Analiza Transversala - Stadialitati

Constantinescu(Simion)G.
Ecaterina, Psihologia varstelor/dezvoltarii, Subperioada adolescentei (14/15-18 ani) - analiza transversala
CONSTANTINESCU (SIMION) G. ECATERINA PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR AN UNIVERSITAR 2010-2011 SEMESTRUL I ANUL I PSIHOLOGIA VARSTELOR/DEZVOLTARII Asist. Univ. drd. CRISTIAN BUCUR
SUBPERIOADA ADOLESCENTEI (14/15 - 18 ANI) (analiza transversala) (16 pagini)
Page 1 of 18
Constantinescu(Simion)G. Ecaterina, Psihologia varstelor/dezvoltarii, Subperioada adolescentei (14/15-18 ani) - analiza transversala
Subperioada adolescentei (14/15 -18 ani) (analiza transversala) Este o perioada caracterizata prin probleme specifice, care trebuie rezolvata pentru a putea face saltul la viata adulta: -
independenta fata de parinti adaptarea la propria maturizare sexuala dobandirea identitatii personale intelectualizare intens proces intens de socializare a aspiraiilor, manifestrilor vocaionale Dezvoltarea intelectuala ( J.Piaget)
conform teoriei lui Piaget , intrarea in aceasta perioada presupune desavarsirea stadiului operaiilor formale ; operatiile de gandire devin formale in conditiile in care se opereaza asupra informatiei prin generalizare si transfer;
procesul de invatamant solicita adolescentul , solicitand foarte mult gandirea in probleme noi, complexe, variate , ducand la o intelectualizare intensa (dezvoltare a gndirii abstracte) ; capata deprinderea de a rationa logic; sunt intarite capacitatile operative intelectuale; gandirea devine abstracta , mai putin legata de realitate si concret; este capabil s rezolve o problem la nivel mental prin evaluarea sistematic a mai multor propoziii i, n acelai timp, s analizeze intercorelaionarea lor (Birch, 2000);
alterneaza ntre rationamentele progresive (de la cauza la efect) si cele regresive (de la efect spre cauza), depasind prin mijloace verbale ceea ce a cucerit anterior, ajungnd la acea ,,productivitate intelectuala optima, specifica proceselor logice ce pot , prin prelucrare, sa sporeasca cantitativ si calitativ datele (informatiile) intrate n sistem (intelect);
creste randamentul activitatii intelectuale prin intermediul algoritmilor de mare complexitate;

Page 2 of 18
se dezvolta formele rationale abstracte ale gandirii; se dezvolta posibilitatea de determinare logica a relatiilor dintre fenomene in cadrul unui sistem deductiv si inductiv; gandirea inductiva prelucreaza asemanatorul si posibilul, gandirea deductiva produce adevarul plecand de la adevar;
sunt urmarite logic trasaturile de asemanare si diferenta dintre clase si fenomene; se determina criteriile logice ale clasificarii; se imbogateste memoria logica - opereaza cu scheme logice , cu reprezentari si notiuni din ce in ce mai bogate si complexe pe masura ce gandirea si atentia extrag esentialul dintr-un material;
procesarea informatiei devine mai structurata actualizarea este mai rapida si poate coincide cu momentul fixarii; materialul memorat este organizat inteligibil , capacitatea de invatare devenind mult mai eficienta;
gandirea favorizeaza dezvoltarea la cote inalte a imaginatiei creatoare; aceasta cumulata cu afectivitatea specifica varstei este implicata in activitati artistice; originalitatea isi pune amprenta in lucrari literare sau stiintifice;
- au loc tranzitii cognitive: -operarea asupra posibilului pune in discutie importanta ideilor celorlalti indivizi, sunt luate in calcul si idei alternative ce pot fi la fel de importante -capacitatea de gandire ipotetica le permite sa inteleaga logica argumentelor celuilalt, chiar daca nu sunt de acord cu el -pot sa gandeasca inaintea adversarului, sa isi planifice viitoarea miscare si sa prevada consecintele alegerii uneia sau a alteia dintre alternative -gandirea abstracta capacitatea de a rationa logic asupra unor probleme abstracte deschide calea catre operarea asupra unor probleme de ordin social sau ideologic
Page 3 of 18
-sunt folosite si intelese la scara larga poantele, proverbele, metaforele, analogiile -metacognitia au capacitatea de a realiza un management eficient al propriei gandiri -au o mare capacitate de introspectie, de constientizare de sine, de intelectualizare -multidimensionalitatea- sunt capabili sa analizeze problemele din mai multe unghiuri, devin sarcastici -se pot descrie pe ei si pe ceilalti in termeni diferentiati -relativismul chestioneaza afirmatiile celorlati, fiind mai putin dispusi sa accepte fapte sau adevaruri absolute -contrastele percepute acut dinntre ceea ce exista in realitate si ceea ce ar trebui sa fie, dintre ideal si real, duc la criticism impotriva sistemului, institutiilor, parintilor -deziluzia provocata de realitate ii motiveaza sa isi construiasca propriile modele fictionale despre cum ar trebui sa functioneze lumea viziune exagerat de optimista si idealista -egocentrismul - desi a fost depasit egocentrismul stadiului operatiilor concrete, ramane totusi egocentric ; presupune ca toata lumea este preocupata de propriile ganduri si comportamente -apare o exagerata constiinta a propriei persoane -ca reactie de aparare impotriva sentimentului ca se afla pe o scena unde sentimentele ii sunt expuse in fata unui public imaginar, se retrag in sine, isi ascund sentimentele si prefera sa fie singuri -sunt convinsi ca sunt unici si povestile lor sunt speciale; aceasta convingere poate duce insa la distorsionarea sau negarea realitatii -asemanarea dintre propriile trairi si cele ale altora este de neinteles; se hranesc cu iluzii pozitive cum ca lor nu li se poate intampla nimic rau, boala, nenorocirea sunt imposibile; teribilismul
Page 4 of 18
manifestat prin actiuni extreme, abuzul de substante sau ignorarea masurilor contraceptive reflecta aceste convingeri -pseudoprostia examinarea pe toate partile a unei probleme si luarea in calcul a tuturor posibilitatilor determina amanarea deciziei pana la blocarea ei; ei devin experti in a gasi motive ale actiunilor celorlalti acolo unde ele nici nu exista de fapt -deoarece stadiul operatiilor formale le permite sa ia in considerare variante alternative, procedurile de rationare devin complicate chiar si in cazul problemelor simple -poate fi considerat de catre adulti obraznic sau stupid, dar psihologic este vorba de un,, dezechilibru cognitiv- abilitati cognitive ce depasesc experienta adolescentului
Dezvoltarea intelectuala si a limbajului(Vigotski) In teoria sa, Lev Vgotski arata ca mediul social este la fel de important in dezvoltarea cognitiva a individului ca si maturizarea biologica. Conceptia sa despre limbaj subliniaza faptul ca limbajul nu este doar un proces cognitiv, ci si un instrument de angajare in actiunea sociala. Dezvoltarea limbajului nu se face doar pe baza cognitiva, ci si pe baza sociala. El a emis teoria cum ca fiecare copil are o zona de potential cognitiv, pe care a denumit-o zona dezvoltarii proximale(ZDP). ZDP reprezinta dezvoltarea cognitiva pe care copilul nu o poate gestiona singur, dar poate face acest lucru cu ajutorul altor persoane. EL a sustinut ca , atunci cand un copil isi va dezvolta cunostintele ghidat de catre un adult, va ajunge la solutii mai elaborate decat daca ar face-o bazandu-se pe potentialul existent la acel moment. A considerat ca dezvoltarea cognitive are loc dinspre exterior inspre interior, numind-o ,,legea generica a dezvoltarii culturale. Principii fundamentale : Copiii construiesc cunoaterea in mod activ Interac iunea social i mediul cultural orienteaz dezvoltarea cognitiv Invarea se bazeaz pe inovaiile sociale Cunoaterea este creat prin interaciuni cu ali oameni i obiecte, n context cultural Persoanele mai puin abilitate nva de la cei care tiu/ pot mai mult Pornind de la principiile acestei teorii, caracteristicile perioadei sunt:
Page 5 of 18
Constantinescu(Simion)G. Ecaterina, Psihologia varstelor/dezvoltarii, Subperioada adolescentei (14/15-18 ani) - analiza transversala -
adolescentii se incadreaza in al treilea stadiu stadiul limbajului interiorizat, pentru sine; prin acest tip de limbaj i pot direciona gndirea i propriul comportament. dezvoltarea acestui tip de limbaj permite dezvoltarea tuturor formelor gndirii i desfurarea funciilor mentale superioare; poseda gndire verbal este capabil de limbaj coerent, nsuit n strns interdependen cu gndirea si influentat de mediul social prin limbaj, i formeaz un sistem de noiuni i de cunotine se cristalizeaz memoria semantic creand posibilitatea formularii de judecai i raionamente; plasarea cuvintelor n cadrul retelei semantice dezvoltate n timp, permite comunicarea i ntelegerea relatiile sociale de care dispune ii influenteaza limbajul si gandirea; exista diferente la nivel de volum de vocabular, modalitate de exprimare, capacitate de transmitere a unui mesaj intre mediul urban si cel rural, intre zone geografice
relatiile sociale i deschid calea spre un limbaj ce va apartine contextului social limbajul este un instrument, un mod de exprimare a propriei personaliti caut cuvinte i expresii, i nuaneaz vorbirea pentru a putea face fa solicitrilor modelele verbale folosite n familie influeneaz i condiioneaz dezvoltarea limbajului vocabularul pasiv ajunge la sfarsitul adolescentei la aproximativ 20.000 de cuvinte, asigurand competenta lingvistica si usurand intelegerea. (Cretu, 2001)
creste debitul limbajului oral ajungand la 200 cuvinte/minut, iar cel scris 14-20 cuvinte/minut (Munteanu, 1998) potentialul vocabularului activ se dezvolta si se imbogateste in termeni de stiinta, tehnica, literatura sunt evidente influentele socio-culturale; exprimarea devine mai fluenta, mai elocventa, ideile sunt mai bine organizate, propozitii si fraze mai bogate si apare o oarecare preferinta pentru superlativ persista insa numeroase aspecte necontrolate ale vorbirii si este specifica vorbirea in jargou, expresiile teribiliste, vulgarisme: cuvinte parazite, excese de exclamatii, ca expresie de teribilism; este evidenta transportarea uneori dezordonata a ideilor din limbajul interior in cel exterior, ca si organizarea inca imperfecta a gandirii superlative (extraordinar, nemaipomenit), expresii sablon si clisee verbale (mie-mi spui, las-o balta!), dar si vulgarisme uneori voite, agramatisme, o neglijenta ostentativa (Schiopu si Verza,1981,pg.202)
Page 6 of 18
diversificarea materiilor de studiu, duce la aparitia limbajului literar, dar in acelasi timp, se cristalizeaza si un stil personal de exprimare (M. Zlate, 1995). folosesc corect figurile de stil si sensurile figurative ale expresiilor verbale un rol important in largirea vocabularului il are lectura personala; de dragostea pentru lectura, de continutul si de organizarea lecturii depinde in mare masura formarea conceptiei adolescentului despre lume, dezvoltarea setei de cunoastere, a capacitatii de gandire precum si a perceptiei artistice si a gustului estetic
o influenta importanta asupra dezvoltarii capacitatilor verbale o exercita mass-media, alaturi de mijloacele modeme de informatie (intemetul) expunerile verbale sunt realizate nuantat, in functie de capacitatile verbale ale adolescentilor, continutul ce trebuie exprimat, contextul de comunicare, particularitatile celui care comunica (Schiopu si Verza (1989))
debitul si viteza comunicarii se apropie de cele ale adultului se produce autoreglarea vorbirii manifestata ca selectie a materialului verbal, ca adaptare rapida la situatia de comunicare, ca fluenta si expresivitate stilul exprimarii este ingrijit, controlat mereu de normele gramaticale in legatura cu care adolescentul manifesta exigente si autoexigente caracteristice (E. Bonchis, Monica Secui, Oradea, 2004, p. 117) dialogul se manifesta nuantat in adolescenta, in functie de situatie, de interlocutor, de relatiile cu acesta apare placerea discutiilor in contradictoriu, ,,tentative de angajare in teoretizari sofisticate, uneori pe baze speculative(Jacoh, 1998, p.51 comunicarea nonverbala esta mai bogata si mai nuantata in aceasta perioada; cele mai frecvente mijloace nonverbale sunt contactul vizual, expresivitatea privirii si a posturii nuanteaza limbajul gesturilor realizeaza un progres in ceea ce priveste citirea cu vocea tare care se realizeaza acum cu mai multa corectitudine, coerenta si expresivitate. (E. Bonchis, Monica Secui, Oradea, 2004) manifesta interes deosebit pentru perfectionarea vorbirii intr-o alta limba Dezvoltarea morala ( J.Piaget)
Page 7 of 18
Teoria lui J. Piaget privind stadiile rationamentului moral a evidentiat aspectul cognitiv al dezvoltarii morale, modul in care copii apreciaza ceea ce este bine sau rau. Moralitatea va constitui parte importanta a socializarii sale. Exista o progresie treptata in simtul moral al copilului. Acesta parcurge : - stadiul moralitatii heteronome (realism moral) - disciplina este impusa de catre autoritati , copilul accepta regulile lor; -o actiune este judecata in functie de dimensiunea consecintelor, decat in functie de intentiile individului; -rationamentul moral este influentat de egocentrism; - stadiul moralitatii autonome(relativism moral) - poate gandi singur si moralitatea sa poate fi un produs mai degraba al propriului rationament, decat al constrangerilor altor persoane; -regulile sunt stabilite prin negociere si acceptare in cadrul grupului social -judecatile de bine sau rau se bazeaza pe intentii dar si pe consecinte Eu cred ca un adolescent aflat la inceputul perioadei poate oscila intre cele doua stadii. Pe masura ce creste, dezvoltarea cognitiva si experienta sociala vor juca un rol important in transferul de la un stadiu la altul(Piaget), ajungand ca spre sfarsitul acestei perioade el sa se incadreze in stadiul moralitatii autonome . In mare parte datorita diferitelor deficiente cognitive descrise de Piaget, adolescentii (14/15 ani) tind sa judece fie in baza unor reguli concrete, invariabile (Este intotdeauna rau sa furi sau Voi fi pedepsit daca fur), fie in baza regulilor societatii (Oamenii buni nu fura sau Ce-ar fi daca toti ar fura?). Unii dintre ei pot fi capabili sa gandeasca probleme morale complexe : pedeapsa cu moartea, criza mondiala, saracia extrema. Gandirea , in aceasta perioada , este insa influentata foarte mult de starile emotionale. Perioada ,,bombardamentului hormona nefiind terminata, ei sunt influentati in mare parte, in formarea unor convingeri morale , de emotii.
Page 8 of 18
Adolescentii(16-18 ani) pot rationa si intr-un plan superior, atingand, in mod tipic, faza operationala formala de dezvoltarea cognitiva a lui Piaget. Prin faptul ca pot intelege principii morale largi, ei realizeaza si ca moralitatea nu inseamna totdeauna doar alb si negru si ca un anume conflict poate avea loc si intre doua norme acceptate din punct de vedere social. Ei sunt mai sofisticati si mai dezvoltati moral, dar nu sunt inca adulti. Pana la aceasta varsta , trebuie sa aiba o idee clara despre bine si rau si simtul responsabilitatii pentru faptele lor mai dezvoltat. Din pacate insa, asumarea consecintelor propriilor fapte, depaseste de multe ori aceasta perioada. Dezvoltarea morala (L. Kohlberg) L. Kohlberg a continuat studiile asupra dezvoltarii morale interesat fiind de modul in care oamenii ajung sa rezolve diverse dileme morale, construite pe conflictul dintre a respecta regula morala si a o incalca, in urma unei presiuni individuale si reale. El a fost mai putin interesat de raspunsul in sine , cat de argumentatia folosita. A studiat judecata morala si nu comportamentul moral. A identificat trei nivele distincte cu cate doua substadii fiecare: 1. Nivelul premoral/preconventional(4-10ani) I) stadiul moralitatii ascultarii -II) stadiul hedonismului instrumental naiv 2. Nivelul moralitatii conventionale(10-13 ani) III) stadiul moralitatii bunelor relatii -IV) stadiul moralitatii legii si ordinii 3. Nivelul autonomiei morale/interiorizarii si acceptarii personale a principiilor morale(dupa 13 ani, tinerete /niciodata)- V)stadiul moralitatii contractual -VI)stadiul moralitatii principiilor individuale de conduit Cercetarile lui Kohlberg au aratat ca majoritatea adolescentilor aflati la inceputul perioadei se afla la nivelul moralitatii conventionale (stadiul moralitatii legii si ordinii) si spre sfarsitul perioadei, ei dobandesc nivelul autonomiei morale( stadiul moralitatii contractuale) In zilele noastre, dinamica si caracterul relatiilor sociale, sistemul de valori al familiei, anturajului, societatii in sine influenteaza foarte mult dezvoltarea morala a adolescentului. Din aceasta cauza, am intalnit adolescenti care, din punct de vedere al dezvoltarii morale, se regasesc in toate nivelele enuntate de Kohlberg. O parte dintre adolescentii de 14-15 ani: apreciaza caracterul moral al unei actiuni tot in functie de consecinte
Page 9 of 18
esentiala este recunostinta celor din jur/ si ceilalti la randul lor il vor ajuta in situatii dificile gandesc ca a fi moral inseamna ca trebuie sa primeasca tot atat cat daruiesc celorlalti considera ca o regula trebuie sa fie respectata mai ales daca ea permite satisfacerea propriilor interese este inca puternic influentat de etichetele culturale ale anturajului pot urmari in continuare evitarea pedepsei sau obtinerea de recompense acorda importanta parerilor celorlalti doar daca rezultatul este in favoarea lor Aceste caracteristici ii situeaza la nivelul preconventional. Fara a fi considerati reprezentanti ai
perioadei, ei exista si se manifesta datorita unui egocentrism dezvoltat si sustinut de mediul social din care provin. Atentia societatii, prin institutiile sale, trebuie indreptata asupra lor si ajutatati sa-si insuseasca un sistem de valori acceptat de majoritatea. Majoritatea adolescentilor de 14/15-16 ani : manifesta interes pentru parerile celorlati respecta reguli din dorinta de a fi laudat (III) judeca faptele tinand cont si de intentii, nu numai de consecinte(III) isi creaza obisnuinta de a mentine apropierea si aprobarea grupului de prieteni ;chiar daca grupul nu este privit cu ,,ochi buni de familie, in interiorul lui ei sunt vazuti ca persoane loiale, de gasca, bune (III) considera ca sunt morali daca judecatile morale si faptele lor sunt in concordanta cu asteptarile celor importanti din viata lor(III) poseda dorinta de a-i ajuta pe cei din jur, devin empatici(III); isi manifesta dragostea, loialitatea, recunostinta si respectful; loialitatea fata de grup devine tot mai importanta; minciuna sau inselatoria in cadrul grupului determina pedepsirea (III) atentia lor se indreapta spre respectarea legilor si ordinii (IV) considera ca ele trebuie respectate mai degraba pentru a nu aparea sentimentul de vinovatie si dezamagire (IV) pe masura ce latura cognitive se dezvolta, inteleg ca legile trebuie respectate pentru ca fac parte dintr-un sistem care face legile(IV) condamna pe cei care le incalca(IV)
Page 10 of 18
mai mint ocazional pentru a-si proteja un prieten ; examineaza valorile morale care intra in conflict cu ale sale, le inlatura repede si, de regula, se asociaza cu persoane care au aceleasi valori si urmeaza aceleasi reguli(IV) Aceste caracteristici ii situeaza la nivelul moralitatii conventionale, parcurgand ambele stadii. Adolescentii devin atenti la standardele morale ale parintilor, profesorilor si adultilor. Condamna
neconcordanta dintre fapte si vorbe, condamna neconcordantele in general si vor incerca sa-si fac propriile standarde morale. Adolescentii la 16-18 ani: se identifica cu grupul de referinta, datorita faptului ca au aceleasi drepturi si datorii (V) punctele lor de vedere pot intra in contradictie cu cele legale(V) considera ca legile nu sunt intangibile, nu le absolutizeaza pot intelege ca sunt instrumente pentru buna functionare a societatii, ca mai presus de regulile acceptate de persoane importante din viata lor, sunt legile, traditiile societatii in care traiesc (V) pot intelege si ca unele norme si legi pot intra in contradictie cu bunele intentii ale unor persoane(V) binele este judecat in relatie cu opinia majoritatii dintr-o societate particulara; regula este ,,cel mai bun pentru cei mai multi(Birch, 2000)(V) pot ajunge sa inteleaga pot ajunge sa judece ca un comportament este moral daca se respecta autoritatea si legile care mentin ordinea sociala(V) Acesti adolescenti se incadreaza la nivelul autonomiei morale, stadiul moralitatii contractuale. Cercetarile facute au demonstrat insa ca aproape jumatate dintre adolescenti si chiar adulti raman la stadiul moralitatii conventionale. Educati in spiritul respectarii normelor, legilor, ei vor ajunge ca toata viata sa le respecte pentru ca ,,asa trebuie sau ca ,,asa au procedat si altii. Dezvoltarea morala se realizeaza in stransa legatura cu cea cognitiva, judecata morala modificandu-se in functie stadiul intelectual. Dezvoltarea socio-afectiva ( Erickson)
Erik Erikson a dezvoltat teoriile lui Freud si a ajuns la concluzia ca premisa dezvoltarii unei personalitati sanatoase este rezolvarea conflictelor dintre individ i societate. El a identificat 8 stadii ale
Page 11 of 18
dezvoltrii psihosociale. n fiecare stadiu individul se confrunt cu un alt tip de conflict. De modul n care sunt rezolvate conflictele depinde progresul individului. Erikson considera: ca fiecare etapa de dezvoltare este caracterizata prin evenimente si conflicte, sarcini specifice de rezolvat pe care copilul, si mai tarziu adolescentul, adultul trebuie sa le parcurga si sa le solutioneze adecvat pentru fiecare varsta sau etapa specifica ca personalitatea individului este un produs al modului cum au fost solutionate aceste crize sau conflicte; aceste stadii de dezvoltare au mai fost numite si crize de dezvoltare Erik Erikson, descriind cele opt stagii de dezvoltare psihosociala, atribuie perioadei de adolescenta (1218 ani) nevoia rezolvarii conflictului dintre identitate si confuzia de rol. El considera ca in adolescenta, individul trebuie: sa isi pastreze un anumit sentiment de stabilitate in raport cu sine avand in vedere faptul ca in aceasta perioada trece printr-o varietate mai mare de situatii si interactioneaza cu un numar tot mai mare de persoane
-
ca trebuie sa-si rezolve si sa infrunte criza de identitate; aceasta rezolvare se face satisfacator in conditiile in care si celelalte stadii au avut o rezolvare pozitiva Adolescena reprezinta criza centrala a intregii dezvoltari(Erickson). De rezolvarea acestei crize
depinde dezvoltarea ulterioara a individului. Caracteristici ale dezvoltarii socio-afective:

-
se confrunta cu problema unor alegeri, in conformitate atat cu dorintele si nevoile sale, cat si cu totalitatea si varietatea constrangerilor sociale
viata sociala devine mult mai complexa ; i i se prezinta o infinitate de modele umane din care poate alege ; isi pune mai mult decat oricand intrebarea cine sunt eu? sau cum si prin ce ma deosebesc de ceilalti?.
se integreaz n diferite grupuri sociale care solicita interpretarea unei mari varieti de roluri, deseori contradictorii
Page 12 of 18
sentimentul apartenenei la grup este puternic; -la inceput, grupurile de obicei sunt omogene din punctul de vedere al sexului, relaiile
dintre biei i fete sunt slabe; interesul fa de cei de sex opus crete , disimulandu-se sub masca agresivitii sau a dispreului afiat ostentativ -la liceu, relaiile cu cei de aceeai vrst au o intensitate maxim; se formeaz grupuri mari, alctuite din fete i biei; se simte independent, eliberat de subordonarea fa de aduli, se poate afirma, i poate manifesta originalitatea -spre sfarsitul perioadei influena grupului de prieteni poate scade; grupurile mari se frmieaz i se formeaz grupuri mici alctuite din cteva perechi dornic sa isi afirme propria personalitate, sa se afirme ca individ cu trasaturi, abilitati si potentiale unice, care il deosebesc atat de parinti, cat si de restul indivizilor construirea identitii nseamn c nsuirile solicitate de aceste roluri contradictorii sunt integrate, sintetizate i se formeaz o imagine unitar a Eului (Eu sunt eu, i atunci cnd sunt singur, i cnd m supun prinilor, i cnd organizez activitatea colegilor) odata cu ntrirea identitii eului se intensific ncrederea n sine, iniiativa, autonomia, crete capacitatea de a lua decizii i scade frecvena comportamentelor opoziioniste, demonstrativnonconformiste eecul formrii identitii duce la confuzia de roluri care este nsoit de nesiguran, nencredere n sine, sentimente de inferioritate, instabilitate n relaii, tendina de a renuna uor
-
cautarea de sine este insotita de repercursiuni in plan afectiv si al relatiilor cu parintii; perioadele euforice alterneaza cu perioadele de dezinteres, lipsa de activitate, iritare, egocentrism, depresie
apare o rigidizare a granitelor interpersonale ; din cauza dorintei sale de independenta se poate produce o ruptura fata de sistemul familial prin retragere in sine sau printr-o atitudine rebela
imaginea idealizata asupra parintilor se diminueaza, deoarece compara parintii cu alti adulti si exagereaza asupra slabiciunilor si greselilor pe care le fac acestia
Page 13 of 18
tensiunile si conflictele sunt mai frecvente n prima parte a adolescenei; intensitatea i durata conflictelor depind att de adolescent, cat si de atitudinea parintilor
relatiile cu parintii au de suferit : uneori doreste sa fie tratat ca un adult, barbat sau femeie, ca un om care stie ce vrea, avand clar definite valorile (pentru care e dipus sa se certe ingrozitor atunci cand ii sunt puse sub semnul indoielii) si scopurile sale in viata (chiar daca tata zice ca o sa mor de foame cu pictura, eu ma fac pictor!), iar alteori cere parintilor, direct sau indirect, sa l ndrume si sa i mprumute din valorile lor; parintii sunt deseori derutati de variabiliatea optiunilor profesionale ca si de dificultatea intelegerii motivelor care stau la baza acestor optiuni (motive care, de altfel, nici adolescentului nu ii sunt clare)
sunt constienti ca a trai intr-o societate presupune conformarea la niste norme ; dar intre adolescenti si regula se da o lupta de principiu, ce e motivata de aceeasi nevoie de independenta, unicitate si libertate; cautarea limitelor proprii inseamna renegocierea regulilor si scaderea controlului parental
presiunile puternice din partea parintilor sau a societatii pot determina dezorientarea si disperarea; acestea au ca rezultat instrainarea fizica sau psihica de mediile normale, iar in cazurile extreme, o identitate negativa
cei care provin din familii prea apropiate si excesiv de incarcate afectiv se vor simti impovarati de aceste legaturi familiale atunci cand va veni vremea sa treaca de la dependenta la independenta
nevoia de acordare a unei independente oarecum controlata fetele se dezvolta diferit privind dezvoltarea identitatii; manifesta tendinta de amanare a dezvoltarii identitatii pana la gasirea partenerului de viata, care are un rol important in determinarea statutului lor relaiile interpersonale din perioada adolescenei sunt ngreunate de egocentrismul caracteristic acestei perioade; este capabil de a nelege alte puncte de vedere, dar are greuti n a diferenia ceea ce se refer la alii, de ceea ce se refer doar la el nsui
din egocentrismul specific adolescenei rezult i alte dou fenomene caracteristice ale acestei etape: impresia de a fi mereu n centrul ateniei i credina de a fi unic i invulnerabil
Page 14 of 18
vehiculeaza ideea ,,conflictului dintre generatii : au tendinta de a se centra pe un singur aspect al problemei, si de a nu lua n considerare multe alte aspecte practice, pe care le iau n considerare adultii; vad lucrurile n alb si negru, n timp ce adultii, datorita experientei de viata, vd si nuanele de cenusiu ; sunt idealisti si au impresia c adultii sunt depasiti, incapabili de a ntelege problemele esentiale
sentimentul demnitatii personale capata o intensitate deosebita; este preocupat pentru a dobndi recunoasterea si respectul celor din jur.; ignorarea de catre parinti si cadre didactice a acestei particularitati poate dauna serios echilibrului psihic, integrarii (socializarii) optime a adolescentului. "Stabilirea identitatii in adolescenta reprezinta elementul-cheie in realizarea ulterioara a unor relatii
intime adecvate" (Erikson)
Dezvoltarea afectiva( Freud)
Primele trei stadii psihosociale ale lui Erikson sunt asemanatoare stadiilor sexuale ale lui Freud: oral, anal si falic si sunt influentate semnificativ de atentia si ingrijirea adecvata a parintilor. Dupa perioada de latenta, urmeaza stadiul genital ,ce debuteaza cu pubertatea si dureaza pe tot parcursul vietii adulte. In acest stadiu, atentia individului este concentrata asupra sexului opus si a cristalizarii relatiilor afective si sexuale . Caracteristicile perioadei adolescentei: se formeaza comportamente specifice rolului sexual sexualizarea fiziologica intensa din aceasta perioada, insotita de o psihosexualizarea corespunzatoare, pune probleme legate de rolul sexual jucat in plan este o perioad de criz narcisic i de identitate este o perioad n care se produc numeroase modificri hormonale i corporale; el trebuie s se obinuiasc cu noul su corp; schimbrile fizice rapide determin nelinite, ngrijorare, sau chiar team
Page 15 of 18
este o perioad caracterizat de numeroase furtuni emoionale care se explic prin apariia unor dezechilibre ntre cele trei componente fundamentale ale personalitii: id, ego i superego; odat cu maturizarea sexual instinctele primitive din id devin mult mai active dect n etapa anterioar i contribuie la instalarea unui comportament instabil, impulsiv, capricios; in adolescenta trebuie s se creeze un nou echilibru, care s permit satisfacerea socializat a trebuinelor sexuale.
se poate reactiva problematica oedipiena, cu deplasarea pe substitute idealizate ale prinilor (profesori, artiti), dar i o reactivare a problematicii preoedipiene, n special orale (toxicomanie, anorexie, alcoolism); la ieirea din adolescen, alegerea obiectului sexual va fi definitiv
suporta atat presiuni interne (de natur fizic si emotional), cat i presiuni externe, care vin din partea familiei, profesorilor, prietenilor
debutul adolescentei poate fi caracterizat : prin hipersensibilitate, instabilitate emotiv, opoziionism; se simte jignit, lezat cu uurin, chiar fr motive ntemeiate; desi are capacitatea de a-si controla manifestrile emotionale, uneori are izbucniri necontrolate - mai ales n mediile familiare (acas sau n grupul de prieteni) nevoia de a se individualiza ca individ duc la negativism si opozitie, care au rol important in formarea personalitatii
pot avea stri de anxietate legate de teama de eec, de a fi umilit sau de a fi respins;
starile de depresie, sentimentele de inferioritate, de singurtate sunt frecvent ntlnite afectivitatea are un caracter vulcanic, debordant emotivitatea oscileaz ntre extreme
in interiorul grupului format din persoane de acelai sex, relaiile sunt calde, tandre,
grupul l securizeaza i i da forta; se schieaz prieteniile cele mai sincere
Page 16 of 18
fa de sexul opus, iniial, se manifest o aparent indiferen i distanare, care ascunde de fapt o tatonare a "adversarului"
-
spre sfaritul etapei :

i mbogete experiena afectiv, devine mai independent, are mai mult ncredere n
sine, i n acelai timp devine mai stabil emoional

sentimentele devin mai profunde i mai stabile sentimentele de prietenie i dragoste au o importan deosebit de mare alte sentimente i pasiuni pot deveni intense i stabile: pasiunea pentru sport, pentru un
domeniu artistic sau tiinific

uneori devin intense sentimente sau pasiuni negative: gelozia, dorina de rzbunare,
pasiunea pentru jocuri de noroc, pentru jocuri pe calculator viaa afectiv se nuaneaz emotivitatea devine mai echilibrat pe fondul deschiderii fa de bine i frumos apar sentimente superioare intelectuale, estetice, morale
raporturile cu familia, asperitatile se estompeaza i armonia se restabileste; fa de sexul opus apare o deschidere particular, adolescenta fiind cotat drept vrsta
celor mai frenetice iubiri BIBLIGRAFIE

1. BIRCH, A., Psihologia dezvoltarii, Ed Tehnica, Bucuresti, 2000 2. BOCHIS, E., Psihologia varstelor, Ed Universitatii de Vest, Oradea, 2004 3. BOCSA, E., Psihologia varstelor, Ed. Edyro Press, Petrosani, 2003
Page 17 of 18
Constantinescu(Simion)G. Ecaterina, Psihologia varstelor/dezvoltarii, Subperioada adolescentei (14/15-18 ani) - analiza transversala 4. CRETU, T., Psihologia varstelor, Ed CREDIS, Bucuresti, 2001 5. SCHIOPU,U., VERZEA,E., Psihologia varstelor, EDP, Bucuresti, 1995
Page 18 of 18

Analiza Transversala - Stadialitati

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Analiza Transversala - Stadialitati

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Constantinescu(Simion)G.

Ecaterina, Psihologia varstelor/dezvoltarii, Subperioada adolescentei (14/15-18 ani) - analiza transversala

SUBPERIOADA ADOLESCENTEI (14/15 - 18 ANI) (analiza transversala) (16 pagini)

creste randamentul activitatii intelectuale prin intermediul algoritmilor de mare complexitate;

depinde dezvoltarea ulterioara a individului. Caracteristici ale dezvoltarii socio-afective:

intime adecvate" (Erikson)

Dezvoltarea afectiva( Freud)

grupul l securizeaza i i da forta; se schieaz prieteniile cele mai sincere

spre sfaritul etapei :

sine, i n acelai timp devine mai stabil emoional

domeniu artistic sau tiinific

celor mai frenetice iubiri BIBLIGRAFIE

You might also like