COLEGIUL TEHNIC DE CAI FERATEUNIREAPASCANI

PROIECT

DE SFARSIT DE AN SCOLAR MODULELE: M8; M7;M1;M3 SPECIALIZAREA:TEHNICIAN IN TRNSPORTURI

INDRUMATOR: CONTU AGRIPINA

CANDIDAT: ANDRIES CONSTANTIN

ANUL SCOLAR 2011-201

Tema Proiectului
Mecanismul motor ansamblu biela-piston

Cuprins
CAPITOLUL I ARGUMENT CAPITOLUL II CONTINUTUL PROPRIU-ZIS AL LUCRARII

1 Generalitati 1.1 Rolul 1.2 Sarcini 1.3 Materiale 2 Repararea bielei 2.1 Defecte in exploatare ale mecanismului Biela-manivela
2.2 Controlul bielei.Scule folosite 2.3 Rodarea motorului 2.4 Asamblarea mecanismului biela-manivela 2.5 Modificarea raportului de compresie in urma reparatilor 2.6 Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si repararea autovehiculelor CAPITOLUL III ANEXE CAPITOLUL IV BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I ARGUMENT

Mecanismul motor are rolul de a transforma miscarea rectilinie alternativa a pistonului in miscarea de rotatie a arborelui cotit. Mecanismul motor este format din : organe fixe si organe mobile. Organele mobile sunt : Piston,Segmenti,Boltul pistonului,Biela,Semicuzineti lagarului de biela,Arborele cotit,Voltanul,Amortizorul oscilatiilor de torsiune.

CAPITOLUL II
Continutul propriu-zis al lucrarii
1. Generalitati 1.1 Rolul; Biela este un subansamblu al mecanismului motor care se monteaza intre boltul de piston si fusul maneton, al arborelui cotit. Pentru a transmite forta pistonului, respectiv miscarea rectilinie alternativa a pistonului la arborele cotit, care o transforma in miscare de rotatie. 1.2 Materiale; Bielele se confectioneaza din : a) otel carbon de calitate (STAS 880-66, marcile OLC 45x, OLC 50 ) b) otel aliat cu elemente de aliere: Cr, Mn, Mo, Ni, V (STAS 781-66, marcile 40c10; 41 MoC11; 41 VmoC17;STAS 8580-74,marca 34MoCN 15AT ); c) aliaj usor ( duraluminiu ); d) fonta cu grafit nodural. Rezistenta de rupere la tractiune a otelurilor pentru biela trebuie sa fie cuprinsa intre 80105 daN /mm2. Bielele din oteluri aliate se lustruiesc fiind foarte sensibile la concentrarea de tensiuni. O metoda mai eficienta si economica de ridicata a rezistentei la oboseala, s-a dovedit a fi ecruisarea (durificarea bielelor cu alice ). Suruburile de biela se executa din oteluri aliate pentru imbunatatire (STAS 79166,marcile: 45C10; 41CN12; 34MoCN15 ) cu rezistenta la rupere de 7080 daN/mm2. Bucsele din piciorul bielei se confectioneaza din bronzuri cu rezistenta ridicata la uzare si rupere (bronz cu plumb, bronz cu aluminiu, bronz fosforos). 1.3 Sarcini: Biela executa o miscare complexa de translatie si de pendulare si este supusa actiunii fortei produsa la comprimarea amestecului si la destinderea gazelor arse, forta care variaza ca valoare, directie si sens. De aceea, biela este solicitata la incovoiere, rasucire (torsiune), comprimarea, socuri si uzura. Pentru a corespunde acestor cerinte, biela trebuie sa fie rigida, rezistenta la uzura, incovoiere, torsiune si destul de usoara. Ea se va confectiona din otel carbon de calitate sau din otel aliat prin matritare la cald sau prin turnare din duraluminiu sau fonta cu grafit nodular. La bielele confectinate din otel, inainte operatiilor de finisare se aplica un tratament de calire de imbunatire, urmat de revenire. Biela se compune din: - partea bielei articulata cu boltul, numita capul mic sau piciorul bielei - partea centrala, numita corpul bielei - capul mare al bielei, care se monteaza pe fusul maneton al arborelui cotit cu ajutorul

capacului bielei - capacul bielei - surubului pentru strangerea capacului de biela, care sunt suruburile speciale, cu filet rezistent obtinut prin rulare si au cap profilat. Piulitele lor sunt piulite cu autoimpanare si prevazute cu saibe cu nas, care se indoiesc dupa strangere, pentru a se asigura impotriva desurubarii - semicuzineti pentru capul mare - cuzinet pentru capul mic In capul mic al bielei este presat un cuzinet, prevazut cu un alezaj in care se monteaza boltul de piston. La unele motoare, botul de piston este presat in capul mic al bielei. In alte cazuri, boltul de piston are un joc de 0,003-0,006 mm, fata de alezajul cuzinetului In anumite cazuri, indeosebi la m.a.s. 2, imbinarea boltului cu biela se face pe rulmenti cu ace. 2. Repararea bielei: 2.1 Defecte in exploatare ale mecanismului Biela-manivela. In timpul exploatari automobilului, apar o serie de defectiuni accidentale. Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supraincalzirii motorului (din lipsa de apa pentru racire, datorita uleiului provocata de uzarea segmentilor, pistoanelor si cilindrilor, amestecului carburant necorespunzator, prea bogat sau prea sarac, avansul exagerat) ; are loc o frecare uscata excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor. Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si arderea lui pe cilindru, atunci acestea se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul, iar pistoane vechi, dar corespunzatoare) si totodata segmentii respectiv. Cand griparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se inlocuieste. Cocsarea segentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de foc ) datorita uzarii excesive a segmentilor si deci arderii uleiului, care se depune sub forma de calamina in canalele respective, blocandu-i. Deci segmentii nu mai asigura etansarea si racirea pistonului, si ca urmare au loc scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de esapament este de culoare albastra. Motorul nu mai dezvolta putere nominala si, deci, nu mai corespunde sarcinilor de transport. Pornirea motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste, iar compresia la cilindrului respectiv este scazuta. Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri usoare pe cilindrul, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste. Remedierea consta in demontarea grupului piston biela-manivela respectiv, depresarea si presarea unui alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face montarea ambielajului si motorului. Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela. Incovoierea sau topirea biele, se poate constata prin batai anormale in portiunea mediana a blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a motorului poate duce la : uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor

manetoane ale arborelui cotit. Gripare sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune : ungerea insuficienta, uzura mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune necorespunzator, supraincalzire. Remedierea : demontarea ambielajului, constatarea starii fusului maneton respectiv (culoarea schimbata, indica decalirea ) daca e in stare normala, se curata resturile de material de antifrictiune si se inlocuieste cuzinetul cu un altul de cota corespunzatoare. 2.2 Controlul bielei.Scule folosite In cadrul controlului prin prelevare se efectueaza : - controlul alezajelor ; - controlul abaterilor de la paralelism si al distantei dintre fetele laterale ; - absenta fisurilor si a golurilor. Verificarea cu sublerul este bine venita numai cand determinam distanta dintre axe. Se mai verifica: incovoierea bielei. Pentru aceasta, se aseaza biela pe un platou plan-paralel sau pe un geam si se observa locul unde suprafata plana a bielei nu mai atinge suprafata plana a geamului sau a platoului plan-paralel. In acel loc se observa marimea fantei de lumina si se introduce o lamela de interstitiu (lera) care indica valoarea sagetii incovoierii. - Torsiunea sau rasucirea bielei, care demonstreaza ca axele capului mic si capului mare nu mai sunt coplanare (in acest plan). Verificarea se face pe platoul plan paralel, ca si in cazul incovoierii. - Greutatea bielei este, de asemenea, un parametru foarte important, care influenteaza functionarea rotunda, silentioasa, fara vibratii, a motorului. Toate bielele trebuie sa aiba aceeasi greutate. Se admite o toleranta de 5-10 grame, de la o bila la alta. - Daca pe flancul capului mare si capacului bielei sunt poansonate cifrele care indica numarului cilindrului in care se monteaza biela. In fabricile constructoare, incovoierea sau rasucirea bielei se determina cu un dispozitiv de tipul celui din (fig2.2) care verifica simultan coplaneitatea axelor, diametrul alezajelor si distanta dintre axe 2.3 Tehnologia de reparare. Scule si dispozitive. Reconditionare bielelor Dupa cum am vazut, defectele bielelor sunt: - indoirea corpului bielei - uzarea alezajului cuzinetului - uzarea alezajului semicuzinetilor - uzarea alezajului capului mic al bielei - uzarea sau deteriorarea alezajului mare al bielei - fisurarea sau ruperea bielei Indreptarea corpului bielei se face cu un dispozitive speciale, de tipul celor din (figura 2.3,) Daca alezajul cuzinetului capului mic al bielei este uzat, se va depresa cuzinetul cu ajutorul unui dorn, ca in figura 2. 4, se va presa un cuzinet nou si se va rectifica apoi cu

ajutorul unui alezor, suprafata interioara a cuzinetului la diametrul nominal prescris. Bucsa cuzinet se poate confectiona din bronz cu aluminiu (STAS 19872-75), plumb (STAS 1512-75) sau din bronz pe baza de staniu (STAS 197/2-76). Reconditionarea lagarului maneton se va face prin inlocuirea semicuzinetilor, corespunzator treptei de reparatie a fusului maneton. 2.3. Rodarea motorului. Dupa montarea motorului, rodarea reprezinta cea de a doua faza importanta din procesul tehnologic a motorului, cu influente hotaratoare asupra comportarii ulterioare a motorului, in special, asupra durabilitatii sale. Se stie ca, in urma prelucrarilor mecanice in procesul de reparatie, apar pe suprafetele pieselor motorului o serie de rizuri si proeminente mai mult sau mai putin neregulate, provocate de muchiile aschietoare al uneltelor de lucru utilizate. Marimea acestor proeminente determina un anumit grad de rugozitate a suprafetelor. In acelasi timp, datorita imperfectiunilor de executie a pieselor si de montaj al motorului, apar erori de forma. Calitatea suprafetelor in frecare are un rol primordial asupra perioadei de rodaj si a durabilitatii pieselor in exploatare. Din punct de vedere al rodarii si al uzurii, cea mai mare importanta o prezinta suprafata efectiva de contact, deoarece, pe masura cresterii ei, se reduce presiunea specifica. De aici rezulta marea importanta a rugozitatii suprafetelor, valoarea ei prea mare ducand la uzuri mari sau gripaje in timpul rodajului. Asigurarea rugozitatii prescrise in tehnologia de reparare conduce la un ritm de uzura care realizeaza cresterea rapida a suprafetei efective de contact si inlaturarea simultana a defectelor de forma. 2.4 Asamblarea mecanismului biela-manivela. Asamblarea mecanismului biela-manivela se efectueaza in ordine inversa a demontarii, pecandu-se de la asamblarea subansamblurilor si continuandu-se cu asamblarea lor pe bloc-carter. Principalele conditii tehnice specifice asamblarii mecanismului biela-manivela se refera la: -montarea pe acelasi motor a unui set de camasi-pistoane biele la care sa se respecte asamblarea selectiva camasa-piston, bolt-piston, fiind necesar ca : imperecherile camasipistoane sa fie facute cu piese din aceeasi grupa dimensionala ; pistoanele sa fie din aceeasi grupa de greutate ; bielele sa fie din aceeasi grupa de greutate (grupele sant marcate cu culori sau poansonate cu cifre sau litere ); - resectarea asamblarii selective intre bolt si bucsa bielei - orientarea bielelor fata de motor in functie de orificiile de ungere exterioara ; - orientarea pistoanelor fata de motor, in functie de excentricitatea boltului marcat prin semnul de pe capul pistonului ( V ,sageata, litere ); - verificare corespondentei gaurilor de ungere din cuzinet si corpul lagarelor - strangerea la cuplu prescris a lagarelor paliere si a lagarelor de biela - verificarea rotirii arborelui cotit si a jocului axial al acestuia, - verificarea jocului axial al bielelor pe fusurile manetoane ; - verificarea jocului radial al lagarelor ;

- verificarea functionarii mecanismului biela-manivela. Asamblarea pistonului cu biela prin intermediul boltului se face in conditiile, astfel : - imperecherea pistonului cu boltul si se verifica ,,culisarea boltului in piston si in bucsa bielei (la jocuri mici. 0,001-0,006 mm, pentru usurinta montarii, pistonului se incalzeste la 80 de grade -;exemplu. ROMAN-DIESEL); - la asamblarile cu bolt flontant, boltul se asigura prin intermerdiul celor doua sigurante laerale ; - la asamblarea cu bolt fix in biela sau piston este necesara incalzirea piesei care fixeaza boltul, asamblarea efectuandu-se cu dispozitive speciale pe prese. 2.5 Modificarea raportului de compresie in urma reparatilor. O lucrare de intretinere deosebita cu caracter prevenit este urmarirea uzurii grupului cilindru-segmenti-piston, care poate infuienta negativ economicitatea procesului de exploatare a autovehiculului. Determinarea starii ajustajelor acestor piese, fara a fi necesara demontarea motorului, se poate face utilizindu-se aparatul pentru determinarea starii tehnice a grupului cilindru-segmenti-piston si semnalizatorul acustic, sau compresometrul. Aparatul masoara pierderile relative de gaze (aer) din cilindru si, prin intrepretarea acestor date, da indicatii asupra graduluzi de uzura a motorului 2.6 Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si repararea autovehiculelor Ordinul Nr. 140/18.04.1995 Organizarea locului de munca -Intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amenajate , dotate cu utilaje , instalatii si dispozitive adecvate -executarea unor lucrari de demontare , intretinere sau reparare a autovehiculelor este admisa si in spatii amenajate inafara halelor si atelierelor de intretinere denumite platforme tehnologice .Aceste platforme vor fi delimitate , marcate si amenajate corespunzator , iar atunci cand este necesar vor fi imprejmuite -caile de acces din hale , ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intretinute in stare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate -incalzirea halelor si incaperile de lucru va fi asigurata in perioada anotimpului rece in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de Normele generale de protectia muncii -utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate , legate la pamant , dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare -la demontarea , montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale , omologate , care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor

-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenta corespunzatoare -in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule , se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen,a generatoarelor de sudura oxiacetilenica , a transformatoarelor de sudura electrica , precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice -petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip , dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu -carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate -lucratorii trebuie sa poarte echipamant de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajejedin dotare -sculelevor fi asezate pe suporturi speciale , amplasate in locuri corespunzatoare si la inaltimi accesibile .Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri.Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucrator instruit special in acest scop -este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului -autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor au la transmisie ,autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza) Protectia impotriva incendiilor si exploziilor -in incaperile cu pericol de incendii si explozii sunt interzise : fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice -este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine -este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii .In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat -este interzisa pastrarea rezervoarelor , a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid,cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanti, etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevaute prin proiectul de constructie.

CAPITOLUL IV BIBLIOGRAFIE

www.referat.ro www.e-referate.ro http://facultate.regielive.ro www.preferatele.com