COGENERAREA - producerea combinat{ (}ntr-o instala`ie integrat{) a electricit{`ii ~i c{ldurii este o tehnologie }n expansiune continu{ ~i accelerat{, att extensiv{,

ct ~i sortimental{, prin abordarea domeniului pn{ nu de mult restric`ionat tehnic, al instala`iilor de capacit{`i mici ~i mijlocii, dispersate teritorial, mai aproape de consumatori. ]n strategia formulat{ }n anul 1997 de Comisia European{ s-a prev{zut obiectivul de dublare pn{ }n 2010 a utiliz{rii acestei tehnologii, atingndu-se o pondere a cogener{rii de 18% }n produc`ia UE de electricitate. Se estimeaz{ c{ realizarea acestui obiectiv va determina diminuarea emisiilor de CO2 cu peste 65 milioane tone anual. Bro~ura de fa`{, elaborat{ cu suportul financiar al Comisiei Europene Directoratul General Energie ~i Transport, }n cadrul componentei ENERGIE a Programului Cadru 5 pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologic{ ~i Demonstrare, reprezint{ un rezultat al colabor{rii }ntre ~ase organiza`ii membre ale re`elei OPET (Organizations for the Promotion of Energy Technologies): OPET Slovenia, OPET Balkan, OPET Romania ENERO, OPET Slovacia, OPET ASTER Italia ~i OPET NOVEM Olanda. Ghidul este destinat managerilor ~i factorilor responsabili de la consumatorii de energie electric{ ~i termic{, pentru a le permite s{ evalueze oportunitatea aplic{rii cogener{rii, ca procedeu de alimentare cu cele dou{ feluri de energie. Dac{ rezultatul evalu{rii eviden`iaz{ avantaje posibile, este necesar{ confirmarea }n continuare a acestei posibilit{`i, printr-un studiu specific detaliat, de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului.

Introducere

Avantajele cogenerrii

Tipuri de sisteme de cogenerare

Concepia soluiilor

Evaluri economice

11

OBSERVA@IE: Comisia European{, sau orice alt{ persoan{ ac`ionnd din partea Comisiei, nu este responsabil{ pentru utilizarea ce ar putea fi dat{ informa`iei con`inute n prezenta publica`ie. Reproducerile sunt autorizate, cu condi`ia men`ion{rii sursei.

La producerea prin metode clasice a energiei electrice (}n centrale termoelectrice) o mare parte din energia con`inut{ }n combustibili este disipat{ }n mediul ambiant sub form{ de c{ldur{ de nivel termic sc{zut (}n procesul de condensare a aburului folosit ca agent energetic). Cogenerarea (CHP)*), recupereaz{ aceast{ pierdere ~i produce simultan energie electric{ ~i c{ldur{, mai eficient ~i, }n acela~i timp, cu emisii poluante mai reduse, }n raport cu tehnologiile clasice. Cogenerarea este producerea simultan{ a energiei electrice ~i c{ldurii ]n cazul aplic{rii adecvate, cogenerarea poate conduce la reduceri substan`iale ale costurilor pentru energie la consumatori.

1.2. Necesarul de energie este }n general complex-c{ldur{ ~i electricitate

]n mod frecvent consumatorii necesit{ at|t c{ldur{ c|t ~i electricitate. Necesarul de c{ldur{ care poate fi considerat pentru a fi acoperit din sistemele de cogenerare este c{ldur{ pentru }nc{lzire spa`ial{ (ap{ fierbinte, aer cald, abur de joas{ presiune), pentru ap{ cald{ sanitar-menajer{ sau pentru procese industriale de temperaturi joase ~i/sau moderate. Nu intr{ }n aria de interes a cogener{rii consumurile de }nalt{ temperatur{ (g{titul }n sectorul casnic ~i ter`iar, procesele piro-energetice din industria chimic{, petrochimic{, metalurgic{ ~i a materialelor de construc`ie, pentru care solu`ia de alimentare cu caldur{ prin arderea direct{ de combustibil nu are alternativ{.

1.1. Principiul cogener{rii.

1.3. ]n mod uzual ~i simplist, consumatorul }~i acoper{ necesarul de c{ldur{ ~i de electricitate din cazane proprii cu combustibil fosil ~i prin cump{rare de energie electric{ din sistem.
Utilizarea cogener{rii pentru livrarea simultan{, dintr-o surs{ comun{ a celor dou{ feluri de energie, a fost aplicat{ extensiv }n Rom|nia }n cadrul marilor sisteme centralizate de alimentare cu c{ldur{ a platformelor industriale ~i a localit{`ilor urbane. ]n stadiul actual al tehnicii, procedeul a devenit posibil ~i profitabil chiar ~i }n cazul unor aplica`ii de capacit{`i reduse amplasate la consumator. Prezentul ghid }~i propune s{ trateze }n special aceast{ categorie, a cogener{rii mici ~i mijlocii, care poate deveni un domeniu de interes pentru un num{r substan`ial m{rit de factori implica`i, }n prezent }nc{ insuficient documenta`i privind aspectele specifice tehnice ~i economice.

* CHP = Combined Heat and Power

2.1. Principalul avantaj al cogener{rii este economia de energie

Conform diagramelor de fluxuri de energie prezentate mai jos, }n cazul utiliz{rii cogener{rii ca tehnologie energetic{, }n mod curent, 85% din energia con`inut{ n combustibil (uzual, gaze naturale) se

transform{ n energie util{ (sub form{ de electricitate ~i c{ldur{). Aceast{ caracteristic{ eviden`iaz{ faptul c{ n cogenerare valorificarea combustibilului, se realizeaz{ cu o eficien`{ energetic{ aproximativ dubl{, n raport cu eficien`a n cazul producerii de electricitate prin procedee clasice.

Profitul rezultat din reducerea consumului de combustibil cu 32% (de la 100 unit{`i la 68 unit{`i) se materializeaz{ prin diminuarea facturilor pentru energie ale utilizatorilor de energie electric{ ~i termic{. Chiar }n cazul }n care cogenerarea intr{ }n concuren`{ cu tehnologiile noi, avansate, de producere a energiei electrice (instala`ii combinate gaze-abur, cu randamente de ordinul 50%) economiile realizabile sunt de 15-18%.
NOTA@II: 0 - randament de conversie a energiei combustibilului }n energie final{ (la producerea separat{ a energiei electrice respectiv termice) "e - cot{ din energia combustibilului, transformat{ }n energie electric{, }n instala`ia de cogenerare "t - cot{ din energia combustibilului, transformat{ }n energie termic{, }n instala`ia de cogenerare 0g = "e + "t; randament global de conversie a combustibilului, }n energie electric{ ~i c{ldur{, (la procesul de cogenerare) y = "e/"t; indice de cogenerare (de termoficare); raportul dintre electricitatea ~i c{ldura produse }n cogenerare.

2.2. Avantajul cogener{rii este de asemenea economic

Cogenerarea, realizat{ la consumator, permite acestuia s{ beneficieze ~i financiar de efectele economiilor la consumul total de combustibil. At|t c{ldura c|t ~i electricitatea, produse ~i consumate local, cu numai cca 15 % pierderi, (fa`{ de cca 65 % pierderi la producerea electricit{`ii }n centralele termoelectrice din sistem) necesit{ pe ansamblu cheltuieli mai reduse dec|t suma facturilor energetice (gaze sau c{ldur{ plus electricitate cump{rat{ de la "Electrica") }n alternativa aliment{rii separate cu cele dou{ feluri de energii.

Diferen`ele la sarcina termic{, peste capacitatea disponibil{ a cogener{rii, se acoper{ din cazane de v|rf de abur sau de ap{ cald{. Diferen`ele la sarcina electric{, peste puterea disponibil{ a cogener{rii, (`in|nd seama ~i de varia`ia consumului termic care condi`ioneaz{ puterea electric{ disponibil{) se acoper{ cu energie absorbit{ din sistemul energetic. ]n aceste cantit{`i poate fi luat{ }n considerare ~i energia care ar putea fi preluat{ din sistem }n perioadele }n care pre`ul practicat de furnizor este mai mic dec|t pre`ul de producere }n instala`ia local{ cu cogenerare (perioadele de tarif redus).

2.3. Maximizarea economiei de energie este plafonat{ de condi`iile de eficien`{ economic{ a investi`iei.
Caracteristicile consumului determin{ varia`ii nepropor`ionale, }n tran~e din ce }n ce mai mici, ale economiei de energie, respectiv ale cheltuielillor pentru energie, }n raport cu tran~ele de putere instalat{ }n cogenerare. O dublare a capacit{`ii nu determin{ o dublare a economiei de combustibil. Ca urmare dimensiunea optim{ a capacit{`ii termice a instala`iei cu cogenerare se opre~te la un nivel inferior valorii maxime a sarcinii termice. Aceast{ limitare este definit{ }n principal prin urm{toarele aspecte: ! investi`ia pentru un spor de capacitate peste o anumit{ limit{ nu se mai justific{ prin plusul de economii la cheltuielile cu energia; ! tran~a suplimentar{ posibil{ ar avea o durat{ de func`ionare mai mic{ dec|t ceaimpus{ de condi`iile de eficien`{.

CONDI@II DE CALITATE PENTRU COGENERARE: Economiile preliminate se realizeaz{ numai dac{ procesul de cogenerare }ndepline~te o serie de condi`ii de calitate, dintre care se men`ioneaz{: ! C{ldura ~i electricitatea produse }n timpul func`ion{rii sunt utilizate }n totalitate ~i }n mod eficient. Sunt de evitat perioadele de func`ionare }n care nu exist{ consum de c{ldur{ sau livrarea de c{ldur{ pentru acoperirea unor consumuri nera`ionale (pierderi) care pot fi u~or eliminate. ! Valoare ridicat{ (peste 80...85 %) a randamentului global ("e+"t) ! Valoare c|t mai mare a indicelui de cogenerare (y="e/"t). Electricitatea fiind o form{ superioar{ de energie, convertibil{ usor }n toate celelalte forme (for`{, c{ldur{, lumin{, radia`ii etc.), o valoare mare a acestui indice semnific{ o calitate deosebit{ a conversiei combustibilului.

Exist{ o gam{ relativ variat{ de tipuri de instala`ii cu cogenerare. Diferen`ele }ntre acestea constau }n principal }n: ! tehnologia procesului de cogenerare; ! combustibilul utilizat; ! agentul purt{tor ~i parametrii c{ldurii livrate; ! raportul electricitate/c{ldur{ generat{. ]n stadiul tehnologic actual, producerea combinat{ a c{ldurii ~i electricit{`ii poate fi realizat{ }n mod practic/comercial cu urm{toarele tipuri de sisteme: ! Motoare cu piston (MP), cu sc|nteie - tip Otto - sau tip Diesel, cu gaze naturale sau cu carburant lichid; ! Turbine cu gaze (TG); ! Turbine cu abur (TA).

]n ansamblu indicatorii caracteristici ai balan`ei de energie pentru un sistem de tip motor cu piston sunt:

3.1. Motoare cu piston (MP)

Instala`ia are drept component{ principal{ un motor cu ardere intern{ (tip Otto-cu sc|nteie sau tip Diesel) care antreneaz{ un generator pentru producerea energiei electrice. Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre 25 ~i 5000 kW. Combustibil: Gaze naturale, Motorin{, Biogaz, Biodiesel, Gaz de generator. 0 C{ldura din gazele arse evacuate (la 500 C) poate fi recuperat{ }n propor`ie de cca 70%, 0 prin r{cirea acestora p|n{ la 120 C (motorul 0 Otto) ~i respectiv la 200 C (motorul Diesel). C{ldura din apa de r{cire ~i din uleiul de ungere (la cca 1000C) poate fi recuperat{ practic }n totalitate. C{ldura livrat{ consumatorilor: Ap{ cald{, Abur. C{ldura recuperat{ din acest tip de motor poate fi }n general utilizat{ la procese care necesit{ temperaturi p|n{ la 100C. ]n unele cazuri, se produc cu aceste sisteme ~i cantit{`i reduse de abur, necesare }n anumite procese.

3.2. Turbine cu gaze (TG)

]n cazul acestei tehnologii, prin arderea combustibilului, }ntr-o camer{ de ardere special{, se produc gaze de presiune ~i temperatur{ ridicat{ care ac`ioneaz{ o turbin{ cu gaze, cuplat{ la un generator electric. Aceea~i turbin{ antreneaz{ ~i compresorul care alimenteaz{ cu aer camera }n care se realizeaz{ arderea combustibilului.

Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre 0,25 ~i 0,5 MW, }n cazul unit{`ilor de mic{ putere ~i ating|nd 50 MW, }n cazul grupurilor de puteri mari. Combustibil: Gaze naturale, P{cur{ sau Motorin{. C{ldura rezidual{ evacuat{ cu debitul important de gaze arse fierbin`i (la cca 500C) poate s{ fie utilizat{ pentru acoperirea unor consumuri termice (abur sau ap{ cald{). O eventual{ post-combustie a unui supliment de combustibil, utiliz|nd con`inutul ridicat de oxigen al acestor gaze poate determina o cre~tere a cantit{`ii de c{ldur{ livrate, cu o }mbun{t{`ire corespunz{toare a randamentului general.

3.3. Turbine cu abur (TA)

]n aceste turbine energia mecanic{, respectiv electric{, se produce prin expandarea aburului de presiune ~i temperatur{ }nalt{ generat de un cazan de abur care poate folosi o gam{ variat{ de combustibili. Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre 3 ~i 150 MW . Combustibil: Gaze naturale, P{cur{, C{rbune sau Combustibil de~eu. C{ldura rezidual{ con`inut{ }n aburul de 0,7...16 bar evacuat din turbin{, la ie~irea din treapta final{ sau prin prize, poate s{ fie utilizat{ pentru acoperirea unor consumuri termice (abur sau ap{ cald{).

]n compara`ie cu tehnologia motoarelor cu piston, turbinele cu gaze sunt mai potrivite pentru acoperirea unor consumuri de abur fiind posibil{ atingerea parametrilor aburului livrat de 110 bar/525C. Balan`a de energie pentru un sistem de tip turbin{ cu gaze este urm{toarea:

Indicatorii balan`ei de energie pentru un sistem de tip turbin{ cu abur sunt:

Aceste tipuri de scheme au fost solu`ia aplicat{ practic }n exclusivitate }n Rom|nia pentru instala`iile cu cogenerare, instala`ii care totalizau cca 37% din puterea electric{ disponibil{ a centralelor gestionate de Societatea "Termoelectrica".

Ele au constituit sursele generatoare de c{ldur{ at|t pentru sistemele mari centralizate de alimentare cu c{ldur{ la distan`{ a consumatorilor urbani ~i a platformelor industriale, c|t ~i pentru alimentarea cu energie la nivel de incint{ industrial{ a proceselor tehnologice ~i/sau pentru }nc{lzirea cl{dirilor.

3.4. Avantaje ~i dezavantaje ale diferitelor sisteme

Caracteristicile instala`iilor care realizeaz{ procesul de cogenerare difer{ func`ie de tipul instala`iei, ceea ce confer{ acestora avantaje ~i dezavantaje determinante pentru definirea ariei de aplicare. O enumerare succint{ a acestor avantaje ~i dezavantaje este prezentat{ }n tabela de mai jos.

Principalii indicatori economici ai diferitelor instala`ii cu cogenerare sunt prezenta`i }n tabela al{turat{.
INDICATORI ECONOMICI AI COGENER[RII

4.1. Principii generale

! La locul de instalare, condi`ionarea cea mai rigid{ a regimului de func`ionare este determinat{ de consumul termic. Diferen`ele la energia electric{ }ntre consumul local ~i produc`ia instala`iei (propor`ional{ cu sarcina termic{) se compenseaz{, f{r{ dificult{`i tehnice, din re`eaua electric{ la care instala`ia este racordat{. Ca urmare, dimensionarea ~i func`ionarea cogener{rii este determinat{ de criteriul termic. ! Cogenerarea utilizeaz{ agregate complexe, respectiv cu valoare ridicat{. Pentru a fi rentabile (cu economii de energie suficiente pentru compensarea efortului de investi`ii), acestea trebuie s{ fie utilizate ct mai mult timp si la inc{rc{ri ct mai mari. O durat{ de functionare de peste cca 4000 h/an poate fi considerat{ drept una din regulile de baz{ necesar a fi respectate. ! Consumurile de c{ldur{ au, practic intotdeauna, un caracter variabil in timp, cu

o component{ "de baz{" (cu durat{ mare/quasiconstant{) peste care se suprapun componente "de vrf" (cu durate mai scurte/cu intreruperi). Variatiile consumului sunt determinate atat de temperatura exterioara cat si de perioadele, duratele si regimurile specifice ale proceselor alimentate. @in|nd seam{ de modul de varia`ie a consumului rezulta ca pentru a }ndeplini condi`ia de func`ionare de minimum 4000 h/an, instala`ia de cogenerare trebuie s{ aib{ o capacitate mai mic{ dec|t consumul maxim de v|rf. Se define~te drept coeficient de cogenerare (de termoficare) - "cog raportul dintre capacitatea termic{ a cogener{rii ~i sarcina termic{ maxim{ anual{. Condi`ia duratei minime de func`ionare de 4000 h/an conduce la valori maxime admisibile "cog=0,3...0,5 (conform exemplului din figur{: 2 sau 3 agregate }ndeplinesc condi`ia recomandat{; - agregatul 4, cu func`ionare de 3000 h/an este nerecomandabil)

! Este recomandabil{ }mp{r`irea }n 2-3 agregate a capacit{`ii instalate }n cogenerare, at|t din considerente de disponibilitate a sursei c|t ~i pentru optimizarea regimurilor de }nc{rcare }n exploatare ~i a planific{rii lucr{rilor de }ntre`inere. ! Tipul instala`iei de cogenerare se alege }n func`ie de m{rimea consumului termic aferent acesteia (conform paragrafelor anterioare) precum ~i `in|nd seam{ de urm{toarele considerente: > se vor utiliza motoarele cu piston (cu ciclu Otto-pentru combustibil gaze naturale - ~i cu ciclu Diesel - pentru al`i combustibili), }n cazul unor consumuri de c{ldur{ preponderent sub form{ de ap{ cald{; > se vor utiliza turbinele cu gaze, }n cazul unor consumuri de c{ldur{ preponderent sub form{ de abur.

! stabilirea necesarului maxim orar de c{ldur{ - Qh,max, [GJ/h], respectiv Pt,max, [kW]; ! stabilirea capacit{`ii termice a sursei cu cogenerare - Pt,cog, [kW] ! stabilirea energiei termice produse prin cogenerare - Qcog, [GJ/an]

4.2.1.Stabilirea necesarului anual de c{ldur{.

Necesarul anual de c{ldur{, }n GJ/an, se determin{, fie prin }nsumarea }nregistr{rilor contoarelor de c{ldur{ (abur ~i/sau ap{ fierbinte, }n cazul }n care acestea exist{), fie prin prelucrarea }nregistr{rilor de consum de combustibil. ]n acest, al doilea, caz procedura implic{ deducerea, }n prealabil, din consumul total de combustibil, a cantit{`ilor care nu au legatur{ direct{ cu producerea, posibil{ prin cogenerare, de agen`i de }nc{lzire, ap{ cald{ sau abur, ~i anume a urm{toarelor: ! necesarul pentru g{tit sau alte procese de }nalt{ temperatur{ care nu pot fi acoperite prin cogenerare; ! pierderi la cazane (inclusiv la porniriopriri): 10...20 % (40 % pentru cazane mari ~i vechi); ! pierderi care pot fi eliminate prin m{suri simple. ]n conversia diferitelor energii contorizate de aparatele de m{sur{, se vor folosi ratele de transformare prezentate }n tabela al{turat{:

4.2. Stabilirea consumurilor de c{ldur{

]n general, la consumatori, informa`iile cu grad acceptabil de }ncredere sunt indica`iile contoarelor (gaze, c{ldur{, ap{ cald{) care eviden`iaz{ cantit{`ile de c{ldur{ ~i/sau de agen`i purt{tori de energie, consumate pe diferite perioade de timp. Pe baza rezultatelor unor studii concrete de caz, prezentul ghid recomand{ o metod{ simplificat{, pornind de la datele de contorizare a agen`ilor energetici, pentru evaluarea puterilor/sarcinilor ~i a duratelor de utilizare a consumurilor termice preluabile prin cogenerare. Sunt de parcurs, }n acest scop, urm{torii pa~i: ! stabilirea necesarului anual de c{ldur{ preluabil{ prin cogenerare - Qan, [GJ/an];

4.2.2. Stabilirea necesarului maxim orar de c{ldur{*).

*)Toate m{sur{torile ~i prelucr{rile de valori de consumuri din cadrul acestui punct privesc consumuri care }ndeplinesc condi`iile de a fi acoperite prin cogenerare, respectiv au fost prelucrate prin opera`iunile de selec`ie men`ionate la punctul 4.2.1 de mai sus.

]n cazul }n care nu se dispune de date de proiect, eventual verificate ~i prin rezultate }n exploatare, sau de alte informa`ii relevante, se poate utiliza o metodologie de evaluare aproximativ{ a acestei m{rimi, }n modul urm{tor: ! din }nregistr{rile lunare ale contoarelor de agen`i energetici, prelucrate conform punctului 4.2.1 de mai sus, se selecteaz{ consumul lunar cel mai ridicat: Qlmax, [GJ/luna]; ! se calculeaz{ consumul mediu orar, (Qhmedl) corespunz{tor lunii cu consumul lunar maxim: Qhmedl=Qlmax/720, [GJ/h]; ! se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor, consumurile zilnice (Qz), }n zilele unei s{pt{m|ni normale de lucru, de preferin`{ }ntr-o lun{ cu consumuri ridicate, se selecteaz{ valoarea consumului zilnic maxim (Qzmax) ~i se calculeaz{ consumul zilnic mediu }n s{pt{m|na respectiv{: Qzmed=Qsapt/7, [GJ/zi]; ! se calculeaz{ un coeficient de neuniformitate al consumului s{pt{m|nal: ksapt=Qzmax/Qzmed ! se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor, consumurile orare (Qh), }n toate orele unei zile caracterizate prin consum ridicat (Qz), se selecteaz{ valoarea consumului orar maxim (Qhmax) ~i se calculeaz{ consumul orar mediu }n ziua respectiv{: Qhmed=Qz/24; ! se calculeaz{ un coeficient de neuniformitate al consumului zilnic:kz=Qhmax/ Qhmed ! se calculeaz{ consumul orar maxim de c{ldur{: Qhmax=ksapt x kz x Qhmedl, [GJ/h] ! se verific{ valoarea Qhmax calculat{, prin

! comparare cu alte valori de consumuri orare m{surate sau cunoscute anterior. Se re`ine valoarea cea mai mare dintre valorile comparate; ! sarcina termic{ maxim{ a consumatorilor posibil a fi racorda`i la cogenerare se calculeaz{ cu formula: Ptmax=Qhmax/0,0036, [kW] ! durata de utilizare anual{ (TQhmax) a consumului orar maxim de c{ldur{ se define~te ca fiind durata ipotetic{ de func`ionare cu un consum orar constant Qhmax }n care s-ar realiza un consum total integrat egal cu consumul anual Qan ~i se calculeaz{ cu formula: TQhmax=Qan/Qhmax, [h/an]

4.2.3. Stabilirea capacit{`ii sursei cu cogenerare ~i a energiei termice posibil a fi produse de aceasta.
Consider|nd varia`ia uzual{ (tipic{) a diferitelor categorii de consumuri termice (definite prin m{rimea duratei de utilizare anual{ TQhmax a sarcinii termice maxime), rezult{ c{ pentru }ndeplinirea condi`iei de durat{ eficient{ de func`ionare a instala`iei cu cogenerare, men`ionat{ la punctul 4.1, sunt recomandabile urm{toarele valori "cog, ale coeficientului de cogenerare:

Puterea termic{ unitar{ (Ptagr) ~i num{rul agregatelor de cogenerare (nagr) posibil a fi instalate se aleg astfel }nc|t coeficientul efectiv de cogenerare "cog=nagr x Ptagr / Ptmax s{ rezulte cu valori apropiate de valorile recomandate mai sus.

Se define~te Puterea termic{ }n cogenerare prin expresia: Ptcog = nagr x Ptagr, [kW] = "cog x Ptmax Energia termic{ posibil a fi produs{ anual }n cogenerare se poate calcula cu formula: Qancog = Ptcog x Ttcog, [kWh/an], }n care: Ttcog- durata de utilizare anual{ a puterii termice instalate }n cogenerare;

Pentru fiecare categorie de consumator, func`ie de m{rimea coeficientului de cogenerare ("cog), valoarea duratei de utilizare anual{ a puterii termice instalate }n cogenerare (Ttcog), permis{ de caracteristicile de varia`ie ~i de durat{ ale consumului, se ob`ine cu ajutorul graficelor din figura al{turat{.

4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a sursei cu cogenerare ~i a energiei electrice posibil a fi produse de aceasta.
Puterea electric{ total{ instalat{ (Pecog) a sursei cu cogenerare se stabile~te }n func`ie de puterea termic{ instalat{ a acesteia ~i de indicele de cogenerare prezentat pentru fiecare tip de instala`ie }n tabelele din Cap. 3, cu formula: Pecog=y x Ptcog, [kW]

Energia electric{ produs{ de instala`ia de cogenerare este condi`ionat{ de regimul de exploatare impus de varia`iile sarcinii termice, regim caracterizat prin durata (Ttcogen) de utilizare anual{ a capacit{`ii instalate }n cogenerare. Cu un grad de exactitate satisf{c{tor pentru evalu{ri preliminare, energia electric{ ce ar putea fi produs{ }n regim de cogenerare se poate calcula cu formula: Eecog= Pecog x Ttcog, [kWh/an]

]n baza unor prelucr{ri statistice ale pre`urilor pentru diferite tipuri de instala`ii de cogenerare de capacit{`i unitare mici ~i mijlocii, oferite de firmele furnizoare, precum ~i a experien`ei de exploatare a instala`iilor realizate }n str{in{tate, au rezultat valorile indicatorilor specifici de investi`ii ~i cheltuieli anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:

]ntr-o prezentare sintetic{, succesiunea evalu{rilor pentru determinarea preliminar{ a oportunit{`ii unei aplica`ii de cogenerare este enumerat{ }n tabela urm{toare: