Studiu Ate Iluminat Public Ghimbav 2010

Studiu de fezabilitate privind modernizarea sistemului de iluminat public din orasul Ghimbav ______________________________________________________________________________________________
MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC DIN ORASUL GHIMBAV STUDIU DE FEZABILITATE
2008
_______________________________________________________________________________ 1-
CAPITOLUL 1 Date generale privind investiia

1.1 Denumirea investiiei: MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT
PUBLIC STRADAL DIN ORASUL GHIMBAV 1.5 Rezumat

a) Fundamentarea necesitii i oportunitii investiiei In prezent, n multe zone din orasul Ghimbav se constat un iluminat public stradal deficitar i se nregistreaz un consum energetic mare pentru realizarea acestui serviciu public. b) Necesiti Prin proiectul de modernizare a iluminatului public din orasul Ghimbav se urmrete realizarea urmtoarelor obiective: - ameliorarea securitii, siguranei i comfortului cetenilor pe timp de noapte; - diminuarea cheltuielilor reale de funcionare a sistemului de iluminat public, prin: - reducerea consumului de energie electric; - reducerea cheltuielilor pentru meninerea sistemului de iluminat; - valorificarea potenialului nocturn al orasului Ghimbav - realizarea unui sistem de iluminat coerent la scara intregului oras Ghimbav
1.6. Baza de proiectare

La baza elaborrii studiului de fezabilitate au stat urmtoarele: - Ordinul OMF/MLPAT 1013/873/2001, coninutul cadru al studiilor de fezabilitate adaptat la specificul lucrrii; - Audit propriu cu privire la starea prezent a sistemului de iluminat in orasul Ghimbav - Situaia din amplasament; - Prescripii, norme, standarde i reglementari: NP-I7-02 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 Vc.a. i 1500 Vc.c. PE 107-95 Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice Legea nr. 230/ 2006 a serviciului de iluminat public; Hotarirea Guvernului nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementarilor-cadru de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local; Hotararea Guvernului nr.71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii; Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii; _______________________________________________________________________________ 2-
Legea nr. 199/2000 privind eficiena energetic; Norme republicane de protecia muncii, PE932-93 Regulament pentru furnizarea i utilizarea energiei electrice PE 120-94 Normativ privind compensarea puterii reactive n reelele electrice ale furnizorilor de energie i la consumatorii industriali i similari. NP 062-02 Normativul pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier i pietonal SR 13433 - 99 - Iluminatul cilor rutiere. CIE 92 - Tehnical Report. Guide to the lighting of urban areas, 1992 CIE - TC 5.14- Maintenance of outdoor lighting systems prEN 13201 "Road Lighting" Part 2: Performance Requirements Part 3: Calculation of Performance Part 4: Methods of Measuring the Light- Performance of Installation EN 60598-1/1993, EN 60598-2-3/1994, EN 60598-2-5/1994 Aparate de Iluminat - NARBONI, R. La lumiere urbaine. Eclairer Ies espaces publics (1997) - BIANCHI, C. Luminotehnica, voi. I+II, Ed. Tehnic, Bucureti, 1990 - MOROLDO, D., Iluminatul urban. Aspecte fundamentale, soluii i calculul sistemelor de iluminat, Ed. Matrix, Bucureti, 1990 - BIANCHI, C. MIRA, N., MOROLDO, D., GEORGESCU, A., MOROLDO, H., Sisteme de iluminat interior i exterior. Concepie. Calcul. Soluii., Ed. Matrix, Bucureti, 1998 - P. Bran Finanele ntreprinderii.
_______________________________________________________________________________ 3-
CAPITOLUL 2 Situatia actuala a SIP Ghimbav

2.1 Diagnosticul aezrii
a. Date generale
Orasul Ghimbav este asezat in partea centrala a tarii, avand urmatoarele coordonate geografice: 45 grd 39 min lat. N. 25 grd 36 min long. E. Orasul Ghimbav este situat la 7 km vest de municipiul Brasov pe drumul national DN 1 si calea ferata Brasov - Sibiu. Aflat la o altitudine medie de 535 m, localitatea ocupa o suprafata de 28,9 kmp, pe care traieste o populatie de 5100 de locuitori. Orasul nu dispune de suprafete impadurite, in afara tufisurilor si salciilor aflate pe cursul raurilor. Reteaua hidrografica este formata din doua rauri: -Ghimbaselul care strabate orasul - Barsa care delimiteaza spre vest aria orasului Ghimbav de cea a orasului Codlea, ambele avand un debit mic si facand parte din bazinul hidrografic superior al Oltului. Clima orasului Ghimbav este temperat continentala, cu o temperatura medie anuala de 8 grade Celsius. Media anuala a precipitatiilor este 780 mm. Flora este specifica depresiunilor intramontane din zonele temperat continentale. In general fauna nu difera mult de cea din restul tarii, cu precizarea ca fauna cinegetica lipseste.
_______________________________________________________________________________ 4-
Localizarea orasului este favorabila, fiind asezata in zona de campie piemontana, importanta pentru agricultura, in apropierea municipiului Brasov, la intersectia unor importante cai de comunicatie de-a lungul Ghimbaselului, toti acesti factori permitand o dezvoltare armonioasa din punct de vedere economic.
ISTORIC
Zilele Ghimbavului simbolizeaza sarbatoarea traditiilor si obiceiurilor locale, fiind un prielnic moment de reafirmare a trecutului istoric al orasului, trecut care trebuie sa fie cunoscut si transmis mai departe, mai ales in conditiile n care izvoarele istorice care l demonstreaza sunt putine la numar, o parte dintre acestea fiind distruse n timp. Conform traditiei, prima asezare a fost la ,,Cmpsor,, pe locul aerodromului. Satul si-a schimbat apoi locul, pe malul Ghimbaselului, fiind cunoscut si sub numele de satul de pe lnga salcii. Acest lucru explica si denumirea germana a Ghimbavului si anume Weidenbach (rul cu salcii). Originea asezarii actuale a Ghimbavului este legata de prezenta cavalerilor teutoni n tara Brsei intre anii 1211 1225 si de colonizarea sasilor n zona n secolul al-XIII-lea. Cavalerii teutoni au fost colonizati de catre regale maghiar Andrei al-II-lea cu scopul de a apara Transilvania de invazia cumanilor si de a contribui la catolicizarea romnilor. Cavalerii teutoni au instituit n Transilvania o organizare n cinci centurii,mpartite la rndul lor n decurii. O centurie cuprindea cte o suta de gospodarii, n timp ce o decurie cuprindea yece gospodarii. Una dintre cele cinci centurii este atestata documentar pe cursul rului Ghimbasel, cuprinznd decuriile Rsnovului, Cristian si Ghimbav. POPULATIE Dupa datele reiesite din documentele studiate, orasul s-a format ca urmare a colonizarii sasilor in aceasta zona de granita a statului ungar. Spre deosebire de tinuturile inconjuratoare unde apar latifundiile nobililor unguri, in Tara Barsei nu apar concentrari masive de loturi de pamant. Sasii reusesc, cu toate presiunile care in mod sigur s-au exercitat asupra lor, sa-si conserve loturile de pamant. Daca in anul 1899 populatia numara 1448 locuitori, in 1910 numara 1629 de locuitori, numarul lor a crescut progresiv la 1722 in 1930, apoi la 1893 in 1941. In 1956 s-a ajuns la 2481 de locuitori, iar in 1966 la 3208 locuitori. Astazi orasul numara 5100 locuitori, dintre care 4785 romani, 227 maghiari, 17 rromi si 59 de sasi. Procentual din totalul populatiei 49,19% sunt barbati, iar 50,81% sunt femei. In prezent somajul se ridica la 5,5%, el extinzandu-se ca urmare a procesului de privatizare, a diminuarii productiei, precum si a dezvoltarii lente a sectoarelor care ar putea crea noi locuri de munca.
2.2 Situatia actuala a SIP Ghimbav

2.2.1 Sistemul de iluminat public stradal _______________________________________________________________________________ 5-
Prin prezentul studiu de fezabilitate s-a realizat un audit al actualului sistem de iluminat compus din aparate de iluminat, stlpi, sisteme de prindere, att din punct de vedere cantitativ, ct i a calitii acestuia, n special al gradului de uzur, aceast ultim caracteristic a fost evaluat la nivel de observaie vizual: - strada; numr stlp; tip stlp; nlime stlp; stare stlp; - tip aparat de iluminat; numr aparate de iluminat pe stlp; - puterea lmpii. In tabelul 2.2. - sunt prezentate sintetic date globale despre tipurile de supori ntlnii n sistemul de iluminat public al orasului Ghimbav:
Specificaie
Cantitate buc. STLPI

56
110
Pondere %
14,32 28,13 14,58 2,30 13,55 15,60 10,74 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 84,91 0,77 0,00
Stalpi de metal SE 4 SE 10 SE 11 SC 10001 SC10002 SC 10005 Stlpi de SIE-9 SE 6 beton SC 15015 SC 15014 SC 15006 Lampamdar Beton
57 9 53 61 42 0 0 0 0 0 0 332 3
TOTAL
Stlpi de lemn Stlpi Lampadari de metal
TOTAL STLPI
391
100
Tabelul 2.2. Tabel sintetic - Tipuri de stalpi pentru aparatele de iluminat, gsii n orasul Ghimbav Din cei 391stlpi existeni doar 283 sunt echipai cu aparate de iluminat. In orasul Ghimbav exist n prezent 195 aparate de iluminat stradale vechi si foarte vechi (inclusiv globurile lampadari). Din acestea, 121 sunt aparate de iluminat vechi, echipate cu lmpi cu descrcri n vapori de mercur.
_______________________________________________________________________________ 6-
Aparat de iluminat Cantitate Pondere din total buc. %
Total 195 72
Foarte Vechi cu vechi fr difuzor difuzor 165 60,92 30 11,08
Tabelul 2.3. Aparate de iluminat stradale in orasul Ghimbav - grupare dup perioada achiziiei 2.2.1.1 Reteaua de alimentare cu energie electrica Conform temei pentru studiul de fezabilitate reteaua de cabluri din cadrul sistemului de iluminat public stradal este pozitionata 12,8% retea aeriana clasica, 81.2% retea aeriana TYIR si 6% retea subterana. Din informatiile obtinute de la specialistii primariei, reiese ca in reteaua de iluminat public a orasului Ghimbav exista 4 puncte de aprindere in Ghimbav (PT 114; PT 5; PT IP str. Lunga nr.2; PT IP extravilan nr.1).
Tip lampa Putere (sursa nominala iluminat) W/buc Na 250 Na 150 Na 70 Na 100 Hg 400 Hg 250 Hg 125 Hg 80 Economic 20 Incad. 300 TOTAL Putere Pierderi Cantitate instalata in balast unitara buc W/buc W/buc 70 40 290 8 30 180 47 15 85 0 20 120 0 50 450 82 40 290 39 25 150 0 16 96 24 0 20 13 0 300 283 Putere totala instalata W 20300 1440 3995 0 0 23780 5850 0 480 3900 59.745
TABEL 2.4: Repartitia punctelor luminoase pe tipuri de surse si puteri (Sursa: Audit propriu) Consumul anual de energie electrica activa, pentru 4013 ore de functionare a iluminatului, este de aprox. 239.756,6 kWh. Trebuie remarcat faptul ca in momentul de fata exista un numar de 195 aparate de iluminat vechi si foarte vechi (tip Norris , PVB,PVT), echipate cu surse de lumina cu vapori de mercur si sodiu. Aceste aparate nu au in componenta condensatoare pentru compensarea factorului de putere si functioneaza la un cos fi natural al balasturilor, de 0,4 0,5 mult sub factorul de putere neutral de 0,92 stabilit de reglementarile in vigoare.
_______________________________________________________________________________ 7-
Tip sursa fara compensarea factorului de putere Hg Hg Hg Hg Total
Putere nominala (W) 80 125 250 400
Cantitate (Buc) 0 39 82 0
121
Putere instalata (W)

0 5850 23780 0 29.630
Tabel 2.5 Putere consumata in aparte vechi de iluminat 2.2.2 Evaluarea energetic a sistemului actual de iluminat public stradal Consumurile anuale cu energia electric facturate anual ctre Primria orasului Ghimbav (specificate i n tema Studiului de Fezabilitate) sunt prezentate in Tabelul 2 i Figura 1.
ANUL CONSUM TOTAL ENERGIE ELECTRICA ACTIVA
Kwh
2007 2008
265.625 266.078
Tabelul 2. Consumul de energie electric pentru iluminat (surs Primria Ghimbav)

300.000 250.000 200.000 150.000 100.000 50.000 0
Consum anual de energie electrica pentru ilum inatul public - oras Ghimbav (Kwh)
265.625 266.078
Anul 2007
Anul 2008
Figura 1. Consumul de energie electric pentru iluminat (surs Primria Ghimbav) Tariful practicat este tariful E2 (Tarif pentru consumul de energie electric din zonele de zi i zonele de noapte) nivel Joas tensiune. Conform ordinelor ANRE (Agenia Naional de Reglementare n Domeniul Energiei) pentru tariful E2 se pltete o anumit valoare pentru energia electric consumat n zona de zi (intervalul orar 6.00-22.00) i o alt valoare pentru energia electric consumat n zona de noapte (intervalul orar 22.00 6.00). De remarcat faptul c intervalele orare pentru zona de zi i zona de noapte nu se modific n timpul sptmnii sau n funcie de sezon, fiind constante pe ntreaga perioad a anului. Dintre tarifele monome , tarifele tip E sunt utilizate in special pentru facturarea consumului de energie electrica a iluminatului public. Pentru aceste tarife se poate remarca ca : Perioada iunie 2002 iunie 2004 , a avut un comportament mai special pentru tariful E1 : cu preturi mai mari la IT decat la MT, in zona de zi _______________________________________________________________________________ 8-
Preturile perioadei de noapte, atat pentru tariful E1 cat si pentru tariful E2, sunt sensibil egale, in timp ce pretul scazut din perioadele de sambata si duminica, pentru tariful E1, induce pretul sensibil ridicat in perioada de zi, a aceluiasi tarif E1. Evolutia preturilor practicate la tarifele E1 si E2 pentru agenti economici este prezentata in fig.2
Fig. 2 Evolutia preturilor la tarifele E1 si E2 (sursa Forumul regional al energiei 2008) S-au primit de la Primria orasului Ghimbav facturile detaliate cu energia electric pentru perioada noiembrie 2006 septembrie 2008. Aceast perioad va fi considerat perioad de referin, Sistemul de iluminat public stradal nu a suferit modificri fa de perioada menionat. Calculul detaliat al facturilor lunare de energie electric exclusiv pentru sistemul de iluminat public este prezentat n Anexa 3. Rezultatele sunt centralizate n tabelul 3. Figura 2 prezint consumurile lunare cu energia electric activa pentru primria Ghimbav cu evidenierea consumurilor aferente sistemului de iluminat public. Consumul anual de energie electric activa aferent exclusiv sistemului de iluminat public este de 266.078 kWh.pentru anul 2008 (pe ultimele 12 luni) si 265.625 Kwh pe anul 2007.
Energie activa zi
Kwh
ANUL 2006 2006 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008
LUNA NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE
Energie activa noapte

Kwh
ENERGIE ELECTRICA ACTIVA FACTURATA (Tarif E2) Kwh
14.267 17.762 9.925 8.965 7.210 1.478 1.478 1.478 1.478 3.405 5.999 7.409 11.695 19.799 11.232 7.875 6.698 3.208 1.462 562 1.933
17.700 21.950 13.842 15.759 19.898 11.272 11.411 12.149 18.241 14.516 15.856 12.454 15.903 24.005 15.670 13.814 16.404 14.139 16.229 9.405 18.962
31.967 39.712 23.767 24.724 27.108 12.750 12.889 13.627 19.719 17.921 21.855 19.863 27.598 43.804 26.902 21.689 23.102 17.347 17.691 9.967 20.895
_______________________________________________________________________________ 9-
2008 2008 AUGUST SEPTEMBRIE 3.103 6.032 14.001 14.084 17.104 20.116
TOTAL :
154.453
357.664
512.117
Tabelul 3. Consumul lunar de energie electric

Consum energie electrica - Kwh (perioada 2007 - 2008)
50.000 45.000 40.000 35.000 30.000 25.000 20.000 15.000 10.000 5.000 0
07 fe b. 07 m ar .0 7 7 08 fe b. 08 m ar .0 8 8 iu n. 0 no v no v 8 au g. 08 se p. 08 7 7 au g. 07 se p. 07 ai .0 7 .0 6 .0 7 8 ap r. 0 iu l.0 ai .0 8 t. 0 7 .0 6 .0 7 .0 ia n. de c de c ia n. iu n m ap oc m iu l.0 r. 0
C Consum
Figura 2. Consumul lunar de energie electric Pe baza facturilor detaliate am determinat cheltuielile aferente exclusiv sistemului de iluminat public stradal, iar rezultatele sunt centralizate n tabelul.4. Totalul cheltuielilor cu energia electric (activa si reactiva) pentru perioada analizat este de 161.356,53 Lei fara TVA.
ANUL LUNA
NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI
VALOARE FACTURA ENERGIE ELECTRICA (LEI fara TVA) 10.398,97 13.028,20 7.917,82 7.875,47 8.344,29 3.760,17 3.707,14 3.801,31 5.597,56 5.397,92 6.871,11 6.645,17 8.394,36 14.830,11 9.028,22 7.135,96 7.286,98 5.141,26 5.243,20 2.770,12 6.211,89 5.374,04
2006
2007
IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
2008
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST
_______________________________________________________________________________ 10 -
SEPTEMBRIE
6.775,26
Total : 161.536,53 Tabelul 4. Cheltuieli lunare cu energia electric Pentru anul 2007, cheltuielile cu energia electrica au fost de 83.142,43 Lei, iar exprimate in Euro (la un curs mediu anual de 1 Euro = 3,3373 Lei), au fost de 24.913,08 Euro. In anul 2008, pentru perioada ianuarieseptembrie, cheltuielile cu energia electrica aferenta iluminatului, au fost de 54.966,93 Lei, sau 15.011,72 Euro (la un curs mediu de 1 Euro = 3,6616 Lei) Energia electrica reactiva consumata de iluminatul public in perioada 2007 2008 este prezentata in tabelul 5.
ENERGIE ELECTRICA REACTIVA ANUL LUNA VALOARE CANTITATE MASURATA Kvarh CANTITATE FACTURATA Kvarh 7.658 4.160 7079 4904 6407 2844 2834 3088 4386 3788 3905 4532 4930 2152 3498 4025 3994 2827 2883 1344 2952 2476 2734 (LEI fara TVA) 389,79 217,98 370,94 256,97 339,96 155 154,45 168,29 239,04 206,45 212,82 246,99 246,5 117,11 189,59 218,16 216,47 153,22 156,25 74,39 170,63 143,11 158,03
2006 2006 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008
NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE
16.331 17.529 17.205 12.058 16.283 8700 8680 8620 8559 10.290 11.883 11.648 14.990 16.316 12.811 12.077 11.604 8.785 9.115 4.687 10.408 8.541 9.814
TOTAL :
266.934
89.400
4.802,14
Tabelul 3. Consumul lunar de energie electric reactiva Facturarea contravalorii consumului de energie reactiva , inductiva si / capacitiva, a fost si este posibila numai in conditiile existentei , pentru monitorizarea consumului de energie electrica, a grupurilor de masura care sa permita urmarirea si inregistrarea diverselor regimuri de functionare ale unui consumator : inductiv sau capacitiv, aceasta presupunand si posibilitatea implicita de calcul a unor factori de putere corespunzatori regimului de functionare De preciat ca factorul de putere al regimului de functionare constituie elementul de referinta in calculul energiei reactive ce urmeaza a fi facturata. Din _______________________________________________________________________________ 11 -
datele centralizate in tabelul 3 se observa ca Primaria Ghimbav a platit contravaloarea energiei reactive consumate la un factor de putere mai mic decat cel neutral ( cos fi = 0,92 ) Valoarea energiei reactive facturate pe anul 2007 este de 2.932,5 Lei (la un pret de 0,053 Lei / Kvarh), iar pentru anul 2008 (per. Ian sep.) este de 1.479,85 Lei. Este important de stiut ca facturarea energiei reactive este practicata numai pentru consumatori tip agent economic ; nu se factureaza energie reactiva consumatorilor casnici. Evolutia in timp a preturilor pentru facturarea consumului de energie reactiva este prezentata in fig. 3
Fig. 3 Evolutia preturilor la energia electrica reactiva (sursa Forumul regional al energiei/2008)
Reabilitarea sistemului de iluminat public implica utilizarea aparetelor de iluminat la care factorul de putere are o valoare de 0,92 -0,95. In aceasta situatie, factorul de putere total al sistemului va fi cel putin egal cu factorul de putere neutral (0,92) si primaria nu va mai deconta energie reactiva. Considernd un timp anual de funcionare al sistemului de iluminat public stradal de 4.013 ore, am calculat orele aferente de zi i de noapte n situaie real . Rezultatele sunt centralizate n Tabelul 4
LUNA
Decada
1.-10 ORA APRINDERE ORA STINGERE Ore/zi 6,15 6 5,3 5,15 4,45 4,15 3,45 3,15 3 2,15 1,45 1,3 1,15 1 0,45 0,45 0,3 Ore / noapte 8,15 8 8 8 8 8,3 8 8,3 8 8 8 8,3 8 8 8,3 8,3 9 Total ore / zi 61,054 58,8 59,094 51,254 46,354 33,32 36,554 31,654 32,34 21,854 16,954 34,3 10,094 9,8 7,987 7,154 4,9 Total ore / noapte 79,87 78,4 86,24 78,4 78,4 65,072 78,4 81,34 86,24 78,4 78,4 81,34 78,4 78,4 89,474 81,34 88,2
17,00 17.15 17.30 17.45 18,00 18.15 18.30 18.45 19,00 20,00 20.15 20.30 20.45 21,00 21.15 21,15 21,30
7,15 7,15 7,00 7,00 6,45 6,30 6,15 6,00 5,30 6,15 6,00 5,45 5,30 5,15 5,00 5,00 4,45
Ianuarie
11.-20 21.-31 1.-10
Februarie
11.-20 21.-28 1.-10
Martie
11.-20 21.-31 1.-10
Aprilie
11.-20 21.-30 1.-10
Mai Iunie
11.-20 21.-31 1.-10 11.-20
_______________________________________________________________________________ 12 -
21.-30 1.-10
21,30 21,30 21,15 21,15 21,00 20,45 20,30 20,15 19,45 19,30 18,15 17,45 17,30 17,15 17,00 17,00 16,45 16,45 17,00
5,00 5,00 5,00 5,15 5,15 5,30 5,45 6,00 6,15 6,30 5,45 6,00 6,15 6,30 6,45 7,00 7,00 7,15 7,15
0,3 0,3 0,45 0,45 1 1,45 1,3 0,45 2,3 3 3,45 4,15 4,45 5,15 5,45 6 6,15 6,3 6,15
9 9 9 9 9 8 8 9 7,15 6,45 8 7 7 7 6,3 8,45 8 8 7,45
4,9 4,9 7,154 7,9674 9,8 16,954 15,974 7,154 24,5 29,4 36,554 41,454 50,274 51,254 56,154 58,8 61,054 63,7 67,081 1.138,50
88,2 88,2 88,2 97,02 88,2 78,4 86,24 88,2 70,07 63,21 78,4 68,6 75,46 68,6 61,74 82,81 78,4 78,4 80,311 2.874,98
Iulie
11.-20 21.-31 1.-10
August
11.-20 21.-30 1.-10
Septembrie
11.-20 21.-31 1.-10
Octombrie
11.-20 21.-31 1.-10
Noembrie
11.-20 21.-30 1.-10
Decembrie
11.-20 21.-31
Total ore zi / noapte : Total ore anual :
4013
Tabelul 4. Ore se funcionare de zi i de noapte Pornind de la consumul lunar de energie electric i de la durata medie de funcionare, putem calcula puterea consumat de ctre sistemul de iluminat public stradal. Calculele sunt prezentate n Tabelul 11 i in graficul din fig.4.
ANUL
LUNA
ENERGIE ELECTRICA ACTIVA FACTURATA (Tarif E2) Kwh
ORE FUNCTIONARE
PUTERE ACTIVA CONSUMATA KW
2006 2006 2007 2007 2007 2007
NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE
31.967 39.712 23.767 24.724 27.108 12.750
379 429 423 353 347 311
84,35 92,57 56,19 70,04 78,12 41,00
_______________________________________________________________________________ 13 -
2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE 12.889 13.627 19.719 17.921 21.855 19.863 27.598 43.804 26.902 21.689 23.102 17.347 17.691 9.967 20.895 17.104 20.116 274 274 293 296 283 351 379 429 423 353 347 311 274 274 293 296 283 47,04 49,73 67,30 60,54 77,23 56,59 72,82 102,11 63,60 61,44 66,58 55,78 64,57 36,38 71,31 57,78 71,08
TOTAL :
512.117
Tabelul 5 Puterea medie activa lunara consumata de sistemul de iluminat public actual oras Ghimbav
Puterea activa sistem ilum inat public (KW)
120,00 100,00 80,00 60,00 40,00 20,00 0,00

mar.08 mar.07 nov.06 dec.06 aug.07 sep.07 nov.07 dec.07 mai.08 mai.07 ian.07 apr.07 iun.07 iul.07 oct.07 ian.08 iun.08 iul.08 aug.08 sep.08 apr.08 feb.07 feb.08
84,35 70,04 56,19 41,00 47,04 49,73 102,11 92,57 78,12 67,30 60,54 56,59 77,23 72,82 71,31 64,57 55,78 36,38 71,08 57,78
63,60 61,44 66,58
Fig.4 Graficul puterii active in sistemul actual de iluminat public Din analiza graficului, se observa doua maxime ale puterii absorbite in sistemul de iluminat si anume in lunile decembrie 2006 si decembrie 2007, datorate iluminatului ornamental de iarna care a venit cu un spor de putere de aprox. 40 KW . Vom calcula puterea medie consumata in doua variante: 1. Puterea medie a sistemului de iluminat fara iluminatul ornamental de iarna. In acest caz, se face media puterii absorbite, excluzand lunile de iarna in care s-a montat iluminatul ornamental (dec.2006 si dec.2007) si rezulta o putere medie de 62.35 KW. 2. Puterea consumata de sistemul de iluminat, cu iluminatul ornamental de iarna inclus. Valoarea puterii absorbite, cu iluminatul ornamental inclus, depinde direct de puterea si de numarul ornamentelor pe care primaria le monteaza pe perioada sarbatorilor de iarna in sistemul de iluminat public.Din graficul de mai sus rezulta puterea consumata, ca fiind maximul puterii absorbite in luna dec.2007 si anume 102,11 KW. Facand diferenta intre puterea consumata cu iluminatul ornamental inclus si puterea medie a sistemului de iluminat rezulta puterea instalata a ornamentelor de iarna si _______________________________________________________________________________ 14 -
anume : 102,11 KW 62,35 KW = 39,7 KW, o valoare destul de ridicata, adica 63% din puterea medie consumata de iluminatul public. Pe baza calculelor anterioare, putem centraliza cheltuielile efective i reale aferente energiei electrice pentru sistemul de iluminat public stradal din orasul Ghimbav. Valorile sunt prezentate n Tabelul 6i Figura 3.
ANUL
LUNA
ENERGIE ELECTRICA ACTIVA (LEI fara TVA)
ENERGIE ELECTRICA REACTIVA (LEI fara TVA) 389,79 217,98 370,94 256,97 339,96 155 154,45 168,29 239,04 206,45 212,82 246,99 246,5 117,11 189,59 218,16 216,47 153,22 156,25 74,39 170,63 143,11 158,03
ACCIZE CONSUM COMERCIAL (LEI fara TVA) 21,46 36,48 21,83 22,71 24,9 11,72 11,84 12,52 18,11 16,47 20,07 18,25 25,2 50 30,71 24,76 26,37 19,8 20,19 11,38 23,85 19,52 22,96
VALOARE FACTURA (LEI fara TVA) 10.398,97 13.028,20 7917,82 7875,47 8344,29 3760,17 3707,14 3801,31 5597,56 5397,92 6871,11 6645,17 8394,36 14830,11 9028,22 7135,96 7286,98 5141,26 5243,2 2770,12 6211,89 5374,04 6775,26
2006 2006 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2007 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008
NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE
9.987,72 12.773,74 7525,05 7595,79 7979,43 3593,45 3540,85 3620,5 5340,41 5175 6638,22 6379,93 8123,66 14663 8807,92 6893,04 7044,14 4968,24 5066,76 2684,35 6017,41 5211,41 6576,81
TOTAL :
156.206,8 3
4.802,14
511,10
161.536,53
Tabelul 6 Costuri energie electrica iluminat public
_______________________________________________________________________________ 15 -
Costuri energie electrica iluminat (Lei fara TVA)
94000 92000 90000 88000 86000 84000 82000 80000 78000 anul 2007 anul 2008
Fig. 5 - Cheltuieli anuale cu energia electric pentru iluminat public
2.2.3 Costuri cu ntreinerea

Nu exist un program de ntreinere corectiv sau preventiv a sistemului de iluminat existent. n funcie de resursele financiare ale Primriei, se comand nlocuirea unor surse de lumin. Exist numeroase deficiene n funcionarea corect a sistemului de iluminat public.
Figura - Imagini ale sistemului de iluminat public stradal din oraul Ghimbav Din experiena noastr, cheltuielile reale nregistrate de o Primrie pentru meninerea sistemului de iluminat public la nivelul la care a fost proiectat sunt de circa 8 EURO/aparat de iluminat/an. Lipsa cheltuielilor de meninere la Ghimbav se reflect n valoarea sczut a factorului de utilizare a puterii instalate i prin nivelul necorespunztor al iluminatului public. Pentru analize financiare se va lua n considerare o valoare medie a cheltuielilor de meninere egal cu cea menionat anterior.
2.2.4 Probleme specifice ale sistemului de iluminat public stradal

_______________________________________________________________________________ 16 -
n urma vizitelor n teren i a discuiilor cu reprezentanii Primriei Ghimbav s-au identificat urmtoarele probleme specifice ale sistemului de iluminat public stradal: aparate de iluminat necorespunztoare att din punct de vedere al performantelor luminotehnice ct i constructiv
Prezena unor aparate de iluminat vechi i n stare avansat de deteriorare era semnalat n Tema Studiului de Fezabilitate i a fost reconfirmat n urma culegerii de date la faa locului. Un numar de 195 aparate de iluminat nu au un sistem optic de dirijare al fluxului luminos (lips reflector, lips difuzor) adecvat i nu pot asigura un iluminat de calitate.
Figura - Imagini ale sistemului de iluminat public stradal din oraul Ghimbav aparate de iluminat necorespunztoare
aparate de iluminat cu grad de protecie sczut i nentreinute corespunztor
Chiar i n situaia n care s-au achiziionat aparate de iluminat nchise, s-a optat (probabil din raiuni financiare) pentru aparate de iluminat cu un grad sczut de protecie. Datorit unei ntreineri necorespunztoare (compartimentul optic nu este curat periodic) acestea nu mai pot asigura un flux luminos care s asigure un iluminat corespunztor.
_______________________________________________________________________________ 17 -
Figura - Aparate de iluminat cu grad de protecie sczut, nentreinute corespunztor neutilizarea tuturor stlpilor pentru sistemul de iluminat
Pe cei 391 stlpi dispui pe arterele de circulaie sunt montate 283 aparate de iluminat; aparatele de iluminat sunt montate pe 72 % din stlpii existeni
Figura - Sistemul de iluminat public stradal un aparat de iluminat la doi stlpi
Obstrucionarea sistemului de iluminat public stradal de ctre vegetaie
In zonele n care ar trebui s fie asigurate valori maxime ale iluminatului, se nregistreaz deficiene.
_______________________________________________________________________________ 18 -
Figura - Sistemul de iluminat public stradal obtrucionat de vegetaie n aprox. 10% din lungimea strazilor, vegetaia obstrucioneaz sistemul de iluminat public. Astfel, n aceste zone se nregistreaz deficiene in asigurarea uniformitatii iluminatului stradal. suprapunerea reelei de iluminat clasice cu reeaua de iluminat tosadata
n situaia n care reeaua clasica i cea torsadata se regaseste pe aceeasi stalpi,observam ca pozitia de montare a corpurilor de iluminat stradal este cu 1-2 m mai jos decat pozitia normala, ceea ce conduce la obinerea unor performane necorespunztoare ale sistemului de iluminat.
_______________________________________________________________________________ 19 -
2.2.5 Necesitatea i oportunitatea realizrii investiiei

Avnd n vedere nivelul necorespunztor al iluminatului public stradal din Ghimbav, vrsta naintat pentru majoritatea echipamentelor precum i problemele specifice semnalate anterior, Studiul de Fezabilitate va propune soluii pentru: mbuntirea calitii sistemului de iluminat stradal pentru a corespunde normativelor n vigoare. Scderea consumului i a cheltuielilor cu energia electric.
_______________________________________________________________________________ 20 -
CAPITOLUL 3 Clasificarea strzilor pe clase ale sistemului de iluminat

Primul pas n elaborarea oricrui studiu de iluminat public stradal const n identificarea zonei de iluminat (n cazul de fa a strzilor) i clasificarea acestora n funcie de importana lor pentru comunitate, destinaia lor i intensitatea traficului auto, pe clase ale sistemului de iluminat. Tabelul 3.1. prezint n mod sintetic lungimea strzilor din orasul Ghimbav pe clase ale sistemului de iluminat.
_______________________________________________________________________________ 21 -
Clasa sistemului de iluminat

1
Lungime strzi cf. msurtorilor proprii m

2
M1 M2 M3 M4 M5 TOTAL
720 1.590 3.690 5.730 0 11.730
Tabelul 3.1. Tabel sintetic privind lungimea strzilor n clase ale sistemului de iluminat Situaia strzilor din orasul Ghimbav precum i punctele de alimentare ale sistemului de iluminat public stradal cu principalele strazi aliementate este prezentat in Tabelul 3.2.
Nr. Crit Nume PT Denumire strada NOUA SCOLII MORII FAGARASULUI LUNGA PIETII AVRAM IANCU CRISTIANULUI STEFAN CEL MARE FAGARASULUI PROGRESULUI UNIRII CUZA VODA AVRAM IANCU STEFAN CEL MARE CRISTIANULUI MORII Categorie M3 M4 M3 M1 M3 M2 M4 M2 M3 M1 M4 M4 M4 M4 M4 M2 M3
PTZ 1
PT 2
PT 5
PT 4 (Mocava)
Tabelul 3.2 - Situaia strzilor i punctul de alimentare al sistemului de iluminat public S-a fcut o mprire a strzilor pe clase n conformitate cu Normativele n vigoare (SR 13433). Clasificarea este prezent n Tabelul 3.3
Nr. Crit. 1 2 3 4 5 6
DENUMIRE LOCALITATE GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV
DENUMIRE STRADA Cristianului (DN73 B) Strada "1" Stefan cel Mare 1 Stefan cel Mare 2 Stefan cel Mare 3 Stefan cel Mare 4
CLASA DE ILUMINAT M2 M4 M4 M4 M4 M4
_______________________________________________________________________________ 22 -
Studiu de fezabilitate privind modernizarea sistemului de iluminat public din orasul Ghimbav ______________________________________________________________________________________________ 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV Stefan cel Mare Avram Iancu Cuza Voda Raului Pietei Morii Lunga Scolii Fagarasului (alee blocuri) Parcare Str. Noua Str. Noua Progresului1 Paralela Fagarasului Unirii 1 Unirii 2 Progresului 2 Str Noua 2 Str Garii Fagarasului (cartier case) Fabricilor Lunga2 Fagarasului M3 M4 M4 M4 M2 M3 M3 M4 M4 M4 M3 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M2 M4 M1
Tabel 3.3 Clasificarea strazilor orasului Ghimbav pe clase de iluminat
CAPITOLUL 4 Concept de ansamblu privind modernizarea iluminatului public

4.1. Prezentare
Conceptul de ansamblu definete direciile de modernizare i dezvoltare pe termen lung a iluminatului public la scara unui ora, n strns corelare cu programele de dezvoltare durabil.
_______________________________________________________________________________ 23 -
Conceptul este dezvoltat pentru a asigura aducerea sistemului de iluminat public la nivelul cerinelor moderne din punct de vedere tehnic, economic i estetic, i urmrete: 1. Sigurana cetenilor 2. Optimizarea consumului de energie si reducerea costurilor de intretinere 3. Impactul vizual al sistemului de iluminat asupra aspectului arhitectural al oraului - obinerea unei imagini nocturne viitoare coerente
4.1.1 Sigurana cetenilor

Sigurana cetenilor este obiectivul de baz care se urmrete la dezvoltarea i modernizarea iluminatului public i are n vedere Sigurana circulaiei rutiere Reducerea actelor antisociale pe timp de noapte Normele romneti si internaionale n vigoare stabilesc criteriile de calitate n iluminatul public prin nivelul mediu al luminanei pe suprafaa carosabil, coeficientul de uniformitate i orbire. Strzile i interseciile din oraul Ghimbav au fost mprite n categorii dup nivelul circulaiei i importana lor n structura oraului mpreun cu specialitii i factorii de decizie din Primrie. Soluiile propuse asigur un iluminat corespunztor pentru toate strzile analizate.
4.1.2 Optimizarea consumului de energie si reducerea costurilor de intretinere

Atunci cnd vorbim de reducerea consumului de energie nu ne referim n mod strict la reducerea fa de nivelul consumului actual ci fa de nivelul consumului care ar fi necesar la ora actual dac iluminatul public ar funciona corespunztor. Din datele prezentate n Capitolul 2 al lucrrii rezult c astzi nivelul iluminatului este sub cerinele normativelor, doar 72% din stlpii existeni sunt echipai cu aparate de iluminat iar din acestea 69 % sunt necorespunzatoare. Aparatele de iluminat existente sunt ineficiente din punct de vedere energetic dar i luminotehnic. Este deosebit de important utilizarea unor tehnologii eficiente pentru a reduce consumul de energie. n primul rnd am propus aparate de iluminat cu eficien optic ridicat, reducnd astfel puterile unitare instalate. Proiectul cuprinde o metod pentru reducerea consumului de energie, care se refer la reducerea nivelului de iluminat pe timp de noapte, ntre orele 23.00 i 05.00, prin intermediul unui balast electronic de diminuare a fluxului luminos, ceea ce conduce la diminuarea consumului de energie . Programul de optimizare a sistemului de iluminat din orasul Ghimbav are de asemenea la baza si optimizarea prin recalcularea din punct de vedere luminotehnic folosind programele de calcul luminotehnic DIALUX, CARIBONI a urmatoarelor elemente: Inaltimea de amplasament a corpului de iluminat, Unghiul de inclinatie al corpului de iluminat, Amplasamentul optim al corpului de iluminat din punct de vedere a distantei inte stalpi, vegetatie, tip carosabil, Proiectarea consolelor de iluminat in functie de calculul luminotehnic, respectiv, unghi de inclinatie, inaltime consola. Programul de optimizare a consumului de energie electrica propus are in vedere imbinarea intr-un sistem a urmatoarelor procese: Optimizarea prin folosirea balasturilor electronice . pentru iluminat stradal va permite prin dimare selectarea puterii optime pentru fiecare aplicaie punctual. Optimizarea prin folosirea sistemelor de telegestiune a iluminatului public stradal conduce la optimizarea intreineri iluminatului public stradal. _______________________________________________________________________________ 24 -
Inc din faza de proiectare (calcul luminotehnic) a unei instalaii de iluminat se aleag componentele, sistemele care vor conduce la activiti de ntreinere minime: - Prin alegerea de aparate de iluminat cu etaneitate ridicat a compartimentului optic-IP66 - Prin reducerea numrului de variante de echipare din schem; - Prin folosirea de aparate de iluminat cu puine componente i care pot fi manevrate cu uurin manual sau nlocuite; - Cnd este posibil s se utilizeze suprafee cu finisaje care rmn curate timp ndelungat sau sunt uor de curat; - Planificarea unei activiti de ntreinere uoar (acces, tipul sculelor, disponibil de piese de schimb); - Pregtirea unei scheme de ntreinere ct mai complete, inclusiv cu instruciuni; - Organizarea unui flux informaional eficient (feedback-uri ale greelilor, dificultilor i defectelor); - Inspectarea strii suporilor (stlpi, console) i a nivelului coroziunii. Prin implementarea sistemulului de telegestiune vor fi urmarite - in vederea optimizarii energetice (avand drept scop reducerea cheltuielilor). - surse de lumina de mare eficacitate luminoasa; - accesorii pentru surse de lumina cu pierderi reduse de energie electrica; - corpuri de iluminat cu grad de protectie mare (IP66, IP65) combinat cu caracteristici optice deosebite, precum si caracteristici constructive ce permit intretinerea usoara a acestora; Amplasarea corpurilor de iluminat in functie de calculul luminotehnic, la o inaltime optima, cu o inclinare optima. Introducerea in sistemul de iluminat nou proiectat de echipamente performante care au ca efect eliminarea fluctuatiilor prin stabilizarea tensiunii furnizate la lampi, prin eliminarea armonicilor de ordin impar: 1, 3, 5. Eliminarea perturbatiilor electromagnetice duce astfel la marirea duratei de functionare a lampilor si implicit la costuri reduse de intretinere ulterioara. Prin folosirea de echipamente de masura electronica se vor asigura: - masurarea energiei electrice cu contoare binome (tarif de zi si tarif de noapte); - urmarirea stricta a curbei de sarcina Acestea vor avea ca rezultat reducerea costurilor privind consumul de energie electrica. Optimizarea consumului de energie se va realiza si prin recalcularea instalatiilor de alimentare, respectiv recalcularea sectiunii conductorului de alimentare (cablu, retea torsadata). Astfel, vor fi eliminate caderile de tensiune prin incarcarea calculata a tronsoanelor. De asemenea, in vederea obtinerii unui consum optim de energie electrica respectand totodata si cerintele comunitatii locale privind iluminatul public, ne propunem gestionarea eficienta a sistemului de iluminat inclusiv prin utilizarea unui program de aprindere/stingere a iluminatului public in functie de anotimp.
_______________________________________________________________________________ 25 -
Fig. 4.1 Schema bloc a sistemului . I. PREZENTAREA CARACTERISTICILOR CORPURILOR DE ILUMINAT ECHIPATE CU BALAST ELECTRONIC . DE 100W, 150W, 250W Balasturile electronice . pentru lampile cu sodiu sunt dispozitive care se folosesc la aprinderea si mentinerea in functiune a iluminatului stradal CP1, CP2, CP 80 pentru iluminarea publica a strazilor, pietelor, intersectiilor etc. cu trafic intens sau redus. Acestea vin sa inlocuieasca energofagele balasturi clasice folosite in prezent; astfel se face trecerea de la un sistem electric-energofag la unul electroniceconomic, automatizat. Utilizand balasturile electronice de 70W, 100W, 150W, 250W . pentru lampile cu sodiu: Se reduce consumul de energie electrica; Se prelungeste viata surselor de lumina. Un balast electronic pentru lampile cu sodiu de 70W, 100W, 150W, 250W . prezinta urmatoarele avantaje: Nu consuma energie reactiva (nu incarca reteaua cu curenti suplimentari) Factor de putere > 0,99; Consumul de energie electrica mai mic cu 20% (124W pentru balastul electronic 250W fata de vechiul sistem); + 10%15% crestere a intensitatii luminii la 250W consum energie electrica per corp de iluminat; Aprindere usoara, controlata, facuta sa protejeze filamentele lampilor cu sodiu; Dubleaza viata lampilor; Greutate redusa 900 g; _______________________________________________________________________________ 26 -
Frecventa de lucru 50 kHz; Auto aprindere dupa scurte caderi de tensiune; Permite comanda consumului lampilor cu sodiu de la 100% pana la 60% cu o scadere a intensitatii luminoase corespunzatoare de aproximativ 20% - vezi FIGURA Nr. 2, dar la economia de energie electrica de 60W/ora initial (fata de balasturile clasice) se mai adauga 64W/ora . II. PREZENTAREA UNITATII DE COMANDA SI CONTROL LOCAL A BALASTURILOR ELECTRONICE DE 100W ,150W, 250W
Unitatea de comanda si control local UC1, UC2, UC75 este proiectata sa primeasca comenzi de la C1 C2 si sa porneasca/opreasca/modifice intensitatea luminii pentru 180 corpuri de iluminat cu balast electronic de 70W, 100W, 150W, 250W . pentru lampile cu sodiu. Unitatea de comanda si control local poate sa trimita inapoi informatii la C1, C2 despre starea liniei de iluminat, adica daca pe strada X lumina este pornita/oprita sau variata. Numai numerele de celular recunoscute de sistem pot comanda si controla ilumintul public prin trimiterea de simple coduri (prin SMS) care inseamna pornirea, oprirea, modificarea intensitatii luminii si primirea de informatii despre starea liniei. Prin utilizarea retelelor GSM existente se foloseste o retea de transmisie de mare fidelitate si fiabilitate cu costuri minime. Carcasa sistemului prezinta urmatoarele: Se monteaza pe unul din stalpii CP1 CP80; Material facut din poliester intarit cu fibra de sticla turnat la temperatura mare; Material ignifugat si non absorbant; Dimensiuni: 30cm x 20cm x 15cm, Temperatura de utilizare: -30 pana la +1200C; Material cu rezistenta marita la impact, coroziune si ruginire. Unitatea de comanda si control local UC1 transmite catre dispecer situatia liniei: comanda executata, tensiunea pe fiecare faza, incarcarea fazelor, consum de energie pe fiecare faza, factor de putere.
III. STUDIU TEHNICO-ECONOMIC
_______________________________________________________________________________ 27 -
Utilizarea sistemului de iluminat public bazat pe balasturi electronice ., comandat si controlat de la distanta de catre calculatoarele C1, C2 prin intermediul unitatilor de comanda si control local, reprezinta o solutie foatre economica si moderna, cu efecte economice importante. Economiile provin din urmatoarele surse: Inlocuirea balastului clasic bazat pe o bobina cu miez de fier necesar limitarii curentului de functioanare, care pe langa faptul ca introduce un factor de putere mic are si consumul propriu de energie activa, la lampile de 250W - cca 124 W. Balastul electronic lucreaza la frecventa de 50.000 Hz si transmite puterea activa catre sursa de lumina cu un randament de min. 96%, nu consuma putere reactiva. Prin utilizarea balastului electronic se obtine o crestere a intensitatii luminoase de 1015% si o dublare a timpului de viata al sursei de lumina. Balastul electronic poate fi comandat de la distanta si permite variatia intensitatii luminoase, astfel ca in perioadele de trafic redus (in general dupa ora 23/24 si pana la ora iesirii din noapte, iluminatul poate fi scazut cu 20%, cu o reducere a energiei consumate de 40%). Folosind acesta componenta a reducerii consumului de energie: inlocuirea balastului: economie de 24W pe corp de iluminat, reducere iluminare 20% din timpul de functionare: inca 100W economie pe corp de iluminat. Total economie 124W. 4.1.3 SISTEM INTEGRAT DE COMANDA SI CONTROL A ILUMINATULUI PUBLIC Aspectele legate de realizarea unui mediu luminos confortabil nu trebuie despartite de aspectele economice si mai ales de costurile privind energia electrica consumata. n acest sens, iluminatul electric reprezinta unul dintre consumatorii de energie electrica la care aspectele luminotehnice, energetice, economice si estetice trebuie analizate mpreuna. Reducerea facturii de energie, n cazul instalatiilor de iluminat, se poate face numai cu realizarea integrala a parametrilor luminotehnici impusi. Printr-un management adecvat, respectand aceasta conditie de baza, este posibila realizarea unor importante economii n factura de energie electrica. Una dintre solutiile care poate raspunde la conditiile de mai sus este utilizarea de noi corpuri de iluminat performante de lumina artificiala bazate pe balasturile electronice pentru lampile cu vapori de sodiu de 70W, 100W, 150W si de 250W. Utilizarea acestora, cu eficienta ridicata si posibilitate de includere ntr-un sistem inteligent de management energetic asigura un nivel ridicat de performanta atat luminotehnic cat si energetic. Cercetarile care se vor efectua n cadrul lucrarii urmaresc realizarea sistemelor performante electronice de alimentare a lampilor cu vapori de sodiu la inalta presiune, care sa permita realizarea unor indicatori ridicati de eficienta energetica si luminotehnica pentru sursele de lumina artificiala folosite in iluminatul public. Sistemul digital de control a iluminarii care se va realiza va respecta conditiile de siguranta n functionare si va asigura cresterea duratei de functionare a lampilor cu vapori de sodiu pana la 40000 50000 ore (fata de 10000 ore in conditiile utilizarii balasturilor din fier si cupru). In consecinta se vor reduce costurile de mentenanta si se vor limita perturbatiile electromagnetice asupra retelei electrice de alimentare. Acest sistem digital de control al iluminatului public ofera posibilitatea integrarii ntr-un sistem de management al nivelului de iluminare si mai departe, n sistemul de management energetic al unei localitati. Solutia propusa reprezinta o noutate pe plan national, determinand o reducere preconizata de energie electrica cu 35% fata de solutiile clasice, o importanta reducere de materiale, un gabarit si o masa mai reduse. Sistemul Digital de control al iluminatului public propus n cadrul proiectului poate concura cu succes pe piata produselor de nalta tehnologie. La realizarea acestei noi solutii vor fi folosite ultimele descoperiri in domeniul surselor de lumina cu vapori de sodiu la inalta presiune in domeniul balasturilor electronice, a dispozitivelor de comanda si control microprogramate si a modulelor radio. _______________________________________________________________________________ 28 -
Studiile efectuate au n vedere atat realizarea sistemului hardware cu caracteristici luminotehnice adecvate iluminatului public stradal cat si realizarea balasturilor electronice cu interfete speciale pentru preluarea comenzilor radio si de reducere a nivelului de iluminare intr-o localitate. Solutia clasica cu utilizarea unui balast electromagnetic alimentat direct din reteaua electrica nu poate fi luata n consideratie n prezent datorita pierderilor importante si dificultatilor de includere ntr-un sistem de management energetic. Solutiile moderne, aflate n faza de cercetare, utilizand balasturi electronice la inalta frecventa, cu posibilitate de comanda, trebuie sa ia n consideratie posibilitatea de amorsare a lampii, mentinerea tensiunii pe durata functionarii precum si limitarea curentului de descarcare n zona optima din punctul de vedere al caracteristicilor sursei de lumina (presiunea gazului, fluxul luminos dorit). Pe plan international exista o preocupare constanta de cercetare a diferitelor tipuri de balasturi electronice, cu scheme constructive diferite in functie de necesitatile impuse de utilizarea lor. Are loc o permanenta extindere a cercetarilor privind realizarea sistemelor si balasturilor electronice performante pentru diferite tipuri de lampi cu descarcare in gaze si pentru utilizari diverse. Aceste preocupari sunt inca practic inexistente n tara noastra. Cercetarea propusa n cadrul proiectului urmeaza a elabora un produs performant si competitiv, la un nivel tehnologic competitiv pe piata, cu posibilitatea realizarii unor oferte de export. Unitatile din domeniul iluminatului electric au in prezent preocupari legate n special de dimensionarea sistemelor de iluminat, standardizare, perfectionarea surselor clasice de lumina artificiala, managementul sistemelor de iluminat. Studiul realizarii de surse noi de lumina precum si al sistemelor moderne de alimentare a lor, utilizand sisteme electronice care includ si balasturi electronice, care au posibilitatea de a fi integrate n sisteme complexe de management este una dintre preocuparile importante ale proietantului acestui proiect. Realizarea proiectului va permite si participarea specialistilor din Romania la realizarea Directivelor Uniunii Europene privind reducerea consumurilor de energie electrica si atingerea telului de crestere a eficientei energetice cu 1,5% pe an. De asemenea, va permite concentrarea specialistilor romani pe teme de mare actualitate, cu un important potential de cercetare, cu realizarea unor produse de nalt nivel tehnologic. Dezvoltarea noilor sisteme de iluminat public stradal utilizand lampi cu descarcare in gaze nu poate avea si o validare din punctul de vedere al eficientei energetice n lipsa unei surse (corp de luminat + balast electronic + lampa) performante de alimentare, care, n afara unui randament ridicat, sa ofere si posibilitatea integrarii ntr-un sistem inteligent de gestiune energetica. Realizarea acestui sistem digital de alimentare are ca obiectiv crearea de surse artificiale de lumina, bazate pe tuburi cu descarcare n gaze la nalta presiune, solutie care este n atentia tuturor centrelor de cercetare din domeniu din lume si care face parte si dintre directiile de cercetare ale prezentului proiect. Iluminatul arhitectural Dorim s subliniem cteva idei pentru punerea n eviden a monumentelor arhitecturale i comemorative din ora: - Biserica Saseasca - Cimitir sasesc - Biserica Romana - Piaa central Imaginea nocturn a unui edificiu sau a unui ansamblu de cldiri mbogete, completeaz viaa nocturn a unui ora, crend o imagine nou, ntr-o nou organizare de strlucire i culori. _______________________________________________________________________________ 29 -
Punctul de plecare a oricrui proiect de iluminat arhitectural trebuie s-l constituie stabilirea identitii cldirii, sub aspectul caracteristicilor arhitectonice specifice, a principiului construciei, a funcionalitii acesteia, a integrrii n ambient. Cuvntul cheie n iluminatul arhitectural este IDENTITATEA. Prin iluminatul artificial al cldirilor putem ns remodela ambientul genernd forme i identiti noi, pentru c: structura unui material este determinat de calitatea luminii i de asemenea cum acesta transmite, absoarbe i reflect lumina. distribuia luminii asupra unei construcii intensific structura sa, aspectul sau tridimensional sau reduce volumul la un plan. Lumina definete spaiul prin distribuia luminii i umbrei crend efectul de adncime a unui spaiu, perspectiva sa. n al treilea rnd lumina poate deveni generator de micare. Arhitectura prin natura sa este static, percepia unui observator se schimb continuu prin micarea proprie. Lumina dinamic ne permite s realizm i s schimbm contraste i culori, s adugm unei construcii o a patra dimensiune: timpul. Fiecare cldire, fiecare tip de arhitectur sau situaie cere propriul su climat luminos. Iluminatul artificial al cldirilor aspecte cantitative Lumina artificial este folosit n special din motive de siguran i securitate. Standardele i recomandrile n domeniu se limiteaz exclusiv la aceste cerine, aceasta constituind ns o baz foarte ngust pentru iluminatul arhitectural, i nu sunt suficiente pentru crearea unui ntreg climat luminos. Lipsa recomandrilor cantitative nu trebuie s exclud folosirea n proiectele de iluminat arhitectural a mijloacelor tehnice cu optic performant i eficiente din punct de vedere a costurilor de ntreinere i a consumurilor de electricitate, i utilizate curent de practica mondial n domeniu. Ajuni n acest punct, trebuie semnalat faptul c primele ncercri n Romnia n domeniu iluminatului artificial s-au adresat cu precdere emoionalului, neglijndu-se aproape complet posibilitile tehnice eficiente, utilizndu-se n special reflectoare cu optic puin performant i echipate de cele mai multe ori cu lmpi halogene incandescente de puteri mari 300 1.000W. Lmpi care se caracterizeaz printr-o durat de via de la 5 la 12 ori sub cea a lmpilor cu descrcri n gaze, iar din punct de vedere al eficienei energetice sunt de 6 ori mai puin eficiente. Astfel, aceste soluii de iluminat arhitectural, destul de abundente, realizate la un pre mai redus al reflectoarelor, devin absolut oneroase pe durata de funcionare prin cheltuielile mari de ntreinere datorit fiabilitii reduse i de cele mai multe ori unei accesibiliti dificile pentru nlocuiri, la care trebuie adugat o factur de energie electric deloc de neglijat. Iluminatul arhitectural are un pronunat caracter decorativ i de atmosfer, secondat de unul funcional, dar nu trebuiesc neglijate mijloacele tehnice care ajut la atingerea acestor scopuri.
Iluminatul zonelor de risc Iluminatul trecerilor de pietoni _______________________________________________________________________________ 30 -
Statisticile arat c trecerile de pietoni constituie una dintre zonele urbane cu risc maxim de accidente rutiere att pe timp de zi ct i noaptea. Mai mult pe timp de noapte riscul este accentuat indiferent de nivelul iluminatului public din vecintate, de efectul farurilor vehiculelor asupra vizibilitii pietonilor aflai pe trecere, prin reducerea contrastului i apariia efectului de orbire. Situaia devine i mai critic pe timp de ploaie. Se recomand folosirea de aparate de iluminat special destinate acestor tipuri de zone de risc, aparate de iluminat cu distribuie luminoas asimetric, care montate n imediata apropiere a trecerii de pietoni asigur: iluminarea acesteia n contrast pozitiv, cu obinerea unui nivel ridicat al iluminrii verticale band luminoas controlat transversal pe carosabil nu produc orbirea conductorilor auto Vecintatea colilor n vecintatea colilor, securitatea pietonilor constituie factorul principal n definirea sistemului de iluminat. Iluminatul trebuie s asigure o bun vizibilitate a pietonilor (n principal elevi), s ntreasc citirea semnalizrilor i s avertizeze automobilitii n sensul necesitii dublrii vigilenei prin folosirea de sisteme de iluminat suplimentare (de ex. presemnalizri) corelat cu alte tipuri de dispozitive fizice (bariere, refugii, etc). Alte propuneri pentru modernizarea sistemului de iluminat public n zona central din oraul Ghimbav s-a constatat faptul c verdeaa de la marginea drumului nrutete caracteristicile sistemului de iluminat public. Trebuie avut n vedere o coafare periodic a spaiilor verzi, aceast activitate urmnd s se desfoare sub supravegherea unor specialiti horticoli pentru a nu face intervenii care s conduc la deteriorarea spaiul verde existent.
CAPITOLUL 5.
_______________________________________________________________________________ 31 -
Dimensionarea sistemului de iluminat

5.1 Determinarea cheltuielilor cu energia pentru iluminatul existent
Una din principalele probleme semnalate la sistemul de iluminat public din orasul Ghimbav este faptul c numrul aparatelor de iluminat este mai mic dect numrul stlpilor montai. Lungimea total a strzilor este de 11.7 km; sistemul de iluminat este compus din 391 stlpi i 283 aparate de iluminat. Tabelul 5.1 prezint detaliat lungimile strzilor i situaia corespunztoare a sistemului de iluminat public.
NECESAR SUPLIMENTARE APARATE DE ILUMINAT (col 3 col 4)
CATEGORIE DRUM
LUNGIME
NR. STALPI
NR APARATE DE ILUMINAT
1 M1 M2 M3 M4 Total
m 2 720 1590 3690 5730 11730
buc 3 24 53 123 191 391
buc 4 24 43 69 147 283
buc 5 0 10 54 44 108
Tabel 5.1 Stalpi si aparate de iluminat existente si necesar proiectate Distan medie ntre doi stlpi este de 3035 m. Dac aparatele de iluminat sunt dispuse din doi n doi stlpi, distana ntre dou aparate de iluminat devine de peste 60 metri. La aceast distan, considernd nlimea de montaj de 78 m, nu se poate obine o iluminare care s corespund standardelor n vigoare indiferent de tipul aparatului de iluminat i de puterea sursei de lumin. De aceea se va analiza situaia n care fiecare stlp este dotat cu un aparat de iluminat. Se face analiza tipului surselor de lumin montate pe fiecare categorie de drum. Rezultatele sunt centralizate n tabelul 5.2.
NR STALPI CA TEG. DRUM EXISTENTI SODIU 250 W buc buc SODIU 150 W buc SODIU 100 W buc SODIU 70W buc
TIP SURSA
TOTAL AP. DE IL. EXIST.
ECO buc
MERCUR 250W buc
MERCUR 125W buc
MERCUR 80W buc
Incand buc buc
M1 M2 M3 M4 Total :
24 53 123 191 391
8 2 39 21 70
0 0 6 2 8
0 0 0 0 0
0 5 2 40 47
0 0 0 24 24
16 11 22 33 82
0 23 0 16 39
0 0 0 0 0
0 2 0 11 13
24 43 69 147 283
Tabelul 5.2. Surse de lumin pentru fiecare categorie de drum situaie existent
_______________________________________________________________________________ 32 -
Puterea instalat pentru fiecare categorie de drum precum i puterea medie pe fiecare aparat de iluminat este prezentat n tabelul 5.3
TIP SURSA Na 250W buc Na 150W buc Na 100W buc Na 70W buc Hg 250W buc Hg 125W buc Hg 80W buc PUTERE TOTALA / CATEGORI E DRUM W PUTERE MEDIE / APARAT
CATEG. DRUM
NR STALPI EXISTENTI
ECO
Incand.
U/M
buc
buc
buc
M1
24
16
6960
290,0
M2
53
11
23
8245
191,7
M3
123
39
22
18940
274,5
M4
191
21
40
24
33
16
11
25600
174,1
Total :
391
70
47
24
82
39
13
59745
Tabel 5.3 - Puterea instalat pentru fiecare categorie de drum. Din datele centralizate in tabelul 5.3, rezulta o putere medie instalata pe aparat de 290 W pe categoria de strazi M1, de 191,7 W pentru strazi de categoria M2 ,pe M3 si 274.5 W pe aparat pentru strazi de categoria M4 si 174,1 W pe M5, ceea ce este mult si incarca nejustificat cheltuielile pe energia consumata. Energia electrica consumata anual in actualul sistem de iluminat public asa cum rezulta din din cap.2, este de aprox. 239.756,6 kWh. Valoarea facturilor de energie consumata anual, la un tarif monom si un pret mediu de 0,3178 Ron / kWh, respectiv 0,054 Euro / kWh, va fi de 76.194,6 LEI (fara TVA), sau exprimata in Euro va fi 12.946,8 EURO (fara TVA).
5.2 Determinarea cheltuielilor cu energia pentru iluminatul nou proiectat

Puterea totala instalata in cazul echiparii tuturor stalpilor cu corpuri de iluminat noi, cu puteri nominale rezultate in urma calculelor luminotehnice pentru fiecare categorie de drum si fiecare strada calculata individual, este prezentata in tabelul 5.4.
_______________________________________________________________________________ 33 -
SITUATIE PROIECTATA
SITUATIE EXISTENTA
Putere inst. Existenta
CLASA DE ILUMINAT
N.C.
DENUMIRE STRADA
buc ORASUL GHIMBAV M2 M4 M4 M4 M4 M4 M3 M4 M4 M4 M2 M3 M3 M4 M4 M4 M3 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M2 M4 M1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Cristianului (DN73 B) Strada "1" Stefan cel Mare 1 Stefan cel Mare 2 Stefan cel Mare 3 Stefan cel Mare 4 Stefan cel Mare Avram Iancu Cuza Voda Raului Pietei Morii Lunga Scolii Fagarasului (alee blocuri) Parcare Str. Noua Str. Noua Progresului1 Paralela Fagarasului Unirii 1 Unirii 2 Progresului 2 Str Noua 2 Str Garii Fagarasului (cartier case) Fabricilor Lunga2
buc
buc
buc 10260 425 1445 425 85 425 3250 1955 425 255 2760 5280 2880 1190 2550 425 4800 1445 255 1530 425 935 935 425 1275 3960 255 8640 58915
17 5 17 5 1 5 20 23 5 3 16 44 24 14 22 3 35 17 3 18 5 11 11 5 15 20 3 24 391
2345 1500 1910 590 150 580 2985 3575 665 665 2330 6605 3480 1805 2680 450 5870 2210 580 1825 525 1760 1750 580 1070 3570 730 6960 59745
57 5 17 5 1 5 34 23 5 3
14
2 44 24 14 30 5 40 17 3 18 5 11 11 5 15
10
20 48 139
3 3 116 235
Fagarasului
TOTAL
Tabel 5.4 Puterea instalata si distributia aparatelor de iluminat pe strazi la sistemul de iluminat modernizat
_______________________________________________________________________________ 34 -
Putere inst. Proiectata
Stalpi Existenti
CIS 150W
CIS 100W
CIS 70W
CIP 70W
Puterea instalata in sistemul de iluminat modernizat este de 58,91 kW, cu o scadere de 1,38 % fata de puterea actuala, in conditiile in care numarul de aparate de iluminat creste cu 42,24 % fata de cel actual (490 aparate de iluminat noi fata de 283 aparate vechi). Datele privind puterea instalata dupa modernizare sunt valabile daca iluminatul functioneaza fara sistemul . de reducere al consumului, prezentat la cap.4. Pentru determinarea cheltuielilor cu energia , vom lua in calcul doua variante: a) Iluminat modernizat fara sistem de reducere al consumului. Consumul anual de energie electrica in acest caz, pentru 4013 ore de functionare a iluminatului si o putere totala instalata de 58,915 kW, este de aproximativ 236.425,8 kWh. b) Iluminat modernizat cu sistem de reducere al consumului. Asa cum am prezentat la cap.4, sistemul ., realizeaza o reducere a consumului de energie de 35% , prin reducerea nivelului de iluminat pe timp de noapte, ntre orele 23.00 i 05.00. Avem un sistem de iluminat cu o putere instalata de 58,915 kW care va fi comandat prin sistemul de dimming. Facem reducerea de 35% a puterii instalate de 38,294 kW si rezulta o putere medie pe aparat de 78 W. Se observa ca noua putere instalata dupa modernizare este mai mica decat puterea actuala de 59,745 kW, in conditiile cresterii cu 42,24 % a numarului aparatelor de iluminat.
5.3. Tipul lmpilor care vor fi utilizate

Deoarece lmpile cu descrcri n vapori de sodiu la nalt presiune ofer o eficacitate luminoas (lm/W) ridicat, ele sunt recomandate de ctre productori pentru echiparea aparatelor de iluminat destinate iluminatului rutier i pietonal. n toate analizeze urmtoare vom utiliza doar acest tip de lmpi.
CAPITOLUL 6.
_______________________________________________________________________________ 35 -
Lucrari de modernizare a iluminatului

6.1 Determinarea cheltuielilor cu lucrarile de modernizare a iluminatului public
Lucrarile de modernizare a iluminatului public din orasul Ghimbav, cuprind in principal: inlocuirea aparatelor de iluminat vechi, scoaterea punctelor de aprindere in afara posturilor de transformare ale SC Electrica si montarea sistemului de reducere a consumului de energie. In tabelul 6.1. sunt prezentate materialele alocate fiecarei strazi.
SITUATIE EXISTENTA
CORPURI PROIECTATE
CONSOLE SUSTINERE
Puncte aprindere 1,2 CONSOLA Monofazic buc 1 5 17 5 1 5 1 14 22 3
CONSOLA 3M
M2 M4 M4 M4 M4 M4 M3 M4 M4 M4 M2 M3 M3 M4 M4 M4 M3 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M2
ORASUL GHIMABV Cristianului (DN73 1 B) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Strada "1" Stefan cel Mare 1 Stefan cel Mare 2 Stefan cel Mare 3 Stefan cel Mare 4 Stefan cel Mare Avram Iancu Cuza Voda Raului Pietei Morii Lunga Scolii Fagarasului (alee blocuri) Parcare Str. Noua Str. Noua Progresului1 Paralela Fagarasului Unirii 1 Unirii 2 Progresului 2 Str Noua 2 Str Garii Fagarasului (cartier case) Fabricilor
buc 17 5 17 5 1 5 20 23 5 3 16 44 24 14 22 3 35 17 3 18 5 11 11 5 15 20
buc 17
buc
buc
buc
buc 17
buc
buc
5 17 5 1 5 3 34 23 5 3 14 2 44 24 14 22 3 40 17 3 18 5 11 11 5 15 20 0 20 40 16 44 24 37
23 5 3
17 3 18 5 11 11 5 15 0
_______________________________________________________________________________ 36 -
Trifazic
CLASA DE ILUMINAT
N.C.
DENUMIRE STRADA
CONSOLA 2M
Stalpi Existenti
CIS 100W
CIS 150W
CIS 70W
Studiu de fezabilitate privind modernizarea sistemului de iluminat public din orasul Ghimbav ______________________________________________________________________________________________ M4 M1
27 28 Lunga2 3 24 391 24 75 113 225 3 24 24 198 191 3 1 3 1 1
Fagarasului
TOTAL
Tabel 6.1 Materialele alocate fiecarei strazi
_______________________________________________________________________________ 37 -
CAPITOLUL 7. Extinderea sistemului de iluminat

Cantitatile de materiale necesare acestor lucrari, sunt prezentate in tabelul 7.1
Stalp de beton SC10001 Stalp de beton SC10002 Corpuri de iluminat CIS 150W CIS 100W CIS 70W CIP 70W Lampadari metalici Consola Stalpi metalici TYIR 50+3*35 Retea ACYAbY4x16 TYIR 16+25 Priza de pamant 10OHM buc
N.C. DENUMIRE STRADA
buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc
ml
CYY3x2,5 ml
1,2m
1,5m
3m
2m
ml
1 2 3 4 5 6
Cristianului (DN73 B) Lunga Fagarasului (alee blocuri) Parcare Str. Noua Fabricilor
40 10 8 2 3 24 64 3 10 10
29
11 4 8 2 3
40 6 8 2 3 0 13
1230 48 240 80 160
Fagarasului
Total
19 48
5 16
13
24 24
40
2 1 120 3 760 3 1990 48 320 280 12
Tabel 7.1 Materiale pentru lucrari de extindere iluminat public oras Ghimbav
CAPITOLUL 8. Indicatori de performan

_______________________________________________________________________________ 38 -
Indicatorii de performan stabilesc condiiile ce trebuie respectate de operatorii serviciului de iluminat public n asigurarea serviciului. Indicatorii de performan asigur condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc serviciul de iluminat public, avndu-se n vedere: a. continuitatea din punct de vedere cantitativ i calitativ; b. adaptrile la cerinele concrete, difereniate n timp i spaiu ale comunitii locale; c. satisfacerea judicioas, echitabil i nepreferenial a tuturor membrilor comunitii locale, n calitatea lor de utilizatori ai serviciului; d. administrarea i gestionarea serviciului n interesul comunitii locale; e. respectarea reglementrilor specifice n domeniul transportului, distribuiei i utilizrii energiei electrice; f. respectarea standardelor minimale privind iluminatul public, prevzute de normele naionale n acest domeniu. g. Indicatorii de performan pentru serviciul de iluminat public sunt specifici pentru urmtoarele activiti: 1-calitatea i eficiena serviciului de iluminat public; 2-msurarea, facturarea i ncasarea contravalorii serviciului efectuat; 3-ndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciului efectuat; 4-meninerea unor relaii echitabile ntre operator i utilizator prin rezolvarea operativ i obiectiv a problemelor, cu respectarea drepturilor i obligaiilor care revin fiecrei pri; 5-soluionarea reclamaiilor utilizatorilor referitoare la serviciul de iluminat public; 6-creterea gradului de siguran rutier; 7-scderea infracionalitii. n vederea urmririi i respectrii indicatorilor de performan, operatorul trebuie s asigure: gestiunea serviciului de iluminat public, conform prevederilor contractuale; evidena utilizatorilor, alii dect comunitatea local; nregistrarea activitilor privind citirea echipamentelor de msurare; facturarea i ncasarea contravalorii serviciilor efectuate; nregistrarea reclamaiilor i sesizrilor utilizatorilor, organelor de poliie, gardienilor publici i soluionarea acestora; f) accesul nengrdit al autoritii administraiei publice locale, n conformitate cu competenele i atribuiile legale ce le revin, la informaiile necesare stabilirii: modului de respectare i ndeplinire a obligaiilor contractuale asumate; calitii i eficienei serviciilor prestate la nivelul indicatorilor de performan stabilii n contractul de delegare a gestiunii i ai regulamentului de serviciu; modul de administrare, exploatare, conservare i mentinere n funciune, dezvoltare i/sau modernizare a sistemelor publice de iluminat din infrastructura edilitar-urban ncredinat prin contractul de delegare a gestiunii; stadiul de realizare a investiiilor; modul de respectare a parametrilor cerui prin prescripiile tehnice i a normelor metodologice. n vederea evalurii performanelor ce trebuie ndeplinite de operatori n procesul de reabilitare al SIP din orasul Ghimbav, este necesar introducerea urmtorilor indicatori de performan generali i garantai. a) b) c) d) e)
8.1. Indicatori de performan generali

Timpul de rezolvare al sesizrilor pentru elementele SIP in orasul Ghimbav a) a =24 h, pentru echipamentele SIP in orasul Ghimbav b) b =72 h, pentru reele de alimentare _______________________________________________________________________________ 39 -
Numrul aprinderilor: a) n afara programului normal de funcionare fr acordul utilizatorului, a=0. b) Accidentale n afara programului normal de funcionare.
8.2. Indicatori de performan garantai

Calitatea serviciilor prestate/reabilitate a). numrul de sesizri privind echipamentele nefuncionale, pe tipuri de iluminat stradal, pietonal, ornamental, din numrul total de echipamente n funciune a < 5%. b). nivelul de luminan/iluminarea medie mentinut/pe categoria cii de circulaie dup efectuarea reabilitrii n conformitate cu prescripiile SR13433. c). uniformitii generale a luminanei/iluminrii meninute n urma reabilitrii/pe fiecare categorie a cii de circulaie n conformitate cu prescripiile SR13433. d). controlul limitrii orbirii -T.I.- cauzat de sistemul de iluminat, dup reabilitare prin ncadrarea n prescripiile SR13433. e). timpul mediu de rezolvare al sesizrilor privind echipamentele defecte aferente SIP in orasul Ghimbav e < 24h. f). timpul mediu de rezolvare al sesizrilor privind defectele la reeaua de alimentare cu energie electric: f < 72h. Indicatorii se vor monitoriza dup modernizare, meninerea lor n timp se realizeaz prin programul de ntreinere adoptat, care ar trebui s fie impus de ctre Administraia Public Local, pentru a se obine oferte echivalente.
CAPITOLUL 9
_______________________________________________________________________________ 40 -
DESCRIEREA COMPONENTELOR UTILIZATE PENTRU MODERNIZAREA ILUMINATULUI PUBLIC IN ORASUL GHIMBAV

9.1 Descrierea aparatelor de iluminat
CARACTERISTICI TEHNICE Acest corp de iluminat este destinat iluminatului cailor de circulatie rutiere, pietelor, parcarilor , zonelor rezidentiale, platformelor industriale, zonelor climatice cu salinitate etc. Corpul de iluminat este alctuit dintr-o carcas din aluminiu turnat la inalta presiune (cu posibilitatea de a fi furnizat in orice culoare din paleta RAL solicitata), reflectorul este continuu, altul decat carcasa exterioara a corpului, ambutisat din aluminiu polizat electrochimic si anodizat de inalta puritate (99,9%) cu un grad mare de transmitenta, dispersor plat din sticla dura termorezistenta, independent de corpul aparatului de iluminat, prevazut cu garnitura siliconica pentru etansare. Exista si varianta cu corpul de iluminat realizat din polipropilen ignifugat consolidat cu fibr de sticl, protejat la foc, cu rezistenta mecanica si chimica ridicata stabilizat UV. In acest caz dispersorul este convex, din policarbonat, cu rezistenta mecanica si chimica ridicata, stabilizat UV, independent de corpul aparatului de iluminat, prevazut cu garnitura siliconica pentru etansare. In compartimentul optic pot fi incluse lampi cu vapori de sodiu, mercur, halogenuri metalice sau lampi economice si dulie ceramica prevazuta cu dispozitiv antidesurubare a lampii din dulie la vibratii. Mentenanta se poate executa usor fara a se folosi scule speciale, accesul la componentele acestuia se face din partea superioara. Poate fi echipat cu balast cu protectie termica si condensator pentru compensarea puterii reactive, in varianta clasica. Se poate echipa si cu balast electronic, situatie in care se face reducerea consumului de energie (tip dimming), local pe fiecare punct luminos, cu avantaje net superioare fata de utilizarea dispozitivelor tip economizor cu autotransformator. Acest corp de iluminat are posibilitatea echiparii si cu surse cu descarcare in vapori de mercur 80 400 W, cu surse cu descarcare in vapori cu halogenura metalica 70 400 W si cu lampi fluorescent compacte de diverse puteri. Dimensiunile de gabarit sunt urmatoarele: Lungime = 598 mm, Latime = 350 mm, Inaltime = 223 mm Functioneaza la temperaturi cuprinse intre -35 +45 C. Corpul de iluminat se poate fixa in extremitatea unui stalp sau a unei console cu ajutorul unui suport cu diametrul cuprins ntre 40mm si 60mm, cu ajutorul unui modul suport din aluminiu turnat la inalta presiune, cu posibilitatea reglarii pe orizontala sau nclinat la -5o, +5 o, +10 o si +15 o (5 pozitii). Suprafata de expunere la vant este de 0,19 m2. nlimea de instalare: universala, functie de factorul de utilizare. Rezistena la ocuri mecanice a dispersorului (protectia la vandalism) este : IK 10.
9.1.1 Descrierea lampilor cu descarcare in gaze la inalta presiune
_______________________________________________________________________________ 41 -
Lampi cu vapori de sodiu la inalta presiune LPNT Gama larga de puteri: 50, 70, 100, 150, 250, 400W. Balon elipsoidal sau tubular. Eficacitate luminoasa cuprinsa intre 88 si 141,25 lm / W. Durata de viata: minim 29.000 ore. Pozitie de functionare universala. Lampi cu descarcare cu halogenuri metalice Gama larga de puteri: 70, 100, 150, 250 Balon elipsoidal sau tubular. Eficacitate luminoasa: minim 85,7 lm / W. Durata de viata: minim 15.000 ore.
9.2 Descrierea balasturilor electronice pentru echiparea aparatelor de iluminat

CARACTERISTICI TEHNICE Aceste balasturi sunt destinate alimentarii lampilor cu vapori de sodiu avand puterea nominala de 70W, 100W, 150W, 250 W. Inlocuiesc inductorul cu miez de fier, igniterul si condensatorul de compensare al factorului de putere, utilizate in mod clasic pentru alimentarea lampilor mentionate. Pricipalele avantaje ale utilizarii balasturilor electronice sunt: -reducerea consumului de energie electrica pana la 68% atunci cand nivelul de dimming este maxim -factorul de putere aproape unitar (min. 0,99%) -mentinerea constanta a puterii furnizate lampii (si deci a fluxului luminos) pe o plaja larga a variatiei tensiunii de retea (185250 V) -lipsa aproape completa a distorsionarii curentului (factorul total de distorsiune THD 7%) Variantele prevazute cu posibilitate de diminuare a puterii consumate (Dimming) sunt marcate cu C, comanda acestora facandu-se pe o linie separata. Dimensiuni de gabarit (L x l x h ) = 175 x 100 x 40 (mm) Domeniul temperaturilor de functionare garantata : - 30..+ 50 grd.C. Produsul este realizat in conformitate cu SR EN 61347-1:2003 si CEI 61347-2-12:2005
9.3 Descrierea stalpilor de iluminat ornamental utilizati la modernizarea iluminatului in orasul Ghimbav
_______________________________________________________________________________ 42 -
9.3.1 Descrierea stalpilor de iluminat ornamental H = 2,5 m

CARACTERISTICI TEHNICE IMPUSE : STRUCTURA DE REZISTENTA - OTEL LAMINAT FI 139 FI 90 FI 60 STRUCTURA ORNAMENTALA - ALUMINIU MASIV PLACA DE BAZA INALTIME TIP VOPSEA CULOARE CASETA ELECTRICA DOTARI ELECTRICE CORP DE ILUMINAT NR. CORPURI - 250 X 250 X 8 (mm) - 2,5 m - CAMP ELECTROSTATIC - ARGINTIU (lovitura de ciocan) - INCORPORATA IN BAZA STALPULUI - CABLU ELECTRIC INTERIOR - STICLA / GLOB ANTIVANDAL - 3
9.3.2 Descrierea stalpilor de iluminat ornamental H = 3,5 m

CARACTERISTICI TEHNICE IMPUSE : _______________________________________________________________________________ 43 -
STRUCTURA DE REZISTENTA - OTEL LAMINAT FI 139 FI 90 FI 60 STRUCTURA ORNAMENTALA - ALUMINIU MASIV PLACA DE BAZA INALTIME TIP VOPSEA CULOARE CASETA ELECTRICA DOTARI ELECTRICE CORP DE ILUMINAT NR. CORPURI - 250 X 250 X 8 (mm) - 3,5 m - CAMP ELECTROSTATIC - ARGINTIU (lovitura de ciocan) - INCORPORATA IN BAZA STALPULUI - CABLU ELECTRIC INTERIOR - STICLA / GLOB ANTIVANDAL - 1
_______________________________________________________________________________ 44 -

Studiu Ate Iluminat Public Ghimbav 2010

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Studiu Ate Iluminat Public Ghimbav 2010

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Studiu de fezabilitate privind modernizarea sistemului de iluminat public din orasul Ghimbav ______________________________________________________________________________________________

MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC DIN ORASUL GHIMBAV STUDIU DE FEZABILITATE

CAPITOLUL 1 Date generale privind investiia

PUBLIC STRADAL DIN ORASUL GHIMBAV 1.5 Rezumat

1.6. Baza de proiectare

CAPITOLUL 2 Situatia actuala a SIP Ghimbav

2.2 Situatia actuala a SIP Ghimbav

Cantitate buc. STLPI

Aparat de iluminat Cantitate Pondere din total buc. %

Foarte Vechi cu vechi fr difuzor difuzor 165 60,92 30 11,08

Tip sursa fara compensarea factorului de putere Hg Hg Hg Hg Total

Putere nominala (W) 80 125 250 400

Putere instalata (W)

Tabelul 2. Consumul de energie electric pentru iluminat (surs Primria Ghimbav)

Energie activa noapte

ENERGIE ELECTRICA ACTIVA FACTURATA (Tarif E2) Kwh

Tabelul 3. Consumul lunar de energie electric

IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE

IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST

11.-20 21.-31 1.-10

11.-20 21.-28 1.-10

11.-20 21.-31 1.-10

11.-20 21.-30 1.-10

11.-20 21.-31 1.-10 11.-20

9 9 9 9 9 8 8 9 7,15 6,45 8 7 7 7 6,3 8,45 8 8 7,45

11.-20 21.-31 1.-10

11.-20 21.-30 1.-10

11.-20 21.-31 1.-10

11.-20 21.-31 1.-10

11.-20 21.-30 1.-10

Total ore zi / noapte : Total ore anual :

ENERGIE ELECTRICA ACTIVA FACTURATA (Tarif E2) Kwh

PUTERE ACTIVA CONSUMATA KW

2006 2006 2007 2007 2007 2007

NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE

31.967 39.712 23.767 24.724 27.108 12.750

379 429 423 353 347 311

84,35 92,57 56,19 70,04 78,12 41,00

120,00 100,00 80,00 60,00 40,00 20,00 0,00

63,60 61,44 66,58

ENERGIE ELECTRICA ACTIVA (LEI fara TVA)

Tabelul 6 Costuri energie electrica iluminat public

Fig. 5 - Cheltuieli anuale cu energia electric pentru iluminat public

2.2.3 Costuri cu ntreinerea

2.2.4 Probleme specifice ale sistemului de iluminat public stradal

aparate de iluminat cu grad de protecie sczut i nentreinute corespunztor

Figura - Sistemul de iluminat public stradal un aparat de iluminat la doi stlpi

Obstrucionarea sistemului de iluminat public stradal de ctre vegetaie

2.2.5 Necesitatea i oportunitatea realizrii investiiei

CAPITOLUL 3 Clasificarea strzilor pe clase ale sistemului de iluminat

Clasa sistemului de iluminat

Lungime strzi cf. msurtorilor proprii m

720 1.590 3.690 5.730 0 11.730

DENUMIRE LOCALITATE GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV GHIMBAV

Tabel 3.3 Clasificarea strazilor orasului Ghimbav pe clase de iluminat

CAPITOLUL 4 Concept de ansamblu privind modernizarea iluminatului public

4.1.1 Sigurana cetenilor

4.1.2 Optimizarea consumului de energie si reducerea costurilor de intretinere

III. STUDIU TEHNICO-ECONOMIC

Iluminatul zonelor de risc Iluminatul trecerilor de pietoni _______________________________________________________________________________ 30 -

Dimensionarea sistemului de iluminat

m 2 720 1590 3690 5730 11730

buc 3 24 53 123 191 391