Universitatea Trasilvania din Brasov, Facultatea de Alimentatie si Turism

CAIET DE PRACTIC PRACTIC

Student: MILITARU LOREDANA CRISTINA An: II Specializarea: IMIT Grupa: 16292

-2011-

I. Prezentarea potentialului turistic al regiunii premisa pentru dezvoltarea activitatii turistice si a unitatilor de primire turistica

Perioada de practica s-a efectuat la Pensiunea Ontanca, din satul Oantu, comuna Pangarati, judetul Neamt.

Judetul Neamt ocupa o pozitie central-estica n ansamblul teritorial national si se suprapune, partial, Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovenesti si Podisului Moldovenesc, de la vest la est relieful coboar n trepte de la munte la dealurile subcarpatice, care se pierd n valea larg cu caracter de culoar a Siretului. Judeul Neam deine o mare diversitate de resurse turistice naturale i tezaurizeaz importante monumente turistice i de art, precum i un bogat fond etnofolcloric. Obiectivele de interes turistic din judetul Neamt sunt multe. Staiunile balneare Blteti i Oglinzi, staiunea turistic Duru, staiunile turistice de interes naional PiatraNeam i Trgu Neam, salba vechilor mnstiri - ncepnd cu Neamul, Secu, Vratecul i

celelalte. La acestea se adaug obiectivele memorialistice (casele memoriale I. Creang, C. Hoga, V. Micle, Al. Vlahu, M. Sadoveanu) i muzeale (detalii n paginile Complexului Muzeal Judeean). Practic judeul Neam este inclus n Lista obiectivelor de patrimoniu naional cu un numr de 552 de monumente, mnstiri, ceti, situri arheologice i alte obiective de patrimoniu naional.

Comuna Pngrai este una dintre cele mai frumoase i mai bine gospodrite localiti din munii Neamului. Este format din satele: Pngrcior, Pngrai, Preluca, Stejaru, Poiana i Oanu. Relieful comunei este predominant muntos, teritoriul fiind strbtut de munii Stnioarei i munii Tarcului. Munii Stnioarei cuprind arealul din stnga Bistriei cu masivele Frasin, Botoanu, Paru.Altitudinea maxim este de 1212 m n vrful Prislopasu. Munii Tarcului ocup partea sudic a comunei. Altiludinea maxim fiind la Vrful Harman 1226 m i la Vrful Murgoci 1293 m. Comuna este strbtut de o bogat reea hidrografic reprezentat de rul Bistria cu aflueni: praiele Stejaru, Pngarai,i Pngracior pe partea stng i prul Oanlu pe partea dreapt. Reeaua hidrografic este completat de lacurile artificiale Pngarai i o parte a lacului Vaduri. Istoria comunei este foarte bogat i mrturie peste secole stau numeroasele locae de cult existente pe teritoriul acesteia. ntr-un document emis de cancelaria domneasc a lui tefan cel Mare, se vorbete pentru prima dat despre aezarea Pngrai dar nceputurile sale sunt mult mai vechi. n 1432, cuviosul Simeon mpreun cu un grup de clugri se retrage de la mnstirea Bistria i se stabilete la poalele muntelui Pru, dar Nicole Iorga, n scrierile sale, vorbete despre cuviosul Pangratie ce slluia pe malul rului Pngrai

nainte de venirea lui Simeon. Dup cum spuneam, istoria se vede la orice pas n comuna Pngrai. Mnstirea cu acelai nume este un monument istoric de o mare frumusee. Este ctitorie a voievodului Alexandru Lpuneanu i a fost terminat n anul 1560. Este inclus n circuitul turistic naional i an de an este vizitat de mii de turiti din ar i din strintate. n comun mai exist ase biserici ortodoxe de o mare frumusee i de o importan spiritual i istoric deosebit. Bisericile de la Stejaru i Pngrcior sunt declarate monumente istorice i sunt incluse n patrimoniul cultural naional. n afar de locaele de cult de o mare frumusee i valoare istoric, Pngraiul mai ofer turitilor o multitudine de frumusei ce merit a fi vizitate. Rezervaia de tis de la Pngrai este una dintre cele trei astfel de obiective din ar. Este deosebit pentru c aceast specie rar de arbuti se gsete la o altitudine mult mai mic dect n alte regiuni. Rezervaia este foarte bine gospodrit de primria comunei i este deschis n limitele legii circuitului turistic. Comuna este strbtut de o bogat reea de ape de suprafa iar n anii 1964-1965 au fost construite lacurile de acumulare de la Pngrai i Vaduri pentru alimentarea hidrocentralelor de la Stejaru i Pngrai. Aceste dou obiective sunt de asemenea locaii turistice demne de luat n seam. Stnile turistice de la Pngrcior i Pngrai gzduiesc anual sute de turiti dornici s vad i s simt viaa de la munte.

Pensiunea Onanca este aezata ntr-un cadru natural mirific, pe malul lacului de acumulare de la Pngrai, renumit pentru

lebedele ce isi petrec iarna pe apa-i limpede, paduri ce te indeamna la drumetii, monumentele istorice din apropiere (Curtea Domneasca, Turnul si Biserica lui Stefan cel Mare, manastirile Bistrita si Pangarati) precum si numeroasele posibilitati de agrement aflate in Piatra Neamt, la numai 13 km (telegondola, Strandul Tineretului- unul dintre cele mai frumoase din tara) si atractiile naturale (Cheile Bicazului si Masivul Ceahlu) ofera premisele pentru o activitate turistica infloritoare punand la dispozitia turitilor cele mai bune servicii pe care astfel de uniti agroturistice le poate oferi.

Obiective Turistice din apropiere

Rezervatia de Tisa

Lacul Pangarati

Manastirea Pangarati

Curtea Domneasca, Piatra neamt

II. Prezentarea unitatii

Pensiunea Ontanca este una agroturistica avand in componenta o ferma proprie ce deserveste la furnizarea de produse proaspete pentru activitatile din cadrul bucatariei. Unitatea este clasificata la 3 margarete conform legislatiei nationale in vigoare, ordinul nr.1296 din 15 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice. Amenajari: Subsol: Spatiu depozitare Parter: Hol intrare Restaurant Bar Bucatarie Terasa Etaj 1: 6 camere duble si 2 matrimoniale

Spatii de folosinta comuna: Exterioare: -Alee -Parcare Specializate pentru client: - Restaurant - Bar - Terasa - Grupuri sanitare De circulatie: - Scari, coridoare Serviciile unitatii Cazarea: avand o capacitate de 7 camere duble fiecare cu grup sanitar propriu Check-in/check-out: se realizeaza in functie de preferintele clientilor

Dotari camere: - 2 paturi cu saltea - 2 pturi - 2 perne mari - cearafuri pentru pat si pentru ptur - mas i scaune - dulap cu umerase - cuier - prosoape pluate pentru baie (1 bucat/persoan) - pahare - vaz pentru flori - televizor n camer Restauratia: Restaurantul are o capacitate de 60 de locuri.

Alte dotari si facilitate: - incalzire centrala - aer conditionat - sistem electronic de avertizare a incendiilor - gratar - televiziune satelit - acces internet - ferma proprie - organizare evenimente

Fisele de activitate
Ziua 1. 11.07.2011 : 9:00 -15:00 Mi-a fost prezentata pensiunea de catre administrator, si anume capacitatea de cazare si cea a restaurantului. Apoi am facut un tur al acesteia cunoscand astfel spatiile de cazare, restaurantul, barul, bucataria, spatiile de depozitare, ferma ce furniza majoritatea produselor folosite in bucatarie. De asemenea mi-a fost prezentat modul de functionare al acesteia, activitatile pe care le presteaza (cazare de grupuri, mese organizate, gazduirea de evenimente). Ulterior am cunoscut personal care se afla la acel moment in unitate si anume bucatareasa, unul din ospatari, menajera. Mi s-a adus la cunostinta ca voi parcurge fiecare sector participand la activitatile specifice.

Ziua 2. 12.07.2011 : 9:00 -15:00 Mi-a fost prezentat de catre ospatar modul de aranjare a meselor (mise-en-place-ul), tipurile de pahare destinate fiecarei bauturi, farfuriile, tacamurile si succinct modul in care se aduc la masa si cateva reguli de servire. Farfuriile se aduc pe braul stng. Cnd se ajunge la mas se prinde farfuria de deasupra cu degetul mare, iar cu celelalte 4 degete se sprijin partea de dedesubt a acesteia.

Apoi la masa trebuie asezata cu grija in fata clientului pentru evitarea accidentelor, dar cu suficienta grija pentru o servire eficienta. Tacmurile se aduc de la oficiu pe tvi, n mna stng. Se ridic un numr suficient de tacmuri att pentru aranjarea mesei. Furculita se aseaza in partea stanga a farfuriei, lingura si cutitul in partea dreapta cu taisul spre farfurie, lingurita pentru desert in fata farfuriei. Paharele se aduc la masa tot cu ajutorul tavilor, iar la asezarea pe masa se apuca de baza pentru a nu lasa urme inestetice. Oliviera se aeaz pe mas n cazul cnd se cunoate meniul, iar preparatele ce urmeaz s fie consumate necesit completarea acestora cu condimentele existente n serviciile respective. Scrumiera se ofer numai n cazul n care se cunoate c persoanele care vin la mas fumeaz. n caz contrar se pstreaz se aducela masa la cerere sau n momentul n care un client i aprinde igara, se aeaz ct mai aproape de acesta, n partea dreapt. De asemenea trebuie avuta grija la pozitia corpului, sa fie dreapta, primirea si servirea clientilor cu cat mai multa amabilitate si promtitudine. Odata cu venirea primilor clienti am stat la bar pentru a observa modul de servire si pentru a completa activitatea ospatarului. In acest sens, am preparat cafele, am inmanat ospatarului diverse bauturi din bar. Ziua 3. 13.07.2011 : 8:00 -14:00 Am continuat sa asist activitatea ospatarului, ajutand si la debarasarea meselor. Pe tot parcursul zilei am mentinut curatenia in bar.

Ziua 4. 14.07.2011 : 8:00 -14:00 Am ajutat la realizarea operetiilor preliminare din bucatarie: curatarea legumelor pentru supa (cartofi, ceapa, morcovi,ardei), prepararea salatelor. De asemenea m-am ocupat de realizarea curateniei in incinta bucatariei si spalarea veselei. Ziua 5. 15.07.2011 : 8:00 -14:00 Dimineata am realizat impreuna cu menajera curatenia in 4 camere duble intrucat se astepta sosirea unui grup de 8 persoane Curatenia a constat in:

- am aprins toate luminile si se verific dac functioneaz - am aeriseste - am verificat functionarea instalatiilor sanitare, de ventilatie pentru a putea anunta administratorul in cazul eventualelor defectiuni sau avarii; in cazul celor de incalzire nu a fost nevoie dat fiind sezonul.. - am desfasat paturile si am pus lenjeriile murdare intr-un sac - am aspirat - am sters praful si lustruit obiectele de mobilier - am infasat paturile cu lenjerii curate - am pus prosoape curate pentru baie, hartie igienica, de sapun lichid nu era nevoie ca exista deja - am adus pahare si scrumiere curate Dupa ora 12 au sosit clientii pe care i-am intampinat impreuna cu administratorul si ulterior i-am condos in camere. Ziua 6. 16.07.2011 : 8:00 -14:00 In cursul diminetii, dupa ce turistii au parasit pensiunea pentru o drumetie, am efectuat curatenia in camere, constand in: aerisire, verificarea instalatiilor, colectarea deseurilor, aspirare, aranjarea paturilor, verificarea consumabilelor (a necesitat sa pun hartie igienica intr-o singura camera), inlocuirea prosoapelor (iar pe cele murdare le-am pus in saci). Pentru servirea pranzului turistilor cazati in pensiune am compus o masa cu 8 locuri prin unirea 3 mese normale si astfel oferind conditiile pentru pastrarea unitatii grupului. Cu aceasta ocazie am ajutat la servirea turistilor, comenzile fiind luate de catre ospatar, eu doar am dus preparatele la masa. Dat fiind numarul de clienti veniti in restaurant, am continuat sa ma ocup de masa: am servit si bauturile, am debarasat farfuriile si tacamurile dupa ce turistii au terminat de mancat, am servit cafelele. Dupa plecarea turistilor de la masa am debarasat restul de vesela si am curatat masa.

Ziua 7. 17.07.2011 : 8:00 -14:00 Dupa curatenia din camere, am intrat in restaurant si am inceput sa ma ocup de servirea clientilor ceea ce presupunea luatul comenzilor, servirea

clientiilor cu bauturi, cat si cu preparate culinare, debarasarea meselor si mentinerea curateniei in sala de mese.

Zilele 8, 9,10, 11. (18.07.2011 - 21-07.2011):

14:00 -20:00 M-am ocupat de servirea

clientilor, intrucat turistii s-au decazat duminica seara, iar curatenia dupa plecarea lor a fost efectuata de catre menajera luni dimineata. Dat fiind temperaturile ridicate de afara, foarte putini clienti mai intrau in restaurant, marea majoritate preferand terasa, fapt care a adus si mai multi clienti, mai ales serile in care se ofereau si preparate la gratar. Astfel, schimband progamul activitatea mea a fost mai intens, a fost nevoie sa ajut mai mult la servirea mesele decat in zilele precedente, cand datorita vremii si orarului in care participam la activitati, fluxul de clienti a fost mai redus, ospatarul reusea sa preia comenzile cu suficienta promtitudine. In decursul acestor zile am observat ca atentia este fundamentala pentru realizarea serviciului in mod efficient, pentru a nu avea de a face cu reclamatii, care in cadrul unui loc de munca stabil te pot afecta iremediabil, punandu-ti chiar postul in pericol. Mi s-a intamplat sa aduc doua bauturi gresite la masa, pe care din fericire am putut sa le schimb, fara ca clientii sa fie foarte deranjati. La fel de important consider ca este crearea unui climat de destindere ce impune s se evite exprimarea pe figur a enervrii, mirrii, nemulumirii, oboselii, ntotdeauna s existe un zmbet profesional care s exprime o fire amabil i deschis fa de clienti, a cror bun dispozitie se mbuntete, ajutnd la mrirea poftei de mncare. Aspect pe cat de essential, pe atat de dificil mi se pare. De asemenea trebuie avuta deosebita atentie si la descutiile purtate cu clientii.

Ziua 12. 22.07.2011 : 8:00 -14:00 Restaurantul urma sa gazduiasca o nunta in seara de sambata, nasii fiind de la distanta destul de mare urmau sa fie cazati in pensiune impreuna cu alti nuntasi, la fel, nefiind din zona. Acest eveniment a impus pregatirea camerelor pentru asteptarea invitatilor, astfel am procedat ca si in cazul primirii grupui din weekendul anterior, doar ca acum nu am mai fost asistat la curatenie de catre menajera, ci am impartit cele 8 camere, eu m-am ocupat de 4 camere duble, celelalte 2 si camerele

matrimoniale revenind domneaei. Am realizat aceleasi operatii doar ca a fost nevoie sa pun hartie igienica in toate baile, intr-una sa inlocuiesc sapunul lichid . In partea a doua a zilei am intrat din nou in bucatarie, unde s-au preparat sarmalele pentru nunta si a trebuit sa suplimentez activitatea din bucatarie pentru a nu afecta servirea clientilor. Am ajutat la curatatul si taiatul legumelor, montarea preparatelor pe farfurii si predarea acestora ospatarului.

Ziua 13. 23.07.2011 : 18:00 -02:00 Am participat la servirea oaspetilor la nunta. Am inceput prin a intampina invitatii la intrare si oferindu-le cate o cupa de sampanie. Ulterior am servit bautura aperitiv care putea fii wiskey in general pentru domni si garonne pentru doamne. Dupa aperitiv am ajutat la servirea cafelei. Intre timp am ramas primtre mese pentru a observa nevoile invitatilor si pentru a-I servi. Astfel a fost nevoie sa inlocuiesc catafe de vin, sa mai aduc bauturi aperitiv. Ziua 14. 24.07.2011 : 08:00 -14:00 Am ajutat la spalarea veselei si curatarea salii de mese, inlocuirea fetelor de mesa. Ziua 15. 25.07.2011 : 08:00 -12:00 Am realizat curatenia in camerele eliberate de nuntasi si am ajutat si la curatenia spatiilor commune.

In concluzie, in urma perioadei de practica am observat ca pe cat de frumoasa este activitatea turistica, pe atat de dificil poate fi in unele momente sa realizezi si sa oferi servicii turistice, atat ca simplu angajat cat si ca intreprinzator. Dificultatea este data de faptul ca realizarea acestei activitati economice implica obligatoriu un client care sa-l consume, ceea ce implica foarte multe cunostinte si experienta pentru a putea satisface nevoile cat mai multor persoane. De asemenea, in lucrul direct cu persoanele este essentiala pastrarea permanenta a unei stari de spirit bune, o atitudine pozitiva, un zambet professional, ce presupune un control al emotiilor, calmitate. Cu toate acestea rasplata vine de la clientii care se bucura de serviciul achizitionat, de la care primeste feed-back-uri positive, care iti fac recomandari bune si pentru care merita sa te implici in activitatea asta, pentru ca in functie de gradul de implicare vin si beneficiile.