You are on page 1of 55

ilu)

Istoria Siconditiile la limiti tip Dirichlet

BIBLIOGRAFIE
1966, tonenete, Alsdemiai Kiado,Budapst' romanelemeinek 1 Bskos Ferenc - A magyarszokeszlel p. 5?9!i 835. oral la z Behn - MihailoviciGh. Aurelia- Analizede caz:vamdSi C-omunicare ledin(adin 22 mai1993 Bucurelti. a SocietdliiCullural-$liinlifice,,Getica", 1973. Giugliano Studirumeni. 3 Bonlante p.560li 605. Bucuretti,1958, Edilura TehnicS, 4 Cioranescu - Curs de algebr;tianalizSmatematic5. N. PeterGuslavLrjcune Diricfilel (1805- 1859).matemalician Serman. ImPrimeria 5 Driganu Nicolae- Romaniiin veacurilelX - XIv p bazatoponimieili a onomasticei. p.51. Nalionald,Bucurelti, 1933, 6 MihneaCheorghiu- RomaniaLibere,2 iunie 1980. Jerusalem,1987. 7 Mitu Grosu- occilan et roumain.Rdsemblanccs. -38a\77 -86. EdituraTehnic.i, Bucure{1i,1992,p.24 N.P. 8 t-eon5chescu, - Campuflelmic univrsal. p.7? - 86. 9 Idem, N.P.- Termotehnica. EdituraDidactici $i Pedagogid,Bucurelti,1981,p.256 1 0 Lonichescu,

Une hypothds LEVIEUX RC

O ipotezi n ROMANA I

I h dimcul.a dt de !.oe 6cotroniqueE l97Z p. 23

2lnc.pr.'rl lihh.l bL(Ae) ! .fln c6rl sint dai .DME r AClde'triei Rometr;. Bicq

1 1 ldem. D. z)o - l)6. N.P. 12 Leonnchc:c,-r. - Slroclti - Argq. Documente minurii. Vot. I (152O 1933).Editura Lilera, $i
B u c u r e l l 1. 9 7 1p l 0 0 E il 0 l . i . p. 1 3 x xx - Nouveu Pc(it llrousse, Librairie I-arousse, Paris,1970, 1568. -Enigma insuleisaucilitorie peste milenii.EdituraCerica,Bucure{li,1990, 7 1 Radu StanCarpianu $apte
ll

p. 70. Wdrterbuch der ungarischen Elementeim rumenischen. Lajos Tamas- Etymologisch-hisrorisches Budapesl. l9oo.p. 579Si835. Alademiai Kjado. Bucure*i, RepubliciiSocialisleRoDania, Edituta Academiei RomulusvulcSnesc! MitologieromanS. 1985- 32a- 330. D. melropoliaz.Imsbanes tePekben.Szamosujvarlt a Krislof - Szimosujvar, magyar-dnne0y 1 7 SzongorL p. (Ghe-rla),1891.135- 216: geneelogiaia. eglmaskdzdtt lervti lekinleltelezeknek dmtenycsaladok Szoneott Krislof - A masvarhoni ilymologiai enelmire. Szamoujvent(Gherla),1898,p. 91, 92 s rokoisagara, a rezetekelkeresztnevek armeani Ungaria). din familirlor origine de ii 215(Genealogia FrlituraAcademiei asupra unorasPecte: C. 19 Giurescu, C. - Romaniiin mileniulmigraliiior.Consideralii R,'minia1975, p.81i 9. Socialisrr Republicii Editura Albatros,Bucuretti 1986. romanesli ale lumii romanice. m CheorgheGabriel- Proverbelc !i

3 Ldn ryc lc ltin sdt la tite . @ Drenu& ranala ,M pdadd;b n ud. dk lM. alidals dr hqr.Il2 n ,a\ I'hgue latine ; 6d dai\. a ert c. mme idioh.. D. l5 siacle d'Aususte. Flle dei! la lsnr( ooldsr. qu.j. a MDt@ IE.@. k wrnn a d4ah.tut cel mai tulr .Wr. q[ rpau d .d er e6te e! dit I M. An Amba poDtldd din liobi, dar mri-sLs Eddd (rorna nerscd) 6.. inci liEt n0lt. IlDbr inotdoven.ei 6te linb! populafi a R;* L Princ Alexandre YFit,

4 U|!ba rch6tr6.ci . E.t c( rcortr, ti mai cu cider lalr din limbo ltrlleness.n .E c p.o$.i (popular;, N. !s. ) rDn.a. ci n.-an deDrin6 . N.trs.), rotuqi, de ;E v.!r tali.IPcnbu kccpu Anba

Veteranul tramlog IordacheMoldoveanu,rdnit !i decoratin al doilea rizboi mondial,anun!aapropiataaparilie a cirlii sale

Geto-Dacii

Yorbesc

Avertism Ct ouvragea dt 6c ans.Nousle publions,a! insignifiantcs, qu'il a tel lise dans ce temps-le d'interrogalionaprdslF d'incertitudc que les rieures ct les arg[men temps I'ont renduinutil

geto-dace, pelasgice ale carecon!inedescifr6ri unor insciplii strdvechi: !i per Scoilo (pine-n prezentinterDecebalus trac dinainte de controversata pretati pueril), urcind pini la libl4 elede la Tdndia (mileniul VI i.e.n.). ce dovedesc alfabetele Descifterilesale,spunedl. IordacheMoldove-anu, s-auniscut la strdmolii direcli ai romenilor.

* Ce titre pcut qurprende. On bienveillance l'accepter de r6pudier aprds avoitlu entiC qui fait partied'uneludeb Dans ct ouvrageon enten langue parlde dans I'espa avant le commcncemen populations aryens leur I de mation.

Une hypoth0se nouvelle: LE VIEUX ROUMAIN = UINDO-EUROPfEN COMMUN*


O ipotezinoui: R0MANASTRAVECHE INDo.EURoPEANA = coMUNi. GABRIELGHEORGHE
I h dfmcuha Bt -d. .rewft 16 hvpolhrs. qur !l.nr. on hppod .vcc r. ,{rri.d,.r.* RobM, Har&ies cotromiq're\ 1971 p. 229 - Difitu'irot.a.,t. s,t sd,qti ieou)n can sa au; o tzstii i iaiaar.z 2Inepulul tidb.l mm(ibc) 6r. nRuno*ur.. Co-tr.r|..rsa. nrD.t sttl& ci tnrr lon .h v(htc lr n..uttt k .fli cnr.jn. D.r .prgqpc

.."cr Acaoemrer Komltre, tsuctrretti, t99Z p.435.


|,!d,nsoit Ia tip. d41a4tu4 @.M Dat

a. rur".-n;n

a..ita;;j'i.r..i-J-ii
yJourdhuy.I

iri'"lf,dpXfrEpere u. airura a.'; i;;.-;;;;


d 'IdF da,,s L eAi.

3 Loi, qu.L

?enatat l1yE.1mat1a *irE 1rI^ ajay,i a qraiw'prinin\a ro,,n pqadMt auncobseatidiwt.,.dn*qu..[.;rrspr;,od.rn

poumrt

did qu,.n

d. r Jtii"* "J,i^.i ?ihat'*t4qu*?1..nouwr.;oi*'d.Ea;d.i:ii;.p"p,t;iii}ii"i&#friiiL",a,*,-. ""w tIangu.Iatinc effa d4ive aaet idiM.. nai' re a rc. ran8u; .i soodo;r a h rorde"o 1t" roun a,ne.Nor.enorel lonr .. 'nin. tdiom, p. 14. 256.rr tan8u. Eotddc d ;oR b trn8u. ;"r"...iti a. ct*" .r a" sr.crd Ausud!..E'. daic d. b.sucounoi* roin tr l!.ru..old.v. "li" ; c[. d *ra.; ;. h.-;ii,l-qi ziii rr r-'nsu. mfd*e qu:i. ruppose irr. i! lansocpoplrsiE d.r RoErE {p. t5E) _D";;;;;i;,,""""r,.** -u^ti u,nD o pc .@ k vqbid 6t,izi, s-o tur.a sw .ii 4 6t rui,\p" h fia ;et ; aiTii ,*^", ,. * .taah!tut.er dai @tr.s,t6iib didiii*,i ea,inu n.of ta. !d-d.; ol.;.,n p@ad_@u ^i **.1, " afvun ar ea 6r. ce, mii hod;h; dinri ro.r.. s@ .,t pq ri"."*" a iu"_'ia. id,;;."_ *, "*""n, *,^, M. din lmba popuh'd din.M toate iau ni..tl Lnba ra*d iau-at vb "a,**."nd U_;;'d;:i:i;; daividl" ribbl- d6. mri .t.6 Doidrvi (rcmana.N.os.)dnr imiet xcrri ilbr {trijs;):fi;; Dordov.tr...c.

* ^,-

d.

a_. "". u

g:il'lrtrLf,5.Ii{Xn!'.:i.'i##""i,.,""ii.'1i..,,i.#:ntrt"riug*n,,,,",tli,itji..;
61.lldb! popuhin atonanfior (p :58]. M6morresur I crr ancre!t..ruet de la Motdaviepresntd S.A.S. d yFitanri. H;\poda[esn,nr rr pn'(,e Arexandre eontt.p^, t cii t5:n*i-*] diij L"ur, rsoZ 4 LlDb! ron6nor.6 -. rrt cu.ltii linhi t5rin.ie6 r popontot m.!! ..tr v6ht dFi. lnbs r.lt.nes.ca c.! d. ,"un' d Doi cu dd... ru.e . Jud.cr din li,nbs ..;m;ft.i-i co. * ro.i ri.[ -i,.-rio""it din rrnba lbrten.laci c.e d. aiu'. Ae.ia ru,.. ad*-rr- pi*.. 'i,..'i-'"-pi,'filii""ir". ".r.. "*r,r ,uu"*"o pT:lG_(popu N as.).-a!nicurdin tarn rhb. t6rtes"l Fii. il,ii*r" ii,i".,r,. o.."*, ".. i-.,ia. m'rr c'

n'{r d'p.im . de ci rnb. md6n.o&i . ".;_..*; hrrn4i rai.iii:.ir ntr mui a""iJiJ, r,{.ns,). ro.uri, d. loD.vnr e srl obtu,ri6be mmin.."* . ".Eiil r*r"i l;,_, dii-.lii'E r".qi"i;; M"i." tott Eah! trc.pu,utlidb.i rMih?sn.I8I z "i".

Avertisment Cetouwage rdecritit y a plusde 13 a ans. Nousle publions, avec correclions des insignifiantcs, qu'il a drd pens r6a_ rel et lis6 dans ce remjrs-ld. moins lc signe d'inlerrogarion aprdsF titre. unemar{ue d'incertitudc que les recherches uli6_ neures et les argumentsobtenus entre temps I'ont renduinutile.
* Ce titre peurslrprende.On demande lccteurla au bienveillance laccepter suivant cas. le de ou. lc de repuorer presd,,ot lu entiarement petil ouwage a I ce qur lail panied unetude be3ucoup ample. tlus uans cel ouwageon enlend per vieu( roumainla langue.parl6edans l especeacluel du rouDain. avanr Ie corDrDcncment ds essaimages de$ populations eryens leur habibr primitii de forde metion.

Avrtisment Acasld lucrare a fost scrisi cu mai bine de 13 ani in urmi. O publicdm, cu mlnrme corecturi, cuma fostginditdgi a$a realizagarunci,mai pulin se.tiul d" inlrebare de la sfieitul titlului, un semnde indoialape care cercetarile ulrerioare si argumentcle cares-auadunatintre tim; ' l-au ldcut nenecesar.
I Acsttitlu poateprovoca surprindcri, cilitoruleste rugaI sa-| acceptesaU.dupe caz,si _lrspingddupe cr va fi cititin inlrcgide acastimici licrare care panedrntr-un race studiumull maiamDlu. In aceasle lucrare, prin romAna striviche se_n1eIege.limbavorbira in spaliul crrparo-danubianoponuc.cu aproimalie spaliul actualal limbii ro_ dlene.. inainle de iDceperea roirilor populaliilor ancedin habitarul primitiv,de forota aI acsrora. re,

42 L'ouvrage, 6crit Prcmidrement en grandsperfransris,a 6td lu par quelques universlle, de sonnalites la linguistique les Mcssieurs:Alf LOMBARD, profesJacde scurd I'Universitd Lund (Sudde), quesGOUDET, l-e Prsident I'UniYcrde Cassitd JeanMoulin de Lyon (France), i professeur I'Universitd ton TUAILLON, par bcauet de Crenoble(France), aussi dc couD d'hommcs culturcroumains. A causedc I'espaceinsuffisantnous ins(rcr.dansec dc rcgrettons nc Douvoir sur li)uvragc dc les opinion-s nu"mdro, Nous lc fcrons, d'e quclques-uns ccux-ci. avccunc autreoccaslonpcut-etre, l Gdndralitds

GABRIEI, GIIIiORGIIE a initial in francezi, scrisd Lucrarea, ale fost lecturatddc mari personalitdli domnii : Alf LoM' univcrsale, lingvisticii din profesorla Univcrsitatca Lund BARD, Pre$cdintcle GoUDET, (Suedia), Jacques Universitdlii Jean Moulin din Lyon TUAILLON,profcsor, (Franta) Gaston $i ca (Franla), qi din Universilatea Grenoblc oamcnide culturl romani. dc numeroEi c r Din lipsi dc spaliu. cgrctdm a nu numrr,li unclcdin in putcminsera, accst lucratiiale unoradin acc!opiniileasupra cu poate, alteocazlc. 1ia. vom facp, O l Generaliti(i

LE VIEUX ROU}I,II\

Nous espdrons qu qu'il soit,pourraappor lumidredanscettequL

2 Quelques ob C0ncernant I le 2.1 Nomtrrede si observele caractare: mainparmileslanquc Dansson norrncr a 140ans,concernant l. fmsnnecrir(p. 30:a.a:

parsc qui on ce in cele urmeazd vaprezcnta' Dansleslignes suivent, va preo de lipseidc spatiu, familicdc a particllcment, causc I'espacc' lial, din cauza scnier, pro- cuvintedin romanastrlveche, roumain, provcnind dc unc famille motsdu vieux i mots qul se J i n l r - o\ i n g u r i r i d r ( i n A .c u \ i n t f c a r e . n vcnant d'unc scule racine, e n c i r - marc proporlic,sd g5sesc circula(ic in t r o u v c n t e n g r a n d cp r o p o r t i o n . . in vivantactucl. dansIc roumain culation vorbitdin prczcnl. romana ) dc Q u c l q u c s - u n s m o t sa p p a r t c n a n t faUnelc cuvintcaparlinindaccstei cetle famillefigurcntaussidansd'autres milii tigureazi, ascmcnea, alte limbi in dc langucsvivanlcsde I'Europe,mais, en r i i d i n E u r o p a .i n l d . c c r c c ln d o r i g i n c a ont spccialistes lcur chcrchant originc,lcs lor, spccialiftiiau ajuns la conduziacd restcsoit ln' etymologie concluque leur fie lor pour etimologia riminc tienecunoscutd, Quelquefois, connue,soit incenaine. pentru a evila zodia CitcodatS, on de 6vi1er marque l'incerlitude, arrrvc, ne-ri5'ir,.i. la pende sc incertitudinii, ajungc, excmplu, pour la langueA, dc conpar exemple, cuvintulca un tru limbaA, dc a considcra siddrerlc mol commcun emprunldc la paB. din unesolu- imprumut limbavecind Accasta B. languevoisine Celaparaitelrc si, ensuite dans re sdfic o solulic.Dar,ciutandapoidaca' tion.Mais,en recherchant est B,le mot en qucstion ressenti in Iimba cuvintul cauzS consigerat cste la langue in B on cn lui appartenant proprc, con: autohlon,se constatd la randul siu, comme ci, B statequ'e son tour la langue y voit un limbaB, il considcrica un imprumutdin cas. A dc emprunt la languc Dansccrlains limba A. in anumitecazuli sc considere dc I'indo-euroon cstimela provenance (i prolcnicnladin indo-europcand c), caqu'une. autrechose peen(i-e),qui n'eslpas logidecito construclic re nu cstcaltccva ct image rclrospcclogique, construction {iri retroproicclatl. nicio li r6elle, ci. imaginatd preuve d'existcnce aucune tde,sans carc,lolcald,sistcm d()\adi dc existcnie qui, pour cn utiliserune exprcssysleme franelcnist a losindo exprcsic cclcbrului sion de I'illustrc helldnistefranqaisP. pLulic nepudisimuleazd Chantfaine, dissinule pudiquententnos cczP, Chantraine, tinlelenoastre. imDossibilitis.

DiesVolk. rerei,:: . geistigen Kuhur der \{.. wohlklingend rei.h_ und peuple, unifi6 et 1e.,6 t:l mngde la cullure spinl'j et siriche qu elle poufr:i: pnn instruclie la cea 'l3 Umanitalii$i,c: o comF poporde pe pSnant).

Plus prdsde nous niste franEais Jacques qucIeroumuinconuiru de toute lingubtiquerc A I'avisde M. K.ipa de la linguistique,le roun plus inttressante I'Eu de Pour desraisons d lons plus citer d'aurr memc genrc,mais nor presente6tude consr prcuvequecclles-ci cxp lbrmes, rdalitmem la En mmctcmpsor Roumanieitant loin, o rornantstes sovent ne gu c'esten ce lait que rds moinsen parlic,le pcu la linguistique romane scment scsquestio de Nousen donnero Dansun livre5don est vraiment impres

LEVIEUX ROUMAIN = UINPO.6UROPEEN COMMUN

43

Nous esporons quc cet essai,si petit Sperem acesteseu, succintcum ci aga qu'il soit, pourraapporterunetoute petite este,va puteasAaduci oarecare lumini in probleml controversati. lumiere danscttequestioncontroverse. aceestd 2 Quelques observations . c0ncernantle roumain 2.1 Nombre de sp6cialistesl'2'3,4 ont observele caractdreparticulier du rou_ marnparmi les langues romanes. Dansson dnormeouvragel,rdig6il y a 140ans,concernant rqumain,w. Hofle fmann 6crir (p. 3074,al.2): 2 Citeva observatii privitor la limba mmind 2.1Mai mulli savanlil'2,3,4 obserau vat caracterulparticular al romaneiprin_ tre Iimbileromanice. in enormasalucrarel, scrise 140ani cu

in urme, privitorla limbaromene,W. Hoffmann scrie (p.3074, zl.2):

D iesVolk, vereintund zur h(khstenCivilisation hinau[gebildet. wdregeeignet der Spilze an der gcistigen Kultur der Menschhcitzu stehen. Und um diesvoil .u ,".t i.r Sprache so wohlklingend "n, und reich,de8 siesichfiir dasgebildetsre "'u"i ".ine Volk der Erde besonden eignen wiirde /(Ce peuple, unifi et 6levdpar instruction Ia plushautecivilisation. a serai!aplepourset;uverau premrer t-ang la cullurespirituellede de I'humanit. pourcompltercela.salangue Et, aussi srtrarmonieuse est el sanche qu'ellepourraitepparten au pl uscultivpuplede la te.re). ir / iAcest popor, untt gt ridicat cea mai inald crvilizalie, fi apl si se geseasdin frunreaculturii ar spiriruatea ll-:1:ll.l: 11 uman|lalri.)1,ca o compleLere, limhasaelte atit de arDonioa$ ,i bogari ci s ar potrivi celuiInaicult popor de pe pimAnr).

Plus prds dc nous, l'minent romaMai aproape noi,eminentul de romaniste franE-ajs JacquesGoudet2est d'avis nist francezJacques Goudetzconsideri ci quele roumainconstitue,,la pierreangulaire romdnaconstiruie piata unghiulard. aintre_ dc toute lin(uistiqucroman" . lp. Zl]'). gii ling'isici romanice(p. Zl7). 'avis Af deM. Kipa $kiq dupointdevue Dupd pirerea dlui Kiparskiad,in punct fu la linguistique,le roumaineslla lanq.te la d.eved.ere ling'istic, romdna estelimba cea plus intfuessarue I Eurooe. de nnr mreresantd Europa. din Pour des raisonsd'espac, nous n'alDin lipsddespaliu, vom maicita nu lons plus citer d'aulresobservations !i du alte obsen"!ii de acelbqi dar sperdm fel, memegcnrc.mais nouscspCrons la ci quc studiu constitui primddovad5 va p r e s e n t e t u d ec o n ! t i t u c r a a p r c m i d r e acest o a ci l preuve cclles-ci accsteaerprimi, in diverse forme, realique exprimcnt, diverses en formes,la rdalirdmeme. tateainsili. En memctcmpson constatc2 La que: in acelagi timp, seconsratd2 Ronrdci Roumanieitant loin, tadiuoncllementles nia f.iM depane,pin trad.ilieromaniyii nu romanistes sayent ne gu?rele ruumain... el Stiudeloc romdneSte-.. rocmai in acsl li c'esten cc fait quc rdside,d notre avis,du fapt rczidd,dupi pdrerea noastri,celpulin moinsen partic,le peude progrds r6elde in parte,pulinul progresre3lal lingvisricii la linguistique romane quantd l,Cclaircis- romanicerefcritor la luminareapunctelof sement sesqucstions de cssenticllcs. salcesenliale. Nousen donncrons excmple: un Sedem un exemDlu. Dansun liwej dont la documenrauon intr-o lucraresa cdrei documentalie est watment impressionnante, I'auleur esteintr-adeverimpresionante, asupra,u_

T .l

li

GABRIEL GHEORGHE

LE VIEUX ROIJMAIN

(H. Hubert) ardve, sur une question de nei chestiuni de limbe,.autorul fH. Hunumai uni- bert) ajunge la concluzii inexact, langue,e des conclusionsinexactes, ci nu cunoalteromina. Vorbind de quementparcequ'il ignorele roumain.En pentru luspecifice sp6- anumite cuvinte,considerate parlant de certainsmots, consid6rds con,,Se ciliquesau mondeceltique,il affirme (pp. mii celtice,el afirme (pp. 44-45)t d statd cd acestecuvinte lipsesctn alte limbi, 44-45):,! anive quecesmotsmanquent comme'ler' ot *MAGos, precumcuvtntul*MAGos, c6mpie (tn galud d'autreslangues, Noviomagus;fn n/a ndezdMAGh;tn galezd plaine (en gaulois Noviomagus..';en f/andais MAGh; en gaulob MA; MAes en bre' MA: MAes tn bretond) cv iol^: rdddcina peut etreLe. Tnatefi L e. *MAGh, de undedeivd cuvinte ron)", avecla note. ,Ja racine *MAGh, dbn divent des mots signifant tnsemndlnd mare: skr. MAHa, /dt MAGnus". prand;sW.MAHa, lat. MAGnus". .Si I'auteur a!"it connu le roumain, il Dace autorul ar fi cunoscuttomana, cuvrnte n'aurait paspu affirrtet quecesmotsman- iu ar fi putut sd afirme 6: aceste ti quent d d'autreslanguescat dans le rou- lipsesc alte limbi pentru ci in romini main il y a plusieursmots,tous populaires edsti mai multe cuvinte,toate populare, et tous avec atryologie inconnue, ptove- to te cuetimologienecunoscutdprovenind nant de la racineMA (MAG' MAID. din redicina MA (MAc, MAH). uns, Nous allonsen signalerqdelques citeva,printre carecele Vom semnala 1),2),3),4), 5), 7) dela nr. t),2),3),4),5),7)sintdeuzcurent dont ceuxdesnumdros courantdansla langueparlee sont d'usage in limba vorbild in Drezent: actuelle: I t MAcaoaieg''12 / 6Pouvantail Fiinld imanorme;colosse; Etre imaginaire u"L Micao"i"x lo'll'12 ginardenormS; colosispneto.tre. ro M.icdoanae'
10'111213 2) MAsEdiug l0' I l' 12 var' Mi;dan9' 3) Miguree' lo' 1l' 1113 Grand (dadais,gaillard);Homme (ieune) de Srandetaille-, norme/ Mare (pros6nac,viguros);om (tiner) de stalura I mare,enorm Colline,montagne Colind,munte / d'une grandeurnorme/ Cdo6se,epouvanta, etrc fantastique de Cdos,spritosq fiinla fanta$icA o mdrimeencrma vaste gros,volumineux, /lnalt, lung, Grand,haut,long,amPle, amplu, grc, loluminos, vast, imPortant enorm enorme/ Foartemare,gigant, Tres grand,gaDt, Personneimponante, puissattq chef / Persoandimportantd, puternicS,lef a. Grand et difforme; b. Grandequantite,grandemasse/ mase,mare Mare !i diform,cantitate, $i multe altele.

2.2 En ce qui nous croyons gudre que F paraisonentre un mor langueet Ie mot de fon tenant e une autre lat serionstentesd'appll tique, I'on puissearri\ l'origine du mot Nousrappelons I'a bieD conn romanistes, no-roumaineoU, dpr on serelrouve toujoEr! pothoseset d'opinions tantot I'albanais,lanrd rivent en positionde F prouver une fois pout sibilite de soutenirh c la langue d'origine d\ leles. 2.3 Il qst hors de d constatela prdsencedi similairedansdeuxlan hypothoses entrent pril

a) I mot est langue A e prunt, dans b) Le mot est langueB et la langueA .

ll' lz 13 4) MAtabalee'lq ro' n' rz 13 5) MAre9'

c)AetBonrc sourc ext voies diffdr( ment I'une( par I'interm

6) MAGnine ' MAning 7) Ittrl,hirq lo' 11'12

8) Ml,haldq

ll

et baucoup d'autres.

d) IJ mot st les deuxlanl parlent les I venant de li primaire,m un moment du la consc commune. ( 2.4 A notre aYis, sentejustgment le ca pdens. Nous avons c

LE VIEUXROUMAIN= L'INDO-EURoPEEN coMMUN


2.2 En ce qui nousconcerne; nousne croyons gudre que par la simple comparaisonentre un mot appartenant une I langueet le mot de forme similaireappartenant a une autre langue,ce que nous serionstenrcsd'appelerbalangoirelinguistique,I'on puisse arriver a la vdritd quante I'originedu mot. Nousrappelons I'ancienneet, pour les romanistes, bien connue tdl.trrgoire albano-roumaineoU, depuis plus d'un siecle, on seretrouvetoujoursdansle staded'hypotheses d'opinionspersonnelles. et C'est tantot l'albanais, tantot le roumainqui arriventen position prdteur, de sans pouvoir prouverune fois pour toutes,sansla possibilito de soutenir le contraire.quelle est la langue d'origine d'un des mois paralldles. 2.3 Il est hors de doute que lorsqu'on constate prsenc la d'un molcommun ou similairedansdeuxlangucs, et B, quatre A hypotheses entrent principalemcnr jeui en a) L-mot sst autochtonedansla langue A et a passd,par emprunt, dansla langueB; b) Le mot est autochtonedansIa IangueB et a dte empruntpar , la langueA c) A et B ont obtenu le mot d'une sourceextdrieure,soit Dar des voies diffdrentes,inddpi:ndamment I'une de l'autre,soit I'une par I'intermediairede I'autre; d) I-e mot est ,,autochrone,. dans lesdeuxlangues,les peuples qui parlent les langues et B proA venant de h meme population primaire,maiss'6tantsepars a un momentdonnet ayantperdu la conscience leur origine de commune. 2.4 A notre avis,ce derniercasreDr6 sentejustement le cas des peupleseuropns. Nous avons de nombreux argu2.2 In ce ne priveEte, nu'credem deloc ci prin simplacomparalieintre un cuvint aparlinind unei limbi $i cuvintul cu forme asemanetoare apar!inind unei alte limbi, ceeace am fi tentali si n\min balansoar lingvistig s-ar pute:t ajunge la adev[r in privinla originii cuvintului. ' Reamintim vechiulgi, pentru romani$titbine cunoscutul balansoaralbanezoroman unde,de mai mult de un secol,ne gesimtot in sradiulde iporezegi opinii perconale.Cind albaneza, cind romdna ajungein pozilie de imprumutdtor,trri a se putea dovedi odatd pentru totdeauna, IEri posibilitatea a suslineo perereconde trard.carcesleorigineaunuiadin cuvintele Daralele. 2.3 Este in afare de orice indoiald cd atunci candse constau prez-enla unui cuvint eomunsausimilar in doue limbi, A !i B, patru ipotezeinrre in principal in joc: a) Cuvintulesteautohtonin limba A gi a trecut. prin imprumul,in limbaB. " b) Cuvintul esteaurohron limba in B gia fosrimprumutar limba de c) A gi B au luat cuvintuldintr-un izvorexrerior, pecii diferile, fie independent de cealaltd, una fie unaprin inlermediul celeilalte. d) Cuvintulesre,.aulohton" cin le dou6 limbi, popoarelecare vorbesc limbile A li B, provenind din adeagipopulalieprimardcares-aseparat un mola mcntda(,consriin!a originiilor comunepierzindu-se timirul. cu ?.4 DupA pdrereanoastri acestultim caz reprezinlaintocmai cazul popoarelor europene. Avem numeroase argumente in

GABRIEL GIIEORGIIE dircclie, dat nu esle posibil sI le menb danscettedirection,maisiI ne nous aceastd pas possible ici de les 6noncer.T6- enunldm aici- incercdm totu$i se le est chons, toutefois, de les suggercren rac- sugcrdm rezumat. presupuncm doi Sd in en murci. Considrons, effet,deuxfreres, nesculi !i crescuti intr-o.case15rdde frali, dansune maisonpaysanne neset eleves cul- neascidin Provenla.Unul remanepe loc' c{)mme L'un restesurplace, Provence. tivateur, I'autre s'installe e Paris. Apres caagricultor,cehlalt semuti la Paris.Dulor leurs descen- pAtrei saupatru generalii,descedenlii trois ou quatre gendrations, plus et,6videm- nu se mai cunoscgi, evidenLnu mai sint dants ne se connaissent de ment, ne sont plus conscients leur pa- mnstienti de inrudirealor. Dupd 20sau30 rent6, AprCsvingl ou trenle generalions, de generalii... sAmaivorbim. ce plus. n'enParlons Limbajul fiecdrui grup de descedenli contiennent respeclifs Leurs langages Tol.u$iar Pour la prosence va conline diferen(eapreciabile. notables. desdiffdrences idenliques fi inulil sd explicim prin teoria imprumu' decertainsmotsou expressions ou similairesdans le langagedes collec- tului prezenlaunor cuvinlesau expresii de de tivites constituees descendants cs idcniicesauasemenltoare limbajul desin il serait vain d'cn chercher deux frdres doi accslor frali. ccdcnlilor I'explicationpar la thooriede I'emprunt. a generalizdrii scrisului, 2.5 inaintea 2.5 Avant I'apparilion de l'ecriture unificatoare,difede g6neralis6e, l'mle et desmass-m4dia qcolii |i a mass-mediei, de lesd iffdrences prononcia- rcnleledc pronunlie,realizalS duexclusiv unificalriccs, tion, realiseexclusiveme selQnla per- pd pcrccplia auditivd. eraumult mai mari cption audilive, ont 616beaucoupplus dccit in prezcnt. qu'a preseni. grandes Pentrua ilustra acestfapt, la S 4.2,se ' Pour illustrer ce fait, au $ 4.2,on peut tertermenul,l (11 variante), tcrmc pot vedea: termet (l I variantes),lc observerle . termenul 19 (2 termel9 (2variantes), mcnul 15 (16 variante), t5 (16variantes),le ter(12 variante), lermenul27 le lerme27 (17 varianles)les termes35 et variante), et 36 (2 variantes 3 diminutifs),tous deri- menii 35 $i 36 (2 variante$i 3 diminutive), et, din vdsde la memeracine, au moinsl, 15, toatedcrivale accea$i tdddcind;i'cel 19 et 35, 36 (le lerme 27 a aussid'autres pulin, l, 15,19Si3j 5i 36 (termenul27 are significalions)reprdsentcntla mme no- Sialte scmnificatii), noreprezintdaceeagi objet. Cest e dire, 5 termes le mCme tion, obiect. Adici cinci termeni liune, acla$i (de la memeracine) en 34 varianiespour (din aceasi cu rdddcind) 34 variantepenexprimerun seulobjet. Un vrai festivalde tru a exprimaun singurobiect.Un adevAUecole et lesm4$varidtdslinguistiques, rat lestivaldevarietAlilingvistic. Ei Scoala environsix fois le nombre \ on ft.d''d,it midia au mass-media redusde cca.lase ori nude csvariantes.- * mdrul accstorvariante. Il est A croire que cettesituationn'est situalie nu Este de crezut cd acast5 pas spcifiqueau roumain, qu'elle se relimbii romine, ci ea se gdd'une faEonou d'une autre, dans estespecificS UQuve, sEte, intr-un fel saualtul, $i in alte limbi. aussi. d'autreslangues cele4 ipotezeenun- . ' 2.6in ce priveEte 2.6' Quant arx quatre hyPotheses esteeYidentcd in lipsa unor plus haut, il est dvident que, e Iate mai Sus, enoncoes

LD !'IEUX ROUMAI}i

dfaul de preuves endr rait pas trouver dans l: fondementssuffisanb I gine du mot. D'habit|x l'histoire pour obrenir rieures. Nous ne discutions degtomoignages fournis cegenrede circonshnce une ideconcernant ! ce mentionnosaux positio bibliographie et suflou guistic, history... sft aiglu l'lCA nr. 1-21199?, p.3! Quand mdme,en r mmme argumente{6ri tenueddpenddu mor& quel on s'arrete,les dir toriques fournissant tou ports de forces et, Par rialitds. i Il arrivequenols d( nousplairait a ddcouwir la forcc des choses, r on de s'aider en choisissa torique qui convient recherchde. Parfois,on s'accom fait que si on prend en autre momcnt historiq veit4 contlaire. . C'est la rlgle de lz celan'a dcn a voir avec '

3 Quelques aspec 3.1Sans tcnler d'en surcettequestton, ( tout tance particuliore, est il les rapports de forces entreRomeet la Dacie en faveurde Rome dans pire. Mais, environl, 2 auparavant,ces mcme lotalemenl en faveur dl n'existait meme pas pc Ionguc pdriode I'esp ou produitplusieurs cultur

LIiVIEUX ROUMAIN = L'INDO.EUROPI1I'N COMMUN dcfaul d preuvesextcricurcs,on ne saurait pas trouver dans la sculc raison les fondementssuffisantspour dlablir I'origine du mol. D'habitude on a, recoursa I'histoire pour obtenir des prcuvesexl6rieurcs. Nous ne discutionsDas la relativii6 ici dcs'tcmotgnagcs lournts I'histoire par dans cegenrede circonstances. pedtddgager On une ideeconcernant sujct desouvragcs ce mentionnes posilions 7 et 8 de la aux 6, bibliographie et surtout de I'arlicle Linguistic, history...straight of eftorc, de cE'IICA nr. 1-211992, p.35-104. Quand meme,cn utilisant I'histoirc comme argumcnt extericur,la rfulitA obt c n u ed p c n d u m o m c n th i i t o r i q u c u d a quel on s'arrete, diversiromentshislcs toriques fournissant toujours d'autres rapports de forces et, par la suite, d'autres rialitds. ll arrivcqucnousrlCcouvri0ns qu'il cc nousplairaita ddcouvrir. Dans sens, par cc la force dcs choses, ne pcut pasdviler on de s'aideren choisissant'le momenthistorique qui convienl a la d.(couverte recherchde. Parfois, s'accommode biendu on tres fait que si on prcnd cn coniidcration un aulre moment historiqucon arrivc e la vAiM contraite. C'esr la rdglc dt la bolancoire,mais celan'a ricn a voir avec science. la 3 Quelqucs aspects historiques 3.1Sans tcntcrd'entrerdansle.ddtail surcettcquestion, tout de meme d'importance particuliete, cst horsdc douteque il lcs rapporlsdc frrrccs dc civilisalion cl ntreRomeet Ia Dacie6taicntnettcment en faveur RomcdansI'dpoque I'emdc de 'milldnaires pirc. Mais,environ1, 2 ori 3 auparavant,ces memes rapporls etaient totalemcnt faveurde la Dacie.Rome en n'cxistait momepas pendanttoute ce{te longuc periode I'cspace ou Dace avaitd6ja produilplusieurs cultures remarquables et

47

dovczi cxterioare,numai cu ratiunea nu s-ar puteag6siargumcntesuficientepentru a stabiliorigineaunui cuvint.De obicei s-a recursla istorie penlru a ob!ine probe exterioare. Nu discutim aici relarivitateamdrturiilor furnizatede istorie in acestgcn de imprejureri.Sepoatedegaja ideeprivind o accstsubiect din lucrdrile menlionate la p o z i l i i l c6 , T l i 8 d i n b i b l i o g r a f i le m a i i ales din articolul lingvistic4 istoia.. deflee de eroi, - din GETICA nr. lzl19EZ, p.35-104. Totusi, folosind istoria ca argument exrerior, realitateaobtinulA depinde de momcntul isloric la care ne oprim, diverselc momenteistorice furnizind totdeaunaaltcraporturi forld$i,caurmare, de alte realitdli. Citeodatd descopcrimceeace ne-ar pl5cca dcscopcrim. accstsens, se in prin fo4a lucrurilor, nu vomvita sene ajutdm dorinlaalegind momentul istoric care convine des opeii i cittale. c Existdsitualii candnu ne rulburi faptul ci daci am lua in considcralie moalt mcnt istoricam ajungela ln adevdr contrar, Aceash esteregulabalansoarului, dat aceasta are nimic a facecu $tiin[a. nu 3 Citevaaspecte istorice 3.1 Fdri a incerca inrremin amdsd nuntc asupra acstei chesliuni, careeste totqi de o importanli deosebitd, inErd doiald raporturiledc forld !i civilizalieintrc Roma 9i Daciaerauin favoarea Romei in epocaimpcriului. Totuli, cu circa 1, 2 sau3 mileniiinainleaceste raporlurierau cu totul in lavoarea Daciei. Romanici m6car nu xistain aceastilung6 perioadi in carespaliuldacicprodusese dejamai multe culturi remarcabile reprezenta de gi aria

,a

peureDr6senbit I'aire d'expansiondes indo-elropcendites olldes ndotithiqucs, du livrede Marija 6 *.i*ion [;(""i; O"nt ."tte revue'p' 117 etc')' [i-rL,ro., en l'an 3.2L'empire romain a conquis' du terdtoire 107n.0.,enviion un septi0me maitris6 clela Dacie de Bourebistaet I'a 165 Dendant ans'Danscelapsdetemps'les colons h,imains onr amenden Dacie des d'Itqlie'.(de reclutds hors de la pninsule etc') Swie, d'lllyricum, de Paphlagonie parlaient un latin ,o*" vidence, qui, beau. "n s'ils le Parlaicnt' aoproximatit, ar '' in a.este.ondilii, numaiun miracol friserlc c'e0t616 Dun.."s conditions, in Dacia a celei de outea explica realizarea miracleque dc rdaliscr,par le melange prin limbileromanice' avct tous cesidiomes' Lal unitaredinlre des la lang,ue Dace's aceste liinbii dacilor cu toate Ia olits unitaire des languesdu monde amestecul ar aparecu realisariotrapparait d'autant idiomuri. Aceastd,,realizare" romaL C'cLrc cu cit imperiul roque I'empire romaln n-a atit mai surprinzitoare plus surprenante un loc li mannu a oblinut niciodat[ in nici une euereeinut part obtenu- performancc Nici chiarin asemandloarc o performanld iimilaire. Pasmmeau coeurde I'empire' ltalici' unI'on n'a inimaimperiului'in peninsula dans la pninsule d'Italie' ot o limbeunitard ns un ave com' Je nicioOata s-aob!inut iamais obtenu une langue cu, comDarabila romana' 'li,{entinerea au 'oarable roumaut. acsteiunite!i lingvistice linguistite maintien de cette unite mntacu mai bine de 1500de ani IarA contact cu sans quependanlplusde 1500ans rap- lumea romand, cu foarte puline 9i spoi""" t".onb" toman,avecPeu de l'empire i"Ji.. opouuti .u imperiulromande r5avec ,tX sporadiques, oo*, le s5rit, pi;5 h Justinian.ultimul imparat ", iomain oe I'orient, iusqu'd Justinien' le latin dans careaiolositlatinain administralie' un Pe dernierempereurqui a utilise sur un territolre qul a teritoriu careacbnstiruitlocul de oprire al I'administration, peuo constitucle lieu d arret de quelques aritor popoare migratoare,ar insemna un \fat Dtcs miqratohes e0t represente minune dacds-ar incercaexpliadeveratd 'oroaiqeli I'on tach d'expliquerle rou- careaaparilici limbii romine prin romani'main-par de la romanisation la Dacie' zrrea Daciei. mentionnerque la simplcconFaut-il Trebuieoaresemenlionim ci simpla territoire et sonadministration administrarea oueted'un ne cucerirea unui teritoriu $i dendant un cnain laPs de temps pe o anume perioadede dmp nu pot la sa ieuucnt constituer, par ells-memes' dovadaschimde la ttit,i,ui, prin ele insele, de lt"uu" Ou changement la langue aceluileritoriu?.birii limbii populaliei populationde ce territoire? ' ' multe cuceriricaren-au taSecunosc on connuit beaucoupde conquetes locuitorilor des sat nici o urmi asupralimbii sans la moindre trace sur la langue exernplede acestora'intre numeroasele habimnts.Parmi les nombreuxexemples

GABRIEL GIIEORGIIE a$aa expansiune populaliilorncolitic' cerlii M8' (v recnzia ,ii'. inoo-"utop"n. p' in.uPrinsulrevistei' 117 ;itutti "ii"i $'u)'3.2 Itp".iu, .oman a cucerit' in anul din airoape o SePtime teritoriul l0? e.n., timp de Dacieilui Burebista l-a stapanit 9i ro165 de ani. in acestintewal de timp' colonilti recrutalr manii au adusin Dacia (din Siria' din afara peninsuleiltalice care,6rd indoiale' itiri", e"nuloni" "tc.), daceo vorvorbeauo latine aproximalive'

LEVIEUX ROUMAIN = L'INDO.EUROPEENCOMMUN de cettesorte,lecasde Malt est6loquent. Danscetteile,apres1088ans d'occuparion et d'administration romaine,il estdifficile d'identifier aujourd'hui quelques mos latinsr6. il ne fautpasomettrc Et, queMalte avait une position strategique,dans la proximitd de I'Italie, tandis que la Dacie, apres son abandon, n'a plus presenlC d'intrt pour Rome. Au contraire, en abandonnant la Dacie, Rome a t contente d'avoir une frontiere facile e ddfendre,le Danube. 33 Rome avait bsoin de travailleurs pour eryloiter, asonprofit, lesrichesrcssourcrs de la Dacie et non pasde latinbants. A ce suiet. aDres de nombreuses 6tudes, Tagliavinile C. conclut: Du point de vue de la linguistique romane, il seruit bien d retenb deux questians:la notionderoman aeftunenotion politrqu,e (9 29), mais les essentiellement Romains ne se sont jamais proposd une assimiJation violente des populations soumises et ilr n'ont jamais essayd d'lmposer leur langue, en considerant,du contraire, I'utilkation du latin comme une granle distinaion (p.70). Dlaune part, on a vu ($ 16) que Rome n'imposait pas sa pmpre langue(p. 71). Nombreux documentsparlent de la Dacieet de daces plusieurs sidcles aprdsIa retraite, en 27L n.d., de I'administration romaine,ce qui prouveque la conscience de I'appartenance monde dace de la au popularion, soit-disant romanisAe,n' avail pas 6te louch par la temporaire et limitde occupationromaine. Si I'on se penchesansprdjug6s la sur question, en dehors de certaines ressemblancslinguistiques on ne trouve dansI'esprit et dansles documents aucun argumentscintifique, ou, au moins,acceptable, pour la rhesede la romanisation de la Dacie. acesl fel, cazul Maltei estc elocvent. In aceastd insulS, dupd 1088de ani de.ocupalieSiadminisrralic roman6, greu.si esle sc idenlificc astEzi citeva cuvintelatinc'o. $i nu trebuieomis ci Malta aveao pozi[ie stratcgici in apropierealtaliei, in timp ce Dacia,dupi pirdsirea ei nu a mai prezentat interei pentru Roma. Din contre, pirisind Dacia, Roma a fost mu\umiu si aibdo fronrierAulor de apdrat,Dundrea. 3.3 Roma avea nevoie de muncitori pentrua exploata, profitul siu, resursele in bogate Daciei, nu de latinizanli. ale $i in aceastd privinli, rlupi numeroase studii,C. Tagliavinile conchide: Din puncnl de vedere al lingvisticii romanice, ar f bine de rclinut doud chestiuni: noliunea de romanitate a fost o nopoliticd (92;9)darRomanii nu liune esenlial gi-au propus niciodatd o asimilare violentd a populalilor supuse gi nu au incercat niciodati si impuni limba lor, considartn4 din contr4folosirea limbii latine ca o maredisrittclie(p.70), Pedealtdpane, s-a vfuut (S16) cd Romanu impuneapropria salimbn (p. 71). Numeroase documenie vorbesc de Dacia gi de daci mai multe secoledupd rctragerea,,in277 a administralieiroe.n., mane, ceace dovede$te sentimentul ci apanenentei lumeadacici a popula!iei, la ata-zJsromanizatL fusese nu delocatinsde ocupaliaroman5,temporareSilimitate. Daci ne aplecim 6rd prejudeciti asupra acestei chestiuni,in afari de oarecare asemenlrilingvistice seg6se$te spirit nu in nici !i nici in documente, un argumentltiinlificsau,celpu!in, acceptabil penlru teza romanizirii Daciei.

50

GABRIEI, GIIEORGHE

lingvisticeintre roenDar, asemdndrile Mais, lessimilitudeslinguistiques s'expli- mdni qi lalinl s-ar putea expticala fel de et trele roumain le latinpourraicnt s-ar [i produsin sens . quer aussibien si le processus s'tait pro- bine dac5proccsul ItaPeninsulei invers,adici prindacizarea c'e duit a I'inverse, st A dire patla dachation Voir dansce con- licc. de la pdninsuled'Italie. A se vedea in acestcontext Revista p.'18, texr RevisraGETICA nr. l-211992, p. vol. I, passim, recension GETICA N. 1-211992, 78, Th. Momla Th. Mommsen, cirlii Marijei vol. recenzia msen, I, passim, du livre de Marija Gimbutas dans cette revistd,p. 117etc. Cimbutasin aceastd revue. 117 elc. Dargumentecare Dintre numeroasele qui argumenls conDe trdsnombrcux confirme acasti ultimi ipoteze,pe care et firment celte dernierehypothdsc, quele volumede I'ouwagene nouspermclpasde volumul lucrdrii de fali nu ne permite sd pas memecn raccourci,citons le preznldmnici micar in rezumat, sd prsenter, citdmdoudsautrei: ou trois. en deux dace,c'esl-d-dire, avec Dans I'cspace in spaliul dacic,adici cu aproximalie sur approdmation, le tcrritoircde la Rou- pe teritoriulRomaniei sdpeturile actuale, arch6ologiques arheologiceau dat la iveali numeroase actuelle, fouilles Ics manie trdsors d'orfC- tczaure ont mise jour de nombreux dovedeaurEi altemetale,care din qui un desco mare dezrvoltare me$tesugurilor, m61aux prouvent werie et d'autres a un grand des dveloppcment mticrs, hau{ un inalt gradde civilizalicstabilit cu citeva et plusieurs sidclcs degrede civilisation, sccolesi chiar citevamilenii inainle de avant fondala quelqucs millCnaires meme funoalci Romci. A se vedca \i Ancient tion de Rome.Voir aussiColin Renfrew. Europeis older than v'e thoughtby Colin Ancien Europe is older than we though\ NoCcographic", in November Renfrew, ,,National Geographic", dans,,Na(ional v c m b c r 9 7 7p . 6 1 7g i6 2 1 . 1 , 1977 p. 617et 6?1. , culstrelucitele Sint binc.cunoscute cultures bicn lcsbrillantes On connait VdAriuSd, luri ncoliticcde la Cucuteni, d'de dc ndolithiques Cucutcni, Vidastra, (circa 3600-3000 i.e.n.),cele de la cclle dc daslra av.n.d.), Ariugd (env.3600-3000 e1c. dont lc Gumclnila,Hamangiaetc., desprecare cellede Hamangia Gumelnila, P.MacKendrickde l'Univer- DrolcsorulP. MacKendrickde la UniverProfesseur siratca winsconsin. din scrie"": dcrit2o: sitde Winsconsin. di.n Sculpturd cercmica Romdniaau La sculpture et la c4rtmique de ;i carenu se mai atea inegalabild inigalablebet tAqu on frumuJelc ont Roumanie ceue tn inttlneStedecit la obiecteled.escoperite qu'aurproduitsdu bassin Ia de ne rencontre bazinulMdrii Egee. Acestedoud capodopere niCesdeut chef-doeuvres Mer d'Egde... dc (statuctcle la Hamangia (ks de N.a-) ntinuscule nuscules statuettes Hanrangia" de sont inftstis d unegrqnde forcc erpressive... i.-. ns.)sint investile cu o mare forld lor Lisind la o parterealismul de cotdleur r,lalismearchatque, expresie. En laissant demnde invidiaoricdruisculptor dignede I'enviede n'imponequelsculpteur arhaic, modeme- un llenry Mwte, par exentple modern- un IInry Moore, de exemplu o - on ddcouvre dimenssion we spirituelle - seremarcd dimensiuneSpiritualdnenon rencontrdedans I'art jusqu'alors ea maiintilnitl in arti pind atunci $i rareori (p. touchde depuis lors" (p. 12).Et, alinsi dupl aceea 12). $i, pulin mai rarement tn cu depa e: Sanctuarele acoperisul doud (\'ont letoit un peuplusloin:/es sanctuaires cu omame e (acreteria) d double rantpan4 omds d'omements ape,impodobite ' du pe creastd pe marginilefrontului, prezintd Si {acreteria\ surI'arr|te et surleshordures

LE !'IET:I ROL1I\I5 -tz ftonto4 presentet: -; tonique que /e- re-;c apris plus dc i 1i a-: [: cllbra ar:xii gine Pinard qu ! f:'annCa\. et';.i6 i-!:li ds cheologiques R:":=, e: ninsuie Rrlk'"K I dd Congris lruzr"r";zr ;ti d Archeologk ttdl:rttz Ilr atoujtu't a- e, et il , arsd lq.{'.'a 4 Roumaniz-.. Ell.t ct; Univen &ys ict-t:! y : ment- ptlsses ,T.c{4:le: plus fomlinl-{: ;rrselle...Ie parie ci -'..:rtteilles ciu'ilu ';ri--- ;n remplacement p*'o. a pl?rententno,tte,2,: cti bindfice aujourd,izL , \.a.) {ut suremaJ puisqu elle re?it ctu nous.nousdevons n h sorte d'aitule ris-ar' Europe (p. 25). 3..1Une sirilisarx posel'existenc d'un ia Si l'on veut e\Tii roumatn la romani par Frenira. comme artu momenthistorique d ndfi.ier de l incontes Romej,--uair ceremp i Si l'on dlire, pa I'existenca Ialinpar ,iu la Fnin-iule de l'ltali danubie6.on prendra que d'eNiron 1.ll0-l[ les pruci /atiht pndtr vagu6s successi\ \' L-\. nube(v. p- 118erc).er tion et la languedaces I

l'
51 Ironton, prisentent un rafihement architec_ un rafnammt arhitectonbpe care templele tonique que les templesgrecsvont toucher grecEti il vor atingedupd mai bine de 1200 aprisplus de 1200azs (p. 13). de ani (p.13) . I-a clCbre anthropologueSuisse Eu_ - Celebrulanttopolog elevelianEugen gine Pittard, qui a fait, pendantplusieurs Pitttrd, care, timp de mai mulli ani, a gcut anndes, eludes des anthropologiquesar_ studii antropologice arheologice et in Ro_ $i cheologiques Roumanieet dansla p6_ mania in peninsula en Balcanici"cu ocazia $i ninsuledesBalkans, I'occasion XVIIe celui de-al XVIIlea d du Congres Intemalional Congres Intemational d'Anthropolopie et deAnlopologie preistoicd deliArheotogic d'ArchdologieprChisorique dlalarcittt : t clara": IIy a toujourseu,depaisle Niolithiquu, Din Neolhc a existatli vafr totdzauna et il y aura toujours un an adtnbable en o artd admbabihi tn Romani^.. Eo (Ronid_ Roumanie-.. ElIe est un des coins de l'_ Uiivers dans lequelse sont, vraisemblable- nia) este unul din colguile Universului tn ment, passes quelques-unes aventures care s-au petrecut,-dupd toate apatenlele, d,es Iesplus formid.ables pour I Histoae univer- uneledin aventuile celemai formidabila ale selle...le parle d,ubouleversement total des Istoiei universak... Md referIa rdstumarea vieilles civilisations prihisroriques et leur totald a vechilorcivilizalii preistoice tnlo_ $ remplacement un etut d'uistence com_ cuirealor printr-o stared.e par existenld complet plitement nouveau:celui d,on! nousavonsIe noufu aceeade care benefciem astfuL.. Ea binfice aujourd'huL.. Elte (ta Roumanie, (Romdnia) a fost cu siguranld o punte de N.a.) l..t surement un trait d,union, Iegdnrdpennu cd.ea a primit aceastd. civipuisqu'elle regut cette civilisa on avant Iizalie inaintea noaJtd' noi trebuie s-o pritaas..nous devons rcgardercommeune la vim c{ pe un fel de strdmo$fali de rcsiul sorte d'aieule vis-l-vis du rste de l'. Europei(p. 25). Eunipe (p. 25). 3.4 O civilizaliedezvoltatl presupune 3.4 Une civilisation ddvelopeesup existenla poseI'existence unui limbaj dezvolrat.' d'un langage d6velopp6. Daci sedorEte sdseexpliceexisrenla Si l'on veut expliquer l,existence du . roumainpar la romanisation daces, des on rominei prin romanizareadacilor, se va prendra, comme argument ext6rieur, le lua ca argument qiterior momentulistoric ' moment hislorique de I'empire,pour b6_ din timpul imperiului, pentru a beneficia ndficier de l'inconrestableprestigedont de incontestabilul prestigiude careRoma Rome jouait a ce tempsla. sebucurain acltimp. Si I'on dsirc, par contre, expliquer Daci, dimpotrivi, ea dorc.ste seex_ sd l'existenc latin par la ndolirhisarion du de pliceexistenla latinei prin neolitizarea pela pdninsulede I'ltalie par les peuplades ninsuleiItalice de citre populaiiile danudanubiens, prendrale momenthistor! on biene, se va consideramomentul istoric que d'environ 1400-1000 av.n.d., lorsque dinjurul anilor 14001000 i.e.n., cindpnsci les prisci latini peneft./.ent en ltalie, en /ariniplrrundeauin ltalia, in valuri sucvaguils successives, venant de bas Da_ cesive,venind de la Dun6rea tte Jos (v. p. nube (v. p. 118etc), er lonque la civilisa_ 118g.u.),cind civilialia Ei limba dacilor tion et la Iangue daces 6taientflorissanles. erau infloritoare. I,EVIEUX ROUMAIN - UINDO.EUROPdEN COMMUN

GABRIEL GTIEORGHE
C*prisci latini amenaientaveceux en plus Italie la languedont on va composer, que nous mnnaistard, le latin classique I sonsdestenes. Guy RaDans son essaide synthdsezz, le n6olithique est un chei affirme: en Italie apporl extrieur (p. 167). Ce neolithique indique un rtard de plusieurs sidclesvisd-vis rle ctlui de Balkans (p' 168)' le phdnominede nolithisationde I'Europe septentrionale et occidentsle est d0 aux psysansdanubiens(P. 169)' Comme,pour le memefait, deuxveri' il 1esne sont pas possibles' faudrait cherdesdeuxestla v6rit6,,waie"' cherlaquelles Ac$i p/isci ldriti aducau cu ei in Italia limba din care se va compunemai 6rziu latina clasici pe care o cunoa$tem din texte. in eseul s5u de sintezi22, Guy Rachet arat6: in Italia neoliticul esteun aPort ex' terior (p. 167). Acest neolitic prezinti o intirziere de mai multe secolefali de cl din Balcanl (p. 168);fenomenulde neoli' dzar a Europqi qeptentrionale 9i oc' cidentale este datorat !5renilor danubieni (p. 169). fapt, doue adev5, Cum, pentru acela{i care ar ruri nu sinl posibile, trebui crcetat din doue esteadevlrul ,,adevirat"'

4 RacineBOR Chaque langue bc definit Par ses ' racinessptifiques, si elle en a' du Une etudesur lesracines roumain pasconnueet c'estdommage ne nous est reveledeschosescar l'6tudede csracines voire surparticulierementintdressantes,

4 Rndicina BOR limbi sedefinqte prin rldeciFiecare nile ei specifice,daci are astfel de rEdiicini' Un studiu asupra ridlcinilor limbii rom6nenu ne estecunoscutSi este pecat ridicini pune in Dentruc5 studiul'acestor

erriOenlaaspectedeosebit de interesante, chjar surprinz5toale' prenantes. Trebuie menlionat ce dupi tot soiul Il ast i obsewerqu'aprdstoute sorte contradictorii d'erymologiesfatrtaisistesel contradic- de etimologii fanteziste$i in vocabularirl dansle voca- care umplu dicUonarele, toires,selonlesdictionnaires, peste 4000 cuvinbulaire roumain figurent plus de 4000 limbii romane figureazl etimologienecunos' mots pour lesquels oa indiq'ue itymologie te pentru caresein di(5 cea mai mare parte a Si inconnue- non pas tous, la plupalt de cutd. Daci nu toate, tdapa4in lexiculuifundarnental, cux-cidu moins apPaniennentau lexique acstora al rou- renesc, limbii romanedin trecut, dar $i fondamental,papan, de la langue maisaussid'aujourd'hui' de astdzi. maineancienne, Acest singur faPt ar fr trebuit sAdeade Cseulfait aurait d0 donnera penser' cuvinte pentru un vocar 4000mots pour un vocabulaire paysan gandit, cici 4000 de un tezaurlingun reprdsente tr6sor linguistiquenorme' cabularlirenesc reprezind Si I'on tient comPte du fait que les vistic enorm. Daci setine seamdde faptul ci etimoetymologies, indiquees pal les dictionin dictionaresint' cumseva naires, commd on va le prouver, sont elles logiile indicate

I i,

52 Ces prisci latini amenaientaveceux en Italie la languedont on va composer, plus tard. le larin classique nousconnaisque sonsdestextes. Danssonessai synthdse22, Rade Guy chetaffirme:en ltllie le nolithiqueest un spport extrieur (p. 167).Ce ndolithique indique un reiard deplusieurssiir:lesvis. A-vis de celui de Balkans (p. 168), le phdnominede n6olithisationde I'Eumpe septentrionaleet occidentaleest d0 eux paysans danubiens(p. 169). Comme,pour le mmefait, deuxv6rit6s ne sont pas possibles, faudrait cheril cherlaquelles deux la vdrild,,waie". des est

GABRIEL GHEORGHE Aclti pnJci Lztini aduceau cu ei in Italia limbadin carese va compunemai terziUlatina clasici pe care o cunoa$tem din texte. in eseulsdude sintezi22, Guy Rachet arati: in ltllie noliticul esteun aport exterior (p. 167). Acest neolitic prezinti o int6rziere de mai nulte secolefafi de cel din Balcani (p. 168);fenomenulde neolitizare a Europei septentrional gi oc. cidental este datorat lSranilor danu. bieni (p. 169). Cum,pentru acela$i fapl, doueadeveruri nu sint posibile,ar trebui cercetat care din doui esteadevirul ,,adeverat".

,l RacineBOR Chaque langue se definit par ses racines spdcifiques, ellc cn a. si Une tudesur lesracines roumain du ne nousest pasconnue c'estdommage et car I'etudede cesiacinesrdvdledeschoscs particuliL\rcmcnt inl6rcssanles, voirc surprenanles. Il est e obsenerqu'apre6 toutesorte d'tlmologies fanraisisteset contradictoires,sclonlesdictionnaires, dansle vocabulaire roumain figurent plus de 4000 mots pour lesquels indiquedtymologie on inconnue. non pas tous, ta plupart de -Si ceux-ci moinsappaniennent lexique du au fondamental,paFan, de la langue roumaineancienne, maisaussid'auiourd'hui. Ceseul fait aurait d0 donnerd penser, car 4000mots pour un vocabulaire palsan reprdsente tresor linguistiquednorme. un Si I'on lient compte du fait que les etymologies indiquees par les diclionnaires,commeon va le prouver,sont elles

4 RnddcinaBOR Fiecarelimbdsedefinelteprin rddicinile ei specifice, dacaareastfelde redecini. Un studiu asupra rdddcinilor limbii romanenu ne estecunoscut$i estep5cat pentrucAstudiulaceslor rdddcini punein eviden!I aspecre deosebitde interesante, chiarsurprinzAtoare. Trebuiemen[ionat dupi'tot soiul ca de etimologii fanteziste!i contradictorii care umplu diclionarele, in vocabularul limbii romanefigureazi peste4000cuvinte pent r u caresein dic5etimologienecunoscutd.DacAnu toate, ceamai mareparte a acstora apartinlexiculuifundamental, 1dr5nesc, lirnbii romine din trecut, dar $i al de asdzi. Acstsingurfapt arfi trebuit sedeade gandit,c5ci4000de cuvintepenlru un vocabularFrenescreprezintl un lezaurlingvistic enorm. Dacdseline seamd faptul ci etimode logiile indicatein diclionaresint,cumseva

LE VIEUX ROUMAIN = L'INDO.EUROPfEN COMMUN aussisanssupport scientifique arrive a on la constatation que presquetous les mots du vocabulairefondamental la langue, de neologismes exclus,n'ont pas d'6tymologie connue. Ce qui pose, au moins, un grand signe d'interrogation sur I'origine revendiqude communement, L'exposequisuit, unepartiedel'tude desracinesdu roumain,serdfereau groupe BO& I'une de principales racinesde la ' langueroirmaine. La productivite de cette racine est, dansle roumain,extremement riche: plus de 200 mots-theme(mots primirifs), plus de 700 unitcs lexicales(mots primitifs + motsderiv6s+ variantes). considdrant En aussilesanthropon)rmes, toponymes les et les hydronymes, ddpasse on confortablemgllt 2000 unitds lexicales, que, pour ce une seuleracine,est tout a fait remarquable. I-a racine est la partie essentielle du mot, porteuse message, signilication de de primaire,tandisque les prefixes lessufet fixesdonnentla nuance, assurant, leur par vari6t6, la mulritude de noms des objets qui composent une famille, ditermine par ta signification-souche. Nous avonspartageles mots issusde la racine BOR en six groupes,selon les significations exprim6es (voir g 4.1-4.6). Dans la liste qui suit, on prdsenteun extrail de I'inventairedes mots roumains n6sde la racineBOR. Tous les mots de la lisie sont attests. Pour chaqueunitd lexicale (variante)on a renvoyaux sources, en utilisant comme sourcscinq dictionnaires,redigds long desderniers80 ans, au qui ont 6te considres representatifs. Pour certainscason a fait appelAd'autres sources.

53

dovedi,gi ele Erd suportSriinlifig seajunge la constatarea aproapetoate cuvinci tele din vocabularul fundamental limbii al romane, excluzind neologismele, auetinu mologiecunoscuu.Ceeace pune,cl pulin, un maresemnde intrebareasupmoriginii revendicate mod obi$nuit. in Lucmreacareurmeazi, o parte a studiului ridecinilor limbii romine, se referi la grupul BOR, una din principalelerddlcini ale limbii romene. Produclivitatea acestei ridicini, in romane,esteextrmde mare:peste200 cuvinte-temi (cuvinte primitive), pste700 unitili lexicale (cuvinte primitive + cuvinte derivate+ variante).C-onsiderind gi antroponimele,. toponimelegi hidronimele se depe$e$te substanlialcifra de 2000 uniteli lexicale, ceeace pentruo singurd redlcine esteextraordinar. Rddlcina este parreaesenlialS cua vintului, purtetoarede mesaj,de semniIicalie primari, in timp ce prefixele$i sufixelesint diletoare de nuantd,asigudnd, prinvarietatea mullimeanumelorcare lor, compuno familie, determinatiprin semnifi calia sausemnificaliile-matce. Am impirlir cuvinteleie$iredin iddScina BOR in $asegrupe,dupe semnificaliile-matci pe care le exprimi (a sevedea 5 4.1-4.6). in lista care urmeazi se prezintd un extrasdin inventarulcuvintelorromanesfi nescute rdddcina din BOR.Toatecuvintele $i variantelesint ateJtate.Pentru fiecare unitatelexicald, inclusivvariantele, tris-a mis la surse. S-auutilizat ca surseprincipalecinci diclionare,publicatein ultimii E0ani, considerate reprezentative. ca Pentru un numdr mic de cazuris-aapelat$i la altesurse.

54

GABRIEL G}IEORGHE Extrait de la liste desmots risultis de la rucine ROR - Ertras din lista de cuvinte ndscutedin rdddcina RORi 4.1 Nourriture, fourrage- IIranS, furej
TermeR6f6rencs

Acceptioos

@
inlelesuri
(Etimologia din dictionare . cind se indicd)

Termensu^"
l BORlndiqY'ru var- RoRandoi' BORinddue BORandel

Plat palsanprepare viandemelangee de avecdupainou de Ia farioede mais,avecdu sang(du porc,d'oieetc.) (Et-j. Pe -etred.'unttv Mag. BORdmld= qr..ise mdlange') Petit produitde patisserie, qu'on ayantla forme d'un anneau, offre,commneaumone, obseques a Nodl,auxenfants aux et, quivontchantcr maison maison de eo l Galette de pain qu'on place au chevct d'un'mort, comme jusqu'd I'empiredes nourriture, pour Ie voyage mor$; 2 Crutumespopulaires rattachant jour de la se au SaintBarbe:3 Fruitsverts Toute sortede fruits tombcspar terrequ'on donnea manger aux cochons. mals que. suivantle cas,les enfantsmangcnt aussi 1 Toutesorled herbs on iait bouillirpour prdparer qu une nourriture pour les\olailles. qu'onutilis ou commeplaotes medicinales;Resrs mels:3 Melon d'eau,pastaque; 2 de 4 Toute sortedc fruits (su out vcrts) t) (Et.:Bg.BdLvorinar t Melange, grdsjl de poisfourragers de ou avecune cerealc ulrtM ccmmelourraqei Lenttllon 2 Oalllcusc. t 'r , ouBoiceagll; i E r . ,B gB o R r o k o I Bl6es frurlsfermentes ou dont on a exrrait suc;2 Marc, le rsidu crales de (orge, seigle, maib), apres Iexrracrron Ia de bidre de l eaude-vie. ou qu'onutilisecoinme pour nourriture lesbsliaux (Et.:Inconnuell) Fairefcrmenterdu marc I Sortcdc briochei Petirproduitde patissrie, 2 ayantla forme d'unanneau, on offreauxenfants qu quichantcnt Noels des Sortede metsprdpardde fromagce la pic, brisdet mflangd au petitlaitchaud

2 BoBORoadd

rJ 3 BoRboasee'lo BoBoRoade9

4 BoRbotioa

5 BOLbolina

var. cORgotina: GOLgotiniGORgoazi; ROCode le' 6 lloRcag-'" "'-'' var. BORgeac BURieag' 7 BORhoa "'''" '' var. nonogfrin6l]0rl BORoginSl'' BoRohodna'" BoRtila9 ZiBORini BoRhori /a/' 8 BORnac'ru

9 BoRomef BORonel'

* Nu am socotitnecesar traducem romani inlelesul si in unor cuvinteromane$ti (llorq, Ilorhot, BranzS, BurtA,Borti, a Borl, Borcan,Borboroseale Celecare,popularifiiird. ar puteafi crc. nelnlelese, pot gAsi dictionarele s in romancltiindicate surse. ca

LEVIEUX ROUMAIN = y11I1p6-BUROPEEN COMMUN


I'lzl3 10 BoR!9'lo'l

S5

I fus aigre qui joue un role important dans l,alimentation roumaine..Il prepare, h maison, la fermeDtation se a par du son; 2 Soupe aigre prCparCavec ce jus; 3 Jeu d'enfants; 4 Danspaysanne; Sucaigrequ.e 5 secretent fourmis les (Et.:. Ru"r.(Rus.) BoRitiue'ro, Rus. Ukr. BORkll ou BoRsci''l Baril dans lequel on prdpare et on conserve jus aigre le appele BOR{

ll var.

BoRiincnrl
BoRciu$c5Y

:9lwlrry BoR$eicA'^
BORpaicAY
12 BAIltilSe'rqrI'12 Pellicule moisissure seforme a Ia superficie BOR$, de qui du du iusde choucroule etc. f Et-: ln"orrrrrr"9lIt Sobriquet donndautre-fois soldats, aux nouffis,souveDt, avec du BOR$

1 Aigri; ferment; Aige, acid 2 17 ZBOt\i /a s/'"'" '' SBORiiia se/'"'' 18 BROC I S aigrir.s'alr6_r-er; 2.S'inirer, facher se (Et.:Iuconnuerr) Panade, plat prdpar6,d'habirude,de tranchesde pain audessus desquelles coulede I'eauborJillantedans on laquelle otr a fait bouillirdu fromage (Et.t Du sa{.BROk') Galeltede farinede maiscuited l'aFe (Et.: lnconnue") 20 BURfii 2l BURlinc'''" '' var. BURIincaEe BURlinc!ti BRUlinc' 22 BURlau'"'" 23 BRAnzn"'"1'l'l' BRAnzeturig'lql3 Platprdpar la panse de de.veau 1 Porcetet;2poureau^gras;3 - -Marcassin (El.: Du ;. BREtenkf

Mouche(arriticille) uriusee lesF,echeurs par (Et,: Iocotrnue") I Fromage; 2 Nom geDdriquepour diffcrents produits obtenusdulait,cailld;Oinsepilsan'ne (Et.: Inconnue") 1 Fromager;2 Fabriquant ou marcbandde fromags Endroit oU I'on prpare les fromages

24 ReAnzar9,l0,l1,12,13 BRAnzireas59.10. 12

56 2A BRA-i /"."/g'to'ttJz 27

GAERIEL GIIEORG}IE
(Concernantle lait) Secaillor, se faire du fromage du I-ail altere(avgirI'asPect fromage) PAtdau fromage Ayant I'aspectdu fromage;Homme capable A 1 PlaDteherbageuse fleurs blancheset a racine comestible dont la forme semble a urle petite carotte (chaerophyllurn semblable 2 bulbosum): Pommede terre;3 DansePa,sanne de..hora". mlodle A ,.hora"; '- = PoT(Et.: Mag.B^Raboly(a)a'q'', Bg.BAnabolc) "" = pommeoe ou mc de terre,Rut. BARaboja f,ARabonJa' terre;il paraftqu'en roumaince mot a Fnetr de tous ces trois langues')

2a Bninzoaica
29

30 BARaboi var. B.{Rabou9


BARboi9 BARIaboi9'10 BARhboie

4.2 Organesde dlgestionet notionsli6esb ls gigestion Organede digestieSi no$runilegarede dgst auectes entrailles(aux hommeset aux ffic anlmaux) var. BoRhai' BoRhaiglo BiRhail BORfel
BRlhan9lo { noR neiq,l BORheie' BiRhaier0 BURfanlo BoRfa f N.Florei) 2 BRIhAnG 3 BORht var. !cirtru Pansu, 2 evenuer; [fig.) Fouiller I Ddchirerla Panse,

4 BORhAiald BoRbSnealil{

et la Action de dchirer panse sonresulult Tripes,tripajile,-) (Et.:IDconDue'-) de 1 Grosventre;2^VenfeSonlld, la femmeencelnte


(Et.: Incolnuel2)

5 BoRhoturi''": ' BoRhoatelo

lurr'ra'' 7 BoRlos(oasd)e --a t' no&oq, lul'qtltf et ImBORto$a^'-'-

--

ou e[cinte grosse I ventru;2Femme ence Rendre in'e cngrmsir

ffi(p**,

Gt** H..r" agt*.'^"""',3


pierre

= LEVIEUX ROU]\4A,IN UINDO-EUROPEEN COMMUN


10 BoRleala 11 BORfoie 12 BORodinSe 13 BR.lhatnil{e BRAhoanI' 14 BuRfetee Sobriquet d'un hommeayantgrosventre Homme corpolent, lourdaud

s7

grasse Femme
Femme grasse sotte et

grassouillet pansu Enfant ou


1 Panse,gros ventre, estomac de l'homme vorace, ripes, entrailles;2 Flanc; 3 Pansed'animaux. On entend soit I'entiere partie gonfle du corpe, dans laquelle on trouve les organesde digestion, soit l'estomac et les intstins (dans le pritoine);4 Membrane qui cowre I'estomacet Ies entrailles desanimaux, utilise, autrefois, h phce desvitres, e aux fenetres des maisons palsannes; 5 Vitre fait de cette membrane; (Par analogie) partiela plus gonfled'uD 6 ll
DOt.

15 BoRtocan
var. BURtucan9J3 .3gp6u6uo9,1o11,r213 BURdihanei2 BURduhoaie9 Bindehane'lo BAndahane o BARddhane'l BARdahane BoRdohang BURdihane'lo BURdizane ti.Roahane BARdahaiee BARdazanlo BARdizane BARdAhdni''-

?Et.rIo"ooou"9)

pans d'un animal,en lui faisant deberder entrailles les Action d'6ventrer

17 B.iRdehanealdlo var. BuRtuhenosg BURdurinosg tAndahenose BURddh5nose ni.ndahanosqlo


BARdan9'10'13

)1 BARdineaElo 22 B.i.Rddnoslo,13 var. BiRdinc9'ro BARdAGl0

Actiond'eventrer
ventru Pansu,

Homme pansulventru (Et.: Incolnue)

'/J

GABRIEL BURdeose var, BURd56? BURduosY


Pansu,ventru, obd's

' Grospansu o
26 BURduca

(Et.: ItrcotrDu-)

Homme gros de Petit taile 9 comemuse;6 Soufflet de forge; ? Panse;8 Sacochg; Caisse Petit enfant (de violon,etc.)i10 (Et.: llconlue") ),

var. BoRduP

iUff:I;,ffi
BURduv'''*" BURduC BURtucHUR<lu/

30 EURdu$ var-

3 1Bourreq2 Dformer(rtfoncer); Segonfler

3 1Bounei 2 Ddfonc4; Gonfle

LE vIEUx ROUMAIN = L'INDO-EUROPEENCOMMUN


37 BURtucan9,13 BURtosg'lo,l1'12 BURticose nuRdicos9 BURleqe BURtaldu Homme Daresseux. indolent 1 Grosventre;2 Quia du ventre

5t

Sobriquet d'un hommeayantgrosventre

40 BuRtierd

Ventriere
I Nombril; 2 Cordon ombitical;3 Ventre: 4 pulDe des . doigts;5Crntre

$i;i$;'lYitf ""us
BURicull4 43 BURica/a 44 45 BURicare 46 BURicAtura 4'1 var, BUUchere,l0,ll,12,t3 BURicageSULihecie BULiter9 BUkac9

;1;"* *' un f=ua6 1 dastutination:

1Sebomber,segonfler, s'enner: (Fig.)S'enfler 2 devanit; 3 Faire le comble 1 Bombe, gonfl, enfl6; 2 Convex Action de se bomber, s gonfler, s,enfler Convexitd jambette.Avec de pareilscouteaules Couteaude poche, sage-femmes villages de mupaient, frefois, nombrildss au le

nouveaux-nds (Et.:Inconnueg, Mag. cf. Bugdill'12;

Couteauou canifabime 49 var. I Poumons animaux; (Iron.) poumonsd'homme des 2 (Et.: D6riv du Boag + og9, comp. Mag. Bdnzsatrr,
Ioconnu.l2;

4.3 Alimentation, physiologie.d la digestion 1 BORI Vomir (Et.: Inconnuel2) Action de vomir

Alimenta[ie, liziologia digestiei

I Ce q0i a t6 vomi,vomissement; Chose 2 ddtoulante

6ll
4

GABRIEL GHEORGIIE
BoRlt9'll'1114

rdpugoant Dgoutant, Qui produit desvomissment

; BO

N'a') a Yagabond(qui n'a Pas manger,

BAR5bErl5 BAttaual5 BARdba'"


9 ABRAC Ration(de nouniture,de fourrage)lPortiond'avoine (Et.: Mag. ABRAk < Slv.OBRoko'-) (auxchevaux) Donnerdu fourrage ABROs

Nappe

pour nourriture - Vase'rcipienteSiincinte et 4.4Veses'reciPients enceintes Pbntruhran[


I BoRcan var. BOcan9 o BAcaoat=aa l:lt

de forme Ao"ul, pot, vasede terre ou de verre, d'babitude

.I"dlq":: 1"1ts:\ ;a; i'Ii I: 9::: 3tT^T','. ;oRkancsor0; :T illiliiilli'ru;;'':ttiri).;;;


Petitbocal Gro6,gonfl(commeun borcan) Epat,un nezepat muid Tonneau,

2 BoRcSnelero -

ionJn*t

'o tt tt

var. BoRcanat' BoRchiDGg

nonan*llo,, - ,,'

5 BoRodeu

Four (en briques) (Rut.)Ukr. ttBORoc'*" (Et.:Srb.UBORakru,

e ononoc'q'fl:,, *i onono".alott't
OBROc'"""1-'-

lBoilTa'l;.?I5l3t:i:".,,,.-,,D^D-r0.n.rz\ '-)

7 BURlace 8 BURIoie 9 BURtu]rurr''''' BURias'"' BURiac'

Tonncau
(Et.: Inconnue-)

Cruchonen terre (Et : Inconnue-) F e u i l l e l lt o n n e a u e,

,ri. ;;ii"t. ,^

BURijar2) ti'i'o, ss.;iiRiit'.BURijur..

LE VIEUX ROUMAIN = UINDO.EUROPfENCOMMUN


10 BuRtuleage Tonneau

6l

t il nurdu"n't "

Vase (pot) gros au milieu, a I'ouverture troite, et prdvu de bouchon 1Et.:Incoonuel2; 1 Cruclre, broc, petit vasede terre d boire, A maDche,gonfld au miligu; 2 Vas en bois servant de mesure de capacitd;3 Varit de prunien 4 Fqit (avec un ml) de c prunier ' rEt.: Tc. n.ildakgJo lI'12)

BARdacr0,!1,12 BARdace BARdacre'lo'13 r'r Ri,Rdacxe,lo'r 2 BARdacie

13 B.fRdacut(5)eJo BiRdxceFro
var. BRidoqig]'tu BRfdie9J3^ BRAdanifI'

2 1Petitcruchotr; sone de pruoe

nAoan4ae

b fromage, les lguos macfrs dans la saumure ou clnfits dansle vinaigre (Et-: Il parait: fonncs coruoniaies du Mag. Bttddny9) 1 Instrument en b(is servalt e-prqsserle fromage dans un . tonneau:2 Bare servanta Dresser farine dansles sacs la (Et.; DrRut- BRAje) Baril avecdu ftomaE

ii:nnri1u1e

17 ABiIUAU

Vaissaudanslquel m filre le lait (Er.L tvIag.ABliiro, AMb < Sh., oBARiti, oBvARitils) darlslequel Baratte,silleou baril lesdeuxouverture foncees, on mnserve le ftcmase, ls produils laitiers etc. (Er.:.mag.BERbede'io'l l:12,BdRbdncee Rut. BERbeet nicjal

18 var.

19 BAIrSe

Cruche
(Et.: lDcooowg)

4.5 Trou, fosse,tranchde - Gauri, groap6, $ant


1 BORtAe,r0,1l,r2 BORFI3 BORIa cheii BORta vldtului hniere 1 Trou: 2 Fce. cavit.

rbttae, uu. nonrll'12; nur.nonie'10, @t.:


Trou deserrure
(Dans le contespopulaires)Fossed'od Eofi le veot Petit trou

1
62
Cusdturi cu BORtic.eleXl0'13 Broderieajour Dentelle vhr. HoRboddll'12 oRbotag'11'12 g6p6o19'11'12
1Et.:Du Pol. Forbotqll'12.)

GABRIEI, GIIEORGHE

LEVIEUXROUMAI

15 BoRdei9'ro'll'l1 var. BoRduge BURdei' BoRdeaig

HoRbotatY'ru'rr InHoRbotatg,11,13 HORbotdrie Haine cu HORbotdriel3

Orn (garni)de dentelle Dentelles Habitsorndsde deoteiles Trouer,forer ( E r . : u R u L B o R l r r r e l 0 . k r .B o R r y y l l l l . ; D U


Troud. ford

-E

17 BORdia5e

3 BORri
var.

Boil-'a'-

19 BURdee
uar. BUJdi9'lo'llll BUsdd'

BoRtelirq

lI lzl3

5 BORtire BoRtelire9'13

Action de trouer

t BoideucSeJott BU-lduci' sUJdulae'lo^ -^ EUJdeanciaru BUQdulg' BUqdei'

7 B O R a c i "' '

O u l r l al r o u c r (Et.:cl Atlem.BotlRerrr'12;

20 BoRdaqe'lo 21 BoRghili /a/e

9 BORac(i) (Int Mihai Pelin, Vasile$erbaD etc.) 10 BORoin'*'* var. BORoc] BoRoiela ZGARoira BoRoaic6xla cARoieJa l1 BARaon 12 BARagladinA l3 BORchi$' 14 BORdd' val. BARI59.l0 BORtilA: BERTiH' BORG'" BOARtn' BEARtA9,IO

Enfanr(..sorride rrou") 1 Sobriquer donnaux Tziganes; Diabte;3 Epirhere 2 donndei une p,ersonne noirAire

22 BoRhoaree

23 BORnacig B-A.Rnaci9'10'r3

Bo#Frq-ii-

"....25 BORnut'
Appellarion mepnsante desSohemiens (Et.: Altdraliondu FAlRaon') Sobriquet donne Tzrqancs aur (Et.:Inconnue'j; Mlange sable. eauet du ptrolqui, coulant de d en versle puits,empCche forageen profondeur le I Cruronne de fleurs portde par une jeunc fills ou une Iiance; Oroemenr chapeau);'3 2 (de Ourler(a la ceinlure d'unvetement) (Et.: De l'Allem. BORteny) 26 BoRoagSe

var. BORone:'" IoRund' BoRaosl BORanA' BoRone

, ffi;"nTair

;;offiEF
__'?lTr_

var. BoRonqe BoRdni'


29 BORtan-*"

LE VIEUX ROUMAIN = UINDO.EUROPfEN COMMUN


15 56p6"1e,10Jl,rzl3 var. BORdus9 BuRdei9 BoRdeaie t-Huate ou cabane Mtie dans une foss,dont le toit de chaume s'ClCve audessus sol;2l-ogementdu garseul du dien et desanimauxe un d6pdt de foin 17 (Et.: Du.Bg. 'lnconnue'") BoRdel' [BURdel', BORdej, BURdaj]e,

t7 BORdiEe

Qui habite dans un BoRdei Nom de vache,mise basdal|s un BORdei

21 BoRghili /a/

DdcouDerla viade Botte large

BORhoate:
BARnaci9'10'13

Brun.bruna&e (Et.: Du Mag BARnc)


Sac. havrGac

(Et.:Du Maglonjuqll) prirr TabacA (EL: Du l[ag |'{r*mt9) Morceau gtB bdi vieux, rb creux
q""a'' 2? .BoRoan6''f var. BoRondl'ru Herse (Et.: Du.Bp1; 6Rus.)BoRooa, Mag., BORonaeJo, Ukr. '

bonunef
BoRAns: BoRaDe' BoRone

ilon*"u'l1

.Arbrcrlux, remplidecavitds

64 30 BoRtos9'lorr BoRtonosg
3l BORugde

GABRIEL GHEORGHE
Creux,troud,perce(concernant arbres, dents,etc.) les les 1 Foss6, tranchee qeus pour faciliter l'ccoulement de l'eau de la terre laboureeizDefrle Croque - mitaine

LE VIEUX ROIJ}TAII\

lo'1l11I3 49 BARlog: var. BARloc' ^ BARJoagiY 50 BR"rdaTqfiE var. BReazda:.^.-

32 BoRdeaxro var. roiceae

BoRzaro
33 BoRzY'r0 Bo(a)Rzalo 34 BoRz6e'ro'll'12 var. BoRzoaie9 BoaRzS9 35 BORzilS BoRzoaieY 1 HerM, bouriffd;2 Croque-mitaine (Et.: Du Mag. (ct AORzos, BORziE,BuRzuluie)

4.6 Onomatope(bor bout, lesbulls (borborceald s al bulelor de a;


I BORBORossla.: BoLBoRGaE'

I Insecte general;lrngicornia en 2 (Et.:Ddriv lasoucire & oriomatopique BORz9)


Nom de bouf) poil noir Vachea ooil de h tete heriss Moussoir,Mtoo a)"nt, au bout, un disqueavecplusieurs trous.utilM Dourbattrele lait. le beurreetc. (Ei.:6mp. i"{ag.Fergetyoll,cf. Mag.Fergetyiil2;

r-

BURsbidIue BRtslidaue,lqll'lzl3 BRtEhidepe BRIdidiu'

BoLBoRae BOLBORAi9 BoLBURae BOLBORiI4


BoLBoRogalo BOLBOR5sia BOLDOLsie BULBURae BULBURI4 MORMoRoie

37 BURshiuxlo'll'rZ13 BUR;biee,ro 38 BURehiasY'u'rr

!T I Foret. tariere. le:2 Burindu sraveur lo, 1et: ou rc. uun53 T". nungittJ', Bg.srbcr.BURgi'ja'")
1 Petit foret,petitr,rille Petit insecte brune.muvertede Doils blancs

BUREbiuiqrs
39 BURgbrE:; BURghie{40 BURghia/a/ 41 BURghiererz

--3 -

BorBOffiFrr

4 BoLBOR*it?T
5 BOLBoR*it"F

BOLBORGituri

Forer
Action de forer

42 BURgiu
+3 nunlane;l.o;ll'lzIl BURliuc"' ru'rr ,14 BURluiY

Tour,tourelle

--

6 BORBORoS:" var. BoLBoRoci'.tj BoLBoRosl'"

cf. BURu11, BORur2; Tc. frJll'".""*t, "o-p.Tc.


1 TuFu; 2 Panieeroite de l'entonoir;3 PaniecyliDdrique du verrede lamE (Et.: lnconrueg) Alliance (Et.: Du Srb.BUREa = anneau< Tc. BURma = vise)

--

BoLBoR;;rr8 BofroR;'-'roBoLBoR"{"f
BOLBUC' ^ BULBU4Ic' BoLBocl BOLBUAY

--T

45 BURmae'ru

-6 BULBUtToTT var. BoRBod


-

46 BURfui
47 BURfuialSY 48 BURtucief,o BURtucan9

Biner, sarcler
Actionde biner Trou dansla gac

1i But^Bl;fl-ldBuLBUcul"

LE !-IEUX ROUMAIN = L'INITO-EUROPEEN COMMUN


.19 BAnlog:'lo'l I'lal3 r"r. BARloc- ^ BARJoa96" \?r. BReazda'-. -IRezdoic lo l3

65

Retraite de betessauvages (surtout de I'ours), taniere, reparre, antre (Et.:Du Palcoslv. BRUlogu''" " ''; (Et.:Du Paleoslv. BRazda*'"".Slv.BRazda'')

4.6 Onomatop6e (borborygme qqchde semblable brui'tsdesintestins:I'eauqui ou aux bout,les bullesd'eaupendantune pluie torrentielle, etc.)- Onomstopde (borborosealisauce! asemenetor zgomotuluiintestinelor,al apeicarefierbe, al bulelor de aF in timpul unei ploi torenlialeetc.) 1 BoRBoRoseale;:^,, ,, Bol-ItoRosealaa'" " '' 2 BORBORoSi var.
BOLBORa 1 Borborygme,gargouillerhent, bruit fait par le dephcement gazet desliquides des danslesiotestins; 2I-angage emmelC, obscure 1 Gargouiller, avoir desborborygmes, fairedu bruit pareil ) celuide i'eau','n 6bullirion; Balbutier; Glouglouter 2 3 { l j t . r O n o n r a : o p e c u l f i t: p p a r e n t ea u R u l . B O R . BOItos\'.cf.g-{.RBAR' I

BOLBORSi9 BoLBURae
BOLBORiI4 BoLBORola^l0 ROLBORi.siy BOLBO[ sie BULBURae BULBURiI4 MoRMoRolie rr''arJ 3 BoLBoRoshY

br6douiiil etc Balbulie,

4 BrrLBrrR*r*-;*
BOLEORositurev 5 BolBoRository rJ 6 BORBORoS:",, var. BOt,BORoc:.'j BoI-BoRos'ru 7 BOLBORoc 8 BoLBoReY tu 9 BolBoRo$atru rv.I 10 BULBUcy. ',rz var. BORBOC: BOLBUc' ^ BULBUBfc' BOLBOc: BoLBUQ'

ncrrcnU@G
brddouiller, Saralouiner de Brddouilleur. baratourne Jr Bulle d'u. !urroirt D[dantune Dluietorrentielle

(P. ext.)Vasqui boul A grosbouillons Begue, bredcuili.ur (Et.: Du Srb.BItXORa',) gorfl6, enfl Ecarquille. 1 Bulle d'eau (pendantune pluie torrentielle. dansI'eau quit bout elc.), d'cume,de sal,on:2 Tournanr d'eau; 3 Bouiilon

!1 sULBUcelJl0 BULBUcuI'r

Petitebulled'eau.-.

6 12 EULBOne ^ var. niLnoa4e.Y^ BALEo( '' -BalBoRY l,rz13 t'tz

GABRIEL GIIEORGIIE
europaeus Boule d'or: TrQllius (Et.: ltrcoDnue-)

LE VIEUX ROUMAII 5Comm

5.1Uopeude
2 bouillonner; Etre en saillie: 1 Seformer eo bulles, 3 Ecarquillff (Eq parlant desyeux) (Et.: Irconnue")

nor,no*''to't BOLBOci' BoI-BoEie^ BOLBoca' BoLBoiae

En considrant I,e lenir compte desYaria cerne l'tymologie inl tionnaires,on arri! : au pourcentagessui\a . . 5.1.1Pour la signi fourrage(v. 4.1) .

14 BULBUcaT:'j:'j:': var. BolBogatjq""' BoLBojat:^

BoLBoait0

de Qui fait beaucoup bullesd'eau rl rLlj rr lut-nu.aturae'r0 var. Bo|-Bocitur.{:r.u.^ ^'" BULBUceal4:" BULBUcarerr actionde se former en bulles,de Bouillonnement: de bouillonner, segonfler,de s'enfler'de s'carquiller (lesYeux)

Qt

var. BULBoace'"""' 1:

BolBosre:'::,, ,. ii;;o;;e.'0.".'2 BoLBOace:''" BALBoaca'. ." BOLBoana':-:: HoLBoana''" vttLBoaDeY BALB0RY. BOLBORA: BOLBURE'. HULBOanAY HILB[TR6,

Tournant,tourbillon,gouffte,endroitprofoDddans une riviCre

a- Incor b. Non c. Bulg d- Russ e. ULx: f. Slarr g. Turc h. Hon i. Frad j. Saxo k. No l- I-atin m. For

5.1.2Pour la sig digestion.... 4.2) (v.

19 BORnai,/rF."" BoRdi,.."'.. 21 EoRoboti


: Pefte Neiescu)

pleumicher Bourdooor.
IJ soo du clFvreuil efrray

a. Incor b. Non c. Latin d. Bulg e. Turc f. N6og g. Sur t

danslaquelle Boue (d'batitudeautour de I'curie), le on ent'end bruit sourd d'entreeet de sortie des

du Sabots grc betail -u n-x*'


(Et.: h.oEoue')

5.1.3 Pourla sign de la digestion... 4. (v.

bourbier Grande tlaquehgrand


Falque,Darc, hourbier (Et.: lnclerue')

25 BALcnu

a. Inco b. Non c. Honl

LEVIEUXROUMAIN= L'INDO.EUROPrEN COMMUN


5 Commbntairs 5.1UDpeudestrtistique En considrant motsde base, les sans tenir aomptedesvariantes, ce qui conen ceme l'etymologie indiquee par les dictiomaires, on arrive approximativement, au pourcentagax suivants: - 5.1.1Pour la significationNourriture, fourrdge(v.4.1) 5 Comentarii

67

5.1Putioiist{tistici Luandin considerare numaicuvintele de b^ze,ftfi se Unemseaml de variante, in cr privEt etimologiaindica6 in diclionarele-sursi, ajunge,cu aproxima!ie,la se procntele :J careurmeazS. . 5.1.1Pentru inlelesul Hran5, furaj' (v.4.1)

a. Inconnue- necunoscute b. Non indiQude neindicari c. Bulgare d. Russe e. Ukrainien ' f. Slave g. Turc' h. Hongrois i, Frangais j. Saxon k. Ndogrec l. Iitin m. Formationspontanne

1'.'1 )lrotatas,ac.
8,2E 33 q" 3J q"
1,6%

)1 1, q.\

3,3E 33%
11%

33%
1,6% 1,6% t,6 %

5.1.2Pour la significationOrgshesde digestion.... 4.2) (v. '

5.1.2 Pe.ntruinlelesul Organe de di. gestie (v. 4.2)


?5 ?q -.-.:: +l -l'rot.:],7e,42vo

a. Inconnue- necunoscuti b. Non indiqu6e- neindicale c. I-atin d. Bulgare e. Turc f. Ndogrec g. Sur tenain propre

5,SS Ec 5,8% 294%

2,94 c! 2,94 %

5.1.3Pour la significationPhysiologie 5.1.3 PentruinlelesulFiz.iologia digesde la digestion... 4.3) (v. riei (v. 4.3) a, Inconnue- nccunoscutd b. Non indique- neindicati c. Hongrois < SlaveVo .-'-- "/r., Total3333 co * |
loloo

l(;67 %a'l

6,67 %

68 5.1.4Pour la significationvNsesPour nourriture..' (v. 4.4) a. Inconnue - necunoscug b. Non indiquce- neindicata c. Ukrainien d. Hbngrois e' Bulgare f. Turc

GABRIEL GIIEORGHE

LE vlElIX B.OlmAl

5.1.4Pentru intelesul Vese Pentru hrand(v.4.4)


22'23%I vo rotal 44,45 22,22 Vo) 22,22Vo 16,66Vo 11,71% 5,56Vo

5.1.5 Pour la signification Tmu' (v. fosse... 4.5) ' a. Inconnue- necunoscuta b. Non indiqude- neindicata

5.1.5Pentruinlelesul Gaur6,gmapi (v.a.5) ll,62VoI Toral58,147o 4652Vo J 139s% 4Ss%


4,65 Vo

h- Pob L Scrt( j-T.q k lrrn l.San m.Al|. n-NCq o.Fru p. Oro fur sst I

c. Hongrois d. Slave e. Ukrainicn ' f. Russe ' g. Polonais h. Turc i. Allemand j. Altdration k. Formation onomatopcique 5.1.6lPour la formstion onomatoP6 tque (v. 4'6) a. In@nnue - necunoscuti b. Non indique- neindicati c. OnomatoPee d. Serbe 5.1.7 Pour I'ensembledes slgnilica' tions (v. 4.1-4.6)

23t% 232% 4,65Vo 4,65% 23t% 233% 5.1.6Penrru fornalie onomatopeictr (v. 4.5)

%I ?a57 ro.ult8l,irvo
J 57,14Vo 7,15Vo 7,14Vo

Si on elimin h d'tymologic, otr rfr de mots pour lesqr logie ineon4ues'fu 5.1.8 Nous sM anarysefait panie d r4entalde la lang$ celle parldepar 16l Dans ces cond mologies inconnua 1,77a mots d'origite lesauteursdcsdiai selon nous, 6 6tt'l sont pasexacles)irr la romanisation & | desdaces. D'autre- part' d apporter, cescolori venant de la tsnir qu'elles'n'a ient F

5.1.7 Pentru tmt intelesurilc

4.q
n'16 Vol Touit 6,nEo ) 4432Vo
6$2 7o 5,ll % 455 Va

a. lnconnue necunoscuti b. Non indiqude neindicati c.Hongrois d. Bulgare e.Ukrainien f. Russe g. Slave
rj.
i '-i':' ---*-'-'

rJo%
|i!O Vo

5.2Lioiso[ rt On observe lor significations dans grbupe lstrlors rou BOR se tlotlvent, relation organique.I fait que toutes ls s d I'alimentatio4 I\r I'homme. C.cist I Nourriturc....(41), tion (4.2), la Phyrs

LIi VIEUX ROUMAIN = I,'INDO-EUROPEEN COMMUN h. Polonais i..Serbe j. Turc" k. t atin L Saxon m- Allemand n. N0ogrec."' . o. Fransais . p. Onomalop6c, Altdration, Formation spontannde, sut terraln propre Si on liminelesmors sans indication d'61)'mologic, arrive d unc proportion on de mots pour lesquels indiqueirwoon logieinconnue s'flevante environ 5070. 5.1.8Nous soutenonsque le lexique analysefait partie du vocabulairefondamental de la langueroumaine populaire, crlle parl6e'parles paysanq. Dans ces conditions, avec213d'itymologies inconnues et une proportion de 1,7'%motsd'origine /atin(consideres par lesauleursdesdictionnaires utilisds,mais, selon nous, ces dtymologiesnon plus nc s.ontpasexactes) ierait difficile deprouver l7 Ia romanisation de la Dacie et de la langue desdaces. D'autre part, d'ol) auraienl-elles pu apporter,cescoloniesromaines, mmeen venant de la pdninsuled'ltalie, des mots qu'ellesn'avaientpaschezelles? 5.2Liaison entrelessigDilicatiotrs On observetout de suite que les six significationsdans lequellesnous avons grbupclesmotsroumainsissus la racine de BOR se trouvent, entre elles, dans une relfiion oryanique. Clte liaisonrdsultedu 1 fait que touleJ les significations sont rizes d I'alimentaio4 !'un dcs besoins vitauxdz I'homme. Ceci est facile a elablir entre la Nourritur... (411),le,sOtganesde digestion (4.2),la Physiologie la digestion... de 0,57Vo 0,57Vo 3,41Vo . 1,70vo L,l4 Vo 1,14 % 1,14 Vo I,i4 vo2,UC"

69

Daci se neglije zA cuvintele pentru caredictionarele indic5etimologia, se. nu ajungela o proporlie dc cuvintec\ etimologienecunoscutd circz 5OVo. de 5.1.8Noi suslinemci lexiculanalizat in prczentalucrare lace parle din vocabularul fundamcntal al limbii romane popularg aceravorbit5 de citre ldrani. . In ac6le condilii,cu 213etimologii necunoscute o propo4ie de 1,7.%cuvintede ti origin larind (consideratede citre autorii diclionarelor ulilizate, dar,dupl noi. nici ac6le erinologii ltu sinr juslificale) aff difcil sd seprobezeromanizareaDaciei Si a limbii dacilor. Pede alla parte,de undear fi putut sa aduci q onistii mutali de romani in Dacia.chiar daci Cr fi venit din Peninsula llalice, nilte cuvinte care nu edstau in limba lor de-acasd? 5.2l.egdtura intreintelsud Se observl imediat ci cele Saseinlelsuri in care noi am grupat cllvinlele romanelti provenite din ridiicina BOR, se gisesc.intr-o relclr oryanicii in|Ie ele. Aceasti legiturd rezullSdin faptul ci loate intclesurile sint legatede alimentalie, una din necesitdlilevitale ale omuluL Arsasta esre usor de srabilir intre Hr8ne... (4.1), Organede.digqstie (4.2),Fiziologiadiges-

70

GABRIEL GHEORGIIE

LE I'IEUX ROU]II{

(4.3)li Vase'recipientele incinte' !i (4.3) et les Vass'rdciPientset nceintes tiei... pentru hranA (4.4) Dournourriture (4.4). ' lmlimonomatopee{' qui concerne I'onomatopde, in ceeacepriveEtg En ce gazelor des tAndzsomotulmcutdile deplasarea itant le bruit fait par le deplacement la les in intestine,legeturacu ali' saz et des liquidesclans inlestins, si a li;iddlor nu iiaison avecI'Alimenlation' la Nourriture mentatia' hrana 9i liziologia degstiei et la Physiologiede la digestionne pose pune Probleme." ' Das Drobldmes. ' de dsre chiarposibil ca Ia bazapiramidei qu'Ala basede la possible ll est meme situansd tie a&astd onomatopee, DwamideBoR soit clte onomalopee'se BoR observaliileimediateale o- ' immddiates du-seprintre lituant parmi lesobservations mului Primitiv. l'hommePrimitif. de ll faut observerque si, de nos jours' Trebuie observat ci, daci in zilele reclamaetc' l'6cole, les mass-midia, la reclame,etc' noaslre,fcoala,mass-medin, in Deuvcnt. repdlilion.insinuerdansle pot, prin rePcti!ic. infiltrcze creiero Dar sd non L*..u un. nolionabstraile, liei la noliune abstracti,f6ri leg6turecu realitarealite, it n'en 6tait pas de meme pour lucrunu eraposibilpentruomul tea.acest I'homme d'il y a quelques mill6naires' acum citevamilenii. In aceavreme' ln de Dans ce tempsle, en I'absence cesme- de pntru ca o mecanisme, canismes,pout qu'utte notion pdnetre absenlaacestor ei noliune se pdtrundein creier Sisdfie relldansle c-erveau pour qu'elle y reste,il ca que 6tait necessaire quelquechosede con- nur5, ar" n"aaa^a cevaconstantsI asinoliuni (form5logiassurc la rsistancde la notion gurerezistenla acestei stant logique quc prennent les objets ci pe careo iau obiectelecontcmplate)in (forme cnntemolds)dans les cerveauxde beau- creierul muhor persoane, ceeace onomace couDde penonnes' que I'onomatopde' orice alt fel de manifesure a topeeasau de nut utaiu,t".o.,e de manifestation la naturiiar fi Pututconstitui. auraitPu constituer' nature, Existd totuli prezumlii putermce ca preIl exisretour de mmede fortes dar aceasG' somptionspour que la priorite appartien- prioritatea sI fie a llranei; discussion iisculie nu va constitui obiectul acrstui ne e l, Nour.itut : mais cette ne saurait 6tre mene danscit essair- eseulezumallv sumatif. Dar, ce legdturdpoatefi intre hran6!i Mais, quelle liaison peut-il y avolr gaurd groaPS? sau entre la nou;riture et le trou ou la fosse? Esle Probabilci la incePutBOR nu a BOR Il cst probablequ'inilialcmcnt gauracare ' le insemnatdccil gauradigcstiei, que le trou de ta digestion, n'a signifi odicd animal, strdpunge oice organism anima[ trou qui pelcc tout organisme gura' faringele,esofagul' le aparatuldigestiv: Ia digestif: bouchc, I'appareil c'est-e'-dir; l'inlcstin stomacul, intestinul sublire, intcstinul I'estomac. l'ocsophagc, oharynx, le Lr0te, grosiniestin,lereclumer l'anus' gros,rectul gi anusul. " CetG observation6tait facilc a faire' AceastdobseNatieera ulor de fAcut' dar, fera suflout sur les animaux sacrirls'mais' mai alespe animalele sacrificate, la om' sansconnaitrele traiet inierne, memesur a cunoa$te traiectulintern, chiar I'hommememe. Dispunemde dovezivechiin acestsens' On disPosedes Preuvesancrennes De srcmplu. se gesEle termenul on Par nour ce dessein. exemple, trouvele

terme BARethrumf fosse,urilis dansle Pl8lrte:' efland. in B! dans ton ventre l ui ventreavec un tou ) paraitqu'on troulc I Lucrire (le sensd'b Il se peut que. 1 la forme de I'oesoph racineait trouvsoD au trou dansle -tr! Pour les raiso conclureque Is rx une famille, qu'ib par simultandment. ainsi que par celle nification.

et 5.3Avantages de

l: liste d6 m BOR ne contient, laires,aucunmot m n'y entre. Ces mots \ienl du temps,transmis ment,de genratio On impuree l' t'out, QOnsrver Surt la pensCe, absra les Il est vrai, mais a I'avantagede co surtoul I'essentiel, . tales. L'6criturecons d'informaIion excds tient deschoses inu lasteintellectuel,p questionqu'on fas mdmoriser, parce purgephysiologiqu L'oralitd, au c quelesquestions sr genose, conserv la ment de la vie) y (

LE \IELX ROUT1AIN L'INDO-ETTROPI'EN = COMM'UN 7L :crnc B iRdrhrumr pdpa\pov= gouttre. B ARaIhrumB (&ip ctqpoy) pripasrie,groa= i ' j . e . u r i l i s d a n sI c G n s d ' e s t o m ac h e z pe, d c, folositin scrLsul stomagla plaut irzde Plzute: elfundein B{Rnthrum : engloutis ghilein stomacul deiidentificaresstomatAt, dans nn ventre, I'identilication, donc, du cului cuo gaurd profundd,oprdpastie- parc Se vente avecun trou profond,un gouflre.ll ca acca{icxprimare,ogisim la l.ucrtliu paraitqu'onlrouvcla meme tournure chez (scnsul om nesdrul-). dc Lucrdce sens (le d'homme insatiablea). Il se peut quc,par comparaison Esteposibilca prin comparaliecuforavec Ia formede l'oesophage de I'intestin, ou la ma esofagului a inlestinului, sau rAddcina racine trouvson ait extension la fosse a et sd-liaflccxlcnsia noliunilede groapd ta gi au lrou dansle sens general. gaureluatein scnsgeneral. Pour les raisonsci-dessus, peut on Pentrumotivele mai susse poate de conclure que les motsde la listeforrnent conchide cuvintelc listdformeaze cd din o we famille, qu'ils sont li6s cntre cux, ltnilie, fiind legarcintre ele simulranatit simultandment, I'dtymologie formc par dc de cir ainsi que par celle de structure, sig- prin ciimologia forme, Siprin ccade de - s t r u c l u rd c i n t c l c s . a, nification.
5.3 Avantages et d6savantagesde l'oralit6 i.3,\rantljele qi deavantajele o.alitilii

[.a liste dcs motr issus la racinc dc BOR ne contient que dc termespopulaires, aucunmot modcrne ndologique ou n'y entre. Cesmots vicnnentde la profondeur du temps,transmis pdre e fils, oralcde mcnt,de gnration gdnoration. en On imputc d I'oralit6I'incapacitd dc conserver tout,surtouten cequi conccrne la pcnse, abstractions. les Il estvrai,mais, d'autrcpart,l'oralitd a I'avantage conserver de quand meme I ' e s s c n t i e lu r t o u t o u r l e sn c c c s s i t d ss, p vi
tales.

Li\ra cu\inrclor rovcnitc in redl_ p d cina BOR nu con!inedecittermcnipopulari. llid rreun cuvint modernsau neologlc Ace\le cuvintevin din adancultimpulul, tr:rnsmise tatd in fiu, pe cale din oral5.ciinrcneraliein generalie. Sc repro;eazi oralitdliiincapacitatea de a con:cna tolul, mai alcs in cceace abstracliunile. Fri\cslegandirea, FJte adcvdrat, dar, pe de alte parte, crralliatca avantajul a consen'a are de lotuir.scn{ialul,maialespcntruncccsitililc
\llatc

L'dcriture conserve tout,v compris un excds d'informaiions sans qui, doutc,contienl deschoses inutiles, beaucoup baldc l a s t e n t e l l e c t u e l a r c e u ' i ln ' ye s lg u d r e i p, q question qu'on fasse moindrceffort de le mmoriser, parcc qu'il n'existcpas une purgephysiologique. L'oralite, au contraire,ne conservc quelesquestions strictement utiles pourla gendse, conservation le perfectionela et ment de la vie, y comprisles besoins de

Scrisul pdstreazi totul,inclusjv exun ccsdc informalii, carc,fZrdindojale. con!inc Silucruriinutilc,mult balastintclectu,ll.pentruciinaceslcaznusepunedeloc chcsliunea a seface maimicefortde dc cel mcmorale'dcoarece e\ilti o epurare nu fiziologicS. oralitatca. contrd, pdsteazi din nu decit chestiunile stricrutile pentrunagterea, conscrvareaperfeclionarea viclii, inclufi sivnccesitdlilc comunicalie de intreoame_

11

GIIEORGHE GABRTEL

LE \'IELX ROL\L{

nu Mais,pour ni. Dar, pentru acestea existi risc de entrelesgens. communication risquede pcrte' parce pierdere,intrucit nici o generatlenu s-ar il ceux-ci n'y a pasde ne gcncration sauraits'enpri- putealipsi de ele f5ri a afectaintegrltateq qu'aucune de et l'intdgrite la quali( ;er sans affcctcr li calitaieaexistenlei.sale. son existence. Literatura vedici veches-a nlscut Si l-a litterature v6dique ancienneest s-a pdslratin intregimefire aiutorul scrinee et s'est consewdetout entiefe sans sului. I'aidede t'ecriture. F-aa fost fixatd in scrisin India dupi Ette a 6td fi\e par 6crit dans I'Inde sanais- milenii de la naltere' in Spaliul Carpatic depuis plusieurs milldnaires aDrds iquecelle-ci ea a continuatsd circule oral, cum o proCarpath I'cspace since.'Dans on beaze oraie'comme sacirculalion a conlinu6 relictevedicprezente numeroasele reliques pr6la prouve les nombreuses in limba romind vorbite astdzi. dansle roumainparldactuel. sentes Este in afari de orice indoialdcI traIl est hon de doute que la tradition o garanliemai sigurepenorale st une garantieplus sore pour la dilia orali este identiqucdu texteoriginal lru pastrareaidentici a textului original conservation manusdes dccit transcricrea retranscrierea et quc la transcriplion ietranscription Ei lieud unl defautes criselor,care a dat loc la atitea gre$eliin qui manuscrils a dcnne et des les dans oeuvres auteu$grecs latins- opereleaulorilor greciSilatini. Astfel' texque le tefle deshtnmesdu RigVeda, Ajnsi, pe tu! imnuilor din RigVeda, care astdzile lisons ottiovr(ihlti dans les lditions nous citim tn edilii tiPdrite,a rdmas aProapene' imprim^es.estr:t( Prciqueinchangl,mot cuvintcu cuvint,silabdcu silabd, les schimbat, p;r mot, s\'!lab P!i. e'[/abe, !^conxpris din accentele, secolulVi.e.n24. inclusiv le accenls..lepuisL' s.av.n.i."' oraperformanlele in ceeact privegte de Quant aur Pcliormances I'oralit' de dz lir6lii, se citeazdcA la Congresul sanon cite qua !o,: ;.. Ccn?risde sansArit pandili, venili de la NewDelht,1972, de venus tous scitd Deihi.i9-) ,:;: :,in,lits, Net+ Indiei. au constatatcd que de L 1..;.. : itistLttaient leur din toate colgurile les coins nu se tiistin' modul lor de a pronunla Vedele sedeo' fagon de prononcerlc: I e,iasne j...J::lrelestettes sebea nici un fel" deSitexlele arcnt fuseserd pon:. ln guaitenaucun nt, transmise independent,pe cale orald, de r:.; i iti transmis,nddpe " :ment, oraleme mileniiD (p.396). des depuis mitldnaire,'-' :. 396). p r e n d h i . l i r ' r l .d c l a l e c t u r e l Ccl ce capdtdobilnuinla lecturii nu Celuiqui d bcsoin i T rn rri\cr. memorizerii. n es c n tp l u sl e mai simtencvoia A notre avis,l'6critui: .urait contriDupd pdrerea noastrA,scrisul ar fi bu d la perted'unc bonn. rrrlic de ces contribuitla pierderea unei bune pirJi a Ainsi qu or :!'ut acccp- acestor mo$ archaiques. Aslfel ce se poalc cuvintcarhaice. de ter que I'absence l'criturt pour un accepta ideeaci abscntascrisului,pcnlru certainlapsde tcmps.dansl.!i3cc car- o perioadi oarecare timp, in spaliul de rl. la pathica assurc conservalion lout ce a carpatic,a asiguratpastrarea lot cecace pcu: lcxis(u'il y avait dc fondamenlal cra fundamentalpentru existenlaacestel n(" ion: dc tence cette Populal lc lcxlqu': \'' pcntrummunincccsar et p..ir Ia populalii:texicul sairepour la communication expcricnlei gi pcntru transmilcrca cxislcnliclie care de transmission I'expdricnce Ia generalie alu, prodc les a d'unegdndration 1'autre, productions existenliale la o

folkloriqucs ilc ic.i p l u sr i c h e s e I E ' . : : d Tous les ter;rr mes occup$ darlr: pour la lie huma!n: n'ont pas pu s ft: gener I'exislenci. desmillenairesil! \. la languevivanla:. bonne partie de a. -

tiongnerale.

5.4 Disscusionsr.r le r

5 . 4 . 1l s e m b i . I : du Jnols roum:Lin schdma suivant: a. L roumai: donc b. I-esmots r--. nir du lalin; c.Quand n; on un correspondan d certain mot lour d'autres langucs qu able. Pourquele mr la mciindre similitu queestbonned exp Voild deux ex d'6tymologie. i) Pour le mo pour couper le BURica!,clc.) - v. dictionnaires tr ont de similitude mo le nolrc avis,ne satis lroisiCme cru plu a mologte inconnue. 2) Pour lc mo dcsaninlaux (BOio 48-un 6tvmolog le mag. BORzsak prcnd pas en cons substanticllcde s cntrclc mot roum D'autresdictionn solutions,

LE VIEUX ROUMAIN = L'INI)O-EUROPEEN COMMUN folkloriques folkloreroumain un de (lc est plusriches l'Europe)etc. de Touslestermcs dont nousnoussommes occupsdans nos etudessont vilaux pourlavic humaine. Ainsis'explique qu'ils n'ont pas pu se perdre, sansle risquedc gdncrl'exislence hommes, dcpuis des quc desmilldnaires sc trouvenl ils encore dans la langue vivante actuclle paysans, dcs une bonneparticde ceux-ci avantune utilisation gendrale.
5.4 Disscusion sur les 6tymologies de la liste

73

ducliile folclorice(folclorul romAnesieunul din celemai bogatedin Europa) etc. Toli termeniid carene-amocupatin studiile noastresint vilali pentru viala omeneascd. Astfelseexplicd faptulci ei nu s-au putut pierde ftrd riscul de-a afecta existenlaoamenilor,ci de milenii ace$ti termeni existdin limba yorbite, actuald,a avando tlranilor, o bund partedin ace$tia utiliirare gcnerala.
5..1Disculie asuprs etimologiilor din listi

5.4.1 semblc les6tvmologies Il quc des selonle mols du roumainont te dtablis schema suivant: a. l,e roumainest une languclatine, donc b. I-esmotsroumains doivenlprovcnir du latin; c.Quandon nc trouvepas dans latin le un ccjrrespondant natured justifierun de certain mot roumain, on cherched d'autres langues quclqucchose scmbldc ablc.Pouf quele mot nc rcstepas orphelin, Ia mdindresirnilirudc audiliveou graphiquc estbonned expliquer origine. son Voild deux exemplcsde cette faEon d'6tymologie. l) Pour lc mol RURicar= couteau pour coupcr le nombrii (Bulichcr, BURicag, - v. S4.2,rermc46- deux etc.) diclionnaircs trouv6 ont comme maximum d c s i m i l iu r l cl c m o l m a g B u g y l(c eq u c ,a i . i notreavis,ne satisfait pas),tandisque le troisidmc cru plusopportund'6crire a lrymoicgiei'rconnue. 2) Poui le mo1BORjogi= poumons (BOiog, dcsanimaux etc.) \,.g 4.2, lerme ,{8- un 6tvrnologist trouvcI'origine dans le mag. BOR/sak = sacoche, qui ne ce prcnd pascr considdration dilT6rcncc la substanticlic structurc,de contcnu dc t n t r c i a m o t r o u m a i r rl c e l u i - ch o n g r o i : . e i D'autresdictionnaircs donnentd'autres solulions.

5.{.1 Sc parc cd crimologiilccuvintclor din limba romdni au fosr srabilite dupaschema urmdtoare: a. Limbaromani esreo limbdlatine, dcci b . C u \i n r c l c o m d n c l ttir e b u i e dp r o r s l i n e d i nI a t i n A . c. Cind nu sc gdselle latindun coin respondcnl natur6sejustificeun anudc mit cu\int romanesc, caulS altelimbi se in cera ascmdndtor. Pentru respedivul ca cu\ inr ld nu rimind orfan, mai mici asecea minare auditivdsau llrafici este luatl dreptbundpcntrua-i explica originea. Iati doudexemple acestui ale mod de stabilirc etimologiei: a 11 Pentrucuvinlul BURicar= culit pentru tdiat buricul (Bul-icher,BURicaS erc.) SJ.2,termen - doui diclionare \. 46 a u! 5 \ i rc am a x i m u mcs i m i l iu , l i n c u v i n \ d l c t u l m a u h i aB u L r y( c e e a e .d u p ep d r c r e a r li c noastrd, satisface), timp cc un al nu in t r e i l c a c o n s i d c r a l a i o p o r t u ns e s c r i c a m eIittologe necunascut d= 2) CuvintulBORjo_ei pldman ade nimalc(Bojog etc.)- t. $ +.:. rermcn48 un etimologist ,sise!re,,originea" ii in = mag.BOR/-sak saco)a. neluand conin sidcralie diferen!a substanliala strucdc t u r a .d e s e n s i n t r cc u v i n t u r o m a n c sS i d l c ccl unguresc. Alte diclionare dau alte soluIii.

GABRIEL GIIEORGIIE Pourcesmob, airsi quepourbeaucoup Pentruaceste cuvinte, de ahfetpenca d'auues, di\crs dictionnaires indiqucnt tru mulle altele,diversediclionare indica dilfdrenresdrymologjes. notrc avis, les A diterite etimologii. Dupd pirerea noasrri, eqmobgiG doublesou multiplespeuvent elimologiiledublesaumultiple pot fi con_ eue consid6r6es seulement comme dcs pre_ opinions personnelles, prsence deux sideratenumai ca pdreri personale, la de zenlaa doue elimologii penrruacelagi cue\Tlologjes pour un mdme mot signifiant qu l'tymologie du mot esl incmaue ou, vint avandsemnificaliacj etimologia cumir4 istconnue, sau,'maibine,necu_ quhu moins I'une d'entre vinlului esteneJiguranoscutdgi ci cel pulin una dintre ele este ellesestfausse, sinon lesdeux Quand mme pour les etymologies falsi, daci nu chiar amindoud. multiples, on a d faire avec des prsupOricum,pentruetimologiilemulriple, positions, qui constituent,. au plus, avem de-a face cu presupunericare con_ tout I'antichambrc la connaissancc non slilue,cel mult,anticamera de et cunoa$terii gi pasla connaissance mCme. nu cunoa$terea insd$i. 5.4.2 Dansle schema citd,aDres avorr 5.4.2In schema citatd, dupE ces_a gdsit trouvd ,.1'6lymologie,.nesepose on plusla ,,etimologia" se mai pune intrebarea nu question la Iangue si ,,prtcuse.. detientle .dacdlimba deline cuvintul ,,donatoare,, mot pretdansson fond sp6cifique).si elle imprumutat fondul in sduspecific, are daci a un. un asemenea fond. En chcrchant, toul pri& l,origine a d,un Ciutand cu orice prel origincaunui mot, fauie d'une mdthodesystdmatique, on cuvint,in lipsa unei metode sistematice se uulise la ftde de Ia balangoire g Z.Z) avec (v. laquelle ne saunit aboutire h v6ritque utilircazi regulabalansoarului(v. S Z-Z) on cireia nu seva ajunge par hasrd - ou. la pluparldu rcmps, du prin intermcdiul la pas adevir decil din intamplare sau, cel mai toul. Maiscc qui esi le plussurprcnant c.est que, pour dts raisons inexplicablqs, le ades,niciodati. Dar ccl mai surDrinzdtor taplulci, penrru roumarn, motive quoique neexplicabile, dtanrdeloin le plusancicn este et, par la forcedschoscs, ce3 ndccssairemcnt desillind de deparre maiveche prin li. plus riche que les langues limitrophes, mai bosad se forla lucrurilor, cu necesitale trouve toujoursdarlsla posturcde langue dccir limbile limirrofe,limba romdni se pratiquant I'emprunq quandbienmmeles afli inrordeauna poslura primiroare. in de langussoit-disant ,Fgeuses( n'aient pas chiarin condiliile candlimbileasa-zis do_ dansleur lexique motsqu.ue les ,,prte_nfr. naloare nu au in lexicul lor curintete pe On a invcnt memelc conccDt /dn_ carl ,dau cu imprumut.r. de guehospitaliire,uncabsurdir, pour expliS-ainventatchiar conceptulde /irnb.i' quer la,,prdsence" dansle roumaind'une ospitalierd, absurditale, o pentru a explica foule de mots de toute sone de ..natioin ,,prezenF" limba romani a unei mul_ nalitCs". de cuvinte toate,,nalionalirdlile.,. de On illusrre ce procdddpourvu de limi Se ilustreazi acestprocedeulipsit de jusjustiticarion logique g 5.5. au ti{icarelogicein g 5.5. [s motils qui suiventsont de nature Motivele careurmeazi sint de natura e convaincrc lcs6lymologies que indiquCes a convinge etimologiileindicatede drcci parres otcllonnaares la listedesmots (voir ) n'ont pas dc support scientifique ne tionare(a sevedea listacuvintelor nu au I et represenlent queI'efllorescence I'eneur supoft !tiinlific $i nu reprezinrd de decirr?o_ dansle champde Ia raison. rescenlaeroii ln cdmpul raliuniL

11

LE }'IEUX ROUIIf{L\

a. Ex nihilo, nihit fu sonnene pcut donner q languequi n'a pasda[s un certain mot ne poorr mot A une autr latrgE En veflu de ce pr cherchel'etymologied-u passe fixer e un mot d f identiqued,unelanguev contenuidatiquel-6hio similaire ou ideniique p gues,avant de se cotria appartienta h langueqr teuse.Autremeqt,si la L n'a pas le mot respedif spocifique,le travailde l-( pasachev, il n'a pas( car origine du mot; la langug complitque,tout au plu mddiairede transfert. Si,danslavie couran pasle transporleurou le I producteur, quelle justi pour le faire dansla scie profiler une pareilleconf Le proc4dd est sim sansvaleurdu point de vr b. On observe que ls prsentde plus haut (v. S une famille, ce qui estef: ls membres de cette ti entre eux par l'tymologi memetemps,par l'6tymok (v. aussig 5.2).Or, il esrir les membres la memeI de ,,nationalirds,,different unesmemeorigine inconn Par exemple, pour :ou, fosse... $ 4.5) po (v. a;partiennent i la mme rnologistes indiquent lesp vantes:

LE VIEUX ROU T,|{IN I,'INDO.EUROPT]F]N = COMMUN

/5

a.Er nihilo,nihil fr ou, parceque pcra. Ex nihilo, nihil ft sa,r,penrru ci sonnene pcut donncrquc ce qu'il a, une nimni nu poatesI deadecitceeace are,o languequi n'a pasdansson bagage lexical limbi carenu are in bagajulsEulexicalun un certain mot ne pourrajamais prter ce anumit cuvint nu va putea niciodati si_l mot d une autre langue, imprumute altei liilbi. En vertu de ce principc.lorsqu,on in virturea acestui principiu, cand ciucherche l'erymotogie mot on ne Deul lem etimologia d'un unui cuvintnu ne Durem passefixere un mot de formesimilaire ou fixa la un cuvint de formd simitaii sau identiquc d'uneIangue voisine, m6me le identici al unei limbi vecine, chiAr daci si mntenu iddatiquevhicul6par le mot est conlinutul idcalicvehiculat cuvinteste de similaireou identique pour les deuxlan_ s i m i l a s a ui d c n t i cn a m b c l ei m b i , r i l Inatnle gues, avantde se convainer le mot de a ne convingeci quc acestcuvint aparline appartienr la langue d qu'onsuppose pre- limbii prcsupuse imprumurdtoare. Alrfel, leusc.Autrcment, la langue si ,,preteuse,, daci limba ,,imprumutltoare,, dctine nu n'a pas lc mot rcspectif dansson lexique c u r i n r u lr c s p e c r iirn l c r i c u l. 5 u s p c c i f i c . spccillquc. lravaildel'Ctymologislc lc l u c r u le t i m o i o g i s t u l u iu c s r c t c i m i n a t , ntsr n pasachcv6, il n:apasddcouvert yrale cici cl nu a dcscopcrit car /c adeydrata ongrne a origtnedu mot; la langue,,proteuse,, n'ac_ cuvinnlui.limba imprumutl.,nu in,,care complirque,rout au plus,lc rote d'inter_ d c p l i n e i t c e c i r c c l d . m u l r ,r o l u l d c i n t e r mediair(]de transfert. mediar transfer. de Si.dans laviecourante, neconfond on Daci in viala cutcnti nu se confunda pasle transporlcurou le marchand avecle lransponarorul vinzetorulcu Drodusau producleur,quelle justificationy a_t_il citorul. juslificare ce existd pcnlru a face pour le fairedansla scicnce. d qui peur el acest lucruin ltiin!d,$i pe cinear avannla pfofiter un pareilleconfusion? o asemenea confuzie? I-c procCdd simple,mais,aussi, esl Procedeul estesimplu,dar lipsit de sans valcurdu point de vuescientifique. valoare friinlifici. b. On observe tcsmotsdc l; lislc que b. Cuvinrele lista prezcntatd din prsentee haut (v. g 4.1-4.6) mai plus forment une famille, ce qui este facile d observer. sus(v. 9.1.1-4.6) formeaz_E o familie,fapt ks membresde cette famille sont li6s usor de observat. Membrii acsteifamilii entre e|L\par l'0rnologic de forme et, en sintlegali inrreei prinetimologia forme de m0meremps, l,tymologie srructure par de timp,prinerimologia srruc$i,in acelali de (v. aussjS 5.2).Or, il cst inconcevable oue tura.de inleles(v.de ascmenea5.2). g Or, lcs mcmbrcs Ia mime familleaicntdes dc este de neconceput mcmbrii aceleia$i ca diffdrentes, quelques_ ,,nationalirds" et familii sd aibe,,nalionalirdli,, diferite,iar unesmemeorigineinconnue $ 5.1). (v. unii chiaroriginenecunoscutd S 5.1). Par exemple,pour la signification (v. De exemplu, :ou, fosse... S 4.5) pour des morsqur referitorla inlelesulgau_ (v. Jr parliennenr la memefamille.lesiy- ri, groapd... g 4.5) penlru cuvinreapar_ (v. a ,nologislcs indiquent provcnances les sui- linind aceleialifamilii, erimologi$tii indici vantes: urmitoarele provnien!e:

GABRIEL GIIEORGTIE
Irr8uc
llnb!

LE VIEUX ROUMI

UDb.

1,3,27Ukrainienne 15 Bulgare 7,14 Allemande


37,45 Serbe

37,43,45 49,50

Turque

1,3,27 Ucrainiani 15 7, 14 Bulgar.i Germani

37,43,45

Turci

23,U,25,n33,X Ma8yare
Paleoslave 12,15 ,19,43,44 lnconnue

!,6 23.2A.25.27,3\ Ungari 49,50 1215,19,4t44 Paleoslavd NeolnNutil

37,45 Slrbi

Ceci prouve encore une fois la fausinci AcastadovedeQte odati falsitaDe de setedu proc.dd6 la balangoire. plvs, teaprocdeului in balansoarului. plus,du, commeon le montrea ).), quelques-unes pa.*1 arati la 5'5' unele din aceste de ces 6tymologiesscnt innrmeesiai ie :: pr- etimologii sint infirmate de etimologistii dJs consiclor.es dtymologistes langues donatoare. limbilor considerate teuses. pour illustratifs 5,5Exemples d lesdtymologies discutdes5,4 Cidessousnousallonsdonnerquelques r(empl6 d'ctymologie,s rdciproques el non d'autressortsd'etymologies juslifis. (v. 5.5.1 BORcan $ 4.4,terme1),mot pour lequelon indid'utilisationgdndrale, que deuxtvrnologies: a. Du Bs. BURkan9'ro'11'r2 Mme e-nignorant que BoR est une racine spciliquedu roumain, pour tirer I'origine du mol roumain du bulgare,e se notre avis, il fallait, ncessairement, convaincre: - premierement,que le bulgare a primitifaumoinsune dans fondlexical son panisde celui-ci:BOR(BUR)et desdeux KAN(CAN); - deuxiemebnLque le roumain ne pouvait avoir ce mot de son fond propre, que I'obiet que le mot l'6leve c'est-A-dire au plad logique n'6rait pas urilise par les au roumainsavant l'arrived6 bulgares, VIIC siOcle n.d. de Au bout d'une pareille anallse on aurait apprisque: 1) I-e bulgare pdmitif n'a dans son fond lexicalni Bolt(BUR) ni I(AN (CAN). ce En observant fail,les etymologistes bulgaresindiquent-''', pour leur mot, petrtrd 5.5Exemple ilustrstive discutatc 5.4 h etimologiile Vom da mai jos citeva exemple de etimologii reciproce$i de alte lipuri de etimologii nejustificate. 5.5.1BORcan (v. $ 4.4, termenul 1)' penlru carese cuvintde folosin!5generald indici doudetimolosii: a. Din Bg.BURiane'10'11'12 Chiar ignornndci BoR este o reddcind specifici limbii romane, pentru a cuvintului roscoatedin bulgard'originea dupi pdrereanoaslr6,ar fi fost manesc, necsar seoblindmai inlii convingerea: sd - ci bulgaraare in fondul seulexical primitlv, cl pulin una din celedoue p5rli BoR (BUR) li CAN (KAN); ale acsruia: - in al doilearand,ci limbaromanl cuvint in fondul seu nu puteasi aibl acst lexicalpropriu, mai exact,cA obiectul pe care cuvintul il' ridicl in plan logic nu era utilizat de romani inainteavenirii bulsarilor, in semlul al VII-lea e.n. s-ar analize. l-a capdtuluneiasemenea n a al c:t: 1) Bulgaraprimitivi nu are in fondul slu lexical nici BOR (BUR), nici CAti (KAN). acstfapl, ctimologii bulObseNar.l-d z', pentrucuvintul etimogariindic54 Ior,

l'tymologiedu rou dire a linverse de o leguesroumainsl 2) [,e roumain caur: BOR et CAll cienn'zg on a 4dn comme en roumalif l'accent, la racine[ CAN en roumain. IJ mol se ret roumain (non pas i cien), c'est-edire I'eau, broc, CAIterl dans plusieurs lan fransais CANette f pour le transpon dr porlugais,CANeca en anglais,cAN, e KANcso,en latin C Il eOt t diflir pretece mot e unej langues beaucoup I'espaceeuropen disparuesavent fai 3) L'objet repr d'usagegndralda patho-danubien-p lithique. On s de brsux tombesux, de pareils YaseEEj nourritur, i la tctr Les fouilles ar lequelles on a d6co separement, des grandqu'il seraitin rences. Torrsles deuxs qu'ils sont confect bonne partie, par dans leur mnag I,aene tardif. Voi etude de synthes:. stdter que le vsse l dtablissementsdr( est relativementrel
toue--.
vl

t- -.

LE VIEUX ROUMAIN - L'INDO-EUROPEENCOMMUN l'dtymologiedu roumain BORcan, c'est-adire e Pinverse ce que croient leur colde legues roumains! 2) Le roumain possdde deuxradiles et CAN.(a).Dans le grec anT*;"B.OR oen"'-- on a yawa (cAna'1, exactement commeen roum-in, mgmela Dositionde I'accnt,laracine6tantlo'y en grecancien, CAN en roumainIr mot se retrouve avec le sens du roumain (non pas avecelui du grec. ancien), c'esre-dire perit rdcipienr pour I'eau, broc, CANette,ou un sensproche, dans plusieurs langueseuropdennes: en franEaisCANette et CANne = r6ciDient pour le transportdu lait (Normandie),au portugais,CANeca, allemand,KANne, en en anglais,CAN, en hongrois,KANna el KANcso,en latin CANna,ae etc. Il eot 6te difficile que le bulgare air pret6ce mot A une aire si etendueet A des langBesbeaucoup plus anciennesdans I'espaceeuropden,mme i des langues disparuesavant I'arriv6edesbulgares! 3) L'objet reprdsent cc termeest par d'usagegdn6raldans I'espace Dace (carpatho-danubien-ponrique) depuisle nolithique, On a ddcouvertdans de noinbrcaux tombeeu:$ deluis le nolithiqug de pareilsvases, mis, peut-etre, avecde la nourriturg i la t6te du mort Is fouilles archeologiques pendant lequelles a dcouvertdesBORcans on et, separement, des CANas est tellement grandqu'il seraitinutil dtn cirer desr6ferencs. Touslesdeuxsont trdsr6pandus parc qu'ils sont confecrionnds, i'lb main, en bonne panie, par les habitants memes, dans leur m6nage, mme A l'6poque LarCnelardif. Voili la conclusiond'une 6tude de synrhese: estsignifubtif de con_ Il Jtatel que le vsse l plus frquent dans les tablissementsdaces - le yas BORc_en esl relativemenlrarementconfectionn(A la loue",

77

logiadin romanescul BORcan, adici invers de ceeace credmlegii lor romini! 2) Romana poseddambele radicale: BoR Si clN(a). in greacavecheu,2e, se zflA Xci'va (cdna), exact ca in romini, chiar $i pozilia accentului,ridicina fiind, vecheSi CAN in romane. Iay in greaca . Cuvintul se regesqte cu sensul din limbaromanl (nu cu celdin $eacaveche), adici mic recipienrpentru api, stacanl, cinitd sau un sensapropiat,in mai multe limbi europene: in francezdCANe e Si CANne = recipienl pentru transportul laptelui (Normandia); in porrughezi CANeca,in grmandKANne, in englezi CAN, in ungar5 KANna li KANcso, in latind CANna,-aeetc. Ar fi fosl diflcil cabulgarase fi dat cu imprumut acstcuvint pe o arie alit.de intinsi Si unor limbi mult mai vechi in spaliul european, chiar unor limbi displmte inainteavenirii bulgarilor! 3) Obiectul reprezentatde acesttermen estede folosinli generali in spaliul Dacic (carpato-dunirean-pontic) incpind din neolitic.in numemase morminte neolitices-ru gisit asemenea yasg puse, poale,cu hrane la cspul mortului. " Sipirurile arheologice timpul cdro_ in ra s-au descoperit BORcane $i separat Ci,Ni esrearit de mare incit ar li lErdsens sesecitezereferinle. Ambele sint foarte rdspinditepentru ci sintconfec!iona(e manual. buni parin le chiar de citre locuirori, in gospoderia lor, chiar in epocaI-atenetarzie.IatAconcluzia unui studiu de sintert: Es.esemniFtativ de constatarcavasul cel mai frcc. vnt in a$ezirile dace- vasul BORcan esterelativ rareoi confeclionatla roatfl.

78

GABRIEL GiIEORGTIE

LD VIEUX ROIJI|IAD

4) in limba romind' cuvintul are deri4) Dans le roumain le mot a desd6varianies(v. S 4.4' termq 1-3)' vate!i variante(v. $ 4.4,termeniil-3)' ceea riv6set des cequ'il n'y a pasle casdanslc bulgare' c nu estecazulin bulgard. '5t l'obictest uliCliezlcs Roumains 5) t-a romani,obiectulesteutilizt in lisd dins des cottumes populairesdlor! de popularc originearhaici: obiciuri sinearchaique. cu IatI o singurl referin!6:,Jn legdturd Voild une seulc rltficncc: En liakon avec les R0Rlczns, it WddeEti (Dep de BD&can-ele, la Wddeyi (iud VAkea) se Vdlcea)on pratique encore. ne ,countme praci'ticdincd un obicei de ori$ne arhaicd" d'oiglne archaque, nppelAe"tlonnd de numit odot d,evdn . Ofciat in ziua de MoSi l" Oltrciee jour de MoSi(lejour des (zfua mo4ilor) in relatarea locuitorilor, acousln,. morls).dansla rela on deshobilanq' ceue Noi eram ilions cestobiceiconstdin urmdtoarele:,, en ,,nous consiste ceque suit: coutume de vdo. Eu cumdeux amis et nous nous odonnions de doi pieteni Sine oddtleam je deux BORcans' met' pdram doud borcaneEi puneam tndtntru cousin,-J achetais puneampdfue,carI ie mis dedans -2 kg de vin: au'dessus met' I -2 kg de vin:deasupra taisdu pain, de la viande,des oeufs et une ne,oid o luminare aprinsd-imi invit pie' Si moi bougieill mie. t'invitais nqn ami chez din cele doud en /ui tenul acasd Si ii ofer unul et ii offraisun de; deut BORcans. sdfe pentru Ia'\, vere, spunirulu'i: pour qu'il soit borcane, disanti"hends,mon cousin' prenail I'aute mine. La rdndul sdu,el ia celdlalt RORaa4 oour moi>. -RORczn A son tour, il dinainte,gi miJ oferd pripar| de m4me d'avance,me pregdtit,de asemenea, les moDin acest l'offrait i moi en Prononeant mAmes pronunlfind cuvinte. aceleasi niioles-A partirdecemoment'ldnousnous ment ne nuntim an pro' 'appelions' "verb ln fecare Chaque an.nie nous ncousiru'. ceddn tn acelasi pind la bdninele'Soliik fel, irocddionsdc la mtne lagon, iusqu i la fel procidaient dem4me noastre procedeazd,la intre ele,numin' Nos vieillesse- femmes <surotd"= soeur' du-seosuratd>= sotd"Apot, in lac d'ea se ellesen s'appelant entre lor, dupdnumele Maia, Ioana,elese Ensuite,au lieu de s'appelerselonleur nom: chema su' s'appelaient Maie, leanne, elle.s "md strigd omd,suratd,"3l . fatd, = toL soeur"" . de in satul Muiereasca Sus (ud Vilde frans le villrtgeMuiereasca Sus(Dip' de obiceise numeste<<dat fartea) acelagi de s'appelle coutume Vdlcea)h mAme "dat = <datde frate))iar pentru femeiacetat', les de fdnat, = -touiours.d,onnd ftire" etp,our femmes de surat{"". ndonnd suratd"'. de lagi "dat Olteanu, M. le Prof. Dr. Doc. Pandele Domnul Prof. Dr. Doc. PandeleOl' nousa dil queIldrodot teanu ne-a spus,la 28 ianuarie 1988,c' au 28 Janvier1988, (scc.V av. n. C) ateste I'institutionde la (dafrtl deIAfiaL de suratd (don;l( de ,inat' de suratd,d? institulia fri$ei iraternit6 de vc-r)a gisit-o in Herodot(sec.V i'e'n')' cousinl, queplus tard, sousl'influencedu tarziu,subinfluenta christianisme,on a aioule de $oix- C'es 6de cruces-aaddugat dansle droit cou- creltinismului. Acestevechi institulii- au insiitutionssont entr6es cutumiar. intratin drePtul 'tumier. Apres une anallse de c genre,c'eot Dupe o analizi de acestgenar Ii fost 6tc diffrcile pbur un etj'nologiste de consi- greu pentru un etimologsAconsidere cuddrer le mot comme mnt d'origine bulvintulca fiind de originebulgar5' gare. rrl b. Din unr. BoRkancso'" b. Du Mag.BoRkancso''

Dans ce cas, nou coupplus facile,car ce fruit de I'imaginalion gistesma$/ares prer la I- mot n'existe p8 seulement dans le la populationdu cntred lant un dialectehongr Voih ce que dise logie les dictionnaires ,,BORkan, chez roumain BORcan1 bo pote; 2 canette pour son dictionnaireroum N.a.): le mot rouma mag)arbor (=ir') + | 5.5.2BORdei(v. g d'uiilisation gdnrale qre soit CtJmologie inc Du Be. BORdel' BURdej)eI-e mot signifie dans unefosse @OR). la Roumanie on a dd tions de ce tyDedatan . (environ f-il" sidcl BORdeide Ndolithiqr Pami lesClabliss Geto-Dacesde la Plat distingue fuux sortes BORdei (delorme ova Rogu, et de forme re celui ddcouvend Chin su4ace33. Il en resulteque I (BORdei) existaiten I 1000 ans avant I'arri\ Danube. L'ciymolbgie d! I'Academiene s'expl prs cadonqu schma Crtainsetymolo diquent I'oriqine mu gare,d'autres"'croien provientsoit du frang tandis qu'il y en a d ddrentquecemot leur I'interm6diairedu rou

LI' VIEUX ROUMAIN = UINDO-EUROPf EN COMMUN Dans ce cas, notre chargeest beauin acestcazsarcinanoastreestemult coupplus facile,car cefiedt).rnologie le mai uloar5, pentru est ci accastd etimologie fruit de l'imagination,memeles 6lymolo- estefructul imagina!iei,chiar etimologi$tii gistes mag,ares prcnnent derision. la en unguri luand-oin deridere. L mol n'exislepasen hongrois,mais Cuvintul nu existi ii ungari, ci nuseulement dans le langage des s6couis, mai in limba secuilor,o populaliedin cenpopularion centre la Roumanie du par_ de trul Romeneivorbind un dialectuncuresc. lant un dialecte hongrois. Ia!dcspundcspr,e acestd erimologie Voila ce qug discntsur ce-Lle 6tymodiclionarele maghiare": logietesdictionn-aires magrars32 ,,BORkan, la secui, din mminescul ,,BORkan, chez les s6couis, du BORcan.l Sricldpenrrucompot.2 Cinild mumain BORcan1 bouteilleDourla com_ pote; 2 canertepour le vin, Tiktin ldans pentru vin, Tiktin (in diclionarul seu rosondictionnaire roumain-allemand. 1903. mnn-german,1903,n.a.): cuvintul romdN.a.): le mot roumain provient au mot nesc provine din cuvinrul unguresc bor (= vin) + kan (sic!)". mag)ar (=yin) + kan (sic!)". bor 5.5.2 BORdci(v. g 4-5, 5.5.2BORdci(v. g 4.5,rcrmenut15) tcrmet5), mor d ' u l i l i s a t i og ( n e r a l e ,o u rl c q u co n i n d i - cuvintdefolosinld n p l gencrald, pentru care se que soit irymologi inconnu ",soil e e' indicl fie etintologie necunosirut fie drz, Din bulg.BORdel, ___Du. PC.BORdel'(BURdcl',BORdcj. (BURdel, BORdej, BURdei)' BURdei)' k mot signifie logementconstruft Cuiinrul inseamnd locuinldconstruitd dansunefosse(BOR). Sur le territoire de int-o groapd (BOR). pe teritoriul Rola Roumanie on a ddcouvertdes habitamaniei s-augdsir locuinjede acest da_ tip tionsde celypedatanlde l,poque Latdne land din epocalalen (aproximativsec. (cnviron Ve-lle sidcleav.n.i.),'mme un V-ll i.e.n.), chiarun BORdeidin Neolitic BORdeide N6olirhiquebien conserv. binecon5erval. Parmi lesitablisiementsd.e Latine tvoe Prinne asezdrile Geto-Daces la Plaine de Munterrc,on de detip Latenegeto-dace dislingue deux sones de logements: le din Cdmpia Muntenieisedistingdoudfetui BORdei (fu fomte ovale, d,icoiven d Malu de locuinle: BORdei-ul (de formd ovald" Rosu, et d.eforme rectangulaire, comme descopeit Ia Malu Rogu, de Si formd drepceluiddcouven Chirnogi et In mabon de tunghiulard" celdescopefu Chimogi) it ca ) Ia i sunace-casade suprafa1d."". Il en rdsulteque ce rypede logemenr Rezulra acest cd lipde loruinle(BOR. (BORdci) exisraiten Dacieau moins900- dci) existain Daciacu cl pulin 800-1000 1000ans avanl l'arrivdcdes bulgarbs au de ani inaintea veniriibulgarilor Dunela Danube. re. L'tymolbgie du Dictionnaire de Etimologiadin Diclionarul AcadeI'Acadmic s'cxplique par I'appline quc miei nu seexplic{decitprin aplic2rea schec a l i o n u s c h d m p r C s c n t e5 . 4 . 1 . d a a mei prezentate 5.4.1. la Certainselymologistes bulgaresy inAnumili etimologi bulgariy indici odiquent I'origine mumaine du mot bulriginea mmineasci a cuvintului bulgdr, gare,d'autres"'croient quele mot bulgare provient soitdu fransiis, soil du roumain, unii"' cred ci cuvinrul bulgar provine fie tandisqu'il y en a d'aulres" qui consi- din {rancezi,fie din roman6,in limp c ddrentquecemot leurvient deI'italien Dar al!ii" mnsidcrdci acstcuvint Drovrne I'intermediaire roumain. du din itatianlprin inrermediul roma;ci.

GABRIEL"GIIEORGIIE bulgarcn'estime Aucun etymologiste que ce mot soit d'origine bulgare. 5.5.3BARaboi(v. $ 4.1, terme'30), four lequel on indiquetrois dtymologies: ll'12 a. Du Bs. BARaboi(i)e o , l 0 , l 2 " b. Du Mag. BARaboly(al c. De l'Ukr. BARaboia...' 'que Ie ma a en ajoulant qu'iJ parait . rtntd enroumainde tow cesooislanguesg Pour les premiers deux cas, on a a rci' d faire, de nouveau, des tymologies proques: les tymologislesroumains 16clamentI'originebulgareou, suivantle cas, lhongroise,tandis que les etlrnologistes plus ou bulgares ma5iarscondiderent, corroumaine l'origine a rectemcnt, nolre avis, de lcur mot. Nous avonsconsultqualre imPordont un seul tantsdictionnairesbulgares, contientce mot, ce qui prouvequ'il ne fait principal buldu pasparticdu fondlcxi;-al garc.C.cdictionnairc* indiquc,sans16du provenancc roumainc. sewcs,la elyle Quantau maS/ar, Dictionnqirc hongroise"ecrit: dc mologiquc la Iangue le Dans la languehqngroise, mot R{Rnboly Ate semble entri de la lnngueroqnaine ou de celle ukrainienne- {Jn argumeit de plus pour soulenb celtealJimntion estconstitua de par le fait qu'avantI'entrCe cemot dans le vocabulabe de la langue liftAraire dans la hongroise,il a Cti utilisi seulement Transylvanieet dans la zonesouscarpalhi' que(p.243).. le En roumain,BARaboiestaussi nom ce dc certainesdansespopulaires. qui plaide aussi pour I'origine roumaine du mot. NOTE Nous nous avouons I'incapacitde selonlcquel un comprendrcle mecanisme mot peut pcnetrer, dans une langue,de trois languesdiffdrentesi la fois quand bien memechacuned'ellesaurait ce mot ' dansson fond lexicalpropre, ce qui supposel'origine communede ceslangues. Nici un etimologbulgar nu considerd ci acestcuvinl at fi de origine bulgar6. (v. 30) BARaboi S 4.1,termenul 5.5.3 c{imologii: pcntrucaresc indic5trei 11 12 a. Din bg.BARatroi 6;9' ' b. Din m1g.nanatroty 6a;e'10't? c. Din ucr.BARaboja...adlugand: se parc cd acestcuvtnt a limbie. pdtrunsii romdnddin toatecele rrei primeled6ueczzurisearede-a Pentru face din nou cu timologii reciproce;etimologii romini consideriorigineabulgari in dupdcaz ungard, timpceetimologii sau, mai corect, bulgari sau unguri considerS, dupd pirerea noastrd,originea romanea lor. cxistent in,limba cuvintului patru importantedicAm consultat din [ionarcbulgare, careunul singurconci accst cuvint,cceacedovede$te cl nu line bulprincipal facepartedin londu]lcxical IErI rezcrve, gar.Acestdiclionar" intlicd, din pro\'cnicnla romlnS. u DiclionqIn cecacc privcgtc ngara.. al climologic limbii ungarc* scric:1r1 rul limba ungardcuvint l RARab/y pare a f intrat din limba romdndsau din ceaukra' iniand LlnaWment in pluspentrun susline aceasd afmnlie il consinie faptul cd inainteaintrdii acestuicuvint in vocabu' larul linbii literare ungare,el a fost folosit numai in Transih,ania in zona subcarSi pancd @.243). este,de asemeIn romdnd, BARaboi d i u n c a .n u m c l c n o ra n u m i l c a n s u rp o p u plcdcazi inci o dald pentru lare, ccca ce romani a cuvintului. originea NOTA dea incapacitatea inlcNe mdrturisim dupi careun cuvinl poate legemecanismul intr-olimbl din treilimbi difdsi pdtrundd in rile in mod simultan, condiliilein care cuvint din fiecare aceste limbi ar aveaacest in fondul lexicat propriu, ceeacc presupuneorigineacomuni a acestorlimbi,

LE VIEUX ROUMAIN

Par la seule logiqu cune de ces lingues nr dansson fond propre. Seloi les atteshtio bulgares arrivent dans ap Vllesidclen.d.,les hc n.C. etc. Le bulgareet I'ukr terme pour designerI qui, selon ce qu'on sait en Europe le XVIes. rCpanduedans les p: XVIIe et au XVIIIes. Jusqu'e c temF d'objet a nommer, il e d'avoir une nolion qui r Donc,il estpresque sor connaissaient cemo pas dansl'espac carpatho En roumain, le s{ BARaboi est lc nom d tible, de la flore sponr carotte @nnue el \l I'arriv6ede la pommec Par extensionde sensI tard, par similitude, ar pomme d.etene. Il en rsuhequalen par cespeuples, pour le pre, seulement avecson $tommede tete) au plu que ^le dictionnaire grar- montre clairem plus haut). [ mot est beau ayant un autre conten retrouve chez les I aujourd'hui. Donc le n tenir qu'au roumain,qu partie ge sens, aprCs porte, 5.5.4BORacier BC mes7 et 14) De I'allem. BOhR( ment B0Rten9

LEVIEUX ROUMAIN = I,'INDO.EUROP6I'N COMMUN Par la seulelogique il rCsultequ'aucune de ces languesne conlienl ce mot dansson fond propre. Selod les attestarions historiques, les bulgaresarrivent dans I'espace danubien au VII siecle n.e.,leshongrbis Xesi0cle au n.e.etc. lr bulgareet I'ukrainien ulilisent ce tejme pour designerlesporrrnes d.etefte qui, pelon ce qu'on sait, on dl6 apportdes en Europe le XVles. Irur culture s'est repandue dans les pays europeens au XVII' et au XVIII's. Jusqu'e ce temps-la, n'ayanl pas d'objet e nommer,il eot 6t6 graluit que d'avoirune notionqui ne definissait rien. Donc,il estpresque queceslangucs s0r n connaissaient cemot avantIeur arive pas dansl'espace carpatho-ponlique. En roumain, le sens primordial de BARaboi est le nom d'uneracinecomestible, dc la flore spontanie, en forme de carotte cannue et utilisce bin avant I'arrivdede la pommede terre en Europe. Par extension sensle mot a requ,pius de tard, par similirude, aussi I'acceptionde pomme de tene. Ilen rsultequele mot a 6rempruntd par cespeuples, pour lcur utilisalion pro_ pre, seulement avecson extension sens de (pomme terre) pluslot le XVllles,ce de au que le dictionnaire6tymologique ma_ S/ar-- montre clairemenl(v. la citation plushaut). l-e mot est beaucoupplus ancien, ayanIun autre contenuprimaire,qui se retrouve chez les Roumains mme aujourd'hui. Donc le mor n'a pu appartenir qu'au roumain,qui I'a pre16 avecune .panie qe sens, aprds son extensionde portde. 5.5.4BORaciet BORdi (v. S 4.5,rer_ mes7 et 14) De I'allem. BohRerll'I2, respectivement BORteng

8l

Rczultdlogic faptul cd nici una din aceste limbi nu con!ine accst cuvintin fondul seupropriu. Dupdatcsldrile istorice. bulgariivin in spaliul dundreanin scc.al VII-lca e.n., unguriivin in sec. X-lcae.n.etc. al Bulgara !i ukrainiaha foloscscacest termen pcntru a. desemnacanofii, care, dupdcumse !iie, au,fost adugi Europa in in sec. XVI-lca.Culrura s-ardspindit al lor in 16rileeuropenein sec.al XVIIJea gi al XVIII-lea. Pindla accasti dat5, ncexistdnd obicctul caretrebuianumit ar fi tost lipsitdde s e n s r e z c n lu n c in o l i u n i c a r n u d c f i n c a p a c nimic.Dcci. cstc aproapc sigurci accstc I i m b i n u c u n o l t c a u c c s c u v i n li n a i n l c a a t v c n i r i iI o r i n s p a ! i uc a r p a l ( ) - p d n l i c . l ln limbaromane, inlclcsulprimordial al BARaboiului esteo rdddcind comestibild din tlora spontanQin forntd de morcov, cunoscutd folositacu mult inaintede !i prin cxtensia venirea cartofului Europa. in semnifica!iei, cuvinlul primit,mai tarziu, a prin similirudinc, acccpliunca c0rrof de !i Rezultd ci acestcuvint a lost imprumutatdc accstc popoare pcntru folo_ sinta proprienumaicu extcnsia scmnifi, calicisaletcartol)ccl mai dcvrcmc scc. in al XVIIl-lea,cecace diclionarul etimologic ungar* aratdcu claritarc citatuldc (v. marsus). Cuvintulestemult mai yechi,avand un alt conlinutprimar, c2resc rcgdsegte la r o m a n i ,h i a r n z i l c l e o a s l r e . c c i c u v i n c i n D , t u l n u a p u r u la p a r l i n e c c i tl i m b i ir o m d d ne,carel-adatcu imprumut o partcdin cu inleles, dupeextcnsia de conlinut. sa 5.5.4BORaciqi BORdi (v. $ 4.1 rcrmenii 7 $i 14) Din^ Berm. BohRerll'12, rcspecrrv BORren'.

.LEVIEUXROUMAI GABRIEL GHEORGIIE all-es rlictionnairesetymologiques queBolIRen nc contiennent lemands3T's = troupr, cornmemot-thdme,d6duit' en de fin de comptes, la racinei.e. pr6sumee *BIIER/BIIOR. r on ces En consultant dictionnaires cst pastrouvdparmi lcsrenetonndde n'avoir vois faits. en vue d'dclaircir I'origine du mot allemand,ni le grecBapa4pw (plus proche BOlIRen)'tandis de 9u'onrenvoic jt. Diclionarele elimologice g"*"n"37$ nu conlin dccit BolIRen = a giuri' drept cuvint-teme, dedus,in concluzie' din pre*BIIERzumtiva redicina indo-european5 /BIIOR Consultdndacestediclionare sintem uimili ci nu am g6sit printre trimiterile Iecute,in scopulde a ldmuri origineacupgya9pov vintului german,nici grecescul de (maiaproape Bol lren),in timpcsefac

;;;s:

' au pharynxrv, latin forare'"'" " roumainsayant de aucunde dizainds mots la sisnificaiion trou, trouer, fosseetc', en defaisint, en echange, nombreuxrenvois RURma, au BERan, lituanicn e I'armdnien i l'albanaisBRIme etc. . Ceci montre encoreune fois combicn relle est la constatationfaite par le fin qui observaleur esl J. Goudet"(v. S2'1) et peuventr6sulter de dsavantages combicn de linguistiquei cause I'ignorance pour la du Roumain PoPulaire. 5.5.5BORI (v. S 4.1' terme 10 + les pour lequelon indi11-17) ddrives termes l0 dus. Boilsltuo ou qu" i:e,y*ntogi. du Rus.Ukr. BORJc" (BORsci'-) oil cn aussi bulgare I.e mol scretrouvc russe' du I'on indique2T'vI'dtymologie En hongrois,le mot n'existepas.Il se retrouve dans le langagedcs cangii, petite population bilingue, de Moldavie, parlantle roumainet un petite pariie aussi le honqrois,comme un entpruntdu rou-

;h*"

r6ein*, pharynx",la latinulforarL etc., nici la vreunul din zecilede cuvinte romine5ti avlnrl inlelesul de gaurA'a gAuri, gantetc..Iecindin schimbnumeroase BERan,la lituatrimitcri la armcnescul BRImeetc' albanezul la nianulBLrRma, cit Aceaslaarate inci o da15 de reald facutdde finul obsewator esteconstatarea pot (\'. Goudet: S2.1):i citedezavantaje J. pntru lingvislice din cauza s5 rezulte necunoalteriimminei PoPulare. 5.5.5BoRf (v. 5 4.1,termenul10 + s c l c r m c n id e r i \ a l il l - l ? ) p e n t r u a r e ei n i 10 dice ctimolosi; din rus. BoRstsug' sau 1 Bo-RJc1(Boftscil2) rusd-ucr. in de Cu\intulsereg5sesle, asemenea, s etimologia din undcseiniici)? bulsa16. : rusail ungarl cuvintul nu existi. El sege't' selt in limbaiul ceangdilor,mici po; Moldova,vorbind din laiie parlial bilingvd, romina 5i o micd Pafte gi ungara ca ln main32-. imprumutdin romdnd". ar al anglaisao contienLrs dictionnaires englezeao conlin9iele Diclionarcle nent eux aussice terme avecI'indication: acsttermencu indicalia:rus.BORshch' Russ.BoRshch. Vom examina,din Punct de vedere du examiner, pointdevue Nousallons daceaceastletimologieestesau ou si scientifique, cetleotymologieest non $tiinliflc, nu verosimil6. waisemblable. de I I Rcferitorla numerul lermeni' 1) Quant au num6rodestermes a. in rusa se g6sEte numai termenul a. En russe on troUve seulementle sapri' BOR5insemnAnd foane codimentatd, terme BORshch signifiant: soupe ncheinchuiv sfecld congininddlerite in7nedienrc, contenont diffrents in' ment assaisonnCe

qraroeins' ir*i,"ti Ir c,rec.,;harov, f naroo.,3/. q|"1". gI3; etc ni d

*.

gred.ients, betteravein le plat correspondan tion de ce terme dans non aigri avecdu BOI I'acception1). b. I,a roumain c( variantes. lexicales du figurent dansla liste, mot n'a pasde ddrive Pour deux de ce indiqtreAryobgie i) theme avait I'origine ne,pourraitavoir I'ori 2) En roumainor le jus aigre aveclequ ayantle memenom,j menhlion du son,or ,onn "43) En roumainl ceplionsdiffdrentes, n'y a qu'uneseule. 4) En russe n'a on sionscomposdes avec , qu'en roumainau m populaires contienne me point de reperesr avecce nom. 5) En roumain, ur dansepopulairepon( on n'a pastrouvdque able. .6)BOR{joueun medical roumain, plu etant lisau jus ains donner un seul exem vendredideremplir BO avec de Peau pour pr car il va se tansfomte On n'a pastrouvede c le folklore russe. 7) Le roumain a cinesfondamenahs I trouve une racineBOI

lus olienu par la fermentationdu son,qal en russe esrDas n ,onnrr43. 3) En roumainle term-thcme 5 aca ceptionsdiffdrentes,tandisqu'en russeil n'y a qu'uneseule.

romane numelte se BoRs le jusaigre tequet prcpare ptai avec on L ^jl'lt acra ", zeama cu careseprepari mincarea lr ayantle mOme nom,
cu aclalinumc'zeamd oblinuti prin fermentaliaterilelor, carein rusdnu estecu_ noscuta ^3) In romdnd, termenul-temeare 5 accpliunidiferite, in rimp c in rusi nu

LE VIEUX ROUMAIN - UINDO-EUROPfEN COMMUN gredients,betteraveinclus40,42 e,est-a-dire roSiz*,az- adicd mincarea corespunzind le plat correspondanti ia cleuxidme accep- ceiei de-adoua accepliunia acestuitermen tion de c rermedansla liste (v, 4.1),mais din listi (v.a.t), neaciitn BoR, (v. g 4.1, c.rt non aigri avecdu BORI (v. g 4.1,terme 10, termenul10,semnificalia l). I'acception1). b. Limba romini conline 22 derivate b. [-a roumain contient22 d6riv6set ! li variante lexicaleale cwintului BOR5, varianteslexicales mor BOR{, dont 14 <tincare 14 du figuriazl in listi, in timp ce in figurent dansla liste, tandisqu'en russele limba rus6 cu-vintul are deri te. nu mot n'a pasde ddrives. pentru doud din acestea (rz li 17) se Pour deux de cux-ci (12 er.l7) on indi6 etimologie . necunoscutd. Dacircwinindique itymologie inconnue. tt t: origin"" in rusr, deriva_To.,- rul-remd ar themeavail I'origine russi,les.drives en "J"u ,"O p"". ,"il;;,gr*;;;; ne pourrailavoirl'origineinconnuc. "" ", culd--'-., 2)En roumain nappclle ORS ussi o B a ,_ ,,_ '11"

4) En russe n'apas on trouv d,expres_ existe decitunasinsuri. sronscomposdes le motBoR!,-la-:dl avec 4yin rusdnu slaugasir expresii com_
le soit le plat avecce nom. 5) En roumain, unjeud'enfants une et dansepopulaireportenl ce nom; en russe on n'a pastrouvequelquechosede sembl_ able. joue un r6le dansle folklore 6) BORS mddical roumain, plusieurssuperstitions etant li6esau jus ainsiappel6..Nous allons donner un seul exemple:II est interditle venltedideremplirBO& (= mertredu son avecde I'eaupour prdparer lc.iusaigre), car il va se transfomter sang""1p.2161. en On n'a pastrouvede choses pareillesdans le folldore russe. 7) k roumain a BOR parmi sesracinesfondamenhlestandisqu,on n,a pas fouve une racineBOR en russe.

*";";"'; * in .oma. ;3, ;:;T"fJ'i:'i'il"1?lfiITHT:o cel pulin ;J; ;ni,'in,imp nd 12 expresiipopulare conlin me point dc repdresoit jus,
acest cuvint li au ca punct de reper fie zeama, mincareacu acestnume. fie 5) in romind,unjocdecopii$iun dans popularpoarteacst nume;in rusdnu s_a gdsitcevaasemlnltor. 6) BOR{ joaci un rol in fotclorul medical rominesc, de zeamaastfel numite fiind Iegate multesupersti!ii:.Erle mai opft ca vinei sd,umplibory (= sd pui r-drilecu apd penlru a preparazf,amaase), cdcise va transforma sdngzs 1p.216;. Nu s-au in gisit lucruri asemdnitoare folclorul rus. in 7) Romenaare BOR prinrre rddeciniIesalefundamentale, timp cein rusenu in s-agdsito rldecine BOR.

u'
. issude I'alphabet 8) Ualphaberrusse, et, cyrillique provient du n6ogre-c commo p a la valeur phonetique dans le n6ogrec, de v, et non pasde B, mmme en roumain et comme dans le grec antique.Pour les mod heritsdu greiancien,la racineantique BOR se prononcVOR dansle grec moderne(v. I 6.2 et 6.3.2). Donc, si le mot BORI Provenaitdu russe il devrait avoir la prononciaiion

GABRIEL GHEORGHE 8) Alfabetul rus, rezultat din alfabetul chirilic, provine din neogreace ca in $i, neogreaci, B are valoare fonetice de v, iar nu de B, ca in romind qi in greacaanticS. Pentru cuvintele moltenite din greacaveche, rldicina aitid BOR se pronunti VOR in geaca modernd(v. $ 6.2 9i 6.3.2). Dci, daci cuvintul BOI\ ar proveni din rusI, el ar trebui sesepronunle VORI. penlru limbile limi9) in mod general trofe, hclusiv neogreaca, rusa, bulgara, etc. macedoneana poloneza, sirba,ungara, au trebuiemenlionatc5toateacestea mult puline cuvinteprovenitedin ridicina mai BOR decit romana.AceastadovedEte c{ in mod normal actste cuvinte nu pot sA limbi. provind romenl din aceste in privind 5.6Concluzii
etimologiile din listli

voR{.
pour leslangues 9) De fagong6nrale, russe, limitrophes,ycomprisle n6ogrec,le le bulgare,le polonais,le serbe,le hongrois,le maccdonien etc.,il est a mentionque toutes clles-ci ont beaucoup ner moins de motsissusde la racineBoR que le Joumain. Ceci prouve que, normalement,cesmotsne peuventpasprovenlren roumain de ceslangues.
5.6 CoDclusions concernant les 6tymologies de la liste

On peut nous I pour quelques uns ( produit un excds d'a nombremoinsgranc prouver I'origine ro mot. Cela est vrai, m on a essay6 m'ont de la seule logique, il l'tymologisre, d de tain nombre de mr 'fond lexicaldu roufi 6 RacineBO

6.1Gn Dans le grec al quelques unesdessi plusieurs termesD itoR28.2e. a. Nourriturr, danl au $ 4.1) )|^ t) EgLa,at 2)
qTot

knombred'emplespresente(v.S55.1Numdrul exemplelor prezentate (v. d'economie g 5.5.1-5.5.5) redus,pentrri motive de 5.5-5)est rduit,pour desraisons este un remplissent simple economie spaliu.dcesteexemple Ces d'espace. oremples indede role illuslrati[ les autrs t]mologies6tant plinescun simplu rol ilustrativ, celelalte dlablies la mememaniere. de in irimologii fiind'sta'bilite acelalifel. Vraiment, en continuantde la mme intr-aclevir, continuAnd in acelaqi fagln (v. $ 5.4 et 5.5) l'examen des mod (v. S 5.a qi 5.5) examenuletimolotymologies indiquees par les dictionrominegti, nairesroumains,on a constatcqu'aucune giilor indicatede diclionarele etimo(pour lesmots issus de s-acrnstatatci nici una din aceste de cesdtymologie.s la racine BOR) ne se confirme, celles-ci logii (pntrucuvinteleprovenitedin radede en 61ant, totalit, d6pourvues support cina BOR) nu seconfirmi, acestea fiind in A scientifique. ce qu'il parait,eucson te toralimrelipsirede suport $tiinlific. Dupi etabliesselon I'impressionaudilive, sadb cum se pare,ele au fost stabilitedupe imune 6tudeapprofondiepresiaauditiva,ferdun studiu aprofundat. En prdsentantquelqucs6tymologies Prezcntand citevael imologii reciproet on (v. rciproques S 5.5.1,5.5.2 5.5.3) a youlu illustrer quelle sorte de vdr.iton ce (v. $ 5.5.1,5.5.2 5.5.3)am dorit si $i peut toucheron appliquantla rigle de la ilustrdm c fel de adevlr se poate obtine (v. balangoire $2.2), queldangerpeut pr6- aplicind regulabalansoarului $ 7.2),ce (v. senterpour la linguistiqued'un paysI'ab- pericol poate prezentapentru lingvistica lravail,la d'unem6lhodecorrectede sence unei lari absenlaunei metodecorectede confiancedansle filet d'illusionsdu mmde iluzii a paratisme lormel, prenant appui sur lucru, increderealn reteaua formal,bazati pe impreaudiliveet non passurla logi- comPanismului l'impression sia auditive,!i nu pe logicS. oue.

4)
r@

6) 7) 8)

, e(l)t

,vot

b. Alimentatil I'alimentation (corrl

d,4v* \ popds, 2) ppapaila" 3) pf6oeiw' 4)[p@$6,os, 51pj-patfp,ap

a;ypfixix6i,, < rt

Dw

,f.dv

tl BtprTorca \pourPtbopo^a

VIEUX ROUMAIN = UINDO-EUROPEENCOMMUN On peut nous faire I'imputation qde pour quelquesuns descasprdsents a on produit un excas d'arguments, alorsqu'un nombremoinsgrandeot 6t6suffisantpour prouver I'origine roumain d'un tel ou tel moi. Cla est vrai, maisdansde pareilscas on a essay6 mbntrer que,en s'aidantde de la seule logique, il 6tait possible,pour l'etymologiste, ddcouvrirpour un cerde tain nombre de mots I'appartenanoe au fond lexicaldu roumainarchaique. 6 RacineBOR dansle grec
6.1 Grec ancien

Ni se poate faceimputereaci pentru unele din cazurileprezenhte am furnizat un excs derargumente, limp ce un nu_ in m5r mai pulin mare ar fi fost suficient pentru a dovedioriginearomaneascl ua nui cuvint saua altuia. Esteadeverat, in asemenea dar cazuri am incrcatsi ard6m cd,humai cu aiuto_ rul logicii, ar fi tost posibilca un erimblog sAdescopere pentru un anumit numer de cuvinte apartenenlala fondul lexical al limbii romanearhaic. 6 Rdd[cina BOR in greaci
6.1 Greaca vecbe

Dans le grec ancien on trouve Dour in greaca veche gdsesc se pentru unele quclques unes signi{icarions la lisre des de inlelesuridin lisld mai multi rermeniai prustqpls^ ' lermesprovcnant la racine de rdddcinii BORA,2e. BORz"'rva. Hrane, nutref (corespunzindcu a. Nourriture, fourrage (correspon_ dantau $ 4.1) s 4.1)

9 Fopl,6t
21flpdsos, o 'oofipt'pos

i Nourriture.fourrage; proie:3 parure_ I llrand, furaj; - 2 2 Pradi:3 P5$une 1 Avoine;folle avoine I OvA4o,'ezsdlbatic

6)p@ott, e<ot l lppdtdt, uos 8)B6faooot*

3)ppdf;d, atos Aliment - Aliment 41ffipd.rov,w* Nourriturelegdre(fpdla) - Hran6 u$oara 518@pot, ou* Aliment - Atimeni-l-Aliment; 2 Acrionde manger 1 Aliment;2 Acliuneade a manci, Nourriture- llrani Darte- CurmalA

b. Alimenlation, physiologie de I'alimentation(conespondanr g 4.3) au \ popdt,d,6v,r

b. Alimentatig tiziologisslimntatiei (corespunzind g 4.3) cu

I Ddv_oranr. gsulrn-qnd; eui donnegrandappelir_ I Devorator, 2 mancacios: Carefacegnfri de mlncire 2 2) Bp@pqr/E@* DonnerA manger- Ada de mancare 5) ppuo u) Avoir faim - A-i fi foame 4)f@Qd,ot,cw Mangeable Bun de mancat s1p@rfip. qpor Mangeur- Manc5cios tlpf,auxds,l,<|v* Vorace;2 QuixciteI'apptit- 1 Lacom;2 Carqexciti apetitul _l

7t@,i',i'r!,

81 Margr avidement, ronger, ftbpriora devorer A manca cdl6mmie, a roade, (po-frTtbopor(D )

tn"ng""ot" ToBpatov, ( xen. Le manger)'-Mancar, YSlg_.J,, mancabll lmancarea)

86

GABRIEL GHEORGHE

LE I'IEUX ROUMAIN =

c. Gmapi sdancS'prepastie (coresc. FosseProfond'goulfre (corresponpunzindpa4ial cu $ 4.5) au dantDarticllcmcnl $ 4.5) \ SlPa\Pw, ou \ Ngd1pos 31papa1p\a g FaEe0pi'64s
les 1 Fosst.trou profond; 2 Gouffre; 3 Gouffte o0 I'on.Prcipitart I croapt, gaurd profund5i 2 Prapastie; "r-i*li.-a-dn"ne"'* erauaruncalicriminalii, Atena la in 3 PrIDastie care barathre,scldrat- Om bun de aruncat ln Homme digne de scelerat DraDaslie, 'precioiter dansle barathre A aruncain prapastie cavitdsl2 Digne du barathre- 1 C'areare I Qui a dc protondes adan"i;2 vrednic de aruncatin PrtPastie cauitaqi

b. Fosseprofond, go dant partiellementau 4. 1)Npc1pov

c. Onomstope (oom t) fopbopwTti d@pnopvypA

4fuVro@61tt

(onspondantau$ 4.6) d"Omrnstope


tl popbopvyp^s* 2\ BopbopiE@ 3i76i,Anli'ffipfip1,

cu (coresPumind $ 46) d OnomatoPse

ale chiordieli bruitsdcsiDtestins Bolborcseal5' Borborygme. rntestmelor Avoir dcsborborySmes A-i chiorli intestinele - Noroi,mla$lina Boue,Bourbier couvrir de boue- A acopericunoroi

6.3 Discussiol sur la ro(

5)-EEEEti6ry

FangeuxNoroios

+ Mot de la langue alexandrine ou grco-romaine/ cuvint din liEba alganddnd saugreco-romana' 6.2 Gteecs doderni

6.2 Grcc moderne

l nombre des termes est Plus 16des duil quedansle grecancien.Il y a aussi mais chang6, a dont la signification termes est le fait le Dlusimportant la modification letde de la prononciaiion B' la deuxieme avait I'antiquite qui dans lre del'alphabet, consonde la valeurphontique l'actuelle ne B, et qui dansle grec modernese proY noncecommela consonne actuelle. dansce Nous ne pouvonsPasexPoser questionde la prononcrapetit ouwagela nousnoussommes iion oe 6 sur laquelle Voir qu'ellcmerite. penchs l'intdret avec 28,45-46,47 de i se suict les refdrencs notre bibliographieet bien d'autres. a. Nourriture, fourrage (correspondante S 4.1)

Numerul termenilor4 estemai redus decit in gracaveche.Exisli, de asemenea' termeni al caror inleles s-a schimbat'dar ' faptul cel mai imPortan(estemodificarea pronunliei p, a doualiteri a allabetului' lui valoarea[oneticda carein antichitateavea moB, actualeiconsoane Sicarein greaca V' derndsePronunleca actualaconsoand mici in Nu putemsAe)Qunem aceasli lui pronunlei p, asupra lufiare chestiunea cireia ne-amaplecatcu interesulpe care-l meriti. Referitor la acstsubiecLa sevedea referinlele 78, 45,16' 47 din bibliografia noastre!i multe altele' a. Hran6' nutret (coresPunzindcu

s 4.1)

\ Pop&
2\ Bp[.)!n erPp@pt

(Vord) (Vr6me) et (Vr6mi) (Vrdsis)

2 1 Nourriture,fourrage; Pature;3 Proie 1 Hrand,nulrel; 2 Pa$nei 3 Prada Avoine - ovaz 1 Nourriture,aliment;2Actionde mangerI HranA,aliment;2 Acliuneade a manca

3)fu{or

63.1 Meme si I'ana pas complote,il sembl signifi cations Oryai?es dr font defauten grec. Cette absenceest d( dre parc que organcsA sente une signification cnlle denouniture et cell 6.3.2 La pro4oncia BoR, et de tous les.mo cotncidepour le grecanc ni din vivant, actvel,.lAw du B 6tant, par contre,I modernequi, pour desn eluciddes, remplacdla a aveccelle de V. Ceci prouvi que le r prononciation de B dans rendu par le roum-in, et r moderne,le roumain @r argumentdefisif, a notre r troversescientifiquesdc'u Etant donneI'impo tion, il aurait6t6bienve chapitre, mais faute d'( rnoncer. 6.3.3 Bien qu'on a aussiles liaisons avecle contenant la racine fr/ nification vint (BooE (fpdpot), on a d6-yrn pour des raisonsd'espac

LEVIEUX ROUMAIN = L'INDO-EUROPEENCOMMUN b. Fosseprofond, gouftr (correspondant partiellementau 4.5)

87

b. croapi adenci, pripastie (corespunzind pa4ialcu g 4.5)


Gouffre - Prepastie c Onomntirpee (corespunzltorol g 4.6)

r) p<ipa)pot

(Vdratron)

c,Onomatop6e (oonespondant S4.6) au 1)popbopvyti EIFpFopuyp6 2)poVSopui@, pdpbopot t1@a56qt

(V6ryorigC) Borborygmes, bruits des intestinset (VorvorigmG) Borborosli, chiordieli intestinelor al (Vorvor2o) Fairedu bruir (en parlantdesintestins) (V6rvoros) (Vorvor6des)
- A-ichiordi (vorbindde intesrine) Boue,fange- Noroi, rina,glod ta-ngeux,boueux- Noroios goduros, lDtect

6.3Discussion la racine sur BORrn grec 63.1 Meme si I'analyse faite ici n'est pas complere,il semblequ'au moins les significations O/ganesde d,igestion Trou et, font d6fauten srec. Cetteabseiceest de nature i suorendre parce qve organesde digestion ripr,sente une signification de liaison enrre @lle de nourriture etcglle de tou, fosseetc. 6.3.2 La prononciarjondc ia racrne BOR, et de tous les morqqui en derivent, colncid.e pour le gec anciei et pour Ie roumain vivant,actuel,.la waie prononciation du p tant, par contre, perduepar le grec mooerne qui, pour desraisons encorenon eluciddes, remplacla prononciationB a aveccellede V. Ceci prouvb que le tcmoignage pour la prononciation p dansle grecanciene$t de rendupar le roumar--n,non paspar le g{ et modcme,le roumain.constituant, Oonc] un argumentdecisif,a notre avis,danscerrecon_ aoversescientinques6culaire. Et"nt donnC fimponancede la ques-. tion,il aurait6rebienvenude lui d6dier ui chapitre, mais faute d'espaceon a d0 y renoncr. 6.3.3Bien qu'on aurair pu disculer aussiles liaisonsavecles famiilesde mots coJrtenant ruane Fop et ayant la sig_ la nification ve (foFEAt \ et puanteur

6.3Dis{llie despre riddcinaBORin greaci 6.3.1Chiar dacdanalizafticuti aici nu estecomplete, pareci, cel pu$n, intele_ se de organede digestieEigaufi lipsesc |urile in greacd. AcsE lipsdestede naluri sesurprin_ de, denatexno,ganede digestiereprezinti un_ inleles de legiturl intre cel de l'drd $i cEldegaufi, gtoapdetc. 6.3.2honunlia red cinii BOR $i a tuturor cuvintelor c-arederivl din acastA coincide in greaca veihe Ei in romdna' curentd,actral6, adev{ratapronunlie a lui p I[no, dln contra, pierduti de greacamo_ derni, care,pntru motive nelucidate " irlci, a inlocuir pronunlia B cu ceaa lui V. Acasradovede{te ci propunlia lui p in graca veheesleatesuu de romand,ia; nu degreaca moderni, romanaconstituind deci un argument decisiv,dupa pererea nmstre, in acesti secularS controversS !liinlifici. DatA fiind importanla acestei chstiuni, s-arfi cuvenitsi-i dedicemun caDi_ tol, dar, din lips6de spaliu,a uebuir sI renunlim. 6.3.3Am fi pulut analiza,de asemenea, legiturile cu familiile de cuvinte con_ linind redecinaBoR avand inlelsul vlzr (fu6p"r), onad0l-rnoncer, gilemenr, (Fopias\ 1iduhoare, (ppttpot), arrebuit pour desraisonsd'espac. serenunt6m,tot din moii-ve spaliu. de

88 de du 6.3.4A caus prestige la culture civilisadon grecquesde I'antiquit6' et de la la desle momentoU I'on observe prsence de ctte racine dansle grec aneien' on est . tente de prsumer l'origine grecquede homl'avis ert'est^b^ien de certains celle-ci, nrts de science^'t'. Toutefois, la suPPositionque BOR Dourrait etre une racine grecqueancienne ire sesputient pas.k nombre de significations aussi bien que le nombre de termes issus de cette racine sont beaucoup Plus granGen roirmainquedansle grecancien' ierte diffrencequantitative ne Pouvanl la s'erpliquersi on considere racine BOR d'origine gre.cque' D'autre Part,en roumain il n'Ya que . des termes pbpdaires, archaiques' tandis que parmi les termesdu grec ancien un de iom6re apprdciable mols proviennent potique,6tant donc des . soit de la iingue productions cultivees, soit de la langue ilexandrine ou greco-romaine,6tant donc tardis. De plus, en.roumain toutes les signifrcations alela racine se trouvent entre ' elles dans uDe liaison organique, ce quj ' n'esl Dasle casdansle grec ancien, oD fait de rldfaulfimporrante signification liaison et ou clle de rou est Organu d;diwio\ - tres faiblement representee.

GABRIEL GHEORGIIE

LE VIETIX ROI'I|{AN{

6.3.4Datoriti prestigiuluiculturii Si a civilizaliei grecesti antichitllii' din morIdSobslrvdrii prezenleiacstei mentui de a aPare. veche,aparetentatiad e a in greaca cini sreaca De prezumaoriginea greacea acsteia. oamenl anumltor este aceasta pererea faDt ddstiinti4'ae. ' fi ci supozilia BORar putea o ToiuSi, anticrlu sepoagrec$ti rldicinl a limbii Numirul inlelesurilorprecum te srxitine. din proveniti acassi nuneruldetermeni ii rndlcindestecu mult mai marein rodlfeveche,aceastd mani ditin greaca daexplica cantitativineputindu-se retrte BOR r5deaina deorigine ci s-ar mnsidera sreace. ' Pede altl p4rte,in romannnu existl in arhaici, timp c populari, decittermeni vecheun numer din intre termeDii greaca provinfie din limba d apreciabil cuvinte frinddeciproducliiculte,fie din ioetic4 fiind sau iimbaalexandrine greco-roman5, decitarrii. 16in plus,in romin6toatesensurile ele, intJe rd dnciniiseaIE in kgdtu organicd unde veche' greaca ce cees nu stecazul.fu inleles,de kgeturS' lipsEte imPortanlui gau' de organe digestie undesemnificalia 1i r4'estefoarteslabrePrezntal5. caparalele, inielesurile ChiarPentru MEmepour les significationsparalsimulhn in cele dbu6 limbi, dansles re'dgureazd leles,qui frgurentsimultandment le nombredes termesesl numdrultermenilorestemult maimarein deux lansues, que gnnd enrcumain dans roman, decitln greaca ueaucoui'ph6 vechepentru a se invoquer le grecaicienpourqu'onpuisse a greactr rirtiicinii. putei invoca'originea de grecque la racine. l'origine cl presupune numirul Se 6.3.5 poate que e,f.5 n estI suPPoser le nombre dans langue termenilol fostmaimarein la limbavorbitE a ait destermes tdPlusgrand autantdire que in Greriaantici,darcenu loli termenii au parloe Crecantique, en ious les termesn'ont pas 6t mnservs fost pistrali in scrierilec au sewit ca izdaDsles dcrituresqui ont srvi comme se poatedeciessourcesDour les dictionnaires.On peut voarepentrudiciionare. qu'unepartiedu fondlexical fma ci o pane din fondullexicalal ridldoncsdmer ale racineBORsoit Perdu. ' la ciniiBORs-aPierdut. Quand mtme, Pour les rais-.ls qui Toluli, acsdpartenu poatefi consisuivent, @tte Partie ne Put Pas etre derabiE,din urmitoarelemotive: conrid6rable.

a, I,e's mots qui d. cine, faisantpartie du tal, ont d0 avoir une p pareilsmo$ restantin longues periodesde te A seul.litre d'exe paraison de certains te
Grec oncien Gr*

D
2) 3)

l)

2l 3)
4)

qui ont gardeh ! cription) et h mem si plus de 2000aos,su riquedeBdtantchatr b. Ne serait-c q historique, les cotrd pement la langue de gr mentmeilleures ce que populations I'esp de bien. Le greca dispc partir du VIe s.n.e. es gue officiellede I'em l'6glise ortodoxe.I-s frappdla Greceonr e nombreuses moi et ceues ont ftapF h qui sdjour, voirela stab': ples envahisseurs st plusgrande Dacie( en

LE VIEUX ROUMAIN = L'INDO.EUROifEN COMMUN a. [s mots qui derivent de cette racine, faisantpartie du lexiquefondamental, ont dA avoir une granderdsistance, de pareilsmotsrestantinaltrespour de trCs longuespdriodesde temps. A seul.dtre d'exemplevoili la compararson certalnstermas: de
Grec anciB Greaca veche (v. g 6.1.)

a. Cuvintele care derivl din acesg red{cine, Iecindpartedin lexiculfundamental, au aYul o mare rezislenl5, asemenea cuvinte rdmanind neschimbate pentru foane lungi perioadede timp. Iali numai cu titlu exemplificativ comparaliacitorvatermeni:
Grec modcme Hrani Greacr moderod (v. $ 6.2.)

a. Nouniture -

2)Bp(ipos
J) pp@qtt

DP"Pa

DP"L" 2)PNwo
\ffios
\ F<foa1Pov 2)fopbopJla 3)B<ipbopot t\-foptopitdqt
careau pistrat"acea$i formi Sichiar acla{i inleles limp de mai bine de 2000 ani, schimbindu-se doarvaloareafonetici a lui p. b. Daci ne-amreferi numai la perioadaistoricA, condiliilededezvoltareale limbii grecesli fost net superioare au clorale limbii populaliilor din spaliul carpato-duD.drean. Greaca dispusde scriere, inca !i piDd din secolulal Vl-lea e.n. a devenit chiar limba oficiali a Jmperiului Bizantin li a Bisericii Ortodoxe. In\"ziile care au lolit Greciaau fost mulr mai pulin numeroase$i mai putin devastatoare decit cele care au lovit Dacia. Durata lederii, adici stabilitatea anumilorpopoareinvadatoare esteincomparabilmai marein Daciadecit in Grecia etc. .

c.,b. Fsse profond, gouffte croap5adanci, prepastie

1)fuipa1pov
' d.,c.ODomatoFe Onomaropee 2)FopbopfEat 3) p<ipbopot 4)PoppoPtoryt qui ont gardela meme forme (transcription) et la memesignificationpendant plus de 2000 ans,seule la valeur phon6tique dep 6tanrchange. b. Ne serait-ceque dans la pdriode historique, les conditions de dveloppementde la languegrecque 6td netteont ment meilleures quecelles la languedes de populations de I'espacecarpatho-danubien. Le grec a disposd l'6criture,et a de partir du VIe s.n.e.est devenumemelangue ofiicielle de I'empire byzantin et de l'6glise ortodoxe. I-s invasionsqui ont frappdla Crdceont tCbsucoup moins nombreuseset moins ddvastatrices que cellesqui ont frappela Dacie.I-a dur6edu sdjour,voire la stab':i:6 de crtainspeuples envahisseunest incomparablement plus grandeen Daciequ'en Greceetc.

90

GABRIEL GHEORGHE

LE VIEI.'X ROUIIU

Astfet, luind drept criteriu condiliile .Ainsi. en prenant comme critere les c'est-a-direcelles de habitat,adici celecu ponderemai mare dc l-'habitat, conditions qui ont le plus de poidspour I'altratio4 in alterareaunei limbi, se constatdci anque on d'unelangue, constate lesconlonc- samblulconditiilor de locuit era mai favorures de i'habitat hient plus lavorables rabil pentru greacl decit pentru romane' oour le grecquePourle roumain. ' Deci, in ceea ce PrivEte lexicul, nu le Doic. erce qui concerne lexique,il pierderi mai n'y a pas de raison d supposerdes pertes este motiv sd se presupund giandespour le grecque pour le rou- mari pentru greac5decit pentru romind' ofus inainiPar la iuite, il est a carterI'hypo- Prin urmare,lrebuie inllturati ipotezaed'un nombrebeaucoup de those llexistence xistenlei in greacaveche a unui numdr d olus qrandde termes(comparable clui marede termeni (mmparabil cu forgst partir de la racine mult inai hu roiumainl, cel din romind) creatidin ridecina BOR' BOR,dansle grecancien. ipotezi s-ar dovedi DacI o asemenea Si une pareitle hypothdses'avdrait mo' vraie, il devrait y avoir dans le grec mo- adevarati,ar trebui sI existein greaca derne.sinon un nomble de termesbeau- derni cel puli[ un numir echivalentde du couDDlusgrandqu'enroumain. moins rcrmcni, daci nu unul mai male ca in rode teimes 6quivalentet, vi un irdmur6 mind Ei, evident, toate inlelesurile din du demment,toutesles significations rouromXni. mainque les TotuEi,trebuie remarcatci cele mai Pourknt, il est d remarquer la concernant pr- mari simititudini privind prezenp acestet grandes similitudes Dlus entre r6dicini seregdsescintre se romanaSigreaca iencede cetteracine' retrouvent le roumain et le grecancien,ce que pour- veche, se constituieinceceacar Putea rait conslituer un commencementde Dutul unei dovezici stremoiii acstordode Dreuveque les ancetres cesdeux peugdsil impreuna intr-un dansun ha- ud popo"t" s-au trouuesensemble iles se sbnt lor' habitatcomuninainte de sparare a"ant leur s6paration' Litat si 6.36 Ferda incerca intrdm in detalii "ommun,tenter d'entreren detailset . 6.3.6Sans privire la 'tuid.."nt"t" anumite rezewe cu en sardant certaines resewes quant auj( si Destrand posibiliralile metodri $i la de fondemen$et auxpossibilites la tnitiloamintim cI Sw&desh Si on glotochronologlque, rappelle que slotocronolosiee, de ci la i-.es50 ai-uns concluzia indexulde -pentru swidesh et kcs'" arriventa la conclusion "u anumitecuvintedin leque l'index de conseNationpour cerhins conseware are a desvaleurs xicul fundamental valori similarepenmotsdu lefque fondamental tru toate limbile. similairespour toutesleslangues' et Date liind universalitatea similitu$i Elant donn6 Uuniversalit la simides litude desbesoins hommeset la capa- atineaneEe'sit6liloroamenilor 9i capacitactte rca limitatd de a le satisface, aceasd tezi ar ces cit limil6e de salisfaire besoins, those Dourrait tre lraie, a condition' Dutea fi valabili, cu condilia, totuli, ca '"it"o..t"n1"1" du d" denoltare a tuturor limtoutefois. que les circonstances dveloppemement de toutes ls langues bilor si Ee acleali. soientlesmemes. DacI nu se tine seamade acesGconSi I'on ne lient PascomPtede cette dlilie sinequa non" similitudinea cu radiocondition.tinqua non,la similitude avec actMlatea devine o simpla formulS, cici la radioactivite devient une simple forsevede nici o asemlnare intre radioacmule, car on ne voit aucune similitude nu naturel tivitate, fenomen natural care nu depinde phenomene entre la radioactivite,

qui ne d6pendpas , conservationou I'a parition des comp phdnomenesocioen premierlieu d'ba exl.erieuresdans le conectivitehumaiff Dans c conae qu'il n! a que la dun qui compte. Des recherches logueallemandGd tre (pour deux col_ cune compos d'er que: (information dr pologueroumainIh 50r): Dans la colle l'habitudede semar quecouple mettaita 3-4 enfants. Aprds collectivit X se ml arrivant a presque 6 Dans la colleqi Z4-25ans,chaqueo yenne,1-2enfants. ; la collectivitY esrf en arrivant e apl 'membres.

Imaginons-nou collectivitds, parlan tes,arrivent a un m meme habilat. Com servationapres lm approximativemen lectivits X er Y, s dernidren'exisre plu En parlanrde si de la part despuple de prendreen cotsi( demographique. I la mdriqueentrela pol les populationsmig pas de miraclessur populairedit ijuste r on estaccabld par le t

LE vIEUX ROUMAIN = L INDO-EUROPdEN COMMUN 9l qui ne dpendpas de conjonctures, la et de conjuncturi,;i conservarea altera_ sau conservalionou I'altration voire la dis_ rea, adicedisparitia componentelorunui paririon des mmposants d,un lexique, . lexic,fenomensocio-istoric, depinzindin phdnomdnc socio-historique, dpendinr en premier lieud'habiludes, conditions primul rand de obiceiuri,de condiliile exde exlerieuresdans lesquellesune ceftaine terioarein careevolueazioanumitdcolecconectivitdhumaineevolue. livitate etc. Dans c contexte,il est a mentionner In acest context demen!ionat este fap_ qu'if n'y a que la dtzrension ddmographique ltsl ci doar dimensiuneadernografcde cf,;a qul compte. careconteaza. Des recherches faitespar I'anthropo_ . Cercetiri trcute de antropologulgerlogueallemandcottfried Lurth onr mon_ man GottfriedKurth au demoristrat (pentre (pour deux mllecrivites X et y, chacune d'environ 300 personnes) tru doud colectiviteliX !i y, fiecarecom_ _composde que:(information a l'6min;nranthro_ pusd din circa 300 pcrsoane)ce (infor_ d0e pologueroumainDardu Nicoliescu_plop_ mallecomunicatd eminenlul de antroDo_ gor): log rom6nDarduNicollescu-plopgor): Dans la collectivitd X il v avarr in colccti areaX cra obiceiul a sc de l'habirudc semarierA lg-20aniet cha_ crsdtori la 18-20dc ani, de ficcare pereche quecouplemeflait au monde, moyenne. d a n dn a ) r c r ci . m c d i e . en n l a 3 - 4c o p i i . u p a O 3-4 enfants. Aprds 150 ans environ,la circ2 150 de ani, colectivtatea X isi du_ collectivite X se mulriplie au double, en bleaz.d numdrut. ajungindla uproup"60O arrrvanta presque 600personnes. persoane. y Dansla collectivitd on semariaita y, in colecrivitarea cdsetoriileaveau 24-25 ans,chaquecouple faisant,en moloc la 2.1-2-i ani, fiecareperecheavand dc yenne,1-2enfants. Aprds environ 150ans in medie1-2copi,i. Dupdcirca150de ani, la collectivitYest en train de disparaitre, colcctivirarea estepe cale disparilie, Y en arrivant a approximativement 150 {e ajungind aproximativ membri. membrcs. la 150 Imaginons-nous, effet,queces en Sd nc imagindci acestedoui colec_ deux , collectivits, parlant deslangues diff6ren- tiutdli. \orbind limbi diferile,ajungla un tes,arrivenla un momentdonn6dansle momenr in acea$i dat aleznre. Cumar pu_ meme habitat. Comment l,index d can_ lca indexuldc conservare fic aproxisd servationapres 1000ans pourrait_il etre approximativement mmeDourles col_ maltv aclali,dupd 1000de ani, pentru le X$i y,daci dupd300de ani lectiyites X et Y, si aprds 3d0 ans cette colecriririlile aceastd dernidren'existeplus? ultimi mlectivtale mai existd? nu En parlant de si puissantes Vorbindde influcnlcie influences alir de purer_ de la part despcuples migratoircs, omet nice din parteapopoarelormigratoarese on de prendre considdralion dimension o m r t e s el u ai n c o n s i d e r a lde c n s i u n e a en a iim la ddmographique, grandediffrencenu_ dcmografici,marca difcrcnld numericd la m(riqueentrela population sdcntaire er dintrepopula!iile scdenrare celmlgra_ $i les populations migratoires.Car, il n,y a toare. lntrucit, pe pdm6nt, nu existl pas de miraclcssur la lerre, la sagesse minuni,inlelepciunea populard spune, pe popufaire a jusr Litre dir e guejusqu'dla bund dreptalc, ci in final, numdrul fn, on estaccabl4 Ie nombre... par cople{e[te...

rt' GABRIEL GHEORGHE linguistiques'il Dans les recherchs soit que I'anthtopologie un parleDarair I'histoirequandon que haireplus pr6cieux chercireuire preuvi ext6rieure(v' $ 2'6) pour dviter la bdlango' linguistique' ' Nous sommesconvaincuque la dipeut'e elleseule' d6mographique mension alisurerla continuite d'une langue la nmite, la disparition conseflationou, e h ehnt ind6pendantesde I'utilisation de la suppose conl'6criture.I-aconservation son vhicule,qui assurela transdnuit, mission alela languede pere e nb, de gen6ration i genration. lrs iexte's, L condition qu'ils releknt po la lanwe parl^e, sont necessaires ur fai re pour observerl'6voludes 6miaraisons, etc. tion. les lendancs dansune certaine anlingvistice ci SeDare in cerceterile tropologia ar fi un Partenermai prelios decit istoria, cand se caute o probe exterioarS (v. $ 2.6) pentru a evitz balanJoaruflingvistic. Sintem convinli ci dimensiuneademografici poate, ea singurS,sd asigure sau' continuitateaunei limbi, consewarea liind independente in final, disparilia sa, presude utilizarea scrierii. Conservarea careasivehicululseu, punecontinuitalea, purl rransmiterea limbiidin tatain liu' din I.E VIETIX R,OUi'll

ieneraliein generalie' Textele,cu condilia ca ele sd relecte pentru a face limba vorbitQsint necesare ten' evolulia' pentrua obseNa comparalii. limbe' etc.intr-oanumitA dintele l"ngii un derivat al limdulanun Textul rePrgzinti ,"*," ,"prerente deriv limbavorpn1ru sase, un fait secondairepour la langue bajului,un faPtsecundar primaire L'attes- bit6, care estefactdrul primar' Ateshrea iait6e. qui, etteestle fait Ltion par crit ne rePrsentePas une scrisinu reprezinti o probdPentruo limbd oreuueDour une langueque lorsqu'ellea ' decit dupeceea a disp6rut.Alit timp cit o ' iirp"-. a*.i longtemPsqu'une langue limbe exisld,eslevie, ea nu are nevoiede exiite. qu'elle est dvanle, elle n'a pasbecertilicat qe nastere, de o ateslare son soin. oour qu'on reconnaisse existen- un ca d'attestations scris5, sI i se lecunoasclexistenta' de ce,de'cenifi'cat naissance, Greacaveche,cu textelesale,esteun ecrits. est Ir qrecancien,avecsestextes, un exclentlaborator de crcetare,intrucit de recherches,car la disparilia limbii vorbite ne permite si-i excellenl laboraroire parl6 nous permet alteririle disparilion du langage obiery6mevolulia,mnserv6rile, d'observerson lolution, ses conserva- etc. tions et ssaltcradonsetc Mai muult, greacaveche dovedelte De plus,le grecancienprouvela conprin continuitatea unei pdrli conservarea servalio;, par ls cotrlinuild. d'une partie iimp de mai mult du lexhue'fondamental'Pendantplus.de din lexicul fundamental conservare 2000 ani. Evide--enq cett conservation rle2000de ani. Evident, acaast5 6- nu are nici o legaturd ates6rilescrise' cu n'a aucun rapport avecles attestations pour constatare valabilepentru toatelimbile $i crites, la mnstatatioDtant Yalable I'utiEt toutes les langues. nous Pnsons o ne gandimse utilizSmpentrulimba Daci t.Lanr roumam' liser pour le Dace ou le dupi denumirile sai romdna strdveche, de selon lesddnominations la languepar' limbii vorbite de pbpulaliacarpato-dundle par la population carpatbo-danubienreand-poniici in diferitele intrvale istoponiique dais les diven intervalleshisrice. toriques. ce Pe.mdsurd un PoPordevinemai Au fur et e mesurequ'un Peupledese erolicaserafineazS' disociaze' vient plus civilisd,l'drotique se ramne,se civilizal

dissocie, la nahlil temp6,Ia langupa en dangerde rsrei fin de compte,a db Il m,pifique de la Grdce anfqu disparitiondu greca d6veloppemenrd civilisation a Rone de Ia disparitiondu L'isolementet inhaefentmontibilJ, dmographique, for cale ont contribU roumain dalts des politiquesextrem mDservation, Cestndesdu tempset d. I par /d dimensim da

7 Quelques Eots s, mes proveIrlr| en drltt

Nous avoDseil prsenc termes des dans les principalr Etant donndqubn I ici les resulrab (b noter quelquesasF 7,1 On consta autrelanguedansk de cetteracineforn nifications, comme quelle BOR ait u parableau roumain ?.2 Dans la plu p6ennes il n'v a qr cidentells de ceru de BOR. 73 Da6 ks hqr ques(altemoA anfb dais,noNegieqst+ dstermes liseh *t cellepour laqudb c prsenc<lans grec le Ctte significa dansle basque BOI

ROUMAIN.= UINDO-EUROPEEN dissocie, Ia natalite baisse et, dans le temps,la langueparlde par ce peupleest en dangerde restreindre aire,voire,en son fin de compte,A disparaitre. I: magnifiqueculture et civilisation de h Grece andque a t6 le germede la disparitiondu grecancien, I'extraordinaire developpementde la culture et de la civilisationa Romeaconstitule prologue de la disparitiondu latin etc. (Dacj _ _ L'isolementer la vie patriarcale inhaerent montibus,Florus), la dimension d.mographique, fonctionde la vie patriarcle ont contribud a la survivancedu roumain dans des conditions s6o-sociopolitiquesenremementdcfavo;ables la a conservation,c'est-A-dire queles cooraonndes tempse, de I'espace'onr vaincues du dtd par /a dimensionddmographique. 7 Quelques mots sur la prsencedes ter-' mespr0ynantde la racinBOR en d'autreslangues Nous avonstudi le quantum de la presence termesissus des dela racineBOR dansles principaleslanguesde I'Europe. Etant donnequ'on ne peut pasddvelopper ici les r6sultatsde nos ddmarches, va on noter quelques aspects. 7.1 On constate qu,il n'y a pas une aulrelangue danslaquelle lermes les issus de ctteracineformentune famillede sisnifrcations,comme en roumain, dans liquelle BOR ait une productivitd com_ parableau roumain. 7.2Dansla plupartdeslangues europennes n'y a que des apparilions il ac_ cidenrells cerrains de mor; de la famille de BOR 73 Dam leslangues midentaleset nordiques(alernad- anelais, dami\ francais, islan_ dais,nolvdgbq sudoi\ etc) figurentsunout dsterms a h significadrjn Cestdlire lids aar, cellepour laqtElle on onstate unetresbible prsendansle grc Ctte significationst prsente aussi dansle basque BORIa = poite. natalitatea scade in iimp, limba vorbird !i, de acestpopor este in pericol se-Qi rqstringEaria.li chiar, in cele din urm6,sI dispare. Magnificaculture !i civilialie ; creciei anticea fosrgermbnele disparilieilimbii vechi$ece$li,iar.extraordinara dezvoltarea culturii $i civilizalieiin Roma antica a constituit prologul dispariliei limbii laune elc. Izolarea $i viala pardlarhal (Daci inhaerentmoruibus,florus), dimensiunea demografici, tunclie a vielii parriarhale, au contribuit la suplavieluirealimbii romanein crndilii geo-socio-politice extrem de defavorabile conservirii,mai exact, coordonateletimpului ;i spaliilui au fon invl'nre dimensiunes d? demogrslici7 Citeva cuyinte ssupra przentei termenilor proveninddin ridlcino BOR . in alte,limbi Noi am studiat cuantumul prezenlei termenilor provenili din rddcinaBOR.in principalelelimbi din Europa.Dat fiind ci nu putem dezvoha aici rezultatele acestor cerctdri. vom nota cilevaaspecre. 7.1 Nu exisrE altd limbd in carerero menii prorenili din aceaste radiicine for_ sd meze familiede inlelesuri, in romeni, o ca in careBOR sdaibeo productMtale comparabildcu romana. 7.2 intra mai mare parre a limbilor europene sint decitaparilii accidenhle. nu al unor^cuvinte familia BOR din 7.3.ln limbileoccidenrale nordice Si (germand, englcze, danez5, france?i,istan_ dez^, norvegiane, sueitezA etc.) figureazi mai alestermeni lcgali de inlelesu'i gaul4 aorca pentru aceta care conslatlo foarte se sla6eprezenF in greac5. Acest inlelqsesteprezenl,de asemenea,in bascd (BORta = u$d,poarri).

You might also like