumi, a intregii
. umanitap. a intregn creapi. aceasta se mtampla atunci cand ajun
gem sa-L pe Hristos, cand devenim una en El intreo
lalti.Tot ce face Biserica, intreaga sa viati sacramentala
toate invatAturile sale tintesc spre refacerea re1atiei. adecvate dintre
r[
Dumnezeu creatie, relape care a ost compti

tra. Acesta este sensu1 real al vindedrii implicaperso8na
intreaga, trup, suflet dub. lar. spapul acestei slujiri vindecatOaIe ' .
. .: este 13iserica prin sale, indeosebi prin Tainele de'inip-ere: .
Botezul, Mirungerea Euharistia. . ,. .
r'
Botezul: Taini avindecirii
.Prin Botez, cei yeniti 1a parasesc vechea viata, de-a'
lungul ch'eia au fost sub osanda pacatului a morpi, intraintr-o
noua viata, unde moartea au fost biruite. aceastarucaien
nuestemai bine exprimata decat inEpistola catre Romani a Sfantului
. Apostol Pavel: . .
Oare nu flip ci top cap m Hristos Iisus ne-am iritru moartea Lui
o
n ne-ambotezat? Deci ne-am mgropat cu El, mmoarte, prin bote%, pentru
ca, precum Hristos a inviat dinmorp, prin slaw Tatalui, saumbIam
. noi intru lnnoirea viepiicici daci am ost altoip pe El prinasemanarea
morpi Lui, atunci vomfi phta. ai invierii Lui. Cunosc8nd aCEiasta, cit
omul nostru eel vechi a fost rastignit impreuna cu EI,. casa se nimiceasci .
trupw pacatu1ui, pentru a nu mai fi robi ai pacatu1ui caci eel .
murit a ost c::urapt: de pikat. Jar daci am murit impreuna cu Hristos,
credent ci yom viefui impreuna cu El, cii Hristos, mviat din
morp. nu mai moare Moartea nu mai are stip3:n:ire asupra Lui.. caci ce a
murit amurit pacatului 0 data. peiltru totdeauna, iar ce traieste
n
lui Dmnnezeu . .Alia socotip":va ci suntep dar V:u
tj.
. pentru Dumnezeu, in Hristos Iisus, Domnul nostru (Rom. 6,3-
11
).20
Prm Botez inumintr-o noua relape cu Dunu:i.ezeu, cu Hristos;
n
unde pacatul, boala m,l mai sHipanesc. Devenim. fii ai
u
.lui Dumnezeu" ai Imparapei, midulare aletrupului lui
"Biserica. noua este Trici boala,i1ici ..
!II Aceasti pericopa este cint! 1a slujba
A1il$lit . . 27
. .
nu 0 potstrica: Estep noua forma de Capul
nostru nu mai estellvechiul Adam''-, care a adus in lume paeatul,
boala . moartea, .q este Hristos, "noul Adam", Ce1 ce Ita strieat en .
moartea pe moarte" ne-a daruit nou! viata
. Prin urmare, Boteztd este taina vindedrii prin exce1enti, Q vinde
care ce arein vedereintreaga persoani, trup, dub. Aceasta
dimens.iUne este limpede exprimatain mgaciunea centraIa a randuie
Iii botezului" in cadnil sfintiriiapeloI, la invocarea Sfantului Duh:
. . I.
Tu insup dar, Iubitorule de oameni cO pogori
yea SfintuluilluDub ei:harul izbavirii,
bineeuvantarea Iordanului Fli-o pe ea wor de nestricaciune, dar de
. sfintenie, dez1egare ae plcate, vindecare de boli... . .....,
arata apa aceasta,. apa de izbavh-e, api de sfmpi-e, .
curlipre trupului sufletului, dez1egare legaturilor, ierta:re pacatelor,
luminare sufletului, baie de a doua lnnoire duhului, bar. de
lnfiere, imbradminte de nestricaciune, izvor de viata.. .
Prin urmare, Botezulne introduce intr-o noua viata,mcomuniune
cu Dumnezeu unii cu alpi. Pacatele noastre sunt iertate; suntem
pascupdinnou ca mAdulareale Bisericii, care este trupullui.Hristos.
Inaceasti noui via\. moarleanumai au asupmnoamaace
ptitere, cad au fost biruite. moartea continuasaexiste,
dar nu mai marcheaza existentei noastre.l ci 0 trecere spre
mutareinImparape. cum Hristos amurit
a inviat, tot noi vom muri yominvia. In Hristos, inrangerea'
no'!.stra eea mai de pe llI'Il1i este preschlmbata in biru.iJ:ltA!
Intregul proces baptismal este earaderizeit priit acest demers
tamaduitor. Incepe cu catehumenatul, care, odinioara, se intindea
pemai muJ.ti ani Exorcismele, cindva rostite zilnic saptamanal,
vreme de mai mulp ani, dar astazi citite doar lnainte de bmez, cu
prind numeroase menponari. ale vindecaru - fiu doarspirituale, ci
fizice. Rugaciunea de binecuvantare a untdelemnului eatehume
nilor, folosit la ungerea dinaintea Botezului, este 0 veche rugaciune
. de tamaduire cere ,,1:rm:oirea sufletului a trupului". Rugaciunea
cititi imediat inaintea Mirungerii cuprinde 0 cerere de eliberare din
lucrarile diavolului, care includ, cu siguranta, boala !li moartea. Pe
ricopa Apostolului" (Rom. 6,3""11), sublinia.za biruinta asupm moqii,
Jucrafa prinbotez.'Astfel, se piezinti vindecarea intr-o perspectiva
. complet dierita, noua chiaro .
04/27/2012 Page 186 of 216
lr
30.
fi
"
l.J
r
Chiar inainte de dintre noi se roaga, zicind:
"Nu spre judecata, nid spreosanda sa-mi fiernie Sfin
telor Tale Tairie, Doamne, ci spre taniid1!irea suHetului a tmp:u
\.....< lui". In cadrul rugadunii care ectenia de muItumire dupa
din cadrul Uturghiei Sfantului ne rugim:
rl
MultiJmim 'fie, Doamne ,Dumnezeul pentru
sfirtte1e, dnstitele, cerele Tale Taine, pe care ni le-ai
poua spre facere de bine sBnpre tamaduire a ..a
trupurllor noastre.:ZS '. .' .
:
L Prinurmare, inEUharistie intalnim prelungireaslujiiii tamadu- """'.'
itoarea lui Hristos. Atunci cind in fiecare duminid ne adunam in .
Hrlstos este prere,nt in mijlocul nostru. Este prezent
n
,in piinea vinuI care devin Trupul Sangele Sau.' Esteprezent in
cuvantul Sau, citre este' citi,t proclamat Este Erezent innoL pen
tru ca noL Biserica, suntem trupuI lui Hristos. In acestfel suntem
top hramfi, resbmrap tamaduip; ne adev.arata noastra
r
r'
"
identitate de purtiitori a chipuIui lui Dumnezeu, in
comuniune cuZiditorul nostru; esteafirmata cetatenia noastra in
hnparapa lui Dumnezeu. Acesta eSte - cum vizut - adeva
sens al vindec8rii
Vuta in Hristos
r
BotezuI Euharistia au, cu siguranta, un rol privilegiat in viata
Biserldi. Lot Ii seadauga 0 bogaij traditie Iiturgica care cuprinde tai
ne alte randuieIi, cw:n sunt casatoria, hirotonia nume-,
roasele binecuvantirL precum rugaciunile laudelor cicluIui zilnic,
saptamanaI sau anual. Aceasta mai}mhogapta
prin prac;:tica rugadunii personale, a posticii. a prin
c
. nenumArate exemple de sfintenie, pastrate panainveacul nostru,
de nenumaratele'lucran de toate tipurile, incluzand adesea
vindecan pe care medicina moderna nu Ie poate expIica. A ,
. Orice sacramentala face referire.la vindecare.
cununieL spre exemplu, unirea pamanteaSca, celebrata randuiala
logodnei,. este transformata prin mcununare iritr-o Taina a Imparatiei
n
atita Vleme cat ambii
.:s uttirghia. Sfantului Vasile ce1Mare, pam in secolulal X-lea. era Uturghia
obitnuiti dumini,caIa; astizi se ce1ebreaza mai aleS in PostulMare. " .
r:
ii> LnurgJrio, Edit. mMBOR,. 1995, p. 238.
L
".
Taina Sj6.ni:uI'll!i Mtlslu. : 31
paiteneri raman unip unul altUl m Dumnezeu, nid
macarboalasau.moattea nti potsfadmalegatura pe care Dumnezeu
a aldtuit-o. In taina hirotoniei, episcopul pune m8inile pe capul
candidatului: se magi.: . '. '
Duinnezeiescul Har,.Cel ce totdeauno..pe celeneputincioase'levindecii . pe
cele culipsi lennpline:;ref prohi:riseftepepreacucemiroUpodiacon (N)
in diaronlsau cliaron (N) inpreot, sau preot(N) In arbiereu]; sane rugam,
dar, pentru dansw ca sa v'ini peste e1 Harul intru tot Dt.1h.2:I
Taina are ca principal scop vindecarea de im
pacarea cu13iserlca in comuniune. Este continuatoarea
puterii tamaduitoare a 0 in viata plina de har run
"".Me am cazut ca urmareaplcatelornoastre. Urmatoareamgaciune;
rosnta de preot deasupra capului penii:entului la randuielii,
rezuma foarte c:Iar acest fapt:
Doamne, Dumnezeule, Cel ce mantu1rea robilor Tii, Milos
tive, fndurate inde1ung-Rabdator, Cel ce pentrurautitile
noastre nu moartea pacatosului, ci sa seintoardi safie viUi
btsu-p, . acum,. Te asupra robului Tau (N).-i da lui chip
de pocamfi, iertarea pacate10r dezlegare, iertandu-i lui
cea de vole . rea fira de voie. Impadi-l :-l pe d3nsul au sfanta
Ta Bisericl intru Jisus Hristos, Domnul cu Care impreuna Ti se
rovine stipSnire . mare cuviint;l in veri. Amin.2&
Rugaciunile de binecuvantare a diferitelor obiecte cuprind, de
obicei, referiri la viQ.decare. Un exemplu tipic este partea:firuila a'
rugadunii de binecuvantare a arto5ului, prune pascala, 0 rugaciune
rostita la Iiturghiei .
pe noi, care am adus [aceasta pame] 0 sarutfun dintr-insa yom
fi-ne a Ii binecuvantarii Tale celei !ji alunga de la
not. -cu p11terea 'fa, toata boala neputinfa, la toti sanatate. d
Tu izvorul binecQ.vintirii Datatorul Tie, Parintelui
Ce1ui mli de inceput,. s.lava iniltam-hnpreuna . Unuia-Nascut Fiului .
Tau . Bunului . de viatli Tau Dub, acum
pururea . in vecii vecuor. An)in.29 .
Cic1uI laudelor zilnice este, de aSemenea, mcarcat de'numeroase
referiri la boala tnlpeasca suHeteasca, din care ceremsa furl izba
71 Aihieraticon, Edit iBMBOR, pp. 74-'79 97; .
21 Ad:-:.ptat dupi Molitftlnit:, Edit. mMBOR. 1998, p: 60.
2!1 Slu.iba In11ieri:i, Edit. p. 60.
04/27/2012 Page 187 of 216
1J
D
34 PAUL MBYmmOR.Pl'
tul Apostol Pavel Fe tesaloniCeni32; Apostol lacov ii spune
Blsericii: "Mult poaterugaounea a dreptuluHn
C
Suntem sa fim staruitori, sa nuIncet:8m niciodata sane
0
. rugam unii pentru al1ii. Asemenea iemeii hananeence! InVatbt sa
cerem, nu dinmindrie, ci din I'a fel cit aceasta fen:teie,
mgaciunilenoastrepentrutamaduire primescadeseaTaspunS, cl:rlar
dad nuIn momentul sau In modul tn care ne . .
, Pe,scurf; fiecare aspect al vietti Bisericii al vietti membrilor sm. .
implica unelement tamiduitor. VmtaJiturgid, inTaine, in
I . 0
dclurile zllnic, saptamanal demgiciune, darfi
individuale ale fieciru.i CIef1:i1Ysunt parp m.tegrante ale misiunif
tamaduitoarea 'Bisericii sub datorita
r
- ca vindecarea se tn chiar centrul misiuniiBisericii .
d
de a vesti Evanghelia. lar tairi.a paradigmandi a vindechii este Bo
tezuL in care r8nile omenirii se vindeca. sunt chematisa
r;'
, continue aceasta slujire, botezand toate ;neamurile astfeL fai::and
! .> aceasta vindecare disponibila tuturor. .
r,
L
..)
[.
.1
[j
",'';' .
'--1
, -: "
1J
S,17.
':,.
331JU:.. 5, 16.
n
.'
I
M Mt. 15,22-28.
J
r
CAPITOLUL2
Un scurt istoric al
RIlnduie1ii SfantulUi Mos1u.
" '.'t
Este vreunul dintrevoi in suferinti? Sa se roage. Este cineva cu iinima
. buni? sa cinte psalmi. Estecineva bolnav intre yoi? sa theme preopi
Bisericii sa se roagepentru ungandu-l en untdelemn, in
Domnului mgikiunea va mfultui pe eel boInav Domnul
nva tidieR, de ,va fi f.kut pacate se vor ierta lui. Marturisiti-vl deci
unul altuia pacatele va rugati unul pentru altul, ca sa va vindecap
(lac. 5, '13':'16). -
Biserica primm
' . postolii tririri\,i de Iisus i-au tamlduit pe cei bolnavi, .
. aeeasta slujire a fost continuata inBiserica primara, dupa
. cum fragmentul dinEpistolasobornicetisciia Sfiin
tului Apostol Iacov, care deschide acest capitol. Afja cum Bisericas-a
ingrijit devaduve deorfani afacut colecte pentni saracL. tot
a slujit \,i membrilor 8m. bolnavi. !n vreme ce misiunea primara a
Bisericii s-a concentrat intotdeauna asupra rlspandiriiEvangheliei
lui Hristos, \,iIngrijirea aproapelui au fost dintotdeauna
esen1iale ale acestei misiuni. Totu, pe Ianga pasajulbiblic
meri1ionat in capitoluI precedent, avem pu-p.ne informapi asupra
modului in, care aceasta slujire era IndeplinitainBiserica prilnara.
Trebuie sa nemultumimcumen1ionlrile ocazionale cu cele cateva
tex!e liturgice pastrate. '- . - . . . ' '. .
; In lumea "eche, inainte de apari1ia spitaleloT ;;i a tehno16gillOI:
sofiStica'te ale medicinei modeme, ungereacu untdelemn prac- .
A
35
04/27/2012 Page 188 of 216
Lr"
o
..:
38 PAUL ;M:moo>ORPF
, .
, Unui.a-Nisrut' al Iisus Hristos, pmCare. Tiese cuvine slava
Sfint.in top. vecii Amin.' , , ,
"0
'a trei.a rugaciune nu este dear mult i:nai amp1a.. ci pare sa
clarlfice scopul randuielii:
RUgiclune pentmuntde1emnul bohiavilor '
n
AU pentm piine ,i pentm api.
\.
J'e ch.emlm pe Tine, Cel ee ai mati puterea , stipinirea,
tuturor oameni1or, Tatil Domnului fi Mintuitoruluinostru JisusHr.istri$,
o
,i ne mglm d trimip. din cenmpesteacest tmtdelemn 0 puteretiml
duitpare, ca ,sa pentm cei ee se tmg san gusta din aceste fapturiale
Tale dephtarea a,toatabOala neputinta, S,p!E! antidot al oncilui ,
C'
demon, spre izgonirea ondrui dub necurat, spre alungareaoncirei '
c'
fierbinjeli tremur a oncirei neputinte, spre har bun ,i iertarea
plicatelor, spre leac al viepi mantuirii,. spre sanatatea mtregirea
sufletului, trupului duhului, spre inzdrivenire Sa se
teami, Stlipine, orlee lucrare satanica, orlee demon, orlee sfat al celui
potrivnic, orlee lovitura, orlee bid, onee durere( orlee chin, nIilucire,
clIitinare sau umbra rea de Nume1e Tau sBnt pe care I-am chernat acum,
), de Numele Unuia-Niscut, sA se depirteze de laeele dinauntrul ,i
din afara robilor Tlii ca d sIaveasca Numele lui Iisus Hristos,
L
r
Care s-a nlstignit pentru noi . a mviat, !ft a luat asupta Lui holle .
neputinte1e noastre va veni sa judece viii mortiL capm El 11 se
cuvine slava ,i puterea in Duhul Sfint in top. vecii vecilor. Amin.B
L
, ,
Pe langa aceste trei izvoare altele cateva asemenea lor, avem
foarte pupne informatii asupra modului in care randuiala era'savar- "
r,
, Se ungeau oare singuri? Sau era ungerea
'L,
de caire preop? Era oare untdelemnul intotdeauna binecuvantat,
de c:a,i,:re, cine?,Esteclar faptul caexistau IIlai mt:iJ!e randuieli, ceea
r:
, ceconcorda ell cele ce var:letate a practicilor
t J timpurii Dar, cand analizam marturiile, orieat ar fie ele de
. diferite, ies la iveala cateva tendinte. ' , '
c
In primul rand, la cain traditii1e pagane iudaice, ungerea
aiba inceputurile ca ungere aeasa.
o
Aceasta, binemteles, nu anuleaza posibilitatea adunarii preotilor la
casa celuibolnav, cUm vedemin EpistolaSiantului Iacov. Insa nu
exista nicio marturie a unei slUJbe formale de ungere a bolnavulut
.t. ..
0:
SElW'loN, EpisCQp de Thmuis in Egiptul de' Jos, Evhologhionullui'SeropWn,
Ruga."hUl""l (Canonul Ortodoriei., p. 873). ' ,
Ibid., Rugaciunea 33 (Ca:nmtul Ortodo:xin, p. 866).
'"'"'1
, ' . Taina Sf!ntului MiIslit . 39,
,in tiJrip ce e:xisti mirturii c:onsiderabUe din perioada preniceeana..a
Bisericii,care dezvolt3rea clar5: a Unor shucturi periffii BOtez
pEuharistice. Ceea.ce vedempe alocuristint doarru;giciuni pentru
binecuvantareauntdelemnlllui folosil la ungerea bolnavilor; ceva
intalniminizvoare de tipul celor ramase de la Ipolit al Romeisau de
]a Serapion deTIunuis.Mal probabil, untdelerrmul binecuvantat era
1uat in IIduIapiorul cu fo1osit atunci
cind era necesar. Untdelemnul binecuvantat putea sa fie consumat
sau folositpentruungere,.asemeni uittdelemnului obDptuit.Legitura
stransa cu Biserlca cQIlStamrugiciuneadebinecuvantaretost:ita de
, , caire' episcop sau de ci'!'re preot. AceaSti practica domesfica a fost
" menpnuta urmifuare, cand aapirut 0 randuiala
formaJA de aStizi, ctedincio$ii din .
ortodoxe tradiponale pistreaza uleiulsfinpt primit din cande1ele
care ard inainteamormintelor sfinpIor,sau eel izvorat din koane
facatoare de minllIli;. nfolosesc ca remediu p.m.tru tratarea boIilor
sau "
In timp, incepand cu secolul,al IV-lea, mtalnitn 0 emfaza
aparte asupra rolului clerului, episcopilor preotilor. Spre exem
plu, Sffintul Atanasiese plangea ca, din pricina persecu-p.ei arlene,
ramaneau neboteza-p. necerceta-p..
Chiar mai mult, sunt mulp. care, bolnavi fifu.d, nu sunt eercetap, 0 ,rea
intfunplare pe care n-ar trebui sA 0 indureira de 1acrimi,. 0 nenorocire
pe care 0 privesc ca mai greadecat boala insa. cadin vreme'
ee slujitom Biserlcii sunt aStlprlp., poporul, care nu a primit necinstea
ereticilor alieni, alege sa zaca bolnav mal degraba dedi.t sa lase vre,o
mana arianIi sa seatinga de
Sfantul loanGuri inpreajma anUIui 361 d.Hr., m.,tratatul
sau Despre'preope, inJegatura cu ungerea bolnavilor, subliniaza: ,
Dumnezeu a cIat preotilor 0 putere mai mare decat plirintiJ.oi
nu numaicindne pedepsesc, ci ciind ne fac bine. Deosebirea
,inti'e unii !ft al oeste tot amt de mare pe cat de mare este deosebirea
intre viata de arum fi viaja viitoare. Parinpi ne nasc pentru viata
de acum;preotii, pentm viaja viitoarei unii nu nepot apara nid de
moartea aceasta tmpeasca !ft nici nu pot indeplirta bollie ee vin peste
noi; ceilalp., de JIUilte on, au mantuit chiar suflete pe cale de
, a ,pieri, pentru ca Ie-au lieut unora mai iar'pe altele
, chiar de.1!l inceput nu Ie-au IaSat sa cadi in pacate, nu numai r:u aju
9 Sf. ATANASIE CI!L M..u:I!, Epistolll EncycJictl, s(PG 2.5, coL 2.34).
04/27/2012 Page 189 of 216
LX
.
4.2
P.UL M.iY.BN:ooJUlll '
on de. cate ori cineva,se ,sa fie;lmpirtlfit OJ TrupuI fi
S8np lui sa-fi ungi trupul pentru ca ceea ce s-ascris
r:
sa iiiarate ade'varat in 'ceea ... [un:n.eazii textul din IQ.COT1
n
L 5]. Luap. seama, prietenii mei, ca:ce1 care cand a fast bo1navS-a
intors sprf7! Biserica, meriti sa primeasca vindecarea trupeasca fi ierta
rea pacatelor.. De cesa mergi 1a descantatori, dlti vrem.e aceste daua
binecavantlri se gisesc in ' ,
Iar in cele mai texte bizantine, randuiala ungeriiera sa
var$ita in cadrul Liturghiei Euharistb:e; ungerea urmAnd jmediat '
dupa eel mai vechi textapusean al rfinduietii complete",
L
datind din secolul allX-lea, 11 prezinta pe eel
s,E!r uns ou untdeleririt
17
.',
.. ,

: J
"'''''''
AstfeL avem pupne marturii privind modul in care acea.sta
slujire era in Bisericaprimara, sunt, su.6.cien.te
pentru a arata ea ungerea . vindecarea erau, cu adevarat, parp. ale
acestei slujiri. Obiceiul ungerii cu untdele:m.I1" intilnit atat la pagani
cat .la iudet a fost preluat, fiindu-i adaugaterugaciuni pentru a-I
transforma intr-o practici autentic Maimult, in continuarea
EvangheIiei Epistolei Sfillrtului Iacov, vindecarea, atittrupeasca
sufleteasca, era strans legata de iertarea pacatelor. .
[
Tradifia bizantina
,j\
eel mai veChl manuscris liturgic bizantin care cuprinde rugaciuni
[. la ungerea bolnavilor este codicele Barberini 336, aflat astiizi inBihli
oteca VaticanuluL Acest manuscris este eel mai vechi evhologhion '
pastrat" de1a secolului al VDI-Iea,
[
nillor rugaciunile lituIgice rostite de preot
18
Manuscrisul contine
doar cind rugaciuni pentru aceastii IinduiaIa nu are nicio rul.>rici.
Piimele trei sunt rugaciuni pentru bolnav; ultimele dona suntpen:tru.
[
16CBsAlu:us DE A:Iu.Bs, Serm.o 13,3.
17 PL ,.a, 23'1-235.
lB Acest evhologhion,. insop.t de 0 traducereibiliana. a osl: publicat de: . J?A.1UDfl'l ,
E. 'V:m.mvsu,. 'Eucologio &ribmnigr. 336, eel a 2-a (= BELS 80), Roma,. 2000. Aa!St
..... 'manuscriseste.o mirturie esenp.ali pentrupracticile catedralei din Constantinopol. "
; 'J!r. SojiL Maslului.se
[
.. , puhlicat (greadl) 350-352 (trad.ttaliani). , '
. .
.. 43.
, Tairuz Sfontului
binecUvantarea untdelemnplui-Prima mgiiciuite;. 0 varianti a celei
folosite as1izi la ungere, spUlLe:
sfinte
j
Doctorul al ttUpUrllOl, eel cei ai trimis pe
Fiul Tau eel Unul-Nlscut, pe Domnul nostru Iisus Hrlstos, eel ce 'Yin
deca toam boala fi din,maatie, tamaduiee fi pe robul Tau
(N) din sJibidunea trupeasci care I-a cuprins, prin ham! Hristosului
it umple de viata dupab'llIlivrerea Ta, ca sa poatasa-l'i multu
measca indeplinind faptele cele bune. ca a: li:l:este puterea fi a Ta este
..
, Interesimt, dar rugadunea' nu face nido referire 1a ungere, iar in
manusCrls apare inaintea mgaciunilor de sfinpre. Variantele ulte
ri,dareremode}eazii teXt:u1 a:dauga_cereri adresateNascitoareide "
Dumnezeti sfintilor. ' '.
A patra rugaciune( 'Wjior modificatii, este folositii astiizi,lasfin1ire
a
untdelemnului:
, Doamne, eel ce cu mila (EAeEL) 'fi cu'indur8rile Tale tamaduie!jti zdro
birile 'sufletelor ale trupurilor noastrei 'tnsup.; Stapane, !ji
untdelemnul (lAatov) acesta, ca sa se arate celOl ce se VOl unge din el
spre t:arrui.duire, spre alungarea a toam patima, abolii apatlmii
camn fi a duhului fi a toatii rautatea, ca mtruaceasta sa fie slivit
inini,tot sfant .numele Tau. ca Tu eel ce
Dumnezeul nosttu, fii Tie slava...
Prin traducere se pierde jocul de cilvinte al OriginalulUi grecesc:
untdelemn (elaion) mila (eleos). Ce1elaltetrei rugaciuni din co<ncele
Barberini 336 nu mai sunt folosite astazi
19

Din perioada ni se pastreaza 0 scurtii descriere a ungerii,
ram.asa de la Theodulf, arbiepiscop de Orleans intre ann 79
8
-818:
inSemneazii b01navul cu untdelen:m. in chipul Crocii, de'trei on. '
tumand dintr-un vas de sticlii pe caPi perpmracammte pe
gul trup a1 celui bo1nav, 'incepand crucea de 1a cap mergantipana jos,
la picioare, apoi de la palma dreapti pW la de-a
pieptului. pam la palma stanga. iarlafiecare ungereinchipul crucii zic:
uns in numele Tatalui al Fiului al Sfantului Dub. jar Domnul
sa te ridice daca ai pacatele tale vor fi iertate".20
. De autorul mentioneaza faptul ca preop imgerile,
,nu ne spune nimic despr:e strilctura.liturgica a acestei randuieli.,
19 Ttaducerearomaneasci in Canonul pp. .
2OTHEOD'VLl', arhiepiscop de Orleans, Capitu1n:re (PL 105, :'u'l)
04/27/2012 Page 190 of 216
47
L
--
46
PAtn. MEYBNDORPF .
L
o raxtiuiali si.milara din m;muscrisuI eoislin 21.3, insi
mai complexa, poate fi intr-un din secolul al XU
lea, codiCe1e Sinai Gr. 9732'J. aid randuiala se intinde pe
r-
cere participarea a liapte fi
doar de trei sau doi preop., la nev()ie. A:e UIIIti.toarea structuta:'
C
. 1. Toii eel ,apte preoti impreuni:
.
PannycJ:tisuro, la care se cant! un canon special;
cu un canon :
[.
,'" 7""
2. Se h{fiecare zi, celebrata de'
. fiecarepreotmti-o alta biserica. ". .: . . :.
[
3. Bineco.vintarea peritni ungereabohlavilor: .
Dupa fiecare Liturghie, top. preofiiseaduna mtr-o singura
C
. biserici;
Untqe1ernnul este pregatit dupa 0 randuiala complexa; se ames
tedi ulei, vin apa sfinp.ta (de la Boboteaza); .
Ectenia Mare;
... .r'::. 11 cl-i D .. t "31
u evW. umnezeu mare mmuna ... ;
[
R
Ectenia intreita;
Rugaciunea: "Dumnezeule eel Mare Iii Preainalt ... "32
r
tnfieearezi alt preot .untdelernnul dupa urmatoarea
L
randuiala:
Preotul1.: '"
'Rugaciunile mcepatoare, Psalmul50,' antifon@ 1, tropare de
[.
umilint
a
; .
mes dans l'eg!ise latine du lIt au siecle, voL I allucrhii: Du illt siecle a14.rift:rrme
ClUolingiennf, :1942.
r
2!1 DMl'1'1UEVSKI, EuchologU1, pp. 101-109.
1
311 Pannyihisul era 0 sCl.ll'l:i priveghere catedrali, celebrata. de obicei. dupi Ve
d!!I:riie, in ajunul marilor praznice, mai ales in Marea Biseriea din Constantin6pol.
A se vedea M ARRANz, "Les priem. presbyterales de la 'Fannychis' de l'ancit;nBu.
C.
chologue byzantin des deunts", in Conflrences Saint-Serge: XXIIe S.ema1.1U!S d'Etudes
. Liturgiques 1974 ( .. Epheme:ritks Liturgialt., Subsidia 1), Roma, Edizione Jitmgiche,
1CJl5, pp. 31-82. [pentru Pannychis, in Jiteraturaromaneascij. a Be mea: MAuluos
SWONOPE'I1UTI1L, TriiJdul trad rom. .LI lea jr, Edit. Deisis, Sibiu, 2.000, pp.
2,0-2,,; J. MAnos, Utrenia 'IIizIDltinJi., trad rom. C. Login. Edit. auj-
200C), pp. 58-61 (n.tr.)]. . .'
. .31 J Gon, Ew::Jwlogion, ed. a 2-a. Venef!a. 1730 (retipirire: Graz, 1960), PP.337
338; este vorbade a a primei r'1gaciuni a lv,Iaslu. _.: . , ;.,
[
. J:l Ibid., p. 339; a doua rugiicitme din aduaIa.
Tai7fll Sfiintului Maslu' ,
Ectenia mare;
...Rugaciunea 1: "Doamne D1lIim.ezeul nostru, eel ce l?ezi pe-.....-..
. . -'
Primul preot aprinde candela.
, Preotul al2-lea: ,
Rugaciunile mcepatoare, Psalmul50, antifonul al2-1ea,. tmpare
de umili:n:tii; . '. .' . .
Ectenia mare;. .
Rugaciunea a 2-a: "Doainne, Cel ce cu mila Iii cu indurame
Tale ... "34;
PreOtul al doilea aprinde candela.
. .... PreotUl al.3-1ea: .
RugaciUnile incepatoare, Psalmul50, antifonul al3-1ea, tropare
de umilintii;
Ectenia mare;
. Rugaciunea a 3-a: ,;rrimite, Doamne, mulpmea m:ileiTale ... "35;
Preotul al treilea aprinde candela.
Preotul al4-lea:
Rugaciunile incepatoare, Psalmul50, antifonul al4-lea, tropare
de umilinta;.
Ectenia mare;
Rugaciunea a 4-a: ,,Rugamu-ne Tie, Doamne
. satrimp. mila Ta peste untdelemnul acesta..."36;
Preotul al patrulea aprinde candela..
,< Preotul al 5-1ea:, .
Rugiciunileincepatoare, Psalmul50, antifonul al5-1ea, tropare .
de umilinta;' .
"" Ectenia mare; ; .
Rugaciunea a 5-a: "Celbogat inmila inbuna!ate,
Doamne l?i Pannte almdurarilor..."37; .
al cincilea aprinde
. 3S DMn-:tu::BvsKI, EuchoI0gi4, p. 103- Nu Be pistreazi inranduiala actuali.
34 GoAR. Euchologion, p. 335; sfintirii rinduiala
aduali. . . 'T
. 35DMlTlUEVSKI,. Euchologitz, p. 104- Nuse pistreazi in rinduiala aCtuala.
" .siJ:nilara cu Rugiciuneazdin GoA.B. Eudwlogiim, p. 347.
'61 GoAR. Euchologion, p. fi79. Nu se mai pistreazi
04/27/2012 Page 191 of 216
51
tJ
. ,
50 PAUL M':BYB:NnOllPP
,.,
L
extinse ate' prezenta celpr unitafi scripturistice
-
Apostol, Evanghelie) care, inipal, citeau la Uturghii
[
Euharistice succesive .. ' ' ,
C
. Vechile manuscrise demoIlBtreaza 0 varietate uluitoare in celebra
rea acestei randuie]i singurele elemente coItstante filnd cele doua
, rugiciuni centrale: Rugaaunea de sfinfire Ii untdelemnului ("Doamne,
eel ce cu mila cu induririle Tale ... ") Rugikiunea de ungere a bol- ,
,nmn4ui (nParinte Sfinte, Doetorul sufletelor al trupurilor...").Dar
J?i aceste rugaciuni, care Be intilnesc.inddinsecolul al VllI-lea, Hi
codiceIe 336, nu.au llIl identic".

[
.',
, ,contemporatti'
C
. ' AStazi, Sfintului Maslu simpl! scurt:!
ddt rinduielile elaborate descrise mai sus. Jar in practid este cele
brata cu mult mai pufin preofi, fiind adesea prescurtata.
Stnlctura Shljbei, pe larg inAnexa'I, este urmatoarea:
1. :Piqi din Pamr.yckis ,i din Utrenie:
r - Binecuvantarea mica. monastica
L
- Psalmw142
- Aliluia troparele de umilinw.
L
r
-Psalmul50
-Canonul
49,M.A.tulAN2;, l1.cmoputteCKut Jl!.MetnlCU, pp. 106-110. Pentm 0 analiza deta1iati a
r
dezvoltiirii acestei randuieli,. a se vedea ibid., pp. M. A:a.HANGHBLSKI, 0
11I41lH C8. eMJl, St: Petersburg, 1895iA GOLtllquv, ,,06 cropoHe TaHHC
'L,
TBil MeoCB.ll1qemui", IIpu6tlS.M!J1.WI XwOllHU1O msopenull Ctwn:ba: omJ.j06, 42,1:888,
pp. 11)-130; A PETllOVSKI, i!.,K HcropMH nOCJle,b.OBaHKJI TaHHcrBa MeocBJlm;emU",
83,1903,PP' 44-59; "MeoCB.ll1qeHHe", PycaaiJl60lDCAD6CKJlJ/.
[ eltltu'/CAD1WJU4 4t coL 397-415; B. A.I.BNrov, Kucmopuu IIptl8OCNl81fOZo 60l0CAyxntWL
l1.ctnQpU1CO-AU1t1:YPlJl1I.eClCOt! U apxeo;;.olU"eCKDe UtX.MiJOB4Hue 0 "UH mtllUtctn8ll e.Al!DC
, BJWjtHWI,Serghiev Posad, 1917; J. DAlJVlI.LlER, "Extreme-ondion dans lesegIises
orientales", Didionnaire du droit CQJUJnique 5, Let<ruzey, Paris, 1953, coL R
[ MELIA. "The sacrament of the Anointing of the Sick: Its Historical Development
and CuIn!l;tt Practice", in Temple ofthe Holy Spirit: SicknessmufDeath ofthe Ch:ristitm
in the Liturgy, trad. eng. MJ. O'Connell, Pueblo, New,Yrok, :1983, pp. 12.7-160; in
volum,. aBe vedea articOlelelui: C. AKN1A.zEFF, P. KovALEVSn,
[-
. G. WAGNER. 0 bibliografie mai fODlP1eti Be poate gas inAM TRIACCA,. ..Per una.
0
. tassegna sul sacramentode1l'UnZionedegli infetmi", Ep1u:meritlesliturgiale 8g, 1rn5,
pp:3CJ7-4fg, mai ales . .p.C;-433 [infunba roman!, uIlUI dintIe cele mai recente.studii
pubHcate de.."';.'!e PltU'l'EANU,,;Slttjba SfBnb;lh'J.
actUalitate", in Altarul Reintregirii, 2., 2010, PP.ll3-2.tf2 (n.n.)].' "
;,
'I
Taina S.fli:r!tuLui , " .
- LUlIlinanda
- Laudele{psalmii :4.8, 149 150) -stihirile lor
-
-Troparul
IL Binecuvintareauntdelemnului
- 'Eetenia cucereri speciale
- Tuma:rea untdelemnului a vinuluiin candela ,
.- Rugaciunea de binecuvantare ("Doamne, eel cecu
cu indur8rile Tale ../
7
) .
'-,TIopare. Ww
. .
_' m. Ungerea bolnavului (repemti de p.pte ori intntregime)
- Prochimenul ' '
- Apostolul. '
- Aliluia cu stihuri
- Evanghelia '
- Eetenia intreita rugaciu.nea
- Rugaciunea ungerii ("Parmte. Sfinte, DoctorW sufletelor
al trupurilor...")
IV. lerfarea
- Sfanta Evanghelie este pusa pe capul celui bolnav
- Rugaciunea de iertare citita de preotul protos
V.Apolisul
- Eetenia final!
. - Troparele
-Otpustul
Prima parte, care cu a Utreniei este de
apt uri"PannychiSSO (jniveghere) presCurtata 1a care seadug!partea
:finala a Utreniei (LUIIl.in3nda si stihirile Laudelor): Canonul, men
tionat pentru prima data in Sinai 973
51
, a fost.. evident,
compus pentru a insofi 0 randuialadeungere este atnbuit lui
Arsenie, arhiepiscopul insulei Corfu in seoolul al IX-lea, lID b1U1
prieten al Patriarhului Fotie52. ,
.SO A Be vedeanota 30, mai'SIJ.!i. '. ",
51 Este probabil canon foloSit in Coislin :213 (sec. Xl}., .
'SlIu:NToVt K w:mopl!;u, p. :119. [Pentru lIDstudiu privindauton:iI .can9Jl....
a se vedea: J. MATBOS, "Ala recherche de Yau.teur du canon de
.;.....
22,.19.56, pp. ' "
04/27/2012 Page 192 of 216
55
lJ
I
-
!
54
" PAUL MEYENoo:i.FP'
u
Practica wigerii tubu"or cu"untdelemn apare la 0 data timpurle.
Deja in secolul al XI-leal emslin 2ZJ, care cuprinde '

prima descriere completi a acestei slujbe, se cere ca top credincio
. sa fie un in ziua a Sfantului Tiron (prima
samI1!bl din Postul Mare) sambatalui Lazar (mamtea Duminicii
!;
Floriilor)58. Un Tipicon din secolul al xtI..:lea, dat de impiratea5a
1
Irina la in,temeierea unei mani.stiri in mul 1118
1
indiCia slujba de
a maicilor tot in SimbAta lui I..azaIS. In secolul alXDI-lea, ,
Papa Inocent IV interzice.acea.sta practid printi:e glecii Cipm
[ . care tocmai se:mnasera Citre secobiLal XVll-lea,
'ungerea era de obicei, in Marea Joi Sauin Ma:
rea Sambata. Se pastreazi mirturii 6lreatesti, pe
r
[
'rioada, 0 practici similara. in Rusia
61
,_ In secolul al XX-lea, slujba
era celebrata cu 0 solemnitate aparte in Catedrala Adormirii Maicii
Domnului din Moscova in Lavra Sfintei Treimi-Sffintul Serghie,
cele douS. marl centre ale viepi liturgiee din Rusia, practica a
din lIZ in toate celelalte Destul de interesant, drple
de slujba modeme, TipiculQ. Triodul
63
, fie ele sau
nu piiStrea.za nido llI1l'IA a acestei practici. Taina Maslului a ramas
r. in afara ciclului de rugaciune, fiind atunci cand
. -
L
este necesara, sau atunci c8nd se Aceasta eSte regula pana
r
astazi. Printre ortodoqlii greci,familiile eer adesea ca aceasta slujba
sa fie savarta In casele lor, fie atunci c8nd cineva din familie este
r
t
I ..
..
paroh. Spre deosebire de Grecia,. inAmerica exista pu\ine manastiri,. cea ce adus
]a disparipa spovedaniei in comunitapIe
58 OMl'TRIEVSKI, EuchologUz, p. 1018.' . ..- . .
59 F. MxnoSlm L Mfiu.B:s. Acta et diplomDta mmioSteriU11I d Ecclesiarum Orie:n.tis,
:[
Viena,. 1888, V (1I), p. 379.
60 Papa INQCENT IV, Epist. 6, Ad Ottonem cardi'l'lllltmJ TILSCliUmum; 6martie 1254
MANSI x:xm. 58Q. ..
C
61 Cf. N. KRAsNOSELPV, ,,06rqee MaCllOCBJIIIJ;ews:e B 'Be.it.M:KKij. '1eTBeproK KJ1H B
BeiDntylo cy66my", l1pi11lOCNl8Htlu Co6eeefhiulC; 1887, 89f{. A se vedea Al.JnmJv,
K ucmapuu, p. 39: . .
. 62 Tipicu1 aratamodul corect de folosire al drj:ilor liturgice ortodoxe, Olprirtzand
rubricire1a.tiv preci,se pentru fiecare zi din an. [A se vedea:. Sf. SAVA CEL SFJNT!T, .
o
Tipicon, 1816 (retiparitea textul1ransliterat diortosit Suceaw. 200.2),
ceIea I'OItlineascaa.1ipicu1ui (n.tr.)]. . .,__ ." .. , . ..... .
lr3 Trioduleste cartealitUrgicaqn"e $ibelw
oada premetgatoare rostului Mare, din Postul Mare din saptamana Patimilor. .
Taina Sftlntubti Msslu . .
boinav, i.e' ca 0 slujba de binecuvantare, sau in legatu:ra
....
ell , . . .
Scopul celebririi ungeri de
pare sa steainlegarura cu pregatirea pentruprimireaimpam
. la acest praznic culminant al anuIui liturgic. Inca din secoluI al
ill-lea, Sfintele pa deveniseri momentul optim
Botezului, care se incheia ell neoi:!:ii care se pentru
prima data laLiturghia pascaIa [din Sambata Mare]. Din perioada
pociintei publice'5, din secolele al m-Iea sanal Joia
fost adeseao .zi in care peniten1il se imp8cau cu'Biserica re- .
primip la impartre. Este important de repnut faptul dpocamta
a fost adesea intcleasa ,i prlviti ca"al doilea boteZ',
unele marturii care arati d odinioara Marele Mir, traditional sfintit
de episcopi In Marea Joi
J
'era folositnu numai pentrU mirungerea
celor ce erau botezap, ci pentru penitenpi care erau reprimip in
, 'Biserldi. La aceasta dezvoltare ar putea contribui faptul caperi
copa evanghe1id dinJoia Maremenponeaza ,i lui Hristos
inainte de Cina cea de Taina de catre femeia pacitoasa.Jntr-adevir,
Postul Mare, are originea Inpregatirea catehutneni10rpentru
botez,la ulterior a devenit 0 perioada de pregatire pentru
a penitentilor, clriar a tuturor Aceasta pregatire
includea posl:irea,milostenia .. dinceincemai :frecvent, martur.isirea
Toate acestea, ara nicio indoiala, au avut un considerabil
impact asupra slujbei Sfantului Maslu, a ungerii bolnavilor; inca
..flln secolul al XII-lea, bolnavilor Ie era ceruta mi.rturlsirea pacate
lor inainte de a primi Taina Sfantului Maslu. Aceasta pare sii fie 0
" Penttu practica greceascli contemporana. a se vedea studiul: B. GROEN, "The
Anointing of the Sick in the Greek Orthodox Chuxch", Concilium 4, .199:1, pp. 50
59 .' .
6S.lnamteadezvoltiriipracticii actuale a spovedaniei private, pocainta tinea de
domeniul public;. durind mai multi ani. Dupa trecerea anilor de pocainra. limp
in'care persoaneIe care savirsera pa<;ate lriari (apostazie, criInii, adulter.) emu
. excluse de la participarea ]a Liturghie, paciitoi erau impacati public cu Biserica.
Pentru evolupa practicii spovedaniei in BisericaOrtodoxa. a se vedea ]. ERICKSON,
"Penitential Discipline in the Orthodox Canonical Tradition" I in The ChaI1e:nge of
Our Past, svs Press, CrestwO?CL NY, :1991, pp . .23-38.
/iii Pentru instituirea dezvoltarea Postului Mare, a se vedeamai ales: A 5cH
MDIANN, Grod Lent: Jou.rney to Pasha, $\'.5Press, Crestwood.. NY, 1969 [traducerea
romaneasca: Postul eel Miue, trad. A L Constan1:in. Edit. Doris, 1998.;
asevedea TriDdul expliaJ.t,trad. rom. LL lei jr, Edit.
Deisis, Sibiu. 2000 (air.)]: . '.
04/27/2012 Page 193 of 216
<1.t
..,
,.,.,. .... .....
0
[
r .'
[
" ,
c
[
L

,
r
\ .
I
I
r
......
L
[.......

l
CAPITOLUL3
Teologia Sfantului. Maslu
"entru, ,multi Slujlla Maslu nu
'. este deloc familiara., unii clintre ei chiar neavand experi
. "enta celebraru acestei randuieli in intregime nici wcar 0
singura data. In unele tradipi ortodoxe, SfantulMaslu este
P
o singura data. inan, mtr-o fol'lIlA foarte abreyiata, inSOOta $i Marea
Miercuri. in acele situapi rare, cand slujba se pentru
unbolnav, rinduiala este de obicei prescurtata, pupni
sunt prei:.enp.. Astfel, experienta bolli a fost aproape complet alun
gata de la locuI sauadecvat din viata Bisericii. Boala
sunt vazute, inmare parte, ca fiind
lor din domeniul medical, a doctorilor, a spitalelor, a nindustriei"
ingrijirilor medicale. Sfantul Masiu inca ne poate spune
multe despre bolii; spre aceasta ne
vom orienta atentia acum. ".
Datorita lungimii, datorita intri<;a.rii atator teme elemente
datorita raritiipi celebraru complete, randuiala ungerii bolnavilor
ar putea fi lainceput destul de neclara. Slujba se refera continuu nu
. doar la boliletrupe!jlti sau ci lapacat. atunci, ne .
intrebam care este legatura dintre bom pacat? vindecarea
trupeasm este, cu siguranti, un element important al acestei Taine,
nueste singurul siusoop. Dam at fi yorba driar de vindecare
fizica., atunci singura modalitate de "veriicare a eicientei" Tainei ar
fi prin prisma redobandirii sanatipi '$i tohl$i, vindecarea
este mult mai mult de cat simpla redobandire a sanatatii 0ci
dam vindecarea trupeasdtar fi scopul unic sau primar al Maslului,
Biserica ar avea oa:rte putinde adiiugat Ja. minunile medicinei .
careeste legatura dintie Slujba Sfintului Maslu,
-dID+re 1a Biseric;:a? Se poate ra,!)Ptmcle la aces1:e in
. . --
59
04/27/2012 Page 194 of 216
63
u

PAUL MEY.ioo>ORFP
o
62

mult a de 'ca sa sliveasci puterea
Ta eea dumnezeiasca
1
Milosirde Stipane, cauti din iriilpmea 1a cea sfaIl.tJ,. umbrindu-ne pe
noi nevred:n:icii robii Tii cu barul stantul Dubin ceasul
aresta trimite-l peste rohul Tauaeesta (lj), care p-a cunoscut pacatele
, sale a venit la Tine 'cu c:edinti- Primindu-l cu iubirea Ta de oameni
n
[:
p iertandu-i orlee cu cuvantul, cu lucruL sau cil gandul, spali-l
p-l pe el de tot pacatul. petrednd pururea impreuna'cu
ceilaltiani ai viepi lui, ca, umbIand irttru poruncile
Talei sanumaineel ca fi intr-msulsisesliveasei '
preasf8nt numele Tiu.
1
Pre,abunule impi!'ate, asq.tlti rugacruneimea in eeasul aeesta .
'r"
aceasti stanta in toati vremea p locul, ia aminte la glasul mga
1 : .
dunii mele tinUiduire rohului Tau (N), care este in nepu
tinta sufletului a trupului, dandu-i lui slobozire de iertare
relor de voie . celor wa de voie, tinUiduindu-i lui riinile cele
r'
netinlAduite toaaboala fi toati neputinta lui tamaduire
L
r
sufleteasca, Cel ee Te-ai atins de soacra lui Petru . au Iasat-o pe dwa
frigurile fli s-a scu1at a slujit Tie. tnsuti, Stipane, robului Tau acesta
(N), da-i tinUiduire izba\1ire de toatiboala cea vatinUitoare. Adu-Ti
aminte de indurari1e Tale eele bogate . demiIa Ta Adu-Ti aminte de .
gandul omului, care cu oshdie este plecat spre rele rele din tinerefile
lui, fi canimeni nu este fira de paeat pe pamant. Ca Tu singur lira
fi
de pleat, Cel ce ai venit . ai mantuit neamul omenesc fi ne-ai izbavit
l " pe noi din robia ea de vei intra la judecati ru robn Tii,
ru.meni nu va fi aflat rurat de intinidune, d va amuti toati gura, nea
vandce raspunde, pentru ci toati dreptatea noastri este inainteaTa'
[, ca 0 carpi lepadati. Pentru aceasta, pacatele tineretilor noastrenu Ie
pomeni, Doamne; ca Tu nadejdea CeloI wa de nadejde odihna
.. celOI istoviti !!nPovirati cu mradelegi, Tie slava i:nID.tam,. impreuna '
Celui mra de"1nceputal Tau Pil'inte . Preas:antului Bunului de
. viata-Fa.catorului Tau Dub,. acuri:t pururea in vecii vedlor.
3
[
. Intr-adevar, cele lungi rugaciuni rostite de preofi inaintea
fiecarei ungeri a boln5lvului se concentreaza mai mt1lt asupra paca
tulill decat asupra bolii trupe. Legatura dintre pacat boala pare
uneori atat de puternica ineat ne lasii chiar a unci legaturi
cauzale intre cele doua. Ast:fel, bolnavul se poate gandi ca propriile
,.r , .
t_",
,1 A dona sedea1na, g1asul al4-1ea.

. 1. Rugaciunea precW1lui a1 doilea.
-.,
.3 Rugaciunea preotului al c:mcilea.
'n
Taina Sflintului Maslu' .
.
pacate stau la baza bolii Sale: Dar, din noll, rea?tatea nu estechiar
atat de ',' . " ' .
In cazuri, .rde observat legatura' clitecti dintre ce1e
doua. Suntcu siguranta unele situapi in care ne provocim suferin
ta prin decizille pe 111m Un,om care fumeaza mai multe
pachete de 1igan zilnic va dezvolta, ,aproape sigut', emfizem sau
Cei ce se angajeaza in re1api sexuale promiscue
sau'homosexuale pot foarte bine sa se infecteze Cu mv sa dezvolte
SIDA sau alte poll cu transmitere sexuala. Cei care minandi
t>eau pn:amult la llDei patologii hepatice
sau cardiovasculare. '. ' . . . .'
Totu, in alte cazuri, legat1;lra dintre pacat nu mai este
alit de clara. Un nou-nascut cu eancercusiguranta nu a mrut mciUn
pacat Care sa contrlbuie la aparipa bolii sale: La fel, roci copilul cu .
hemofilie care s-a imboInavit de SIDA ca urmare a unci transfuzii
sanguine. Inrociun caz nu putem spune ea sunt vlnova.p qe pclcate,
roci ca boala vine ca a pedeapsa pentru astfel de pa.cate. Inaceasta
privinta, punctul de vedere ortodox este radical diferit de viziunea
apliseana clasica care cOnSidera pacatul ca pe 0 vina, a
boaIa a moarle ca pedeapsa divina. Acea.sta abordare
apuseana, infemeiam pe teologiaericitului Augustin, considera ca
fiecare dintre noi estevinovat de pacatullui Adam astfel, .fiecare
merita sa fie pedepsit Prin urmare, boala moartea sunt intelese
ca pedepse1e pe care Ie meritlm. Pentru ortodoq:;i, pe de ,alta parte, .
boala suferinfa sunt consecinteleinevitabile ale starii,de .
rue a intregii lumi, care a umlat pacatului de Ad,am iJi Eva
4
.'
Boala, suferinta moarlea sunt urmarea inevitabila a rupturii dintre
Dwnnezeu omenire care a avut 10c atunci cind omul nu a ascultat
porunca lui DtunIleZeu.. cand a ales satisfacii propria voie, iar
nu voia lui Dumnezeu. Boala, suferinta si moartea afecteaza toti .
oamenii din aceasta lume c!zum - top'
sfinp sau f;ineri sau batraru. Chiar Jisus Hristos, eel ce
a fast tara de pacat, a avut soarta atunci cind a patimit a
ll}urit - aceasta este esenta tainci intruparii. .
Ortodoqm vad caderea Ol pe un fel de "infeqie"care, prinpacatul
s-a raspandit la intreaga omenire prin omenire, la
, 4 A se veliea antologia: VinDDlZ# de pic4tunitrii1nofesc?, EditPatmosrduJ-Na-'
poca. 2OO2.(n.tr.). . '.. ' . " ,",
04/27/2012 Page 195 of 216
67
'l'S 1.. .-., ;,r
. r-'"
, '
,"
f ,
66
, PM MEmmORPP
l
' ;
J
, Odati em progresia bom sale, Ivan nua mai putu,t pretinde .ci
aeeaStanu exism sau ca on: putea continuasa traiasci ca. pam'8C!;Un.
Suferinta accentuat, insa suferintaJizica era maiputin
L'
insemnati ddt suferinta spirituaIa care 0 insotea:
Cum asta ina1reiairi de boaJ! a1tli Ivan,ilici nu se poate
[
spune, pentm d s-aintimplat1reptat, pe nesimtite, mea.
'r:
fiUllui, servitorii, cunoscnp.i, medicii, . eel mai important
el d singurul interes pe care-l mai prezenta pen:tru ceilalp.
era cat de repede va locu1t.ii va.elibera pe rei vii de
C
[
stanjenea1a .prezenta1ui, de
chinuri. , . ,
DorIIte'a dirt ce in ee mai plipn; Ii dlideau opiu .-i faceau injeq:ii cu
morfina. Dar nici asta nu-lalina. Me1aneolia surda pe care-o ineerca in
starea de somnolenta i-a adus la ineeput 0 oarecare ca orlee
lucru noll, dar apoi a devenit la el de chinuitoare, ba chiar mai chi
nuitoare dedt durerea proprlu-zisa.
8
j.
L
Ivan a continuat revada trecutul, incercind sa rrlteleaga ce
se petrecea cu el. Era oare pedepsit pentru ceva? Dar nuera 8
petrecuse 0 viata huna..
r
"sa impotrivesc nu se poate", zieea "Dar macar inte1ege
de ceo Nici asta nu se poate. AI putea fi explicabil daca am spune ca,
r
nu am trait cum trebuie. Dar ceva chiar nu pot sa reeunosc",
i zieea el, amintindu-: corectitudinea, decenta .. in
\ t
L."
care-. dusese viata. "Nu pot sa admit asta", spunea; strambandu
buzele intr-un sums, ca cW:n cirieva ar fiputut vedea acestsmis
r s-ar fi putut lasa de el. uNu exista: nicio explicape! Suferinta.
L
?"9 .
. mo arte... pen. tru' ce:
Doua saptimaru mai tarziu, starea i s-a mai,inrautapt .'
. -If:'
1
r-
::;;:" La, ora scsi doctorul Ivan ilici'li Iispunse "da, nu", fax-a a-l
L sllibi nici pe e1 din ochii-i incarcap de iar spre
- $tii doar cli nimic nu rna mai poate ajuta. d lasa-rnainpace.
- Sli-p durerea putem,. zise
Ii --.: Nici asta nu poti; lasa-ma. .
'L.
Doctorul se duse in salon comunieli Praskoviei Fiodorovna [sopa
lui Ivan] di e foarte rau ca exista un singur miJ10c- opiul- pentru a-i
r alina suierinte1e, care erau probabil cumplite. . .' .
f
L:
r'
, 8 Ibid., p..n. :7' "'!" ..
, rbiit,p:foS.

S.Fttuiui
w Medical spunea: rumplite, .eraade
vaxat dar IIUU decat erau cele spihtuale, .
asta eta chinul eel mare.
10
'
. Pe cum se apropia de inoarte, Ivan nn voia sa cedeze, rea
lizase ca intreaga sa viata fusese 0 mmciuna.,Ceea ce doar Ii
suferinta. La fel ca in cazulluiLevToIstoi Ivan vede putine
aspeete'pozitivein crenismul ortodox, sufera singur, incapabil
sa accepte ajutoriil mangmerea pe care i Ie putea oferi Biserica.
prin pcitetica figuri alui Ivan,. Tolstoi Creioneaza 0 'scJ:tita. _',
extrem. de expresiva a condipei umane a experieI).tei bom sub
toate aspectele ei. '. ' . ". ,..: '
Dupa cum,Sf! vede dinaceasta re1atare, boala 18 instrainare
de ceilalp. Se lnstaleaza 0 separare fizica de societatea umana, fie .
eli boInavul este acasa, in pat, fie ca se afla la spital sau in Vreo alta
institupe de ingrijire. Chiar in'campania celorlalfi, bolnavulse
simte singur izolat. "Chiar numai energia fizica emoponala
necesara supravietuirii adaptarii 11 pot Iasape bolnav llpsit'de
resursele necesare relationarii cu ceilalti"ll. Bolnavul simte ca mai
are' doar puiro. in comu:i-t ell cei canu mai traiesc in
sfera deexistenta. "
Boala aduce 0 schimbare de roluri: oricare ar fi fost statutul rolul
bolnavul este acum pe deplin dependent de ceilalp.
fu special in cazul suferintelor prelungite, pacientul poate regresa
emoponal- "reuzand saia cerindingrijiri cautand sca
patea in atenpa paterna sau materna a celor ce-l ingrijesclJ
u
.,
,Bolnavii ajl1llg, adesea, intr-o stare de dependent! asemana,toare
celei a copilior. Ineep sa se indoiasca ca ar putea contribui cu ceva la
viata celorlalp., in a celor de care erau "
conduce, la un'sentiment de ca traim in
tr-o societate in care productivitatea a devenit masura valorii omului.
Poateaparea un sentiment de vIDa din eauza faptuhli ca incep sa
se intrehe in ce masura au contribuit la aparitia propriei holl
13
, '
Astfel, holnavulse depersonalizeaza:' ' .
. Din mai multe puncte de vedere, bomavul se percepe pe sine ca pe
l}Il obiect: la nivel personal, el devine obiectul, iar nu subiectu1 pro
,
10 JbiJL, p. 1fYJ. .
U GLEN, "Sikness and Symbol", p. 399.
12lbUi, p. 400. .
. .. .'':'
13 Ibid., pp. 400-401 '
04/27/2012 Page 196 of 216

11
-I:
L

[
r
L
,,[
C
r;'
L'
r
L
t
\.
L,
[
r
t ";'
r
L
:.!if
'r
u
..,
'.
70 'rAJ1L MEnNDom
Cel a(td poruncitOi. slujitorl fi sij.se
timaduiasc:i: prln rugidunile lor prin ungerea cuuntdelemnul Tau.
Iubitorule de oame:n.i,. mantWefte cu mila Ta pe acesta ce patime,re.19
Toate aceste aspecte seintrepatrund inac;easta.Jungi complexa
slujba. " .
Vindeetirea
'trupeasca este de dorit, este 'de
. mai multe. orHncadrul cacestei slujbe. rnacela imp.. Sfantul Mas
. Iu nu intenponeaza sainlocuiasca ingrijirile medicale specializate,
Biserica de faptul ca lucrea.zi prin
din domeniul medicaJ.,d, Dumnezeli a inzestrat oainenii
cu inteligenta.abilitatea de a dezvolfa arta Aceasta se.
poate vedea dinfaptul ca Dumnezeua zidit lumea, ca ne-a dat sulare
de viafA . ca E1 este izvoml ultim al tuturor vindeca.rilor. Medicii
sunt dt nu ei sunt cei care vindeca - rolullor este
de a ajuta procesul de vindecare prin instrumentele de care clispun.
Totu., nu ei au controlul tiltim asupra celor ce se intampIa. Unii
bolnavi raspund bine la tratament, altii nu. Unii dau dovada de 0
recuperare miraculoasij, pentru care profesia medical! nu are nicio
explieape. eualte cuvinte, mtreaga vindecare, inclusiv tamAduirea
fiziea, este intotdeauna un dar de la Dumnezeu, chiar atunci cand
este transmis prin din domeniul medical.
Multe texte din randuiala Sfantului Masiu se refera 1a vindeea
rea fiziea, de obiceiaceasta este vazum m re1atie cu vindecarea
sUfletului a duhului in masura: .' .. '
Atotpitorule, Jmparate Sfinte, Cel ce nu omori,
Cel pe cei neputincio ridicipe cei camp; Cel ce indrep- .
tezi chinurile cele trupeJiitiale oamenilor, rugamu-ne Tie, Dumnezeul
nostru, casa aduci mila Tapeste peste cei se
. ung dinel innumele Tau. ca sa Ie fie lor spre tamaduirea suHetului a
trupului spre curape inlaturare a toatl patima a toatl neputinta
boala a toatl intinliciunea trupeasd suHeteasca. Doamne,
. trimite din eer puterea Ta cea tlmaduitoarei atinge-Te de trup, poto
fierbinteala. suferirifele -i izgoneJiite toatS. boala cea
ascunsa. Fii tamaduitoruI robului !au,acesta (M; ?dica-l pe din
. - -,-19Cnnmud Mllslului, cartt.area a 4-a. al treilea tropar.
Taina Sfontului Maslu' .
. .
patuI durerli din chinnirii sinatos
intieg Biseridi Thle, ca sifi" IT...:leplicut TIe fad voia Th..}iI
fntinde mana Ta dmlnaItune, Iubitorule de sfinjind unt
.. delemnul,Tau acesta, MantWtorule, di-l robului Tiu.spre sanitate
izbavire detoate bolliE;.21
Tu, Mantuito'rule, Cel ce Singuml DunlneZeu, Cel ce en:mila.
cu induririle Tale tamlduiefli tuturorpafimile SUfletelor fi zdrobirile
trupurilor, fnsuti vinded-l pe acesta ce pifuneJiite in neputin.te, ti
. miduindu-L 22. .'
.Dupa cum se poate vedeci din aceste-exemple,vindecarea fizica'
nu in.1plica doar vindecareatrupului, ci a sufletul.ui. Acest apt este
Cu atatmai evidenHnRugiiciunea sfinfirii untdelem:nului, mgaciunea
centraIa rostita de preopi care savillesc aceasta slujba.:
DOamne, eel ce cumila . cu indurBrile TalethtaduieJiil:i zdrobWe
suHetelor . ale trupurilor noastre, lnsufi,Stlpane, untdelem
nul acesta, ca sa fie celor ce se vor unge din el spre.tamiduire spre
izbivirea de toatl patima intinliciunea a suHetului de
toata rautatea. Ca aceasta sase sliveasca preasfant numele
Tau, al Tatalui al Fiului . al Sfantului Dub" arum . pururea. in
vecii vecilor. .
La fel, rugaciunea Care preceda fiecare dintre cae
vorbee, m timp, de vindecarea trupeasca dar
de iertarea pacatelor.. Acest fapt vindecarea fizidiintr-o .
Ium.ina adecvata - nu ca 0 finaJitate in sine, 6. pentru ca trtipul sa
poam fi folosit cu scopul pentru care a fost zidit: sa,..L sIaveasea pe
Dumnezen; sa se gateasca pentru venirea imparapeiJ" dea marturie
pentru adevaruI lui Hristos din Evanghelie.
Vindecarea duhovniceascii
.:",
In cadrul randuielli. vindecarea trupeasca duhovnieeasca sunt
amt destrans mtfetesute ineat este aproape imposibil de mcut de
osebirea dintre ele. .
Vmdecarea duhovniceasca implica, mai mtai, iertarea pacatelor:
Cel ce ca un Milosaro insemnezi, cu.:mana Tacea nevazuta, simturile
noastre prinuntdelemnul Tau,eel din eer; eel ce
lI) Rugiciunea preotu1ui altreilea. '.
Z1. Omonul Mllslului, C6.ntaiea a 6-a, al treilea tropar. .
n Omonul Mllslului, C6.nta:rea a 7-a, primul tropar .
.
,
f

04/27/2012 Page 197 of 216
u
'-
"
,"
.......,
74

I
I i
inrangerea nQiUltii este tran,sprmata in bi.ruipfi prin aIaturarea
suferintei !toastre la sufe.rinta biruinta lui Hristos de pe Cmc:e.
[
dramatice ale Botezulw, atit'de central in viata
, sunt, intI-url tel, readuse in prim plan atunci cind Biserica se adU11.B.
imprejurul inembrilor sai care acum intampma propria cruce.
r.
, , .
lJ
Vindecarea holistici
r'
Din tele aratate pana arum, se poate observa'Ca randuielile vin
deci.rii sunt holistice. Ungerea boh).avilor se adreseaza nu numai
[
tmptilui, ti, inegaIa masur.a, sUfletului duhului. $iface aeeaBta
in contextul mai 1argin care bolnaviise giseSc. ' :',' .
In prlmul rand, randuiala arata claraboa1:,,* fie-ea &.ici sau
mintala, trebuie viizuta ca parte a unui intregmai mare, ca una dintre
multiplele consecinte manifestari ale eaderii. Odata cu caderea '
lui atat omenirea cat intregul cosmos au fost afectate. Prin
ur:mare, boala' nu este problema fundamentaIa, ci doar unsimptom.
a consecin!ii mult mai semnificativa a caderii este ruptura comu
niunii dintre Dumnezeu oameni, a comuniunii dintre oameni ,
r a comuniunii dintre oameni restul creapei Pentru boala
1
moartea nu, sunt problema reala.. ci aceasta este, mai degraba..
' ......
instramarea de Dumnezeu :i:noartea duhovniceasca consecutivi;
aceasta este adevarata tragedie. ,
I
$i aici adesea medicina modema. Medicii incearca sa
L.
vindece sa restaureze trupul faraa tine seama de di.Ittensiunea
spitituala a existentei umane. inboli psihice, due au de-a.
face cu sufleful, psyche, ignora. ei profundul adevar al existentei
umane - fie vad tulburarile psihice ca simple perturbiri ale unor
, ,dezechilibre chimice prin urmare medicatia psi-,
hotropa; sau, in raport cu intelegerea lor asupra persoanei umane, ."
trateaza pacientul faraa tine seama de intelegerea ca sana
tatea omului nueste altceva dedt viatain comuniune cu Dumneze1i
.
,cu ceilalti29. Aceasta numseamnii ca'medicina moderna nu este
f:'
,
utila fi roci nu Ii inviti pe sa evite bencl:iciile acestui pro- ,
L
gres. lnSeamna doar ca medicina modernii nu seadreseaza realimtii
o
19 Aceasta nu inseamni ca nu sunt in boli psihice care nu
, 0 abordare mai cre!iltin2. In America dl'. Nord existi 0 Asocio.tit: CrtlStin4. PrtodoxD.
pentru Mdicin4., P'1ihnlogie fi Religie,'care -:Te conferintr;; anuale.. A I"<i!
n
vedea www.lJClI1l1.pr.urg
......:

I
Taina Sftintului Maslu. 75,
,complete,a existente1 priri urmare, nil ofera 0 vindecare
definitiva ca natura.,
Astfel, Bisericii asuprabom difera de cea a profesiilor
medicale. Vindecarea pe care profesiile 0 pot oferi este
temporara ca natura, i;n timp ce Biserica ofera.0 vindecare care nu
este legata de. aceast! lume, de timp sau spatiu. De apt, intreaga
misiune a Bisericii,de la noastra pana la
dincolo de aceasta, este aceea de a ne aduce adevarata vinqecare
- impacarea dintre omenire, a,devarata via!ii'in lrppa
, rape - dupa cum ani vazut. inprimul capitoL Unge;rea bolnaviloy,

" pusa celor ce se confrunta cu 0 boala severa, este doar 0
,mica parte din luerarea cuprinzitoarea Bisericii .
Ina,ceaSta slujire particu1aIi, este oferitaintr-un_context
mal cuprinzitor, mai comprehensiv.: .
Cum,. insa, oiera Sffultul Maslu aceasm vindecare? Cum abor
dem izolarea care este 0 conseclnta inevitabila a bolli? Cum recla
, scopul unei viet! care pare sa nu aiba n1cio utilitate?
In primul rand, ungerea bolnavilor in biserici (atunci J
cand este posibil) de catre Biserica (cu participarea atat a dericilor
cat a care exprimii prezenta Bisericii), tocmai
reintegrarea bolnavului in comunitate (in Biserica). Fie este adus
polnavulla biseridi, fie Biserica merge acolo unde este bolnavul.
In oricare caz, Biserica, in calitatea ei de comunitate, sm alaturi de
bolnav atunci c.nd acesta se aIa in suferinta, reintegrfuldu-l intru-:
pullui' Hristos. Acesta este unw dintre motivele pentru care slUJba
esteatat de lunga - odinioara . dura 0 sapmmana, iirr acumdureaza
cateva ore. Slujba striibate prin izolare, caci Hristos Biserica st.i'lu
alaturi de bolnavin acest moment critic al vietti sale - pe care fieciue
om va trebui sa-l infrunte intr-o 1?unaii!
Aceasm dimensiune eclesiala a slujbei este esenfiali, dupa cum
se vede deja din Epistola Sfantului lacov: Atunci cand cineva este
bolnav, top prezbiterii trebuie sa vinii la el. Aceastasubliniaza ideea
ca i'ntreaga"Blserlea trebuie sase aduneinjurul membrilor siii afla\i in
suferintc!. In consecinpi, odam cu dezvoltarea sa, slUJba este
in biserica - initial intr-un context e:uharistic..-, cu participareaa
preoti, unnumar ce exprimii depli:nitatea. Intreaga Biserica participa
la a"ceasm Tainii, dupa participala toate Tc;rinele. . '
': Intreaga Biserica. ar trebui sa fie implicata in a.ceasta
a unui om, cumintreaga Bisericii este afectata cle
t"
i'\
04/27/2012 Page 198 of 216
-u
. (
PAUL MBYsNoolUlF
o
78
":,It,. , . alte fapte cuvinte. Taina ungerii il identffid, inci I:?-.da!!, Fe eel eft
sufera.cu HristOs ca fmparat, Prooroc, la fel Cum 0 face
l1
i
ungerea de dinaintea botezului. Aceasta este vindecarea ultiIna
D
spre care 1inteFTainaSfantului Maslu.
ftziea, l1i ne rugim pentru aceasta,atunci primim cu recunontL
1""";.
fnsa nu acesta. este scopul primar al slujbei; top. cei ce sunt
, ,j 'l' in cele din Ul1l'l! se vor imboInavi l1i vor muri, dupa cum l1
i
cei pe, care Iisus i-a vindecat sau i-a inviat dinmorji au murlt la un
moment Scopul vindecirii este restaurarea omenirii cizute,
bplnave muritoare ei in comuniune cu cu.
L
Biserica, Care este deja manifesta;rea pamant. ',."
..' . .. .
-,'
r
\ !
1 b
.,-
l .
{ f


j1
,.t....
'l".
''':
ri,
r:
: .
c ..
[
tl
l!
"'.
-.
., .
lo"'."",.;':,,'

CAPTTOLUL4 .. ..
:Ce's-.;ar puteaface?,
C4teva sugestii., pastorale....
.".
. . Jujba Sfantul.ui Maslu, cum s-a dezvoltat de-a lungul
veacurilor, esteo expresie minunati,p bogata a grijiiBisericii
. - pentru membrii sii. este doar 0 din intregul
complex de randuieli care Ii pistoresc pe CIeI1tini inmomentele che
ie ale vietti lor, de la nal1iere pana la moarte, dincolo de aceasta .
AstfeL este important sa abordam aceasta randuiaIa nu izoblt, ci
. ca parte a unui proces ce dureaza viata Atunci cand ne
suntem cu rugaciune in prima zi dupa
re
1
/in a opta zi dupa la imbisericire, in a patruzecea zi
dupa Ulterior, vom fi boteza-p dupa. care vom
participa Cll regularitate la viata liturgici l1i euharisticaa Biserici}
Apoi Biserica ne casatoria abmci cand facem acest
. pas crucial in viata noastra. In toate aceste randuie1i, cat toate
S
1'Molitfolnic, Edit IBMBOR. 1:998, pp. 7-:8. SluJba cuprlnde tropare1e
de umilinta, 0 SClllii rugaciune de sfintire a apei (n.tr.). " '
2 Ibid., pp. 8-1:3. Aceastii slujbii cuprinde doua part,i: prima parte are rugaduni
pentn.l femei.a Jauzii, pentru pentru ce1elalte femei care au ajutat la naerea
pruncu1ui, jar rea de-a doua parte aiprinde rugadunea in cadrul cireia se pune
mimele eopilului ce urmeazi a fi botezat (n.tr.). .
3 Ibid:, pp. 441:-45. Door Molitftlnicul romanese actual muta sIuj!:lala a patruzecea
zi -ceaperttru pentruprune 1mbisericirea':"'dupa Botez.. Insa vechile Molit
e1nice mate ce1e sau slavone, 0 inainte, cum
de altfe1 se din rugiiciunilor care vorb.esc -:-inoriginal...,. despre Botez
la timpul viitor, iarnu ca despre ceva cea awt lac. De fapt,..a1ituri,de
a apta zl,. slUJba]a ziuaa patruzeceaincbeie ciclullinduielilor "Legii Vechi", .Bind
_ Botezului, prima dintre:Tpit-el<",ni9crii creI1tine (n.tr.)..

79
04/27/2012 Page 199 of 216
u
',t ...
.' .
'0
TailJll Sfiintului Maslu . 83
82 PAUL MlMlN'DORPP
parohia1, artrebui sa fie postului""ace8sti indato:rlre.
referlla eJPonenpi, reprezet:l:tanw.
'0
locale. Nici aceasli sluji.renu estesarcina exclusivaa sacerdOtUlui, a
In c:alitatea lot ue"reprezentanp ai comunitapi. membrii consiliului
parohial nq au ca indatorire administrarea firtantelor parohi
pastoiului comunititii
lO
, care Sfant
ei, ci trebuie sa fie modele de vietui.re Intr-adevar, top.
Apostol Iacov sublinia.zA tocrirai acest roi. al careeste
chemati sa se membriIor sai.bolnavi, pentru a se mgapentru
1
c
suntinsarcinap sa-i cerceteze pe bolnavi vor fi la
ei pentrua-i unge cuuntdelemn. Acest.earacter romrmitar altamei t Taspundere pentruaceasta la Judecati. Dad vom
Masluluieste prin uIterioara care cerecamai multi l: face aceasta., vom auzi cuvintele.lui Hristos:
(ideal, preoji sa fie . , -
binecuvantatii Pirintelui Men, imphi-pa cea :prega
oconsecinti neferidti aacestei Cerlnte deasluji preop.
titi vouade la intemeieft!8...Iumii Cidflmnfutd amfostfi Mi.-ap ,dat
. [:
a reducerea frecvent:eiceli!bIirii Tame, datoriti difi,cul samBrmnc; i:nsetatanifQstfiMi-apdatsa. beau;strain.amfast M-ati
. tatii aduMrli a pr.eo-p.. Acesta ax putea.fimotivul pentru care,
G
ptimit; golamfost . M-ap 1mbracat; bolnav am fost M-ati cercetati
. . ,In unele ajun$ sa fie cdebrata 0 si;ngura dati pean, . temnitiiam fost venit l;l MimL.Adevarat zic voua, ap. .
uneori doar in caterlrale. Inutil sa mai adaugam Ifi faptlil casunt
t.icu.t tinuia dint:t:e rap ai Mei;prea.mici. Mie Mi-afi factit (Mt.
25, .
preo-p.. . .
rare ocaziile mcare slujba este celebrata de un -complet de
In mult preamulte parohii slujirea bolnaviloreste Iasata doar pe
t->, .
..
I
principalul motiv al acestei cerintede a sluji preo-p.
seama preotulUi. Intr-adevar,preotul areaceastiresponsabilitate
- I
I
,--' este tocmai ideea ca intreaga Biserica trebuie sa fie prezenti pentru
prezenta sa este obligatorie pentru a seputea sav2r.iri- Taina Sfantului
a siuji celui bolnav, caci numarill este simbolul deplinatiti
Maslu. aceasta I'e$ponsabilitate nu este daar a lui, sunt
L
al intregului. Mai mult, dupa cum tocmai am vazut, "prezbiterii"
foarte lucruri pe care membrii parohiei Ie pot face. Ei
men-p.ona-p. in citatul din Epjstola Sfantuli:ri lacov nu sunt de tipul
trebuie sa-i viziteze pe bolnavi -mprimulrand membrii bolnavi
preo-p.1orparohi de astiizi. In primele veacuri, 'fiecare romumtate
.ai comunita-p.i parohiale, dar!fi pe top. -eunoscu-p.i lor. Ei fac aceasta
euharistica locala era carmuiti de un episcop, care prezida la cele
r
pentru ca vadin ceilal-p. chipuIlui Hristos. Ei fat. pentru ca, PfO- .
brarue liturgice ajutat de diaconi inproblemele administrative.
cedand astfel, adll(;: prezenta mesajpllui Hristos celor ai
EpiscopuI se consulta cu un sfat al prezbiterilor (al "batranilor"ll).
lor din Bisericii din lumea Intreaga. Inacest fel, ajublla raspandirea .
Astfel, prezbiterii aveau un rol asemanator cons.iliilor parohiale. ..
mesajului Evangheliei in lumea In care triiesc astfel, l!fi exerciti
r Erau ale!fi pe baza maturitatll lor duhovnice!fti !fi a marturiei lor
preo-p.a lor, pe care au primit-o prin Botez.
Li.
in vremuri de prigoana persecutii. la fel cum astazi meinbrii
Preo-p.i vor trebui sa faca totposibilul pentru a-i implica pe laid
consiliilor sunt baza maturitatii ,credintei
,In aceasta sluji!e importanta. Ei Ii pot implica pe membrii paro
telepciunii lor. ,- ' i ,.<
f
:" . ,
hiei in vizHarea bolnavilor si a celor inchisi. Pot sa foi':n;teze 8i sa
-. I
, "
Transpunand acesfmodel inzilele noastre, eS1:e evident faptuI ca
pregateasca pe unii dintre m'embrii parohiei pentrnateasta sh.ijire.
responsabilitatea slujirii celor bolnavi nu cade strict asupra preotului
Trebriie sa pomeneascanumele celor bol.navi 1a momentele potrivite
paroh.- ci asupra membriIor parohiei, In special asupra celor ce au
ale slujbelor, inclusiv la ectenii 1a de mijlod
, :1 !
pozipi administrative. I'rin urmare, pentru to-p. consiliului
rea Anaforalei euharistice
12
Ii pot implicape tineri in celebrarea
, t
de preofi. a fOst inteles textu1 initiaL ungereaholnavilor era !acum un 12 Seqiunea finala a Anaforalei Sfantului loan Gura deAm a Sfinhilui Vasile
preot . 0 singuri data, dupi 0 rinduiali foarresimpli" (n.tr.).. cet,Mare cuprinde 0 mare rugaciune de miJ1ocire, in cadrul c3reia potfi pomenite
r;
10 hi Biser.ica primarl acestaeraun epjscop. fn veacuri1e care au UIIIlat, episro numele celor. bolnavi [in realitate pomenirile clindipticele

. pii au devenit cirmuitorii unor eparlili, jar rolul de a pistori comunitatea locali diaa:male careeraurostite de diaronintimp cepreotu1citea rugliciunea de
(parohia) afost asumat din ce incemai mult de preop.fllriteri}. , . .'
D
unvesI::igi1l al fUnd IUbrlc:a dinLi,tu:rghiu (EditlBN,lBOR.
11 Termenul de ..,prezbiter'" provinetocmai din ClwantW 157) care pomeJniculuipentru vii de clitrediaconimediat
care inseamn.a "Mtrm". dupi ce preotulprotciS arOstit eciOnisul: .Jntai ..", vechea introducere a
J

04/27/2012 Page 200 of 216
L'
tl
r-
n

c
[
[
r'
t
r:

r
{ r
L"
r
I
t_
1.
. ,
i
--
,
i
1\
{ I
..,.
[:
f}
!
't
86
J:'
PAUL MlrrBNDORFP
- "Ill, fi 0 ext:ensi:efireasd a slujirii pe care aceao.intreprind deja, .
da acestei slujiri 0 importantidjmensiune liturgica.
Sfintul MasIn de ob,te in Sfinla,i Marea M1ercu.rl
in practica gTeceasca., urmati in antiohiene, SfanM
Masiu este celebrat seara, in Sfanta Marea Miercuri. Tn cele mai
multe tazuri, aceastii slUJba slUJba pentru acea
seara, Utrenia Jon celei Acest Maslu de obF a devenjtde-.
osebit, in practicagreceasca, una dintre .cele mai populare slujbe,
chiar daca nici Tipiconul Sftintului Saoa, urmat de Bisericile slave fi
nici Tipiconul Mari.i Biserici, din secolul a1 XIX-lea, unnat de Biser:icile
antioruene, nu omentioneaza. Este un exemplu dasic
.debiru:iriti.a pietipi populare care i-a acordat acestei slUJbe un IDe
important. Alit de popular a devenit, ineat multi membrii ai paro- .
hillor de tradip.e slava merg la 0 parohie care celebreaza Maslul in .
Miercurea se poate observa 0 presiune pentru adoptarea
acestei practici. .
'. Totulili, pirintele Koumarlanos a sub1jniat faptul ca aceastii prac
tica nueste tocmai lipsita de probleme. In primulrand, Utrenia Jon
Marl are un loc importantin structura liturgica a Saptama.nn Marl,
incluz.ind 0 bogata imnografie referindu-se la Una cea de Taina, la
vanzarea lui Iisus de catre Iuda la evenimentele care au condus
la Sfinte1e PatimP'..Eliminarea acestei slUJbe creeazii 0 serioasi lipsa
in,cadrul Saptamann Marl.. . .
Mai muIt, chiar daca Utrenia: nu estelnlocuita, savar.rea Maslu
lui in acest moment intrerupe curgerea liturgica a Saptamanii Marl;
,-. distragfu1d atentia credincio!lilor de la evenimentele din preajma . ,
patimirii lui indreptand aceasta atenp:e spre sine.
;
Geniul sbudurii liturgice a ciclului pascal cOIll'tain faptul ca dedici
saptamaru mtregi pregatirii pentru Incele !lase saptamani .
ale Postului Mare, post:i.m,. ne marturisim pacatele, ducem 0 viata
duhovniceasca ID.ai intensi. Apoi, incepandcuSambata lui

16 In practica ortodoxa contemporana, slujbele Siiptamanii Marl sunt celebrate
anticipat Cll 0 ju.m.itate de ri. Astle!. Utrenia Jon Marl este in seara zilei
. de Miercuri. euprivire la confuziile problemele create de aceasta practici. a Se
. vedea articolul; P: KoUVAJUA.Nos, ..LiturgicalProb)ems of the Week",
41,2002., pp. 3-21, mai ales pp. 15-16. . ... ..
Textu1 plrtii variabile a acestei Utrenii se inTriod. Edit. IBMBOR.
2000, 582-591 (n.tr.).
I
Taina Sfonf:JllUi Maslu.
87.
ru Duminica Stalpiirilor, focalizamatenpa asupra patimilor lui
Imnurile Siptamanii Marl neindepwa 7..1 'atenpaclimpre
propriapersoana o.roncentreazaasupra evenimentelor dramatice
ale mantuirii. De-a lungul ciclului complet de slujbe, Bisericatl in
pe in acest moment critic al istoriei mantuirii.
5avil'ljlirea Sffintului Masiu inMiercurea MaIeperturbainintregime
curgerea fireasca a evenimentelor. .
Oconsecinti nedoriti nefericita a Mashilui din'Miercu.rea Mare
este.faptul ca.. pentrU. multi aceasta slUJba marc:heaza
mceputul celebriirii liturgice.a Siipfiminii Mari. l!nele parohifnici
maear:nu sIujbele Mirelui
19
sau Liturghia Daru:rilorIna
intesfintitel'l care artrebuisIujiteinprimeletrei me ale saptamfurii,
iar Maslul,carenici macar nu este ,prevazut mTipicon,deschide
. ciclul slujbe10r Saptamanii Mari. '. . . .
In,ace1e parohii care Maslul inMareaMiercurl, ar fi de
dont mutarea acestei slujbe candva inainte deinceputul Saptarnanii
.Ma:ri., probabil inri-una din zilele din saptiimana a din Post.
Atunci ar sluji cu adevarat ca 0 pregatire pentni intrarea noastra in
Saptamana Patimilor. lucru s-ar putea face in parohille de
traditie slava care nu ur:m.eaza aceasta practica, dar cu mare grija
pentru a evita "alunecirile", discutate mai jos, inerente Maslului
. . . .
. In ace1e bisenci care celebreaza Maslul de obl?te, slujba a ajuns
aproape safieconsiderati ca uninlocuitorpentru spovedanie. Acest
. mod de intelegereaajurt! sa fie de raspanditincatMaslul nu
mai este perceput ca 0 randuiala pentru vm.decarea.trupeasca
sufleteasca a celor gray bolnavi - un sens cafe este u!l0r de inteles
din textul slUJbei. Ci, este interpretata ca 0 slujbagenerala de vin
e decare! care ntf are nicio legatura cu vreo boalazaniJme s.au cu teo
ma.Iadiegrava. Sffu1tul Maslu din Miercurea'Mare este explicat, de
obicei, astfe1:
n
Top. suntem bolnavi top. avemnevoie devindeeare!".
1.8 Cf. A. ScHMEMANN, PostulMD:te, trad. rom. L. Constantin, Edit. Doris,
.' .
19 AcesteaSunt Utrenille din Marea Luni, Mama Ma::rea MierC'\ll"L a caror
tema privind privegherea eshatologica este concentrata in tropa:ru1: "lata. Mirele
'I{ine in miezulnQPli L.". . .' . . .
211 Uturghiile Darurilor inaintesfinpte prevazmepentruzilclede
.Quni-Vineri.J din timpitl PostuluL precum ;;i luni.lIliUfi ;;i mier<;Uri. in Saptmnana
. Atare"sunt"de {apt Vecemii care credino.o;;ilor, en Sfintele
Daruri. pastrate de la utiIrghia euhari.stici din duminicaprecefitfuli:
04/27/2012 Page 201 of 216
91

I
{i
90 PAUL MEYENDORPII
U
. PQtfant semnal lmRacarn atit tntieolalti. Este
"
scopul ultim al Tainelor .MirUngerii,prin care neofi1ii
D
sunt inserap in trupullui Hristos, Biseiica. Este scopul TaineiSpQ
vedaniei, care ne impaca ahmci cand eadem in paca! ne reBZi
in comuniune en Biserica. Prin urmare, este firesc ca Maslul, care
fJ
. el ofera vil;ldecare, restaurare: sa cu1mineze.in primirea
Euharistiei. . .
U
. S1:ffitposibile mai multe solutii ar putea fi ;,COIn
r
binati" en Eulunistica, se odinioara.
dat fiind faptul ea MaSlul este de obicei sari

la spital, en asistenta a pupni este preferabil ca bol
navur cu Sfintele cu acest
r
I . scop. in cazul in care Maslul se celebreaza in Biserica cu.
'- oJ
1
atunci ar fi posibil sa-Ilegam de 0 Liturghie
euharistica. Insa, aceasta ar prelungi excesiv slujba care, are
o mare intindere. Dar aceasti optiune ar putea fi pusa in practica

'in catedrale manastirile care oricum Liturghia zilnic
unde Maslul ar putea fi in,corporat in liniile manuscriJului din

secolul al XII-lea (Coislin 213) descris deja in capitolul2
26
Insa orice
II
, I
'-
.ac-pune de acest gen ar trebui serios analizata ar avea nevoie de
aprobarea Sfantului Sinod.
t!
J Celebrarea Sfintului Masiu
L.
t
. Textul co'inplet al Sfantului Maslu este redat in anexa1. SIUJba este
n
destul de lunga de aceea, 0 versiune abreviata, preluata dintr-un
t '
d manuscris slavon din secolele XIV-XV, este prezentata in anexa ll.
50<. completa cere participctr,ea a preop, dar, dup8 CUIil.
.,.-
am vazut, aceasta cerinta nuface altceva decat sa reflecte caracterul
[" ,
eclesial al slujbei nu trebuie privita literal sau legalist. Inspatele
!
acesteiceriii.te sta tocrnai faptul ca deplinatatea Bisericii se aduna
irriprejurul celui bolnav. Astfel, clericii care au. de aceasta
!
taina nu trebuie sase chinuie sagaseasca preop (situape des
I, .
I

tul de dificil de realizat de multe. ori), ci trebui implice cat
mai mult posibil dinparohie. In particular, ar trebui sa
r.
26 Sa nu uitam ca in conformitate cu acest manuscris sfantul Masiu nu este
L.
imparpt in nenumirate parti celebrate disparat incadrulunei liturghii cum
tf::
. . se incearca astiziinprivinta Crinuniei), ci sfinpreauntdelemnului seficeainainte
. t;f:i.ughie, iar ungeroadupa sfan,dtl'l. tl""".":"'ja,: dupa mgaciunea amvQlluiui .
"(!
(n.tr.). .
!J
Taina Sfo!ttului Maslu' '.
.. ,;"--'--'-"'., .....
Ii irteurajeze sa "preZbiterii bisericii", cilupi cuvintele
SffuttWtrl Apostol Iacov. Msituatiile moderne, acea.sta 'a'fputea foarte
binelnsemnainOpilizarea consiliului parofrial, dar a
care participa la programul parohiei. .
. Lungimea slujbei Maslului poate, intr-o oarecare masura, sa fie
uti. veritabil obstacol. totui, tocmai Iungimea slujbei ne oferi 0
!IDportanti marturle en privire la grija Bisericii pentru membrii sm.
Inacest moment dificil al vietti Biserica face timp nu
efortuldea fi alaturi de ei, de a se rugaimpreuna cu ei
pentruei, a-i unge, de a mesajul evanghelic al iubirii
al iertarii. Un aspect foarte important al etosului ortodox
este'faptul ca'Sl1lJbele nu suntmcute mgraba. 0
-. duminioaIa 0 ora jwriitate chiar mai mult! .
Aducerea: de laudarugaciuni de mijlocire eatre Dunmezeu, ascuI
tarea vestirii cuvantului lui Dumnezeu - toate sunt acte care merita
timpUI efortul suspnut al ctenilor. Cu cat este mai important
acest fapt atunci cand unul dintre membrii Bisericii seconfrunta cu
aboala grav3., sau poate chiarcu moartea? .
. Cll siguranta vor exista situatii in care nu este posibila celebra
tea slujbei in intregime. Mai ales atunci c.indun preot cerceteaza
bolnavulla spital; atunci se sa se slUJba in
forma Sa abreviata prezentatain anexa II., aceasta randuiala
ptescurtata pastreazaelementele esenpale ale versiunii complete
a Maslulw, este mult mai pupn comprehensiva $i ar trebui .
folositi numai in situatii in care randuiala completa nupbate
fi savarsita. . .
In dupa cum am vazut, Maslul este
pentru cei bolnavi destul de rar. Motivapa acestei situatii este com
plexa, avand de-a face atat cu lungimea slujbei,
cu cerinta participirii a preop, cat cu mtelegerea greta a
Maslului ca II ungerea cea mai de pe urma" din unele traditii. Aceasta
situape ar trebui prin cuvinte de in primul
rand printr-ci celebrare mai sistematica mai frecventa a slujbei,
in a1 doilea.rand.
. Spreexemplu, nimic nu va lmpiedica 0 parohie sa programeze
Maslului anuaIa sau chiar de patru ori pe an.
" puteaIi indemnap sa aduea bolnavii la biseriea in aceste
J;n situap.a 'demografica actuala, parohiilor ortodoxe
au membri hQlnavi 1 sufenr.'7i. cu
..,
04/27/2012 Page 202 of 216
95
u
,rt
L"
. [;
D
r

r-"
J .
i \
1If.. ..J.
r
1 !
d
J
I
i
\. ... t
n
Ll
...
I
! {
L
!""",
L}

rr
t ;
-.;,
.. ,".
PAUL MEYENDOJ.U!ll
94
suntr;hippllui J'entt:t noi. ?J poate
din textul'din LvanghelU!- dupa Matez; citat mal sus, care se mchele .
i:u aceste cuvinte: .
II
Doarnne
, can,d Te-am vizut fiamand, san.insetat, san Strain, sau gal,
sau bOlnav, sau in temnip fi nu Ti-am Ellnslle va rispunde,
zidnd: ,,Adevirat zic voua: Intmcit riu ap ficut unuia dintre prea
mid., nia Mienu Mi-ap ficut". vor mergeare;tia la osbdii vefnici,
reptii la viati (Mt. 25,44-46).
. Evident, slujirea celorlalti, a celor apropiap, oricine ar fie ei, me
un peIi.tru care ruse, va cere socoteaIa. .
$i ar face pentru .a-i sluji pe
boJna,vii aflati dincolo de. inguste1e limite ale parohiei lor? eu si
guran-ti ii pot vizita le pot acordaajutorul necesar. Proceciand
astfel, ei doar extind dragostea lui Dumnezeu pentru oamero, caci
Dnmn.ezeu nu a dorit ca noi sa suferim. Se pot ruga pentru bolnavi
daca doresc, pot pune mamue peste ei ii pot unge .
cu untdelemnulIuat, spre exemplu, din candela care arde inaintea
icoanei sfintilor ara de argin-p.. Ii pot asculta pe cei bolnavi pot
fi aHituri de ei in momentele lor grele - uneori fara a fi necesar sa
spuna vreun cuvanl Procedand astfel, nu se deosebesc cu nimic'
de preotuIparoh care, atund cand aflati in
suferinta, altor bolnavi careii ies in cale, afiati
fie m patuI aIatuIat, in calea sa sau afara, in strada.'
Procedand astfel, exerdta slujirea lor preo
teasca in lume prezenta Bisericii, a lui Hrlstos Acesta
este un domeniu in care marturia ortodoxa dinsodetatea modema.
apuseana a fost destul de firava. Comunitiitile ortodoxe sunt frecvent
limitate.la a trai inenclave mid, adesea etnice. Nu se. simt bine intr-o
comunitate mai mare......nici prinintermediuIunor programe sociale,
nid prin bolnavilor sau a batranilor. acestea sunt
mijIoace excelente de raspandire a Evangheliei,'a celei bune
pe care Hristos, prin Biserica, 0 da lumii.
o astfel de slujire, bineinteles, pU este una lituIgica. insensul pro
priu al termenului 0 am titurghie, cad pune inpractica
cele spuse de noi la titurghie. Daca nu vom reu. sa facem aceasta,
afundcuvintele pe care Ie titurghie sunt 0 minduna, con
ducand doar la osanda nba.stra."Dupa roadele lor iiveti cunoasfe"31,
Ie-a zi.s Iisus celor ce . . ".
--t-..!,...----:..."'- :.-- ... .
..
.31 Mt. 7, 16. A se vedea Mt. 7, 20.
Taina Sfontului Masht.
Concluzie - lui Hristos
lncde din slujirea Bisericll fali de bolnavi, fie;rin Taina
Sfantului MasIn, fil'! prin mai larga siujire care este responsabilitatea
tuturor celor boteza'\i; nu este decat proclamarea cu. tarlela
. faptului ca problema pacatului a bolli a fost rezolvata. Nu paca
tullli boala au fost indepirtate - cid continua sa ex:iste in aceasta
hime. s-a schimbat ceva: prin Hristos pierdut puterea.
.$i aceasta 0 vestim introparul pascal, care este cantat denenUlIlirate
ori in perioada j>ascala: .
. Hristos a inviat din moqi Co. moartea pe moarte fi celor diii -,'.
. ':te Iii ..:I -"-:-d :Ie' '
mfJpmn: WI.UU.Il . .' .. ' :.. . { .
pascal ne sChlmba in totalitate perspectiva
lumii, a vietti noastre a vindecirii. $i toti ne imboInavim
murim., pentru ci Hristos nu a eliminat moartea biologica. Dar
acum, eel urmare a celor de Hristos, boala moartea nu
mai stapanesc, sunt lipsite de putere, cad nu mai sunt vie
pi, d doar 0 trecere catre 0 viata deplini in Hristos. Astfel,
nu au de ee sa se teama, cad, prin Cruce, s-a
preschimbat in biruin-ti. Aceasta este Sensul ultim, a1. Evangheliei,
aceasta este"vestea cea buna". Slujirea vindecatoare a Bisericii, in
c1uzand Taina Maslului, este doar 0 expresie, 0 afirmare a acestei
realitati pline de bucurie!
Cine ar putea sa ne invete acest adevar ultim, fara numai un
adevarat Caxe, asemeni mucenicilor de demult, a trecut plin
de bucurie prin aceasta pedoada de incereare <;u credinta intr-o
biruin-ti de care a fost mcredintat? Aceasta marturie are 0 valoare
. inestimabila pentru Biserlca, cad confirma adevamI Evangheliei ljli
II in6rrajeaza pe cei ce urmeaza. .
o astfel de marturie ne-a lasat panntele Alexander Schmemann,
care a...murit dupa 0 indelungata lupta cu cancerul care i-a luat
viata In anul19BJ, la Ziua cu cateva saptamfuti mainte
de a muri, a fost protos la Liturghia euharistica pentru ultima data
a rostit aceasta predici:
- Oricine este capabil sa mulp.uneasca, poate dobandi mantuirea lli
buouia
Multumesc Tie, Doamne, cae ai primit aceaSta Euharistie, ca.rese .
aduce Sfintei Treimi, Tatalui . Sffintului Duh, . care -. ,,,,',.,
:'*,...
ihimile noastre pace dreptate intru Duhul
<;
04/27/2012 Page 203 of 216
lr"
...
n
M Randuiala Sjilitului Maslu,
U
biserial StI.U ctl;Stlfi pe cd defota, stand infotll' mesei ciu.tand spre
rasirit, foeti inceputul. ' ' .' ,
o
PREO'll1L:
Binecuvantat este Dumnezeu1nostrutofdeauna, acum pUrurea
in vecii vedIor.
SnANA.:.Amin.. Itrr cltetul:
,. .

.r
SfinteDUinnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara -de moarle,
ne pe noi (de 3 ori). ' .

Slava Fiului Sfantului DUh. arum pururea in
vecii vecilor.Ain.in.
, ' Preasfanta Trei.n1e, pe noi. Doamne,
tele noastre. Stapane, iarta faradeIegile noastre. Sfinte,
u

vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
'Doamne, (de 3 ori). Slava ... $i acum...
TaWnostru, Cel ce in ceruri, sfinteasea-Se numele Tau, viM
imparapaTa, faca-se voia.Ta, precumin cer pe pamant. Pamea
.,-.
noastra cea spre fiin1i, da-ne-o noua astazi, ne iarta noua
1 1
noastre, precum noi iertam $i nu ne duee pe noi
U
in ispita, ci ne de eel viclean.
PREoTUL, ecfonisul:
t:"'
ca a Ta este imparatia puterea slava, a TaWui a Fiului ?i
JJ
a Sfantu1ui Duh, acum pururea in veciiveci1or.
STR.A,NA: Amin.
j.

i
t.
i
CITEJUL:
D.oamne, (de 12 ori). SlavlL. $i arum...
. Venip sa-neinchinam Imparatului nostru DuInnezeU.
Venil1 sa ne inchinanl sa cidem la Hristos, Imparatul nostru
Dumnezeu. '.'
n Venip sa ne inc.hinam sa cade:m la Hristos, Implrratul
t } Dumnezeul nostru." " - . "
j' , "Inunele manuscrise, in care prima parte a Sffu:ttulUi Maslu are structura unei
privegheri de tip Ptm.n,ychis, in lorul PStZlmului l42 est!;! rosfirea
L!.
, Pst11m:u1.ui 90 (eel d loCfJiefft 'intm 4jutrmil Celui Prenlnolt..,),
{Fj)UNTODLIS, K!!Lptva Am:avpyL'lci'j&, p; '194) putrat pana astizi in'cadrul
v.....,;,,'\1.l fa priVl;!ghe:rea p<mtIU cei adom>i,,.l'l'O'!rJpdj. powmtmele
de'Panihida. adicli slujba de toati (n.tr.).
I'
'n"

Randuialll Sjantului Ma$iu. 99
. PSIllm:81142
D
- . ,
' ,oamne, auzi rugaciuneamea,. as,cuI,Hi cere,.rea mea" iittru'
, " adevatul Tau,auzi-ma, intru dreptatea. Ta . sa nu intri la
, judecata cu robUl Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept in
aintea Ta. sufletul meu :mea 0 calea in
picioare;mcutu-m-a salocuiescIninhmeric, ca mortfi rei din veacuri.
Mah:trit e duhul in mine . irrima meaincremenita iriJiuntrul meu. .
Adilsu-mi-am aminte de zilele cele dintru ineeput;cugetat-am la .
toate'lucrurile Tale, la fapte1e miinilor Tale m-amgandit. TIns-am '
catre Tine mainile meIe, sufletu1 meu, ca t.mpamantinsetoljlat. De-.:
graba auzi-ma, Doamne, eaa slabit duhul ineu. Nu-Iiintoarcefata
Ta de Ia mine, ca $A nurna aseinin eelor Ce 1,('.
'
Fa sa aud dimineata mila Ta, ca la Tme mi-e nadejdea. Arata-mi calea "
pe care voi merge, d la Tine am ridicat stpletu1 meU. Scapa-ma de
mei, ca la Tine alerg, Doamne. Invatii-mi sa fae voia Ta,
ca Tn eDumnezeul meu. Duhul Tau eel bun sa rna povatwasea
la pamantul dreptapi. Pentru numele Tau, Doamne, da:ruieljlte-mi
viat3. Intru dreptatea Ta scoate dinnecaz sufletuI meu. Fa bunatate
de pe mei pierde pe to1i rei ee necajesc su!letul '
meu, ca eu sunt robul Tau. .
Slava ... $i arum...
Aliluia, Alliuia, Aliluia, slava Tie,
Aliluia, Aliluia, Alliuia, slava Tie, Dumnezeule:
Aliluia, Aliluia, Alliuia, slava Tie, Dumnezeul nostru, sla'va Tie.

***
,DIACONUL zice eCtenia micif:5:
lara iara, Cu pace Domnillui sa nerugam.
STRANA: Doamne, miluiee' '
'
S Aici apare prima diferenti majora dintre tradilille in timp
ce in editille slavone in cea romaneasca avem obi.!}nliit.a ectenie in textul
grecesc se cere rostirea una ectenii intreite mid. avfu:td unnatoru! text: ;DiaconuI.:
pe noi, Dumnezeule, dupa mare mila Ta; rugamu-ne 'fie, auzi-ne
ne StrlUUl: Doamne, (de trei on). DiaconuI.: Incline rugampentru
robullui Dwnnezeu (N) penf::!u ca sa se pogoare asupra llii harul Sffu:ttul Tiu
, Dub. StnDul: DoaInne, treion).Preotul: camilostiv de oameni
Dumnezeu (MixQav EUxOAOyIOV, p. '164). F.ste mai.fitesC;, textulgrecesc, de
..::i
0lU'eCIt ectenia mica: "Iari iara...", existenta a un!'!i
marl.. Folosirea acestui text pentIU pr:ima ectenie a una slUJbe este ilogica (n.tr.).

04/27/2012 Page 204 of 216
1J
C
Riinduiala sJli.ntulUi Maslu
102
o
Apoi CANONUL, de Arsenic, Rl cirui acrostih la gred este: <eRu"
gaciunea untdelemnului, cantarea luL!\rsenie.. .
Cdntarea 1, glasul al4-le.a:
Irmos: Adancul Marii cu uIme neudate ...
8
. .
Stih: Stapane, Hristoase, Milostive, pe lobul Tau.'
D
e
u
Untdelemnul milosiIdiei Tale, Stipane, mangamd pururea
o
. ... sufletele, impreuna trupurile oamenilor pazind prin
untdelemnpe tnSuti, prin untdelemn,
pe cei ce scapa la Tme. .: .. .
D
. De mila Ta, Stapane, este plin tot p8mantul; pentru aceasta, cu
cinstit untdelemnul Tau eel u:rt asta.zi, cerem cu
sa. ni se dea noua milaTa rea mai presus de minh:!.
Slava.... .
Ung
erea
Ta rea sfanta, Iubitorule de Milostive, ai po
runcit ru milostivireapostolilor Tai sa 0 plineasca peste robifTai
r:'
\..
cei pentru rugaciunile lor, pe top cu in
semnareaTa.
n $i acum... , al Niisciitoarei de Dumnezeu:
!
U
f\
Una curata, ceea re ai 1mbogapt adancul .cu rugaciuirile tale
cele de-a pururea catre Dumnezeu.. pe robul tau de toate
neputinte
1e
necazurile, ca neincetat sa te mireasca pe tine.

Cantarea a3-a:.
IrmQs: Se de Tine Biserica Ta, Hristoase .....
""("1U Insup, Cel ce singur mmunat milostiv catre Oalnenii
l
.L rei acestuia, ce cumplit, da:"i, Hristoase,
ha:.tul Tau de sus. .,
-G .' StaIparea cea de mislin oarecm\d, spre incetarea potopului, cu
U vointa Ta cea dumnezeiasca 0 ai aratat, Doarnne; prin
untdelemn pe acesta ce .
r-,
: ,
8 Innoasele mi. se dntJi, d se citesc dOM tropa:rele precedate de stihuri. .lImosul
{J
esfe un element de legaturiintre troparele canonului poetic CAntarea biblicii,
care se dntii doar la Utrenie (n.tr.). .
9 Textul acestui stili imbracamal multe fmme in edipile tiparite ale Molitfe1nicu
1
lui: la textul simpIu "StApane, Hristoase, perobul Tau", din vetsiunea
L.>
D
greceascli. san ,..Stipane,. Hristoase;.Milostive, robul Tiu" in textele
vechi, pmi la ,,5tipane,Hristoase,
inult-Milostive, perol: cl C:.im' multimele editii
Stihul se repeta inaintea fieciin,ri tropar al amon:ului (n:tr.).
Randuiala Spmtului MIlslu. lOs
- , . Slava ...
: . CuliU:n.i.rutrea celei dUmnezeie., lunrlneaza intru mila "'
Ta. Hrisfoase, pe a.cesta re prin ungere, ru credinta se ne
spre mila Ta. .
. acum...; al Niiscitoafei de Dumnezeu:
I . ' .'
Cauta de Sus, cubunavointa,. Maica Facatorului tuturor cu ru
gaciunile tale, dezleagasnferinta rea amara.a acestuia
. Doamne, 1niluite(de trei ori).l0
. Apoi Sef!.ealna glasul al 8-leO.:
Asemenea cu: Fluierele ...
. C...a eel ce e$t:iizvor al :inilei, ca un;adanc al marii
nillostiviri" fudurate, arati repejunile milei Tale dum
pe top; revarsa izvoarele cele bogate ale
ttrin.urti1or spala-i pe top; ca la 1'ine pururea alergand, ru ca1dura
cerem'har. .

Slava... acum. .., alta, glasul al4.:.zeli:

Asemenea cu: Cel ce Te-ai inaltat pe Cruce c;ie bunivoie...
Doctorul Ajutitorul cel2r ce suntin dureri, Izbayltoml Man..:
tuitorul celor Insup. Stapane al tuturor Doanme,
tamaduire neputinciosului robului rau; indura-Te, milu
pecel ce mult a de pacate,. Hristoase, ca
sa slaveasca puterea Ta cea dumnezeiasca.
Cantarea a 4-4:
Irmos: Ridical pe Cruce vazandu-Te .
1\ Ifantuitorule, Cel ce mirul cel.nestricacios $i varsat prin
iVJ.har, lumea, indura-Te, pe acesta
ce- unge.. cu credinti inDumnezeirea Ta" ..
Insenmand acum pe robii Tai cu bururia peretti Tale, fa, Stapane,
simtririle lor intrare de netrecut de necuprins pen,tru toate puterile
cele potrivnice. . ,
10 futreitul "Doamne, care ar trebui citit aid ;dupli cantlirile a
a noua ale amonului, nu este altceva decat.vestjgiul ec!teniilor mici care
erau rostite in aceste momenteatund cilnd canonul Maslului se cantain cadrul
Utreniei.Acesteecteniisepastre'azainTre}JnikulMitropolibduiPd:ru.MDvilR,vol.. !,
Kiev', 1646 {retipii:rire 1996), f. 453, in Molittivnic(Bilgrad,l68g, ff. .$3
Y
-$8'), ed.
U1g:JjJitli cl.E"-A..Dumitran,A.M Ghennan Van.ca. Edit. Reintregirea, Alba
.,..
Iulia,. 2009' (n.tr.). . .
04/27/2012 Page 205 of 216
107
l \

;-s
! r
lj
I.
. ,
[
.-'
G
n
; l!
. J \
,-,
G'
',J
n
II
. ,
r
j I.
II
r
, J'
"
ri
U
L.
It
. lJ
n

R8.nduiala Sftintului Mlls1'!l' 106
eu milei Tale, Hristoase, cu ungerile TiL
spaIa, Doamne, ca uri Milostiv, . ranile fi apasarue:clrinuri
lor acestuia ce este chinuit de sUerinte1e patimilor( ca, fiind mantui!,
sa Te smveasca pe Tinecu mulpmure.
.Shlva....
sa nu indepartezi, Stipane, Ta de la noi ceice insemnim
.' chipul celei de sus al bucuriei sa l1;Utreci cu vederea
pe eel ee cucredinta 'Striga pururea: binecuvantap. toate lucrurile
Domnului pe Domnul. .
. $i arum... , al Nilscatoqrei diDumnezeu: . \.'
Preacuram, firea a primit Ca o'sIavfta cununa fa rea
nezeiasc.\ care cu puterea ei taberele .
. Pentru fiind mcununa-p. cu podoabele cele luminoase ale
darurilor tale, pe tine te laudam intrutot cantata, stapana.
Cantarea a 9-4:
Irmos: Hristos, Piatra cea rietaiata de mana...
.eauta din eer, Indurate, ;;i arata mila Ta tuturor; trimite arum
. prin ungerea eea dumnezeiasci. a preoplorajutorul Tau
tarla Ta ce1ui ee alearga laTine, Iubitorule de oameni .
Am vazut cu bucurie, Mantuitorule, preabunule, untdelemnul
eel sfant, pe care I-ai primit prin dumnezeiasca Ta pogorare mai
mult decaf eei ce se de el 11 daim chip vizut celor ce
se de baia eea dumnezeiasca.
Slava ....
Mantuitorule, indura-Te, de chinuri de du
ren, . apara de sageple celui viclean pe.robii tamaduindu-Ie, ca
un Domn milostiv, sufletele;;i trupurile cu harul eel dumnezeiesc.
arum... , al Nasciitoarei de Dumneze:u: ,
Fecioara, primind canfm ;;i rugaciuni de la robii tiL
.. Preacurata, de patimi cumplite de dureri, cu mgaciunile tale, pe
eel ce prin noi.alearga.la acoperamantul tau eel dun:mezeiese.
Si indatil se ziCe:
,
. rednic es:te cu adevarat sa te fencim. pe tine, NaScatoare de
. V.' Dumnezeu, cea puiurea fericita cu totul wa de
Malca Dumnezet:tluinostru. Pe ceamai cinstita decat heruvimii ..
inai. slavit:a, fara de asemanare., decat serafimiij care fard. striciciune
R8.nduiala MaSlu
pDumne2'.eu CilvantWai ru\scut; pe tiDe cea'cu adevarat Nascitoare
de Dtinfuezeu te n:uUim. . . .
Doamne, trei on). ... $i acum...
. Lumintlnda
Asemenea cu: Cercetatu-ne-ai de sus...
u mila caum cu ochiul Tau, Buniile, spre rugaciunea noastri,
e. a eelor ce ne-am adunat astazi inbiserica Ta eea sfanta, ea sa
rmgem cu untdelemnul eel dumnezeiese pe robii TaL
$iindataLAUDELF., gIasul al4..:1ea:
Psalmul14&
Uudap.-Lpe J)omnul din cerui:L laudap.-L pe Ei iritrUce1e:inalte.
> Tie se rovine dntare, Duhmezeule! . .
. .
L
Laudap.-L pe Eltop. mgerii Lui, Iaudap-L pe El toate puterile Lui
Tie se cuvine cantare, Dumnezeule!
audati-L pe El soarele ;;i luna, Uiudap.-L pe El toate stelele
. lumina. Laudap.-L pe EI cerurile cerurilor apa cea mai
piesus de ce1:uri sa laude numele Domnului, ca Ela zis fa
cut, El a poruncit ;;i s-au zidit Pusu-Ie-a pe ele in veae in veacul
veacullli;. porunea a pus fiu va trece. Laudap.-L pe Domnul depe
.pamant, baJaurii toate adancurile. Focu1, grindina,
duhul eel de vifor, ce1e ee fae cuvantul Lui; munpi toate dealurile,
lenmele ce1e roditoare top. cedrii,.fi.arele toate dobitoaeele eele .
ce sa miseljii pasa.riJe eele zburatoare, irnparapi pamantului toate
domIDi top. judecitorii pamantului, tinerii fecioarele,
batranii. cu cei mai tinen, sa laude numele Domnului, ca s-a inrutat
.numele Lui, al Unuia.. Marturisirea l.Jll pe parnant ;;i in cer. $i ;'a
i:rililta puterea poporului Sau. cantare tuturOr Lui, fillor
lui Israel, poporului ce se apropie de DansuL .
Psalmlll149:
C
antapDomriului eapta:re noui, laudaLui in adunarea celor
. . Veseleasca";se Israel de Cel ce I-a facut pe el iii
Sionului sa se bucuJ:e deimparahlllor. Sa laude numele Lui in hora,
. intimpane in psaltire sa-I canteLui. ca Domnul intru
poporul Sau va iniltape cei bIanzi intrn mantwre. UudC}-se-vor
intru slava se vor bucura intm lor; Inru'\i

"'.::L
--rue: in s:Jl.bii.""J"d.oua
.,. ..r
04/27/2012 Page 206 of 216
111
lr
..-.
I
i '
L
D
u
n ....
r,
,
L
[.
fl
I
L
n
L
r!
1 .
L'
[
r

; .
,:. .. ' ? ...... ,
l. .!
...
......
R6.nduiala SfantuluiMaslu
110
DIACONULzice ectenitz 17UlTe:
eu pace Domnuluf sa ne rugam.
sixANA: Doamne,
Pentru pacea de sus pentru mantWrea Snftetelor rioascre, Dom
nului sa ne rugam. . .
. Pentru pacea a toata pentrubunAstarea sfintelor lui Dum-
nezel,J biserici pentru unirea tuturor, Dornnului sa ne rugam. .
Pentru sfanti biserica aceasta pentru rei ce en c:redintit en evla
vie cil rica lui Dumnezeu intraintr-insa, pomnwui'sanerugam.12
.' ,Pentru ca sa se binecuv:in,tezeuntdelemnul acesta cu puterea, en
. lucrarea cu yenirea Sffultului Dub, Domnului sa ne tugam.
Pentru robullui Dumnezeu (N), pentru cercetarea lui cea intru
Dumnezeu pentru ca sa v:ini peste dansul harul Sffuttului Duh,
Domnului sa ne rugam. .
Pentru ca sa fie izbavit el noi de tot necazul, mama, primejdia
nevoia,. Domnului sa ne rugam.
Apara, ne pe noi, Dumnezeule,
cuharul Tau.
Pe preabineruvantata,. slavita, stiipana no astra,
de Dumnezeu Nascatoarea !iii pururea Fecioara Maria, cu toti sfinpi
pomenind-o; pe noi unii pe alpi toata viata noastra lui
Hristos Dumnezeu sa 0 dam. '
PREOTUL PRoms, ecfonisuZ:
ci Tie se cuvine toata slava, cinstea inchinaciunea, TatalUi
Fiullli Sfantului Dub,. acum plirurea In vecii vecilor.
- .
STRANA: Amin.
Dupii aceasta, prootul eel dintai toarna untdeIemn in candela zice cu
glas mare aceasta rugikiune. Se cuvine a ci, dupa tradifiaMarii Biseria,
zn candela cuuntdelemnul ce se in loc de apo. se toami vin.
iii binecuvantare se la alte slUJbe.strins legate de Liturghie sauin ca:drul carora
avea Ioe BotezuL Minmgerea (atunci separat de Bo
tez..laprimireaschismaticilor - EvlwlogbiDn, 1926, p. 534) $i. Cununia (n.tr.).
12lnMtm:leEv1w1oghion prea.un in editilleslavone tipirite,
. cererea depomenire a episcopului loculiri. firesc eracaepiscopulsa
fie pm:nenit aid,. alP- rummtilnimintextul edenieiin versi:pnea greceasca din Mit:ul
. -" a.rl:Uepi"?9f,l (N),peiltru cinstita preotimeceaintru
Hristos diaConime, pentru tot cleml poporul, Domnului si'i ne mgiro" (n-tr.). .
R6.nduiala SfintuluiMaslu
RugiiciUftea sjin:p.ri.iuntdelem:nului
DiACONUL:-bOmnului"sa Ite. rilgam.
. ' S'I'RANA: Doamne,
PRBOTIJL
.. oamne, eel ce cU mila cu Indurarlle Tale zdro
. D. birile sufletelor ale trupurilor noastre, fusup, Stapane,
untdelemnul acesta
13
, ca sa fie celor ce se vor unge din el
spre spr: ..d':, patim.a"
trupulm ,1 a sufletulm ,1 de toata rautatea. Ca ,1 mtruaceastasa.
se preaslaveasdl preasffutt nuinele Tau, al TataIui al Fiului ,i al
Sfantului Dub, acum In vecii vecilor .
. ....' STRANA: Amiri. . _ _ '.'
In acest timp, si ceilaliip'reoH zic in tainJi aceeasi rucrikiune.
14
" JI" , 0'
13 in acest moment al citirii rugiciunii,. toti preotii binecu:vlnteaza untdeIemnul.
14 Rubrica preluata din volumul original(p. 130).Marele EvJwloghiolt grecesc
(EtlXoMywv'to peytJ:, 1894, p. 266) da u:tmitorul text: ,,'Ev 004' bE. Atye'taLTl EuXli
naQit 'tau JeQE:UlI;, ljIaMov'tal 'ta 'taO'ta" (,,!n timp ce preotul rice Rugii
ciunea, se ci.nta tropare1e acestetI'). Un text similar in Tre-'bnikul slavon (p. 304):
IIKf'DfMiH dlllfW l'I HIi.M. '1.,.g'l"l AIlfiY .;.g"lR,4E. 8oeAlitcO IIKf iAotJ'OAf'I'C....
MA'I"U WcqilHHHtmnI'l, ROiirrc.t. iii." ("Iar ceilolp preop citesdntllinii, impreunQ. cu
a[preotu( protosl, aceetlfi rugadune.lR:r in timp ce preotul rugf1ciunea,.se ctintii
aceste tropare"). Cl'Iiar Trebnikul Mitropolitului Petru Movilii(ed. cit., p. 4152), are
text "Iar cetlalp preop citesc in tllina,imprewri. cu e1lpreotul protosj,
rugiiciune. Dupii rugiciune se ci.ntii sfihirile acestea".
Doarin unele editti rornine ale slujbei Sfantului Maslu 0 rubrid in care
se cere rosfuea de catre toti preotil, pe rand, a rugaciunii sfintirii untdelemnului,
adica de ori. Initial Sfantul Maslu se intindea pe parcursuI unci saptiiJ:nani
intregi; iecare preot sfintea cate 0 candela, In ziua in care era protos la Liturghie.
illterior, ciIld slujba aajuns sa fie celebrata nu pe p!rrursul a rue, ci intr-o
singuri zi, toti preotii sfinteau untcfetemitul deodata, rugaciuilea fiind rostita doar
de proestos. P. PRtJ'I'EANU spune ca ,,-existii unelemanuscrise sau carp. vechi care
menponeaza ciar repetarea rugaciunii de ori,. dar se neglijeaza faptul ca de
fiecare data acolo este yorba despre pahare sau candele ru ulei, care
erau binec!lvantate preotti nti ungeau top cti Ule. din aceJ.a vas ...
rostirea de ori a rq.gaciunii asupra ulei este 'un nonsens"("SIujba
Sfintului Maslu: !storie in Altarul Rtintregirii, 2, 2.010, p. 235). in
traditia ortodoxa oIice slujba are 0 singuIB. epicleza. la Sfmta Liturghiein cadrul
ciireia are lac prefacerea painii vinului in Trupul S.ngele MAnttrltorului,
avemcate a cere de sfinPre pentru fiecare element euharistic,. iar nu maimulte.
La fel 1a cele1a1te Taine sau sfintire Bisericii Ortodoxe. "Chiar dlica
partea a detrei on, . Sfinprea apei..de
exemplu, aceasta este osimpli manifestare a binecuvantarii unice a Sfintei Tieimi,
.-1
04/27/2012 Page 207 of 216
1r-

;
f
11:4 R8.nduitU SJiDi.tului MRslu
u
D
Fie, Doamne, mila Ta 5prE! noL "
SnlANA: Prectim am nidajduit noi mtru T11le.
D
DIACONUL: Inte1epc::iune.
, DinEpistola'sobomiceasci '
a Sfintalui Apostollac!ov, dtire:
(5,10-16)
DlACONUL: sa luam aminte:
$ise citeFApostohilfJit
C
F
raplox,l,ua,p ca pilda de:suferinta de indeltinga-ribdare;'pe
proorociicare au grait in'numele Domnului Iati.,noi fericim
:[
pe rei ceaurabdat; ap aUZit derabdarea luilov
harizit lui de Domnuli camult-Milosard este Domnul Jndurator.
1ar inainte de toate, fratii mei,. sa nu va jurap nici pe cel, nici pe
'r, pamant, nid I:;U orlce alt jmamant, ci sa va fie voua ce este da, da,
.
ce este nu, nll, ca sa nu cadepinjudecata. Este vreunul dintre voi in
LJ
suferin:pi? Sase roage. Este cineva cu inimi buna? Sa cante psalmi.
Este cineva bolnav intre voi? Sa cheme preopi Bisericii sa se roage'
r
f ;
pentm e1" ungandu-l cu untde1emn, intru numele Domnului. lU
L./,
gaci1,lI1ea credintei 11 va mantui pe eel bolnav Domnul 11 va ridica
'r
de vafi mcut pacate se vor ierta lui. Ma:rtu:risi1i-va deci unul altuia
pacatele va rugati unul pentru altul, ca sa va vindecati, ca mult
poate rugaciuriea stanrl.t()are adreptului in lucrarea'eL
.... '"
PREOTUL: Pace tie.
r
CITEJUL: duhUlui tau., I
t
I
'-'
"
DIACONuL: tnte1epciunerSa luim aminte!
CITEJUL: Aliluia, Aliluia, Aliluia, glasul a1 8-lea.
J STRANA Aliluia, Aliluia, Aliluia.
j
r,
CITEJUL, stihul: Mila judecata,voi canta Tie, D9&IU1e (Ps. 100,1).
STRANA: Aliluia, Aliluia, Aliluia.
DIACONUL:

u
tntelepciune, drew, sa ascultaln Sfanta EVaJ;lghelie. ,
PREOTUL: Pace tuturcir.
n
t,it
"
,STRANA: duhului tau.
", e&re diaconlaMasb!, rubridle cer ca diaconul sa citeasd,
,
pericopele Apostolului (n.n-.).

Rinduitda Sfotttului Maslu 115 .

.
Din Evanghelie de Luca.. cime:' ,
(10,25-':77) .
STRANA: Slava Tie, slava Tie! '
DiACONUL: Sa luim aminte.
, A ...' rar preotuz eel dinflii Sjint4 Evanghelie:17.
Tnvremea aceea a venitlalisus uninvatator deLege,
, . A4izicand: Invitatomle, ce sa facca viata cea
,. _md? Ia:r 1isusa ziS citreel: Ceete scrisinLege? Cumcitei? Iar
raspunzand, a zig: Sa itLbeFpe Domnul Dumnezeul tau din toata
inima ta: dintotsufletul tau din:toata puterea dintot ruge
tul tau; iar pe aproapeletau, ca: petineinsuti. lar Eli-azis: Drept ai
raspuns; fa vei fi: vill. Dar e1" vrand saseindrepteze'pe sine,
a Zis dtre Iisus: cine este aproapele meu? Jar1isus, raspt.mzind, a
,tis: Un om cobora de la1erusalim la lerihon a c!zut intre talhari,
care, dupace I-au dezbracat I-au rinit, au lasandu-l abia
vill.. Dinintimplare un preot se cobora pe aceea cale vizandu-l,
a trecut pealaturi. De asemenea un levit, ajungand In acelloc
vizand, a trecut pe aIaturi. Jar un samarinean, mergand pe'cale, a
venit la el vazandu-l, i s-a mcutmila apropiindu-se, i-a legat
ranile, turnand pe ele untdelemn vin punandu-l pe dobitocul
sall, I-a adus la 0 casa de oaspep a purtat grija de el. lar a doua'zi,
sc.otand doi dinari, i-a dat gazdei i-a zis: Ai grija de eI, ce. vei mai ,
cheltui, ell,cand rna voi intoarce, iii voi dainapoi. Care
trei ti se pare ca a fost aproapele celui cizut intre taJhari? rarel a zis:
eel care a mcut mila cu el. Iisus i-a zis: Mergi :fa tu asemenea!
Slava Tie, Doamne, slava Tie! .
'. DIACONUL zice: '
pe Dumnezeule, dupi mare mila Ta, rugamu-ne
Tie, auzi-ne ne " ' ,
STRANA: Doamne, trei on}.
-Tnea ne rugam pentru mila, viata,
cetcetarea l?i liisarea pacatelor robului lui Dumnezeu (N), pentru
-<:a sa i se ierte lui toata cea de voie cea ira de voie.
STRANA: Doa:m:ne, (de trei em). ,
-'---';:-:--
171rlldttlonal1a EWnghellile.5e aresc doar nu d.e
'.
c:itre diacon,. la fel cumse procedeaza: la Priveghere (n.ir.).. , , -:"
.;;
04/27/2012 Page 208 of 216

U
n
lJ
n
o
c'
"
'N
L;
j,
I
j I
,\__,.J
r
r
\J'
!
9
j
n
l j
S..
-&
o
..,
'.
RJ.nduialD. Maslu
118
pe robt4 Tau acesta (N) de nepu1:iI$ sufleteasci ce l-a
cuprins fa sA vieze prin harul Hri$tosUlui Tau; , ' .
Pentru rugadunile Preacuratei stipanei noast;re, Niscitoatei de
'Dumnezeu purureaFedoarei Marla; cil fi deviatl
facitoarei Cruci; cu folosinteJ.e cinstitel9r, celor tara de '
trup puteri; pentru rugaciunile sIavitului, proorocului,
inaktemergatorului Botezitorului loan; ale sfintilor, s1lviplor
mtrll tot Iaudaplor aposto1i; ale sfin1ilor, sIaviplorbunilor biruitori
ale sfintil0r deDumnezeupurti:torllornoFipi1:inp; ale
s:fintilor tamiduitorilor fira de mginti Cosma fi Damian,
loan, ?ante1imon fi Ermolae, Samson Diomid, Anichit,
Talaleu fi Trifon;ale sfirip1.or, dreptilor , dumnezeielor pihinF
Ioachim Ana pentru aletuturor sfinplor. .' .',','
a Tu izvorul ta.mAduirllor, Dumnezeu1e, Dumnezeul nos
tru, Tie ina1tam, impreu:n.a Unuia-Nascuf Fiului. Tau
Preasfantului Duh, acum pururea in vecii
STRANA: Amin.
A DOUA UNGERE:'
. DIACONUl.: Sa J.uam aminte.
, PREorot: Pace tuturor.
, CrrJrrm.: dubului,tau.
DiACONUL: IntelePc:iune! Sa luiim aminte! ,
CrrB.ruL:,
'Prochimen, glasul' al2-1ea:
,;,tf" -
Twa mea lauda mea esie DomnUl S-a facu.t mie spre man
tuire (Ps. 117, 14).
SnlANA: Tarla mea lauda mea este Domnul 9i .:a facut mie
spre mantuire. . .'
stihul: Cerl:iJ.}du-mii m-a certat DOIIUiui dar m:orPi riu
In-a dat (Ps. 117,,18). '.
STRANA: Tiria mea lauda mea este Domnul S-a facut mie
. spre mantuire. , '
. Cmrrui;: Tana mea lauda mea este Domnul..
. S-a raCut :nne
',.
R8nduill1a Sfllntului MRSlu 119 .
DIACOl'i'DL: tnte1epaune.
Din Epistol.a citre . ,
a SiintuIui Apostol Pavel; d:fire:
(1.5,1-7), .
DIACONUL: Sa lulm aminte., '
se citefte Apostolul:
, Fratilor, datori suntemnoi, rei tan, sa pu.rblm celor
sanu ciutAm pIacereanoa.stni; d.fiecare.dintre
rioi sa caute:si placiaproape1ui san, 1a ce este:bine,spre:zidire. ca
H'iiIrtos n-a dutat a Sa ci, precum este scris: Ocirile' celor
, ocirAscpetine au cizutasupra toate,cite's-au:SCris'
. mal i.rtai:nte; s.-au scris spre invatituranoastra, ca, prin .
mangmerea care vin dinScripturi, nadejde sa aveni. Jar Dumnezeul
, ..
ribdirii al mangaierii sa va dea voua a gandi 1a Ie1 unii pentru
alpi, dupa Iisus Hristos, pentru ca top laolalta cu. '0 singura gu:ra
. sa slaviti pe Dumnezeu lli Tatal Domnului nostru !isus' Hristos. De
aeee8, primiti-va mrli pe altii, precu.m Hristos v-a primit
pe vol, spre slava lui Dumnezeu.
PREOTUL: Pace
ClTE'fUL: duhului tiu.
DIACONUL: lnte1epciune! Sa luam aminte!
C:rrEj1.J;L: Aliluia, Alilufu, Aliluia, glasu:l
STRANA cilntii: Aliluia, Aliluia, Alil,uia.
Crmrm., stihul: Mile1eTale, Doamne, inveac Ie voi canta (Ps. 88, 1).
STRANA: Aliluia, Aliluia, Aliluia
DIAcoNUi: ,
lnteIepciune, drew, sa asculti\m Sfanta Evanghelle.
PREOTUL: Pace tu1:'uJ."or.
duhului tau.
PRBOTUL:
Din Sfinbt EvangIieJie de Ia Luca, rime:
. (19,1-1.'0)
ST.RANA: Shiva Tie, Doamne, slava Tie!
' D,
1"
uam anun,
-""
IAC()NQI.: Ji1
......
.
;,
04/27/2012 Page 209 of 216
lr
o
in Rindui.lllll SJintuIui Mllslu
A TRBlA UNGW:
. . ...
D
DIACONUL: Sa IUBm aminte.
PuOTUL: Pace
CrrE'I'UL: $i duhului tau..

O .

DIACONUL: fute1epciune! SalU8m aminte!

CrrJrrm.: .

. Prochimen,glosul a13-1ea:

r; Domnul este Iuminareamea voi
Lj
teme? (Ps; 2.6, 1.)., "-". ,... ..
este Iu:mii:uU'ea-mea.,i Wntlrltond de .'
n
cine :tna. voi tem.e? .... ,..,. .,' . . . .-- . .
.
CfI'ETUL, stihul: Domnul este piizitorul vietti me1e, de cine rna voi
.,

.' ? (P 6 ) .'
S. 2 ,2 . . . ....
STRANA: Domnul este Iuminarea mea ,iMintuitorul meu# de
:
C
cine rna voi teme?
C

CrrETUL: Domnul este luminarea mea.
5TRANA: Mantuitorul meu, de cine rna voi teme?
1;:
DIAcoNUL: 1ntelepciune. -.
f
Din EpiStola mtai catre Corinteni
1',.
a Sfintului Apostol Pavel,. time:
r
tJ
(1.2., 27-13,8} .' -'
. .
r
";.
DIACONUL: sa Iuim a:mi;nte.

u
se Apostolul:
. F'" sunteti trupulluif!ris1?s fiecru:ein ..
pe unn Fa pus pumnezeu.. m BISerlca: mw apostoa al doilea .'
prooroci. al treilea invatatori; apoi pe cci ce audarulde a face minuni;
apoi darurile vindecirilor, ajutoririle, cfumuirile; felurile limbil6r.
U
r-
Oare top. sunt apostoli? Oaretoti sunt prooroci? Oaretopinvatitorl?
Oare top. au putere sa minuni? Dare t.oti audarurile vinde
carnor? Oare top. vorbesc Inlimbi? Oare t.oti pot sataImaceasci? Rav
niP. msala darurile ccle mai bune. va aratmca 0 cale care Ie intrece
o
pe toate: De grli Inlimbile oamenil.or ale inger:ilor, iar dragoste "
nu am, facutu-m-am aram.i sunatoare . chimval risunitor. .
avea daruI ta?:'1e1e . orlCe .
a
. avelJ: ata:ta crec:l:in.1iiincat sa mut dragosteilU am,
,
_ .. .... .. . .... Rbuluiala, Sfontullfi MDslu
123'
nimic nu sunt $i de rrnparpfuata aVer9mea . de aJji da trupul
'mel! C8.si fiears, ia:r dragoste nu.aDlt IU.J:rUc Dragostea
indelungrabdi; dragOsiea estebinevoitoare,
nu se landa, nu se Dragosrea cu necuviinta, ;nu
cauta ale sale, nuse aprindede minie;nu gindeF raul. Nusebucura
.de nedreptate, d sebuCUIi deadevar. Toate Ie toatele crede,
toate Ie nidajduiee, toate Ie rabda Dragostea nu cade niciodati.
PUOTUL: Pace tie.
CrrJrrm.: duhului'tiu.
DtACONUL: 1nteIepciune! Sa IuimaIninte!
ClTEp1L: Aliluia, glasul a12.,letL _
S'rRANA cantii: Aliluia., AliIuiit,-AliI.uia .
CrrE'roL, stihul: 1ntru Tine, Doamne, am niida,jduit, sa'nu fiu ru
veac (Ps. 30, 1.).
STRANA: Aliluia, AlUuia, Aliluia.
. DIACONUL:
. 1nte1epciune, drepp., sa ascuItim Sfinta Evanghelie..
PRBOTUL: Pace tuturor.
STRANA; $i duhului tau.
. PREOTUL:
Din SIinta Evangheliede Ia ollie:
(lOt '1,5-8)
STRANA: Slava Tie, DOanule, slava Tie!.
DIAcoNUL: Sa luim aminte:
A Al treilea p.reot SpntQ Evanglielie:
Tn vremea aceea, chet:rtand la Sine pe rei doisprezece ucenici ai
.!Sli, Iisus Ie-a dat lor putere asupra duhmilorcelor necurate,
ca sa Ie seoam. . sa tamiduiasca orlce neputinta. Fe
doisprezece i-atrimis llsus, poruncindu-Ie lor zicind: In calea
paginilor sa nu mergeti in vreo cetate de samarineni sa nuintrap.;
.ct mai ciegraba mergej:i catre oile ce1e pierdute ale casei 'lui Israel.
$i, propovaduip., zicand: S-a apropiat imparapa cerurilor.
.Timiduip. pe cei ne:-putincio, pe.cei morfi, cura\iP. pe rei
scoateti afara pe demoni; dar ap Iuat, indar sa datL
STRANA: Slava TIe, Doamne, slava Tie!
.!!":-,
04/27/2012 Page 210 of 216
C
tr
0,
'C
, [;
. ,.;
"C
C'
r;
u
o
r
,G,
n
U
'0
o
1t1!}r .....
n

, .
R8nduiala Mpslu
U7
126 R6.nduialll Sfontului Maslu
STRANA: (detrei'on).
CrrJrruL, stihul: AFPtand am a;;tepiat a luat.aminte '
, PRBoTIii:icfOn,isul:,
la mine (Ps. 39, :I:).

STllANA: Aliluia, Aliluia, Aliluja. '
_ camilostiv iubitor de oameni Dumnezeu Tie slava lnal
, tam, Tatilui Fiului Sfantului Dub, acum purUrea In vecii
DIACONUL:
veci1or.' ,
, lnte1epciune, drepp, sa aScultiniSfinta Evanghelie.
5TRANA: A:min.
PRBOTUL: Pace tuturor.
-,
DlAco,NUL: Domnului sa ne rugam.
STRANA: $i duhului tau.
STRANA: Doamne, miluieF!. '
PRBOTUL: '
AI patrulea preot citefte JJCeIlSta Rugaciune:
- ' Din Evanghelie de laMatei, cltire:" ,
, Bunule de OaB\eni. mUlt-Milostive

Doamne, eel pIm de mila bogatin bunaiate,-Parinte aI
STRANA: Slava Tie, Doamne, slava Tie!, '
induriirilor a toam mangaierea, eel ce, prin Sfintii
DIACONUL: Sa luam aminfe. Tai Apostoli. ne-ai dat noua puterea sa tamaduim, cu untdelemn
insotit cu rugaciunea, neputinteJ.e poporuIui, frump ,i untdelemnul
A AI patrulea preot S.fD.nta Evanghelie:
acesta intocmef7te-1 spre tamaduirea celor care se ung din el, spre
I
n vremea aceea, venind Jisus incasa lui vazut-o pe soa
departarea a toam neputinta a toata boala, spre izhavireade rele
, era acestuia zacind, cuprinsa de friguri. $i S-a atins de mAnaei
acelor ce de la Tine mantuire. .
au lasat-o s-a sculat li slujea Lui; $i rncandu-seseara
Alia, Smpane Doamne, Dumnezeul nostru, rugamu-ne, Atotpu
au adus la El multi demonizati a scos duhurlle cu cuvantul pe'
temice, sa ne pe noi pe top. Unule, Cel oe e,ti doctorul
top rei bolnavi i-a vindecat, sa sennplineasca ceea ces-aspusprin
sufletelor al trupurilor, sfintef7te-ne pe noi pe top, Celte tamadu
'.'.
Isaia proorocul, care ,zice: Acesta rteputinteJ.e noastre a luat fli bollie
noastre le-a purtat. $i vazind Iisus mulpmelmprejurul Lui.. a porun
;,:.
, cifucenicllor sa tream de cealalm parte a marii. $i apropiindu-se 'un
carturar, I-a zis: Invatatorule, Te voi urma onunde vei merge. Dar' r
bo$ l7i neputinta. Ca, ridicandu-l cumana Ta ceatare, sa slujeasca
i-a raspuns: Vulpile au vizuini 17i pasarilecerului cuiburi; Fiul
Tie cu toata multumirea: Ca arum facandu-ne iubirii Tale
r.:
Omului msa nu are unde sa-$i pIece capul. Un altul dintre ucenici
"
de oameni celei negraite, sa Te laudam sa Te slavim pe Tine, Cel
I-azis: Doamne, da-mi voie intai sa ma due sa ingrop petatal meu.
41:.
:::; , . fad lucruri marl minunate, slavite preainalte. .
1ar Iisus i-a zi,s: Vmo dupa Mine morpi sa-ingroape morpi .'
ca Tie se cuvine sa ne sa ne noi,. Hris
lor. $i intrand El in corabie, ucenicii Saiau mers dupa Dansul.
,.. toase, Dumnezeul nostru, Tie slava maItam,lmpreuna Parintelui
STRANA: Slava Tie, Doamne, slava Tie!
W
Tau celui fha de ineeput Preasfantului Dub, acum l7i pururea Iji
DIACONUL zice: in vecii, vecilor. .
pe noi,. Dumnezeule, mare milaTa, rugainu-ne

5TR.ANA: Amin.
, Tie, auzi-ne si'ne '
I , "t . luand a1 patrulea preot un din cele, II fnmoaiein unt
i
'\-:
STRANA: Doamne, (de trei on).

delemnul ce s-a sfinjit, # Il unge pe eel bolnav in chipul crucii la}runte, la
gurii, la nibi, la urechi, pe piqJt, pe miini pe tiilpi, zicQnd Rugiciunea , Inca ne rugam pentru'mila, viata, pacea, sanatatea,

ul'igerii: Parlnte Sfinte, doctorul sufletelor al trupurilor... , , cercetatea $i Iasarea pacatelor robului lui Dumnezeu (N), l7
i
pewru t

ca.sa i ierte lui toalii rea de voie " rea fara de voie. . ... '.
.'
. i'i.
ief7ti toam nepuiinta, pe robul Tau acesta (N);
pe. dansul din patul durerii pentru mila bunatatii Tale; cerceteaza-l
pe dinsul cu mila cuindurarueTale; depmeaza de la dansul toam '
04/27/2012 Page 211 of 216
iJ
G

[
,c'
c
c
c'
i'
r
LJ

o
o
Q
Q
.,
..........
, MnduioJa SJi:n.tului MIlslu
130
, tnea ne rugim pentlJ;1 mila,
Jasarea lui Dumnezeti (N),f
i
pentru
casa i se ierte lui toati cea de voie ,i cea fara de voie.
STRANA: (de trei em).
Pl\BOTUL, ecftmisul:
, tanrllostiv iubitor de oameni 'fie slaviiniltam,
Fiului SfBntu1ui Dul1, acum pmurea vecii vecilor.
, STKANA: Amin.
DIACONUL: Domnului sa nenigam.
S1'RANA: Doamne,
, AI ciricilea
. '. oamne, Dumnezeul nostru, Cel ce pedepsel7fi iarfu,;i tami
, eel ce ridici de la parnant pe eel sarac din gunoi
D
,InaJ:ti pe cellipsit, Tatil orfanilor, limanul celofmvifora-p. doctorul
celor bolnavi; Cel ce por-p. fara mahnire slabiciunile noastre iei
asupra-Ti suferintele noastre; Cel ce cu eel ce
treci peste faradelegi ier-p. nedreptatile; Cel grabnic spre ajutor
zabavnic1a marne; eel ce ai suflat peste ucenicii Tm ai zis: Luati
Duh sant, carora1e yeti ierta picatele, se vorierta lor; Cel ce prime
pocamta ai putere a ierta pacate1ecele multe grele
dai tamaduire tuturor celor ce petrecmtru neputinta ,in boali
mdelungam; Cel ce pe mine smeritul paeatosul . nevrednicul
robul Tau, celmcurcatmmulte pacate tivaIitin patimile
danIor, m-ai chemat la sfanta prealnalta treapta a preotiei, eel sa
intru in ceea ce este dincolo de catapeteasmi, inSfanta Sfintelor,
unde sfintii ingeri doresc sa priveasca sa auda glasul Evangheliei
Domnului Dumnezeu sa vada cu ochii lor chipw.Sfintei Jerte
sa se indulceasca de Sfanta Liturghie; eel ce
m-ai invrednicit a cerel7file Tale Taine a-Ti aduce daruri
jertfe penttu pacatele noastre . pentru eele din
ale poporului a fi mijlocitor pentru oile Tale cele ellvanmtoare,.ca
prin negrta Ta iubire de ciamenisa pacatele lor.;
Insuti, Preabtmule Imparate, asculm meain ceasul acesia
in aceasta sfanm zi intoam vremea locul, ia amlnte la glasul
rugaciunii mele . tamiiduirerobului Tau (N), care estern
neputinta sufletului atrupului, dandiFi lui slobozirede
iertare celQr qe voie lj'icelol-farA_de yoiec!_ lui
ranile cele net:amaduite toam boala toam
I.
.......,.. --.
.;;,
.'
,
'
. .
RRnduWa, Sfintului Milslu 13-1- ,
lui tamAduire sufleteasca" Gel atins desoacrctlui Petru au
Jasat-ope dansa s-a seulat a slujif Tie. Insup, Stipane,
(N), di.-i tamad1;Jire'izbawe de toata boala
ceavatamatoare. Adu-Ti aminte de mdurarueTale cele bogate de
milaTa. Adu-'fi de gandul omuluL care cu osh-die este plecat
spre cele n:Ie dintinereple lui, ea nimeni nu,este fara depacat pe
pamant. ca TIl singur fara de pieat, eel ce ai venit ai mantuit
nei.unul omenesc izbavit pe noi din robia Ca
de vei intra in judecata cu robii 1m, nimeni nu va fi aflat'rurat de
intinaciune, ci va amup toam gura, neavand ce pentm ci.
toati dreptatea noastra este lnaintea Ta, ca 0 carpalepadam. Pentru
ace8sta, pacatele tineret:ilor iloastrenu Iepomeni, Doamne. "
,c.a Ta e$f:i nadejdea eelor rui de niidejde odihna calor istoviti
Ij'i .1mpovarati ell faridelegi, Tie slava inIltam, imprei.ma. ,iCelui
mra de mceput al Tau Pi.rinte Preasfantului .
Tau Dub.. arum Ij'i pururea in vecii vecilor.
STRANA: Am.in.
$i luand al dnci1ea proot un be#ar din cele il'tnmoaie fn untde
lemnul ee s-a sfinfit, il unge pe eel bolnav in ehtpul crucii la frunte, la
gura, la niln, la ureehi, pe piept, pe mliini pe falpi, iic6nd Rugaciunea
ungerii: Pannte Sfinte, doctorul al trupurilor...
11-11-11
A SASEA UNGERE:
t
DIACONUL: Sa'luam aminte.
PREOTUL: Pace tuturor.
C1TE'fUL: duhului tau.

DIACONUL: tntelepciune! Sa luam aminte!
CrmruL:
Prochimen, glasul a1 6-1ea:
Dumnezeule, dupa mare mila Ta (Ps. 50, :1). '
Dumnezellle, dupa mare mila Th.
, 'CITEJ1rr., stilluI: Iniina euratii intTU mine, Dumnezeule
duh dreptintrucele dinlauntru ale mele (Ps. 5,:1:1).
STRANA: Dumnezeule, dupamare mila Ta.
CrnrrtiI.: Miluieste-mi, Dunmezeule.
;::'1:;:". :
, mila Ta. '
04/27/2012 Page 212 of 216
ir-"-' .
(.J
134 RandJlialll SjlintuIui M.Ilslu

L;
lui de doisprezece ani; eel ce pe mca hananeiencei ai izbavit-o de
demonul eel cu:mplit; eel.ce ai iertat doi datoinici
ai daruit iertare femeii celei pacatoase; Cel ce ai dinrlt vindecare '
,'0
sliibinogului impreunii lui; prin cuvant
1-ai indreptatpe ai primit pe !aIharul prin marturisirea
lui rea mai de pe u:rm8.; Cel ce ai ridicat pacateIe lumii pe Cruce
[
1e-ai pilanit; Tie ne rugiim cu umilinti la Tme eadene inbuniitatea
lasa, iarti, Dumnezeule, farade1egi1e p.icatele
robului Tau (N) . lui ceIe de voie ceIe.iira de voie,
c
cu linti cele prin riilcarea de-porunca,i prin neas ..",.
'.
_cu1tare, cele din tiInpul noptii ceIedin timpul zilei; deeste sub
blestem preotesc,saual tatalui sall, sau al mameisale, sau cu ochii
r
.. [ a sau cu mirosul s-a desfranat, sau C1l pip8.ituls':'a pomit spre
desfranare, sau cu gustu1 s-a dezmierdat, sau cu vreo aprindere oa
recate trupeasca sau sufleteasca s-a despawt de a Ta voie ljJi sfinpre,
orlce a ljJi e1 noi, ca un Bun Iubitor deoameni Dumnezeu,
L Care nupi minte raul, iarti-i. nu lasa pe acesta pe noi sa eadem
in viata cea intinatii, nici pe ciiile pierz8ri.i sa alergam.
Stipane Doamne, asculta-rna pe mine pacifosul in ceasul
c
acesta, pentru robul Tau (N). Treci cu vederea,. ca un Dumnezeu,
Care nu pi minte raul, toate pacatele lui. IzbaveljJte-1 pe el de chinul
eel de veci. Gura Iuio umple de Iauda Ta. Buzele lui Ie deschlde
r
spre slavirea numelui Tau. Mainilelui Ie intinde spre lucrarea po
runcilor Talc. Picioarele lui spre vestirea Evanghe1iei
Tale. Toate madularele !iii gandirea lui, cu harul Tau.
Ca Tu Dumnezeul nostru, Cel ce prinSfintii T8.i Apostoli ne-ai
[.
poruncit noua, zicand: Orlcate vep Iega pepamant vor fi legate
.
!iii in ceruri !iii orlcate vep dezlega pe pa.mant vor fi in
..-
., ,
CalOra veti ierta pacate1e, se vor ierta lor carora .
I .
Ie veti fine, tinute vor fi. precum aiascultat pe Iezechia. in in
l:
tristarea sufletului sau la ceasul morfii nu i-ai trecut rugaciunea
, . r; lui, auzi.:.ma in eeasul acesta pe mine smeritul!iii paeatosul
: t j nevrednicul robul Tau care rna 109 Tie; ea Tu Iisuse
'.J Cel care ai poruncit sa iertiim de de ori cate
. ce cad in pacate in buniitatea Ta in iubirea Ta de
?ameni, Te faptele noastre ce1e rele \ii Te bucuri de
O.J mtoarcerea ce10r raman. .' '. . .'
"
Rinduwa MIlSlu 135 .
. .
BunuluiljJi de-viati-Faeab?!Wui Tau Dub., aetim purur.ea in
veci.i vecilor. .'. . "
. 9rRANA: .Amin. ..
ItWuI al preot un beMordin cele fapte, ii inmoaie in runtde
ltmnul ce fHl sfinfit, fiil. unge pe eel bobuw in chipul crucii ltifrunte, la
gurii, lanQri, la uTechi,.pe piept,pe miini# pe tiJ1.pi, zt,cand Rugaciunea
ungerii: Pannte Sfiltte, doctorul sufleteIor ljJi al trupurilor...
11-11' II
A UNGERE: .
><.
Sij, luiim
PREOTUL: Pace tuturor.
CrtJrruL: duhului tau.
DIACONUI.: Inte1epciune! sa luamaminte1
ClTEJ11L:
Prochimen, glasul al 8-Iea:
. . Doamne, nu cu mama Ta sa rna mustri pe mine, nici cu iufimea
Ta samii ceqi (Ps. 6, 1). .
STRANA: Doamne, nu cu mama Ta sa rna mustri pe mine" nici cu
iupmea Ta sa rna cerp. .
CrrEruL, stihul: Doamrte, ci neputincios sunt (Ps. 6, 2).
STRANA: Doamne, !lU cu mama Tasa rna mUstri pe mine" nici en .
iu;pmea Ta sa rna cerp; .
CrrETUL: Doamne, nil cu lnania Ta sa rna mustri pe ri:Une.
STRANA: Nicicu iutimea Ta sa rna cern .
. .
DIACONuL: lnteIepci.une..
Din Epistola intii catre Tesaloniceni
a Sfintului Apostol Pavel, citi:re:
. <.5, 14-23) , .
DIACONUL: Sa luam aininte.
F
$i se Apostolul:
raplor, varugiim: DojeIuti pe cei ma de .
.' pe rei slabi la suflet,. sprijinippe fip indelung_
, caprecum este Ta, asa este si mila Ta, si Tie slava
:;::)c.
;,'
rabiJiitori fati de top. Luap seama sa nu riisplateasca cineva cuiva
f1""'''':';'1.1'[''''im:preuna Ce1ul ha de ai Tau ParfuU; Preasfantului
, sa Cele de,altul . fati

f

04/27/2012 Page 213 of 216
.-
'.
\
c
Riniiuillla Sfllntului Maslu
.138
... ' ,
[
mint a pe cmeva l':'aficilf de a Tine, Te chemim
Tie ne rugam: slabefie"Iasa, ia.rti-i.1ui.. Dumnezeule, tred.ndu-i
tu vederea faradeleglle l1i pacatele.iacute de dinsul cu
. de a ci1cat.ceva din ,!ale S?U ca un,
de trup inlume, din diavolului.,
ca un bun l1i iubitor q.e oameni Dumnezeu, iarta-l. Ci.nu este om
r
[
care s!'viepnasca sa nu numai Ta singur firli de ,
pacat; Qreptatea Ta este dreptate in veac cuvantul adevirul.
can-ai zidit peom' spre pieire, ci spre pazaporunci1or Talel1i spre
viepi celei nest:ricicioase. .
Tie slava inaltam Tau celui ara de m
.ceput l1iPreasfintului Bunului q.e-viata-'Facatorului Tau Dub,
[
amm. pururea vecii veqJ.or. .' .
5TRA.NA: Amin.
luilnd a1 ,apteiea proot un din eele ,apte, fl fnmoaie in unt
r
delemnul ee s-a unge pe eel bolnat1 inchipul crucii lajrunte, La
L
guril, la nan, La urechi, pe piept, pe rnliini pe ricilnd Rugiiciu1iea
ungerii: Parinte Sfinte, doctorul sufletelor al trupurilor ....
.r
.....
RUGACIUNEAIERTARn: '
. .
Dupii aceasta preotul eel luand Sf8nta Evangheliel 0 dii bolrurou
};
. lui sa 0 sarute apoi 0 tieschide prootuJ2l; astfel deschisil, preopi slujitori
L
o tin tieasupra capului eelui bolnav, iar preotul eel dint8i riee rugiiciunea
r
. acellSta cu gIllS 11lIJ1'e; . .,.. ' . .
I
(
DaCONUL: Domnului sa ne rugam.
'A Doamne, ,
r:
. !mparate Sfinte, Milosarde mult-MilQstive, Doamne Iisuse
I : Hristoase, Fiule Cuvintullui Dumnezeu Celui viul Cel ce
l.:
moartea pacatosului, ci sa se intoarca sa fie villJ TIU
pun manamea cea pacatoasa peste capul celui ce a venit la Tine cu
U
poc.iinti cere de la Tine prin noi iertare pacatelor, ci pun mana
Ta cea putemica tare
l
care se afla in aceasta Sfinta
pe care slujitorii cei impreuna cu mine 0 tin deschi!?a peste capul
[
21 Nu este bine ca preotu1 sa;-llase pe credindos sa descbidi Evanghelia (
.ctm\ indica unele edipj.mai vechi ale Molitre1nicu1ui romanesc)i d se desch,idede
: , .
catre p:rerit(CIlm apare rubrica in edi1ille actu.ale), pent:n1 a evita arlee superstipe.
"'" .,......." ..!"t - ..
(d. N. NJICULA,. 'I'TI1tiiJip. fi ",:;;'ji.:4Iibugid; .Ed,it. Episropiei Dunam delos,
} l Galati. 1996, pp. 241--245) (n.ti.).
l.....,
Miislu 139 '
robului Tau (N), rna'rag impreuna cu cer iubirea Ta de
O.cmleni cea milosiiva care nu tine'rilinte raul. . .'
Dumnezeule, Ma.ntuitorul Celee prinproorocu1 Tau
,tan ai d8:ruit iertare lui David, care s-a pocB.it ai
, primit rugaduneacea de paclint;i a lui Manase, Insup. pe rabul
Tauacesta (N), care sepoc8:iee de greIielile sale,
Ta iubire de oameni, trecindu-i cu vederea lui caTh
Dumnezeul nostrul Cel ce ai poruncit sa ierlam de de
on cate celor ce cad pacate, pentru ca precum esteSlava Tal
este mila 11\. . .
" Tiese cuvine toam slava, cinstea inchinadunea,.Tatalui
Sfintului })untrea vecU.veciloi:. .'.
. STRANA:.Amin.
Dupii aceasta, luilnd Sftinta Evanghelie de deasupra capului Cezui ciiruia
se faee 71UlSlul, i-o da sa 0 siirute.
Apoi DIACONVL ziee: ,
. penoi, Du;mnezeUle, dupa mare mila Ta, rugamu-ne
Tie, auzi-ne ne . . . .
STRANA: Doamne, (de trei on). .
fnc! ne rugam pentru viata, pacea, mintuirea, ,
lisareapacatelor robului lui Dumnezeu (N), pentru
<;a sai se ierte lui toam rea de voie cea fara de voie.
STRANA: Doamne
l
(de trei ori).
PREOTUL
I
ecfonisul: .
ca milostiv iubitor de oameni Dumnezeu Tie slav! mal
tim- Tatalui Fiului Sfintului Duh, acum pururea in vecii
vecilor. '
SntANA: Amin.
se canto. glasul a14--lea:
!
zvorul taritadui,rilor avind
J
sfintilor cdor fara de arginti, dati :
tamaduiri tutuior celor ce au ca cei ce v-ati invrednicit :
de marl danui de la izvorul cel ptiruIea 'curgator al MAntuitorului
nostru. Caci a zisDomnul catre voi; ca cei se suntep. de aceeaJ?i rav:na
C!1 a.postolii: lata v-am dat voua putere asupra duhurilor celor Be-.
. curate ca sa Ie scoatepljii satamaduiptoata boala toata neputinta.
Per,ttfu aceasta, dupa poruncile-J: -uL-bine-vietuffid,in dar a-p luat, in
dar dap, tamadumd patimile stiflecdOI ale u...i..f1Urilor ll.oastre.q ..
04/27/2012 Page 214 of 216

t :--:
(
C
'.
'U2 Ranaf:dalD. sJintu!ui Milslu pe scuri
. noastre, precu:mfi noi iertam n\,ine duce noL_
in ci ne de eel rau. . . " ..
[ . . 'PREO'IUL,ecftm
isul
:" .
ca a Ta este imparapa puterea slaw.. a a Fiului,
a SfintulUi Dub, acum pUrurea in vecii vecilor. Amin.
[
'!ji fndatil se cantil troparele aaste4, glasuia16-'lea: ,
r
pe DOamne, noi, ca nepricepan
du-ne denid un raspuns, aceast1 rugaciune aducem. Tie, ca unui
noi pe noi.
r
S1ava.; ...
pe'noi ca intm nidajduit; nuTe
r'
, minia pe noi roarte, nici pomeniiruadelegi1enoastre, ci caum
acum ca un Milosard ne pe noi de vrajmiti d
Tu Dumnezeul nos1m noi suntem poporul Tau, top. lucrul
mainilor Tale numele Tau chemam.
'-- - .
acum... , al Niiscatoarei de Dumnezeu:
r " milosardiei deschide-o nona, binecuvantata Nascatoare de
i .
L .'
Dumnezeu, ca sa nu pierim cei ce nidajduimin1m tine, ci sa ne
mfultuimprintine dinnevoi, ci tu emintuireaneamului creinesc.
. Apm DIACONUL rosl:efte ectenia- aceastll: ,
r
Li
Cu pace Domnului sa ne rugam.
CrrJrrm.: Doamne, miluiefl:e.
, Pentru pacea de sus pentm mintuirea sufletelor noastre, Dom"- '
t.: nului sa ne rugam. "
, Pentru pacea a toata bu.nlsta:rea sfintelor lui Dum- ,
r
, nezeu unirea tutcror, Domnului sane ruglni
t
Pentru sfinta biserica aceasta pentru cei ce cu credinta-, cu evla
vie cu rica lui Dumnezeu intra intr-insa, Doinnului sa ne rugam.
PentIu ca sa se binecuvinteze untqelemnul acesta cu puterea, cu
lucrarea cu, venirea Sfintului Domnului 'sa ne I1lgam.
, Pentru robUllui Dumnezeu (N), pentru cercetarea lui cea ititri.l "
Dumnezeu pentru t;a sa vina peste dansul harul Dub,
c
'. Domnului sa ne rugam. ' '
. Penttu ca sa ije izbivit el noi de tot necazuI, mama, primejdia
. . w ..
1D- OmnUltiJ. 'Sa ne rug..;.:;:;.';;'"': '.",""'''''-''0;*':;;;'''''
"n:
D
"
,J
..
R6ruluitdR Sfti!mdui : 143,
Apiri, ne pe noi, Dumnezeule,
cu harul Tau. . ',' . -- "
.Pe smpana noastra,
deDumnezeu pururea Fecioara cu topsfinpi
, pomenind-o; pe noi unii pe alpi toam viata noastra lui
Hri.st:Os Dumnezeu sa 0 dam. ." ,
Cmll111.: Tie, Doamne. '
. ca 'fie se cuvine toata slaw, inch.inaciunea, Tatilui
Fiului fi S:antului Dub, acum Invecii vecilor. .
CrrE]UL: Amin. :
tI-'.'"
Dupa aceastll, preotul toarn4. untdelemnul-fi rufin 'Din sllu.a"i in can
dela I}i me cu glas mare:
DIAcoNUL: Domnului sa ne rugam.
, CrrEpn.:Doa.mne,
, "Doamne, C-el ce cumi1a cuindurarile Tale m:maduieti. zdro
, . birile sufletelor ale trupurilor noastre, Insuti, sfin
untdelemnul acesta, ca sa fie' celor ce se vor :unge din el spre
m.maduirespreizhavl:rea de toatapatima illt:i:naciuneatrDpului
a sufletului de toata rautatea. Ca aceasta sa se sIaveasca
preasfintnumele Tau, al Tatalui al Fiului al Sffultului Dub, acum,
ill vecii vecilor.
CrrEJuL: Amin.
DIACONUL: sa luam aminte.
. PREO'1Ui: Pace tuturor.
CrrE]UL:Si duhului mu.
, .
DIACONUL: intelepciune!. Sa luam'aminte!
Crmrm.: .
k'

Prochimen, glasul1'.:
Fie, Doamne, mila Ta spre precum am nidiijduit noi intru
Tine (Ps. 33,2.2.). ' . . . . .
5TRANA: Fie,. Inila Ta noi, precum am nadajdwt.. ljh,,:
noi infro Tine. -, ".. .' . "., .
) ...
t. h'
.;.
04/27/2012 Page 215 of 216

147
1-'
r
L
."
"r
l.
r
. r "
l: "
r'

r:
L
-r
r
l4
r
:.
Rllnduiala MDsl'fl. pescurt
146
Thtil ficind; cad ceface Ie I:iul tntocmai Ci
Tatal .-I arata toate Cate face El".luCi-uri mai marl
decit acestea va arata ca voi sa va mira1i dupa cum Tatil
scoali pecei morti Ie d8. viata, tot.. Fiul,da ce
teo Tatal nu juddpe nimeni, ci toati adat-o Fiului. Ca toti .
sa cinsteasci pe Fiul cum cinstesc pe Tatal. Cine nu"cinsteF pe Fiul
nu pe TataI zic voua.: Cel
ce 8SC1Jlta CIlVintul Meu. cred.etnCel ce M-atrimisare viati
.la judecati nu va vern, d !Hi mutat de la moarte la"viata.
STRA,NA: Slavi.;1ie, Doamne,slavaTie! :
$i iridata rugiciunea: . "
" P".annte Sfinte, DoctoruI'sufletelor . al trupurilor, Cel ce ai tn
nUs pe Unul-Nascut Fiul Tiu, Domriul nostru Iisus Hristos,
sa vindece toam boala sa l'8.scumpere din moarte,
pe robul Tau acesta (N) de neputinta 5Ufleteasci Ce I-a
ellprins fa sa vieze prin harul Hrlstosului Tiu. "... .
. Pentru rugaciunile Preacuratei smpanei noastre, Niscatoarei de
"Dunmezeu puntrea Fecioarei Maria; ell puterea cinstitei de
viati ficatoarei Crud; cu folosintele cinstitelor, ce10r ma
de trup puteri; pentru rugadunile slivitului prooroc,
lnaintemergatoruIui Boteziitorului loan; ale sfintilor, siaviplor fi
intrutot Hiudatilor apostoli; ale sintilor, bunilor biruitori
mucenici; ale sfintilor . de Dumnezeu purtatorilor nopparinv.;ale
sfinplor tamaduitorilor fara de arginti Cosma "
loan, Pantelimon Ermolae, Samson Diomid, Moehle Anichit,
Talaleu Trifon; ale sfinplor, dreptilor pirinti
loachim Ana ell ale tuturor sfintilor. " "
: "ca Tu e izvorUl tiimaduirilor, Du.mriezeule, Dumnezeul nostru, "
Tie slava iniltam lmpreuna UiiUia-Nascut Fiului Tiu Prea
sfantului Dub, arum pururea invecii vedIor. . "
_ ClT.B'fUL: Amin.
$i luind pTeotul un inmoaie in untdelemnul ce s-a sfinfit,
unge pe eel bolnfl7} in chipul crucii la frunte, la nan, pe obTaji, Ia Uuze, la
urechi, pe piept, pe zicand aceastii
Ru. Y'
" . ."' gact'U'lle
. Bunule de Milosarde
" "v < p!m i!t
mduririlor III Dumnezeule a toats. mangcp.erea, Cel ee, prin Sfintii
Ri:nduitda SfIi.rului pe-scurt
Tal Apostoli, ne-ai dafnaua puterea sa"tima""dUimI' ell untdelemn
cu rugacitinea, neputinte1e poporului, Insuv. fi untdelemnul
acesta ta.maduirea celor se .ung din cl, spre
dep!rtarea a neputinta a toam boala, spre izbavirea de rele
a celor ce de 1a Tine
Stapane Doamne, DUmnezeUl nostru, rugamu-ne, Atotpu
temice, sa ne mantuie pe noi pe top. Unule, eel ce Poctorul
sufletelor . al trupurilor, penoi pe top.. eel ce
toatineptttinta, pe robul Tauacesta (N); ridica-l
pe dansuI dinpatul pen1ru mila bunitapi Tale; Cerceteaza-l
pe dM\sul cu mila.cuindu:tarile Tale; departeaza dela dansul toam
neputinia Ca, ridimndu-l Ta ceatare, sa slujeasca
Tie co: mUltumfrea, Ca: acumficandu-ne iubirii Tale "
de oameni celei negriite, sa Te iaudam sa Te slavim pe Tine, eel
. ce fad lucruri marl minunate, slavite preainalte.
caTie se cuvine sa ne sa ne pe noi, Hris
toase, Dumnezeul nostru, . Tie slava iniltam, impreuna Pirintelui
Tau celui fara de inceput l1i Preasf$ntului Dub,. acum . pururea
in vecii vernor.
CIT.B'fDL: Amin.
DIACONUL zice:
penoi, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, rugamu-ne
Tie, auzi-ne ne
CITEfUL: Doamne, (de trei on).
"}nca ne rugam pentru mila, viata, pacea, sanatatea, mantuirea,
cercetarea lasarea pacatelor robului lui Dumnezeu (N),.l?i pentru
ca sa i se ierte lui toam cea de voie rea fara de voie;
CITEfUL: Doamne, (de trei on).
PREon1L, ecfijnisul:
Omilostiv de oameni Duinnezeue . Tie slava inal
tfu:n" Tatalui Sfantului Dub,. acum pururea l?i 'in vern
vernor:
CrrEjm.: Amin.
, .. ,,,,,,,

04/27/2012 Page 216 of 216